PefMels

ffiapww "&rs#n3s

ffinfcffisil ufisfitrur& tatnfilttffisil frmTmf

q

flcurrcrlR

Qaintele

grsenieSoca

fa Nficarea cd,sdtoriei fe taind tuAftimea

, . lndrumdtor duhovnic*c'

sPoNsoRl:
RXFRACT PROI) SRL - Iiigeras AROMATICS SRL - Fdgara$

Qaintek

Eoca Arsenic

Descrierea CIP a BiblioteciiNalionrle a Romeniei ARSENIE BOCA, prctosinghel Ridicareacisitoriei la inillimea de Taini; indrumitor duhovnicesc / PArintele Arsenie Boca. : Agaton.200: - FAgdral 128p.: 20 cm. - (Ortopraxia) Bibliogr tsBN973-99?39 |4 265.5

fa fificorea cdsdtoriei fe (aind tndftimea

- indrumetor duhovnicesc -

O EdituraAgaton
Selectiacorectura$i organizarea materaalelor: loan Cilmileanu Graflca: Alexandfu Starese

ISBN973-99719-1-,1

Coleclia,,Oftoprcxb" Fegerag, 2002

Legdmant o"
,,Despre Pirintele Arsuit trclttrit sd vind vremea, cdt mai curdnd posibil. stilc ttric tnei mult, sd se v orbe e s c d m a i mu l t: ;i cu s!!u t u hsolut sigur ;i mdrturisesc, cu toatd responsdbililut(t mea de episcop,

m itiutc fa l#l:I1,"^I"lrlii

carvavenitimpul, rdnduit de Dumnczeu, cdnd Pdrintele

Arsenie Boca va fi canonizat" (..Tinere1e. ideal,Bise cd"ASCOR-Sibiu. Ed,.Agaton. Fagdrag. 2002.pag.48)

P.S. Dr. DaniilPartosanul

Adornrirc:tMl|itii l)orrrnului (lcoani pictItrirle I'lrrrrtelr' ,\r'scrric lir Min. Sembata)

Acum 63 de ani (era ln 1939)md allam la lvlanbstirea cand T5rndduirii. Vdd9i acumaceascend de lzvorul Brencoveanu, de apropiindu-se handicapat, o femeieiqi duceain bralecopilul intreba cum o cheamd lnainte de a o Arsenie. PSrintele, Parintele 9i acest Ai zemislit tacmab, drcge. ce se-ti de undeeste,i-a zis.,,Ei, ASaesfe?'.Ala" a zis femeia. de PaSt. copilln noaptea cendca9iSf.Apostol Acu m,candfamilia esteatatdediscreditatd, g.di ma putem aceasta, rusine a despre spunecd ne e li Pavel al nimeni acesl duh gandesc: Pdrintele Arsenie in Oaren-a Esat justitia pedeapsa de de divinS, aminie mustrtrii, carese ne aducd inleleptul Solomonl pentru azi?Cdci spune celecesintempE divind pustieste' powrul se acela vedenie de Vootoc, ,pend nu nai existe cu femeile strdine' lsrael, din cauzacasdtoriilor C6ndpoporul Ezdra a pericol piardd numele, rSddcina, sdmenla sa-si era in !i giau legemant poporul poceinF fdcut un nou rugdciune la chemat ti cu nume, nostru, ca sd rdmend salvare a neamului La fel, singura Nici familiale feaqezarea stinteniei este cu sSm6nte Sicu rdddcina, pe preocupat Arsenie ca sflnlenaa problema P5rintele nub maimult o Arsenie Pdrintelui in numele Deaceea, mi-aglngedui, vielii familialelncercdm reabilitarea se c6treDumnezeu. sAincercdm unlegamant sd nu ldsdm familiale. Avemobligalia vietiinoastre laracalomniatd qiinjosiri Ezdra a ruptlegaturile prinprostitulie familiei. Asa cum ale cu toate clestreine legaturd sd rupem cufemeile straine, $inoiorice toatecele divo4urile, (avortudle, de sarcinj, intreruperile de tamilie (cum prin a fdcut facem bgamant familia) ce au compromis $i se o Pdrinielui Arsenie. Ezdra). aicila morm6ntul lui a fostspre Toatd viala9i scrierea lvlult s-azbdtut P6rintele. sd nu mai hotdrat au fost la el s-au C6tefemei Itintireafamiliei. pantecele Nu e nimeni mamelor lorl tn Celicopiiau rdmas avorteze! la mamelor revenkea ?n moment sd ne strige acest maicompelent PSrintele Arsenie. Domnului decat stinlenia Maicii Nu e a Perintelui. viitoarea canonizare Se vorbeqie Si despre porunca dovedim Pdrintelui, dacd lmplinim noaske, dardacd treaba ne-a convertit ca Pdrintele nostri, civili lnfalamai-marilor 9ibiserice$ti, lndoiald fdrd - qi sfintenie, suntem demnd, de lntr-ovialacreqtind a fost Panntele AGenie mefturie ce cu lndreotetire - ceamaibund noi 2002\ (Cuve A6enie 28 Pdintelui b momentut sfAnl. Pe n'te Sebdu

Un Ioan Botezdtorulal romdnilor

@uveftinainte) PenlruminePdrintele Arsenie esle un loan Botezetorul al romanilor Spun uniic; nusemaidesface mormAntul cdcia9aspune carleal"Se-miEsali trupulin morm'nt. SAnuJ deranjati p6ndla a douaveniel. Sigurce da, smerenia celugereasce agatrebuie sd fie. 9i Sf. loanlacoba ldsalscrissA se roagepentru el ce se va duce in iaddeoarece n-afdcut fapte vrednice de mantuire. Dardupd 20 de ani de la inmormankre ne-am inchinat la moastele lui.Sau Sf. loancel Noude la Neamt. la caren-a marlasatDumnezeu sd pesteel. ASaSi cu Pdrintele calceoamenjpecdtosi Arsenie. Sa a$teptam sal scoatdDumnezeu din mormant. ferd voia noaslaS. ASa cuma descoperit Dumnezeu grecse vinela Sf. arhimandritului loanlacobii sa-ldescopere pentru a-l gesia$acum t-augdsit, tol a9aia la Sf. Arsenie de la Prislop va ventcineva careva spune c6 neaparat lrebuies6-ldescoperim pentru ca i s,a aratal 9i se va aratamultora. pArut l\4i-a riu cd nua fostdezgropat la 7 anide tainmo.manlare.Atunciera o ploaie linigtitd caremi-aInspiEt cuvinteler '/ublti crcdincio$i, dati umbrelele la o pafte c^ci aceasta nu esteo ploaie normale. Acestea suntlacrimilePerintelui, care le-a versatpentu popotul aceata". La inceputuri, am auzilcd Pdfinteb versalacrimi multe cand slujea Darmajincoace, ajunsese la maturitate 9ipredica. plangea, spirituald cdcinicinu nicinu radea, cispunea, cadinpartea lui Dumnezeu, cuventul autorizat: sd nu maifaciculare". ,l\4d, Au venitdoi concubini la Pdrintele sd-lispiteasce, intrebandu-l dacase pot vescLe-a spusPdrintele: tadule la sotia ta,cAai ,,Me, patru copii.Iar tu du-tela solultAuce ai tei cop,7'. Au remasaceia urmiti: De unde$liel?A venilunulsa vadedacePdrintele gtiecd el fumeaza. A ldsatlig6rileintr-unboschet. Parintele ia spus:,Md Dumitre, du-tem6 li ia-litigdrile din boschet, sd nu le uiti" Pecat ce poporul pe Parintele acesta nu a gtid sa-lf.uctiflce fa valoarea "Romiriae singura lui lspuneaPdrintele: Frt in care succesul nu ate succes"l. Ar fi trebuilsd fie folosit la facultdtile de teologE.la seminarir, lamanastiri, in toata lara.Nusafielinutascuns. Azi poporul romenar fi fostaltul.Dar Dumnezeu are rdbdare. (Porumbacul de Sus- 1 dec.2002\
P6i ntele N icolae Boboia

Sfin(eniaiubirii Siiabirea sJinleniei

Cdsdtoria
denedezlegat, este indisolubib, Chiarqiin legea veche, c6sdtoria fa.iseii s-au apropiat despa(rea. acasta, sdi nueraingdduitd $tiind s6-9i lasefefiEiaT ispitindu-L: cuvine oarc ca betuatul de fisus, "Se pecarea lngeduinlei in sensul lisus ii provoace b bge.Ei respund Darlisus,Careera la zidirea cu ,cartea de despd4ire". dat-oMois zidi.ii in carenu merge le-aspusrostul de la inceputul omului. lisus fiindceamAndoi alcdtuiesc o singurdf5pturS. despdrtarea, la rostul ei de la inceputul zidirii. lntareste cdsdtoria lui Moise, de tiunile crealrei dinmotivele lisusnu putea cobori de taini. Deci, dac6ar fi reitd de a ridicat cdsetoria la rangul aceea casatoria ar da roade la vatoare ei adevdratS, detaind, ceicasatoriti lui Dumnezeu. vrednice de tainele pe om la cinstea al Sduln de colaborator Dumnezeu a ridicat Dumnezeu, artrebuisd la rangul la carea instituit-o Iume. Casdtoria, posibilitatea geometric5 colaboreri. acestei realizeze in progresie feptuA,,,atunci Dacain Taina Cununiei cei doi sunto singurd pentruDumnezeu!'E Epturece nezuioste ea7'- ,,od.asle aceastd (Maleahi Hristos estecap 2, '15). La ce atunci un rdspuns categoric (Rom. pentru 8, alfirii? implinirea acestuisuspin barbatuluidacd nu voia eL ci din desefteciunii'nu din 22\. ,,Czcife uB a fost supuse cd fepturase va Nicina celui carc a supus-o- totusicu nedejdea ca sd se bucurede libeftateameriii Ebevidin rcbia de$efteciunii, pentruca dorulslatomical fepturiiagtea a cu friW lui Dumnezeu" (Rom. 8, 19- 21). descoperirea fiilorlui Dumnezeu nerabdare Selbeticia sfinlilof. Fiarele lor la picioarele uitaude selbdticia la odihna omului cea mai mare robie. Cre9terea dinfiarade om este hotarat dc atitudlnea atarnd fiilor lui Dumnezeu" 9i "libertalii din cauza iar mullisuntalesitocmai fale de cesdtorie, casdtorililor de a se na$te copiilor maiinainte atitudinii religioase a parinlilor nu va motive ca sd fie taine.Cendfamilia Casetoria are multe peTaind, destrdbelate. otuma defiare oameniivorfi maifiintemeiate mss.l Giii lnvieii:p. 141-142

(inuta de pArintele Arsenie la despreTaina Spovedaniei, pecate(brruinte Dragdnescu: aceste ale Manastirea 'Cend prin ispigite diavolului asupraomului) suntspovedite canon Si 9i necazuri, ele nu mai au nici o greutate in cantarul iudec:tii particulare. I Dumnezeu iarti dar neispigit nimic nu lase ] Candsuntspovedite numaipe patuldemoarte 9i n-a diavoliivin gi mai remastimp pentrucanonSi indreptare, Cunogtinlele acesteaurmeresc sufletulcunecaz9i urgiemare.Daceinsi omulle-a ideeade responsabilitaie a lnfricoseaza cdsatorililor faF de Legeadivinainscrjsain fire. sub formede 8rspe pement micar cu o lacrima. nu se pierde ci poate aceasta anstjnct. (pecatelor) mai urmdresc mila lui ldmurirea strage Dumnezeu. Cand biruinta diavolilor ideijde Decat.idee care a 9i incepuise fie neclard printaina in mrntea dmane consimtteintrutotultoativiata!i nu e Qtearsd mujtora. lncepemcu aceasta: pdcatulesteo conspiralie omul acela,degi botezat,s-a fdcut fiu ai aceluiade a minliiomului pocdintei, cu diavolul, impotriva (pacatele) LegiiluiDumnezeu. care a ascultat, biruintele aceluia avandtoat:greutatea Cu aceastd definitie de lucru.intelegem judecitiiparticulare"l. dintr-odatdc, numailisusa fostf5rd de Dacat. ftridelegii pe cantarul adicasingurEl a refuzat oriceideediabolic;din mintea. viatasi faptele Sale. I in convieluire nu-i bun nici abuzul, nici refuzul ] Voi,ca tineriincepetori poateispititideideea ai vietii,sunteti cdtinerifiind, de ce sd incepem cu copii dinprimul an;sa ne mai lat; acumo descriere sumarea greselilor de convietuire 9i trdimputinviata$i avemvremegide copii.Cu acestgand,daca- legatde ele,urmerile in fatd 9i ti lor inevitabile, carete a9teapta I primiti9i-lluatide bun,ve deschideti cateacetrep;cat qi citre rc a$eaze qipractica pe teren in brate.lardacdaqastaulucrurile totfelulde necazuri carevtnmatemattc. Casd n-oiuatt rau de la a$aconfirmd, preventivi mesura e singure atunci e ceamaibund, inceputsd v5 preclzati pozitiasufleteascd fati de roadele ratiu_ne posibil:$i la indemana tuturor. binecuvanlate de Bisencd ale cununiei copiii. Er sunt roadele In convietuirea nicirefuzul. cas;toritilor nu-ibun niciabuzul, dragostei, evitarea lor nu e dragoste, placerii Abuzulatinge ci crimi. Cdutarea pesot,refuzulpe dargipesot.Cumaceasta? sotie, numaicu evitarea rostuluifiresc al instinctului, e viciugi pdcatSi ASa-i ficut omulde Dumnezeu: berbatSi femeieintr-unsingur se pedepsesc de Legeacarevedetoatealeomului. Cu cunostintele contemporane de biologie, de endocnnologie trup. Deci,daca nu suntetibinel:murili de la inceput, catrebine, qide neurologie putemintelege claracestlucru. foadeugorv, trezitiingre$eli de convietuire, de undevin aDoi un Sistemul nostrunervos,ca sd serveasclsolicitdrile vietiiin randintregde necazuri de care nu vd poatescdpanimeni.Cu bune conditii,are nevoiede o buni 9i corectefunctionare a diavolul nu scapide greqelile facute. Acestea te urmaresc in alte glandelor noastreendocrine. Glandele acesteasuntingiratein cEsitoriisau in orice altaparte ailua-o. Nutescape nicirugaciunile. numdrde 7-, pe toati verticala staturiinoastre Doui glande Spovedania doartepunein tem; cu vinov5.tiile taletatade hotarele auntin cap,responsabile functionare de comenzile 9icu modulde legii de la cununie,pe care le-ai incalcat,qFti dd iertarealui 8ltuturor celorlalte. Acestea dincapsuntsensibile, adid lucreazi Dumnezeu pentrunestiinte (daci aceastaa fost), sau pentru in consonant; trup9i cu conceptia ta de viati, in carete integrezi (dacd neputinta aceasta este), girebdarea ispdgirii, suflet. 9i-tiddputerea pe glande Pentru o clarificare scurta rosturilor acestor doue daci te indreptica 9i convietuireDumnezeu iarta (daca-iceri dincap,ca si functioneze intr-unfel saualtul,e destulsd dau un prinspovedanie), aceasta darnepedepsit, neispi$it. nimicnu lasi. exemplu a doueconceptii de viati diametral opusei intr-unfel vor ASascrieCarteal[n.ed.:preotul pecatele iart: mdrturisite dardd glande glande lucraaceste de comanda asupra tuturor celorlalte Redemun fragment 9i canon,pentruindreptare. dintr-opredice

Sfaturi pentru tinerii cdsdtoriti

pigubegte pefemei. Refuzul refuzurile Unuldin obisnuite este din subordine candte integrezi in turmalui Epicur[n. ed : Epicur pe stivili.ea numerului l\ilodalitatea acla de copii. spunea ce fericirea princultivarea se dobandegte placeriil 'intemeiat" 9ialtfel eceasta este viciul ,,onaniei" cu femeie.Pagubesc amandoivor conduceiconomia endocrind cand te integrezi in turma lui pagube biologicd ce se resimte in saniiateaamandurora. Hristos. (sunt Mintirea, trigarea, ferirea unulSi acelasi viciu), ducin Sdrimpesteacesteglande de pe venicala omeneasce Si ne modnormalla o nervozitate la o nemullumrre pe fale de altul, 9i putin oprim la celesexuale. Aicii aici!Aiciau fostlesa!oamenii natura care in nevinovalia ei cauta se o remedieze. 9i cum o f:re nici o cunogtinta exacte.Ba li s-au spus multeminciuni si parinti partener. Cdutand fiecare rcmediaze? din alt ca sa nu fiecarea fost lasatin voia lui, cu gregetite 9i ereziilesate.S-o falsifice gresite, convieluirea. in fond e o rezolvare vinovat; fata ludm fugitiv cu putine biochimie endocrine. Sexete(bdrbatgi unitatea de dragoste a Tainei Cununaei. Deci,daceo femeie femeie) secautala maturizare peste unulpe celilalt,trecand orice de gregelte (de cu altcineva, de vini trisarea lor) e ,,ferirea' sotului. bariere, aleoricui. Totugie buni (foarte bunachiar) Siputin; minte careoimpingelagestulcautani q)rect natura. altuia care sefie cu poziNe a faptutui acesta,a continuitdtii 9i cat de cat cuno$tinla In majoritatea cazurilor de necredinte a lemeii e de vine sotul, ca vietii[prinnagtere de prunci]. Constitutional, naturabirbatului are o glandain plusfatede nu gi-a umplutcasa de copii.Deci.cine fuge de copii,tuge de Cendinsditi $i undefuge?in iresponsabililate. prostata. femeie: gland:spunefoarte Aceasta giimportante responsabilitate. multe rdspunderea rodi itiva Gi de a copii, Stepanul vietii ajuta sd ai li lucruri in iconomia vietiiSiin interpretarea corectd a foartemulte qi cesatoriei. $i-tiva asigura cinstea necazuri ivitein familie(pentru clarificare, trebuie spusSrnumele ce le da mancare Deci, nici abuzul nici refuzul, ci o dreap6 socoteali Si o produgilor de biosjnteza ale glandelor: hormonii. Acegtia sunl convietuire corecte cinstiti. $i substante produse de biosinteze, de glande in circuitul li versate internal sangelui, pnntot organismul, cu ajutorul c5ruia circu16 ei avand rolin activitatea giactivarea sistemului nervos, decjatuturor I in constitulia biologici a femeii e pusa obligativitatea organelot nagterii a 34 copii, in ordine naturali I in scopuldea mentine organismulinkeg giin buneconditii de viatd interni Si externe). late din taineleprostateii aceasta sintetizeaze sdruri glutamic, aleacidului Maimultchiar, substante absolut necesare o alta constrangerede caretrebuie tinutseama sistemului nervos, atatal berbatuluicat gialfemeii. toxicaicancerigen. Toxic Darnule prepari 6 foliculina,hormon la nivelul creierului, decat barbatull gifoarte Ajciesteexplicatia, dand continue fundamental biologic6. in temeiul dureride cap intense; cancerigen la nivelul cdrcia (fibroane femeiaesteaamebare de befuaLFeresubstantele uterului uterine). lujen- 8anuluisau Declestele acestuihormon docrine, ea se degenereaznervos, decatde la 3 -4 copiiinsus,cu sarcinile mintal, etc.Aiciincepesi se nu estescdpare in mod inteleage natural, de ce au urmeri cum nefaste abuzul refuzul. aparele normal. Aceasti ordinenatural:a sarciniie 9i 9i Daci aceste pentruiconomia 8ingura peste substante calecareasigurisdnetatea e\tremde valoroase copiilor. Salturile sarcini. vietiiin buneconditii pe plecerea bp;derilede copii,indiferent a sistemului nervos sqntrisipite cu ce metode din ce motive, ating Si de carenu te maasaturi-atunciincep ulteriori, daci maivin. Dar chiardaci nu mai s; aparaurmdrile. Abuzul sanitateacopiilor pegubeste pe b5rbatde necesarul glutamtce pe cei f:culi de substanle a vin altii, Legeadivindpedepse$te 9i retrospectiv (15 sistemului nervos miliarde (n. ed.: pe cei nascutj de neuroni) fenomenele de cronologic in ordinenaturald). Agadat in Qrincep caren(a nervoasi, pendla sl;bireatotala carepotajunge a functiei insdsiconstituliaendoctineafemeiie pusd obligativitatea nagteii mintale. S-auvazutataricazuri pierderii de mai mullicopii. de tampenje mintii Echiar a conditia de mantutre a femeiidupa cum Sia totalea memoriei, fare se fie 9i alteboliin organismRespectivul Fa descoperit Dumnezeu Stantului ADostol Pavel. era suprasolicitat iar el s-a predat Urmarjle sociale se inteleg.
10
ll

acesti late ce se intamplA: iunci ce vom zicede betiviinotorii? ln cazulviciului sau al gre9elilor de convietuire, aparitra dublede masculini au doua cozi,deci cu o capacitate mongtri cancerului care ucidesotiase rlstoame iardgiin respunderea febril ovulul, femeii, caute in organismul ajun9ica atare sotului.Sotul care nu vrea copii nu trebuieluat, e un criminalmiscare, lui peng nelalocul camuflat al sotieisale.Nu e dinturmalui Hristos! Abiade la 3--4 9i la trompe$i acoloilfecundeazi.oulformat extirpat cu trompecu tot.ASase astfelnormal, dartrebuie cregte copiiinsus,facutiinordinea naturaE in careapar, se neutrarlizeaze panela de dezechilibru, sterilitatea. conditie suficient5 InEtaleazl actiuneatoxica 9i cancerigene Practicaconfirmi a foliculinei. in cazul pustiu Femeia, late de bine face bautura. aceasta. Suntmamecu 10-'12 copiifecuti, caretreiesc Aiajungla tazeclinice. ce putere, varsta in destule fird sd le doar; tcesta, s, prefere orice agresiune,numai sterilitatea9i de 80 de ani,sindtoase, dszechilibrulnu. capulsausd fi fost bolnave. dar nimeni tutunului duce la cazuriexcesive, (menopauzd), Toxicitatea Femeile maipetimesc climacteriului aide crizele pe qtie de carenta organice careo are fumitori]nu vreasd de la 50 - 52 de ani.Candviatalor de pandaicia fost coredeSi ldintre fun4ionale... conform neobservatetau chiarde atrofierea cu natura, tulbu.irile acesteia trecaproape ca tulburdri bunicilor aparin nepoti Alcoolismul, betivitatea $i Echilibrul endocrine asiguratde normalitatea convietuirii 9i a pani de epilepsie. Betiae mare neNoase la nivelul perioadaInsuficiente roadelor ficute pandaici.in cazulviciilor de convietuire, pacoste ereditar9i duce care se inscriegeneticin patrimoniul aceasta e adevlrati nebuniein neam, duce din neam dar la degenerarea omului sigur, trcptat, (normalitelii Numaipomenesc de reflectarea sauanormalitltii considerabill neamului. Respunderile cresc de convieluire) in afarapsihicului, lucrucareformeaz;un capitol lt degenerarea mai aparte, cu o matematicimultmai complicati Si cu pedepse greude evitat.De asemenea, nu pomenesc aicidecatin treacit purteriiin genere genetic, ereditar refleclarea in codul deciinfondul propot pomeni a unul. care al urmagilor. Totugi, nu me abtine de dificulte! in educarea copiilor. Cand duceextrem de multe Sigrele (zjcel ce se poate,sau nu vreaaltfel, sotulnu di pacesarcinii stipAnpe legilenaturii) atuncicopiivinpe lumecu sause declare predispozitia precoce Aceasta iiface indiretnici spresexualilate. greu (sunt cu disciplina, unii genetic toarte educabili certali 9i prezintl cromozomul circumstante criminalititii chipurile, 9i Deci in justilie).Fug de la gcoala9i lncepaventurile. atenuante giaceste necazuri. Explicatia totin respunderea sotuluise soldeazd preaimbibat hrani!cu sange biologicd: au crescut in mediul uterin cu testosteron. hormon sexualmasculin-

prin alcool9i tutun I I Degensrarea

pomenescde actiuneatoxici a alcgolului.Daci Totin treacdt o mullime 6 gramede alcool la litrulde sangee capabils,sudeze de spermatozoizi cdte doi, cap la cap,tira se b tulbureviata, t2
l3

Astfel,o insusireprincare omuise aseaminddobitoacelol Chipul cunoscut al nasteriitrupurilor a venitomului $te inmullirea. pricina in fi tost cu putrnt, tocmai din ciderii neascultare, ceciar nepatimag Candinse a un alt chipde inmullire, si nepacrtos. plcetuit,Adam urma sa moareii si se stingi omul din zidire vdzend inse pesteveacurile toate,ca multiau se se oumnezeu Adici dalea pe fat; plivitoa! a unor lucruri. pe care Intoarcidin dobitocie, l-a osendit caleanasterii trupegti. La cesatorie 9i ln afala ei, diDpleune cu umiril pitimire pecat porneala pdcatul avandu-$i din mnsti lpoftAl9i Io!, in cea mai ea.e palte necazuEi fSra in&ept-ate pofte, pofta ln iar fiind date pentruacestscop de nagtere(St pentru de u!I!at, - 9i randuiala cine vr6a si Respuns MaximMeftuisitorul: Scoliile - Respunsuicete Talasie, creadii 9i si nu ajungi la acest6a. date firii, It intrebarea 2t). Astfel,ca intr-o lege de pedeapsa <Eraumulte!i mari pricinilepentnr flreaSi vointaau fost legateintr-oinlintuire rea, clci cu cat se prinna9tere, fireasl diinuiasca in viataaceasta, cu atatse putemic ailea care febulaun leac caacesta,lata, , l. dat la indemana tuturor unora sDre drengeape sinemai multin lantullegiipdcatului, sporindu-se Sa bucunmare.altoraspresuparare mare moartea. I s-a dat deci omului,ca pedeapse, se se lupte cu pruvila cea moartea. ..Ceice ar pdzir cu slintenie de carese atinsese cu voiasa. sfinfi, slint$e-wr ti cei ce ar invapFo. DoruldupiDumnezeu s-aintorcin poftapetima$e dupi trup. Nort,i & sa r.kpunddr,(lnl.6. 10J. intorcandu-se a cezutin Mintea, de la vederealui Dumnezeu, Penntele Arsenie Boca ca de bine,ii fug de hltigulsimturilorcarese lipescde pldcere plecerea este momealacu care 'hotul" durereca de rau. lar din lerusalim la lerihon. tmegeape om se se pogoare I Ciderea de la insugirile ceregti la cele dobitocegti ] Pe drumulacesteipogorari, toateincepetoriile 9i stapaniile puhoi, pe in se sileau se intre, intrecute, celedinvizduhuri,ca un Celcdzutintretalhari afostincredintat Bisericii, caslujitoriiei parteapatimitoare a firii (adicdin pofti 9i in iutime)Si se le grij: de dansul, s; poarte spilandu-irinile cu vin Siungendu-i-te '15). povarneasce contra firii(Col.2, Vointa l-aimpinspe om ca se cu untdelemn. Adice poceinq asprd (ca vinul pe rana) Si vreanumaiispitavicleanului povara Flecerea)9i sd ocoleasce imperldgirca haruluicelor 7 Taine ce izvotesc din Hristos-pomul pandit giin latura cdcia fost omul nagterii de fii (ca pe o durere), vietii(ca untdelemnulce ungeranile omului deplin) mintiigia pe !i-ltameduiesc aveagivedea libereivointe. Mintea, careodinioare Ciderea intre talharieste cdderea firii omeneQti din Rai in Dumnezeu intr-insa,acume ,,templu al idolilor, avend,in loc de lumeaaceasta.Este'cddereade la desAvergire... ceci,indate un singur Dumnezeu,multe chipuri ale patimilor necurate"(Sl. dupe cebarea poruncii s-a fecut in om strdvezie9i ardb6 Maximl\r5rturisitorul, 55). Scolia9 dupi raspunsul la intrebarea asemenarea lui cu dobitoacele necuventdtoare. deoarecetrebuia. Mintea,nemaideDenand in s i ne v eder eal ui D um nez eu, dupA ce a acoperit strdlucireamintii, ca firea oamenilorsd fie ltapanitorul celor lumiiacesteia aincalcit-oininfe{gerile lsatana] pe dreptate, chinuite, deinsusirile pAnece omuli$t Eupuse dobitocegti... simturilorEa flindo putereazdtoare,ca unace aveasd va veniintru con$tiinla de sineg la simlircamerelieisab de fdpturd lallsluiascape Dumnezeu intr-insa, careeste9rEl tot foc,acum raliona6' (Sf. Maxim Mdiurisitorul; Scoliile- Respunsuricetre pleceile apinde trupului, ea insdgtfiind re(nute ,nescocegteSi Talasie,RespunsIa intrebarea 1). (St petima$d dstfelinlegeturd cu st?fuale" lraximMedurisitorul. Scolia18 dupi respunsul la intrebarea 58). 9i rati asa, legea

Pruvilu albd

picatului(care pentru estepEcerea dovedeste simturilorSi cares-a hotarel cAdesfranarea, saurisipirea de orice fel, $tiinta moartea milioane trupului) s-afuri9atinsfatulmintiigide atuncimintea Omoard de celule nervoase. late de cum: in tot truoul. dar trupului numaisfaturicontra mti alescudesevArsire in gapte firii,sau sfatulfiradelegii. locuri, izvor,ste unfelde putere pentru bundstarea intreguiuiom trupesc. Asta "Foc de ocard este legea trupului, iar imboldirea spre hartetrebuincioas; printre depindereapatimiloresteluminalui, Sipare de ocare esteatderca avlaga deviatd. Intre cele izvoare de viat;. mai cele Sapte pulernice patimile. lucreazd pe cu care esteliizvorulcare inmuguregte Sau, scutt: focuf de ocar'est semanta de om.Cand pacatul: lumina de ocare - deprindereapecatului, iar llacera - omulse robit de spurcata ei pl5cere, izvorul tinede desfranare, pEcatului. lucrarea gi indunfrul Pin urnarc, nu se cademinliise se incelzeascenumaipoate dovedi sd maiverse in sange, trupului, la focul acesta, nici se se fuminezecu lumina aceasta,nici sd p&tea devl89a pentru neaperat trebuitoare, cetotlucrulizvorului arde in aceastdflacdre.Ceci ceea ce pentru simlui esteluminA altlherftin ahre.[n.ed.:dupA cumamvazut, cele7 izvoare de yirte pl6cere, pentru (Sf. glandele praclicile sunt minte este adenc de intuneriC Maxim endocrino nu chakrele cunoscute in 9i Si M;rturisitorul, practicil Scolia 20 dupi i'espunsul orientalo, a9acumau incercat la intrebarea 54). s; arate adeplii acestor gcade pe puterea De uma naravului Simturile nu suntin staredec6tde retdcire desfranerii, decal izvoruluide a Sinu aprind striciciunea in sange felulsaudevhga.Scaderea trupurilor, iarmintea, impins,de aceast;stricaciunemsivarsa aceasta de putere nu estenumaicontra firii,ciqiimpolriva luiDumnezeu. laro minte aduce moa(ea a milioanede celule nervoaseCicitoate tesuturile pot pot poftele prin biruiEde simturi om rlbda de foame, contra firii, carelucreaza toate Cln lucmcu schimbul, sau sause 9i de putereavr4ma9e ('ft dcd dorinlacdmiieste vrdmesie impotriva bpesc, casesetace mancara celorlalte la vremeprielnicl, iaregi $i Iui Dumnezeu'-Rom.8,7), ce sfaturipoateda, decetsfaturileacTnmultpsc laloc,numaicelula nervoase. odatimoart6 defoame, talharilor, carecesepescpe lar mAncerea ceicecoboaridinlerusalim la lerihon nu maiinvicniciodata. ei esteaceavlagS a celor pecaledea lntelege copiiice vin in lumeaaceasta ce acestprim ftpte izvoare. suntem cesgl ampE Acum [N. ed.: Observam mu{icar capitolal ,,Pravilei albe' este aproapeidenticcu capitolul sl5besc laminte, la cuochii. deunde vezand $colarii, "Cad cu practica lnveFu le copiiintre lhari" din cartea,,Cerarea lmprra$ei"l. lnccput foadebine,acum, de cend onania,

allbeltemintea sapdrrseasci d trebuie $oala.Darlandravullor grabim. mai esle cineva rd8punzltor nu ne iasi I Patimilene distrug vlaga, mintea9i chiar neamul] latd pe numecateva prinre oamenii feluride patimi i9l prtpidesc pofte samAnta apringi de firii: contra 9i vlaga, pulincuvintele. Maideparte s; schimbem 9tiintamedicinii, 1. Onania melahia; sau printre multele ei invaleturi, o are $i pe aceasta: s-a begat de 2. Curvia: seameca toatetesuturile omului se pot drege,adici se temaduiesc, numai celula neryoasi nu se maidregeniciodatS; 3. Sodomiai (cudobitoacele). 4. Bestialilatea lucrul ei seopreite fulgeretor. larin cesitoria legitime: Celula nervoasd o asemenim cu unghem de la carepleacd 1. OesfrAnarea; p;(i, cu rostde ,,telefoane'. firein multe Creierul ar ti ghemul ce 2. Fereala de zdmislire; prin mare, sau,cenlrala telefonici", care sufletulprimegte vegtile ii 3. Crima d6 avorl; trimitehotirarilesaletuturor,,crereralelor" mai mici,celulele 4. Pregcurvia; gira nervoase imprdstiate in totcorpul. Prin spinariiduc miide,fire telefonice" lacreier. Prin creier(celulele nervoase), mintea lucreazi 5. NEcuratiai 6. Nesocotirea vremurilor oprite: asupra trupului, mintea fiind o parte a sufletului nua trupului7. Altenenumite spurcdciunt.
l6

Dar ce-i atunci dupa fire? Numai9i numai zimislirea de prunci. Cesetoria esteo Taine d,';? celeSapte. tocmaica si nu ingaduie intr-insa at6taSerperie de firddelegi.Cu toateacestea, in zilele noastretrebuiesa strigam ama.nic ,Ridicali cesetoria din desffinafe mecar ta finduiala dobitoacelor- Binecuvenlarea lui Dumnezeu nu s-a dat rertdelegibrf E a$a de greu de inteies?Dar zic unii: ,Noi putemSi fare binecuvantarea lui pentru Dumnezeu!' lertati de intrebare: Da, cine nu vrea ,,Unde?". si inteleage, nici Dumnezeu n-a avutce si zicd decataceasta: "Cineestenedrept,sd nedrc eqascdmaidepafte,cinee spurcal, si se spurce $i mai reu, cine e drept, sd face dreptate Si mal depatle, cinestesfe,sd sesfnleascd 9l/rai mult.latd, vin curend 9i plata Mea este cu Mine, ca sd dau fieceruia dupe fapta lul (Apoc.22,11 - 12). mai zice ce tot omul vine pe lume cu un anumit 9i Stiinta numerde celulenervoase. Prinfaptelelui cele de desfranare, pierdeun numermai mic sau mai marede celule.$i pentrucd peste toatefiradelegile atarni legile. asaatarna eleSipeste viata faptele desfranatului: salesuntdescrisein samenta sa,astfelincat copilulesteimbinarea celordoi parintiii a celorpatrubunici, a (aceasta celoropt stribuniciSi a celor'16strS-stribunici este o mogtenirea numaipanela al patrulea neam, dar$iceilaiti inainta$l lsidau partea lorde zestre, insadince in ce maimici). Ne putem perintilorl da seamacat au de ispigit copiiidin greSelile 9i c precum mogtenesc? FormaSiintocmirea trupului, numlrul de Qi pe pirintii celulenervoase careil aveau cendau chematcopilul in lume.De la numerul acestuinumir,aterni multe Sisdnatatea pentruvialaurmasilor. Saumai pe inleles,un copilare scrisein sinetoateinclinerile unuinumarmarede perinti, atat cele bune cat 9i celerele(umdtatede la ceidoi pirinti, a patrapartede la cei patrubunici,a opta partede la cei opt strdbunicr Qiaga mai deoarte). Acum,din toateinclinirileacestora, vor veni la aretaremai intai cele mai puternice, de la parinliicei mai apropiali, dar pot veni la aretare$i porniride la mo$i-str:mo9i, atuncicand imprejurerile din afare,sautocmirea dineunku, inlesnegte se se arate mosteniri indepertate. Firea tine la sanitate: de aceea,
l8

moqtenirii bolnavede la un parinteii sare in ajutorcu partea de la celila[, dar neputinta alnatoase o poarte totugi, nearetate, In coJoc. Acestor inclinari si le zicemgraugi neghini.Vompricepe ce h copilse arataSislmantaceluiriu, careva trebuisd o rSbdem peni la seceris, fiindcd seminatorii, lucritorii9ieconomii tainelor tu mai adormit, incatacumvedemcam multeneghine in larina tceasta. lar somnulde care e vorba,e adormirea sfejii mintii, loropealain patimilefiridelegilor Omul vr4mag, diavolul,a drecuratln firea omeneascd, din neamin neam.tot mai multa neghina, sauinclinarea dreceascia feradelegii. Dar nu numaipatimadesfrendrii omoari griuncioarele pestemdsuri nervoase, citoatepatimileMenia aprinse, durerea pontru pamanteascl, o dragoste la cagnu le-afacutsangereuSi nu i-a pdlitguta?Drramareacea mai cumplit,inse, vine de la patima pe langl amo4irea betiei. Otrava giarderea beuturii, tuturor nervilor, stric5 semanta toatd, intr-un chipnemaivizut-duDd cum merturise$te Dacecineva cheamdcopiila viatdin starea Stiinta. peste aceasta, bietul copilaternd necazgreu, indrecirii. boala Clct, estedaremare, oriunde vine9iputerea rea,diavolul, ca lao ispravi a sa 9i se arataprinchinuirea ce o face copilului nevinovat. ASa girde urmagi nesfarsitul re facecevedem nenorociti: orbi,qchiopi, uscati sau putrezind de vii, allii strembi in fel Si chipSi maigreu decat toate,chinuilide porniti draci.laraltii,in ce privegte mintea, de mici spre rele. cend vor fi mai mari vor azvarli in in perin(i, oumnezeu vor sfdrgi nepraznic. Mare daremare in firea 9i omeneasci! Acestea suntfi|idelegile, in chipdeom,. pEngend, p;rinlilor vinovitiile 3trige in toatepdtile. lar Siaducmaredurere dsci vreti:singura scipa.e siguri este de a nu aiunge aici (xistacale care n-areferedelegi: aceastaeste date de taina cununiei). Acegtia sunt,,pruncii ndsculidin somnul necurat, mattoi ainelegiuiilor pdrinfitor. dace staise cercetezl (intel 4, 6). Legea rtotputernica ce intoarce faptele oamenilor in bralele lo( o strigl "Fii Carteln fiecare veacde oameni. de$renallornu vor Stanta sveadesdvergire $i sdmanlaieiitd dinpatul nelegiuitse va stinge. Cede vor avea viald lunge,nu vorfide nicio treabegi bdtene9a lor,Ia urmd de tot. va fi fdre cinste.lar de vor mui de timouriu.vor ll ferdnengeiereti ferenddejdevorfi in ziuajudecdtii.Cdcineamul

