ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI DE CAMIL PETRESCU Subiectul al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu argumentativ

de 2 3 pagini, despre directia modernista, promovata de E. Lovinescu in cultura romana, ilustrand-o cu un text narativ adecvat, pornind de la afirmatia criticului, conform careia scriitorii [trebuie] judecati si din punct de vedere al caracterului de sincronism cu dezvoltarea vietii noastre sociale si culturale, dar si din punc de vedere al efortului de diferentiere fata de ceea ce a fost inainte, diferentiere de material de ispiratie, in sensul evolutiei preocuparilor mimentului istoric, si de expresie, in sensul capacitatii limbii de a se innoi prin imagine si armorie. Modernismul este o directie literara manifestata in anii `20-`30 definita in principal in opozitie cu traditia si care impunea noi principii de cratie. E. Lovinescu este cel care teoretizeaza modernismul ca doctrina estetica si ca manifestare literara. Teoreticeanul porneste de la ideea ca exista un spirit al veacului, care determina sincronizarea culturilor europene. In acest proces, civilizatiile mai putin evoluate vor suferi influenta binefacatoare a celor mai avansate. Conform teoriei imitatiei, pe care o sustine, influenta popoarelor avansate se realizeaza in doi pasi: mai intai se adopta prin imitatie forme ale civilizatiei superioare, apoi se stimuleaza crearea unui fond propriu. In acest sens, principiul sincronismului vizeaza schimbul de valori intre culturi si acceptarea elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar afirmand ca: scriitorii [trebuie] judecati si din punct de vedere al caracterului de sincronism cu dezvoltarea vietii noastre sociale si culturale, dar si din punctul de vedere al efortului de diferentiere fata de ceea ce a fost inainte. Mutatiile de ordin tematic si estetic pe care E. Lovinescu le are in vedere pentru sincronizarea literaturii romane cu spiritul veacului, diferentele de material de inspiratie, sunt urmatoarele: trecerea spre o literatura de inspiratie urbana, cultivarea prozei obiective, evolutia poeziei de la epic la liric, intelectualizarea prozei si a poeziei, dezvoltarea romanului de tip analitic. Camil Petrescu a fost unul din principalii promotori ai modernismului in literatura noastra. In conferinta Noua structura si opera lui Marcel Proust, Camil Petrescu teoretizeaza romanul modern de tip proustian, pe care il opune romanului de tip traditionalist. In opinia sa, literatura unei epoci trebuie sa fie sincrona cu filozofia si cu celelalte domenii ale cunoasterii, in sensul evolutiei preocuparilor mimentului istoric, si de expresie, iar din acest punct de vedere, romanul traditional este anacronic. Romanul modern deplaseaza accentul de la un romanesc al evenimentelor la un romanesc al psihologiei, de la omniscienta

la pluriperspectivism. Devenirea psihica, afectivitatea, actele de vointa, inconstientul, subiectivitatea, fluxul constiintei, personajul-narator este viziunea unui reflexiv cu preocupari filozofice si literare, un Weltanchauung reflexiv, accentul cazand pe factorul psihologic, epicul fiind diminuat. Se genereaza astfel o formula epica noua in care teatrul actiunii se deplaseaza din afara inauntrul constiintei personajului-Nicolae Manolescu, prozatorul renuntand la semnificatia evenimentului exterior considerandu-se mai important ecoul pe care acesta il are in constiinta individului, acestea fiind doar cateva dintre caracteristicile romanului subiectiv. Constructia narativa devine mai libera, fiind determinata de conditia memoriei si a introspectiei: sa nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistraza simturile mele, ceea ce gandesc eu,... din mine insumi nu pot iesi [...], eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai. Noul roman este unul de observatie a vietii interioare, de analiza psihologica, discursul narativ fiind actorial intern realizat la persoana I, identificand naratorul cu personajul implicat: perspectiva homodiegetica-autor I intradiegetic, demostrand astfel autenticitatea, ce presupune ilustrarea realitatii prin propria constiinta. Aparut in 1930, romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi impune un prozator de prima marime, un analist de exceptie si un creator al unei formule narative deosebite. Caracteristicile acestui roman modern de tip subiectiv sunt urmatoarele: timpul prezent si subiectiv, fluxul constiintei, naratiunea la persoana I, luciditatea autoanalizei, unicitatea perspectivei narative si substantialitatea,conceptia conform careia literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, moartea, ideile, opera structuradu-se pe o pasiune, idee, sentiment, devenind o monografie a unor idei, iar personajele, exemplificari ale unor principii, niste constiinte individuale romancierul insusi vizand romanul ca pe un dosar de existenta. Scris sub forma unei confesiuni a personajului Stefan Gheorghidiu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi ofera doar punctul de vedere unic si subiectiv al personajului-narator, care face ca cititorul sa cunoasca despre evenimente doar atat cat stie naratorul. Formula monologului confesiv confera autenticitate, iar faptele si intamplarile sunt prezentate ca experiente interioare, analizate si interpretate. Titlul romanului anunta atat structura, cat si temele naratiunii, in acelasi timp cele doua experiente fundamentale traite de erou: dragostea si razboiul. Prima parte este o rememorare a iubirii esuate dintre Stefan Gheorghidiu si Ela, iar partea a doua este construita sub forma jurnalului de campanie al eroului si urmareste experienta de pe front, in timpul Primului Razboi mondial. Stefan Gheorghidiu traieste , de fapt, drama intelectualului inadaptant, scindat intre realitatea vietii si idealurile umanitatii promovate de fisofie. Chiar atunci cand recunoaste ca are un comportament inadegvat: izbugnirea mea era nelalocul ei, vulgara, fara temei, nu o face din perspectiva unei greseli de

comunicare, ci din perspectiva omului superior, aflat accidental intr-un mediu inadecvat lui: m-a scos din sarite atata saracie de spirit intr-o discutie. Cand isi traieste dazamagirea de a nu fi iubit asa cum vrea el, o face tot cu orgoliu. Monologul din fata lui Oprisan este practic si, ca sa nu para o confesiune, Gheorghidiu isi descrie sentimentele sub semnul stiintei: Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca, mentiune cu vointa, duc la o adevarata nevroza. Introducerea vointei ca factor determinant in ecuatia iubirii exclude libertatea si plaseaza inefabilul afectiv in plan secund. Sentimentele lui Stefan Gheorghidiu debuteaza sub specia mondenitatii orgolioase; lui ii plac oachesele. Ela este blonda, dar castiga prin insistenta. Orgoliul este o stare puternic afirmata si intens traita: orgoliul a constituit baza viitoarei mele iubiri, mai ales incidenta identitara: incepusem totusi sa fiu multumit fata de admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine, fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente. Din orgoliul identitatii masculine se naste un sentiment afectuos, insa conditionat de starea de superioritate: femeia aceasta incepuse sa-mi fie scumpa tocmai prin bucuria pe care i-o dadeam eu, facandu-ma sa cunosc astfel placerea de a fi dorit si de a fi eu insumi cauza de voluptate. Stefan Gheorghidiu se lasa iubit, fiindca acest fapt intra favorabil in paradigma fiintei lui: sa tulburi atat de misterios o femeie dorita de toti, sa fii atat de necesar unei existente, erau sentimente care ma adevereau in jocul intim al fiintei mele. Sentimentul inteles numai din perspectiva masculina face dovada incapacitatii personajului de a-i intelege pe cei din jur si, in mod concret, pe Ela; aceasta situatie este marcata stilistic prin superlativul atat de, folosit in definirea iubirii. Procedeul este elocvent si in portretul Elei: atata tinerete, atata frangere, atata nesocotinta... si atata generozitate. Elogiul obtinut prin repetitie si enumerare este sarac din punct de vedere al semnificatiei. Daca, personajul se analizeaza pe el insusi pana in cele mai mici amanunte, pe ceilalti ii expediaza intr-o suma de prejudecati comportamentale. Asa se intampla si cu Ela este frumoasa, generoasa, dar superficiala: Asa o doream, razvratind fermecator, lacoma, pachetele de la bacanie si, in acelasi timp, privind cu sfiala pachetul de carti, pe care ea nu le citea, dar stia cel putin ca pretuia mult. Comportamentul feminin standardizat de Stefan Gheorghidiu propune imaginea unei fiinte slabe, neajutorate, ascultatoare si in permanenta admiratie fata de barbat. Amestecul Elei in problemele referitoare la mostenire trezeste neincrederea in sufletul lui Stefan Gheorghidiu o neincredere legata de amenintarea unicitatii personale: As fi vrut-o mereu feminina, deasupra discutiilor acestora vulgare, plapanda si avand nevoie sa fie protejata. Suferinta se naste tot din orgoliul masculin, din egocentrismul dus la paroxism. As fi vrut-o/asa o voiam sunt sintagme care induc actul vointei personale. Aici imaginea Elei din realitate nu se suprapune peste imaginea standard a femeii.