(intel. "...Eu,Domnul 3, 16-19\. aregroaznic ster$,l' celuinedrcpt Dumnezeultdu, sunt un Dumnezeu gelos, carc pedepsescpe copii pentru vina perintilorce md urescpe Mine,pene b al 3-lea Si al 4-lea neam 9i me mibstivescpene la al miileaneam, cdtre 20, 5 - 6). cei ce Me iubescAi pezescPoruncileMele"(1e9. lui Dumnezeu,care nu de bunlvoie Dar milostivirea pefiiioamenilof (Plang. pedepseste leremia 3, 3) aduce 9i umileste copilul de micajunge in cateuniiinclinirile bunealestribunilor Qi acegtia ziceDumnezeu: la deosebirea dintrebineSirru. Despre pecable "Dacd un copil care vezend toatecete a fecd htel seu, acestom nu va muri se pdzegteSi nu face nimicasemenea... pentru pdcateb peintilot sei, ciin veci va trei... pentru ce fiul a fecd ceea ce este drept 9i legiuit 9i toate legile Mele le-a linut $t 17,19). le-aimplinit: de aceea va tef. (ez.18, 14-19;

auft manal de DuhulluiDumnezeu, fiiiluiDumnezeusunf. (Rom. E,12- 14)."Cecivointa luiDumnezeu aceagaesles,trlilea yoastr6, se vdfeiti de desfrenae.casA gtb fiecarc dntre vo!se stepeneasce vasul s'u in cinstiregiin stintenie, nu in patimapoftelor,cum fac necredinciogii, carenu cunoscpe Dumnezeu . . . cdciDumnezeu nu ne-achematIa necurdtie,ci la sfinli (l fes. 4,3-7\. Pe vremeaSfantului ApostolPavelince sufla urgiemare,mai des pestecregtini. De aceeamultii$i luaude la ei in$isisfat si se hfrane-ze desavargit in ce$torie, cu gand se fie gata oricendde pavelinst. Sfanta lmpedesanie muceniciei. Sfantul Sidemdrtudsirea rccotindcopiiimugurii cisatoriei,n-aingaduit infrenarea desrvarqfta decetpentruvremurilede post Si rugdciune (l Cor 7, 5). Socotind Insi gi"reyolbceasurTor de fafd"(urgia vremuritorde atunci) leda 'Br,he datul acesta: estepentruoricine,sd frea$acumse gdsegte. Legategticu femeie,nu ceub desfacere. Dezlegategtidefemeie, nu cduta femeie.. . Ce de acum vremea scepare: s-ascuftat.Againcetcei ce I Singura 8ufemei,sd fie ca Sicumnu ar avea. . . cei ce cumpdreca gi qlm nla caseioriei din desfranare Pociinta9i ridicarea ar stdpetl fi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca Sicum nu sindllimea de Taini I er foloside ea. Cecifata acestei lumi trece"(l Cot.7, 25 - 4O). maide pe urme,candgi noueni se parece pustiirii, in "de In zileleacestea cese lucreazi lati catdecatinteleas; sporirea acumwemea s-ascurlal',cerceland fireadurerilor, am aflat in careacum, rendlgeneratie] de oameni, ascuns in fireafiecerui desfranarea pe qi incle$tend oameni lucrandu-le de zor ddrAmarEa s-a aritat in afaracu urgiemare.Cec| "De unde zilelenoastre, In intindere in pe parte, preotii adancime. lar de altd vremurilor Si vin rezboaieleSide unde ceftudledintre voi? Nu oare de aici: din noastre n-au mai pecat urmerit-o ca ca atare si o mdture afare 9i poftele voastrccare se lup6 in mAduhrcle voastre?' (lac. 4 , 1\. Taina din lui Dumnezeu, adice din casetorja cregtina. Aga se face Cineva opri prApidul pustliil? "FereMinenu putetifacenimid preotului ca, cunostinta legii (lez.7, Jipsind Si bdtenutuisfatul (loan15,5). Pripedulpustiiriinu se va opripenenu ziceDomnul 26), oamenii orbeceie in multimea negtiintei d a tipseide stat. din inimilelor qi pAnanu vor s, vor scoateoamenii desfranarea care s-a intins ca o noapte pestt de osanda biegi oameni, care pe gtiede Dumnezeu (Osea4, 1-6)."Ceice tinde trup, poftesc primejdie, dorm liniqtili somnul de de bune credinF ce aceea cele trupest, iar cei ce lin de duh, poftesccele duhovniceiti. Cdci pacat. intre soti] nu-i ldesfrAnarea pofta cdrnii este moafte, iar dodnta Duhului este viald 9i pace. Darfiindrenduit se vrd Siseascult oamonilor, mereudurerile Fiindcepofta cemii este vrejmegieimpotiva lui Dumnezeu,caci pe vin pdcatelorgia care de urma lipsei de stat ajungand adesea 9i cd nici nu poate.De aceea ru se supuneLegiilui Dumnezeu, una cu durerea lor, intr-o zi, slujind Sfanb Liturghio, rugandu-ml celece suntin came (in curvie) pot se placelui Dumnezeu". Pacea a pentru toate tum6a bunestarca '}u rpentru Sfintelorlui Fi trupul, (Rom.8, 5 - 8). Cei ce sunt ei lui Hristos, li-au rastignit Dumnezeu Biseicl' aud deodaE in urechea infruntarea , dinlaunftu tmpreunecu patimile9i cu poftele. ,Nu suntemdatoi trupuluica "rvu te ruga de Mine ta te dau Pace, rcaga-te de amarnicdi seteimdupetup. CEcidac, vieluitjpotivit trupului,velimui, iar oameni se-ii schimbe pu.led/t dace Vor sa mat vade paca dace ucideli cu Duhul pofteletrupului, velifii vii. Fiindcdto! cel oe Pemanl
20 2l

aceea, ascultitor Drept 9i amintelespe urmi multelucrun... alarma: ca o sunare de Scripturii Poruncii, trebuie se strigcuvantul pretutindeni, ,Dumnezeu veslette acum pe oameni, ca toli, de si se pociiascd" (Fapte17, 30).Adici s, vina la viatdcurata, lui Hristos,iar cand a Bisericii drept meritoare dupa invdtdtura pe vremeao va cere, sd merturiseasci Hristoscu pretulvietii, pustiirii ridica o stavild Altfel, nuse poate de moarte. netemendu-se ndicarea peste stavileieste larridicarea intinde bietiioameni. ce se intrecele7 Taine, de Taina. la inaltimea cAsetorieidin desfranare. gerperia feredelegilor se nu ingaduie ca oamenii grogila minte9i la obraz facepe oameni lubirea desfraneriiii Si nu intelegcinstea.De aceea,muguriices;torieilor, copiii,ii dau pe perinticu capulde toti peretii9i prin purteriblor rele le vor lua!ieide la iar la randullorindoit in obraz, azvarbcu coDite lor. copiii nu stau bine! Limurit ca lucrurile Nu fera inteles ,a fost chemat 9i lisus la nunte, cu ucenicii manune ce h nunt; sefaceprima sd/'(loan2, 2),cica sa pricepem prin dupa cisetoriei tocmirea spre bine. Numai dumnezeiasce, Hristos, care este minteadesivarqitstepani pe patimi,se pot rele din fire Si se nu mai fie date moltenire scoateinclinarile (sporiti)din neamin neamSisi chinuiascipe oameni. este ei de Taina, dupe cinstea lar viatacuratea cesdtoriei, aceasta: de copii-lar tot ce-iin afard este numairodirea l. Binecuvanbte in privinla trupeascd, estedesfranare de rostulacesta, 9i p;cat 9i se nu se maiIace: numai zilele intre pentru chemarea copiilorsunt 2. Vremiingiduite posturi, rodirii suntinvoilila rostul ins; numaidac5 sotiiamendoi de copii; 3. Vremiopritesuntacestea: a) Celepatruposturimari; (miercuri b) Celetrei zile de post pe septamand 9i vineri, iar luninumaidacaestevointa): duminica c) Sirbitorilegizilele asupra sarbdtorilor linclusiv - ziuaDomnului Sisambatal: d) Vremeanecurdtiei;
22

e) Vremea de slebiciune saude boali a unuiadin soti; Vremile gi de tulburiri rdzboaieprecumqi oarecare 0 vremedupi acestea, pentruceice au luatpartela ele; g) Vremeaoprite cu mare asprimeeste toati vremea precum sarcinii, alaptirii. 9i vremea ,1. Cei ce se dovedesc neroditori, si se inteleagl la petrecerea picatul; freteascd, evitand [. De laincetarea semnelorfemeii, inceteazisidatoria cdsdtoriei. a chemarii de copii. 0. Urmand a$a,nu se maiintampldi a) Crimede avort; b) Blestematiaferelii; c) Firddelegeadesfrenirii: d) $ialtespurdciuni. lat6cu c randuiale sd fie sotiide un inteles.De ce asa?

Limuriri:
O cas:torie cregtinenu e cu putintadecat intre cregtina convingi. Necredinciosii in Dumnezeu nu potaveapartede Taina lui Dumnezeu, in care nu cred. Pena cand cinevae in afara credintei dreptmaritoare, totcefacee p;cat Sipicatutiiestelege. Cu necredinciolii nu e cu putinF viata curate.Prin rebdarea chinuirii de la ei, potfi biruiti de Dumnezeu !i inviatidin moartea in caretraiesc. Cicicate vremesuntnumaitrup, suntprintre morti cand afld despreDumnezeu 9i Si suflet,inviedin mo(i Si incep Dociinta. Ajutatile, rabdand toatede laei,darimpotrivindu-vi picatului, chiardac; ar fi aceasta o mucenicie neintrerupta. "Femeia sd se bame de behat cendHristos (Ffes.5, 22estecapulbdrbatutui 24:1co. 11.3),dat cand capul luie pecatul tuie Si'Dunrnezeul stomacul" n-arece sfatdemantuire luade la densul. Fdri Hristos estemort,iarsfatulmortilor ducela moarte; acolose nu mergeti. De mo4ise n-avelifricdDe cei ce nu se tem de Dumnezeu, nici voudsA nu v5 fie teami. Toati teamase fie de picat, caci pe aceasta au avut-osi sfintii.
2l

De aceeasunt gpd!!-dqb j jig jilglig: slabiide minte a) Nebunii, indr;citii. bautorii, li ceicubolilumelti; (veriide gradul pane 4 ii ingeduie desange lagradulS b)Rudeniile aceasta, pravilabisericeasci, insd am vizut $i la depdrtarea pacatul insemnati amestecarii de sange copii de $icu s,ndtatea totdeauna); zdruncinata Dentru ceamaimarece poate deverste. Depdrtarea c) Ceipreadeosebiti (maxim 10).Ce trece pesteace9tia fi ingrduiti este de 7 ani patimadesfr,ndrii, Viduvii se aa care se rezbuna. dovedegte vdduve. pentru ingeduit; fete,de la 18la 20 de ani,iar pentru d)Varsta pe ce biieti spre25 de ani,adicdla o varst; la carese priceape s; se se mearga. calemerglicum trebuie 9iince ceva:trebuie pe cat e cu ca si se vadl, o varst5 mai merigoard, agtepte putinte, cu varsta din cei doitineri,carenumai toateinctinatiile se arati. Altfel.se mai inmpl, ci inaintede cisetorie au o purtare, vreme, au altepuderi dupi oarecare iardupi casltorie, vietii in alteparte. pentrucarebucuros aifi ciutat tovaresia e) Cesatoriib tecutedupl sfatulsau silapdrintilotcaresocotesc toati lecomiei - n-audus la capdtbun;averea averea Datima s-a impreltiat. nu cici a$chia f) Cercetati ce purteriauavutpirintii,cei4 bunici, saredeparte de butuc. IuiDumnezeu g) Nuincepeti ce silitiTaina dsetoria cu pacatul, Sitoti sunt Bisericeasai, Panela Cununia L veti aveaimpotrivd. nestricatS, datoria aveatecioria Sifete9i biieti. Celuice crede posturile iieste cu putinF. are in Dumnezeu Si duhovnic, ii tine putintd va fi nicipe urme.De intAi,nu-i nu i-a fost cu Celuilalt, intai acea,cei ce robescla patimi,trebuiese dovedeasce lucritoare, la credinta ajungd indreptarea dintoatepatimile Sise riulin cesitorij,cici altfelnumaiinmultesc apoisAintemeieze cu ei. oameni. osandind Sipe alliiimpreun, de maisus)l I Binecuvantatieste numairodireade coDii(pct.1 inainte de Hristos,Tobita zis cuventul:"Doamne,iau pe acea$e sorda mea,nu pentru implinireapoftelormele,cio lac cu inimecuratd' oiauinlj-adevercafemeie(Tobit8, 7). Cinein vremea

noastre maicrede aga.Cesdtorja estenumaiaprindere detrupuri, l8r undeeste numaiatata.vineura $i facevrajbd. Nunta estemaimultdec6t aceasta, estechipal uniriisufletului cu DumnezeuDe aceea,numaicand cei doi soti sunt uniticu aufletulin Dumnezeu, ddinuiegte qiaduce ceatrupeasce Siunirea roadedupdDumnezeut copiicuratiSitregatori spreEl. E oprile vremeapostuitor $i a seb^btilor.Intai e sufletutsi Dumnezeu Candpoartaomutgrijede suftet.iese Si apoatrupul. din pofta trupeascS, o stinge chiar.ca se poata primi Sfanta hpdrtiganie- mancarea sufletuluigide caretrebure sI seapropie lot cre$tinul, m:car de patruori pe an_postule randuittocmai poftelortrupului. lpre stingerea CAti vreme omulnuiesedinpofte, nu se poateapropia de Dumnezeu. Copiiichematiin$rbetori$i posturi, toli poarti in ei pdcatul pdrintesc. ASacum pirintii n-au seamd de ziua Domnului, a$a nicicopijjnu vor tineseama llnut de voiaDomnului Side sfatulpjrintilor E optilevremeanecurefiiel. in lege,cei ce cdlcauranduiala tceastaerauomoreti pentru cu pietre, cA pruncul ce se zdmislea ln necuritenie,la evrei, avea inclinarispre lepre, tiindotara caldl, ler la noiva aveaoncealteinclinare spreputrezirea de vtu. E optile vremeade tulburdd,rdzboaie,pentrucei ce iau pade ,a e/e,fiindcein acestea li se zdruncine nervii9i au pomirespre varsare de sange.Apoi, mai e ltiut ci prunculce se nagte,se lleturi parintelui slab,ca si tinacumplna;se intelege astfel, de ce in randulde copiice se nascdupa rSzboaie, sunt mai mulli blieligimostenesc apuclturile rizboinice ateta(ilor ii zdruncinarea lor nervoasa, din vremeacand au fost chematila via; se mai Intelege de asemenea vor face revolutjj li de ce copiiiacegtia 9j vor sfar$icam prost,ca unii ce vor fi mereuin rizboi cu ceilalti putin,panace se maitinigtesc o8meni. Maiagteapta nerviiqi nu mgiai visetulburatoare, cu spaimdde razboi. ln stareaaceasta nu potichemadecatun bliat, care.Sidin grabata. poateapuca puSciriei. C9lea De ce esteoprfteba6 vremeasarcinin Odati, pentruce nu maiare rost lcopilulnu maitrebuiechematta viatdcici el este |8te deja in pantece!], apoi, pentruc: toate simlirilecetordoi

Vremi opritechemeriicopiilorlaviate . 2-3de maisus

se maialesale mamei,princaretrecein vremeaaceea, Ddrinti. o plemldit iata Deci. ce s-a in mugurele cu deosebire intiperesc purtarile precumau fost 9i toate mare cheie a lucrurilor: va fi 9i luni ala noua celor in vremea mamei, simlimintele penntii pe Daca sa seva naste, toataviata copiluluice mo;tenirea se va aceasta cu firadelegeadesfrenarii tocmirea i-autulburat intip;ri intr-insulcu terie mare.lar cand se va na$te,pana nu 9l ajungesl priceap;,se va juca cu sorade-amireleli mlreasa. sause va deda va cercala dobitoace. incade la 7 ani.Maiterziu. la curviecu mana,pe urme curviein regule.patimicare ii vor gi de nuse vaintalni cu cineva nervoase de celule omorimilioane in va ajunge pe care si-i cunoasci boala, la varstacasatoriei patima la cartenlclnu malvorbesc' sporul Despre doaganebuntei sA se poataface pe la ciciincepe mintea, le tampeste aceasta pe om se ajunga lasd 14 ani. iar dace nu i se dd de leac, nu putereade slSbesc la 70 de ani. Toatepatimlle nrcidecum pe gitrup 9i suflet9i piezdndu-le pustiind a sufletului, impotrivire de aceasta intai pentrutotdeauna. Cet ce pdtimesc amandoue apolsa se cdsdtoreasca sd se tamidutascd, faresd socoteasci numaldecAt sfatul cdsetoriel Doctoriidau chinuiascddac; pe se se lume ce vor chema-o roadabolnavd aducvre-oroade. timpulsarcin'i' ce le-auavutperintiiin inclinarile Prinurmare, ce se va nagte' copilului vlata in toate vorfi conducitoare acelea purtdrile viitoare de de a ingriji Acume vremeacea maiscumpe unuislAnt inclindrile caciacumpotisemenaintr-iniii alecopilului, aceasta' pirintiiinvremea Sise roage unuitalhar sauapuceturile dragoste petreace cu si Taine, cu Sfintele se se impirtegeasca ce sa va na9le9l nu copilulul viata fl va aSa Siin de Dumnezeui ce nu asculti 9i umbla veli aveaO;taiea! capcu el, ca nu crede, duoerele.lntors- Stiticum e trebuietinutacurati ce inc; e legal Darsi vrcmeaalepterii pentru de mami gide purtirileei Apoi,nu poaterodicopilnou' in 3 pd(i gitoates' meargabine; ce nu-gipoateimpd4isangele celde pe cal6 altapentrusine$i a 3-a pentru o oartecu laptele, eceasta toti firea renduiala Dacasunt mai deaidecatingdduie pe sunt slabi9i nu-s de trai. Dar aici re mal inlelgecova Ga a ln m;dulareleoamenllor' misure ce s-a inrit desfranarea
26

gi puterealor de aperare acezut impotriva bolilorde tot felul,iar clzandin acestea, foanegreuse tameduiesc, delimijloacele de vandecare sunt din ce in ce mai bune.Oricedesfr6nare este o putrezireinceata (ca gunoiulcare arde) ce scurteazezilele 0amenrlor. Luati aminte,ca pentruosteneala perintilor, dupe voia lui Dumnezeu, se milostivegte sprecopii gi-ibinecuvinteaz5 cudaruri, precum insu9i a zis:'peneb almiilea pentru neam" ceice-Liubesc pe El. f Pi.rinti ncroditori (pct.4-5 de maisus)I Intrebali medicul inainte de cdsdtorie, cumstatildac{ sunteti roditorilCeice n-atifdcut-o inainte de cdsdtorie. int;ebatj-tacum ce se marpoate face (drege). Se poateintampta ca amandoisotii 36fie roditorr 9i totusiroadenu aduc.Ce se fie?pe unuldin soti. pe birbat, l-au ajunsfaptelelui din tinerete: cu deosebire era curvar, onaninst sauin altchippitima$gimuttficandfdridelegile ecelea,Fa slebitfrana gi repedeil trecefirea,inaintede ctiDa candfemeiaar fi fost preg,titds5-ipnmeasca sjmanta.Femera nu are agadarnicio descircare,bdrbatul nu o multume$te, ise lacescarbd de el, iar dacase ducela doctori, acestia cungscand ce n-aupotrivit timpurile, picitoase, de a tiei pricina, dausfaturj cerca cualtulgiiatistricandu-se o cisetorie. Side undeinceDitura ls toateacestea? Din pdcatele pe careatotputernicia tineretii. Si randuiala firiile-a intors, s:tileduciin spate. llnerelea se r:zbune, daci n-afostbuna.lat; de cetrebuie fecioria nestricate sd o aibe feciorii numai fecioarele]. li [nu Facetibine9i tinetiposturile, ostenitj-vd trupulse nu zburde care ajuti pe tot omutce zice ti nu uitatice este Dumnezeu 'Doamne ajutel".lnt;riti-ve cu Sfante impertiganie Sinuse poate nu rd se poata. lar dace n-ati fecut aceasta9i ati ajuns aici plecalivaputeriimai mari$i petreceti pentrusuflet. lneroditori], Ca tot ce se dovedegte fera rost pentru Dumnezeu, tulburi mngtiinla cd-ipicat.Ajunsiaici, Sieamerturise$te satinempartea conltiintei lui Dumnezeu din om].ca s: fim pe placut lglasul tui Dumnezeu iertare. Sisd dobendim sfat e binesi vd doriticopiide ta inceput,din tinerele, ^ ,Un p6na ce nu v-atihodorogit de grijite vietiiSide atateap:cate,cici

gidemaibunenddejde parintilor]suntmai ageri lcopiidintineretea parci le perinlilor suntmaistin$i, de viatd;copiiide la bitrSnetea pentru ci au moqtenit lipseSte vlagadinei gi duco viati chinuite, neindrumate o zestreslibite. Cdci,dacavialata esteo cheltuire Totuqi, se Si daca mai egti Si cu gregeli,le daj povarecopiilor. poateajunge panala 12copiifara cusur. cirora le va venivremea pringreutitileSiosteneala de a-i crelte. sl fie o datorie,

Alte lucruridestiut:Vedoamenii chinuindu-se, darmaiales copiii,intre a credein Dumnezeu gi a nu crede.Luptalor intre bine9i reu, de multeori, e asa de mare,incat se tem se nu-si piard;mintea. lar eiinci suntcopii. Deundevinchtnurile acesteai pirinfii De la Se aflauintre dansii $i buniciicare suntintr-insut. uniicare credeau in Dumnezeu in cel riu. S'e Sialliicarecredeau mo9tenegte atat inclinareade a crede in Dumnezeucet si lnclinarea de a nu crede.Tot ce este senAtos in Darintt inclin; tpre Dumnezeu, iar tot ce-i pdcetossau bolnav,inclht spre f Urmandgfaturile de mai sua. nu aiunqeti la necazurilede lncepetorul rautatii: iar in copilse bat cap in cap acesteinclinAri mai ios (pct.6 de maisus)I potrivnice. pentru Dace nu este cinevaca s:-l ajutein vremealui de a) Cima de avoft estemaimaredecatcrimasimpla, cumpdni, se poateintamplasa fie biruit: parteacea bunede De aceea, cerecap unuicopilfar; apdra.e. cd se faceimpot.iva gidetata. lorstrigd lacer,,Rezbunare" imboldurile de mame Sangele din afare asa Siputini catre cea rea, caci mai intotdeauna : dacAinsi are partede un sfatla vremea au razboaiele, intreoameni, suntceicescapi de ea. Nenorocirile chinuirii sate,t9i "ajutd girolulacesta, bund]. acoloundenus-aflcut pocainti. maivedebinele, Cunoaste decj,ce fireaparintelui de a facedreptate lpartea t a mogtenit-o, pemantulpecare avetisdttdili: cAsengelespurce necredincios, "Sd nu sputcati trebuiesd o biruie,lipindu_se de Dumnezeu. care nu are de lepedatpe nimeni.Unii ca acegtta pamanu Si pementulnu se poatecurd,ti de sengeb versat, trebuie sa cClatoreasce in vialdcu foartemaregrijdSisa nu c;d; 35, 33). celuice l-a versaf'.(Numeri aftminteidecetcu sengele porunce, de la poate la h desfranare, duce: cd se potstarnitabatranete iate unde ganduri b\ Blestemela ferelii de zdmislire, lmpotriva lui Dumnezeu, chiarin vremearugaciunii careraspund cu un capltin gagaia-gata imbolndvirea nervilor interni ai sotiei, !d dea in deznedejde poate de (femeia) nici un brat de mantuire. incat nu mai ridica dejos Mantuirea sotia se afle rebdand lale, lns, toata supdrarea rirunchi aceasta. lati de stomac de ce nu lemne maipoate mergeMn e bine nicidecum sdAi Sinu Sidurerile boli care greu se mai li daicopilulincasanecredinciosutui, ca e chinuire el Si Si acesteaugureazicipdtareadiferitelor 9i pentru lui,din neamin neam. laratreiasuperare pentruurmasii vindeci,printre care9i,,poala alba" fleucoreea]. desevarsit dinauntrulfemeii, careajunge esteci stricaranduiala Eraumulte pentru De aceea fireapentru faptaaceasta. caretrebuia neroditoare. A$ase rezbuna unleacputemic Simaripricinile c acesta. lati-l, dat la indemana inaintede fetelea gandila cdsdtorie tuturor- unorasDrebucurie nu trebuie sd indrdzneasce varstade 18- 20 de ani,cendsa fie in starea na9tecopii.Sfatul mare,altoraspre superaremarc.,,Ceice au pezit cu slintenie gresital perinlilor de a se cisatori cat mai repede,cu soti prea pravila cea sfen6, slintise-vorgi ce! c6 au invebFo, yor gti ce se sl se fereascide sarcina. dspundr"(lnt.6,'10). deosebiti ca varste, iiface pe acegtia Pentru necredinciosi, dupa sfatul perinlilor.n-am nici un negtiind urmerib,care suntcu mult mai multedecetlnsiraiaici cuvent, iar pe desfranatii vajudecaDumnezeu. celuifari de sfatse stinge. ASase intampli cA neamul Pastorul isipaze9te nu oile... iarlupii nu are nici o aperare. Ea ii gesesc c) Nu apera$desfranarea, ci vina... nimic nou. Chemim insa pe din nou lntre lisusla nunti... ceci cei ce se intretine, ci (maicurandsau mai taziu) macinedragostea pogoari in luriea aceastalcopiiil, vin in vremeanoastrepeste sotigi ducela ura,ca oricepdcat. mesuri de r;nlti 9i urmirilecelemaigreleabiade acumvin. Doamne, ajuti-nese facemvoiaTal Amin. 2a

Despredurerile oumenilor
- pe Lucrulcare ne arde pe toti este poceinla - pocania este De aceea ori vrem,ori nu vrem. care o trimiteDumnezeu, bine si ne poceimde buni voie,sd nu asteptim sa ne trimiti pentru pociintapran necazuri de tot felul,cacipricinile Dumnezeu pecatele noastreDeci necazurile sunt Dumnezeu carenetrimite Necazurile via(e, afli ce aificut gre$eli. dacaprteqtinecazuriin not. cu suntmilaluiDumnezeu cetevafelurlde pecate.ca astfel Acumse vi dezvelesc voastre. durerile sd pricepeti

poftele (puterile). Estetocmaicabogatulcare saricegte. ASa trupul care mancat toatd vlaga. 9r 9i-a

ll. Vrajbain casi

pricinile pentru Ascultati careau vrajbi qi ce si facaca sa nule maiaibi. Vrajba in casevinedinpecate. Toate iQiau izvorul In picate. Neaperat, vinevrajba in case,dace: l) Cesetoria s-a inceputcu st6ngul, adacicu desfranarea. 2) Sotiitriiesc in casitorienelegitima sau feri cununie bisericeascd. Esteun primpicat, pecaretotiil plitesccuvrajba. De aceeatoli trebuie sa intrela cumintenie Si se se legiuiascd dacdsunta$a. 3) Dincurvii nemArturisite, f;cute inainte saudupi cisatorie. Astfel, pe trupul au intrat intr-ocasi nouecu o pecete drdceascS gi pe sufletul lor gapentrucd nu s-aumdrtunsit, acel pecatare si le spargi casa, tocmaipentruci n-auomoretpe diavolul, careestecel careface acestlucrrt pannte 4) Lecomia de averea unur candSi-a meritat fatasau pentru cdsitorjt feciorul. O asemenea cisitorie nu tine, cd 9i-a s-a fdcutcu o lucrare a diavolulur. De vei md.itafata ta numal pentruavere,cdsitorialor va sfar9icu vrajbi 9i cu spargerea caseiaceleia.Prin urmare,cumintiti-vd panntilor cu sfaturile, candvd miritatifetelesauvi insurati feciorii. 5) Nepotrivirea de varsti. Suntpirinti care-li miriti fetelela 14-16 ani,iarla 18,19anifatalorestevaduve Qiincdcu copil. Aceastadin cauzanepotrivirii de varst:, caci ce poateface o fat: aQa tanarain fata unuivlajgan, om in toatdfirea.Aceastd diferente marede varsta esteun oecatinaintea lurDumnezeu $i din cauzaaceasta,casa aceea nu tine ci se spargegi in acestecazuripi.intii trebuiese recunoasca ce au dat un sfat prost. 6l Din negrtade sufleta celordin casa,din negrija de spovedanie, de Sfentaimpdrtiganie Bisericii. 9i de randuielile care sunt poruncile lui Dumnezeu, care daca nu se pizesc, pdzesc pe ale diavolului gi nu pot si aibi linigte
ll

trupului l. Betegugurile
trupul: Dintrei pricini se imbolnaveqte Carnea[9i 't. Trupulse umplede otravuri, din liosaoostului. uneiotrdvl aJutorul mistuie tot cu grrsimealesteo otrava si se pe toti pedepsegte Dumnezeu careestetierea.["Cuparallzia greqitd fecutsocoteala nesituiide avere,dci acegtia Si-au (parclizia pot lucra alerga9i d dacd postesc nr mai zacand al statulviclean Ei au crezut se poatemogteni!). ca gi averea, s; ia aminte toti harnicii De aceea iubirii de avere. 9i dracului se degarte se tie post, ca nu cumvadup; muftealergatura steala pat tot restulvietii.DarSi asta de li s-a intemplattol le di prilej deoarece sd o socoteasce. milade la Dumnezeu gre$eala. Ceci Dumnezeu de-a cumpeniqi a-9i recunoaqte cdcitrupulnu c| spreintoarcere, spremoarte nu pedepseste rea. au scos ta Sfintii pliteste nimiccenddin el scotiaverea Sfant.Cuve din 22 febL sfesnical Duhului cu totulaltceva: nul 1942,Men. Brancovea pentruci fie mamasautatanu a fosttreazcdnd 2. Dinnastere, s-a zAmislitcopilul.Fugitide berbali cand sunt smetiti de biuture ca de foc. 9i atunciincepe SjlllgsLilelg, pentruci trec mesuracuvenite iuli galele, nervii,'devin sldbssc spinarea, doara spatele, si-i infranat pentru nu ci Toateacestea, 9i-au si nerebdatori.
30

ferd post Cei ce se umplude meniesunt 7) Din petrecerea plini atunc corpul omului, fiere, se inmulte$te'in de care cei poste9te. fiere fiind, te Plinde carnemufie9i nu candmdnance umplide manieqi astfeligi sarin cap uniila altii.ASa,pentruo pentruo bucata de lemnce nu e la vorbacat de neinsemnati, loculei. ii sarein capceluilalt. Darsotiicum sotilor. 8) $i o ultimapricini estedesfrenarea maitin seama cici nu ASabine, candsuntlegiuiti? desfraneaz: de vineri,de zilelepostului de miercuri, 9i de s;rbetori.Nu mai CA NERANDUIALA DUI\TNEZEU nrci o randuiala BATE 9l lin SA SE FACARANDUIALA.

lll. O alta durere: paguba in curte, in agonisealavoastri

pentrucareDumnezeu trimitepocania 9i acumiatepricinile avutului nostru. asupra dfticuievifele 1) Uniidinstepani !i atuncisi nu se miredacai Dumnezeu dupl cuvantullui cuvantul, cacida seimplinegte n-a lucratDuminica Dac; Dumnezeu 2l Lucreazd Duminica. gidacevei lucra,vei ca se lucrezi nicitie nu iti esteing5duit prerde ci 9i ceeace al nu numaiceeace ai lucratdumlnica de sfatulnimenui S: nu ascultati lucrat in cursulseptamanii. Fiecare Duminicii. vorba de cinstirea cend este [guvernului] Ceci va lui, tu insd ai un suflet. isi are socoteala lguvemul] si ceriapi cu biletlDa,va veni9l aceavreme venivremea pagube sa ca la ochii celce se ufteb agoniseala 3) $i maiare pieritoare. Pentru altcva iui de lucruri di, cap.gi-alipitinima cu gunoiul nu ca sd ti-olmpotmolesti inima, a dat Dumnezeu spreTat;l cel din ceruri.Pe el s5lumii,ci ca sa ti-oindrepti esteplata t iubim, de El se ne lipiminima.cecineaseminate fatd de cea datd de lume.De oe care ne-odi Dumnezeu, aceeanu-ti lipi inimata nici de propriiEi copii,cAci,de-i peste petimidurere misur;, cinetevamangaia? in celeiubite

Ai cumperat din manerca, din man: pitimage,din mana carea furatsaude la unulcare a curvit. Deaceea marinainte de a o amesteca cu aletale.dd-iputind apesfintit;.cufaina. picateletrecaiasupra cacisAgtiti, pementulur pecare-l calci Siasupravitelor. Cenda fostizgonit Adamdin Rai,Dumnezeu a blestemat pdmantul: sudoarea fete,sd ,,Spini 9i pilamiddsAdeaqi pran iti caitigi painea, iar femeia in durerimarisd nascd" O gre|eald a noastreaten, asupraintregii aven 5) Cinevase tine de vnil asuprafa, iar tu n-ai oc.otirea lul Dumnezeu asuprata. Cineva lucreazd cu diavolulasupra ta Srasupravitelortale9i atuncitu tanjesti 9i viteletale.De ce pot lucraacesteputeri?Pentruca tu n-arocrotirea luj Dumnezeu. poat; lucraduhurilerele. $i ca si nu mai curete$te-titrupul pune-ti Eu prinpost,fd sfegtanie, o cruce in curteSiroage-te lui Dumnezeu sa te ocroteasci. 6) irai potiaveanecazuri in carestai 9i dincauzdca.in curtea tu, sau pe pemantulpe care-l lucrezj apeseiuremnb. blesteme saunedreptale. S: luatiseama. sanutStatio brazdd p;mantul din carenu estealvostru,cdciaduce moarte. Dar se mai poatese ai asupracu(ii gi alte pacate. Poateca ai cumparat aceasti curtecu bani muncali intr-ovremecand poatetraiaiin desfranare. Deacestibani,degiia-imuncit nu te veiputea folosi, cicigiasupraloratarnigiapasapacatele, de cAnd ia-imuncitgite paniin panzele urmiregte Dumnezeu albe. Pentruce? Pentruci nu te mlrturiseSti, pentruce tii in san Dumnezeu lasi sd te mu$te. Serpii 9i 7) Apasi b/esfeme/e perintilorsaua alluia asupracaseitale !i asupra ta 8l Omorui sau sinuc,iJeli ficute in curteata, sau,ce esteSi mai des, copiibp^dafi Si lngropatiici-colo, ba in gunoi,ba leng; o altoaie. Lepddarea pacat copiiloreste strigdtorla cer 9) Stepanii au pdcatenemerturisite din tineretesau mai De urmaSinu le-auispdgit, ce nu-idestulsd le spuisubpatrafir, trebure si le gi ispi$estide bunavoie.De aceeavinebataia lui Dumnezeu asupra peste voastrS, tot, pe camp,pestevite voastre Sl pestetot lucrulmainilor

1l

lV. Copii inddrdtnici, neascultitori, necredinciogi 9i desfranati.