Gelozia nu este motivata in actele Elei, dar devine paroxistica in imaginatia lui Stefan. Punctul de pornire este prejudecata sociala pe care o dispretuieste Auzisem de scandaluri-, dublat de o formatie interioara misogina: sunt clipe cand ura si dezgustul meu pentru femei devin atat de absolute, ca socotesc ca de la oricare dintre ele te poti astepta la orice. Suferinta este alimentata si de placerea disimularii. Comportamentul Elei, chiar daca pare cam exagerat, trezeste in erou gelozia mascata prin veselie excesiva, dar si patetismul dezamagirii: descoperirea unui cap strain si vulgar. In registrul tradarii, gesturile ii apartin lui Stefan. Tradarea Elei este, de fapt, o suma de informatii interpretate din perspectiva proprie. Ela devine imaginea simbol a tuturor femeilor nedemne, incapabile sa faca fericiti barbatii: ce trista experienta sa-ti conditionezi fericirea si cinstea de sexul capricios al femeii. Despartire - impacare - despartire - acestea sunt etapele casniciei. Daca impacarea este generata de redimensionarea orgoliului: am trecut vesel radios, eu, ea, indura parca o suferinta peste puterile ei, de exercitiul disimularii si al interiorizarii sentimentului (desi orice rochie ca a ei il emotioneaza, se face ca nu recunoaste rochia albastra), despartirea finala inseamna anularea trecutului. Orgoliul nu poate fi inlocuit prin iubire. Caracterul de sincronism cu dezvoltarea vietii noastre sociale si culturale,si a evolutiei preocuparilor mimentului istoric, si de expresie, a capacitatii limbii de a se innoi prin imagine si armonie, despre care vorbeste E. Lovinescu, transpare astfel in fiecare pagina a romanului, care se inscrie in directia novatoare pentru care milita criticul literar.

Scrie un eseu argumentativ, de 2-3 pagini, n care s prezini condiia intelectualului, aa cum se reflect ntr-o oper n proz studiat, pornind de la ideile exprimate n afirmaia lui Nicolae Manolescu, din eseul Cititul i scrisul : A citi i a scrie mi sau prut mereu ndeletniciri nu numai caracteristic umane, dar fondatoare ale unui om anumit : acela care triete n universul culturii verbale. Nu se poate spune cu destul exactitate ce vrst are acest om pe planet i nici dac el va supravieui, i ct timp, impactului cu alte tehnologii culturale. Dar deocamdat el este stpnul cel mai autorizat al lumii noastre, pe care nu ne-o putem imagina fr el. ntr-unul din articolele sale i anume n De ce nu avem roman, Camil Petrescu afirma : Literatura presupune firete probleme de contiin.Trebuie s ai deci ca mediu o societate n care problemele de contiin sunt posibile [] Eroul de roman presupune un zbucium interior, lealitate, convingere profund, un sim al rspunderii dincolo de contingenele obinuite. n concepia lui Camil Petrescu, un astfel de erou este intelectualul, diferit fa de individul comun i cruia i este caracteristic

observaia lucid generatoare de conflicte interioare i de drame puternice. Concepie care vine n acord cu afirmaia lui Nicolae Manolescu din eseul Cititul i scrisul : A citi i a scrie mi s-au prut mereu ndeletniciri nu numai caracteristic umane, dar fondatoare ale unui om anumit : acela care triete n universul culturii verbale. Nu se poate spune cu destul exactitate ce vrst are acest om pe pmnt i nici dac el va supravieui, i ct timp, impactului cu alte tehnologii culturale. Dar deocamdat el este stpnul cel mai autorizat al lumii noastre, pe care nu ne-o putem imagina fr el. n literatura romn seria eroilor nsetai de absolut este variat.Astfel, dintre intelectualii literaturii romne i putem aminti pe : ziaristul George Demetru Ladima din romanul Patul lui Procust, pe militantul socialist Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor, pe conductorul politic Danton din piesa omonim, pe militarul Pietro Gralla din drama Act veneian i nu n ultimul rnd pe studentul tefan Gheorghidiu din romanul Ultima noapte de dragoste,ntia noapte de rzboi scris de ctre Camil Petrescu. Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care prin opera sa fundamenteaz principiul sincronismului prin aducerea unor noi principii estetice ca : autenticitatea, substanialitatea, relativismul i prin crearea personajului intelectual lucid i analitic. Condiia intelectualului s-a bucurat de o constant preocupare din partea scriitorului Camil Petrescu care pleda n eseul Noocraia necesar pentru o organizare social asemntoare celei imaginate de Platon : n fruntea societii s se afle mini superioare, filozofi i savani. Un argument n favoarea preocuprii deosebite a lui Camil Petrescu pentru lumea ideatic l reprezint urmtoarele versuri din poezia Ideea :Eu sunt din aceia/ Cu ochi halucinai i mistuii luntric,/ Cu sufletul mrit/ Cci am vzut idei,versuri n care este mrturisit crezul camilpetrescian. Astfel prin apariia n anul 1930 a romanului Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi se introduce n literatura romneasc un nou tip de personaj : intelectualul ca structur de caracter, un ins obsedat de idee. Jocul ideilor devine pentru intelectual un joc al ielelor cruia nu-i poate rezista. Din aceast categorie de oameni superiori face parte personajul principal din romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, tefan Gheorghidiu, construit pe baza a doi parametri : ca instan narativ i ca referent uman. Ca instan narativ personna, adic din punctul de vedere al ncadrrii ntr-un anumit tipar, ntr-o ideologie estetic, este personaj principal datorit ocurenei sale pe parcursul discursului narativ, protagonist deoarece el centrez diegeza, central datorit rolului important pe care l are n transmiterea mesajului operei, tridimensional deoarece evolueaz pe parcursul operei i narator deoarece relateaz la persoana 1 i analizeaz cu luciditate toate evenimentele i strile interioare prin care trece acest intelectual dominat de incertitudini.Spre deosebire de romanul obiectiv tradiional n care sunt prezente naratorul omniscient, obiectiv i naraiunea la persoana a-lll-a, romanul de tip modern, subiectiv beneficiaz de naraiune la persoana 1,focalizare exclusiv intern, viziunea mpreun cu ceea ce presupune existena unui narator implicat, protagonist.Punctul de vedere unic i subiectiv al personajului care mediaz

ntre cititor i celelalte personaje face ca cititorul s cunoasc despre ele tot att ct tie i personajul principal, ns situarea eului narativ n centrul povesririi confer autenticitate iar faptele i personajele sunt prezentate ca evenimente interioare, interpretate, analizate, noul roman al secolului al-xx-lea inclusiv Ultima noapte de dragoste,ntia noapte de rzboi viznd domenii ale spiritului ca : iubirea, moartea, ideile, boala, gelozia.Infrastructura narativ presupune tehnici i procedee moderne precum : flash-back-ul, multiperspectivismul i introspecia, tehnica jurnalului.Autenticitatea limbajului este dat de stilul anticalofil pentru care opteaz scriitorul, notarea precis,exact, a povesti net, la ntmplare totul, ca ntr-un proces verbal.Prin stilul frust, inexpresiv, nenfrumuseat, Camil Petrescu respinge prelucrarea arificial a faptelor trite, punnd accent pe naturaleea stilului.Cel de-al doilea parametru pe care este construit acest personaj literar vizeaz calitatea sa de referent uman, ca persoan ,adic din punctul de vedere al fiinei pe care o imagineaz, tefan Gheorghidiu beneficiaz de un portret moral realizat n mare parte din gndurile i aseriunile lui,prin monologul interior,el analiznd,alternd sau interfernd aspecte ale planului interior ct i ale planului exterior, ns portretul moral mai este evideniat i pe baza caracterizrii indirecte,din faptele i vorbele personajului. Protagonistul triete dou experiene definitive pentru formarea lui ca om :dragostea i rzboiul.Prima dintre aceste experiene de cunoatere este trit sub semnul incertitudinii i reprezint un zbucium permanent.Cstoria lui tefan Gheorghidiu cu Ela, o frumoas coleg de facultate era una fericit pn cnd o motenire primit de la unchiul Tache dezechilibreaz aceast stare.Descoperind interesul vdit al Elei pentru latura material a vieii,care pentru el nu avea nici cea mai mic importan,tefan nu-i mai recunoate soia de care se ndrgostise, de care treptat se ndeprteaz i pn la urm cei doi divoreaz.Natur reflexiv i hipersensibil,personajul sufer pe de o parte pentru c are impresia c este nelat i pe de alt parte din faptul c Gheorghidiu,ca mai toi eroii lui Camil Petrescu,este ntro continu cutare de certitudini.Personajul triete o mare iubire,iubirea reprezentnd pentru el un proces de autosugestie.Sentimentul lui pentru Ela se nate din admiraie,mil dar mai ales din orgoliu,din cauza cruia Gheorghidiu ncearc s o modeleze pe Ela dup propriul ideal de feminitate,fiind un spirit idealist absolutizat.Inadaptat superior,el ncearc s recompun lumea n funcie de aspiraia sa ctre absolut,att n planul iubirii : acei care se iubesc au drept de via i de moarte ,unul asupra celuilalt,ct i n cel al experienei : N-a vrea s existe pe lume o experien definitiv,ca aceea pe care o voi face,de la care s lipsesc,mai exact s lipsesc ea din ntregul meu sufletescAr constitui pentru mine o limitare. Student la filozofie,Gheorghidiu are un intelect care triete n lumea ideilor,a crilor, triete n universul culturii verbale potrivit afirmaiei lui Nicolae Manolescu i are impresia c s-a izolat de realitatea material imediat.ns,n realitate,evenimentele exterioare sunt filtrate prin contiina sa i tocmai aceast realitate concret i tulbur echilibrul : mai nti motenirea de la unchiul Tache,care produce destrmarea cuplului,apoi absurditatea rzboiului.Preuit de