TotipAnntii luatiaminte, ceilalti de asemenea, fiti cu mare bagare de seamd, ca si nu cadeti in astfelde gre$eli, candva va venirandul. pricini: Copiii inddratnicivin dinurmStoarele 1) Pirintiinu au p:zit niciodapostul !i nu s-aupututinfrena poftele la de trupeitiQi aga au cdlcatzileleSi timpurile neingiduitecare sunt: IVIie.curea, VinErea, Duminica sirbitorile de pestean 9i posturile intregi Toticopiiicare rezultd. suntneascultetori, lnd;r:tnici, pentruca niciperintii lornuau ascultat de poruncile lurDumnezeu de a przizilele sfinlite. lntrebati-vicugetul$i vd va spunece este ingaduit. Astfel,ii plange veti vedeaplang6nd veti voi veti ispdli a9a 9i 9i Si p:catulin careFatizdmislit. Desigurcd vi doare,daci nu leati fi fecutnicinu v-arfi durut. panala curdtenie qi agase 2) Mamele nu s-aupSzit deplind nasccopiiplinide bube9i potmui. 9i dacdin vremea aceea tataa maifost9i beat,se nasteun copilca va fi sleb;nog, fie cu mintea. fie cu truoul. fie cu amendoui lati cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul teu rod. 3) in vremea nu te-aipezitde bdrbat. De aceeamulti sarcinii aluneca copiisenascmortisaumordetinerisaudacdtreiesc pe eiincd pentru pecetea in curvie, ce s-aintiperit curveascd din pantecele mameilor (a$aspuneSfantaScnpturd).Toate princatetrecemama,in vremeacelor9 lunide sarcine, fie mare, bune,fie rele,se intiperesc in copil. Cand va cregte Sr (CaietdPednbluiPetru Vanvulescu; toateiivor rdsdriincah-. D. 78-81mss.\

Sfatu ri gi indemnuri ale Pdrintele Arsenie datela BisericaDrdgdnescu

I Vialade familie]:
In timpulsarcinii, mama sa nu stea in fum gi sd nu ia meorcamente. - Dac, nu-id: pacela copilinvremea sarcinii, copilulva avea precocitate sexuald. - Decatcancer mai binecopii Copii nesculinumaidupd distractii au ieitrai. Sidestrabeliri - Copiiinefecuti stricape ceifecuti. aveau cate16copii. - lobagii 9jerauslugir Ceicare opresccopiide la credinta suntosanditi mai riu ca sinucigaSii. - Cis:toria-i pentrumantuire nu pentrupleceri. Siprunci, Si afundim la botez coDiii. . Dincauzaavorturilor ne vor "st;pdni"tiganii. - Dacanu poti vorbicu copiidespreDumnezeu, vorbeqte cu Dumnezeu desDre ei. . . Tineriisise mutede la batr,niicare le strica casa. Dintreifamilii, douadivo4eazd. Pantalonii lafemei-muh maigrav calipGa debasma larugecjune Pe cernecununati sd nu-iimpartigeqtr. Abstinenla sexuald ddvigoare, dardinc6nd ln cand, rar,trebu,e sotiisa se impreuneze, (Sf. pavel). in afarade posturi (luata Femeia dinbdrbat) arenevoie de completare endocrine, de la berbat. oancontact. Picatelese inregistreazi in codulgenetic alfiecdruia. Nusuntem dinmaimut;, darmergem cu pagi repezi spreea. Deabia agtept si termin odati cuproblemeie gifemeie, dinbe barbat pentru careSilui Dumnezeu fa pinn r;u cd a facutpeom.
l5

34

Boli gi necazuri. Credinlal:

Si nu cartimla necazuri. plamenii Fumatul sl6beQte nu numai ci 9imrntea omuluiincet credinta nu o maiveziatatde curat. Cei bolnavi sa tind regimu' boliiin loc de post. Bitranetea-i un cavouajutdtor. N-aisi gise$ti SfinteMoaste maisfinteca Sf. Cruce. Dreapta socotealA-i maimareca postul Nu ispitiSfintele Taine. qim-adusDumnezeu l\,I-am rugatpentru apuseni acoloSimia aretatce fac. ldaimute rugaciune c;tre Sf inger P;zitor Si ne fenmde yoga(nojcreQtinii nu avemnevoie). Se-mi tindDumnezeu credinta de copil. lerusalimul dinnornu celdinlsrael. lntrecatolici nu suntesentiale. deosebirile Srortodocsi Cel cu un talantdin SfantaEvanghelie are numaibotezul $i talantul lui i se va da celorfera botez, dar cu fapte. Parintele in chipulseracului Arsenie s-aintalnit cu lisusingarA careplengea... goaptediavoleqti: Citili Bibliacum vd taie capulcd 9i noi o gtim pe dinafard Si sfintiin fantezieve vom face.. Vindem yoga, teozofie, spiritism, magie, cultulluisatan: eu suntwotan, PriaD. lvlamona.

Nuva putea aveaomulpacepe pimantde nuva aveapacecu (l Tesalonicienr Dumnezeu! 5, 3, Luca21, 55; lsaia139.1'l). A9adarin numele lui Hristos vi rugim ca StcumDumnezeu v(ll Corinteni ar rugaprinnoi:impaca!-vd cu Dumnezeu 5, 20). (Caietd PerinteluiPetru Vanvulescu: p. 1-4 mss.)

9i Statul]: I Biserica
Nuj totcereti moartea luiCeausescu c5cicarevinvorfi mairii. Pe regeleMihai Pirintele Arseniel-a sfdtuitse plece cal in taregiciiiom credincios omoari.Azis c; va revenic6ndva Ungurii vor maa multdecatArdealul. geD, destat(sau carenusesupune luiDumnezeu, Uneistipaniri (9islulitoriiei) nu trebuie sA I se supuna niciSf. Biserica m-a adus pe mine Rugdciunile Brancoveni $i jertfa Sfintilor Dentru tara acestaa noastrd.
l6

lcoanapictatede ParinteleArseniein bisericaDdganescu

l7

Despreiubire
(extrasedin "C,rarea imper4iet' 9. a )

lubireade Dumnezeu gi iubireade oameni

Tot razboiulpotrivnicului acestaa fost: ca sA-Lfacd pe Domnul sa calcedragosteacatre Dumnezeu ca Tati. CaciStie vr4maguld decereapemanteascS, pentru cineumbli dupaea, are draceascaputeres5 desfacepe om de dragostea lui Dumnezeu spreplacerea a oricealtceva afare Si s, i-o intoarce de Dumnezeu. Prinurmare, dacamaiaveminimaprins; de ceva de pe pimant, stapenitorul lumiiacesteia incl ne maitine tegati in imp:ra$alui,de vremece dragostea noastrd cetreDumnezeu inc6 n-a ars Si ata aceea. p.29 vrejmagur s;-L facl pe Domnulse calce ,,Neputend porunca iubiriideDumnezeu, princelece I le-afagdduitin pustie, s-a streduitpe urme, dupi ce a venit in lume,cu ajutorul nelegiuililor iudei,sd-Lfaci si calceporuncaiubiriide oameni O, minunatrdzboi! in loc de ura lisusarataiubirea 9i rapunepe prinbunatate. tatelrautatii in acestscop,rabdand a6tea relede 6-7l1998,p29-31) laei - maiadevarat pentru vorbind, peni h moarte, ei- S-astreduit lubirea gi sabia lui Dumnezeulucreaza neintrerupt 9i in chip omenesc,pentruporuncaiubiriiSi, dobAndind biruinta pentru intre deodatd oameni: fiecare, iitrebuie; nu dupd cum asta deplinaimpotriva diavolului, a primitcununainvieriipentrunoi. sunt amestecati, dar Si pentruc, fiecare AstfelAdamCel nou a innoitpe cel vechi.'(Sf.Maxim [Iadunsirorut, numaifiindcaoamenii precum gi insi9i are vremile milostivirea, salec6ndii strilucegte Cuvant ascetic, Filoclia, ed.l,vol 2, Sibiu1947,pp 8-9).p.30 vremi cand il prigonegte sabia- ca sd vie rardQi la stareade lubirea de Dumnezeu de oameniincareaterni Siiubirea p.285 milostivire. toataLegeaSi Proorocii (Matei 22, 37-40), implinindu-le lisusca nimenialtul, prinaceasta se vedealimpede ci lisuse Dumnezeu Minunea aduniriiputerilor sufletului [mintea li inima], esteiubire(1 loan4, 8). Peacestea SiDumnezeu doui ni te-adat invr;jbite pecatului, putintd de fapta uciga$e a nu e cu decatin ca porunci. Aicistatainapentrucareporuncile lui Dumnezeu bat numele lui Dumnezeu. Rugeciunea neincetate fericitului a nume: pe vrijmasul, cand are cine le trai. Cici iata: Dumnezeuse pe lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md ,,Doamne, ascundein poruncile Sale,dupe cum nb asiguri SfintiiMarcu pecetosul' mine, dupe indem narea Pavel: Sfa ntu I ui . Ascetul (St MarcuAscetul,Despretegeaduhovnrceasci, Fitocatia, Sibiu, "Neintrerupt vdrugaf', s;var$egte minunea uniriiindragosle a celorinvrajbite 1946,ed.l , vol.1,p.249Si ed.lt,vot.1.Sibiu,1942 p 247) $i [Iaxim intreolaltd de o;cat. D.t69 [rArtu riSitorul(Sf lilaxim M5tturisircrut, gnostice, Capr,te Fitocatia. Sibiu,1g47,
ed. . vot2, p.193) p. 3 1-32 38 l9

prin In societatea omeneascilisus l-a batutpe potrivnic pnntr-in9ii iubirea de oameni,oric6til loveavrdjma$ul cu ispita pe prin durerii. urme de tot, a venit oranduire dumnezeiascd 9i asupra trupului Domnului, ispiti pe carea -ispita, tot prindurere, biruilo,dandu-sitrupul ca,,din neputinti'(2 13,4.) s, Corinteni fieristignit pe cruce ca un fecatorde rele.Nu-$idedea Satana pe cruce.dupi ce-L va inghiticu Eeama c6, rdstrgnind 'omul" poftd,saucu uracea maimare,va aflacd princrucea inghitit pe Dumnezeu. Nu-9iputeada seamavicleanul de TainaCrucir care ii va rupeceledinleuntru, lisus,OmulDumnezeu ii va $i, Hristos pe lnvia dreptii ceidinVechiul Testament, f;cand brruinta vegnicd pe careo va da omului, rdului asupra fratelui Seu(lratei28, 10)Si pe aceeagi ucenrc cale.Aceasti biruinti a lui lisus,prinomulin carese !ineaascuns, a f:cut restabilirea firiiomenegti; a deschis lmperitia lui Dumnezeu, a vestitinviereaSi a dat mantuirea in dar(Efesni2. 8).p.33 a iubitDumnezeu lumeaincat9rpe singurul SauFiu ,,A9a L-adat,ca tot cel ce credeintrlnsul,sa nu piard,ci si aibdviati ve9nici" (ln. 3, 16). E mai mare iubireaaceastadecet iubirea carea creatlumea. Dedataaceasta ridicS, stivilareie dragosteise se nastepe pemant, in persoana lui lisus,parjolde $idragostea (U|, Cerin inimile oamenilor. nr. Om nou sena$te, Sene nou6. "Gendirea',

Dragostea in Duhullui Hristos, in trei varstese vede: (Mt.'19, 19); - In iubirea aproapelui ca pe tineinsuti (Mt.5,44) pe in iubirea mai mult ca tine insutiiubirea de vr4ma$i jertf5 pentru (ln. 15, 13); - in iubirea ca oameni Pan; la mesuraiubiriide vrejma$i sunt datorisa ajungatoti pe cendla varstaa cregtinii careau de gandsd se manturasca, putini p.204 treiaa iubiriifoarte alung. p.178 lubirea inclina libertatea ca pe o cumpand. lubirea n-are nicjspatiul, nicitimpul; nu marginile omului, piereniciodata, putemic;, e incatstrdbate dincolo de mormant 9i ajungepe cel iubit;strdpunge iadulcare nu-ipoatestaimpotrive prin care a cerul.lubireae insugirea lui Dumnezeu, Si strdbate lumea vazuti nevezute, fiptura creat care-Lcunoagte Si Sitoati de Tat: e str;bdtutade iubire.Daci am steruicum trebuiein iubireaaceastafer6 margini,s-ar rSsfrange !r in nci obarsia noastrA divina, Tatdl, chipul asemenarea fiilor cu am avea9i nol 9i p.inharnu prinnaturd, mullime deinsusiri dumnezeieiti, in primul rand n-am fi a$a de mirginiti intr-o mullimede privinle...Cu iubirea adeverat, e caleacea mai scurtagi mai presusde orice cale,spredesavarsire ('1Cor '12, 3l); printr-insa aveminleuntrul p.314 nostrulmpdratia Cerurilo.. Adevtratareski$tea omulurstd in faptulci nu iube$te deplin.Cendviata omuluiiese teaferadin raticirile eului gi igi gdsegtein suflet unitateasa cu Dumnezeu, atunciconltiinta vegniciei e un dat imediatal existenlei, tot a9aca luminalntr-o flacard. Toate conflictele vietiise dezleagd, toatecontradicliile se gtiinF impaci; iubire searmonizeaza. Bucuria Siactiune iidurerea pldcerea se contopesc in frumusele, renunlarea se egaleaze 9i in puritate. pe Cel ve$ntc. frecare invat;turacea clip6vesteste desivar$ite a bpdd;rii de sineo avemde la"Cel ce in chipullui Dumnezeu fiind, nu a tinut ca la o prade b egalitatea Sa cu Dumnezeu,ci S-a golit pe Sine,a luat chip de rob, fAcendu-Se asemeneaoamenilor9i la inati$are desdvergindu-Se ca un om S-asmerl pe Slneascultdtot pandh moade,giincA fecendu-Se moadepe cruce"(Fil. 2, 6-8).Asadar, desevargita leDidarede sineetotunacu smerenia. larcu a@asta s-adelinit desevar$irea Atuncicand peSf.lsacSirul"ce oarecineintreba e deadvettiea?"
40

prin urmare.oe Sfentul rispunde:"O prepastiede smerenie!". cdiledesdvergirii leuntrice nu potimergedecatsperend. primrnd cu bucuria acestui rosttoateimpotrivirile ce ni se $i absurditetile lnmplain fiecarezi. (Caietdperintetui toan Fercal inregistrat pe bande de magnetofon.Men Brencoveanu,

lubirea trupeasce
Hormonii, prin trup, influenteazi spiritut: intr-unfel al b;rbatului, fel, Astfelbirbatutdobendeste, Siintr-alt alfemeii. De Bngdconfiguratia vigorit anatomice, gi sentimentul vtrilttatsaie Intelectualitatea biruieasuprasensibilitdtii; puterile mintiise doveclesc creatoare. Cu altiie activ; inclinat maimultspretiranie, decet spre supunere; mai curandspre brutalitate, decat sDre bunetate. Cu cet notelediferentiale sunl mataccentuate, cu arSt avemde-afacecu un caracter maiagresiv. pare lvlise ci tot aici kebuiecautat9t suportultrufiei. Poatede aiciisi are obargia faptutca, mai atesberbatij, nicilui Dumnezeu nu vor se se supune, iar candse aprind la menie, nugdsesc cuvant maiexpresiv cainjur;tura de Dumnezeu Caracterul agresiv al masculului tadetoatecelesfinte. se observ: ca o noti comund9i in firea animale. Omul gandegte cu toate 0rganele sale. Foliculina, hormonul feminin, areo actiune cu totuldiferita_ Astfel,pe leng5 configuratia anatomic:.propriedestinului de mame,ii pestreaza totugiinsuliritecopiliriei:voce subtjre. lnfdtisare de copil, prietenacopiilor;mai mult sensibil: decat presimteprin Intelectuali, mai mult primitoare decatcreatoare. lnstinct, nu prinjudece,ti. Mintea eie inima. E inclinat:maibucuros lpre suferinte decatspre asuprire 9i supunere, Si dominatie ii, dupd Scriptura, vegnic (preocupatd) atrase (Fac.3,iO). spreberbat Decr. dac6am socotinumai cap;tulfiziologic aldeosebirii brrbaffemeie,gesim o mare dFonanta.fol rcstulliziologrc al blrbatulu - ca de alllel al intreguturegn anima!- nu e aftutdecet aventun,cupima intampbteincale. B;rbatule poligam dinfire- a$aca evreiide odinioara si Caturcride ddunizt inteleptul Sotomon avea o mie de femel, lnse Fau plitit femeilebine- ca l-au smintitla minte,incats-a

(3 Regi11,3-4). lepidat de Dumnezeu Tot rostul gi configuratiafemeii e matemitatea.Chiar q mantuirea ei e conditionata de nagterea de fii - dacestiruie cu (1Tim.2,15) depline intelepciunein in iubire credintd, Siinsfintenie poligamic lntreinstinctul instinctul maternitdtii e un Si pricine adevdrat conflict biologic de tragedii. Ce vrea unul,nu Ai corespunde cu ce vrea altul.Dreptaceea,li s-audat oamenilor normele divine ca se treiasciintr-oranduiala dup, fire9i minte, gi spirituali,dispuse randuial:morale ierarhic iar nu s6-9iface de cap,triind impotriva firii,impotriva moralei, impotriva spiritulul cu totulanarhic, ceeace de multeori au s; pliteasci cu capul sauei,sauurmasii lor.. Organismul intreggiindeosebi nervos sistemul se dezvolta genezicibinedatorite insi numai subo cenzura Sihormonilor panala cisitoria legali.totitinerii de infrenare. Deaceea, trebuie pdziu gifete. s5 fie curati,cu fecioria l\rinunea e Sicu - 9i bdieti putinta p.242-244 ii cu trebuinta.

Impdrdfia copiilor
lNattereo de mo$eniro afos, cet mti penfiu pie lerca marc mAngAierc nemuririi - SJ loan Cafi deAL

Impdrdlia copiilor
Copiii odihnesc omul. Chiar eisunto refacere Qiretac a omului gingSgieSifrumusete, Eirezumd: puritate, gicredinte. nevrnovdtie pe lisusL-auodihnit Chiar copiiiCeimariit amiraumereu. Nu lise binedin necredincioasa Betsaid;, undelisus abiatamaduise unorb, n-a izbevit btnepe Petrude ,,milostivirea' satanei. canda preczat curajul mantuirii(o aseminare Siriscurile cu lisusneap;rat necesara, o concluzie a uceniciei), cand, iat6, alta surprize, o mrcrme omeneasci_ ln drumspreCapernaum, uceniciise intreei careofi DriDeau maimare?CineStie dacePetrua maiavutvreopretentie. CandiI intrebatlisusdesprece vorbeauintre ei pe cale, ucenicji au ttcut. Semnci au vorbitdin ale lui Satan.Acelase stramutase dinPetruin ceilalti. pe altetemda celoromenegti. Dupi at6tea ii dela ataia,$ide latoli,lisusaveanevoie de odihnd. Deci,gezAnd, (9ide ceteori i-achemat l-achemat sd-9i vini in fire!...) 9i le-azis: ,De voiestecinevasd fie cel din6L se fie cet mai de pe urme h toti 9i sluga tuturof'. Mare,inaintea lui Dumnezeu, nu poatefi dec,t omulsmerit. Oameniiajung mariprinvitejii, putere, bog61ie, chiarintelepciune, daraceasta trufie este,gicueasperiilumea; ala eqttmareinaintea lumiisau asupralumii. insa, nu e cuprinsiin scoartele "Lumea" ci4ii ceregti, dar in schimb se scriecu un paharde ao6 dat unui drumet, in numele dragostetde oamenr. luand un copilag ln brate,te-azis: prime$te $i, pe unut 'Cie dn acegtiain numele Meu,pe Mine Md prime$te gi pe Celce Ma tnmtspe Mine".Cuvantul ar puteafi lirgt: dad mamelear prmrcopiir in numele Domnului, ce skavezii ar fi ei in ochiilui

42

I-V

gi-ar pe Crne princopii Abiaatunci lasusl da seama au primit Copiiiajungin bratelelurDumnezeu. fiindceei sunt cei mal aproapede El: modullor de a fi e cel mai iubitde Dumnezeu. inteleptiiil intelegpe Dumnezeu in ca pe o necesitate pe pe lumii.Copiiailau ca explicarea un Tat, de cel,lalt Eram late de ce copiiisunt in Adevar,pe cend inteleptii. in ataralul Gese9ti ceva $i cu mintealor, numaidac6 ai o inrmi curatede copil.Aceasta te ducede-adreptul in bratele Adevarulur in ochrl copiilor, seninetatea e de culoarea cerului.Dumnezeu este mal realinlmpdrdtia copiilotdec6t intr-un tratat de mecanrce cereasca pe Dumnezeu Sicopiiiau inrudirea carenoi,cei mari,o pierdem Sfintiisunt nrgteman copii;ce departene tinemde ei! (F;ii lnvieii: p. 8-9 mss\

cum este dirta educatiacopiilor, tot $tiu, ins: ci indiferent pe Oumnezeu este tatel sufletului educatia 9i cele ce lucreaza dinafara, ootfi zdddrnicite de celedinlauntru. Congtiinla esteungraidealtdnature, decumpoatevorbiomul par Cutoatecd lucrurile sasedesfe$oare necredinter Siin favorul totugi Duhnezeu randuiegte fiecireigeneratii libertatea dea decide Mareesteraspunderea celorce opresc copiide la lisus."Mai grumaz piatri bineSi-ar fi legatde o de moara9is-arfi aruncat in p. 28 mss) marc".(CaietulPerinteluiPetru Vanvulescu;

S-asupdrat Iisus
Cat de putin au inteleschrarucenrcii lur lisus sensu sevededinidamplarea cisetonei, ce a urmatindata dupi aceaste lemurire. lvlai multau intelesmamele la El pruncir. ce-9iaduceau pune peste "Ucenicii i ca s;-ir mainile ei si sd-i binecuvanteze. "lisus, certaupe ceicare-iaduceau". vazand aceasla s-a supdral gale-a zis: "Ldsa-ficopii sA vine Ia Mine 9i nu-i optit| . latao superarea luilisus. Superarea c: copiinu suntldsati omu de micisa vindla lisus.Estelucru d dincopilerie aduce Stiut pentruDumnezeu, inchinarea indiferentismul saunecredintra Rar cend este al$el.Copilenaeste intervalul vietiimai apropiat de mai capabilde credinti.9i oicum, in ori@ domeniu sfintenie, pe ca.ese clide$teSr "credinta" estefactorul careconteaze. Daci vom acestfactoresteinclinat dintru inceput spreDumnezeu, avea "credinta in Dumnezeu'. Daci esteinclinat impotriva Lui,vomavea "credintiin necredinte": "CredDoamne. meie" ajutanecredinlei Filozofia, oricarefilozofie se bazeazi pe factorulprimor dial al crediniei in ratiune, credintei in giiinlr,etc. ce o lmp:ritia lui Dumnezeu este fagidurtacopjrlor. oamenilor primesc firi discutie, ca copii,oamenilor ce au venitla lisusde sunl opnll copii.Deci.cum se nu se superelmp;ratul,candcopir de a veni la lisus.cand lisuseste interzis?

Copii tngelepli Si ingelepyi fdrd lisus

Dacdputemfi trasi la rispunderepentruo viatSca timp pierdutSi osenditila o eternitate negativd absurdaaceastase pentru pe lntampla ce am scos lisusdin ale Sale.L-amscosdin noi.Construim o impi.atief;re El,impotriva Lui.E greude priceput cum pentru20,40, 60 de ani pimante$ti s, plete9ti fer5 starAit. Cu toate acestea, nu e o nedreptate in imperila a fi aruncatj gbsurdului, pentruatatiaani.Sigure o vreme a nebuniei ultime, de ajunspentrua decide in careimpdratie vreisa fii. Viataaceasta nu arescopulinsine,ci in cealalta. A trii ca tcop in sineinsemneaza se-itaiperspectiva vegniciei. inseamna rd alungipe lisus din tine. A trii asa inseamne sd rdspunzi lui lisus: toatesuntdatefie afarade mine,eu m-amdataltuia. Dace peceicevid in Elo garantie, llsusfericegte unsens, odes5vargire. tigur ca ceice nu gdsescinaceasta fericirea suntneferacitigi nuL vorvedeaniciodatd. Aceiasuntintelepti caresi-augesitsensul fat: de Dumnezeu. Preferati s5fiti copii9ivetififii ai lui Dumnezeu. Aceasta e 0 inlelepciune maimare,unadin lucrarile lui Dumnezeu in scrise cartea vietiipe numele fiec:ruiacarese decide aga.Celce cetre nepitimire aleargi,toati ziuain carenu este licatre Dumnezeu ocarat multapagube (CaietulPerinteluiloan o socoteste. Fercai lnregistratpe bandede magnetofon,Men Brencoveanul
4f

Tesfituie$te berbatulca s; ucizjcopiii? Sfatuleste uciga$, nu-lasculta, ci mai binerabdesd fij alungat; de la casalut9i Dumnezeu va vedeaosteneala ta 9i nute va pdrdsi, cite va milui, Altedurerepe careo avetivoi mamelor, suntcoprl tatilor, deveifi vrednic6. la lepidati. Acestaeste un p:cat strigitor la cer Este uciderea in toateacestea se incurce oameniicare nu postesc, caci mijloc.Nuestecu nimicmaiusoare. Ascultatitoli cu luareaminte acegtia suntizbitide toaterelele, carede la stomac incep,iareu sangele lorcere r:zbunare. Nuveiavea noroc nicicu ceilalticopii, ve spuncd de la brauin jos. 9i plans ci numai sangelui varsat se facefira Sijale.Rezbunarea Prinurmare, si ve poce4iSise nu maipicatuiti. SAalergati gi pe ceilalti mill: ori iti ia Dumnezeu copii,ori vor cereei insagi laspovedanie curatd9i la Sfanta impdrtlQanie, cdcialtfelnu vine mamet. caDut ocrotirea lui Dumnezeu asupra voastr, Siasupra avutuluivostruse intampla, la multe,atuncipe loc $titi bineci aceasta Nu uitatiinsi cd postulestepoartaiar patrafirul esteu9a.lar,cu lar aceasta a9ase tocmeqte ce alt: sup,rareveraveain cas5.ca acestea, vineocrotirea viea luiDumnezeu, firi de carenu putem iti piezi cumpdtul milea lurDumnezeu, ce o are 9i uitidemarea <<"Mdrfulis facenimic, i-voiDomnuluifaredebgea mea," $i indaft cu toti plcdtoiii, gi se apropie de tine ti iti bagein cap diavolul pdcatului a ridicatpedeapsa meu>> (Psalm31. 5).Asupranoastre gandul sd-tiieilumea in cap9isa{ fac|capdtul. Ac,esta esteglasul pedeapsa picatului atarnd sa-lispa$im 9iurmeazd 9i$-lscoatem pitesc mamele impotriva tuturorcelorcarefac a9a-Mareispitire din obicei."De aceea,toaE s/ugasd se roagela vreme,chiar care fac a9a, care au ucis copii.lar dace vrei se scapi,tu ql potopde ar venise nu-lpoa6 potopf. Vedeticum trebuiesi vd pecarei-aificut, copiial ceilalticopii trebuie si puiinloctotateti fiealez:mantulmintii, al inimii vostru? CurdtiteCAci Sial trupului gata) altorfemeiserace9i s;-i botezi(iardacenu, ia-i9i botezati Oumnezeu nu pazegte trup spurcat, inimi gi mintecu viclegug; cu 9i se ingrijestide dansii ca de copiitei, cu imbraceminte, lardacdne indreptem, zilelese insenineaze Qine vom bucura. incelt:minte, feini, bani de lcoall, pan5ce sunt in starese-Sl Dacevetifi Siimpliniton. nu numar ascultitdri, se vor urnr gice scolidin se ias:9i dinaceia caitigepeinea copiitii,aceia necazurile dinloc si nicieu nu am bdtuttoacala urechile surzilor. pe care le vei avea in vremeaaceasta, lar toate necazurile fie Maisuntincamulte de dezbetut, cu aiutorul lui Dumnezeu, darnu pentruei, fie de la ei, se le rabzipe toate,nddijduindin milalul gicucatlevetiauzi 8epottoate dintr-odate, ci perend maides cu Dumnezeu, ce 4i va ierta picatul, cici prin ribdare ispagegti statle vetitine minte maibine. pecatul. lar milostenia, cu osteneale, biruie inaintea Judedtii. lrarire Tatilur 9i FiuluiSi StantuluiDuh,Amin. (Caielul pentru Acesta esteun cuvant de mangeiere voi,darfaceli p. 77-78) Pdintelui Petru Vanvuleswcu, gi-tl intocmai, cecifatede Dumnezeu nu te potipleticu minciuni. va spunediavolul cd ai dat destul, asanumai ca se te bagedator platestifala casi-ifii Siluidatornic nuji de Dumnezeu datoria lisa pe gi inveti faca a9a cum frcut tu. SA cele tineresi nu ele ai petimegti pentruca tu Stiicu c6teinfrigurare in sufletultau. putini. insa Vrei copir nulasaberbatul sAseatinga detine. puteti postul. face ca sa lucrulacesta, trebuiesi v; infranalicu iareu ziccu foamea. Cecitrupului acesta de noinu-ipase, dac6 ne bagi in foculiadului. De aceea, ar trebur ca nicinoudsAnu ne pesede poftele lui,cisa le maiucidem cu postul

Desprecopiii lepddali

Pribegia copilului
Crucealui lisusincepeodat; cu nasterea Sa. intre ar SAia pe ai Sdi il asteptau cu mana sabie. Toticopiiidin Betleem. venit, 9i pandla doiani,au fostcondamnati la moarteASaau trebur se pliteascd cu viata cei mai nevinovati, copiii.naQterea lui lisus paisprezece intre ei $i au fost - spuneTraditia. mii de prunci unicdin istorialumii,a fost prevestiti cu iase Crimaaceasta, ginguirea urmd:" Plangerea drnRoma" veacuriin Provtdenta divrne o luaseinaintearautdtii omene$tilosrl planulucigag vis,despre al deingeru' Domnuluiin a fostinltiintat pentru pe caretrebuia si se scoale, sd ia Prunculsi lui lrod,motiv l\ramaLuiSisa fugain EgiptSrse steaacolopaneva fi vestitdin nouce are sd fac: "ingerul Prunculur. ingerul omulul Domnului eraingerul panela dumnezeirea, smenndu-se lisus,intrucatiqi ascunsese omuluipemantean, aveanevoiede ingerp;zitor marginile Ingerul fiind o fdpturade gend 9i mult mai subtiredecal gandul in temeiultocmirii omenesc, saleSialrosturilor superioare pe care are sd le pdzeascd, face desartdura ucigaga Si planul potnvnrc. Dacain Vechiul Testament vedeminterventia inge.ilor, ca p;zitori ai vietii in cre$tanism, omenegti, numai unde unde, 9i Qi mantuirii flecirui crestin in parte.El ingeriifacpanedin iconomia in mentuiii libert;tiiomenesti, ale darurilor sunt przitori limitele Dreptaceea,in aceeagi noaptepregete$te caravana ingeregti. pribegiei lisus.Aurulmagilor fugarului era foartebinevenit. migunand de talhari. Cdl;toriafoarteIungi, prindeserturi era FUGA,nu c:letorieiera raspundere intr-otari necunoscute, omuluipe caren-o puteaupurtadecatprimI de soartamantuirii losif. ai CopiluluiSfanta Sa l\rama maricredinciosi SiDreptul Copilfuga( dar dusin brale Aszi lrods-a multiplicat; nu mare Iamilie in carelrodsb pruncii putini fugari mai Doar copii scapecuviati. Unde nu ucidi a Domnuluisd aperipe maicaomuluidepoftaucigaQa egtiMaica
48

lui lrod? lrod,sterpitura degertului. caci nu era iudeu.i$t omoard primanevast;$i toti copiiicu ea, de teamaca acestia se nu-ira lronul. Eradeciunuciga$, peni $ideproprii careigitemea domnia luicopii. A douanevastd 9j ceitreicopiiavuticu ea, s-aintamplat si scape.lrodinsi n-a scdpatde blestemul mamelor cu mii de copiiucisi.Despre gtie el se ce,la treianidupanasterea tuitisus. a murit putrezitde viu, ros de boli ruginoase imprAgtiind o 9i duhoarepe ca.e nimeni nu o putea suferi.A incercats; se sinucide, dartrebuia sdfieosendit de modelpentrutoata omenirea. pedeapsa pentruagamariferedelegi. de dumnezeiasca, Arhelau, urma9ul sauin partealudeii, e reclamat de iudei romanilor, careil exileaze gitarai-oanexeaze in Galia, Siriea. in timpul domnieilui Arhelau,tugarii se intorc dupa vestire ingereasc;, insl nuin ludeea ciin Nazaretul Galileii. Evanghelistul Matei,care scrie evanghelia sa pentruiudei,nu scapenici un prilejde a le dovedici in lisus se implinesc toate proorociile, pana9icelede aminunt.Astfel, proorocia nue trecuti cuvederea luileremia, despre din Rorna"; nu e scdpat; ,,pEngerea Qitanguirea danvederenicichemareafugarilordin gi Egipt niciagezarea Sfintei Familii in Nazaret. GrijaEvanghelistului de a dovediprovidenta, adicapurtarea de grija a lui Dumnezeu de om, asistenta lui la micile gi marile noastredeciziidespre El, ne incuraleaze sd calatorim noaskeviatade fugari, subceliuzaunui Sinoiamdrata Inger. pentrucare$i IISUSa fostfugar ("F,'7 Cabuza idealului lnvieil' - mss)

49

rr

Despre ereditate
I Existim inainte de a ne uz i in pantece l inainte pdmantegti. dea exista capersoane existdm cagend, , E Intenlae p_236 a lui Dumnezeu. Cine9tie.dac6nu Elare de adusin viatapdmanbascl, in rluviultimpului, atatea feleomeneQti. incetnumirul lorsaimplineasca l')ate posibilitatile de configuratie cate le oferdstructura noastra lleneticd? pot combineribr ce se facecu cele24 perechi lnumdrul ,le cromozomi, se ridica la astronomica cifrdde282.429.536.48i de p.236-232 Dosibilitdtil. Defaptulca suntem oarecum anteiorifat6 deforma noastra {)Amenleasca, Dumnezeu pe ne spune, invatandu-l leremia, cAnd acesta incerca sdseapere pepdmant: demisiunea cucarc-lrostuise ,lnaintede a te uEi in penbce te-amsfintit prooroc Site-amrenduit Dnntepopoarc" (leremia |.5). p.237

suferin!e,boli, bitrano!e,moarteI

I Plata picatului in noi gi in copiii nogtri: necazuri,

Mintea, pe Dumnezeu careodinioad vedea intr-insa, acume templu al idolilor, avand in locdeunsingur Dumnezeu. multe chipud ale patimilor (Sf. Maximlvlerturisitorut). necurate Decimintea nemaidepdnand in sinevederea lui Dumnezeu, stepenitorul lumiiacsteia (ln.'14,30), s.ainlcitin infalsdrile cele supuse simturilor M'ntea, fiind o putere arzdtoare, ca unaceavea peDumnezeu, sesebgluiasca intr-ins careinceestefocazetor(le[20,9),acum pldcerile nascocege 9iaprinde rupului, ea insdgi fiindrelinutd paimagd astfel in tegdturd cu simlurilel lati clm s-a furiQat in sfutulminliilegeapdcatului, careesteplacerea slmturalof cares-a hotarat moarlea truoudlor Si pentru ca nu cumva rEutatea sefe nemuritoare (Fc.3,22t. p.213 late.Genetica modernS, data in nucteu tui l\Ioise. de Mantuitorul prinrevelalie, Tnsu$i acum3SOO ani pe muntele Sinar. Nu e nici o mirare: lisusaveaconducerea soirituald si inainlede venireaSa ln lrupomenesc. pe urma,cd Initia pe l\rot;ein tainele
50

eredltdtii nu estenicto mtrare, inlrucat cinepoate Sdcunoascd mai bineomul, decatCelce l-afacut9i Fa datlegile vietii? Stdruim asupra faplului gi ca gen ca lisuse creatorul omului qicapersoand pane aparte indeosebi h sfe$itulvremii. Inaceaste crealie pimante9ti conlucr6 cu p5rinlii menajandule libertatea, dar preveninduic5,in cazulndiicalcdlegile, propriilor calcd viala lorcopii. Domnul Dumnezeul teu, sunt Dumnezeu revnitor, carc "Eu, pedepse$f vinapdintilor in copii pene b al treileasi al oatulea neam- pentrucei ce Mdurdsc. .. 9i Memibstivesc pAtdJpjlolllqp pezesc poruncile Mele(Deuteronom DgAn cete ceice Md iubesc$i p.23r236 5,9-1O). DupetextulScripturii e clarcd toatarecesivitatea aparein pdrinli pe urmavreunui gtiinla, pdcat. neavend termenul lde p6catl, poate nu da respunsul la intrebarea: cum au ap5rut in ascendenli genezele prince accident, defeclive, s-audupdcarelegi?Saumai pe larg:prince imprejurare, procesului independente 9i anlerioare ereditatii, apar in cromozomi, de undenu erau,acestegranule inlinitezimale gi cu urmdridezastruoase, penlruo degenerative progenitura? eventuala pe scurt, genezele Ca sd rdspund recesive apar?nascendenliln probabilitdlii, chipindependent, nu dupdlegile ci dupelegile p.236 careatamapeste far5delegi. Toate faptele omului, toate mi$cirite lui,seinseamnd undeva. intr-o nevdzutd giseinseamne carte, giin samenF sa,$icuaceasta ili trageurmasii p.236 subpovara ispravilor salepdrin$lor, Lualiaminte pe careii cd nue glumd cu viatacopiilor avetisauvrelis+i aveti.Sunte!raspunzetori de ei Qide toatavialalot cdcicumle-alidat-oa9ao aul 9i copiiivogtri pevoi,dupa vd vorjudeca pldtili. cum bane bine lar cand te-or supdra. fii cuminle 9tili9i Si nur pe diavolul pendb slrsit. bleslema, ascultnd ct dd-liseamaca ei ill pacatele dduc amrnle penlru talecelenemdrturisite Roagate Sinespaflte. ea9i roagd-te - siate ierte 9i pentrutine - chiarcendte-orbtestema (Cuvent Dumnezeu. din22 feb.1942, MenBrancoveanu) Cancerul, aceasta misterioasd anaahie celulard. mi se Dare cavinetotcamdinaceleagt pricini dincarevinegio anarhie sociale. tot un dezechilibru dovedeste in vreo zond necunoscutd a organismului, sauvfeoslSbire in serviciul de sigurant5 al sistemului nervos. Bdnuiesc roiulcelulelor despre canceroase cd au chiaro alt5formecromozomicdi p.253 in tot cazulrecestvilatea e sjgurd.