specialiti,printre care i Nicolae Manolescu,ca fiind stpnul cel mai autorizat al lumii noastre,pe care nu ne-o putem imagina fr el,un om de o inteligen sclipitoare,un fin observator i analist,personajul Gheorghidiu lupt mpotriva ordinii sociale,mpotriva afacerismului, politicianismului, mondenitii, avnd curajul s demate imperfeciunea lumii n care triete : toat suferina asta mi venea din nimic. O alt trstur specific intelectualului este luciditatea pe care personajul Gelu Ruscanu din piesa Jocul ielelor o sintetizeaz memorabil : Ct luciditate,atta contiin,ct contiin atta pasiune i deci atta dram.tefan Gheorghidiu triete i-i analizeaz cu luciditate strile, ridicndu-le la proporii cosmice, fiind dezamgit de incompatibilitatea dintre el i soia sa, mai apoi de realitatea crud a rzboiului,care este a doua experien fundamental pe care o triete personajul,a confruntrii directe cu moartea,care las definitiv n umbr experiena iubirii.Protagonistul se nroleaz n armat din onoare i din simul datoriei pentru patria sa,ns odat ce realizeaz banalitatea acelui rzboi i insuficiena pregtirii i a armamentului necesar,experimenteaz aceleai sentimente de fric i panic la fel ca i camarazii si,astfel c drama colectiv a rzboiului anuleaz drama personal a eroului. n romanul Ultima noapte de dragoste,ntia noapte de rzboi,Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid,nsetat de absolutul sentimentului de iubire,dominat de incertitudini,care se salveaz prin contientizarea unei drame mai puternice,aceea a omenirii ce triete tragismul unui rzboi absurd,vzut ca iminent a morii. Scrie un eseu argumentativ,de 2-3 pagini,despre evoluia personajului principal ilustrat ntr-un roman subiectiv studiat,pornind de la ideile exprimate n urmatoarea afirmaie:Romanul e povestea unor oameni caracteristici,originali,a caror viaa se degaj clar de mediu cu care intr n conflict.Viaa lor sufleteasc trebuie s fie complex tocmai ca s fie posibil acest conflict,adic s apar n contiina lor problema care-I tortureaz i-I ndeparteaza de felul cum concep viaa semenii lor.Romanul e legat de apariia contiinei(Mihai Ralea,De ce nu avem roman)
Ultima noapte de dragoste,ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu

Personajul literar, ca fiin de hrtie ce exist doar n lumea ficiunii dup cum opina Roland Barthes, a reprezentat ntotdeauna o ipotez de gndire, dar i de lucru pentru toi marii scriitori. Perioada interbelic nu face excepie de la aceast tendin unanim creatorilor de frumos. Aceast epoc st sub semnul direciilor impuse de Eugen Lovinescu n studiul Creaia obiectiv n care acesta consider oportun racordarea literaturii romne la un spirit al veacului

numitsaeculum, adic racordarea literaturii romne la valorile europene prin reorientarea dinspre temele de extracie rural spre cele citadine, dinspre subiectiv spre obiectiv, direcii ce nu presupun negarea spiritului naional, ci doar depirea unui spirit oarecum provincial i uzitarea unor procedee de creaie moderne. Sub semnul acestor direcii romanul va cunoate o perioad de relansare far precedent, aprnd acum scriitura elevat, despre i pentru intelectuali, unul dintre promotorii romanului modern, alturi de Liviu Rebreanu i Hortensia Papadat-Bengescu, fiind Camil Petrescu, scriitor care este n acelai timp i teoretician al romanului. El consider c scriitorul trebuie s reprezinte realitatea propriei contiine, fr artificii stilistice, fr nimic contrafcut, romanul fiind pentru el un dosar de existene. Camil Petrescu a fost poet Versuri, dramaturg Jocul ielelor, Act veneian, eseist Teze si antiteze, dar prin statutul de prozator demonstrat n Patul lui Procust-1933 i Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi-1930, este un nnoitor n arta romanului pe care a modificat-o esenial prin viziunea asupra realitii, prin compoziie, tehnica narativ, creaie de personaje i stil. n galeria impresionant de personaje literare camilpetresciene se evideniaz personajul tefan Gheorghidiu integrat operei Ultima noapte de dragoste,ntia noapte de rzboi, r oman care ilustreaz cu succes caracterul de roman modern de tip subiectiv fiind o specie literar a genului epic n proz, cu o aciune complex, desfurat pe o singur perspectiv narativ i avnd drept caracteristici: timpul prezent i subiectiv, fluxul contiinei, memoria afectiv, naraiunea la persoana I, luciditatea autoanalizei, anticalofilismul, dar i autenticitatea definit ca identificarea actului de creaie cu realitatea vieii, cu trirea febril, caracterul subiectiv rezidnd n modul implicat dramatizat de evideniere a temei iubirii i rzboiului pe parcursul unei diegeze acronice, n modul de individualizare a personajului-narator, acesta fiind nzestrat cu funcia de reprezentare i filtrnd permanent evenimentele prin contiina lui, dar i n infrastructura narativ care presupune tehnici i procedee moderne precum flash-backul, multiperspectivismul, introspecia, tehnica jurnalului. Toate aceste elemente conduc n mod peremptoriu la aseriunea critic a lui Mihai Ralea care opina c Romanul e povestea unor oameni caracteristici,originali, a cror viaa se degaj clar din mediul cu care intr n conflict.Viaa lor sufleteasc trebuie s fie complex tocmai ca s fie posibil acest conflict, adic s apar n contiina lor problema carei tortureaz i-i ndeprteaz de felul cum concep viaa semenii lor. Romanul e legat de apariia contiinei n studiul De ce nu avem roman. Astfel, ceea ce caracterizeaz mai nti personajele din romanele i dramele lui Camil Petrescu este faptul c ele se afl ntr-un permanent conflict cu lumea din jur. Starea conflictual este puternic interiorizat. Incercarea de a supravieui ntr-o lume considerat ostil sau nedemn se face printr-o trstur de caracter distinctiv, manifestat aproape exclusiv. tefan Gheorghidiu, personaj narator, reprezint tipul intelectualului lucid, inadaptabilul superior, care triete drama ndrgostitului absolut, conflictul esenial statutndu-se ntre idealul de iubire al acestuia i neputina materializrii lui din cauza unei societi vzute ca un pat al lui Procust. Ca orice personaj literar, el va fi construit pe baza a doi parametri: ca instan

narativ i ca referent uman. Ca instan narativ, persona, adic din punctul de vedere al ncadrrii ntr-un anumit tipar, ntr-o tipologie estetic, este personaj principal, datorit ocurenei sale pe parcursul discursului narativ, protagonist deoarece el centreaz diegeza, central datorit rolului lui important pe care-l are n transmiterea mesajului operei, tridimensional deoarece evolueaz pe parcursul operei. Cea mai pregnant i insolit ncadrare este cea care-l statuteaz ca personaj narator, deoarece el este nzestrat nu numai cu funcia de aciune, ci i cu cea de reprezentare i aceasta realizat diferit. Exist o perpectiv simultan, a jurnalului n capitolele afectate rzboiului i o perpectiv ulterioar, de prelucrare a romanului n capitolele afectate iubirii, conducnd la ideea acestui tip de narator implicat dramatizat : astzi cnd le scriu pe hrtie Aceste definiri ale personajului se evideniaz clar pe parcursul diegezei. Textul narativ este structurat n dou prti, precizate n titlu, acesta validndu-se ca motiv anticipativ, care indic temele romanului, n acelai timp dou experiene fundamentale de cunoatere trite de protagonist : iubirea si rzboiul. Dac prima parte reprezint rememorarea iubirii matrimoniale i este n ntregime ficional, partea a doua este construit sub forma jurnalului de campanie a autorului i urmrete experiena acestuia de pe front, n timpul primului rzboi mondial, ceea ce confer autenticitate. Romanul debuteaz cu un artificiu compoziional, aciunea primului capitol La Piatra Craiului n munte,, fiind ulterioar ntmplrilor relatate n capitolele II, III, IV, V, ale Crii I, capitolul punnd n eviden cele dou planuri temporale din discursul narativ, timpul narrii - prezentul frontului - i timpul narat - trecutul povetii de iubire. Astfel, n expoziiune sunt prezentate timpul i spaiul: n primvara lui 1916, n timpul concentrrii pe Valea Prahovei, tefan Gheorghidiu, un tnr sublocotenent, asist n popota ofierilor la discuia despre dragoste i fidelitate, pornind de la un fapt divers aflat n pres : un brbat care i-a ucis soia infidel a fost achitat de tribunal. Aceast discuie, cu valoarea madelenei proustiene, declaneaz memoria afectiv a protagonistului, trezindu-i amintiri legate de csnicia cu Ela . Fraza incipit a rememorrii ,,Eram nsurat de doi ani i jumtate cu o coleg de la Universitate i bnuiam c m nal concentreaz intriga i construiete ex-abrupto cel de-al doilea capitol ,,Diagonalele unui testament deschiznd drumul retrospectivei iubirii dintre tefan Gheorghidiu i Ela. Tnrul, pe atunci student la Filosofie, se cstorete din dragoste cu Ela, student la Litere, orfan crescut de o mtu. Iubirea brbatului se nate din duioie ,,Iubeti nti din mil, din ndatorire, din duioie, iubeti pentru c tii c asta o face fericit, dar la o autoanaliz lucid, naratorul mrturisete c mai ales din orgoliu : ncepusem totui s fiu mgulit de admiraia pe care o avea toat lumea pentru mine, fiindc eram att de ptima iubit de una dintre cele mai frumoase studente i cred c acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri, astfel ,,vanitatea de a fi iubit de o femeie frumoas devine la el stimulul pasiunii-Dumitru Micu. n desfurarea aciunii se precizeaz c cei doi soi, dup cstorie, triesc modest, dar sunt fericii. Echilibrul tinerei familii este tulburat de o motenire pe care Gheorghidiu o primete la moartea unchiului su avar Tache. Ela se implic n