9i ispigire - Ereditab9i deslin] I Trup9i suffet- Purificarc

pe oameni, n-aretrebuinld carecredec6, povdtulnd lvledicul. e pana la un siapanulvaetiideSllng!9ide Dumnezeu - autorul9i p.242 loc.un bun veterinat pe Tatdl, gqflqtqlqi de a-$i cunoa$te insuqirea 9r recunoagte genetice a saude a se lepedade El, e dependenia 9l de constructaa o vreme p 254 trupuluiincare va avea s5 petreac6 cu incllnareatrupulul inteaferenla {ace inclinareasufletului in care a fost trimis. Deci, dace vine intf-un kup in care gasegte sa cdt'e cele inclinarea nu-$ivaputeamanifesta numa, dezechilibru, Bngd un aparatstricatcarenu canta desus.civa asistaneputincios constiinteiizvordscdln simlirea acestor ci hurure. Toate chinuaile infirmitdti, ce zac in strefunduri, li de unde ele rabufnescpand in suprafala faptelorvazub. p.255 a doue Sa presuounemintr-un ins molteniri contradictorii pilda roage lui se se de respectivulvrea Cend dtspozilrr deosebite. rdic6 dln se con9tiinlei a Dumnezeu, odata cu energialuminoasa conflictulul La momentul contrare rdbufnirea energiei subconltient 9i se mai adaugd 9i acliunea hormonilorgenezlci asupra scoarlel cu lotul alta pe ecranulmlntii o imaginatie cerebrale. care starnesc. persoana respectlva Dac6 decalmomentul si icoanade augdclune aventuricontrafini e marin varslaSi de cumvaare la aclrvoaaece a memoriei Un conflictulil mar sporeqte9l insusireasufleteasczl judiciar. lspagirea un cazier prea insole$te trecut: trecutpdcdtosn-a prln concursu' tot e ob|gatone a$a se astgurd Slse mentineiertarea memoriei.rebdandpalmeletrecutuluipeste obrazulminlii p 255 Toi intr-o situatiede contrasle Si trupul ce se roagd D(l rezolvesituat|agre9lt:nu se ma contrastul, aceeaunii. nesuferind trupulde patimi'au izbutitsel aduc' roagd. Sfinliiinsd,purificandu-9i ale constiinteiincat trupul lor in armoniecu tintelesuperioa.e multedin pahmrl prezenta Dincoace' sufletului. multedincaracterele p-257 trupuluise fac Aiinsugiriale sufletului Qgqhlle de speriatnumailntrucetasupracelorce pacetures' in partealuadivrnil Dar dacd il consideram e ca o fo(d strivitoare. are alti fat6. in cazul c6nd aver| atunciforta aceastaa destinului proastd, un qegiudecazrrl peNertirea genetice, o ereditate energiet Cand cu siguranld cd demin bolitrupegtigisufletesti medlulsocr'rl 52

e vrar$e,cum e azi, destinulestrivitorpedepsele vin una dupdalta (Misticismulgi puterile naturale - confetinte). Viata are o matematica, deci o expliclie9i astfelse poate Interveniin variabilele ei. p.218 Ereditatea. mediulsi destinul sunt factoriidecdpetenie care configureazidiferentjalele pelsoanet omene9ti p.224 Forma,rjlmul Si durata;aslea dau lonul in materiede etedilate. p.226 Problema ereditetii mai are un capdt,dincolode biologie Si probabtlitate. Chiar numat factorul ereditdlii.ca sii fie cunoscut indeajuns. depesegte gtiinteipozitive.p.234 lrmitele Dace gtinta ar puteaprindemomentulcand aoare in oiirinti o genezalgeneldefectivd. ar insemnapentruea un adevaratnumi o.231 Eteditatea nu fixeaza pozihrtatale, dincarenu putem i;9i.ci lrm e.maimultsau marpulinfixe.dupdcum e vorbade o insusire sau afla,in cadrulceroramedill ne fixeazdpozilia.p 2Sg Cand mediulinterjorsau exteriore favorabil genezelor recesive. energjalor lateftiAnu in6zie sd rdbufneasce patn subcongtient asupra con$tiinlei, s-oinbture.s-ojntunece, 9i astfel p.257 9_a.m.d. Vialagiorganismul nu sunto simpla actualizare a virtualitdtitor nativedale in stslemul genezelor ci un rezuftt al Inlerterentei dintre acestevrrtualitalr genezelor SiEedj! in careconfiguralia se dezvoft. Surpnndem la mijlocSi un mrccer vicios. qenezelor dar real.struclura aternade mediul - de toate medrile_ in care s_auconfrlurat:,ar dezvoltare lor in filogeneze atern5.pe l6ng6 acestea,Si de toale configuraliile mediibrviitoare, din tot parcursul cre$terii. Desigur cd 9i odeeaaceastanu poatefi impinsapand h absurd;dintr-un ou de muscanu potiajungela un pui de gdind.Actiunea mediului nu e fera frau;are margini, totusidestutde 9i incd binedefinjte, etastice ca sa ne permita -zic specialigtiica printr-un mediudjrijatsd obtinem o musca numai cu un @ht,saucu lretochl A denatura firea e ugor,mult mai ugor,decet a scoate . oenaturarea lnkoduse in fire.cu alle cuvinte, putrnlele de dezvoltare. pe care le inchtdegstemulgenetic.nu se reducnrctodata numatta una singurS, ci la mai multe,chiarfoartemutte.Djn acesteafoarte multe,mediultotdeauna alegeuna sjngure. p.259

5-1

] I Pierefamilia,pier dreptii,piereneamul
fa a mediulur: il anunt5primaceluld De mulleori haosul P 260 milianecreqtind proorccul, se languie: lsaia Cuvantul Prin St 'Piercdreptul nu-i pasdca nimdnui 9i nimeninu ia aminte:S9-l!!LpoOeA!!gbS!t! din pricinafiutdlii a pierit cel dtept (lsaia57. 1J nu ia amtnle'/ dreplri Cumpier 9i nrment ca nu se mar nasc. simplu: - Foarte omul.de ce nu se mai sa se inlrebe gi e de vrnaomul?Trebuie nascdreplii? dreptului devind:iatd d dispadlia devreme ce-iaflat - lat6cdtrebuie, Casdtoria are la raspundere. de care suntem traqi e o Droblema, cwentul P 270 gglllalCeJiCtj!a venitneamului omenesc ca o phte pentru Nici cd se poatemai drept.L-a inzestral ln desfranare. cdderea pe laele!l daruri minunate, cael s6renunle om cu atatea Dumnezeu Asta-l mascul femeld? la sinour rolulde satisfdcut ll sd se coboare sa la un idealmaiinalt,sau nevrand lui?Neinvalat toa aspiralia Dumnezeu o institulie, cum a randuil mai sus, a9a dupe osteneasci cu acestscop,ca sel indrepte tocmai 9i sd-lajutespre Biserjca, cu spiritului, sigur cd se aflein disonantd 9i in dezechilibru imodrdtia pe simplul asculti. motiv ca nu_l De Dumnezeu nu scapi Dumnezeu. pentru ca el are Biserica, existenta, nesocote$ti 9i-l sauiiEgeduieqti ce.e s-o urmezi. o nduial5 Si! acestea a intreveaut avea s-opdteasce, ca unulce Solomon, pedepsiti vorfi...Feneilelor su feft tninteSicopiiilol netegiuiti ,,Cei (ln!. 3 10-12)p 265 spila lor blestematS" iar stricati, etc.ASasc-g!4qe depopularea efect: denatalitatea, Ultimul raafl!... p. 26s [Cum evitim simanla neghineiin campul ereditilii?] pentru de sub(i fericite exceplii, despovararea E cu putinld, Da, e cu putintacu pretul mizerabila? 9l cu osteneal;l mostenire crealr( a lumii. a doua a doua creatie Crestinismule uneivielicurate...
, o e eatre din nou a ftii p 267 ^mulfl lisus Hristos decide, in infinitulmic, ce calitd! sau defecte s,l

fie expulzale princeledou6globule polare, carecupnndtumdtate din numirul cromozomilor nicidecum hazardul. Si Et inclini sa fre una sau alta din configuratiile. probabtle pentrunoi gr stgurepentru uumnezeu:Et tomeazd destinulnoslru in asa fel incat o agezare specificS in infinitut mic se aibe urmddimensein configuratia in 9i faptelenoastre viitoare. Toateacesteate face contabjlilatea ;bs;tuta a lui.Dumnezeu. care creeazain dependentd cu omul gt pokvit cu raprere sare.ajungdndu I cu rautetile turdin urma$ into.cendu_i_te in blale,sau iertandu-l de ele,dac6+a silit.prinluptacu sineinsugi, sd_ p. 26g iertarea. 9i dobandeasc5 Dumnezeu pe totiiitrimile inzestraligt in staresa fie drepll ^ uar rrecandet pnn poana naQlerir pdmantegtt. iau in spate povefi pdrinteglr, care-tspeiesc$i-iincovoate sprepdment pe urm6.slebrtl de osleneala viet $i de medrulinconlurator greu se vor dectdesa reprezjnte cauza lui Dumnezeu. p.2g7 te$irea din inghesuirea aceastanu e cu putinlddecal tr6ind prezentanevazula a lui Hristosin not. kdind invdtatura cregtindin tole fibrelefitntet.ceeace tace cu pulrntalurDumnezeu sEr scoatd alara.pnn mecantsmul eredttatii. neghina recesrve gt. in vremea strdduinteicelui in cauzd, sd facd sd revin5 multime cie qeneze recesive in genezedomtnante. ceea ce turDumnezeu ir estefoane cu putint6. Puterile credintei. amplificate de puterea Si binecuvenlarea lui Dumnezeu. au influentd neb6nurt de mareasupra evenluatetor noaslreinfirmttdti. D 268 in operarecreatiunii omuluiin Hristos, celedoud pe(i lsotii] trebuiesd se simtdcd sunt chematela cinsteade colaboratori ai lui (1 Corinteni3, 9), ca.e urmaregte Dumnezeu printr_in$ii o intentie divine.imbrdcaE in pur de om O casetonecu o asa socoteah o binecuvtnteaze Dumnezeu cand fidtcdnuntade la Insttnct ta rostul 6i spiritual la ctnsteade Taind.E stnguragaranltea unet cdsatoni durablle$j pldculetu Dumnezeup.269_270 Insusirile copiluluiatarndde gradutde pervertjre ta care a ajuns Instanctul maternitatii la femeie. Dacd r_afost starnate lenzualitatea -ceea ce eo decdderede la rostul firiisale,o pefvedire convenabile pentrumascul- evolutia embrionului in atariconditii de vraldintrauterind aduce pe lume !n copil rrsoraplecatspre onanje precoce SitAzie,9i va fi un copt a4ago, ereditarnervos, gipredispus rpre boli nervoase. Toat| Sceaste povarelgiare raddcina numii in
55

aceasta lrezire afarede calea senzualitdlii mamei. Invers, dacSmaman-afostincaimpinse in aceaaonndere a senzualititii, niciinvremea dezvoltdrii intrauterine n-afosttulburate de berbat9i niciin vremea aldptdrii copilului, noulvenitv-a fi un copllpreapuln inclinat genezicd prematura, spretrezirea neatras spae onanie delocdaspus sprcneNozitate. 9i aproape roslulmaternitStia sale.aducepe . ?g"a mamai9i perverteste lume coptr predispugi pervertiri unor sporite levadistruge caae sistemul nervos salu, de se vorcSsdtori, vor mdridecdderea necazurile. Asta9i iocolulde cercuri cu stingerea neamulul {cerculviciosl 9ise sotdeaza celur ce apucri pe panta pervertirii rostuilor fini.p.263 Toat6vremea sarctnii bdrbatul trebuie sti se Qia alapterii infraneze, ca sd nu tulbure viataviiloare a celuice vinet'nlumecu un anum(rOSt p.264 de la Dumnezeu. lvlai mult: toate slerile trupegti alecelor doiparinli, Sisufletegti |armalcu deosebire alemameiin vremeacelornoud luni. seintiDdresc in copil, cu tendinte pecarecopilul saupredipozitii, le va aveapentru toatdviata.Supdrari, amerdciuni, p.edispun dureri, copilul Ia tristele, melancolie, nesenatate. Decitoate acestea kebuie ocolite. ln vremea aceea, oaciimama furdoarece, copilul vafuraloataviala Seimbatd mama odata, copilul se va imbata loatdviata- maialesbetia are9i supod ereditar. Se roagd mamalui Dumnezeu, gi se va ruga copilul. p.272 Notasufleteascd dominantd in familie, cu deosebire din vremea aqeea, va fi caracteristica intregii vieli $i maialesa mamei, a urmaQllor. Acume vremeacandsa faci ce vreidin copilul tdu, acume9tlcu deosebire datoare sa-lpazegti de loaterelele, cu care n-al vrea sd te supere, fiindcdnumaiacum potigi te ascultd cu des'va$irc p. 272 Indreapte puatdrile tale,mamd.catreDumnezeu, care sdvarieste printineminunea puide om cu un ouide imb,nArii unua cer,rasplade fericire pentru ostenelile tale ln ataristradanii. orice mamase va m6ntui. lat6fazaspirituald a vietiide familie, rabdand pentru unrcstdivin o praviE sfante, despre care ziceSfanta Scripturd: au pazit pravila ,,uerce stanta, sfinli-se-vor. inveta-o vorgtr 9icelce-ar c se rdspunde" (intelepciunea lui Solomon 6. 10). lat; de ce vin:lisusla nuntd p. 222 la judecatd. 9i nuntagii (extnsa din 'Cerarea ltnp,retiei"$. a.t
56

Regenerure& moruld a insului,fomiliei gi neamalui.

"M-afi tnhiimat la catul unui ideal cam gret: T,angtomarca omuluiin Om,fuil nd nic d lui DumnezeuSiftate d Fialui Snumai maft, Insli toate ideltlq le nu auin ele ceta paruliwnt: nu te lasatsl .e pteocupi de ninicurile acesteii4i"

Misticismulgiputerile natursle
preoteasci- Conferintd

chemali la pociin!6nu la rezvrAtire. I Suntem gi rdspunderea Misiunea preolilor l

Cand neamulse autonomizeaza de Biserica luiHristos atunci nu mar ajungela cunoSttnta de sine ci ajunge aga cum sunt neamunle carese leapidi de Hristos. Vorprotesta $i a douaoari protestantir, daci nu s-aumultumit cu protestarea tui Luther. Le va fi duDe faotelelor. Acestetrei r;spunderj a Bisericii,a preotilorqi a 9i misiuni, Statului. dace nu se insereaz6 in ordrnea normalS a locunlor. atuncise inverseazi valorile. Cici acoloundeporunce$te trupul sufletului, sauvremelnicul vesnicului, lucrul nu deinuieste. Noi,preotii, suntemoamentrimiside Dumnezeu. Totipreotii sunttrimilijlui Dumnezeu, ca si ajunge la cunogtinta de sine9l de Dumnezeu. ca se aduca9i pe altiila cunogtinta de sine9i de Dumnezeu ca se nu raman:in intunenc si se se rdzvreteascd_ Dintre slujitorii luiDumnezeu, potrivit credintei Bisencii noastre, din vremein vremesunt alegiunii 9i incredintati cu o misiune tpeciala Suntmislunr careapardtn vremein vreme, mtsrunl
57

w
+ecjate a9a cum au apirut la iudei timp de 1500de an | proorociimarigi proorocii micidela Moisela Sf.loanBotezetoru . ' ultimulprooroc. Aceltia au fost cei care au trezit c.edinta adevdrate atuncicend evreiivoiaus, se autonomizeze sau sa slujeascd altordumnezei. Misiunile speciale sunt aritate a9a in SfantaScripturi:,,yij voi timite slugileMele dis de dinineaq..." adic; inaintede a pentrupacate. venipedeapsa Dumnezeu trimite vestitorii fiedrei vremi,ca si-ti dea rdgazs; te indrepti,Voitrimiteslujitorii alegl dis de dimineale", inainte de a incepebdtaia lui Dumnezeu in plin5tatea ei. Pe acestia ii alegea Dumnezeu vrea toati cum 9l cum gtiain inalta lui inlelepciune. Pe cine estecuratil bag: la lucru.Un ciobancu vialacurati a fostalesla evrei,David- degi mai avea 11frali.Apoi alt cioban, Amos.Acegtia erau maicural p6tit ca toticeilalti. CandDavid a apoiuna9i alta, a avutminte 9 Dumnezeu le-a folositin bine 9i acelecAderi. a ales pe trimigii preotul, pe lsaiapreotul, Sdi 9i dintrepreoti:pe Ezechil Si dintre preolilor. fii Vremeain care suntemo vedetimai bine ca mine,cititiqi aveti rigaz s; vi dati seamace zic purt;toriide cuvant.Unul dintre ei, cel mai lmportant, chiar zice: 'Nu este vorbade giinvinqi supravietuitori invingdtori ci numaide So4ii 9i distrugi". rezboiului nu suntin manaceluice l-a starnit, ci in manacerului; cumva fi cuminlenia oamenilor, agava linegilumea. Dumnezeu oamenilor in vremede incercareDaci o au g cauti cuminlenia trec la pociinla cerutd- f;r, care nu se poate- puternic este intoarcd cele rele in bine. De multe ori Dumnezeu sa am spus-o mari. incatcredce s-aauzitgi de urechile in ordinea chemiriila pociint;.Dumnezeu te cheamimai intaipringrasu,congtintel dacenu asculliili randuie dupeaceea glasul preolilor, dacd nu ascullinici de aceasti chemare ili dd necazuri, boli, suferinle - le ingiduie. Dacdniciacestea nu te Dumnezeu duc Ia pociinte,iti grAieste cu turul Uniie dreptse pe fac mai credincioQi, dupe ce au fost front.Altii nu vor crede nici cand Dumnezeu le griiestecu tunul.De glasuldomolal preotilor n-au vrut si asculte, de glasulasprual tunuluila fe , Dumnezeu atunci le randuiegte chemareaa cincia,care este anarhia...undenu mai este temerede Dumnezeu ci orioonire
58

prinaceastiincercare, estemantuit. 9icinetrecedreptcredincios in acelezile sau e9ticu ei sau cu Dumnezeu. CEci Aceastaeste vremeastramtordrii celei mari.A9a merg in afaradacdnu-9idau seamasa se indrepte ineuntru. lucrurile e cea mai cititecartein vremede stramtorare. Apocalipsa va trimite ingerii, de pe urmeDumnezeu $tim ci in vremurile poceit pecate cici oamenii tot nu s-au de Noi preotii 9i de curvie. slugile lui Dumnezeu intreoameni. Maleahi o spune: Suntem pe lisus ingerii lui Dumnezeu". Un altul zice ci a vezut ,suntem gi Preot ceatenoudde slujitori. Acestiasuntcei carevof Marele lvlantuitorului aveasa fie trimisiinbucata de vremede la venirea pan: la a douavenire... Ne silegte Scriptura la aceasta: slugi ale (lucretori); colaboratori lui Dumnezeu slujitori suntem Siimpreuna ai lui Dumnezeu in via aceasta. preotilor lat6,gtiindce suntem, rdspunderea in imprejur;rile la vialdcurate, astfel actuale estede a chemape toli la pocain,ta, ca la "venirea a doua"noi,cei caresuntem cu Dumnezeu, s, fim gata 9i poateputinisunt cei care vor IntraIn impdretia lui pe toli,de a'pescui", Dumnezeu. Preolii au datoria de a lumina pe de a invala,ca cei chemali sa fie in staresi-l mSrturiseascd Mantuitorul treceprobamuceniciei, nu ca nigte fdcogi, 9isi poate plinide puterea ci ca nisteoameni credlnlei. NumaiprinEl putem birui. Noi suntemchipulneputin,tei, dar prin Hristos,care este Atotputernic, noi devenimputernici. Dacesuntemslugiale Lui, avemputereaLui. se Azi ne-amimpirtdsitcu Hristos. Eltrrie9tein noi.Trebuie puterile sd sporeasciaceasid triire !isi ajungd la la care facem au fost cei dintaicrestini. 9i a fostin aceavrememarecredintd. Cu studentii de la Sibium-amintelesce dacemaifumeazd 9i nu patimi pereti de mici, la nu ma mai luptaimpotriva aceslei asa duc se vorbesc. Nu tabacule pdcitos ci neputinla de care dau lar dacatu azi te-aiimpdrtd9it cu Hristos cum cutezisi dovada. puiin guraLuitigare? vlar Sfanta impdrtaganie, dacan-aliStiul toatd,in intregime, nu de nici un rest,asa o spun,se consumd cd Hristos e in trupul,in vinelenoastre. preotilor Rdspunderea a fosi fdcut; pe intelesde insugi late Proorocul. Dumnezeu. ce ace citre lezechil te-ampus ,.latd, pesteneamullui lsrael gi dacevei auzi vreuncuventdin stn4jer

tr
gura mea,d6-ideveste. Daceeu vot spunecelu reu: "Pacetosule, vei muri" 9i tu nu-i vei da de veste, ca sd se abatd din calea lui, pdcdtosul va mui in feredebgea lui $i sangelelui il voi cere dn pacebsului, menab. Dardacetu aidat de veste se se abatddin calea lui Si sd se pocdiascd,91 /',use va pocei de faptele lui, va muriin fdredebgea lui,iartu ti-aimantuit sufletu|(lez.3,17-19). pus Agadar te-am strejer, adicasd vorbegti ca dio parteaMea. Noiduhovnicii suntemmaimultdecatdreptii, caciduhovnicul este rdspunzetor de celeale credintei. lar dreptulfera smerenje nu se mentuieste De aceea, duhovnicii nu trebuiesa se team, nicidefatadreorulur. candaceasta nu aresmerenie prin ins, familie ti Am vdzut,capitalul umane reprezentat neam.Insuleste r;spunzdtor defaptere tamiliade asemenea sale, (R;spunderea grea in familieeste mai ca a unui cilugar.A da roadeletainei cAsetoriei e mai greu decet sarcinacelugariei Adevdrulspun, ceci aQaeste). Neamurile de asemeneasunt chematea umblain luminamdririilui Dumnezeu. 9i impiralii p;mentuluivor aduce mdrirea lurDumnezeu qi mrsiunea latedecicare ester;spunderea BisericiiSiceaa preotului.9i am vazutii zonain caree raspunzator statul, pfln prinsubordonare ascultare sau neascultare, sau nesubordonare fatede Biserici. Acumsetarguiesccum si dealegi.Targulacesta nuducela bine. Celvremelnic trebuie sd steaundee. cAde se va amesteca undenu-ie loculo va peti. preotului l\,ilisiunea estede a inai salvaceeace se maipoate de a scoate salva; de a propovidui raspicat vointalui Dumnezeu, pe ceice suntcredinciogi ce de cumvanu vorf si se mantuiasci, pe luminapoporul, va fi r;u Noi suntemdatoria propovddur Noinupropoviduim Dumnezeuin Treime dupdpredania Bisericii. zidurimoarte, ci pe Hristoscel ristignit,caciazi sunt din acera careoroooveduiesc un Hristos f;ra cruce. Aceasta esteHristos e misiunea Bisericii. a cirui conducdtor in zadarse nelinigte$te statul se aflecap Bisericii, ci are cap. cdci Hristos este cu noi pan; la sfar$itul veacurilotpurtandde griji giadeverind pan; lasfargitul veacuriloi' cuvintele "cuvoisunt Activitatea rnsului, familiei neamului, inteleasa. a9atrebuie

I Tdlhirireaenergieigenetice]
E bine si dau o asemdnar rustici. Cu ceti grti umbta plugarul sd aibd semantdbunri!9titi cu totjj ci umbti cu multe grije!i nu numaiplugarir, ciin celedin urmastatul.Cu atet mai v6rtosnoi duhovnicii, trebuiesi fim cu grijeasuprasemintei de om. De aici Si misiunea duhovnicului, randuit de Dumnezeu se chemepe oamenila poceintd dinvreme in vrems.Cumactionezi asupra seminteide om.cacipfln eatr;ie$te Insulfamilta. neamul ea avend cu atat mai multi importanta cu cal Mantuitorul a binecuvantat nunta? Cand energiagenetici nu se starnestecu pretul sau cu mdsuracaretrebuie. aceasta degenereaze gi avemh jos toate formelede degenerescenti ale insului, familiei atat Stneamului, in privinta trupului (scederea poputatiei, a s5netdtietc.), cat 9i a sufletului (credintd gresite, misticism fatssau nebunte). genetice Energia esteo probbma medicului. Sia preotutuisia Totuldepinde de felulcum lucreaze omulasupraacestuicaDitol din viatalui,cumilinvetems-ochiverniseasce, ceciesteunadin puterile naturale de caree vorbain subiectul conferintei. Dacava fi binegrijite. chivernisite, atunci aceasta energre de primordinva fi convertitii,va da roadele de regenerare ale insulut, familiei si neamului. Dacdinsi duhovnicul se lasebiruitde fata omului sau de negtiinta lui, avem toate formelede pervertire a energiel genetice, adici formele anormale. Decirostulduhovnicului estede a loviin pacat.mai alesin IadAcina picatului. Vorbirim in acestsensde convertirea energiei genetice, deci de regenercreainsului, familiei, neamului,iar ln pascu nuantele de pervertire genelice, a ene.giei de degenerarea neamului. Energia geneticd (berbati - dupecategorie saufemei),Side aici incepeimpletireafiziologiei cu duhovnicia - e o energie naturali meniti sd perpetueze porunca spila. Dacelagi firii de capulei, ferd ingredire, ea linde spre pervertire din pricind ce e inso$tede momeala plecerii. Omutse las, momitde momeata plecerii estetalharitde genetice, energia cutot pomelnicul 9iastfel pecatelor desfrenerii, caresuntSiin cdsitorielegitima. SAva ingir pacatele princarese telhdregte genetici. energia

60

necurate de' cu impunsiturl 1) De pe la 5 - 6 aniaparJocurile sa nu se ddrapene panain pervertirea genetice. energiei verlsoara mrreasa cu sora. cu a mrrele Numaiatat, numai nunta e binecuvantate de biseric6. ceteste ani,functie de gradul incepepe la 14- '15 2) A douaperioade sprena9terea de copii- restul e desfranare. Acestadevar e oreu cand aparealti formede desfranare a individului, de vitalatate de pnmit.pananu-rdovedegti nu-rspuide ce e aga.Rdspuirsul poporului: Eatine curvia cu mana. saupe limba malahia. onania, vineindatece voi dovedi (insul, fiziotogia omutui familia, neamul) pene|aTs grijegte de se izbaveascd sd ani,dacl nu sa de la 14 cand ar ascultade vointalui Dumnezeu. Vointalui Dumnezeu cu mana,dar ele merg au desfranarea ea. Fetelede asemenea aceasta este:sfintirea 9i sd va teriti de desfranare. Se stitise incatajungsd se luptecu nebunla a9adeparte, st;pan$ vasulin sfintenE grcinste. poftetor, nuin pattma c6 numar aparetot in faza copiterieli cu dobitoacele 3) Desfranarea ateta- nunta e binecuvantatl de Dumnezeu, cetestesprenastere pecatulcu dobltoacele ia pe perverstune uneoricopilulo Siface de prunci. Restul e desfranare. Se poatesi tindacestpacatSidupecopilirie. Desigur, avem de lucrucu cel mai vriJmag dintretoate din I pecatele, multinu se pot cdsatori curviei. La cesatorie 4) Pecatele ceci pestemasureesteincalcitomul cu desfranarea_ nu-l pricinecd linuta lor are o gravedefectiune. Pe respectivul pentru llulti itizic:de cee pecat? ci trecidemasura care,desigur sotie. se-Si aleagi o , s; convte pare doarenimicdar nu reuseste foarte Si aspra. sunt cele din interiorul 5) Alte picate din acest pomelntc, latdce petegte omulcaredesfraneazd: de indatece eneroia cu ! naturala cununiei bisericegta, familiei, incepandcu cele de dinaintea este talhdrita prin una din formeledesfrenafli. acea;ta pacatulinainte Ei nu mdrturisesc aleasa. DroDria Sicer Sf. inaa energie nu-Si mai are cursulei intern. Nu mai are Si sifunctia sa pestecurvienemarturisiti. Dupi astase mirade traiul t endocrine. casatoriei Organele din careizvorAgte aceasta energie, nu mai copiilor. r;u Qice nu e binecuvantarea aurdgaz, numaiprididescsa treaci energia lor,printransformare, poates-atemutca de cesatorie. Canda facutpicatulinainte in sange,energie caree foartetrebuitoare in circulatia sangelui in tot s-a resimtit prinde copii.Aceast;frici fiind{oarteputemica De aceeatrebuieo presiune de infrenare, de a oDritrecerea in alunge fostparalizate ovarelein fetulacesta corpul9rastfelFau afari, p6na n-a trecutin aparatulcirculator. Trecerea energiei de vreme A gustat maiinainte safiestearpe. genetice se numaiaib;copii, in sengeeste,ca sd tolosimo analogie, ca gi trecerea din fructuloprit9i a avut o teama care a trecutpfln ea ca un energiei cederiide apdin energia electrica. ASadar. nue o trecere ce ia paralizat ovarele curentelectric de substante, ci de energiesangele capetegranule de energie poate cisetoriel fi desfranare. Subnumele 6)Sidupi ces5torie vitale, cu rostulde a tineinbundstareorganismul trupesc. Sufletul ce se intampl:.Se toatdrisipaSitoateblestem;tiile iqi ingeduie estede altenature,decetenergia geneticd, chiardacdaceasta peni acoloci intr; in simtul genetice a energiei faceo pervertire estetransformaE dup5cum am aritat. devineo a douanatura Canddevlnea doua lor si desfranarea Se intampb de placere natureei suntrobi.ti 9i serdcitideputere. bolilor: desfrdnarea I Gauza pldcere nu e dati spre copii, caci cesatona sd maizamisleascd Si Medicamentul: infrinarea (astae cu totulaltceva)lsp iti l ci estedoarinsoliti 9i de placre plicereade poruncd de zemislire. audespddit oameni !i seferesc Printr-omoraldrigoristi,adici dup6 cum e dorintalui Aceasia ajunge cetsifemeii. daune atatberbatulut ferire careaduce Dumnezeu, energiagenetica trece ca energievitaldin sange. de sterilitate Ferirea de copiiestea douapriclne tot la sterilitate. Aceast: energie se mai numegte hormonice. Cendo ai in sange, pervertire. se care Acesta estefelulin suntformele de Acestea ea iti asigurl senetatea in intregime, a tuturor organelor Totprin asupra Dea actiona energlc vitral. Ce-idefacut? capitalul talhare9te aceasta energiehormonicise asigureprin urmarest buna convertite ca s; fie trecutsubformede energie I capital, acestui

I i

62

functionare a sisiemului nervos cerebro-spinal, simpatic ai rl general. sistemului nervos in Energia aceasia care-9i aresediulin sectorul dejosalomulul daceestebinestrunitS trecein sange d, organismului sanetat( 9i pe.fecti. De indat; ce ai telhdrit-o, sAn;tatea devineSubredd toatetenjesc, devinSubrede, stomac, ficat,plimani,simturile oasele chiat Lucrul acesta l-amvdzutcu ochii: oamenii veneau intr-un suflet la mAndstire, la varsta lorde 30-40 aniqiintrebau cum se poatesa fie a9a de pr;p;dit la varstaasta?Dar pe de pe fala lor. 9i dupa altd parte,eu vedeamsemnele desfranarii caz, chemam9i pe so! li pe sotie9i-iintrebam: vreli s; fi! pe I sanitosi?Vrem, cumsa nuvrem,cddoaramfost latoiidoctof la loc,fdrii Si nu ne-augdsitnimic.De faptaveautoateorganele pentru lipsuri mariSi evidente doctori. Le lipsea sd funclioneze normal. Vretisi fili sdn;toqi?lat; ce faceti: Timp de...,dupd caz, s: triiti in infranare,din toate punctelede vedere,in toateprivin,tele. omul.Nufdceam Pleca d socoteala matematic. cat timpe necesaf s: primeasce energ zilele hormonic; c;ci omulnu moare, ci triiegte Sise se refacd, caie-i sunt randuite de Durnnezeu. Dup; o jumdtatede an se ficeau srndtogi.Veneaula mdn;stireqi acum nu qtiu cum s. mullumeascd lui Dumnezeu cd s au ficut sinatosifdr; doctori Doctoria erauei,dar nu $tiau. Tolicei carei9i talhdresc hormoni $i acumdespre Simicrobi. genetica pdtesc$i bolimicrobiene. energia Desfranarea e cauza Defapt, fiecare l\,4icrobiistau lapanddin noicanigtetalhari. Siaici. din noi avem agenliituturorbolilor, dar ei nu pot aclionadecal prielnic. poatd atunci candau un mediu Ca-se irupe acliunea lor prielnic. dacdnu e$t vi.ulenti, se cereun mediu In felulacesta, poli trece inarmatcu ,,siguranla internd" a energieihormonale, prinbolile din oamenL aproape tuturor organelor spuneau unii 9i prin seriade boli careau trecut, unadupealta:de stomac, intes pentru cd la ei nu mai exista tine,ficat,plernani, etc.Aceasta interna" carese pareze acliunea microbilor. Acum, dacb ,,siguranla il aducipe caleasdn6tdti il convingi ce irebuiesi fie infranat, fizice.Asta o fac hormonii, caredistrugmicrobii lcfeeazi in or ganism microbilorl un mediu neprielnic

bolnav I Misticismul ]
lat; 9i legdtura cu sufletul. Aparatul nervos cerebro-sprnal 9i In generalsistemulneryose un dictionar intre doui limbr:cea vfuute9i cea nevizutesau neauzita. E dictionarul intfe sufletSi lumea dedinafare. de dincoace. E mediulde transmrs intrelumea luiDumnezeu gi lumeaaceasta. Aparatul acesta de radio-recepl esteintermediul intrecelevizute !i celenevezute. Dacdai s;nitatea care trebuie.traducerea se face firesc Daci n-aienergia endocrind necesari(ceamai importante este glandd hapofiza, o mic; de la bazacrererulur mare,care are legiturecuglandele drnsectorul dejosalomului) n-ar ntqsinatate. Dimpotrivd, dac; ai aceastaenergieendocrine ai Si un aparat (sistem gitransmisie, nervos) bunde radio-receptie ca sa le faci cunoscute celuidin lufi ea nev;zuti. Dac; ai o morale lustd.dacdducio viatacurati. se intampla aceaste convertire a energrei vitalegi intreg aparatul de radio(sistemul receptie nervos) iti servegte admirabil cauza Deindate gubred purtarile ce eQti giaparatul cu viata, suntpdcetoase este gubred prada inregistreazd toate nebuniile. intr-adevar Egti a 9i unejluminebune. E$tiincazul uneifalsmisticism. de domeniul psihiatriei. Medicina spune cd nicinu poatestabih intre o limitd (nebun) normal anormal in lumea de dincoace. Duhovnrcul o Sr poatespunedupaviatape careo duce. Tota$apotficlasaticei carepropov:duiesc unmisticism bolnav vorbescin numele misticism acestui bolnavMerg 9isuntmulticare pani a zicecd suntHristos. A fostunulSila mdndstire.

preolilor Bisericii I Misiunea Si raspunderea gi neamului in regenerarea insului, familiei I

ViatainfranatA duce la redobandirea sanetatii incat sa poti deosebi binele de riu. Lucrurile acestea sunt asa.Oridecete ori. ca duhovnici, ac(ion6m energic. fari se ne tememde ponoase. asupraacestui genetica capitalvital - energia -, tot de atateaori putemaveaformelede regenerare ale insului, familtei Si- dac; peo raz; maimare actiunea seextinde Regenerarea - a neamului.

este atet in privinta s;n,tdtii fizicecet !i a mintii,cdci numarcu poti porunca mrntea sdndtoasd impltnt tuiDumnezeu. ln Brsenca, omultalherit nu ooate tuiDumneze.. Dnmt cuvtntele caci este ca o corabiesfaremata aruncate de valuriDe mal sr oricat te-aistredui de a o str6luci cu strdlucirea unuiloanGurdde Aut tot nu te poateasculta. El e talhirit de acelepecate de toatb puterea luisufleteascd. pdganl O spune Sf.Apostol Pavet despre carede$iauavutfilosofi putut mari,nuau se ajungi la o viatamal buni. Aceastaeste de altfelSi tragediaintelectualit6tii noastre N-aumorali 9i n-au nicicredint:.De cutezise le spuiin fata:itl rede,dar cineva radela urmdva rademaibine Dacavetifi petrunsi de misrunea Bisericii Side r;spunderea preoleasci,lucralimaj cu curaj,pentrua cure! pe oameni.in felul acstavom avea gi o regenerare a sufletulut li a trupulul Ceci numaicu o sendtateregenerativom puteaface fata imprejurarilor de astizr.Numaia9a vom sporicredinta ca in vremurile dintai.NumaiaQa ne vom puteaface preoliadevarati Numaiaga vom puteaimpiedica inttnderea necredintei. Numa aSavom puteasa sc;pdm si nu patimceeace au pdtitfratiidin stranastrambe. Adicanumal lucrand agupra acestui capital vital, vom puteaimpiedicaobraznicianecredintei. ASaca.in p|n, cunoshnte pagr putem a mtstunii noastre, la lucru, cacinoi nu suntem singuri: Mentuitorul estecu nol,personalam aceaste cunogtinl:, de carenusuntvrednic. viul Mi-am stipanul$i mi-aaritat pdcatele. A9ase deosebegte adeverul de parere, cacimi-aar;tat pdcatele melenu ale altora E vorbade mobilizare moral:facutdcu tot natuln.red.: toatd picate, lumea). numaidacdse curdF de cat e cu 9i nu izbutesc putinta va sporiDumnezeu atunci credintaTu,ca !i cu trebuintd; duhovnic, nu e$tidecat unealta atuncl !i omul de curaj.Numaa putea vom si-i scoatem dinvalurile de oameniSr s:-iint;rimpe ceicaresuntai luiDumnezeu. Vorvenivremuriin careceipacdtogl numeric vor fi maita.i,dar calitativ, cei credincio$i, dci calitatea totdeauna estesuperioard cantitatii Prinribdareanoastre, a pre-olilor, vom puteasd ne mantuim sufletul. Noisuntemlucrdtorii luatiinceasul al 11- lea.Paceasa luatdepe pamant. Spiritul vremii noastre esteacesta alceasului pusi, p5zim al 11 - lea Luptae noi trebuiese lucrulca sa nu

piar: cei ai lui DumnezeuOamenii trebuie si urmeze o oorunca pentruca in vremeade vartej,careva cuprinde toatdsuprafata pementului, piarda eisAnu-gi capul. Daci nu-isindtatee scizutd9i credinta. Credinra trebuie si fie a9a de tare incat cu pretulvietiis-o menurisestiSe avem gadargrije sd nu se piardi credinta. Si avemgrije se nu fie neputinciogi. Ziuaincercdrii nu estezi de temere, ci pe cet ai lui Dumnezeu iibucurd. Oride cateorilespunoamenilorla m;nastire pe cel slabcu credinta, cumcheami Dumnezeu tot de atatea ori pe fata intrei plang.Or eu toldeauna simt semnelebucuner adevir, zilelegrele.pentrucel slab cu credinta, sunt pricindde pl6ns,or pentrucel pregrtitnu, ci mai mult,e prilejde bucune Noiavemposibilitatea, poporul dacevomregenera nostrupnntro viati moralS aspre,s:-l trecemprin probagrea a mucniciei. Ceiceldicei desigur vorfi de paguba. Se nu fim Sinoivrnovati de aceasta. Cei rii se vor lepida de Dumnezeu gi se vor legade stipanitorii veacului. Pentruacegtia nu va fi deschis;imperdtia Pe eiiiva cuprinde groaza. atuncj Ei suntcontra celorcarecred. Candvinvremuritari seimpline$te cuvantul luiDumnezeu: "Cdrd veli vedeace vin vremuride rezboaie9i zvonuride rezboi sA nu ve inspeinenh , cecitebuie se fie toate,dar incdnu va fi sfarlitul. Ceci se vor sculaneam pesteneamSi impere{e pesteimpefi a ... dar cel ce varebdapaneh stersitse va mentul' . Cei ai credintei suntem,cei ai curaluluiNu ne tememcaci probamuceniciei, gtimce ne a$teapta trecAnd in ce priveste a vremii cuvintele e gtasutde diminealA "Acesta ce va sd yr;?5" trebuie inteles. ce aceasta esteo misiunemistici cetre puterile naturale,dintrecare n-am vorbit,decat despre genetid)9iamadusceteva una(energia dindovezile Sf.Scriptun, gtiintei. cacie plin;, apoidovezile

naturale I Puterile ]
Ar mai trebuisa vorbesc$i desprealte puterinaturale: ereditate,mediu 9i destin (destinul, dupe conceptia cre$tina, vinemaimultde la divrnitate). Acesta Acesta e nervul confenntei. puterile e intelesul titlului conferintei: misticismul naturale Care 9i dinacestea voaouleaducela m6ntuirea omului? 67

esteo fo(A cucarese luptam. Sepoateintervenl 9iereditatea giin ereditate,in mediuexternca gi in cel intern(dupdcum aftr vizut), cat9i in celspiritual cu deosebire; vomvedeace se poate interveni fortd a destinului,care oarecum e din Si in puternica lumeaaceasta Cand auzimcuvantul destinparcaai auzi cd e vorbade o fo(a care iti anihileaza oriceinitiativd sau careti-ar u9urar6spunderile. Lucrulnu std tocmat asa.Cendpurriletale suntrele,pedeapsa lui Dumnezeu vinepanela alpatrulea neam ASascriein St. Scripturi(Levitic 20). Oridecateori,ca duhovnici, auzmci uncopileneputincios. tot de at6tea ori,ne lovim de e/edltate, de inlluenta mediuluiln.ed. este vorba maialesde mediulsoctal (educatie). darQide ceinatu post, ral:alimentatie/ clima etc.llidacd mergem Srmailar;decina lucrunlor, de destrr:copilul ispdgegte vinapArintelui. De multeoo pe trebuies-o ispAseasci a stramosilor Si inseintervenr giin ereditate Se poate mediuluigl !itnfluenta pe chiar 9i in zona divinea destinulut nostru.care covar$e$te p;mantenr.

]T il

spirituali ] I Fo4a destinului9i mogtenirea

Destinule de speriat numaiintrucet asupra celor cep;cetuiesc e ca o fo(e strivitoare. Dardaca partea il consider;m in luidivin; atunciforta aceasta a desttnutut areallefata ln cazul cAnd avem pervertirea genetice, proasti, un mediu energiei o ereditate decezut, qi sufletesti. cu sigurantd d ddnrin bolitrupeqh Cand mediul social e vrargte, cume azi,destinule Pedepsele strivttor. vin unadupdalta. Dace insd biserica, preotii, statu, chiar ar lucra spre o regenerare a neamului, atuncidestinul n-ar avea fizionomia aceastastrivitoare, ci cu totulo altdinf;tisare.Ar fl o functiune majord,de ridicarea tuturorputerilorDestrnul n-ar mai trjmite conducitoricaresd te spanzure. ct caresi te ajute De noi atarnacei de meine, de telul cum vom sti si le d;m locul,a$avor veni.Oamenii se plengcd nu ne-aumaiauzit Dar eu i-amintrebat: N-atiauzitde biserici?N-atiauzitporuncile lu Dumnezeu? Ascultatu-L-ati? Ba E de vind pirintele? Ba. Va
68

tdnguiti de lipsapdstorilor? E durere, lipsesc Darcu ocazia aceasta vi leg- cu bunetocmeale: pe sfatuili oamenica se pizeasce nepdta6 sarcina,cdci orice leg,tura trupeascipestecopiluldan pentece, e rea, cecise intipdresc in parintilor copiltoatepoftele implinirea la verstei risar toate ca Si ciupercile dupi ploate, faptele tatilut. Candcrestecopilui, cresc De indatdce ofen sufletului 9i faptelemostenite. venitde la Dumnezeu o temniti intunecoasi,pestecare ai seminat toate roadele, va covergi pe cel dineuntru. omul cel dinafare 9i chiar daceDumnezeu l-atrimis cudestinatia de afipreot,elliindincarcat cu pdcate, temnita de pe elilva strivi9tel va fi neputincios, ca si nuzic necredincios. propovadu,asca El nu va aveaputerea si cu toata putereacuvantului lui Dumnezeu. lvlatmult va fi spre sminteald Va predica ap: Sielvabeavln De aceeatrebuiesd interventm, c5ct lumeanu se gatd cu noi Trebuie s; lucrdm sistematic asupraproblemei morale ca sd poatdtrimiteDumnezeu propoveduiton poporulutaltfel vrednici se raresc tot maimult.Ca s; fie cumii vreaDumnezeu. at6rne Ql de pirinti, ceci acegtiaii incarcacu poveriprea man, pe care copiitrebuie sd leimperti$easce, iarcand suntmaturigr artrebul se propov;duiasci pe Hristos ei sunt ispdgiton ai pdcatelor ?naintaSilor. pentru latAtemeiuf caresuntemrdspunzato(i de misiunea de regenerare moraE. Cecidacd Dumnezeu nunetrimiie conducetori luminati, nu Dumnezeu este de vind.in felul acestadestinut nu estecevaapas;tor, strivitotDumnezeu tnmite sufletulcu anumiti misiune, dartu pem6nteanule egtidevini caea nuse desf:loard, ca preotulnu poatepropovSdui cu toati putefea9i nu este un propovSduitor al poporuluj Ci scrie: 'Daci nu se vor griji de pecatelelor, pentru aceasta iivoidain meinile copiilor lol. Decidenoidepinde, de noiatarnd cegeneratie (dup; vine. cu 1914 $tim totici duperezboi - 1918) am cezutin toatepdcatele. am cilcat postul, am desfranat. Am vazutgirezultatele. Astaa fostgeneratia de dupdrezboi. in vreme de rdzboi nutrebuie concepuli copii, caciacegtia mogtenesctoatd stareanervoase a tatSlui, carevinecu nerviizdrobiti de branduri. atacun, etc.A fostcu pugca in vremea aceea. se nuse mtrenrmenr cd la vremea lui,copilulva luapistolul Generatia de Qivaucide.
69

acum,sa priceapd acestelucruri: ori se leapida de pacate, ori va vedeace zilevor veni. lateschi,tata caree Sinaturald 9i aceasHfo4d- destinul, 9i supranaturalA, cicijumatatee de pe pemant, iar numaicealalti jum;tate e de la Dumnezeu. Deci Si de noi atarndce zile vor veni.Destinul nu e numai in mana lui Dumnezeu, ci gia celor ce ce e cum lucreaz;. 9tiu Qi Dar acestetrei fo4e: ereditatea, mediut ti destinut,le voi dezbateatuncicandvom puneproblema natarrlifii Atuncivom vorbimai multpe timbamedicilor, cAcise parece acoloau gi ei rdspunderea, ca au Siei o misiune in regenerarea neamului. Dar la ei e mult, necredintS. Va trebuise mai lasepe Hipocrat qi s: vine se se adapede la doctorul trupurilor Si al sufletelor Si sa se dea la o viatamoral;. Concluzii: Intervenirea energice ?nlinereariguroasa a moralei, a vietji morale a insului. prin a familiei aceasta a neamulLri. Astapentru 9i cd vremeao cere.Daceboalae grea aiuncigi medicamentul e maiputernic. SuntSileacuride limita. Candbetegugul s-aintins recurgla asemenea leacuri de limite, careorite fac sinitos, ori te pierd. Rauli$iface de cap. Oriillisim de coarne, noitoti, care suntemhotara! se ducemo via!; dupa Dumnezeu, ori vom fi pierdu,ti. S: o facemca si nu fim pdguba9i in ceasul incercirii. Dumnezeu sd ne ajute.

Cum a murit ConstantinBrdncoveanu

cu copii sdi
'Rugeciunile gijertfaSnnlilor Brancovnr m-aaduspe mne penlru tara acesta a noaslra' - Peintele Arsenie Boca

Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, AdreaMemno a fost de fatain dimineata lui 15august1714,la executia lui Constantin Brancoveanu VodeSiai membrilorfamiliei sale,uciqidinporunca sultanului Ahmed. ln scdsoarea plenipotentiarul sa cdtreFogele Venetiei, sdu raporteazl astfel: "Duminice 15august de dimineata s-ateiatcapul bAranului principe alValahiei, tuturorfiilor luiSialunuiboiercare-i eravistier latAcum s-a f:cut: lncd de dimineate suftanui Ahmedse puse intr-un caicimpiretesc laseraiulzts foigorul luilalilaiacos. aiveni pe canalul piata Mirii Negre, in fatacereiaera o undea aduspe Brancoveanu Voievod,pe cei patru beietiai lui $i pe vistierul Vecirescu. l-au pus in genunchiunul lengd altul, la oarecare depdrtare. Ungadeb-a scosciciulile dincapsisultanuli mustrat facandu-i hainiApoi le deteravoiea faceo scuderugaciune. Inainte de a se ridicasecurea deasupra capului, au fost intrebati gi de voiescsd se fac, lurci atunq vor fi ie.lati?Glasul cel inebusitde credinli al Brancoveanului rasunI Si zice inspdimantat de aceasti insulti:"Fiiimer! /aE toateavutiile Sitot ce am avut am pierdut:se nu ne piedem irce sufletele: Statitan Si berbete$ti,dragii mei Si nu begat in seamemoanea!Piviti la Histos, Mentuitorul nostru, cetea rdbdatpentrunoi sicu ce moatle de ocare a murit ! Credelitare intru aceasta$i nu ve migcal4 nici pravoslavnicd, pentru vA detnali in credinta cea viala Si lumea aceasfa". giporunci Laaceste cuvinte Ahmed seficu ca unleuturbat si li se taie capetele. ridice Gadeleinfioretor securea9i capul pement. marelui vistaemic Enache Vicirescu se rostogolipe Apoi incepucu ucidereacopiilor, lncependcu cel mai mare. Cend
1l

'to

gadeleridici secureala capulcelui mai tanar dintrecopii Beizadea l\,lateia9, numaide 16ani,acesta seingrozide spaima Sdrmanul copilag vezandatatasangede la fratiilui 9i de la Vecarescu, se rugi de sultansei ierte,fagiduindu-i cd se va face turc. lns; pirinteles;u, Domnul Brancoveanu, a caruicap a cdzut pefiulsdugi-iz;set"Mai la urm;,infruntd binesd moriin legeacreStineasce decetsd te facipdgan,lepddendu-te clelisus Histos,pentrua tei celva ani mai multpe pemaft". Copilagul asculti,ridice capul9i cu glasingeresc zice " yreaose mor cregtin gadelui: qi ! Lavegtel". in urmd ucise pe Brancoveanul. pana-mi O, Doamne, Doamne, tremura candve scriu executia, ce am vazutgi m; intreb:putufa fi de fali cineva9i sd nu fi plans, v;zandcapulnevinovatului Mateias, tanar, tinerel, rostogolindu-se pe jos, lang; capulperintelui seu, care se pirandal imbr5ti$a? apropiase de al copilului, Gadele stropit cu sange crestinesc faceun salutsultanului A h m e d Si s e r e t r a g e .S u l ta n u l i,n so ti td e plenipoientiar ii Germaniei, Rusiei, Anglieise ridicd s; plece. Vezandu-ne cuochi inlicrimati,spusesultanul ci regrete acumceeace a facut,.

TdmdduireaSi iertarea
,,Fiu le, i er6 -li-se p e cate Ie! "

latacumsuntoamenii, pe Dumnezeu. nu cauta saunu-L cauta decdtIa necaz. lar alliila necaz ll suduie de Si maimari necazun dau. mairiusescufunde, p6nd cenecazurile leincovoaie ceala ll cautd pe ei 9r atunci Dumnezeu. 9i Situatia ste asa: oameniise foage fui Dunnezeu se-i scapede necazui, iar Dumnezeu se toage de oame se pereseasca picatut. Acum care de cine se asculte mai in6i? Dumnezeu de oamenr.sau oamenii de Dumnezeu? Ss plang oamenii cetaree greavtala pe pameni. catare_s multebolr,multepagube, multesudalme. betii.bitdi gi toate pecatele. "Fiiimei,ati spusce taree greaviatagi incer;at6 de Atunct nu le maifaceti!" Pecate.
late ci bolilevin pe capuloamenilor gi uneorichiargi in cap,de pe urma pdcatelor, ca plate.ca ispasire $t ca pdrta$al pecatelorDar durereacea maj mare.pedeaps a ceamai glea ca.ptate a picatetor es|c ce izbeito Si in unnag. pdni ia al nerlea neam. lati ce scrieta Deuteronom $ral patrulea 5.9_10: '...pedeapsaperinlitorvine in copii pendh attreiteasi al Datrulea cetre cei ce me iubescAip4zescporuncileMete" Cele mai greleboli sunt bolilede nervi.Mo. nerviisi te nebun sauslibanog.Nue boalede moarte srnu are teac gicinedistruge OdaE intamplati. nervii? tatecenespun$idocto.ii Detia, desfranarea cu boalaei,m6niagisupiririte pestem:suri. omoaremilioane (celule) de firigoare nervoase carenu mai retacin veac.Toatetesiturilese refac,afardde celulele rvoase. Un tatdpitimagde acstea n-areurma$i sanrtogi,ba

pentru ceicemduresc... pene h at miitea $iM6 milostivesc

ln nepoli gi stranepoli se mosteneste cevagiunos,carela o ampEre oarecare, ribufnegte afare. E destul sdse imbete un

i.odate,ca sa aibddinbetiaaceaun urmag cu boalacopiilor ilepsie). E deslulsS-9i sperieo data sotiain wemeasarcinii, dintr-odati se se aleage cu un copilnenorocit pe toatdviata.
13

7)

perinlilor Agase r;zbunepecatele in bietiicopii,carenu au nicr.J vrne. pnn lisusa pretuit dragostea celorce-lcoborau Qicredinla podulcaseipe slabdnog inainteaSa. l-a fost mila de neputinta lui, dar intaii-a iertatpicateleapoi ia vindecat nervii. Pentrulisus,caree Dumnezeu, nu e o minune ca la poate vietiiSi invra9i din mo4i.Tntol tdmiduit, ceci e Stapanul cazult;mdduireasl5banogului e o dovadaa dumnezeirii Sale inse, lisusnu le-adat darultimaduiriiminunate, Preotilor cumil aveaEl, Sicum il de la pulnidintresfinti,dinvremein vreme;le pecatelor! a datinseundarmaimare: al iertarii Nule-adatingerilor Darul iefterii picatelor e mai mare decet dar le-adatoamenilor. darut minunitor, intrucat pfivegte sufletul, pe cand minunile privesc de obicei trupul. O iertarea sufletului, o curatire a lui, uneorie adevirata unui picior invieredin mo(i Si e mai de pret decettdmdduirea putem intre oameni, ne mantui. Ce n-a Fdri darulminunilor pe pimant a9aramane preotul cer. Dar nedezlegat dezlegat Siin preotul nu te poate dezlegadace tu nu vii sd-ti merturiseglr Ddcatele. preotulnu te poatedezlega, oarecum co De asemenea, de toate zile,dacd nu-tidai tu insutitoati silintade a te dezlega p:catelo.inseamne de a le ndravurile rele.lertarea 9i incetarea mereu9l nu inseamni a te spovedi mai face. lertareapacatelor Cre9tinismul maie 9l iar sa te spovedesti. sA le ieidela capet 9i vointe ca sa o vointer. Ne trebuie buna de refacere a chestiune minuni. Oamenii umble dupafdcetoriide facem, tdriede caracter.. vietiitale cea mai maree invierea fie ei qi vrditori.Darminunea pe temeliaei, lisus Hristos;e increstinarea vietii tale. Asta "innoirea vietiitale",care ne std la cea mai mare. minunea pe cei mo4i" Dupd indemani Si s-a dat noudporunci:"inviali-i n-arputeasd tlaceasta, invierea ta njegtelisus.Ce inseamna ceice au inviatdinmoarte eiinQi$i, o spun; maibinenimenidec6t vis... ca dintr-un sigure, (paralizia)? - Oarede undeincepesldbanogrrea I trufa9; a mintii. se pareei maibinesd - De la socoteala ci dupacapulei,dupdpecat 9l dupaDumnezeu, nu se conduca ca 9i cum ai da cu cutituj agad: cu omuldreptin platapacatului,

ln gard.Totminteslabi dovedesc Aiaceiacarenu vor sa vinela t;miduirea bolilor. itergereap;catelor9i n-aude ce agtepta potrivi purtdrile Dacaoamenii dup; poruncile lui Si-ar p;catelor, Dumnezeu, nudupe momeala ar preveni, ar ocolitoate pAcatele, daragadaudrept in ele, de-Si sparg capul umble Siapoi plangand. Lasi{e condusde un sfat dumnezeiesc, ci de nu, capulcaren-ascultise sparge Si n-afecinetil lega. Oarede ce mergoamenii a9a de in sila la spovedit? gtiu ci lise cerelepidarea de p;cate, orile placmaimult Fiindcd picatele decat infr ana r ea de l a el e. E o pov es tegti ute pretutindeni, totugi v-o spunSi de aici: caresugiaptele $til ce suntSerpi 9i suntvacicare,odatd suptede garpe, alearg;nebune dupdgarpesi le sugi iaragi. 9i agase intample c; vacase apropie de intdfcat, dar de neravnu ii sugesangele, iar seinlercdSise ducemereula Sarpe. 9arpele daci nu-i prea vine, in sfargit,o musca.lati prostiade vac; osanditd la moarie. Toatatinerelea Dargiprostia deomtot lamoarte-i osandit;. este ta o daidracului 9ivezipe urmi ce ai alesrdul.Darintrebarea dad-limairdman zile sdledailui Dumnezeu ilimaiprimegte 9idac, giintreg,cumputea in locde un vasfrumos o grimadade cioburi fi?Asprevorbe, dar ;sta-i un r;spunsla intrebarea de ce nu vin in primSvara in vara vielii lor? i$i dau,din oamenii la spovedit Si vlagalor sd o sugi Sarpele-diavol! nefericire, ln toatelumeanu gasegti un lucrumaiugorde licut decet pacatele,9i iarigi,nimic nu pricepe omulmaigreuca:"Ceeste acelap;catul?", caci petrece tocmaiin el. De aceea,pecetuim darne poc;imanevoie! cu uiurintd de la spovedit e d judeci Alti pricin5 carete impiedicd preotii, eati nemultumit de preoli,iar de care ai fi mullumit ti-e pdcatele lasd lui, la altul nu te lasi si mergi fricd.La unulnu te pacatele tale. indiferent de bog;lia,siricia, cultura mai Oriceduhovnic, pulindsau chiar9i siracia morala, lui estetotusireprezentantul trimisul lui Dumnezeu nu au niciun Dumnezeu, QicredincioQii e in functiede motivde al ocoli.Darulacesta(al preotiei) nuin atarnarea de omulcare-lreprezintd. Pringlasul Dumnezeu, Dumnezeu mdrturisegti in slugiiSale Dumnezeu te iart;. Lui te

Nu de la line se cer calit:tilepreotului. de la tinese fata altarului. cereciinta in inrme 9i vointade a te indrepta. preoti, nemultumitide dar oarece atjfdcutpentrLr Sunteti preot,ca se fi! maimultumitj? un copri Cerufatide la Dumnezeu pe slujiriilur Dumnezeu? Credetice micar care se ll inchinati vinao poarta numai ei, preotii? $i ei suntfii vogtriCurni-a! nescul a9a ii avetr.Ce le bigati de vinS?VA trebuiepreotimar bunr? maistravezl NaQtetil Totpoporul e respunzator ce nu are slujitori spre Dumnezeu.Poporul i9i are in toate privintele pove(uitodi pe care ii meite! impotriva copiilotc5 nu gtir Nu maistacu ganduri ucigage in caleaceruidar de la Dumnezeu te-ai impotrivit, $i ai si dar lui Dumnezeu copiicu gandulsi fie slujitorii seamS;ci nagteti intreoamenr. lata ce spuneScriptura in pnvintaaceasta Se intreabe "Oarenu i-a ficut El si fie o srngura proorocul: fipturd, trup 9l '17,15). ( Maleahi fipturi (unitatea cesitoriei) Siaceasta suflet?" pentru Dumnezeu! la ce nezuiegte ea? Odrasle T5maduirea neamului de aiciincepe! slibdnogiei (,.Fiii invieii' p. 41-44mss) Asta i-arti iertareal

E uhimulcuvAnt pe careviJ spun

Nu te simli mai aproape qi de oamenr de Dumnezeu decat dupdcruce. DarnouS nu ne-afostranduitipentruca nu suntem vrednici. Am vrutsdvi tin ienacestcuvant daramvrutsi alegoamen carevrnpentru mantuirea pentru sufletului ca se nu-lspun in vant Eu nu ve dau canoane preoti,metanii, ca ceilalti post, rugeciuni, ci indemnse yd scrtmbaliviata gi sd-imuftumiti lui Dumnezeu de crucea pe carev-a dat-o,cdciSf. BisericigiSf. impartiganie te l-amgasitde cuviinta s: vi-tspunmaimutt. ititi, darfaptulacesta Vreausa schimblacrimile voastrein bucurie. multumind lui Dumnezeu de toate daruflle9i schimbandu-vd purtirile vA velr bucura. O vetiface? Uniicred ce rugdciunea inseamne a sta in genunchi sau a rosti din gura sau in gandi lisuse Hristoase Fiul lui 'Doamne, Dumnezeu pe minepicitosul" Darrugaciunea miluie$te-me cea adevarata esteate simlimuttumit de toate$ia-tideschide sufletul se te poli simtiaproape de Dumnezeu. lar cei ce fac rugiciune, aceiaDumnezeu si le ajutetdar cei care au durerigi suferinte sunt cei distingi, pe carei-a alesDumnezeu pentrulmpSritialui vesnica. Dometie, un tenir celugdrde la Sf. MunteAthosera foarte vesel, tottimpulcanta. intr-o gisitin chitie zil-am ptangand. L-am intrebatde ce plange?Mi-a raspunsce t-a peresitDumnezeu pentru ce nu maiaresupirerj.Caredin voiatipEngepentru faptul ci v-a pardsit Dumnezu, in cazulc: v-a luatcrucea?CEcinu vpavelzice a betut nimenipiroane gacununi de spini. Sf.Apostot a9a: "Roagr-te neincetat. bucure-b neincetat$i multumegte neincetatlui Dumnezeupentru toatebucuriilei dureile pe care nuestenumaipentru a drangeaveri, lile-a deruif.Vialaaceasta a munci,a te lmbrdca,cecinu acestia suntoamenifedciti, ci cei ce nu au o cruce de puftat. Me doaremultfaptulcd uniisuntaceicarese supdri pentru boli,pentruca n-aumemorie, ci nu suntintelesiinfamilie..dar putinisuntaceicarevin Dentru mantutrea sufletului.

Plrlntele Anenie cu SoborulManasfiriiSAmUrra

Anexe
Mdrturii despredarurile Si slinlenia Pdrintelui Arsenie
"Eavddp n wi p6trd h al lrellea neom"

Pn Petru Vanvulescu:

"Tatam-a lisat curatin pdntece"

...|\rultise suptracadeces-ascris cums-ascris in ,,Forputem pane publicatii. mula As"sauinalte limuriadevdrul Darnu nu aoarmaimulte scrieri. inclusiv scrieri autorizate ale Bisericii. Tote maibine sesescrie se se cerceteze, decat sa nusescrie. Si ...Era Tnrazboi. O femeie a aflatce din Sibiu. Cdt5lina. in sotul ei a murit. A luatin brate copilul fugea cuel prinSibru. Qi pantece avea altcopil. de Launmoment data vezut cberaplina gicopilul sange. O schti ii omorase dinbrate. Deznidijduita $i gi descumpanit: s-a dus a avorlat din pantece. Auzind copilul apoide Perintele Arsenie s-adusSiea la lvlanastirea Sembata. Dupd Sf.Liturghie Pdrintele a ie9it a strigat: Cdtefine. Si "Cetefind, ce-aifdcut!$tiuce ta mudtsotul9icopilul. Ai fostIncerca6.Dar dacel Esaipe cel din penbce...Ai omoret un copilcu care Dumnezeu aveaun planmaref" Vedeti ci azi lrode in fiecare familie. Noiil judecimpe lrod(Siin colinzD ca a omorei copiii, in daril accedem aproape prinavorturi. tiecare tamilie. Neomorem singuricopiii $iomorem aleqi ai luiDumnezeu. Deaceea neamul nostru nu prcgreseazd. Cand. dupdrevolutie, am auzitca a9tia liberalizeaza avorturile,
78
?o

am zis: ,,ligatacu noi".ZiceaPdrintele ca , din cauzaavofturitol ne vor$epeni$gani|.Tiganiiau acumstdpanire, au aurdestutin parlamenlari, binci, suntSistudenti, maripatroni. Cumparem de la ei. 9i printreei suntcreitini. Da' cre9tini adeverag! lar noi am ajuns,mai reudecatnecredinciogii". DeciDumnezeuemancipeaza neamullorpentru faptulce nuSFau omoretcopiil 9ibinecuvanteaza Citilina i-aaratatunuipreot, in catedrala dinSibiu,un om cu o man: ce o tineanemiscatiSi i-a spus:;<< Omulacestal-a betutpe PirinteleArsenie in ?nchisoare, la Bragov. Darl-a betut cumplit. l\ri-a spus-o chiarel. CandLalovit foarte tare,de l-aumplut de sange.Perintele a spusi,,De acum,menaaceasta ata nu va mai batepe nimeni,,.9iimediat a zbieratacelacici menais-a fdcut moale.$i s-a intorscatreDumnezeu, el Sifamilialui >>. il vedeamnoi plangand in catedrala dar nimeninu Stia tainalui. Perintele Arsenienu are asemanare cu niciun duhovnic din Romania in ziua de azi Dar a suferitmult 9i dtn $i Europa, parteaslujitorilor Bisericii. Mi-a spus mie ci mai mult l-a durul aceasta decatchinul securigtilon Aia spunea SiSf.ApostolPavel despre fratiimincinosi securitate al Parintelut. [n.ed.:in dosarulde un preot il numea fachirist, altulparanoic, dendastfelapa la moara securitdtii care doreasel comDromiti. Colonelul Ghe. Crdciun scriein dosarul Perintelui luiArsenie Bocainaltdpafte ,,Mutarea problema, nu rezolve a6ta vremecetnu e compromis"l. Chiar9i acum, dupd mOartea sa, nu e lSsatin pace. O femeiedin j preotulua Caransebes, spunandu-i ci a tostla mormantul P6rintelu Arsenie,la ManSstirea Prislop, acestai-a rdspuns:,A,ai fost la mormantul vr4itorului!'.Perintele Porfiriedin Greciaa slujit la peste sprtalul dinAtena 30deani,cinstit detoticauninairtevietor dar pe Parintele Arsenienu l-aupututsuferl 9i ficetor de minuni, romaniinoqtri, niciai Bisericii, niciaiStatului. DarPdrintele respecta (ca conducerea Bisericii cacispunea SiSf.Ap. Pavel). 9ia Statului e de la Dumnezeugi e aia cum o meftem". ,,Conducerea Parintele nu a murit de stomacsau de rinichi,cum se vorbe9te. Els-aSirugatslmoari mucenic i-aimplinit SiDumnezeu dorinta. Degi, ela fostmucenicin fiecare zi, a avutcrucegrea.pe mesuraharului. A muritpe 28 noiembrie, ca SiCuviosul l\rucenic pictase pe cel Nou, a cerui mucenrcre tocmai o $tefan lprofetic] absidaaltarului din biserica DrigenesculPe picture este scrisd
80

gtefancetNou:,,gtefan vinapentru carea fostomorat Sfantul m! a facuttemnitamanSstire'. Exista o asemenare mareintreviata acestuisfant 9i viata Piintelui Arsenje.Ca Si acesta,incd din pantece a fostales.Mamasfintiei salespunea c6 simtea ci avea Cevaluminos in panteceSi avea o mare bucurie.lar Pdrintele spunea cabtel siu, plecand in America l-a,,lisat curctin paftecd'. ...Dacavezi pe cinevafumand,atunciegti sigur: ori e catolic, orie ortodox! Zicet nervos"Darn-avem rugaciunea 'Sunt ca se ne cafmeze?lDat nu, vremsd ne calmezediavolul'! DacS veziunul,fericit", siguresectant! Eisecredmantuiti, se simt deja ln rai! Diavolul bag; oamenii in toate patimile, dar daci treci la ei diavolul nu te mai ispitegte (agaspuneplrintete giin Pateric). Cleopa Ortodocaii r;i, curvari, betivi sauscandalagii in familie,dace trec la ei, gata, diavolulb de Iniste,dar asta numaipentru cd ii arecu picatulimpotriva Duhului Sfant. carenu gi daci tot nu se iarta,diavotul se iarti niciaici,nicidincolo. nu maiarede ce sd te maiispiteasce, cdciegtial lui.Nicihulaaduse MaiciiDomnului, SfinteiCruci,Sfintitor tcoanenu se 9i Sfintetor iarEdac6omulnuseintoarce (Cuvent de laacestea. b mormentul PdrinteluiArsenie- 28 noi 2002)

Bdlan Silvica - Fdgdraq:

"Suntagacumm-afecutmama"
Cenderamcopillocuiam in Lisa,nudeDarte de Manastirea Brancoveanu. Eram10 frali (5 beieti9i 5 fete).Numele de fateil aveamAndreia$. Aveam13 anicendsorameaceamare.Elena. de 23 de ani, era bolnavi de ochi (o dureauochii,ii curgeau lacrimile Se gendea se meargi la Bucuresti Siiisddea vederea). pentruoperalie.Dar intr-o duminici,fiind ta m:nestire,a iegit PArintele Arsenie dinbisericd (eramult6tume): 9ia strigat 'Leana dinLisa,vino-ncoace". Cands-aapropiat i-aspus. tu estibo/nayd " cu ochii. Se nu b duci la medicla Bucuregtise faci openlie,.la adusap; sfinfita: och|. A9aa fecutSiboala ,Cu ea se1spetipe
8l

i-atrecutimediat. Deatunci a merstottimpulla m:nistiro qi ne-a luat 9i pe noi, surorile. A9a am ajunsse merg9i du in fiecareduminic;. din Duminica, SfantaLiturghie se savar$ea la altarul (Popescu) prdure, de perintii Mihail. Odate, Arsenie, Serafim 9i pe un epileptic l-a trantat diavolul cand a incaputSf. Liturghie, 9i a inceputsa strjgedin el: 'Me faccaine" ,,lvld 9i letraca un caine. miel animal, numaiporumbel, fac oricetaratoare" 9if:cea ca orice poate face. Alteori se auzeau din el spunea ci nu se Si magar (ca pe vocideodati stadion) cacispunea ca au venit foartemulte toale legiunile.Eu steteamlange el 9i auzeamtot ce spune. Arseniea zis se fie linuli departe toli copiii,a Oda, Perintele Sfanta Cruce in mane la batut cu crucea coboretdin altarcu Si a venit de lemn pesteguri. Acelaa amutit.DupdSf. Liturghie i-a spusr Dumitru, te doare?". din noula el, l-a mangaiat ,Frate Si nu mi doare". 'Nu Parinte, impreund lntr-oduminic5, candmergeam spremendstire gi cu o fati din sat,Varvara, a aparut Elena9i Olimpia cu surorile pasire asupra noastra o mare, a fdcut trei ocoluri deasupra monahul vditandu-sel Cendam ajunsla mdnistire, noastr5, ne-a spus cd au un necaz mare:,L-au luat pe Sebastian Aici a fost A fostdus (inchis) in Cetatea Fdg;ragului. P;rintele". preoteasa Ciocdnelea, cereia P;rintele i-a spus vizitatnumaide ca o va ajuta 9i el cand ea va trecedincolo[n- ed.: preoteasa pe 22 noiembrie 200211. a fostinmormantati Ciocenelea Eu,v;zand ci diavolulface ce vreaSiin mdnistire,mi-a giamplecatin lume, treind caorice necredincioasd. sl;bitcredinla (atuncilocuia in Victoria) 20deani,soraOlimpia Dupi aproximativ Bucuresti. P;rintele este la Biserica Dregdnescu, langi c: a aflat A plecatacolo.Cand a intrat9i l-a vizut a inceputa plange. p6ngi,ce Dumnezeu s-aapropiat Pdrintele Sii-aspus:,,Degeaba (gtia,fera se-i spuna ince n-a hoEret ce face cu criminalele" Odati l-a dus 9i pe solul ei la nimeni,c; ea fdcuseavorturi). Perinte,caruia i-a spus: ,Cu tine n-am ce discuh ceci esti lar pe ea ai s-opierzl'.Olimpia a muritdupe2 ani necredincios. moari, ea tot timpul a facut milostenie, a cancer. Pani sd de pentru pScate. A murit cu a-9i ispeii din botezat9i cununat, pe piept. Parjntelui fotografia t2

in Am plecat Dreg:nescu. Candam intrat 9i eu la Biserica (care plind pe P;rintele in fala era de lume) I-am vazut biserid cu o lumini(aureol6) in jurulcapului. Atuncim-amretras altarului, plangand, s; vorbesc cu el, cu lntr-ostrane cacinu eramvrednice mele.Nu ascultasem nimicdin ce ne-a spus la toate pecatele m;nistire.Darpanela urm, m-amresemnat 9i Sierammultumite numaipentru faptulcd puteam s5-lvAd.CandPirintelea trecut prindreptul la mine,mi-apus manape cap la fiecare, ajungand e$fl mutumitd numai ce md vez|. spunandu-mi: ,Iu in continuare. Sotul, Cu toate acestea, am pdcetuit cu care se intorcandu-se din str;indtate, a adus medicamente puteaintrerupe sarcina(maiaveam5 copii).Am luat pastilele, pierdut am sarcina, dar m-amimbolnivitfoarterdu.Am plecatla PArintele cu remulciri 9i plangand continuu. Acoloam agteptat la P;rintele de la ora 8 la 15. Nu ajungeam 9i de frica9i din meu:"$i cauz; c; eraumulticareintrau in fate.Am zis in gandul pe Atunci ceciii P;rinteleia cinevrea". aicimerge ca la comunisti Pirintefem-achematla dansulSi mi-azis:,,Dame, agamerge, bolnaveSi ca la comunigti. ,,Sunt $i ce ai md? EStibolnava?". sufletegte? Pentrucd sufletegte ,pe ce efti bolnavd Sitrupeste". in gandpe Pdrintele de ce a lesa! a muit Limpn Guil judecam Cendvei sd moard). Cu capitolul Limpiai terminaL o pe Olimpia gi pentru tu esti bolnave, cele trece dincolovei Stide ce a muit dacd nu ai al trei pastilecare le-ai luat. N-aise b mentuiegti sunt bitrane, am 40 de aniSimi copilin viaF". ,Parinte, Saselea nu te-a rede lumea?". lumea". cend b-ai duce in iad de .Dar Ia 43 de aniaitimpse facial gaselea Am inceputsd plang. ,PenA copll",mi-aspusla desp;4ire.Sotulnu vroia.Dar pgnela urmi La exact am ramasinsircinati de 2 ori, piezandinsd sarcinile. 43 de ani am nascut insa o fefiF. grav. La numai6 sdptemanifetita - s-aimboln;vit - Maria Se limbasi nu mai putearespira. Candplangea i9i inghitea de trei innegrea la fate.Ficeamoricenumaise nu plang:,totuQi care orj a avut acestecrize-Dup: un an am plecatla Perintele, Era mi-aspus doaratat:"Se nu o ducila doctorcd o omoard". la izvorul Brancoveanu, vineri.Duminica am fost la lrandstirea Elena, Perintelui. Candam ajunsla izvor,nagafetilei,Malcovici de o riddcinade bradSi i-a careo tineain brate,s-a impiedicat
8l

cazutcopiladin brale.Am sarit.epedese o iau de ios in brale cici gtiamce dacdincepes, plangi iti inghitelimba.Oarfetita, Acstaa fost semnulci s-a cu lacrimiinochi mi-azis "Mamd!". nu maiputeavorbili incepea sa plangd caq atuncicand vindecat Acumare 22 de ani9i n-a maiavutacelecrize. se invine(ea. pe Parintelui, miein preajma ln afarede celeintemplate personale pot nu le spunetoate,am fostmartore caredin motive cu in fatatuturor, la multealteb caciPirintelevorbeacu fiecare unuaa. glastare,pentruca toti sa invetedin gre9eala sa-iceari un la Draganescu, A venitofemeiela Pirintele, impi4irea averii.P:rintelei-a spusse se ducAse se sfat privind impacecu soraei. Treiore Pirintelei-a tot spusacestlucrudar ea o linea una ii bund:"Nu o iert. Nu md impaC. Dupe3 ore sd primeasci cdci toti veniserd lumeaa inceputsa vocifereze dupa ce s-a inchinatla icoane, Canda plecat, sfatulParintelui. pentru sorafsZ'.,,Nu data:,,OiertJpe ultima Pirintelea intrebat-o o iert'. 'Dacd n-o ie4i te va ceba o ma$ind". Lucru ce s-a Si intamplat dupeo vreme. lntr-o duminicd,c6nd la Driginescu slujea Perintele iar Pdrintele A6enie era in altar (citeapomelnicele Bunescu 9i a intratin neavand voie sa slujeasce), era ferd hainepreotegti, Atunci.o femeiedin acelsat a zis catre biserici MaicaZamfira. pictorului". Dupe slujbr,Parintele altatotdinsat:'A venit9inevasta a zis, pentrucele doua femeidar 9i pentrumine care auzisem . eu suft celugerSi sunta$acum m-a fecd mama" vorbalor ,,Mdi, plind si ceara intotdeauna cucredinciosiveniti Biserica era se intampb o Cu fiecaredin ace9ticredinciosi sfatulPerintelui. Astfelce Ptrintele. minune, de multeori numaideel gtiuta Side aceste intregi daca cineva ar aduna toate s-ar.putea scriecddi (pe Parintelui esteai ascultdm sfaturile mirturii. Dar imDortant carele gisim Siin scrierile sale)caresunt9i sfaturile 9i poruncile Bisericii.