discuiile despre bani, lucru care lui Gheorghidiu i displace profund: ,,A fi vrut-o mereu feminin, deasupra acestor discuii vulgare. Cuplul evolueaz spre o inevitabil criz matrimonial al crei moment culminant are loc cu ocazia excursiei la Odobeti prilejuit de srbtoarea Sfinilor Constantin i Elena. n aceast excursie Ela acord o atenie exagerat unui anume G., care dup opinia personajului-narator i va deveni mai trziu amant. Dup o scurt desprire, Ela i tefan se mpac. nrolat pe frontul romnesc, Gheorghidiu cere o permisie, ca s verifice dac soia lui l nal, fapt nerealizat din cauza izbucnirii rzboiului. A doua experien n planul cunoaterii existeniale o reprezint rzboiul, nct ,,Absolutul morii eclipseaz absolutul iubirii- Dumitru Micu. Frontul nseamn haos, mizerie, msuri absurde, nvlmseal, dezordine. Capitolul ,,Ne-a acoperit pmntul lui Dumnezeu! ilustreaz punctul culminant al romanului, ct i absurdul rzboiului. Gheorghidiu se ntoarce rnit i dup spitalizare, ajunge acas la Bucureti, dar se simte detaat de tot ce l legase de Ela. Obosit s mai caute certitudini i s se mai ndoiasc, o privete acum cu ,,indiferena cu care priveti un tabloui se hotrte s o prseasc n urma lecturrii unei anonime incriminatoare a fidelitii acesteia. Cel de-al doilea parametru pe care este construit acest personaj literar vizeaz calitatea sa de referent uman. Astfel, ca persoana, adic din punctul de vedere al fiinei pe care o imagineaz, tefan Gheorghidiu beneficiaz de un portret moral, realizat n mare parte din gndurile lui, prin monologul interior, el analiznd, alternnd sau interfernd aspecte ale planului interior-triri, sentimente, reflecii - ct i ale planului exterior - fapte, tipuri umane, relaii cu alii -, ns portretul moral se evideniaz i pe baza caracterizrii indirecte din faptele i vorbele personajului. Student la Filosofie, Gheorghidiu este un intelectual care triete n lumea ideilor i are impresia c s-a izolat de contingentul material imediat, n realitate evenimentele exterioare sunt filtrate prin contiina sa. Preuit de specialiti, fiind un om de o inteligen sclipitoare, ancorat nu numai n domeniul profesiunii sale, fiind observator i analist, este un om care triete drama inflexibilitii contiinei sale, un inadaptat superior n lumea comun, societatea fiind pentru el un veritabil ,,pat a lui Procust, aceste lucruri genernd criza matrimonial cu Ela care se las n voia tentaiilor moderne, de aici i criza de identitate, din cauza conflictului dintre existena sa i aparena social impus prin convenie de o realitate bucuretean ce judec omul dup false criterii : bani, avere, ereditate, cstoria fiind un contract social, o modalitate de a parveni, un paravan al afacerismului i al depravrii. Gheorghidiu, avnd o contiin incapabil de compromisuri, neputnd glorifica nelciunea se retrage din afacerile cu Nae Gheorghidiu, dovedindu-se astfel i calitatea de a fi cinstit. Natur reflexiv i hipersensibil, personajul sufer pentru c are impresia c este nelat. Mici incidente, gesturi fr importan, privirile pe care le schimb Ela cu G., un ,,vag avocat se amplific n contiina protagonistului pn la proporii casatrofale. A doua experien fundamental, cea a confruntrii directe cu moartea anuleaz experiena iubirii. Dei ar fi putut s evite participarea la rzboi profitnd de averea sa , tefan se nroleaz voluntar din dorina de a tri

aceast experien n-a vrea s existe pe lume o experien definitivcare s lipseasc din ntregul meu sufletesc. Confruntat cu situaii limit, protagonistul se autoanalizeaz lucid: ,,tiu c voi muri, dar m ntreb dac voi putea ndura fizic rana care mi va sfia trupul, iar drama rzboiului las definitiv n umbr drama iubirii. Finalul creeaz cititorului impresia c tefan Gheorghidiu este tipul nvingtorului, al omului capabil s ia totul de la capt, chiar dac a suferit o nfrngere, dar acest lucru va fi infirmat n romanulPatul lui Procust n care se specific faptul c tefan Gheorghidiu va fi condamnat de ctre Curtea Marial pentru c a trdat aceast ar, acest lucru nsemnnd c protagonistul va claca i n aceast a doua experien definitiv a sa . Dar protagonistul se ntregete i datorit infrastructurii narative, adic a tehnicilor compoziionale i a stilului abordat. Naratorul este protagonistul romanului, perspectiva narativ fiind subiectiv i unic, n acord cu viziunea autorului : Eu nu pot vorbi onest dect la persoana I. Naratorul omniscient, obiectiv i naraiunea la persoana a III-a sunt nlocuite n romanul modern i subiectiv, cu naraiunea la persoana I, cu focalizare exclusiv intern/viziuneampreun cu, ceea ce presupune existena unui narator implicat dramatizat. Inadaptat superior, hipersensibil, capabil de sentimente profunde avnd un ideal extrem de bine conturat i al crui eec vine din imposibilitatea concilierii acestuia cu realul, tefan Gheorghidiu face parte din categoria intelectualilor nsetai de absolut, reprezentnd un tip de personaj impus n literatura romn prin opera lui Camil Petrescu. Problema grav care duce la eecul social este c aceste personaje vor s transfere absolutul n viaa de zi cu zi. Fiindc transferul este imposibil, ele vor intra n conflict cu toat lumea, conflict ce va fi trit dramatic la nivel contiinei.

Scrie un eseu de 2-3 pagini , n care s prezini evolutia unui cuplu de personaje dintr-un roman subiectiv studiat. n elaborarea eseului , vei avea n vedere urmtoarele repere: a. Prezentarea a patru elemente ale textului narativ , semnificative pentru realizarea personajelor alese (de exemplu tema/motiv literar, perspective narative , aciune , conflict , relaii temporale i spaiale , momente ale subiectului , discurs narativ , mijloace/procedee de caracterizare , limbaj etc ) , prin referire la romanul subiectiv studiat. b. Prezentarea relaiilor dintre cele dou personaje ce formeaz cuplul , din perspective statutului lor psihologic , afectiv , social.

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE ,INTIA NOAPTE DE RAZBOI de Camil Petrescu

ELA

TEFAN GHEORGHIDIU

Adept al modernismului lovinescian , Camil Petrescu 1894-1957--,este cel care fundamenteaz principiul sincronismului , contribuind la sincronizarea literaturii romne cu cea european, aducnd noi principii estetice ca autenticitate , substanialitate , relativism i prin crearea personajului intelectual lucid i analitic .n Ultima noapte de dragoste ,ntia noapte de rzboi Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid , nsetat de absolutul sentimentului de iubire , dominat de incertitudini , care se salveaz prin contientizarea unei drame mai puternice , aceea a omenirii ce triete tragismul unui rzboi absurd , vzut ca iminen a morii .Evoluia cuplului din acest roman subiectiv se face cunoscut doar prin reflectarea ei subiectiv n ochii lui tefan Gheorghidiu , eroulnarator. Astfel , perspectiva narativ este unic , eroul-narator relatnd la persoana I experienele pe care viaa I le prilejuiete : experiena iubirii si experiena rzboiului . Perspectiva unic i situarea eului n centrul relatrii confer autenticitate acesteia , confirmnd un deziderat afirmat explicit de Camil Petrescu in conferina Noua structur i opera lui Marcel Proust : S nu descriu dect ceea ce vd , ceea ce aud , ceea ce nregistreaz simurile mele , ceea ce gndesc eu . Perspectiva subiectiv este deci necesar n msura n care tririle sufleteti i sinuozitile unui spirit sunt unice , personale i irepetabile . Romanul este alctuit din dou prti , corespunztoare celor dou experiene prin titlu . Experiena iubirii , surpirns n prima parte , este actualizat prin rememorare , n timp ce experiena rzboiului este consemnat imediat , sub forma unui jurnal de front . n fapt , prima parte debuteaz cu un artificiu compoziional coninut de primul capitol , La Piatra Craiului n munte : aflat ntr-o concentrare pe Valea Prahovei , tefan Gheorghidiu asist la o discuie ntre ofieri , pe marginea fidelitii n iubire i a drepturilor de viat i de moarte ale partenerilor unul asupra celuilalt .Discuia declanseaz amintirile eroului , din perioada petrecut alturi de Ela . tefan Gheorghidiu este student la Filosofie , lipsit de mijloace materiale deosebite , deoarece tatl sau i risipise averea n iniiative culturale perdante . n facultate el o cunoate pe Ela , de care nu se ndrgostete de prima dat , deoarece prefera fetele oachee , iar Ela era blond . Cu toate acestea , fiind considerate una dintre cele mai frumoase fete ale Facultii de Litere , i datorit insistenelor acesteia , ntre cei doi se nfirip o relaie , pus la nceput sub semnul orgoliului , orgoliul a construit baza viitoarei mele iubiri , mai ales c beneficia de admiraia tuturor : ncepusem totui s fiu mulumit de admiraia pe care o avea toat lumea pentru mine , fiindc eram att de ptima iubit de una dintre cele mai frumoase studente .Astfel , stimul al pasiunii devine vanitatea masculin . Pasiunea se adncete n timp iar cei doi ntemeiaza un cuplu admirat de ceilali . i triesc clipele de intimitate cu druire , mai ales c admiraia Elei fa de tefan se ntlnete fericit cu plcerea acesteia de a-i etala cunostinele de filosofie . Astfel , relaia dintre cei doi se bazeaz i pe un mentor spiritual , care ntregete implicarea pasional , afectiv a amndurora . Adept al iubirii unice i absolute , tefan Gheorghidiu descoper n iubire , i mai ales n a fi iubit , raiunea sa de a fi ,

modul de a se mplini pe sine : s tulburi att de mistuitor o femeie dorit de toi , s fii att de necesar unei existene , erau sentimente care m adevereau n jocul intim al fiinei mele . Fisura dintre cei doi ndrgostii se naste in urma aparaiei unei moteniri .Tache , unchiul bogat i avar al lui tefan Gheorghidiu , i las acestuia o motenire substanial , n detrimentul celorlali motenitori , care primesc pri mai reduse .Viaa cuplului se schimb semnificativ , acetia participnd acum la viaa monden pe care nainte nu i-o permiteau . Dac tefan Gheorghidiu nu este de aceasta viat , Ela descoper n ea volupti noi , modaliti de ai etala farmecul i de a-i manifesta cochetria . Apare astfel o fat a Elei nebnuit de soul ei i care i provoac acestuia neliniti i gelozii mai mult sau mai puin ntemeiate . n plus , oferta de afacere pe care le-o propune Nae , cellalt unchi , de a cumpra o ntreprindere metalurgic , este urmat de repulsia lui tefan Gheorghidiu fa de oportunismul acestui tip de activitate , n timp ce Elei i ofer prilejul de satisfacie , ba chiar de flirt cu scop pragmatic : este pus n situaia de a seduce un important om de afaceri , fapt care soului ei i repugna i cruia i se mpotrivete . Orgoliosul tefan Gheorghidiu se dovedete a fi adeptul superioritii a brbatului , pentu care femeia este un mijloc de a-i manifesta puterea protectoare : a fi vruto mereu feminin , deasupra discuiilor acestora vulgare i avnd nevoie s fie protejat . Jocul seduciei , al micilor flirturi generate de oportunitile ntlnirilor mondene ncepe s se macine orgoliul lui Gheorghidiu , care triete torturat de gelozie . Ela n schimb , adopt cu uurin noul stil de viaa , i se simte mgulit cnd constat succesul pe care l are pe lng un domn G. , cuceritor cu renume . ntmplarea care se desfoar la Odobeti , de srbtoarea Sfinilor Constantin i Elena , prilejuiete o criz grav n relaia de cuplu . Relaia se desfoar acum prin succesive acumulri de tensiune , despriri si mpacri . ntr-o astfel de criz , pentru a se rzbuna pe Ela , Gheorghidiu aduce acas o prostituat cu care soia l gsete n pat . Alt dat el revine acas pe neateptate i nu o gsete pe Ela , care apare a doua zi diminea . Gheorghidiu i cere s prseasc locuina i s accepte cererea de divor amiabil . mpcarea survine dup ce tefan Gheorghidiu gsete o scrisoare a verioarei sale , Anioara , care o invit pe Ela la ea peste noapte , tocmai n data n care el nu o gsete acas. Concentrat pe front pentru executarea unor lucrri militare i aflat la Piatra Craiului , tefan Gheorghidiu triete frmntat de gelozie , covins c Ela l inseal cu domnul G . El incearc s obtin o permisie , pentru a o vizita pe Ela . Aceasta se muta la Cmpulung spre a fi mai aproape de el , si l cheam insistent pentru a-l convinge s treac o suma de bani pe numele Elei spre a se asigura n cazul morii soului ei pe cmpul de lupta . Dei Romnia nu intrase n rzboi i tefan Gheorghidiu era convins c va rmne n neutralitate , Ela se teme de posibilitatea de a rmne vduv i srac. Obinnd cu greu permisia , tefan triete alturi de Ela ultima noapte de dragoste . Aflnd ce dorete soia sa e convins c aceasta plnuiete un divor i o cstorie cu domnul G. , convingere pe care i-o ntrete ntlnirea ntmpltoare cu acesta pe strada . Experiena rzboiului i prilejuiete descoperirea sentimentului morii , a suferinei aproapelui su , a panicii paroxistice , a unei luni apocaliptice . Rnit , eroul este spitalizat la Bucureti i dup vindecare revine acas . Aici descoper o Ela lipsit de orice farmec , care nu l mai atrgea . Sentimentul nstrinrii este dublat de cel al indiferenei , astfel ncat renun cu uurin la ntreg trecutul su frmntat i divoreaz cedndu-i fostei soii o important parte din avere .

Faptul c experiena iubirii este vzut doar din perspectiva subiectiv a lui Gheorghdiu i confer acestuia o aur de mister . Dei personajul narator este un analist lucid al strilor sale interioare i al evenimentelor exterioare , el nu poate s se elibereze de subiectivitate , pe care sentimentul de gelozie i orgoliul masculin i-o accentueaz . Chiar dac e convins c Ela l neala , nu are dovezi n acest sens . Tortura interioar este mai acerb , cci e alimentat de sentimentul nesiguranei . Evoluia relaiilor din cuplul tefan Gheorghidiu Ela , private numai dintr-o singur perspectiv , cea a brbatului , pune imaginea femeii ntr-o lumin defavorabil , dar accentueaz deziluzia brbatului n iubire . Desprirea mpacare desprire acestea sunt etapele csniciei . Dac mpcarea este generat de redimensionarea orgoliului am trecut vesel radios , - eu , ea ndura parc o suferin peste puterile ei - , de exerciiul disimulrii i al interiorizrii sentimetului , desprirea final nseamn anularea trecutului . Orgoliul nu poate fi nlocuit prin iubire . n ceea ce privete relaiile din interiorul unui cuplu , Camil Petrescu este previzibil ; ntotdeauna brbatul este n cutarea absolutului i femeia este uuratic , frivol . Drama personajelor masculine , n cazul de fa tefan Gheorghidiu , constat n inadecvarea lor de realitate c toi impun lumii n care triesc o gril , un ideal imposibil de atins . Eroarea lui tefan const n asumarea orgoliului ca mod de a fi n lume . De aceea consider c ce distrage cuplul tefan Ela este intolerana orgolioas a lui tefan Gheorghidiu Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi este un roman modern de tip subiectiv , deoarece are drept caracteristici unicitatea perspectivei narative , timpul prezent i subiectiv , fluxul contiinei , memoria afectiv , naraiune la persoana I , luciditatea autoanalizei , anticalofilismul , dar i autenticitatea definite ca identificare a actului de creaie cu realitatea vieii , cu experiena nepervertit , cu trirea febril . Prin cele dou romane ale sale , Ultima noapte de dragoste , ntia noapte de rzboi i Patul lui Procust ,ca i prin estetica privitoare la aceast specie , Camil Petrescu a nnoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universal . Scrie un eseu argumentativ de 2 3 pagini, despre directia modernista, promovata de E. Lovinescu in cultura romana, ilustrand-o cu un text narativ adecvat, pornind de la afirmatia criticului, conform careia scriitorii [trebuie] judecati si din punct de vedere al caracterului de sincronism cu dezvoltarea vietii noastre sociale si culturale, dar si din punc de vedere al efortului de diferentiere fata de ceea ce a fost inainte, diferentiere de material de ispiratie, in sensul evolutiei preocuparilor mimentului istoric, si de expresie, in sensul capacitatii limbii de a se innoi prin imagine si armorie.

Modernismul este o directie literara manifestata in anii `20-`30 definita in principal in opozitie cu traditia si care impunea noi principii de cratie. E.