Sfintiisunt copiiinogtri, sunt masura noastre familiilor

Prezenta sfintilor ce.tifica autenticul Bisericii. Biserica care nu are sfinlieste o comunitate omeneasce menita sa lempereze instinctele sociale,menitasa domoleasca masele,pentrua le transforma apoiin masede manevrd. Biserica e carmuild de sfinti, desflntii dedincolo slintii de aici. Desigur in mod vezut, Biserica Side este carmuiie de ierarhia de aici.dar v-ali tntrebat cati dinlrevoi cunoatteti binepe membrii Slantului Sinod? Mullinu vd cunoageli pe Sf.Nicolae. episcopul. dar nu e niciunulsd nu-lcunoasc6 Sfintii suntrealitatea vie a Bisericli. pe oerneni Bisedca e$e chernatd s+i sfinteascd nusdfie lnghilite de pAcatelor (cares consecinF imediat, nusefacerevoidii sociale no6tre). EaestechemattsedemaAte raporlul d rat dintre om qi Dumnezeu. Cinesuntsfinliidacdnu copiiino$fi?Cinesuntei dac: nu masura familiilor noaslre? Ei sunt9r mesuramdnurisirii noastre. Fericit careare estepoporul sfinljl Ar fi bine sd ne intrebem:,,Dacd Dumnezeu ne judec6cd nu se nasc (canunagemdrep!i). dreplii cum vom fi judecalidacd lui Dumnezeu mdrgaritarele in - sfinlii- iam aruncat puscarii? ii S-aundscut. Am avem,dar ii ignoram. tAcut litecem. Esleo tacere complice. (irdrdstilea Pnsbp- 28 noi 2004

84

E5

Bogdan Junca - Fdgdrag:

"Nu intre patlu ochi,ci tarema, ca numaiagaveti invAF unulde la altul',

Era in anul 1983,candam ptecatla pirinteleARSENTE cu o problema de familie.lmi ptecase sotia de acas, (in lipsa mea),luand copiiisilucruri dincasd,t;sandu-mi un biletpe masi, pe carescrisese, printre altele, ci ce a fdcuta facutbinesi si nu mdducdupd ea s6 o aducacase, ci nu va veni.in oncecaz imr aducaminte ce imi spusese cenderaacasA, cu catva timpinainte de a pleca,cd estesdtuld de via1i... Eu nu am avutnicio cea.te cu ea, ca si o determine si plece,afaredoarde faptulci dorea s; se mutein Bra9ov, undede altfetlocuiau SifratiiSi prrintiiei. Trecuse o vreme9i nu-mimai g;seam nici scopul,nici rostulTnvia(aaceasta.Nu gtiamce si mai fac. Tin minteca prinlocuriundenu mi preaintalneam mergeam cu oameni, in pentruce Doamne? locurimairetrase, plangand gi spunand: De ce Doamne?Dupe o vreme,imi spusesecinevade perintele ARSENIE, ca se me duc sa-l caut9i se vorbesc cu dansut. Cu doud zileinainte de a plecala dansul, il visasem fdri sa-|fivrzut vreodate in viata mea,9iialdcum: Se flcea ce intrasem intr-o incaperemarc, unde era foarte multi lume, iar in faia tuturorera pirintete ARSENIE, vorbindu-le oamenilor. Ciutam sd-lvid maibine9idensul se uita la mine gi imi zise, facandu-mi semn cu mana:"Me. tu eb de acolo,vinoincoace me, vinoaici..." Sim-amtrezit.Un aminunt; in visulmeuPirintele eraimbrdcat intr-un costum de culoare maro de vederecu rama aurie.M-amdus la mama 9i avea ochelari mea li r-amspusdesprevis. Mamami-azis: .Cum l-aivisatpe Pirintelece tu nu l-aivrzutniciodatd?". Spunendu-i mameicum aretain vis!icum m-achemat b dansul, ea a zis:.Dragul mamei, nu mai intrebempe nimeninimic,ne suim in tren si Dlecem la Dreginescu.9i ai se vezi ce o se-l gasimacolo.S; Stiica te " cheamel Oupi doud zileam plecatlaDrlgenescu Si nu mice mia tod uimirea cend l-amvdzutpe PirinteleARSENIE, tmbricat
86

in acelcostum maro9icu ochelarii de vedere cu acearame aurie, precum il visasem. Ar;ta exactca in visulmeu. minte ca inaintede a vorbicu mine,a vorbitcu o Tin femeiecareii arrtasefotografia cu fiicaei, dorind s-o marite. spunandu-ici Cand i-a aretatfoiografia Pdrinlele a repezit-o, gi nicivr;jitorgi i-a spussd plece. nu-ighicitor Am rimas blocat pentru undeerameu,solia9i ca gieu aveam la mineo fotografie, cei doi copiiai nogtri. Dar cum se mai indraznesc sd i-o ar;tl? sus,intr-uncol! al Canda ajunsin dreptul meu,s-a uitatundeva parca in bisericii cu o privireatat de drdg;stoase rugdtoare $i avea,ce albastru curatgi acela$itimp.Doamne, ce ochifrumogi frumoslNu am v:zut niciodateln viatamea a9aochi minunatil in ei Siin toat; fiintasa.lareu am gandit Aveacevadumnezeiesc i s-aaretat cineva in acelmoment, repet, am ganditdoar,precis cd vreun lngersauvreunsfant- si vorbegte cudensul, spunandu-i privirea fdre se coboare l-am visat9i m-a chemat.lar Perintele, zambind aceea minunat6, rdspunse lagandulmeu, in auzultuturor, ltor: " Nu md,me uit a9a,ca pictorme.'.$tia ce am ganditll! 9i am remasintepenitlocului,v;zand cd P;rintele gtiagandurile cA md afluin fataunuiom, ARSENIE omului,9i ce n-amcrezutin viatamea ci poates; existe.9i totusi |-am se-lascultdm avutprintrenoi,dar nu am Stiut 9i nicisd pretuim s5-lavem. un astfelde om,pe careDumnezeu ni fa binecuvantat Pdrintele s-a uitat apoi la mine cu acelali zambet, " No me, care-ibaiu'?". Aga i-amspus Pirintelui spunandu-mi: povestea pentru mea. ApoiPdrintele mi-aspuscevace m-auimit, ci pe acea persoanecare fusese inainteamea o repezise, mi-aspusaga: spunandu-i ca el nu esteclarvezitor $i nicivrAitor, "Me, n-ai la tine o fotografiecu ea, s-oved ti eu, aia, ca pictor?". ". " l-a de md,sa vddgi " Ba da Perinte i-amspusr si cu timiditate "91ce ARSENIE cu atenlie, m-aintrebat: eu'. Privind-o Pdrjntele cu cevatimpinainte caimizisese t-a zismii?".Am spusParintelui sd plece de acasd ci este s;tul, de viala. Perintele,privind fotografiaa spus cu glas lare: "Minb me, minte.Aici sunt doua pentru goal6, Desigur ca nu $tiam, ce femeicumintea Slgtilcare". in fotografie era doar ea femeie. $i dansulmi-aspus:" Ea Sl cu "Lasdme, ce va venio zi cend va da me-same " 9i a addugat: pentrutot ceeace a fecd . Tu s61iducivialaaga...',9i socoteald
8',1

imi spusecumsd-miduc viata. Apoia adeugat un cuvant carem-asurprins. M!a zis asa " Me,se aigijd! Nu cunva sd te apucisd bei!!/".lareu. maisigur pe mine de data aceasta, i-am spus Parintelui: 'Pirinte, eu nu beaudin principiu". Pirjntelemia retez'at-o imediat. sDunandumi: "Laseme pincipiulEu gitu ascufte ce-ti spuneut". Apoi mi-adat fotografia inapoi9i a pus mainilesatepe (pe mainile mele carele tineamlateral, lipitede corp),spunandumi maidepa.te ce sl fac ai cumsi fac cu viatamea,netuandu-Si mainilesale de pe mainilemele.Toatalumease mira de cum proceda Perjntele 'Uite drag;. cumit tine".Se mirau 9i spuneau: oameniicum melineaPerintele drumuldin mainile $inu-mid5dea dansului cat timp a vorbitcu mine.Mi miram9i eu de mirarea oamenilor. Abiamaitaziu mi:amdatseama ci de faotoamenii aveau dreptatesa se mire,pentruce P:rintete ARSENIE de obiceinu prea punea mana pe oameni.cu unele exceptii_ $i din acele exceptii amficut !ieu parte, sprebucuria mea.T6ziu. mj-am dat seama dece gipotsa afirmci Pirintele pus pe mainile mainile Si-a melec sa-midea putere,pentruci eramdeprimat atunci. M-amintorsacasi 9i nu dupd mult timp, poatedupa o lune,sau cel multdoui, am inceputsa beau:o berepe zi, apoi doui beriinaltdzi,apoitrei, penaamajunsla "marea performante' pe de cinci beri zi lard s5 me imbdt, pentru cd aveam 'antrenament'. incepusem cu o bere9tajunsesem treptatla cinci pe zi, uitand bera pe carele-amDrimil de faptde toatesfaturile de la acest om, de la acest Om al lui Dumnezeu.Cu toatd responsabilitatea mea, spun ce Omul lui Dumnezeua fost Ptrintele ARSENIE Si cu greu se mai poatena$teun astfelde Om intr-unneamintreg.Uitasem deci acea profetie a dansului, in careimi spunea: "Me,se nu cumvase b apud sd bei!'. Dar intr-o dimineatS, cred ca era ora 6, am auzit glasulperintelui ARSENIE spunandu-mi detreiori; 'Ma-d1... Medd!... M6ddel', ial eu fiindtreaz,aceste cuvinte alePirinteluile-am inteles cam asal 'Ma. ce spuseu tiesd nu bei.md?' ti-am Si din acelmoment, dinacelceas,dinaceacliDa. in viata meanu am maibSut niciodaG, prinoricestariaS fitrecut:bucurie, nefericire, durere, neimplinire, ca esteziuameade nastere saua
88

altora, niciunstrop de alcool nuam maibiut. DarStiu c; nu este meritul meu,ci al scumpului meuparinte ARSENIE. Sidragului Dansulgi rug;ciunile lui m-auajutatl S: m; ierlebunul Dumnezeu se mi ie4i 9i maicaluminii,cd nu l-am ascultat, 9i Si tu sfinte Parinte ARSENIE. Ajuti-md,cum m-aiajutafl intalnirea aceasta cu Perintele ARSENIE m-aimpresionat ln moddeosebit, m-afascinat pentru chiar9i aceasta c: pirintele ARSENIE vorbea cufiecare in parte?n auzultuturor ca sdinv,tdm unuldela altula ne feride rau9i ne invatape toticeestebine.Cu fiecare in parte, Pir;ntele Arsenie putin,la vorbea giconcret, subiect pierdea nu-Si timpul. Biserica eraplini de oameni bisericii Sicurtea la fel,era lumepestelumein aceazi, fiecare cu problemele vietii pe Parinte lui.Asteptandu-l in bisericd auzisem de la oamenii care erau in preajma mea,tot felul de necazuri gi probleme ale lor, lucrucarei-a 9i determinat de faptse-lcautepe Pdrinte. N-am agteptat muit 9i Pirintelea intratin biserid. Tin minte cd.ajungand in fatasfantului altar, s-auttat la noiSi ne-a intrebat careare cel mai marenecaz. Cineva din multime a sous c; o femeiein verstecare eta baalizalede la brauin jos. lar Parintele privind-o ARSENIE, pe femeiea spus:"Damd, ea are necazulcel mai mare". S-a apropiatde ea gi i-a zis; .$fi lu melu$icd de ce e$li afa? . Bdtranica didea din capca nu $tiegi plangea cu amar.Din cauzaplansului nu puteavorbi9i atuncia dat din cap c; nu gtie."Lasdmetusice nu mai p6nge aata cA cinevaili poaftAde gnje.gi gtiicine?9i ariti cu degetul in sus gftindu-it,,Dumnezeu". aga cocioaba asta se rabtagegte ,,Ce$l ea",maispusePArintele referindu-se la corpul omului. ,,Siisfi- ! a mai spusParintele ARSENIE - ci tu duclsau podi pecatete lui Gheorghe a luilcllarc], cu porecla carese de pe satela oameni, a lui Vasile a lui[cularel,a Iuiloana luilcutarc]-spunand numele porecla sau careo aveauin sat aceioameni - tu le ducipe toate pe tineau cezut". aceatea, O tandrd in varstade 19-20 de ani,aveain manaei doud fotografii cu doitineriqia incrcat sd spund ce estecu aceqtia din fotografle. Pdrintele ARSFNIEi-a spus:"Lasd, me, nu-mispune "Aga.i tu..." ce pe 6sta - adtandcdtreunadincele Sia addugat:
E9

i/ voraiEi$iceliplacesd bea?'. Fatai-arispuns doui fotografii"LaseJme tu pe esta,ial pe eda a adeugat:. ca da, iar Parintefe pe din fotografie aritandul celilalt - pentrucd $i peinli td| Falaa dat sa plece, dar Pdrintele DaneIa urm6,vorziceca tine". de i-a spus:" Sta,,m6l ". Fatas-a intors.iar Pirinteleprivind-o sus panajos Side jos panasus, i-a spus:" Md, inainteca se b mdrili, se-i spuiviitoruluiteu sol cd nu poti sd faci copii ". Fata ii " Ba potPdrinte'.Parintele ii repele:" Ba nupolimd,9t respunder poli? ii zice:" ". nu Stie.Perintele nu Fata respunse cE de ce $ii (X), md?" ala-i Md, tu lucreziin mediu cu raze R'ntgen ,,Da. "D-aia nu poli md,ca fata.Parintele adduge: Perinte", ii respunse tu eiti iradiatd". Era in multimeaaceea de oameni 9i un preot din vreau F;g;raiului (dinDregug), carea zis:"Parinte, imprejudmile patru ii Parintele ARSENIE spune vd ceva lntre ochi". si spun "Nu intre patru ochi, ci tare me, tare, ce aia veli inveg unul de Ia aftul. Zi md, care-i baiu'? " lnse preotul a spus ce nu poate s6 me ", ARSENIE a spus" DrumuL spunetare, la care Pdrintele pbce putea se dacd nu vrorasi zrce. altfelspus, nu a maiavutce Desigur ci omulvenindala de departe de o se faca $i a zis: "Pirinte,sotia mea este foartenervoasd qtiu ARSENIE AtunciPeantele vreme ea". Sinu ce s; m; maifaccu raspunde: Preotul ilintreabi: "Chiarmd, Sfiide ce eslea9a?". " Chiar nu gtii " Nu,Peinb".ll mai ''u intreaba o dati Parintele: " Ba gtii ii spuse: md?". 'Nu, Parinte". AtunciPirinteleARSENIE din multimii mdl'. Dupi aceeaa fecuto parantezi9i s-a adresat in ' Mdioameni zicand: buni,eu a9putease vd votbesc biserica, o sd vd toli de aceea nu o se inlelegeti termenimedicall dar votbesc in temeni populari,sd me in9leagd toa6 lumea " e Perintele a maispusapoiun lucruextraordinar Sianumeca,,nu s-ar afla firegtioriunde .uginos sd se vorbeasce despretucrurile impotriva firii.acelaestelucruru9inos". omul,dar a facelucruri 9l preotuluir "Md,esfeadevdratceinlipsa ta, dal zicand a continuat cu acotdd teu, a venit cineva gi i-a legat trcmpele ca se nu mal "$ti to ce armdi asupra poatefacecopin" $i a adeugatr Fihiculut femeiiare loc cend se severiesc astfelde lucrurt', 9i a continuat la adresa senitr$i psihice dreptul uimitoare sdspuni lucruride-a
90

acestor femei,care.ecurgla aceste anormalitdli. $i fiziceasupra Dupi ce a ascultat ce a spus Perintele preotul ARSENIE, a lntrebat: 'Ce se fac Pdrinte? Sd o spoyedesc$i sd o impd'1dsesc?", de undeP;rintele ii r;spunde" Da me,dar nu tu; ". un altul sd o spovedeascd.ti sd o impdrtd$eascd Alta datd venjsela P,rjnteleun inginercu fiica lui gi cu fotogratia sotieilui, bolnav5fiind in spital.Acest om ii spune Pirintelui:" P;rinte,acumun an pe sotiamea am internafoin spjtalpentruo inteNenlie chirurgicalala stomac. Acum,dupe jaresici nu se un an de la interven[ia chirurgical;, am internat-o simtebine;ce ne sf5tuiti se facem?". Pdrintele ARSENIE il intreabe:'91 ce au zis doctoriice arc Ia stomac?".C)mul 1i "Ulcer, rdspunde: 'Nu are Parinte". Pdrinteleprivindu-lii spune: ulcer, me,cancerare. Sd nu oopercze. DacA moare. oopercaze, Dace nu o opereazd. mai o duceun an".Omul in toateflreaa inceputsd plangi ca un copil Si a a9aa iesitdin biserice. (d-naBurlea) Mersesela Perintele o femeie din FSgirag destulde in ver$;, careaveaprobleme cu ochii(cataracta), dar ajunse in fata lui, femeia a uitatpentruce a venitla dansul. "Care-ibaiu'mdiemelb?", P:rintele o intreabir iareaii r;spunde: 'P5i Pdrinte, am venitaga,ca si v; vad.". Parintele : o intreabd "N-ai venitpentru asta,me! Nu ai venitpentruochiT'.Bdllanica ii " VaiPdinte, me iertali,ba chiarpentru astaam venitla respunse: sfrnlia voastr6". Pdtinlele ARSENIE ii spunq " Md,Sice ti-auspus ". "Da, Piinte" . " Md, ii doctorii?Se te duci $i se b operezi,'Sa-i? spune Peinble, se nu b duciIa operatie,ce o se Emei oarbe. Se faci ce-fi spuneu. Primevara, se puio sticlutala vila de vie, pe 9i din seva carc o aduniin sticluld,se iei cetevapicdturicu pipeta 9i s'-ti pui in ochi ji nu o se mai ai nevoiede operctie". Dupi untimpm-amintalnit cu femeia si cu adev;ratnu a pentru mai fost nevoiede interventie chirurgicala, cd ii trecuse cataracta cu sevade la vila de vie, precum ii spusese Perintele. Ofemeie dinFdgdra$, Victoria D,,a fostla maimultespitale (Brasov, maridin !ar; Cluj,Tg. Mure9, Bucuregti) iSitolidoctorii au dat acelasi rezultat: cancer. Toateanalizele medicale ardtau
9l

Femeia ll cunostea de multpe Pirintele ce estein stadiu avansat. Brancoveanu. S-a dus la Arsenie,de cand era la Manestirea povestit man i-a Panntelul Drigenescucgndaveadejadureri Qi toate.AtunciPirintelei-a spus:.Lasdmd, nu maip6nge,cAn-at altar,a ie$itcu un mdr Si i-a spusi.,/a cancel. A intratin sfAntul merd acestagi sel m^nanci numai c^nd ajungi acase.Cendat se te duci la controlla doctoi Site vor lntrebace ai mancat,tu sd le spuiceaimencatde toate.Senu btemi, ce nu at cancer E nu de o boalegrea veimui. Cendveimaiimbdtranibveiimbolnevi iti va curge apd din corp, pin piele". DupdcAteve a mencat marulCanda ajunsacasatemeia r durerile, in toati fiintaei, iau disperut zilea simtito ameliorare plini pofta viata. A venit de a revenit de mancare $l Sise srmtea timpulsd mearg; la control.la Bralov,apoi Cluj,Tg. Mureggl lor.l-aufecutdin nguanalizele Bucure9ti, caciera in evidenta 9l se au exclamat; cu filmele dinainte toti filmele.Comparand ,Nu poate.S-orfi schimbat nu estein reguli".Nu filmele saualtceva ql b betraneF femeia a ajuns maiaveaniciurmdde cancerAcum, piele prin curga apd ia Perintele a*inceput sa-i - aqacum spus ARSENIE a aiunsin dreptuiunei femel Cand Pdrintele femeiaa inceputsa plangi in hohote9i Fa tineredin Fegera9. G., 9i nu ca are mannecazuri cu sotulei, Nicolae spusPdrintelui daca nu are o a intrebat-o Stiece si mai faci cu el. Parintele fotografia cu solul ei, fotografie cu el. Femeiai-a dat Parintelui (sotul mai mult, de ruline Pirintelui dar nu a indriznil si spund privind a zis fotografia, homosexual). Panntele, acesteifemeiera a pe dstase ddreme zidul,lasdl m6!".Femeia cu glastare:.,Md, la scurt timp. divo4atde el O mames-a dus cu fiul ei, careaveain jur de 18 ani.la a P5rinlelui, s-a aflatin dreptul Perintele ARSENIE. Cendfemeia cuminte. inceputse-silaudecopilul 9i a zis:'Plrinte, am un b6iat nu aretreabecu fetele.Esteun bdiatfoarte nu bea,nufumeaza, Pirintele,privindu-|, a zis cu un glas domol,zambind cuminte! adaugat tare sa audi toatd lumea apoi a ,,Dam6, ii cuminte", pe biata blocata ,Me, nu maipreacuNicumena,me!",lesand-o femeieSi pe copilul ei.

prietene Doueinginere, foarteOune, s-audusla Pdrinte la bisericaDrdgdnescu si vorbeascd cu densul.Una dintreele vorbeacu Par'ntele ARSENIE, cand cealalte era in spatele privindu-i picturile Pdrintelui, din biserici. La un momentdat, inginera M. G. dinspatele P:rintelui, la picturi uilandu-se a zisin gendulei: ,A, nu existdDumnezeu". Chiaratunci,Plrintele ARSENIE o lasi pe prietena acesteia vorbind, se intoarce cufata spreaceasta ?i spune: sd cd este Dumnezeu", 9i '$itotugimi, St] apoi s-a intors cu fata la cealalt, $i a continuat discutia cu ea. Povestea aceasta mi-aspus-o inginera canda iegitdin Biserici. spunandu-mi ci dupa ce i-a spus Parintele cA totugieste Dumnezeu, a simtitcI i se faceraude emotie, minunandu-se de gandurile. undei-a gtiutPirinteleARSENIE Spunea sdrmana de ea cA a simtitca se ducein adancul pamantului de rusinecd a ganditagaSide emolie. Un colegde serviciu, Radu C., s-a dus la Perintele pentruci aveamariprobleme ARSENIE cu sotialui,fiindfoarte nervoasd. i-a Parintelui spus ARSENIE cd nu Qtiece sa mai 9i faci cu ea. Perintele ii spune; ceti copiiaveln" Colegul ii "Md, spune. ,,UnuPerinte,ce viata ii grea gi nu am cu ce sd-lcrest. Pirintele i-a spus imediat:,,Me,nu unu-doi,ci patru-cincicopii se aime,aiinfeles?!'. Omulaplecat feresa spun5 supArat un cuvant, gicanda ajunsin dreptul ugiibisericii sedeasaiaseafare, Perintele i-a strigat tare: ,,Me,l,s,d md copiii se vine, nu unu-doi,ci pattu cinci md, cd dace nu vainnebuni,me. Sd tiiminte ce li-am spust Desigur ce acestavertisment Fa ingrozit. A.juns acasa,i-a spus nevestei ce i-a spus Pirintele.Astazi,au cincicopiiiar sotialui estecatse poatede linigtite, de calmr,se inteleg foartebineSiau Sicu ce si ii hrlneascepe copii Au tot ce le trebuie. Doi ingineri, sot 9i sotiedin fabricaundeam lucratSi eu, au divo4atdin vina piranlilorlui Cand l-a vezut pe Pdrintele (Elena ARSENIE, femeia G.)a inceput s; plangi 9ise-ispuni de situalia ei. ci a divortat de solulei din vinasocrilor Si cd are $i o fetil5li nu Stie ce sdfac6.Pdrintele ARSENIE ii spune. zambind: me,nu maipange,ce dupe7 ani,yii yefiimpdca". Nugtiu ,,Las6,

daceinginera l-a crezut pentru saunu pe PirinteleARSENIE, cd 7 ani,nu sunt7 zilesau7 saptamanr, sau7 luni. ci ...7ani.Cerl este cd exact la 7 ani s-au impecat,au mat fdcut un copil,rar astazitrliesc in pacegi bunearmonie. Pot spune,feri si exagerez cu nimic,ca acestPirinte ARSENIE a fost omul lui Dumnezeu, un trimisspecial al lul Dumnezeu. putea ar sefie numitaltfel, canddansulprivind 9icum omulcucrre vorbea ii spunea totuldespre viatalui,toatgpicatele pe carele-asevar$it bietulom, tot gtiadespre liecareSigandurile oamenilor le $tia.Cinevorbegte altfella adresadensului, o face oridininvidie, oridinnegtiinti, oridinreacredinta. Dartrebuie s6 tie 9l din aceltia dci spuneSf. Scripture: de voi, cand btt "yai oameniivd vor grdi de b,ilae". Sfintii lui Dumnezeu, din toate timpurile, au avut necazuri. au fost batjocoriti, hutiti,inchigiin temnite,bitu(i Qimultidintreeiomorali.Prinacestea a trecut9l Pdrintele. Darcines-alegat desfinti- f:candu-le .dusauvorbindui de rau- s-aulegatde fapt de Dumnezeu, pentruce sfintiisunt casnicii luiDumnezeu. pe sfinti, Cineijbatjocorelte ll batjocore$te pe Dumnezeu. Dar spune Sf. ApostolPavelin Epistolacatre Galateni: nu se bse se fie batjocorif' ,,Novd irfelali: Dumnezeu Ce seamend omul,aceeava li seceral Ceeace esteuimitor gl astizi. estefaptulci se vorbegte se scriefoarteputinla adresa popor P:rintelui. Oriceneam, orice $i-a elogjatoameniimari din neamullor Qicu atat mai mult pe sfintiilor,chiardacanu i-auEudatsauelogiat cattimpau trAitin lume,ci doar dupe moartealor Numainoi, romenii,nu tacem acestlucru.Notagteptimsi-i laudeintaistrainii, adid cei de att neam,Si apoi,intr-untaziu, ne apucam9i noisa-i lludim pe ai nostri. Se tin in secretpredicile ParinteluiARSENlE Simultealte date desprevia_ta Pdrintelui. Oare pentruce se 9i activitatea procedeaziastfel,cine 9i cu ce scop face acestea? Indiferent cine le face sau de ce le face, va veni o zi cend toate se vor descoperi, toatevor iegila iveale, aratandu-se valoarea acestui preot mare pentrucd scriseste 9i om pentruoamenigi aceasta 'Nu estenimic ascunsca sd ru fie desco,efit. nimic Einuit se nu iaseh lumind'.
94

Lastoate acestea insein grijaaltora cuadevarat capabili in astfel de lucruri, eu nefic6nd int6mpldri decat se scriu ceteva v,zute, auzite PerinteluiARSENlE. labiserica !itrditein prezenta Drigenescu. giin sufletul Mienu-mi revine decet si-l portin inima meu pe un astfel de om al lui Dumnezeu si-l rog din toata fiinta ii mea,ca de acolode undeeste,si me ajutecu sfintele Si de primitele Dumnezeu sale rugeciuni. sa-miajutese rim6n gisdrdman credincios luiDumnezeu Maicii Domnului, credincios pentru ci dansul ne-aspusnouece de acolo de sus ne poate ajuta maimult. gideacolo Pacetie, Parinte deunde egtitu, bucurie almeu pentru pentru sI ne ddruiegti, ci nu exista moarte ceivii,tu viu e9ti, tu viurimeiin veci. Binecuvantata si-ti fie memoria ta, PlrinteARSENIEI Amin.

PA ntuleA6enie Boca la maturitate

95

"De dincoloam se vi ajutmaimult"

..-Cand eramstudent printr-un in ultimulan laSibiu, "telefon ferd fir" am aflat ca undevalengi Bucuregti, in tocalitatea Dragdnescu, se afla un mareduhovnrc care poatesl-ti spuna toataviatata gisd-tiarate pe calea caretrebuie si mergi.Eramta respentie de drumuri, nu gtiam in ce directie s-oiau.lmpreun6 cLr alti tineridin FAgaraS am plecatin noaptea dinainte de 16 iunre (Rusaliile dinanulacela) spreBucuregti. Eraplinecurteabisericrl biserica de oameni. CandLamvezutpe parintele, 9i infatisarea lui, m-a strepuns cevain inime.Mi-amdat seamacA nu vad un om oarecare,ce are o putere deosebita Avea o privire petrunzdtoare, un timbrual vocii, nigte misc.iriSi o infeligare pari;telem t-aspus: harismaticS. in aceazi de Rusalii ,,lncepenrt de aatdzi,dacd numelemeu te va insotiitiva pricinui gi bucuii $t necazurt'. 9i agaa tost... ...1n 1989 genditsd pe Parintele. m-am maicerctez in 27 octombrie 1989, cu o luni lnainte de a-lchemaDumnezeu la cele vegnice, mFaspusla despatfie. ,,Este uftimadaq cendne vedem Eu am ganditce e ufiimadatdin lunaaceea.gtiindgendulmeu mi-a rispuns: ,,Nu,eu am sd plec pentrutotdeauna" - imi perca rau,pentrud ma legasem sufleteste Pirinte. Dar mFaspus de duc, dar de acolo de unde me voi duce, am se ve ajut mult "Me mai mult decet am fAed pend aicf. in 28 noiembrie 1989am primitun telefoncare m-a intristatmult de tot, cici am aflatcd Pirintelea plecatdin lumeaaceasta. am avul La Tnmormantare impresiaputernicaca vad moagteleunui sfant 9i mi-amzis aifostmareinviale, marete-alesatgimoartea aceasta' ,Perinte, Ceeace doresc se va spunesteca daceautoritatea a superioara Bisericii declarl pe cinevasfant.numaiatunciel intreoficialin poporului, slintenia darnoi- Sieupersonal sefimmartonl - trebuie caresa determindm luareaacestei deczii. De multeori, ceea ce se scriedesprePirinteleArsen(l este cu tendintA... a Credetidumneavoastr: cd dac6 Pdrintele avut opozantiin timpulvietii,acumnu mai are pe nimeni?... (28 noi. 2002- MenestireaPrislop\

Cenzurainvidiei
(Painle/o Qnenie Soca il ...Pe unii oamenr, cu totul potrivnicr, brnefacerile imblanzesc. Pe invidios insa.binefacerile maimultiiinreiesc. Cu cu atat mai tare cat invidiosul are partede marmari binefaceri, pentru fierbede ciudi, maimultse supArd l\rultumind Qise manie. dar ur ile pr imite Si m ai m ul t s e c atr i negte de pur tar ea naravului lor? bineficetorului. Ce fiar; nu intrecei prin reutatea lor?Cainiicirora li Ce silbdticiune nu deplsescei princruzimea leii, cirora li se poartdde se aruncdo coaje se domesticesc: grije,se imblanzesc. Invidiosii ins:, mai mult se iriti cand li se aratdingrijire atentie. 9i Rbnileinvidieisunt adancisi ascunseii ele nu suterd vindecarea. ca unele ce s-au inchis de dure.ea lor oarbe in propriei congtiintei. Invidrosul e du$manul salesenititi ascunziqurile pe invidios: poate suflete$ti. Celinvidiat sA scape9i sd ocoleascS poate iarinvidiosulnu deelinsuii.Tu,Invidiosule, duqmanul scapa primejdia in inim5, einchisiin continuu teue cutine,vrijmagulti-e invidiei egtiprizonierul adenc, estilegat cu un lantneindurat, 9inici pe un om binecuvantat o mangaiere nu-tivinein ajutorA prigoni pe iatd o nenorocire fara leac. de Dumnezeu a uri celfericit, 9i

Tropurul PdrinteI ui Ar senie

Mullimile cdlugdrilor te cinstesc pe tine, indrepldtorulArceniepdrintele nostrq cdciprin tine cu adevdrat,a unbla pe Cirarea ceadreaptdam invdlaL Feficit etti, cdci lui Hrisns d slujit $i celele potrivnicilor ai biruit. Cela ce e$ti cu ingerii vorbitor, cu dreplii gi cu cuviogii impreund locuitor, cu care dimpreund roagdle, sd se mAntuiascdsufletelenoastre.

Pn Prof Simion Tbdoran

96

Sexualitateaprematurd
qApqA pqpnuqnAnlt uNu!NqAM
?ro/. 9on0azar
Mi bucurdin toati inimaca v-aai $ransintr-unnum:ir atetde frumos. N-agvreasAfieo prelegere detip universitar. a$vreasafie mai multo discutie sincere$i deschisa. a$aca intr-ofamilie.Ceea ceo sdva expun Iaceprrtdintr-olucrare pregetite pentru tiparli asvreasefie un inceput dedialog,unmotivdedialog. Doresc dintoatainimacadupace vor expune aici punctele melede vedere se discugmdeschis aceastd problema. caredin pacate nu se preadiscutd nici in fbmilie9i nici la darcareareurm?iri dezastruoase asupra neamului nostru. in spe$coala cial asupra tineretului.

tr'ructuloprit estesexualizarea prematuri prin masturbare

( grec."pomeia" ) ilustreazimult genduride Cuventuf desfrenare pliceri.pofte$ipatimi;darsensul celmaiobi$nuit este ace la depierdere a frdulLri rau a pulerii pornirile de a slap6ni In anarhice ale rrupulur. cdrtileNoului Testament diversele ramuriale desfr.iniriisuntnumite pacate careiesdin inimaomului,faptele trupuluisaupAcate impotrivz lirii. Poftaceamarea desfrinarii arelegitur, directdcujocul sexual ce sefinalizeaze ou eliminarea lichiduluiseminal h bArbat orgasmui $i la f-emeie. Creatorul a legatpleserea de actulimpreunArii sexuale cu scopul precis dea stimula inmullirea. Unirea ceatainica, intr-unsingur gandfiun singurtrup. avand catemeiiubireacurat6, a fost$ivaramane o legaturd binecuvaate.deruitA oamenilor dintruincepur. Adamsi Eva. la indemnul diavolului, aucdzut in pacat numaidin neribdare ii graba. dupecare, iire si-$i deaseama aureu$it seactiveze dc singuriinstincrul procreafie, stemind plAcerii. flacara mai repede decat secuieneadupa voinlalui Dumnezeu. 98

N-Nem nici un teneisA crcdemcAesetua pdcatulnistAmotes( ar li constatdin inpreunarea celor doi intr-un singw tup. ina;ntede alungarea dingrAdina Edenulu i. Ilacaeraa$4textulbiblicarli consenrnal ce Adam$i Evaaugustal deodata din tiuctuloprit.Dara trecutun timp decanda mu$cat femeia pane a incercat Sfinlii Pdrinti au $i fi brrbatul. recunoscut adevArul ce toli urmalii celor doi protoparinfi mo$enesc inclinarea spre aceeaqipatimi iarinftengerea loro repdm fiecare dint e noi. Daci inversAm aceastd afirmalie ajungem la concluzia ce fi Adam ou Eva.pecenderauincdin gridinaraiului.au ficot tot ceea ce facem noi in primii ani ai tinere!ii, cu aoeeafrpofta Si curiozrtate nrdbditoare. ..Cercetand cu atentie scrierile clordiDvechime, tmrarc de medicinadar $i mArturiilemultor tineri din vremeanoastra, am rmarcat f-aptul primar.in aparenid cAimpulsulacela nevmovat fZra S' importantd. de trezirea instincluluisexualpnn mastxrb/rre..$eo realilate generala incontestabili. La biieli poftaaceasta inmugureste numaiIa dificila valstaa pubertili, intre I0 qi 16ani, dupA ce tesriculul devineactiv$i sponran aparprimelepolutii. in schimb la fete,micaflacara seaprinde uneoricu 4-5 ani mai repede decetinceputul ciclului menstrual. Ne inrebem. diferenla aceasta temporalA dintrebeieli si fete n-o fi oareun retlex indepdrtat, venittocmai din intamplarea petrecuta in grddina Edenului l

De la fructul oprit la sentimentul vinoviliei

Pen, la momentul caredeclanteazi viforul stihieisexuale nicr bAieii.nicifetele nusesizeazi cuadev,rat vim.rdliei. ceste sentintentul Chiaratunci candbuniciili pdrintiile spun pacat cd este sAmintisausa furi. nici unul din copii nu esteafectat ti nu itie ce estevina.Aceasti puritate fupeasci $i sufleteasca pe carc am treit-o 9i noi, cei mai in varsti,in aniicopileriei. o putem asemana paradisiaca cu starea a primej perechi ptrcat. de oameni, inaintede cAderea in Numaidin ziua oand tenarul mu$cepentru prima datAdin rodul cunoagterii desfrdului. descoperind pldcerea gi cutremurul masturbarii, prin ca faptzi savarii0i voinF proprie. congtient liber, numai din acea zi deci. in sufletullui $i aparedintr-o dataselrrintentulvinotdtiei. iinii fi deprimdrii. Clasul con$tiinlei primele articuleaza gi rearna sunete. Dar remu5oarea nu vin de undeva din afardci din adencul subiectiv tainic al fiillei umane. Si Estecu certitudine ecoulindepartat al glasului carea rasunal odinioara

prinrrepomiiraiufui. Adame, umleertt .' Dacdpdneastezi fiecare dintrenoi, in perioada tulburAtoarelc nelini$ti jararicu alepubertdtii, inda6 ce inuim, rdscolim aprindem I $i masturbarii, ne simlimvinovati.ne rutinam,neascundem $i incercinl goliciunea sdacoperim midularulu i princaresavurimplecarea,oare ou 'l aceea$ i fapta nelegiuite protopirinfi ausdvar$it cei doi neascu ltitori $i Estenumaio smerita presupunere dar prin recunoalterea cdreias-al limpezi multe din aspectele nebuloase legatede urmArilepecatulul sfiimosesc.