Lovinescu este cel care teoretizeaza modernismul ca doctrina estetica si ca manifestare literara. Teoreticeanul porneste de la ideea ca exista un spirit al veacului, care determina sincronizarea culturilor europene. In acest proces, civilizatiile mai putin evoluate vor suferi influenta binefacatoare a celor mai avansate. Conform teoriei imitatiei, pe care o sustine, influenta popoarelor avansate se realizeaza in doi pasi: mai intai se adopta prin imitatie forme ale civilizatiei superioare, apoi se stimuleaza crearea unui fond propriu. In acest sens, principiul sincronismului vizeaza schimbul de valori intre culturi si acceptarea elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar afirmand ca: scriitorii [trebuie] judecati si din punct de vedere al caracterului de sincronism cu dezvoltarea vietii noastre sociale si culturale, dar si din punctul de vedere al efortului de diferentiere fata de ceea ce a fost inainte. Mutatiile de ordin tematic si estetic pe care E. Lovinescu le are in vedere pentru sincronizarea literaturii romane cu spiritul veacului, diferentele de material de inspiratie, sunt urmatoarele: trecerea spre o literatura de inspiratie urbana, cultivarea prozei obiective, evolutia poeziei de la epic la liric, intelectualizarea prozei si a poeziei, dezvoltarea romanului de tip analitic. Camil Petrescu a fost unul din principalii promotori ai modernismului in literatura noastra. In conferinta Noua structura si opera lui Marcel Proust, Camil Petrescu teoretizeaza romanul modern de tip proustian, pe care il opune romanului de tip traditionalist. In opinia sa, literatura unei epoci trebuie sa fie sincrona cu filozofia si cu celelalte domenii ale cunoasterii, in sensul evolutiei preocuparilor mimentului istoric, si de expresie, iar din acest punct de vedere, romanul traditional este anacronic. Romanul modern deplaseaza accentul de la un romanesc al evenimentelor la un romanesc al psihologiei, de la omniscienta la pluriperspectivism. Devenirea psihica, afectivitatea, actele de vointa, inconstientul, subiectivitatea, fluxul constiintei, personajul-narator este viziunea unui reflexiv cu preocupari filozofice si literare, un Weltanchauung reflexiv, accentul cazand pe factorul psihologic, epicul fiind diminuat. Se genereaza astfel o formula epica noua in care teatrul actiunii se deplaseaza din afara inauntrul constiintei personajului-Nicolae Manolescu, prozatorul renuntand la semnificatia evenimentului exterior considerandu-se mai important ecoul pe care acesta il are in constiinta individului, acestea fiind doar cateva dintre caracteristicile romanului subiectiv. Constructia narativa devine mai libera, fiind determinata de conditia memoriei si a introspectiei: sa nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistraza simturile mele, ceea ce gandesc eu,... din mine insumi nu pot iesi [...], eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai. Noul roman este unul de observatie a vietii interioare, de analiza psihologica, discursul narativ fiind actorial intern realizat la persoana I, identificand naratorul cu personajul implicat: perspectiva homodiegetica-autor I

intradiegetic, demostrand astfel autenticitatea, ce presupune ilustrarea realitatii prin propria constiinta. Aparut in 1930, romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi impune un prozator de prima marime, un analist de exceptie si un creator al unei formule narative deosebite. Caracteristicile acestui roman modern de tip subiectiv sunt urmatoarele: timpul prezent si subiectiv, fluxul constiintei, naratiunea la persoana I, luciditatea autoanalizei, unicitatea perspectivei narative si substantialitatea,conceptia conform careia literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, moartea, ideile, opera structuradu-se pe o pasiune, idee, sentiment, devenind o monografie a unor idei, iar personajele, exemplificari ale unor principii, niste constiinte individuale romancierul insusi vizand romanul ca pe un dosar de existenta. Scris sub forma unei confesiuni a personajului Stefan Gheorghidiu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi ofera doar punctul de vedere unic si subiectiv al personajului-narator, care face ca cititorul sa cunoasca despre evenimente doar atat cat stie naratorul. Formula monologului confesiv confera autenticitate, iar faptele si intamplarile sunt prezentate ca experiente interioare, analizate si interpretate. Titlul romanului anunta atat structura, cat si temele naratiunii, in acelasi timp cele doua experiente fundamentale traite de erou: dragostea si razboiul. Prima parte este o rememorare a iubirii esuate dintre Stefan Gheorghidiu si Ela, iar partea a doua este construita sub forma jurnalului de campanie al eroului si urmareste experienta de pe front, in timpul Primului Razboi mondial. Stefan Gheorghidiu traieste , de fapt, drama intelectualului inadaptant, scindat intre realitatea vietii si idealurile umanitatii promovate de fisofie. Chiar atunci cand recunoaste ca are un comportament inadegvat: izbugnirea mea era nelalocul ei, vulgara, fara temei, nu o face din perspectiva unei greseli de comunicare, ci din perspectiva omului superior, aflat accidental intr-un mediu inadecvat lui: m-a scos din sarite atata saracie de spirit intr-o discutie. Cand isi traieste dazamagirea de a nu fi iubit asa cum vrea el, o face tot cu orgoliu. Monologul din fata lui Oprisan este practic si, ca sa nu para o confesiune, Gheorghidiu isi descrie sentimentele sub semnul stiintei: Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca, mentiune cu vointa, duc la o adevarata nevroza. Introducerea vointei ca factor determinant in ecuatia iubirii exclude libertatea si plaseaza inefabilul afectiv in plan secund. Sentimentele lui Stefan Gheorghidiu debuteaza sub specia mondenitatii orgolioase; lui ii plac oachesele. Ela este blonda, dar castiga prin insistenta. Orgoliul este o stare puternic afirmata si intens traita: orgoliul a constituit baza viitoarei mele iubiri, mai ales incidenta identitara: incepusem totusi sa fiu multumit fata de admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine, fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente. Din orgoliul

identitatii masculine se naste un sentiment afectuos, insa conditionat de starea de superioritate: femeia aceasta incepuse sa-mi fie scumpa tocmai prin bucuria pe care i-o dadeam eu, facandu-ma sa cunosc astfel placerea de a fi dorit si de a fi eu insumi cauza de voluptate. Stefan Gheorghidiu se lasa iubit, fiindca acest fapt intra favorabil in paradigma fiintei lui: sa tulburi atat de misterios o femeie dorita de toti, sa fii atat de necesar unei existente, erau sentimente care ma adevereau in jocul intim al fiintei mele. Sentimentul inteles numai din perspectiva masculina face dovada incapacitatii personajului de a-i intelege pe cei din jur si, in mod concret, pe Ela; aceasta situatie este marcata stilistic prin superlativul atat de, folosit in definirea iubirii. Procedeul este elocvent si in portretul Elei: atata tinerete, atata frangere, atata nesocotinta... si atata generozitate. Elogiul obtinut prin repetitie si enumerare este sarac din punct de vedere al semnificatiei. Daca, personajul se analizeaza pe el insusi pana in cele mai mici amanunte, pe ceilalti ii expediaza intr-o suma de prejudecati comportamentale. Asa se intampla si cu Ela este frumoasa, generoasa, dar superficiala: Asa o doream, razvratind fermecator, lacoma, pachetele de la bacanie si, in acelasi timp, privind cu sfiala pachetul de carti, pe care ea nu le citea, dar stia cel putin ca pretuia mult. Comportamentul feminin standardizat de Stefan Gheorghidiu propune imaginea unei fiinte slabe, neajutorate, ascultatoare si in permanenta admiratie fata de barbat. Amestecul Elei in problemele referitoare la mostenire trezeste neincrederea in sufletul lui Stefan Gheorghidiu o neincredere legata de amenintarea unicitatii personale: As fi vrut-o mereu feminina, deasupra discutiilor acestora vulgare, plapanda si avand nevoie sa fie protejata. Suferinta se naste tot din orgoliul masculin, din egocentrismul dus la paroxism. As fi vrut-o/asa o voiam sunt sintagme care induc actul vointei personale. Aici imaginea Elei din realitate nu se suprapune peste imaginea standard a femeii. Gelozia nu este motivata in actele Elei, dar devine paroxistica in imaginatia lui Stefan. Punctul de pornire este prejudecata sociala pe care o dispretuieste Auzisem de scandaluri-, dublat de o formatie interioara misogina: sunt clipe cand ura si dezgustul meu pentru femei devin atat de absolute, ca socotesc ca de la oricare dintre ele te poti astepta la orice. Suferinta este alimentata si de placerea disimularii. Comportamentul Elei, chiar daca pare cam exagerat, trezeste in erou gelozia mascata prin veselie excesiva, dar si patetismul dezamagirii: descoperirea unui cap strain si vulgar. In registrul tradarii, gesturile ii apartin lui Stefan. Tradarea Elei este, de fapt, o suma de informatii interpretate din perspectiva proprie. Ela devine imaginea simbol a tuturor femeilor nedemne, incapabile sa faca fericiti barbatii: ce trista experienta sa-ti conditionezi fericirea si cinstea de sexul capricios al femeii. Despartire - impacare - despartire - acestea sunt etapele casniciei. Daca impacarea este generata de redimensionarea orgoliului: am trecut vesel radios, eu, ea, indura parca o suferinta peste puterile ei, de exercitiul disimularii si al

interiorizarii sentimentului (desi orice rochie ca a ei il emotioneaza, se face ca nu recunoaste rochia albastra), despartirea finala inseamna anularea trecutului. Orgoliul nu poate fi inlocuit prin iubire. Caracterul de sincronism cu dezvoltarea vietii noastre sociale si culturale,si a evolutiei preocuparilor mimentului istoric, si de expresie, a capacitatii limbii de a se innoi prin imagine si armonie, despre care vorbeste E. Lovinescu, transpare astfel in fiecare pagina a romanului, care se inscrie in directia novatoare pentru care milita criticul literar.