Cauzasexualitilii premature9i a curviei

estelicomia pintecului gi lipsa educatiei

OricefiintA umana poateurmain viatanumaidouAcai . una larynsaualtaingustd.Pecaleacealarge" piinadeplaceriti ispite.coboara spreiad Lucifercu ceatalui de ingerirdzwitii, aleturide multimea oamen ilor inlelati depoftelhecetoarc ale pacatului. Pecaleaceaingus$ urc, lpre fericirea vielii ve$nice numaiaceioameni caresi-aupu. nadejdea in Hristos.carese luptil cu ho6rareimpotrivapropriilor patini. iubind pe tofi semeniilor $i nevoindu-se se treiasce dupa voia lui Dumnezeu. Unul esteDumnezeu $i una esteBise ca lui Hristoscea adevirati,in oare credincioiii domicidemantuire suntinsotitiQi ajutari de harulSfentului Duh.Drezent in Sfintele Taine. Toate celelalte f'alse biserici au fostintemeiate deoamenirezvrdtiti. tocmaicu scopul ascuns de a-l inldtura DeHristos. Toti oameniidomici de mintuire,careau pomit pe caleacea ingusta, suntinconjurati de vrdjmaqi $i multe ispiteimpotiva cdrora trebuie greu sAluptefrrd incetare. Celmai debiruitdintretotj vr.ijmaiii estepropriul trupcares-anAravit cu patimile SeStie $ipoftadesfiannrii. astezi ceinvolbumtele impulsuri sexuale din vremea pubertdfii apar sub influenfa unorglande endocrine. : cu secrelie intemi hipofiza. tiroidasuprarenalele, ovarele. testiculele. insa la fel de bine se gtiecd orice scurgerea trupului spontani sau provocatAprin deslianareinseamn, consum deenergie, prcfund4 spasm deciuzura $iconvulsie tiimputinare biologicA. Lichidolseminal esteceamai concentrati $i nobili materie vie.in conlinutulcAreia este cuprinsintrcgulorgan ism.iar spermatozoidu I estegermenulminusculdin careva crestemAreala lipturl umane. Dintre 100

glandele toate endftrinenumaitesticulul areefecthotaretor atatasupra fiupuluical li a sislemului qi fo{a nervos, rnfluentand directcalitatea inteligentei. Pentru o dezvoltare naturala armon ioase, organismul uman $i arenevore pecaretesticulul esentialide hormonii ii revarsiin circulatia sangelui. SemanF barbatului a fosl numid de Sfenlulloan Hrisostom dreptaurulcel maipur. geneticare Universul gand rosturile lui precise, itetidArufte firii deDumnezeu Creatorul, insa omulinzstrat cu libertatea vointei. in urma neascultiirii apierdutFnsa perf'ecliunii 9ia p4it pedrumulprimejdios ce duce la dereglarea naturij $i impotriva legilor vietii. PAoatul i-a intunecat existnfa viefuind $i omul a devenitpropriul sau du$man impotrivabuneiintenii divine.Nu estegreude obseruat ce instinctul sexual este in totaleconftadictie pAcatului cu instinctul vietii. Veninul a transformaltotul in plf,cer.poftA 9i patime. Astfel. instinctulde conservare in ldcomie de $i nutrities-adegradar ti betie.iar instinctul reproducere in desfrau.Legatumdintre cele douepatimi a fost sesizati de Slantul Evagriecarea spus.,, Este cu neputiqd sAcddd cinera i mai ile duhului cul\tiei. dacd n-a fost dobofit ituAi de ldconia pdnteculul'.Cendind strict fiziologic.daci un om mdnanca mai mull decalare nevoiepropriulseutrup pentrua functiona normal,atunci surplusul deenergie trebuie saseelibereze undevain afarA, ori segtiecA deobiceirabuihirea areloc prin sex. ln perioada incendiare a puberte$ i erectia organuluigenitalaparc spontan, ca un semnal activitifi endocrine iar tendinlafireascaa tanarului este sa-$iproduce.prin masturbare. placerealegatdde eliminarea acestor hormoni. !'enomenul are legeturd directe cu modul jnacti\ devial6 prea cu alinenta!ia in bogara calorir. in trmpul acesrui sj intervaltulburtrtorsdecidesoarta fiecaruitaner. Atunci sepoate intrezeri cu uturinldcum va evoluaviitorul adolescent, spremArefie li vigoare sufleteasce$i trupeasca sausprephceripatima$e, vicii, ofiliretimpuri, gimoarteprern tute. Fenomenul degradare biologicpubefidte eNte unic $i deosebitdecomplex.esteo rAso ce de drumwi in careeducaliaore un rol hotdldtor . M^joitatea dezastrelor seproducdin cauza ce parintii sejeneaza saseapropie cu sinceritate copiilor schimbari le si seexplice profundece sepetrecin tnrpul lor in programele deinvalimant nu exisd preocupare inci o asemenea iar de la tinerii mai mari se iaude obicei numaideDrinderile rele. Aparitia hormonilor scxuali areunrostbenefic asupra $iacliunea
l0l

dezvoltarii armonioase numai dac,este insotith deinfmnare. numai daci aceasti energie esteretinuti $i preluate de senge. iarapoidistribuit,irl tot trupul.Sanalatea. cresterea. vigoarea dezloltariiumar)c $i echilibrul ar fi perturbate functional atetde lipsaorganicia hormonilor cet ti (if neputinta infrendrii.Lipsitede haruldreprei credinte. multedin fifll( bogat alelumii numaiacorddnici o importanfA nauriispiritual-umanc desconsiderand valoarea sufletului cu Creatorul fi legatura $i stepanul vietii.Gravitand doarin sferapldcerilor petima$e, natura umand ajung(. adeseori intr-o stare inferioard celeidin lumeanecuvantaroarelor Arl vAzutci plioereasexualA exis6 $i la animale, insAnumaila vremea randuita la deplind dezvoltarc Si numaidupec au ajunsla maturitate, trupeasca; atunci se apropiede momentulimponanlal procrealier Primejdia ccamareSinecrutdtoare din viataunuitanir apare tocmaiirl perioada de riscrucede la verstapubertafiicrindincepeactivitatea glandelorendocrine. Lipsit de supraveghere $r sfaturi corectespre (,nantt. inlidnare. copilul cade usorin ! rciul

Portretullui Onangi a urma;ilor lui

Hormoniiprodu$i de testiculsunt ca rouadimineliicare invioreaza dezvoltarea frumusepa florilor DacA rdman in corp sunl ;i preluati in sange toate organele, dardaci suntinafare. a$nci Sihrinesc tanarulseofile$te. Ademenit de clipelepleceriiproduse de eliminarea lichidului spermatic, tdnarul incepebr repeta tot maidesactul desftanirii. iarefectelenu intarzie sAapara. Marcat deruline litimiditatepAtimaqul se retrage dintreprieteni. gi cautA seascunde locuritainiceundese-ti poa6practica viciul.Nul maiinterese^zA gcoala, devine tot mai6cut ti mai obosit,ritmul dezvoltirii fire$tia trupuluiesteincetinil mainile incep sA-i tremure.ochii devin incercenali gi privireatulbure. gneral comportamentul numaiarevioiciune, memoria shbste. iarbierul Lener devine agilat$i parcA imbAuane$te inaintede vreme. Dacapatima desfraului suboriceformi Sila oricev;ir$Apune $epanirepe om, glandele genitale devin suprasolicitate sa nsipeasca doarin afara,nu mai ramen$i hormoniicuvenitisangelui. Lipsitdde acest shmulen! circu laliasAngelur produce devine anemic6. dezechi libre trupe$ti iar dacatanirul contlnud desfrAnarea. milioane de $i suflete$ti celule mof!r ntctodatd nusemarregencreaza. in a.rfel dccaTuri, medrcii recomanda relaliisexuale cu femeisaucdsAtoria. sperand la o revenirc t02

la nonnalitate, dardin pacate necazurile conrinua. cacitentrulobi$nuit cu onania nu maisimteatractia natural,th|adefbmei. nici fetelenlrse maisimtatrase detrupulluifle$ai1.anemic. inbatr.anit sidezechilibrar. Ritrnul sau biologic qi sexualnu se mai potriveste cu ritmul femeii sdndtoase. apar certuri qi nemullunirr.infidelititi conJugale fi apoi divorful.Daci leneia esremaj ingiduitoare. nlmerindu-se sAnasci Sj copiii,ace$tia vor fi bolnAvicio$i, slabide mintesauchial handicaDati. Cauzanu estealta decatdistrugerea celulelornervoase prin stihia parinteluice desfranirii l-achemat laviate_ Dinaceleasi cauze alevrciului sexual. trupu I pAtimasulu i sepipemicege, unele organe seatrofiaz_A. apare sterilitatea. nevrozele. frica de oflcine,idei fixe, obsesii halucinatii. fi precum mustrare deconstiinta. $i o permanenh Eslecunoscut cazulpoetului german Heinrich von Kleist.care a trdit in 1777-18lI, a caruivtalaa fost o continuA alergare. asemeni unui haituitdomic si scape de chinuriledemonului volupEtii careii stapAnea trupul9i cu fiecare pltcerepresimtite il apropia de prepastia sf;irtitului.Tragedia sexualA a lui Kleist a incepur din copilariecend practica viciul onanieiinchip nenisural Sltbiciunea voinleil-a ruinal trupefte,iar sufleteste se simteamAnj i1 de voluptarea Si urmirile ej covarqltoareLa2l deanierarosderuqine precum insu$i, Eiscarbadeel saseapere phceri $i de maniaci nu mai eracapabil impotriva acestei demon ice.Chinuitde singuretate, poetul a crutattimp de I 0 ant. dorind cu ardoare segAseasce un partener dispussal insoteasca in intampinarea morlii.Pand la urmaaconvins-o peHenriete Vogel. o tentrebolnavdde cancerHeinrich von Kleista fostmarele poettragic al germanilor, insi demonul desfranerii. cuibAril de timpuriuin coapsele sale,I-a stapanit toataviata.A l6satcrealiideinaltevaloare Iiterare, darin Dli.lamaturjtare. ladoar34de ani,scarbit peste mAsura. a deven it ucigai.apoicu aldoilea glont;i-a curmat singurzilele.Prin sfavechea inseleciune. demonul a juiStefiu triumfat, iaromula cdzut. Aceste aminunte seporcitiin cartea Zweig,intitulaH,.inlupt6cu demonul". Autoerotismul prin pattma manilestat masturbiriiesteo prezenF reale in vremurile noastre. luand uneoriforme nimicitoare_ Si Dindorinta inlocmirii unuistudiu pesc c6rmarrendic,bazar nunumai riericunoscute. ci in egala masura perealitdliactuale. amzibovit cu luare aminte asupm multorcazuri concrete din viaptinerilordeazi.carela diferitevarste se confruntA. cad,se ridici 9i lupti cu disperare pentrustipanirea stihiei sexuale. Iatanumaicateva concluzii:
l0-1

iar - nici unul dintre lineri nu igfuluieste adpraIi.A masturbarea, irceDutulare loc intre I I si 15 ani. - absoluttoli, bdieli Sifete, confrmd apafilia spontunda rcgretulut;i rirnvA ei white din prolitnimea sulletului.chiar dupdprima incercarc cowtientdsi libefi de nast rbare. - cAtpfire$tefredenla in timp a iciulul dilerenlelesuntloarte mart Cei mai,tirtuosi cad in ispitd la un intenal de 3 pdnd la I luni, iar cei mai pdtimasiating recordwi incredibile.de 5 panAla 7 ori pe zi. MuUi dirtre ei x-au obi;nuil sA-Si satislacdpldcerea miicdr o d.ttdpe zi, aSo cum $ mdnc.to inghe latd. Iiisteteaoea mare este cenimeni nu le-avorbitniciodatAdespre primejdijle patimi.Ljnuldintre acestei aparent neinscmnate $i urmAril ce;care-5i risipea zilniccomoara c depreta tnrpuluisAu incepuse sicare deja sAse ofileascd. lird sA$tiedin ce motive,in urmauneidiscutii pecareamavut-o srncere cu el. a reusit sAr seablinadoar3 zile.Candlamrevdzutnu-mi venga sdcredce schimbare considerabild s-apetrecul doarintr-untimp relativscurl.L-amasemAnal cu o floarevesteda care fi'nd udatA puse la pelaleleli soareqiadeschis strelucea defrumusele. $i parfum pecare Este con firmarea efectului miraculos hormon ii ; i culoare. produsi detesticul ilcxercitdasupra intregului organism atuncicend nu sunt risipiti pejos. publjcatiile Printre recente dspecialitate auapirutunele studii careincearcd saprezinte masturbarea ca peo pracdca totalinofensive. hlbilii meiprieteni. pentru a vd puteaconvinge singuricare este adevarul in aceastd dilem;, vd rog sapriviti cu mareatentie intr-o oglindeli sn facelio comparalie intrechipuldumneavoastrd inainteStdupaunefon sexualprin masturbar singuri.Esteinteresaot de 9i va veti convinge observat ce dintretoatedevierile pmcticate sexuale de oameni, numai masturbarea apare animale: maimuF. nutria Orical 9i la cateva $iceinele. dedivergentearfi opiniiledespre sexualitatea umanA. unadevirr'az batc peste toate:cu ctil pdimo desfrdului, suborice Jon td.incery maidevem? ti cu cat se repefi mai des. cu afit organismul uman Lle!fie mdr vulneruhil, nai predispusla holi de tot.felul, se thtpulineazA $r imbdtr.ineste inaintede wem? in majoritatea cazurilor.alcoolul,cafeaua. erotice,nu fac decatsa figara,drogurilesau mullimeastimulentelor intrelinA poftasexualit pana toate biciuiesc iaepuizare biefultrup,toalr incearcisd adune ultimelefbamituri de energie pentrua mai stoarcc catevaclipe de desjitare$i aparente placere. Omul pomit pe calca t04

desfrauluinu-$i deseamacase facerobulpropriului sexqiajunge si fie devorat deviciulacesta cumplitcare ildesfigureazdgi il arunciin bralele mo4|l.

Cum si luptim cu stihiasexuali?

La toatecelepe carevi Ie-amspuspane acumsaincercem sa sugerdm solulii. adicAconcrct, putea $icateva ces-ar face aelimina Dentru dinr iala noasrra a tinerilor. patima. aceasla $i In special Decr. vi ros\ami ingeduitisa incercAm sAdAm9i un nispuns.impotrivastihiilor dezlen$ire alnarurii. oamentiau cautat oriaugasir mijloacele tide multe eficiente deaperare. A$adepildapenrru a seferi dep.imeldia fulgenlui. omula inventat paratrimetul, impotrjva revArsfuilor deaDe a construil drguri iarpenrru oprirea alunecarilor deleren a plantal arbrrllist copaci m comparafrecu aceste calamit4inaturale sporadice. stihiasexualieste multmaipericu loasidatoriaacliuni i sale neconten ite.indrDtate asuDra intregiiomeniri. Cu toate acestea impotriva sexualitafi penlru saumaoar sGp6nirea izbucnirilor sale anarhrce prea s-au ndtcat prrrinr. AsUzr. parca marmultcaoriciind. majoritatea oamenilor cauta sefacd torceeste oosibil penrulrelirea netimtldta Stslimularea a poftelor rrupegri 5rplacerrl,,r Pentru cei pulini caredoresc liniqta uneivieti intrehotarele firestrale cumpatlriiqi echilibruluiexista totu$iun minunchide randuieli. aduse de Mantuitorullisus Hristos.carede 2000 de ani dovedit cu li_au prisosinfa vabareagieficienfa. Darca seinFlegemsmnificatia puterea $i lor este absolut necesarsd ne rcamintix cd ptin pdcatut lui Adam a venit moaftea iar p tt Hristos o venit im)iercamo4itor, deci singura nlidejdereald esteErhtos Donnul. in tjmpul rietii SalepnmanrtijEt nc-aadtal calea desi\er5irii.iar prrnintruparea pe crucea ri moanea schrmbal sensuimo4ii. tbcend-o pacarulut moanea din firc ), calea invierii.Aceaste biruinlaunicefi de valoareinegalabih, Hristosno_a dAruit-o noui !AraFI ntmel|r nupoare in! Inge dul. DiLrurndu_ne nagerea clrn nounededriadea jupla impotfl\a pacatuluiSidea dobdndivinutea. h1.:] Sa prin ?.T liputerea lui Hristosle primim numaiin biserica SfinEle Iaine.Penrua pulea rnlelegedeplin ceavem notdetlcuL Sflanrul Varcu Asceruf nein\ate:.J)omnhl csk ascuzlin poruncile sde 5t tet ceJ cafid pe Et, il gtuesc pe mhura implinirii tor... Deci sanesrraduim sa cunoaqtem poruncile lui Hristosqi apoi s, le implinimcu hotirire sfinta in viala noashade zi cu zi. Durrmezeu esteMDre v comuniune.
105

Mantuitorul IisusHristosne-aiubit pe toti. iar poruncile saleizvorAsc tot din iubire.Sfintiiapostoli au rispandit Evanghelia manoirii p ntr oamenj. statomicind precisedeaplicarea ainduieli iubirii.ierdrii. pAcii, cumpeterii in orice imprejurare a vietii. de la naitereSi fi smereniei panala fecereain vesnicie Izvorulmarilornenorociri ili areoriginea primilor in perioada ani deviati cZind multi pnrinlidinne$iintd iti ghrftuiesc ii griji exageratz copiiicu preamu|timencare cu aparent inofensiva ciocolatii. Simaiales lrntul decacao din caresefaceciocolata oonline unexcitant asemenator cafeleiSicareajunsin organrsm provoaca o cregtere forlat{.la fbl cu a legumelor de serd.De altfel toatedulciurileindustriale au un efect incendiar asemeni benzinei aruncate in tbc, generand un surplusde energie capabil sA modificedezvoltarea naturald a organismului. Pubertatea precoce pecareo consmtA mediciiin lirile bogate din Apus. nu-i decaturmarea acestui modde viatd.In telul acesta copiii nu mar parcurg drumulvietii. firesc$i obi$nuir de mii de ani- De pilda,ca sd intelegeti: uneifetife in loc sa-jinceape ciclul menstrual la l2 l3ani,ii vinela 7-8 ani,iar la un beial primele poluliiaparla 9 aniin loc de 13. Revenirea lanormal nu maresteposibila. ritmuldezvoh.ari i biologice se prabuF$e iar tulburArilecontinui firi infterupere. O statisticl efectuate recent in S.U.A.nedezvAluie fapteingrijorAtoare: din cele I milion de adolescente carerimen insarcinate intr-unan. 8070suntnecAsitorite. aarl0.000 auvarsta sub l5 ani.Dintreadolescentele careauintalniricu bdieliiinainte de 12ani.91o% i$i incepviatasexuald netegitim. Samranii tineril Ajun9ifaravointalor in rsemenea $eri nefire$ti. nici nu pot fi pentru acuzatr, ci intreaga rdspundere o au parintiilor,carei-auimpins primejdios sprealunecu$ul alsexualitAil exagerate devreme Siinainte Din nefericire, modulacesta de viatamodemia inceput sapetrundA si printrtinerii terii noastre, mai alesin penoada ultimilor,ani. Caliva plrinti intelecruali. cu car amavutdiscutiipe aceastd teme. n-ausesizat nici ei pericolul credcanu-i rAusA-i incumieze, maiales 9idrepturmare pebiieti, sdlnceape viatasexuala primeidia catmai devreme. RisculSi uneiactivitili sexuale premature ar puta fi asemenatA ou situatia unui copil carela versta primilor ani de Scoala, in loc sd invetecarte" ar fi obligal sa f'aci armata. Zgandarit declan$at inainte de maturizare, fi libertinaj ul sexual nuaduoe tineri Iornumai presupusa implin ire.f'ericirea ci atrage intotdeauna necruiatoare. izvora@ din $i pldcerea, SiurmArile nerespectarea legilorfirii. Se $tteazi cu cenitudine c, metodele cele 106

mainoi deevitare a sarcinilor, steriletul suntgeneratoare $i pilulele, de Vechea practicA folositedeOnan. carevdrsa sdmanta pejoseste cauzaunor boli incurabile denervi.iarcanceru I mamar este t;t;rmarea fiamantarii gi convulsiilor sexuale salbatrce. Fiecare impreunare dezordonati inseamne risc$i uzura iar atunci cAnd zimislireaaretotugr loc. se recurge la avon, ca ceamai odjoasa crimAcu premeaitare in fblulacesta, tinerelea. in loc sA fie perioada ceamaisralucitoare a viefii. rn careatat fetelecat $i baieii se_$i cledeascd in linisteun viitor. jin cauza 1exualilarii Umpurij. de\inecc\a in.up6x66;1. un rure;infemal clrncarenu semai pot desprinde qi careadeseori ii ducela disperare $i sinucidere. Poate vomintelegemicaracum motivele pentru care ;h5bun;i no$trierau aia devigurosi, eohilibrati$ivitejj. E'duceau o viatasimplA. dar aspd fi cumpetatA. se hraneau cu roadelenaturale $i curareale p,manrului. erau obi)nuilr inca deLUpii !u elonutsi munca fitrca. ial paumrre lrmpurii alelrupului nrcrnu apucau si lncolleasc5. La \arsta maturiatiiili intemeiau o familie, triiau o viarA sexuala fircasce $iiaceau atalia copii cati le randuiaDumnezeu. Nu intampldtor, majoritarea oamenilor de valoare. sfintii. poelii,savantii. afti$tiis_au nas;utti au crescut laFrA.Energia lor sexualanu s.ajrositinainte devreme. munca fizicai-a Ieril..de fununa patimilor rrupestr. pastrandu_lr frumuselea. vrgoarea. cchilibrul. pulerea de crealie. lrnigrea suflerului. ;r pacea Incepulul nenorocirilor acluale. re\afsale asupra neamulut romdnesc, ar puteafi inldturalenumai prin cunoa$terea revenirea la traditiile $i cre$llnismului primar.aduse nou, de SfantulApostolAndrei.la randuielile in careau \,ieluitbunicii)i srremotri nosrr;La lemelia nazurnleror sprr o renaSrere rer ahilalrcbuiesA rSmena credrnla puternice in l)umnezeu. SjcuratA Celcarela omglnl porunclt ne_a sanu ne desfrAnim, in Mantuitorul lisusllristos $i in Siintul Duh.careprin harulprezent in SfinteleTaineale bjsericiine ajuti sAbiruimispitele diabolice. In perioada celoraproape 50 de ani.norromenit am fbsrsemci oropsifi dercgimul tr totalilar comunisl darvigoarea sanaratea genedce 9i a rtmas printarile 1olu$i in lin le normal. hogarc alcI uroper. r Azur alm lrneninne lTsi 25deani.careeraudeja plicri.rlr. nL,\ro4!r ltp{r!r de rr oncerdeal penruriilor.l5i incepusere de rrmpurru acrr!itatea \eruale rar,la (endar fi trehujt rremea sAtie ptinidi vraF. echrhbratr. vigurofl dea intemcja 5i ddmrcr o fa Ir(.er(faLr deizepuizalr sa 1rincapaliti 107

procreeze pentru carestrainii ceiboga! nilte copiisanftosiIatamotivele pentru vin lr iniiau copii depe la noi, iati cauzele carein ultimavreme o familieDrin cesitorii mixte cu tinr birbati dornici si intemeieze aomance. i ci frumoase $i sanatoase. dispariliei neamulur Pentru caprimej diadegeneririi. stingeriigi prea romaneso adino.sapoate fi stavilita sAnu pdtrunde $ifianstbrmata mecar de3 oonditi i: in izvorderegenerare biologici$imoraE, arti nevoie vie 1. Reintoarcereaintregii ndliuni la dredpta c/edin d. sincerd. ;i puternid in Dumnez.u ,i in Bivrtcu S" 2. Hrdnirea cumpAtutA a copiilor cu alimenlesimple;i natwale. pu 3. Pbtrarca filiilbciori(i panAkr vlirstadeplinei naturitdti. cdnd sepoute intemeiao /amilie crettina Acumsele luemDerind. trebuie intoarcercala dreaptacredintii. Fiecare oopil dupenaqtere Botezului, dusla biserica in numele SllnteiTreiml.PdnTaina si botezat al cerului$' nouluinf,ssut i seianapicatulstmmoqesc. ajunge cetrlean pruncul atindtuiide3 oriin apaL mddularalBisericii lui Hristos. in urma pecetea esteunscu Slantul$i MareleMir. prin carep.imeste $i harul preotul il impdfte$efte cutrupulsi sengele SftntuluiDuh,apoila slar$it, pruncie. a lui Hristos. inci din fragede Mantuitorului. Devenitosta$ care esteinceputul copilul trebuie crescutin lrica de Dumnezeu. smnta si vorbeasca, mama aredatoria inlelepciunii. dardupace prinde marlle Duminica$ila sA se roage, sd fiecuminte ascultalor. sA-linvele si pentru a seobitnui praznice. p[rintii secuvine saduca copilulla biscrica ii. cereasce a Sftnti l,iturgh binecuvantare cu atmosflm decomuniune $i Aproape din fie el cumincat. la Craciun la Paqti este bine sa apoi $i si personal. gemineaz.a incepe aceea$i vreme cand $coala. ii micilepAcate intlegere cu parintii.aredatoriasal Profesorul de religie.in deplind mai mu!t, sa fie bun li harnic.sa se invetepe micul elev si se roage Taine. cu Sfintele fereasci degregeli. sdsespovedeascA $i impSr_ta$easca mecar de 4 ori pan. a Alimnta{iacumpitrti. }lranasimple,naturala $i bineechilibrata sufle1. zilnicApentru trupului.estela fel de important[ca 9i rugAciunea care auincredinlarea in timpu I copiliriei.Seamagesc aceiparinti maiales cdprunciilorvorfi cu atetmaiinteligenli si mailiumoli oucetmenanci alimentari. industrie sucuri$i duloiuridin complicata maimulteoame. 108

Mai alesciocolata careconlinsubstanfe denatura excitand. Sisuourile influenleaze per'culosdezvokarea prin aceledereglAri organismuloi neaiteptate despre caream aminlit anteriol Nu dorim $i ireversibile inlaturarca definitivA a dulciurilor din alimenratia copiilor nici nu afirmamcd ar fi o nenorocire consumarea uneiciocolate. din cendin cand,ciatragem atenlia doarasupra unorabuzuri carenuaduc rdu decat Caloriilenecesare dezvoltarii amronioase a pruncilor 9i amAreciune. no$trise gisesc$i in fruclelenaturale, pe carele avem.pe r6nd,de-a lungul anului: cire$. afine. calscpepeni. struguri. prune. mer. nucl portocale. sau banane. mandarine etc.Diversele bauturidcoritoarE d provenienla industriall ce au doarcomponnte (cofcinA. chimrcc conservanti. colorantietc.)potfi schimbate cu sucuri narurale deroiri. d9 morcovi,de fructesaula nevoiecu un amestec simDlu de aDacu mierenaturala dealbrne. Cercetdrile zootehnice recente auconstatat cd ifl timp ce unanimaleste sacrificat de durerc, corpul lui sisezvarcole$te produce ni$tetoxinecarenu sescurg odata cu sangeleci raLrnan in mu$chi de unde ajungin stomacul nostru. Dreptaceea. camea ca aliii organe. mentdiundtor incareintri condimente cu efclexcitant ar Simezelurile trebuie macar reduse din hrana copiilor. Cetdespre bAu$rilealcoolice. nici nu mai poate fi vorba. acestea fijnd de-adreptul oFavitoare. Dacehrana zilnicda sufletului rimanecredinta 5j rugacjunea. larhranatrupului qinaturala, este cumpetata, simpla atunoi. sucertitudine prunculuj ca$idezvoltarea vafi armonioasa normalitetii. li intrehotarele ln timpul profundelor transformari alepubertilii,parintiiau fi nelini$ti datoriaimpoftantidc a le vorbicopiilorsimplufr deschis, ftri $ facd unmisterdin aparifia impulsuribrsexuale. arAtend insemnetarca lordar Pentruca dificila perioada si Feacdspre $i primejdiileneinfi'.anarii. adolescenla fere tulburari pra mari, pe linga rugAciune Si hrand cumpetata. dnArul lrebuiesa facezilnic $i putin efort fizic- Cei care taiesc la Fre se obifnuiesc de mici cu munoa campului si nevoinlele gospodariei, ararentaspre daratetdebinefecAtoare sanA6[ii.Penrru copiii ndscu$i la ora$ aceasta cerinFeste mai dificila,insapot $i ei si-$i consumesurplusulde energieficand alergariin ae. liber, gimnasticA individualesau diferite sDorturide echiDe. Multi tineri afirme ce rezultatele pomirilorsexuale oelemarfericitein stipeDirea controlul Si se pot ob[inedin imbinarea rugAciunii ou metaniilemari. prin care inFlegemaplecarea corpuluipana la atingerea du$umelei cu fruntea fi ridicarea inapoiin pozitie verticald.
t09

Plstrarea fecioriei. Irrdrul Lrclincios tare s-a obisnuitdincopildrk' cu asemenea fanduieli de ,,)iala.carc se rcagA zi ae zi. nu mdnanc1 peste mdsufd.postesteniercurea tt rinerea, mt bea. nu.fume zii, tt: lereslede reriste. cArti sililne erotice,la.e puti spott mergeinlie(an, duminicAla SlAntaLiturghie. cite;te cdrli de spiritualitate ortodotA $t line seamade \;falurile prcotului duhornic. va rcu;i cu sigwunfi tA-$t stipAneasci ;i pombile potrivnice ale trupului pdst )tulu-;i puritatea leLiorelnicApAndkt yremeaituemeieriiuneifamilii. perinlilor$i bunicilor Din relatarile nostriamaflatce pa$rarea fecioriei, performanli rarA in vremurile actuale, rapearunci ti posibild marales cdalcatu ireaanatomo-fiziologict a beie{ilora fbst tj necesare, ihzestrata deCreatorcu aceasupapide siguranld careconstdih aparitia periodice. spontani$i involuntard a polutiilornoctume. Daceiqnarul pondemta. duce o viate acestea liniitesc oarecum iiechilibrezAtensiunea sexuala interna a organismuluiln privi ta fetelor, aspectui aoesta delicatfi intimal tineretiia fostoranduitcu maimultedarnicie. Debutul cicluluimen$rual vsreste inceputul maturizarii genetice. organelor Aparifia lui periodicd $iregulat; la intervalde purificare 28-30dezileareunefect binefEcdto. delintstire, generala, innoire, armonie echilibru. $i Agadarprin insa$inaturatainica a organismului, pAsrarea feciorieidevine mai u$oard pentru penrru fetedecet bdiefi.Dealtfel.in aniipuberli! i $iado lescenlei. tinerji.secuvine. inamte detoate si invele carle,asigurandu-li profesionali pentru o bunapregAtire ca fiecare sA poatd trai din munca sa proprie. in conformitate cu inclinatiilefire$i, cele2 sexe prezintA o atrac{ie irezistibiliunulspre altul,de aceea dorinta de apropiere trebuiestaviliti ti amanate penala timpul cuvenit al prematuri maturitAfii. Oriceintalnire intreunbAiat Sio fatanuinseamni numaitimpp;erdut invaFturii. ci include risculdeclanserii $ineglijarea involuntare a erotismului sexual. Chiar dacAcei doi suntcuminti si hamici,in scurttimp se obisnuiesc impreuna. apo;inlr-o plimbare se prind de mana.danseaza la o discotecA sau se saruta.Sd zicem ci inLalnirile suntingaduite de parinli qi la inceput nu tind sprefazemar primejdieia incandescente. Ghimpele strApuns totuli adencul cel tainic al sufletuluitlrd vointa $i intentialor. Vulcanulsenzualitalii fiind zgendarit inainlede vreme,incepesa iumegeamenintator. iar tinerii no$tricu gandulla fiorii saruului,seara la culcare, fiecare in camera joc al ma$urberii lui, vor finalizaint^lnirea prin aparent nevinovatul I l0

Adolescentiinerabddtori, care nu se pot stApeniafteptendvarsta maturiti(iii$i vor sacrilica nu numaifiumusetea inegalabild a tinereii ci vor determina pribusirc o ireversibib a intregii lorvieti_ fi Am cunoscut o asemenea elevdneastamDarata careinaintede l5 ani se inldlnca cu bdielt marmari$r Gcuse deJa cdreva avonuri Absentele de la ore gi neglijarea pregitirii gcolare i-au adussurpriza repetirii unei clas,compatimirea, ironia $i dispretul colegilor. Degradtea fizic6, paloarea nervosaDareau tot maj $i dezechilibrul evidente tocmaidin cauzi c?itendracares-a grabit se ateteflacera erotismuluiacum nu malreutea sa-jpololeas(i vepaia,

Pentru cine dorescfemeilesi arate impecabil?