Scrie un eseu argumentativ, de 2-3 pagini, despre perspectiva narativ ntr-un roman de tip subiectiv studiat, pornind de la ideile exprimate n urmtoarea apreciere critic: Autorul pare a fi [] un perspectivist: el pare a ti c ceea ce numim <<adevrat>> este totdeauna produsul unui punct de vedere i c singura putin de a ne salva oarecum de relativismul fatal al contiinei este de a nmuli perspectivele n jurul aceluiai obiect. (Tudor Vianu, Arta prozatorilor romni) Ultima noapte de dragoste,ntia noapte de rzboi De Camil Petrescu -perspectivele narativen perioada interbelic proza romneasc va sta sub imperiul direciilor impuse de Eugen Lovinescu n studiul Creaie obiectiv, studiu n care acesta avertiza asupra necesitii sincronizrii literaturii romne cu cea european. n virtutea acestui spirit al secolului, criticul consider oportun renunarea n proz la problematica de extracie rural, ceea ce va duce la apariia romanului ca scriitur elevat, despre i pentru intelectuali. Muli scriitori interbelici se vor orienta ctre romanul de analiz, subiectiv care presupune privirea dinuntru a ntregului univers n perioada de culme scriind Hortensia Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu i Camil Petrescu. ntre toi se va detaa Camil Petrescu datorit faptului c el este i teoritician al romanului cu nite concepte bine fixate i documentate i, contientiznd necesitatea sincronizrii literaturii cu filosofia i cu toate tiinele, este convins c scriitorul descrie realitatea propriei contiine: Autorul pare a fi [] un perspectivist: el pare a ti c ceea ce numim <<adevrat>> este totdeauna produsul unui punct de vedere i c singura putin de a ne salva oarecum de relativismul fatal al contiinei este de a nmulti perspectivele n jurul aceluiai obiect.

Fiind un roman, specie literar a genului epic n proz de mrime substanial n raport cu celelalte specii nrudite, prin dezvoltarea de regul a unei problematici grave, fiind o naraiune fictiv n care aciunea dominant, bazat pe evenimente reale, uneori documente, se desfoar pe mai multe planuri, fiind susinut de numeroase personaje, bine individualizate i antrenate de o intrig complex, Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi a reuit s genereze n literatura romn o adevrat revoluie a mentalitii att n plan estetic, ct i social. Caracterul subiectiv al acestuia rezid n modul inedit care depete clieele tradiionale de abordare a temelor majore: iubirea i rzboiul, filtrate permanent prin contiina personajului, n modul de individualizare din interior a personajului reprezentnd intelectualul nsetat de experiene definitive cu valoare de absolut i n infrastructura narativ. Camil Petrescu este adeptul substanialitii, concepie conform creia literatura trebuie s reflecte esena concret a vieii, abordnd n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi domenii ale spiritului: iubirea, moartea, boala, ideile. De asemenea, romancierul deine primatul n ilustrarea realitii prin propria contiin, validndu-se astfel autenticitatea creaiei sale, acesta afirmnd: Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea contiinei mele, coninutul meu psihologic. Stilul unic camilpetrescian se caracterizeaz prin introducerea tehnicilor i procedeelor narative cu valoare de primat: anamneza, care n cazul acestei opere are valoare cathartic, prustianismul, anticalofilismul, multiperspectivismul. Primul argument prin care se evideniaza perspectivele narative n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi l reprezint modul de abordare al temelor care puncteaz probleme existeniale, iubirea i rzboiul, teme validate prin intermediul a doua perspective narative: una contemporan susinuta de jurnal, conturndu-se astfel tehnica jurnalului, i una ulterioar de prelucrare a romanului. Romanul debuteaz cu prezentarea personajului principal, tefan Gheorghidiu, ca proaspt sublocotenent rezervist n primavara anului 1916, contribuind la amenajarea fortificaiilor de pe Valea Prahovei. Dup discuia de la popot n care personajul nu reuete s obina o permisie de la comandant, prin memoria involuntar el nareaz faptele retrospectiv, aducnd n prezent experiena sa erotic: cum s-a cstorit cu Ela i cum a ajuns s cread c ea l nala cu G., cum motenete o avere i se implic ntr-o afacere din care se va retrage ulterior, rmnnd totui bogat. Reuete s obin permisia, merge la Cmpulung s i vad soia care l roag s treac nite bani din motenirea unchiului Tache pe numele ei. Rzboiul ncepe iar el ajunge rnit ntr-un spital din Bucureti. Se ntoarce la Ela, iar n corespondena primit acas gsete o scrisoare care l acrediteaz c soia lui l nal. i las acesteia nainte de divor casele de la Constana i toate bunurile. Pe parcursul capitolelor afectate rzboiului se scoate in eviden caracterul unic al acestuia aflat n antitez cu viaa mediocr bucuretean definit printr-o realitate social care judec omul dup false valori precum avere i ereditate, una economic

mediocr i meschin, una familial n care familia este un paravan al afacerismului i depravrii i una politic, spaiu al unei comedii umane. Iubirea este prezentat printr-un flash-back amplificat, naratorul urmrind n primul rnd afirmarea unei concepii despre aceasta vazut ca un proces de autosugestie. Pentru Gheorghidiu rememorara acestei povesti, anamneza, devine act catharctic, un act de purificare, un mod de a uita. Al doilea argument prin care se evideniaz modul subiectiv de abordare a temelor dominante l reprezint uzitarea tehnicilor moderne n conturarea personajului inedit pe atunci. Caracterul acestuia se reliefeaz prin intermediul introspeciei avnd monologul interior ca mod de exprimare a strilor luntrice, de reflectare a existenei lui individuale. Ca instan narativ, tefan Gheorghidiu este personajul principal, fiind prezent n toate secvenele narative, protagonist, ntreaga aciune fiind pus pe seama sa i personaj narator, prin prisma lui fiind narate evenimentele. Este un narator implicat dramatizat i un romancier virtual aa cum este statutat de ctre N. Manolescu. nzestrat cu funcia de interpretare i cu cea de reprezentare, el ilustreaza concepia scriitorului conform creia eroul de roman presupune un zbucium interior. Ca referent uman, el este nzestrat cu numeroase placaje culturale. El este superior moral celorlali prin aspiraiile ctre ideal, iubire, perfeciune i are o contiina incapabil de compromisuri neputnd glorifica nelciunea i retrgndu-se din afacerile cu Nae Gheorghidiu. Personajul este un om care lupt cu ordinea social, afacerismul, politicianiasmul, modernitatea, avnd curajul s demate imperfeciunile lumii n care traiete. Este intransigent, preuit de specialiti - fiind numit de profesorii si de filosofie s in un curs special studenilor - , un om de o inteligen sclipitoare, un inadaptat superior n lumea ce pentru el este un adevrat pat al lui Procust. Gheoghidiu este aflat n permanant cutare de certitudini, este un fiu observator i analist, dar i hipersensibil, amplificnd semnificaia unui gest sau a unui cuvnt pn la proporiile unei catastrofe. Este extrem de posesiv i incapabil s accepte o nfrngere. Este obsedat de absolut, dar va fi nvins de el devenind astfel victima propriului ideal. Spre deosebire de acesta, Ela este o expresie a mediocritii i a superficialitii. Att timp ct ea este detaat de vulgaritate, se afl deasupra celorlalte femei prin imaginea pe care i-o pstreaz n mintea lui tefan Gheorghidiu, ea nu este numit, este meninut ntr-un anonimat superior i misterios. n momentul n care, cobort de pe soclu se amestec n gloat, n societatea mediocr, frivol, meschin, artificializat de conveniene este numit Ela. Al treilea argument n validarea perspectivelor narative l reprezint modul de realizare a discursului narativ. Dominanta stilului camilpetrescian este anticalofilismul, autorul susinnd pe parcursul ntregii sale opere o notare precis fr a uzita figuri de stil pretenioase. Acest stil necontrafcut care sporete autenticitatea este conferit de: folosirea cuvintelor simple, a verbelor la persoana I, tehnica amnuntului, notaia reaciilor fiziologice, sobrietate,