Podoabe. farduri, imbriclminteindecenti. obr z pudralbuzele ruJate sautigarain colfulgurii. le vedem pe strade_ frecvent Nu_iqreu de obserrr'al ca efeclulproduselor cosmetice arup;afe6i esteco rar celuidorit.Chiardaci la inceputobrazul fardat saubuzele rutate vjolet atrag atenfia trecdtorilor, in celva anjtoate aceste imbeoselicolorate nu facdecet si accelereze uzura. ridurilefi imbafanirea. Apoi maiesteun aminuntpecare maioritatea femeilor il neglijeaza cudesdvarqire. Atunci cendiesin oral semachiazi cu atende sd lie ca1 mai sfalucitoare, dar cand seintorcacase, in compania prreteflului intimaa tamilieisau chiara suntnevoite sa-$i vopselele cu adevarata $teargt lor faii de $isaremena servlclucarecontmsteaz, drasticcu cea de pe stradi. lmpresiaeste depfombi h $i atuncisenalteintrebarea logici: pentru cinedorcsc -femeile sa .trate ihpecabil? Un bdrbat apreciazernai de graba o fi.umusete naturala, curatd Snne gandim cai tarmec $i fira nici un fel d machiaj. areprivirea$iobrazul uneicdlugarifc sau a uneifemeidela lari. carena folositniciodatd decat apa$isApun. Chiarmainile uneifemeicuunqhii lungi:r inco\oiate lacuile teiatA addnc. dupa sr(u piel'la un tinrp aiata oribil.La fel pirulvopsit$i imobilizar cufiMtive putemice. in concluzie. tot ce esteartificialin ingrijirea.tinutaSiimbrrcamintea feneilor nu poatesta niciodatA aleturjde adevdrata frumusete oaturald si sobra. asem?inibare crinilorcempului. asacuma lAsar-o bunulDumnezeu. Poate ca cinevadintredumneavoastri s-asimtit.jenatva rog din toatainimasAnu mi-o luali in numede rdu. lbt ce amafirmaraici amfecut-oin special pentrutineretulnostruminunal pentrufeteleooastre frumoase; sAfie un semnal dealarmi_ ltl

Un rizboi nevizut ce poateducela disparifia neamului

Bogdtia$ifrumuse.tea vetreinoastre $remo!fti. adevArat paradis terestru. afost din totdeauna pdna a remas poftelor astazi de expansiune a $i linta neamurilorce neinconjoari. sauchiaracelorvenite din maridepartari. Numai nevAlirilehoardelor harhareau durat aproapeun milenru . in tor acest timp $i din totdeauna. doui maripasiuni auavutrom6nii:r rirea de pAmAfi Si credinkt nestrdmutatd in Dumnezer./...Mulli ii-au jertfil viata, cdzendin luptelede aparar impotrivacotropitorilor,pentru intregireahotarelorocupate I'remelnicdedugmani saupentrudobendirea libedeii desubteroarea dictaturji comuniste. Dardefiecare data a urmaa o regenerare. Niciodatede-a lungulzbuciumatei noastre istoriinune-apandit perfida o ameninlare maigrava mai decar ceadin ultimavreme. Daci $i acea$a primejdie nu va fi sesizatA drastice de li nu vor fi luatemdsuri impotrivire, atuncivom merge cu certitudine sprestingerea disparitia li neamulur. Armelepsihologice moderne. diriate cu muhd iscusinldde potrivnicii no.ttridin ofarat Sidin interiorul ldrii. suntincomparabilmai perLulossede.Atsdgelile,iataganele sa gkmnlelevd;mo$e. Odinioafi\ candne impresurau vandalii.iurcii. hunii. titarii. ungurii.puhoaiele otomane. primejdiaeraneindoieln penfiutoati suflarea. icaSiclarA Ast'zi copii no$trisuntincumjat; sAfuineze. seconsume alcool.sApriveascA doarfilme degroaza, violen{e$ipomografice, sasedrogheze $i sdinceape catmaidevreme viafasexuald. Dreapta crediDta stdbund este denigrata. ia. tinerii sunt ademeniti de sectele pseudo-creltine $i de inspiratie sataniceDe aceeanu trebuiesi ne surprindi nici faptelelor cutremurdtoare pentrucaprimejdia poarfi masca fericirii, bineJocerii moderne. si modeiapusene In numele drepturilor pAcale omuluini sepretinde salegiferam strigAtoare la cer.casodomi4 pedofilia, planificarea familiala avonul. $i iar pentrua intm in structurile unioniste eurcpene ni se sugereazi sa renunidmla legeadrepteicredinlestrAbune. Romiinii auJbst inlelepli Si puternici num.tiatutrci cdnd erau unili ti cu fricd de Dumnezeu. Orice abatere venitaprin acceptarea altorcredinle in afaraortodoxei, va duce ladezbinare. egoism degnrpqiconflicte inteme. iarconsecinta inevitabila va fi destrlmarea. Oitenii lui Mirceacel Beftan,Slefancel Mare sau I 12

Mihai Viteazul nu eraunici adventigi, nici penticosrati, nici iehovi$ri, nici mdcar greco--catolici, ci aveau cu totii un singurdomn,o singuri cred infemo$tenite din shebuni dinratein fipA$rari cu frice$isfintenie fiu. Aceia dintre semeniinoflri care au leptrdatortodoxia ar trebui se meditezadanc$i sd respundl mecarla intrebarea.prin tot ce facem slujim noi intercsele majorc ale neahului sau am Eecu, in tabdla Amvrzutcum.inzilelenoastre, influentele sreinesindreaDt5 maiales spre centre'e rilalealenaliunii. Nu nemaiameninli iatagane sauarmede foc, ci oferte psihologiceprin acceptarea cirora noi inline mergem de bund roie sprepierzanie. Aprob5'tn rcclamepntrufiga.rifi alcool, rtupendim reviste, carfi S' filme pornografice,ingdduim proslitutia, homosexualitafea $i drogul. incunjtrm tinerii spre abuzuri sexualeprematureti dezordonate. Sexualitatea exagerattr ne indeamna sAlrtrim clipa gi si focemdin es un orgasmf6r{ sfer$it.Toateacestea acfiuni criminale suntsubvenlionate cuomerinimie incredibilt dinafara Frii, ni se prezint ca un modelpltrcut$i ademenitor de viaF. Un ah ,.ajutol"'l-amprimit din panea.. RotaryClub. carea sponsorizar campania de vaccinare lmpotriva hepatiteiB iar diept urmareauapdrut mii de copii infectalicu virusulHIV (din,,Dendtuiri cutremurdtoare despremodul in careJrancmasoheriacautd sd distruqd Rorrrihid' ing.viorel Ro$u. Ed.Ananh.pag. 24).Aceslui \,eritabil;rsenal dearme modeme. indreptat impotrivaneamului rominesc, ne altrturam $i noi prin acceptarea sexualitltii exagerate, in urma ctrreiaintreagalar[ s-a transformatintr-un adevdrat abatorin caresunt uci$i lere miu aproape un milionde copii in fiecare an-O informalie recentd ne facecunoscut c[ in capitale numAru I deceselor este dublufattrdenumAru I nasterilor. _ .

Chemarela dreaptacredi[tI
De-alungulistoriei,toti ar fi dorit ca neamul romanilorsd se destrame. iar lara sAfie de2membrati unei ciprioare ti sfr$iataasemeni renite, din trupul cireia fieoore lup sArup[ cate o bucot6.N-au reuSil pentrucf, Dumnezeu ne-aocrotit Sine-aajutat strputemrezista.Acum, la cumptrna dintremilenii,toti potivnicii nogtri- ti Doamne mulli mai avem!- parcl ii-au unit fo(le intr-unasaltnimicitorcumn-a mai fost altui... nu vom sesiza Dactr de grab, ce seascunde in spatele acestor I t3

false binefaceri, daca oamenii derAspundefi: dinconducerea si dedecizie sele incurajeze. daoe$i noi cermulti, tirii nu le voropri,civorcontinua careducempovara cea grea.vom dormi nepdsdtori. atuncipamdisul $rabunilor no$d seva spulbera romanesc se va sculirnda in si neamul p6ni prea neanl.F'ra{i roman;. nu-i tarziu,pani in sufletemai palpaie flacara credintei blestemata sAmen[a a rauluinu prinde ridacini $i pane preaadanci. s-osmulgem cu hotdrare viaF din noastrA. Apoi. tidefinitiv pociinF, pe cu multAsmerenie bunul fi sa-l rugen $i lacrimide atotputernicul Dumnezeu, cel ce ne-aderuitacest colti$or derai.sAnupacatului falade la noi.Sapardsim intonocheatele cArdriale Siintoarcd si revenim cu tolii la dreapta credin(e a $ibunilor no$rifi dezbinarii, saneapropiemcu nrdejde Mantuitorului, deplindde crucea 9iincredere dincare a dsdritinvierea viata si ne innoim simtirile se $i $i necontinuAm via{ain unitate fr4ie. pace in lini$te. neprihlnire, sub Fi li comuniune. acoperamantul sfiint$i sigural Bisericiilui Hrislos. +:f

Avo ul este sau nu o crimii ? Avortul duce sru tru ls ruperea granilelor nosstr cu vecinii pentruci $tim cu tolii cdin Cluj exirti o societate numiti Soros...? Pmf. l. Lazir : ln urmacu doi ani ( | 995)liceam o excursie in nordul Moldoveiri Bucovina. la manistiri.in timpul acestei excursii o tanAra profesoara de matematice de la LiceulBilcescudin Cluj. ne-apovestit absolut intamplAtor. ce a mai lacuteainainte de excursre : profesorii "Am fost chemafi dirigintila un instructaj, de cltre nifte reprezentanti ai Fundaliei Soros este un multimiliardar de lsoros origineiudaice maghiarizat. la care se care di burse diverqi oameni ti primeasca ducin strainatat,darcu condi[ia ca la intoarcerea in larAsA functiede cond,rcre; intre timp ei sunl instruififbartebine!1. Ne-au instruitpentru pe elevicumsA-ti ca noi Ia randulnostrusaii inv|lZ-ln inceapdviaa sexualdla vArstude I 5 ani.' 'Nu se Eu am crezutcd m-a fulgerat Dumnezeu $i am strigat: poate!Asta enelegiuire strigatoare lacer"'n-a mai vrul Eas-asperiat fi povesteascd se-mi nimic.Darpentru minea fostdestulca sdincepsa bal clopotulin dunge. sAaprindun foc pe culmi $i sAtragun semnal de alarmd asupra celui mai marepericolcarene palte la ora actuak mai mareca nAvdlirea hoardelor barbare. Estemai gravc sepetrece acum I t4

candtinerii i$i incepviatasexuala la lS ani, estemai Dericulos decat atuncicandveneau hoardele barbare 200.000 dar de berbati tj omorau care in cAtiva ani seregenerau. Cesefaceacum prinsexual itatea aceasta exagemla Seducela disparilia Sirimpurie? neamului. in urma acesrul indemnla sexualitatea timpurieSi prematurd se fac in tdra noastrd llploape un milion de ayorturi in.fecare afi. Mult timD nu s-a Stiut5i nlcr oamenii de itiing nu au $tiutcandanume fetul.acelshemotoc de came drnpentecele mamei. cdnd anume pnme$le suUel. c;ndare!ral, Secredea cd numaicu cateva zile inaintede na$tere. Nu esteadevirat. Sufletul este o unitate individuah, indivizibile din momentul $ipersonali. zimislirii, de atuncide cendspermatozoidul s-aunit cu ovulul fbmeii, cleatunciare tot ce ii trebuie. inclusivsuflet.Deci avortulestecrim, oribild"premedihta. pentrucd qi 1A$lesteom ca si noi. indifercnl la catesiptemeni se faceavortul.Estecopil inneg.Nu existacevamar cumplit. Dumnezeu. $icredcenuintamphtor ne-a pentru acesle Fledepsit pecate cumplite carese fac. Si deaDumnezeu sAnu fie definitivedar credca aceasta va depinde ce vom facenoi. daci vominceta $i deceea cnmele(un milion Dean). Sh6iniiii inva{npe copii nogtrjsainceapA viatasexuale la 15 ani, in schimb ei nu fac aqa. Am aici documentul. zrarul..Adev?irul de Cluj" din 2l iulie, undepe pagina de actualitate culturald scrie urmdtoarele: prog.amul Anemis.de consiliere, ,, $i-a incputactivitatea iniliat de societatea de psihodrami J.L. Morenodin Clui r,iapoc4 care estealcdtuil,in principat din psihologi socialisi se bucura fi asistenti de sprijinulOrganizatiei Tinerctuluj Democrat Machiarcareisi desle$oara aclvilatea deconsiliere lasrdtul dinstr. Ar rair lancu nr.21. Echipa depsihologi qiasistenti sociali stA h dispozilia ferelor $i fbmeilor caredoresc si seshtuiasce in probleme dabuzsexual',. puneti Decieste impotrivaabuzului sexual. fatain fatE indemnul datnouddeaincepe viatasexuald la l5 anisi dea faceavorturi. cu cele de mai susLa minein cartier, in cheorgheni, vid foarte rar o rom6nc6 cu un copila$ in brate, in schimb vadfemeimaghiare cu cate3,4 si 5 copii.In locuriledejoaca auzinumai vorbauneureascd . Dacail infebi peunu I maimare in limbaLnfiinuSlte sau nuv; siiraspund;. Aderarun cutremurdtoare. Eu nuamnimiccu naliunea cr doar litineretulmaghiar. cu acei criminal care r in :r n( rndeamn.| la aronufl. neind;amna sanc omoram copii,neindeamni la lucruriimpotriva tirii. Nu suntsovin.dar 5

ginoidupetmditiile si trAim avem calocalnici, senelase Sinoi pretentia. noasfie bune$i strabune. Ali Fcut o comparaFeciudati. Ali ssminat Romaniacu o ciprioari riiniti, din carvor sa seinfrupte cei puternici9i rni. Explicetivn mg aceastd comparatieArdealul in 1940. cand Rispuns: Cumputem numiceea ce s-apetrecut qi putem ceea ce au ticul numi a fostsfa$iat ruptdin trupullirii? Cum despre spune ru$iicand tsasambia ausmuls ti aualipit-olor?Cumputem luate de bulgari? din Dobrogea celedouajudefe: Duroslorul $iCaliaora acumvor seface Nu este valabile comparatia? Bada,cumentiuneaceqi acelasi lucru. avort, decicrimtr? Anticoncep{ionslele sutrl saunu socotite tirii, impotriva naturiias, Rispuns :Bineinteles, tor ce esteimpotriva cum a lAsat-oDumnezeu"estepecat.PentrucA prin pilulele anticonceplionale se petrece acelagi lucru:nu are loc unireafircascd dintreun spermatozoid ti un ovul. fiind tot un avort.$i esteimpoftiva sau deviatii sexuale. firii totceaufhcut oamenii in materie deabuz sexual E Anul acesta am trdit doudluni in Italiaintr-unmareora$.Florenta. doi barbali. unulimbrecat curemuritorsA veziperechide homosexuali. cu fustascunA. cu cercei. oupirul lung, ca bdrbat ca femei, si celalalt buzerujateli chiarcu sani(injecta{i cu silicon).M-amgenditdece au devialii. Pentru cain go&todupdplacere. ajunsoamen ii si facdasemenea omul a trut sn inldlure rcspo sabililatea. A vrut si r[manAnumai cu nasterii pldcerea si rdspunderea impreuniriisexuale. darsanu-tiasume lesbiene. cresterii unui copil. De aceea s-a ajuns la homosexuali, $i pmcticicare anticonceptionale$i pilulele$i toatecelelalte ;i steriletul firii, sefolosesc nu sunta$a cum le-aldsat Dumnezeu. suntimpotriva Ce faceuD biiat intrc 11-15 sni dsci ouanismulestenociv? Rifupuns : Onania,pe caretoli cei din apuso consideraca o practica von inofensivtr, foarte De ce seajunge aici?Dece Heinrich este nociva. Kleist s-asinucis la 34 ani,candnu semai putea opri, nu semai putea stF+inl Cauzaprincipald este "ldcomia pankculti" ala cum spune Slantul Evagrie.Mancdmpreamult, mai mult decatavemnevoiepentru intrefinereatrupului nostru9i atunci.acl surplusde energietrebuie sa prin sex. iasi. Nu poate ie$inici peureche, nici pegurdsaupenas,iese I 16

$ise intampldlal1 ani.la | 5 anidarSimaitarziu. Ceimaiin varste stiu. cecieste o patimicumplitd. Solutiaesteaceasta: ra r u mancdm mai muhdecat&em ne.roie. sdfacen SieJort.insrL totul pome$te de la relatianoasFacuDirmnezeu. Daci n-am$ticAep?icat! DarpotmifturisitolibArbatii deaiciceatuncl cand auficut onanie primadati nu i-avezutnimeni. c, s_auascuns. Toti s-ausimtir \tnovali. Crnei-a spus dnirului ca ceea ce facee pa(ata Dumnezeu, prin glasulconftiintei. ii spune ci nu e bine.Trebuie deci rugAciune;i credinfi putenicd in Dumnezllu.Aceaste enersiesexual, poalcfi sublimaLi. transtbrmala inlFun scopmarnobll. in-munc{,in creafie. Cllugarii.pustnicii, portrdifhrdfemei. Decinuonanie. Berdiaev. un mare gdnditor rus.a spus cAsexulnu poalefi Intianl.anulat \-ar ll lrresc cAcr aia ne-alasar Dumne/eu. Darm5car \E ne tbrrm ropiii de mancarea muhA. de multedulciuri(ciocolatd) multi canre. si carein apusauadus pubertatea prematura. ciclul fetelor incpand deseori la 6_ ? ani in loc de 13,elenemaiputend fi femeinornale. I[tmducerc& id rnnal4 e bmmurii in manc{rc est-un ptrcatsau nu? Rfupuns_: Nu.pentru c6 nu se poate spune ca frc rau;rganr\mulul rrrn acea bromurisemaipotole$e instinclul sexual. Darnue\reo solulie Cum sepoatemanifestriubiras doi tineri in mijlocul acstei lumi, in sfara actului sexual. iubiralor trcbuiDdstrlie b Hristossi deci rcspectand poruncile? Carcesre difcrEote dintre iubitl $i dragosle? laceti putin difereDtadinlre iubirea de aproapele iubirea 9i trupeasci, Rispuns: Priniubirea deaproapele euinflegmilostenie sau ajutor...O savd paracurios daca ve spun ctrsj dansul periculos. este S_a intamDlat vreodata casadansezi cu nerasta altuia. seo cuprinzi cu rndna si sanu le ducn gdndul Silaaltcevat Cu atit maimuhla unten6rUn tdnar care nu arevralA sexuali$i merge la dans. are$i el organe genitale funcli; $i organice. vrendnevr,end li atunci instinctul sexual seaprinde. Nu ooate aveao relalienormal6 pentru ce it estefric5 saunu_llasi fara.Odari slamitacest.insrinct numaipoate fi oprirsrduce la maslurbare. incepurul vrellr sexuale Ia I0-l5 ani nu esre o lbricire ci o uzura cumpliia. Cum pariniiiqi buniciino$trireu$eau pAsffeze sA-$i fecioria, nu nurnaj fetele ciii biietii, penA h momenrul maturjtetii candintemeiau o familie? Azi mullitineri la20deanisunl uza{r. terminali. ei nuvoravea copiisanAro$i. I rebute J ne pAsrem fecioria panela cas?tlofle.
lt7

C sI faci in situatia in careo fati rimene insSrcinati $i nu cunoastc cu ciDea rimas ? peautorulcopiluluifi sesmarite Rispuns : Si oaute cu el- DacAnu s-apututabtine. atuncisl-lcaute. sasemiritecu el, sdlasecopilul si se qcoala nasce si-$i faci Dace nu a avut rdbdarea sa se avind copil. $i abtind,sAse stapaneasd. Cu ceeace ne indeamnA sffainii sd t'acem naliunea noa$reva dispare. De ce bisericanu facenimicin acest sens? pentru Rispons : Nici prrintii meinu mi-auspus despre aceste lucruri. cAs-aujenat, dar mai sunt$i in ziuade azi parin{ilbane multrcarese jeneaza si spune bliatului saufeteiceea ce o sd se'rntAmple la vremea respedivA. Din pacare nici slujitorii bisericiinu indraznesc sAatace probleme pentru aceastA cenusepoate bega in viataintimA a oamenilor. Euamzisceimi iauinimaindinti $itragacest dealarmi.Sidea sernnal pot Dumnezeu sa tiperi carteacu acestsubiectlActualul decanal (manuscr:sul). Facultalii a citit de Teologie din Sibiumi-avAzur cartea ceva din ea$ia zis ceaceasta trebuietip5rite in mii deexemplare $idale latoli tineriidinFrA.Problemae nuseimplic4 foarte delicatd $ibiserica primejdiilecare darnoitrebuie si avem curajulsAspunem cinstitdespre pecopiii noitri. ii ageapta Riispunsrl Pirirtelui Pmtopop Cornel Urcu : Dactrtot am fost provocat a$vreasAl intrebpecl carea pusintrebarea. cands-aspovedit ultimadatd$i canda fost ultimadati la biserice. Preotul nu va venisa-l caulepe tandrla discoteca. Vin tineri de la discotecA;i dormin timpul SfinteiLiturghii.Cinstecelorcaresonteli altfel.Avemaici un grupde tineri extraordinari: mie nu-mivine sacredcd tineretul din ziuade azi (ca mai poate pild?i, ei) de intreg Postul Piresimilor. line Simiotl Mehedinti spuneaca in generetineretul are un nume comun9i anume viitorul.lar FericilulAugttslinspunea : copituleste tatalomuluimare. Nimeninu poate sAtacaabstractie decopilarie, ceea ce nici Hristosn-a licut. DucemdupAnoi, in toati viata"copileria. B/.ira fi spunea cAatuncicandaminctalsa maifim copii.amincetat samai existAm. pus6. La intrebarea rispunsul s-ada! Si se va da prin biserici. Candun tanera tbst dus la Hrisros ca si lie vindecat. Hristosa sDus : ..Decp nu l-ali dtlus.unl t'ru topil la Mre . Careodad poatec6 rl cau6m pe Hristosprea6rziu, a$acum caut?i pacientul doctoruldoar 8

cendboalaeprotlndd.Nu preaf'acem difernFintremcdicina curativa preventivA. Simedicina cA$coalaesteo hisericaai cArei Dreotis nl $i sa nu uit,em Ce pnrereavli desprecabinetele de planificarccare au impinzit ? tera Rispuns: Crime!Crirneoribile.Noi nu avemnevoiede planificare familiarA. Nu. Ci trebuie sarevenim la tradilianoasffa strimoseasce si salasam sasenasca aratia copiicdlt neda Dumnezeu Ce ptrrereaveti desprenumirul 666 ti ce ne putti spunedcspre inteleptii Sionului? Rispuns : Existala noi in Fra pesre jumAtare din copiii bolDavi de SIDA ti toati lumeas-aintrehat de ce in Romania cxisrA adtia coDii . ln Rominril bolnar i deSIDA. acrsl virus ucigalor. ln acea:ra scne: cane s..aconstatat acestl'enomen { annfie. hafiacucopiii in/i ctap cu StDA se suplapuneexactpesteharta yaccinArii copiilor impott"ir,a hepankl ds t? 8... Romenia estepe primul loc in lumeprin numarul marede copii bolnavide SIDA. De asemenea s-aoonstaral cd vacclnulinjectat impotrivahepatitei B. oare a lbsl refuzaldenlinisterulsAnitrtii din Franta. pe motivcd nu suntbanipentru campania de laccinare. a fostacceptat de fostulministru al senAftii,IulianMinculcarea primit un premiu de 500.000 dolaripentru cda dcceptat sesefbcdaceasta vaccinare la noiin de vaccinare a fost sponsorizatd laral. $i campania de organizaliz masonica,, Rotary Club ". Dii, cercetarile ltrcule Daniacumrezrhace toli copiii bolnavide SIDA din Romania au fost infesrati cu aceea$i Ulprnede virusHIV Acestlucrudemonstreaze ci a fost o sursa unicd de virusHIV pentru tofi copii infestali din toatdtara.Datoriti faptului cdr rrusul HIV semodifice persoanel specillc infestate Sirevine , reluhi c, a fostimposibil ca ace$ti copii sdfl fost int'estati depersonalul medical.careprin nesteril izarea corespunzetoare a instrumenra,lrlui medial ar fi transmisvirusul de la diferite persoane la copii. Acest lucru j dinRomeniaau demon streaze ci copi fostinfeslati in modvoitintimDul campaniei devaccineri .ponsonzale (etremasoni'_ su\lrnule de Si Cum vi explicali ci ii inainte de ministrul Mincu au fost cooii iDfesteli?
ll9

Rispuns : Probabil ct Siinaintede acesta s-aufac$ diferitevaccinuri pentrucAmajoritatea zdrobitoare a copiiior bolnavide SIDA s-aconstatat cAnici tatanici mama nu suntbolnavi$icopilulestebolnav $i va murr. altisursanueste decat in modvoit.Aceasta sefacesipe unele $i atunci politiceSieste baze un noumijlocdedistrugere al neamului Romanesc. Ceace faceli dumneavoastri acum, sici, stesulicient? Mai luali $i alte rnisuri? Raspuns:Ceea cefacem noi aici nuestesufioient. Dareurni-a' depigi atributiile dace af zice:.,Hai sbietimin stmda degetpe si sail strangem Constantinescu". Eu aqa cevanu pot safac,deoinu pot sdfacriscoah. Darmicar sefim constientice primejdiineamenint6... Apusenii. adicacei din vest,nu dau nicj un bantire un scop anume. ti $liu precisce lac 5i ce urmererc. in acela5i rrmpsuntinsi convins ci nu toatefiolelesuntinfestate. NouI ni s-aspuscd virusul SIDAa fost luat de la homosexuali. de la maimuta, insi acesta a fost produs in labomtor. Este creatia special i$tilor. ineprubete. Exista insd9i alt virus,mai putemic, produce carein trei saptdmani moartea, numit EBOLA.Vedeli dincate directiivin ameninprile asupra fiintineamului pe toateciile, ata cum nu ne-auameninlat romenesc, niciodati al! inamici. Ceea ce spuneu aici reproduc dupiio carteaparuta. scrisd de specialigtiin materie. Este insdimposibil saverificeuceea ce scrie. Dar realit4ile din 1amnoastrd o dovedesc exact.De exemplu am citit in presica la Media$ inceopt copii aufostdescoperiti cu HIV . S-{u vizut conscintele avortuluitdar cum pot si fie starpiteaceste crime itr masi? prin abstinenF Rirpuns : Prin viaF curata, timpurie, de sexualitate prematurtr, prin pastrarea fecioriei $i la fete $i la biie$ penain momentul casitoriei, al intemeierii familiei.AceastA solutie au folosit-o iitrdbunii no$Fi. au lbstsAnaro$r Side aceea $r\ igurosr. Ce ne pute{ispuoedesprcclonaresi deci il uraf pe Soms? penimeni pentru Rifupuns: Nuamdreptul seuresc crea{ia cdtoti sunten lui Dumnezeu. Nu il urdscpe el ca persoani. ci uresc faptelelui rele. Poate cA face$i faptebune.Stiu od ajutape multi. Dar daci in mod intentionat f'ace fapterele,atuncieu urdsc faptele lui rele. putin,giu foarte pulin$i nu cred Desprc clonareamcitil foart 120

cd poateconstituiun motiv de smintirepentrxnoi credinciofii. care credemin creatie.S-arputeasi fie ti acasta o diversiunecares.d tulbure credinla oamenilor qi aelalia noastrA cu Dumnezeu. Ce ae puteli sprDe despre acele bdDci de colectare a spermatozoizilor? Sunt ele dtruntrtoar?? Rrispuns: Eu cred cd da. De ce sd ne supunem nol ta tot Lelulde experienfe, sd fim tot timpul niqtecobai. Deci c.ed ce estedeundtor (Conferinld oryanizatddeATCOR_Fdgdra$,g aupart 1gg7, puhlicah n 'Ponjrcu lubirii nr. 2 tygttt

Pdintele Anehie Boca Ia bfurAnek

l2l

Bibliografre
t

publict in serial in publicalia Arsenie Boca(manuscns 1 Fiiinvierii Pdrinfele .Stabrul Ortodox din de o credrncioasa . orimilde la PainteleArsenie profesor Ghe Sesciori. lud. Alba.carel-a dat la.andul ei domnului PreqrDescu din Sibiu) Arsenp al Perintelua 2. CaietulParinteluiPetruV.nvulescu,ucenicapropiat (predici de Maica Miruna meditalii coplate loanF5rcag 3 CaietulP6rintelui 9i Perintelui ArEen|e. cu binecwaniarea de la Sinaia de pe uncaaet al P;rirnelui au nimicdin text.Predicile ca se nu se schimbe Arsenie spectficalia SicLr pentru pe bandd Farcag de cetrep6nntele fostinregislrale de magnetofon Ma.asti.ea ErAncoveanu) daf 9ite(e texlecomune de maisusconlin Obervatie: Celetreimaleriale o carteci sunt materiale unice,ceeace aratt ci nio unuldin ele nu reprezinla aflalein lucru. Ottodoxe Boca:ed. Sfintei Episcopii 4. C:rdrea irnparaiiei. /erononah Arsenie Romane 1995: a Aradulur. 5. Pirintslo AEonie Boca,marindrumato.de 3ufete din secolulXX.O sintezi a gindirii P:rinielui Arseniein 800 ds capete_ /oanGlnsce. Ed.Teognosl, ClutNapoca 2002. repetate ale DatorilS copienlor 6. Pravilaalba - Prfitele A|ssr,Boca(inss.). (in maioritatea greudesofrabil), cu scris de man;, cazurilor "Pravileialbe" Deaceeapentruredactarc tenul lgi pieduse multdin clanbte fl oiiginalitate. de maimull manuscnse ale"Previlei albe',carecirculd amfolosit maimulte de caleva sc sedemen: (prinlcareSiunascdsa limpprintre credincioga: una TurteaVictoria. in 6 nartie 1960,la Sf. Manestie Brancoveanu). giuna publicatl in Brancoveanu) dactilografiate G6sitatol la sf. Manadire Toale insi, conlin multe nr. 2 / 1992 revista atha Vino Doamnel' "l\raran pentru gre$eli, a scrispe un neclarite!, motiv carePerinteleArcenie lipsuri, unui originalfuraf stdmtare a exemplar: alba- modelde astfelde ,Pravila Textulare clantalea Ne-am strdduit, se red;mtextului $rodginalitatea leac de convingere, un adevaral sprrituaE o marevaloare !io mareputere penlru padtosi,motivpentru s: ilpublicdmSfatunb careneam gihotdrat astZzi, candhomosxualitatea Perintelui de utilecredinoosilor, surt deosebil prostitutia pomogralia devenit ale omului" au ti surcede vendla 9i "dreplud bugetul slatulur. din F5gem9. 7. Texte inedite de la credinciotii Arsenre "VialaParintelur l\Ienlionem ci am intalnit $ textefalse,precum uneleau fosl povestite cu multegre9eli dogmatice de el insu$i", 9rbiogralice. cend pentru Probabilde aceea. Parinlelur a-lcompromte. sc se de duqmanii nimic mentrunea sa nuse modifice Paintele curva vreun manuscrisl6cea dadea precLrm dreple. in canea defa6, textele cupri$ein paranteze fl sublinienle. pentru texlulul a da marmultaclaatate apartin edituii.Eleau losl Introduse 123

Mormentul PerinteluiArsetrie
122

Pomelnice

infPbari la 51. Brlrte ?Ilhos

,ji.,.,[ .,_ ., -!tr:ar, .!. ,, .t. \t :i i t) | 1.|. .a | \

Pentru restabilirea legeturilorduhovnicegti cu Sf MunteAthos.cu binecuvantarea parintilor romaniathoniti, dem mai jos adresaChiliei romanegtiSf. cheorghe Colciu. PArintele staret,lerosch.Dionisietgnat,renumit duhovnicin Sfantul Munte Athos, va rispundelainteberite duhovnicetti adresate prinscrisoride cetrepreoti, monahi gi mireni. in limita timpului disponibil lercsch.Dionisie lgnat-Chilia Sf.cheoehe. Colciu P.O.BOX 25 Karyes 63086 Sf. MunteAthos Grecia De asemenea, cei care vor se fie pomenitita Sfanh pol trimitescrisoricu pomelnice la aceeagi Liturghie, adresa Dacedorftisefiimitetio anumiEsum6de bani, notatiaceaste sumape pomelnicul trimis la adresade mai sus fla care anexatichitanta sau copiaei), iarbanii va rugem s6-itrimiteti in contul Asocialiei Pentu lsihasrn pogtal cuunmandat cornpletat dupe m o d e l u ld e pe pagi na urmeto a r e . ln , , lo c u ld e corespondenF' (pe spatele pogtal") mandatului va ,,cuponului penlru rugam pomelnic sescrieti,Pentu Sf. MunG Athos". sumemaimicide150.000 lei,vArugdm pe sd trimiteii banii adresa: Cigmileanu loan(APl), OP 1 Cp 10,2300Fagarag, jud. Bragov pentrusumemicicomisionul (deoarece pe care ni-l relinebancaestemare,procentual).

150.000lei

la Sfanta De asemenea, cei care vor sd lie pomeniti Athos, Romanesc Prodromul. dinSfantul Munte Liturghie la Schitul pottrimite scnsori Si pomerrice pe adresa: Schitul RomanescProdromul StaretProtos. Petroniu Tenase Karyes63086 PO Box 1 Mount Athos Greece primirii,se trimite dup6 Et mandatul postar. cu confirmarea pe de marsus.dar adresa: modelul Schitul RomanescProdromul conl 01351 88915 RIJCURE$II INGBANK

t24

t2,<

CUFRID{S
inante) Pan eleSabeu rcuvant sfindrce vieliilemitiate Leoemtntate 6 NicolaeBoboie Pennrcle u;ban Botezat;ruIat romenibr -

preolilor

Regenerarea moralea insului,familiei$i neamului. Misiunea 9i rispunderea

57 57 61 63 65 65 67 68 7l 74 77

Sfinteniaiubirii 9i iubireasfinfeniei
Casetoria ...... . .. Sfaluri Dentrutinerli cisrtoriti nu lasl . nimic neispeg iart5dar Dumnezeu reiuzur nlcl abuzul' nici '' nu-i bun in convielui nalterlr a femeiie puseobligalivitatea biologicd ln constitutia a &4 cooll in ordtnenaturaE Degenerarea Pnnalcool9i tulun Pravilaalbl la cele dobltoceeti cere$ti de la insugrnle Cederea mrntea ne distrugvlaga Patrmrle 9i chiarneamul deTaina' inallimea cSsetorieila ridicarea scdpare: Singura 7 8 8 I
11 I

oamenllor ' . durerile Despre truPUlul Betosugurile Vrajbaln casa.

.... Lemunn..

12: 14 14 't6 20 23 30 30 31 34 35 35 38 38 41

Insulur, familiei9i neamului Putedle (ereditate, naturale mediugtdestin). Fortadestrnutut sptrituale fl mogtentrea Cum a muritConstantin Brancoveanu Si copiiisiii T6mdduirea9l iertar6a. E ultlftulcuvAnt pe care vi-lspun {

Mistlcismul preoteasca) 9i plterile natui.le(conferinta Suntem chemali la pocetntd nuta rdzvrAtrre Tdlhanrea genettce.... energtet Cauza bolilor: desfrenarea. I\redicameotul: infrtinarea. lristtcrsmut bolnav . . I\risrunea Bisericr preoltlor in regenerea Strespunderea

Anexe
79 79 ''Sunta$acum m-a fdcul mama gtwa Bdtar 81 Sfinlirsuntcopiiino9tn,mdsura familiitor noastre . . 85 'Nu inte patru ochi, ct tarc mtl - Bogdan Juncu 86 .De dincolo am sd va ajut mai muft - Pr prol. SimrcnTodqan 96 Cenzurainvidlei - Pr A/sen/eBoca 97 Troparul PdrinlelulArsenie Sexualitateaprematuri - cauza degeneredluaui neam - prol lon I alal 98 Fructul oprilestesexualizarea prematur;prinmasturbare 98 De la fiuLlulopfltla senltmentut vtnovaltel 99 prematu@ Cauzasexualitatir Sia cuMet este ldcomta penteculut 1m 9t lipsaeducaltel Ponretul lurOnan$ra urmagrlor tul 1A Cum sA lupt6mcu stthiasexuala? 105 Pentruc|nedorescfemeilesd aratetmpecabit? 111 "nevdzut" Un rdzbor ce poateduce la disparitia '112 neamului Chelare ta dreaptacredtnla 113 Bibliognfie 123

parintelui Mirturii d$pre darurite Arsenie Sisfintenie .Tatam-afasal curatin pentece" - Pr. Pe u Vanvutascu

Paqubaln cufle, in agonrseald necredlncloqi 9i desfranati neascultaton Inddrdtnrcr. Co-pii D.aganescu la Bberica dale Sfaturi sllndemnuri 9istatul Viatade familie.Boll$ necazuriBrsedca OesDreiublre de oameni lubireade Dumnezeu fl lublrea

.. trupeascE lubirea

impdriliacoPiilor
imp6r6lla coplilor . .

S - a su p ir a tl i s us.... Copllinlelepli5i inleleplifire lbus copiiilePadati Despre

Pribegiacopilului Desorc eredllate Exsteminaintede a ne uz in pSntece in norgi in copiiinoski . Platapecatului _ Ereditate Pu.ificare 9i destln Truosi sufletSiisp5gire plere pier neamul dreplil, Pierefamllia, Cum evitamsemantaneghineiincempulereditatii? 126

43 4 45 4 48 50 50 50 52 54 54

t27

pubticatiaOrMoxa

Poruncalubirii
"Porunci nou6ve dauvoue: seve it]bili unutpeattut(toan13,34) .N-am!nit s! stric Legeao sa o ptinesc,(Mt 5, 17) g-10) rubireaaproapetuiepliniEa Legii(Rom.13.

Egtibolnav? Egtisingur? Egtiserac? Ai probleme mari?Ti+ frice? Egti deznddajduit? Egti sub ispit5sau sub patime?Sau poateegti necredincios?! Sauai mariindoieli? lnseamnd cd ai nevoie de pace.de indrumaG, de iubire, de rugdciune. ExistZt Cineva careitipoatedatoate acestea u9a inimiitate.Citegte Fi Careasteapt de mult sd-ideschizi "Porunca lubiii" 9i veivedea c.e lmperetE tuiDumnezeu incepe tn tnima ta. Veiinvata cumsa-tilnvingi necazudte, cumsd le daitoateln gnjatui Hristos, caci Hristos nu obosegte (1 petru5,7) VeifnvSta ajundu-ne sensutvietl in Hristos. AlegeBtnele. AlegeAdev5rul. Alege Viata. Pentru abonamente sunati la ielefon 068.219357.

Ceti aperute la Editura Agaton

Tiner4e, ldeal, Biserlct. lntreberibqicduehile omutui afatfntro tume in crizaspirituald qi rSspunsurile pline de inletepciune, responsabititate 9i dragosb pnmitede !a ierafii, bologi Sjduhovnici - ASCORSib/u; Ugif. pocefnFi - meditalii duhovnicqti la vremeaTriodutui - Arhim. Pefroriu Tdnase(SchitutPodromu- Sf. MunteAthos)j Rugiciunea luilbus. tjnirea mintiicu inima Dumnezeu. 9ia omuluicu lndrumdtor duhovnicesc - lotod. Paaschiv Aeopa,Ahim. MinaDobzeu. Ridicarea cisebrioi lainA4imea de Taint.lndrumltor duhovnicesc - Peintele ArsonieBoca. Editura Agaton a Asociatiei Pentru tsihasm, O.p 1, C.p 10.cod23OO Fdgdrag, jud. BraSov; tet. 0268.2.19357; e-mail: edituraagaton@hotmail.com

Tipdnth MULTIPRTNT S.A.- tagi

t28