abundena neologismelor i a comparaiilor. Discursul narativ actorial intern realizat la persoana I identific naratorul cu personajul implicat, perspectiva fiind homodiegetic iar autorul intradiegetic. Dubla perspectiv asupra aceluiai eveniment este dat de evenimentul povestit, dublat de notele infrapaginale n care se dau anumite explicaii suplimentare. Finalul este unul deschis element implicat de modernitate i d impresia cititorului c eroul este capabil de a o lua de la capt n urma rememorrii evenimentelor i exonerrii de acestea. Camil Petrescu pleac de la ideea c timpul subiectiv poate fi recuperat prin anamneza, aceasta aducnd n prezent gnduri, fapte revolute, totul fiind subordonat memoriei involuntare. Pe parcursul ntregului roman se observ o propensiune deosebit pentru strile difuze ale eroului, de exaltare a tririlor, de sondare pn n zonele adnci ale subcontientului. Camil Petrescu dezaprob omnisciena romancierului tradiional, respingnd dezinvoltura prin care acesta ii atribuie o cunoatere absolut a vieii. Astfel, el abordeaz, dei ntr-o form incipient, dubla perspectiv asupra aceluiai eveniment, ntrind ideea c fiecare eveniment reprezint o realitate diferit pentru persoane diferite.
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE ,INTAIA NOAPTE DE RAZBOI de Camil Petrescu ELA SI STEFAN GHEORGHIDIU
Adept al modernismului lovinescian , Camil Petrescu 1894-1957--,este cel care fundamenteaza principiul sincronismuli , contribuind la sincronizarea literaturii romane cu cea europeana , aducand noi principii estetice ca autenticitate , substantialitate , relativism si prin crearea personajului intelectual lucid si analytic .In Ultima noapte de dragoste ,intaia noapte de razboi Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid , insetat de absolutul sentimentului de iubire , dominat de incertitudini , care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice , aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd , vazut ca iminenta a mortii .Evolutia cuplului din acest roman subiectiv se face cunoscuta doar prin reflectarea ei subiectiva in ochii lui Stefan Gheorghidiu , eroul-narator. Astfel , perspective narativa este unica , eroul-narator relatand la persoana I experientele pe care viata I le prilejuieste : experienta iubirii si experienta razboiului . Perspectiva unica si situarea eului in centrul relatarii confera autenticitate acesteia , confirmand un deziderat afirmat explicit de Camil Petrescu in conferinta Noua structura si opera lui Marcel Proust : Sa nu descriu decat ceea ce vad , ceea ce aud , ceea ce inregistreaza simturile mele , ceea ce gandesc eu . Perspectiva subiectiva este deci necesara in masura in care trairile sufletesti si sinuozitatile unui spirit sunt unice , personale si irepetabile . Romanul este alcatuit din doua parti , corespunzatoare celor doua experiente prin titlu . Experienta iubirii , surpirnsa in prima parte , este actualizata prin rememorare , in timp ce experienta razboiului este consemnata imediat , sub forma unui jurnal de front . In fapt , prima parte debuteaza cu un artificiu compozitional continut de primul capitol , La Piatra Craiului in munte : aflat intr-o concentrare pe Valea Prahovei , Stefan Gheorghidiu asista la o discutie intre ofiteri , pe marginea fidelitatii in iubire si a drepturilor de viata si de moarte ale partenerilor unul asupra celuilalt .Discutia declanseaza amintirile eroului , din perioada petrecuta alaturi de Ela . Stefan Gheorghidiu este student la Filosofie , lipsit de mijloace materiale deosebite , deoarece tatal sau isi risipise averea in initiative culturale perdante . In facultate el o cunoaste pe Ela , de care nu se indragosteste de prima data , deoarece prefera fetele oachese , iar Ela era blonda . Cu toate acestea , fiind considerate una dintre cele mai frumoase fete ale Facultatii de Litere , si datorita insistentelor acesteia , intre cei doi se infiripa o relatie , pusa la inceput sub semnul orgoliului , orgoliul a construit baza viitoarei mele iubiri , mai ales ca beneficia de admiratia tuturor : incepusem totusi sa fiu multumit de admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine , fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente .Astfel , stimul al pasiunii devine vanitatea masculina . Pasiunea se adanceste in timp iar cei doi intemeiaza un cuplu

admirat de ceilalti . Isi traiesc clipele de intimitate cu daruire , mai ales ca admiratia Elei fata de Stefan se intalneste fericit cu placerea acesteia de a-si etala cunostintele de filosofie . Astfel , relatia dintre cei doi se bazeaza sip e un mentor spiritual , care intregeste implicarea pasionala , afectiva a amandurora . Adept al iubirii unice si absolute , Stefan Gheorghidiu descopera in iubire , si mai ales in a fi iubit , ratiunea sa de a fi , modul de a se implini pe sine : sa tulburi atat de mistuitor o femeie dorita de toti , sa fii atat de necesar unei existente , erau sentimente care ma adevereau in jocul intim al fiinitei mele . Fisura dintre cei doi indragostiti se naste in urma aparatiei unei mosteniri .Tache , unchiul bogat si avar al lui Stefan Gheorghidiu , ii lasa acestuia o mostenire substantiala , in detrimental celorlalti mostenitori , care primesc parti mai reduse .Viata cuplului se schimba semnificativ , acestia participand acum la viata mondena pe care inainte nu si-o permiteau . Daca Stefan Gheorghidiu nu este de aceasta viata , Ela descopera in ea voluptati noi , modalitati de asi etala farmecul si de a-si manifesta cochetaria . Apare astfel o fata a Elei nebanuita de sotul ei si care ii provoaca acestuia nelinisti si gelozii mai mult sau mai putin intemeiate . In plus , oferta de afacere pe care le-o propune Nae , celalalt unchi , de a cumpara o intreprindere metalurgica , este urmata de repulsia lui Stefan Gheorghidiu fata de oportunismul acestui tip de activitate , in timp ce Elei ii ofera prilejul de satisfactie , ba chiar de flirt cu scop pragmatic : este pusa in situatia de a seduce un important om de afaceri , fapt care sotului ei ii repugna si caruia I se impotriveste . Orgoliosul Stefan Gheorghidiu se dovedeste a fi adeptul superioritatii a barbatului , pentu care femeia este un mijloc de asi manifesta puterea protectoare : as fi vrut-o mereu feminina , deasupra discutiilor acestora vulgare si avand nevoie sa fie protejata . Jocul seductiei , al micilor flirturi generate de oportunitatile intalnirilor mondene incepe sa se macine orgoliul lui Gheorghidiu , care traieste torturat de gelozie . Ela in schimb , adopta cu usurinta noul stil de viata , si se simpe magulita cand constata succesul pe care il are pe langa un domn G. , cuceritor cu renume . Intamplarea care se desfasoara la Odobesti , de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena , prilejuieste o criza grava in relatia de cuplu . Relatia se desfasoara acum prin succesive acumulari de tensiune , despartiri si impacari . Intr-o astfel de criza , pentru a se razbuna pe Ela , Gheorghidiu aduce acasa o prostituata cu care sotia il gaseste in pat . Alta data el revine acasa pe neasteptate si nu o gaseste pe Ela , care apare a doua zi dimineata . Gheorghidiu ii cere sa paraseasca locuinta si sa accepte cererea de divort amiabil . Impacarea survine dupa ce Stefan Gheorghidiu gaseste o scrisoare a verisoarei sale , Anisoara , care o invita p Ela la ea peste noapte , tocmai in data in care el nu o gaseste acasa . Concentrat pe front pentru executatrea unor lucrari militare si aflat la Piatra Craiului , Stefan Gheorghidiu traieste framantat de gelozie , covins ca Ela il inseala cu domnul G . El incearca sa obtina o permisie , pentru a o vizita pe Ela . Aceasta se muta la Campulung spre a fi mai aproape de el , si il cheama insistent pentru a-l convinge sa treaca o suma de bani pe numele Elei spre a se asigura in cazul mortii sotului ei p campul de lupta . Desi Romania nu intrase in razboi si Stefan Gheorghidiu era convins ca va ramane in neutralitate , Ela se teme de posibilitatea de a ramane vaduva si saraca. Obtinand cu greu permisia , Stefan traieste alaturi de Ela ultima noapte de dragoste . Afland ce doreste sotia sa e convins ca aceasta planuieste un divort si o casatorie cu domnul G. , convingere pe care i-o intareste intalnirea intamplatoare cu acesta pe strada . Experienta razboiului ii prilejuieste descoperirea sentimentului mortii , a suferintei aproapelui sau , a panicii paroxistice , a unei luni apocaliptice . Ranit , eroul este spitalizat la Bucuresti si dupa vindecare revine acasa . Aici descopera o Ela lipsita de orice farmec , care nu il mai atragea . Sentimentul instrainarii este dublat de cel al indiferentei , astfel incat renunta cu usurinta la intreg trecutul sau framantat si divorteaza cedandu-i fostei sotii o importanta parte din avere . Faptul ca experienta iubirii este vazuta doar din perspectiva subiectiva a lui Gheorghdiu ii confera acestuia o aura de mister . Desi personajul narator este un analist lucid al starilor sale interioare si al evenimentelor exterioare , el nu poate sa se elibereze de subiectivitate , pe care sentimentul de gelozie si orgoliul masculine i-o accentueaza . Chiar daca e convins ca Ela il inseala , nu are dovezi in acest sens . Tortura interioara este mai acerba , caci e alimentata de sentimentul nesigurantei . Evolutia relatiilor din cuplul Stefan Gheorghidiu Ela , private numai dintr-o singuraperspectiva , cea a barbatului , pune imaginea femeii intr-o lumina defavorabila , dar accentueaza deziluzia barbatului in iubire . Despartirea impacare despartire acestea sunt etapele casniciei . Daca impacarea este generate de redimensionarea orgoliului am trecut vessel radios , - eu , ea indura parca o suferinta peste puterile ei - , de exercitiul disimularii si al interiorizarii sentimetului , despartirea finala inseamna anularea trecutului . Orgoliul nu poate fi inlocuit prin iubire . In ceea ce priveste relatiile din interiorul unui cuplu , Camil Petrescu este previzibil ; intotdeauna barbatul este in cautarea absolutului si fermeia este usuratica , frivola . Drama personajelor masculine , in cazul de fata Stefan Gheorgidiu , constata in inadecvarea lor de realitate ca toti impun lumii in care traiesc o grila , un ideal imposibil de atins . Eroarea lui Stefan consta in asumarea orgoliului ca mod de a fi in lume . De aceea considera ca ce distrage cuplul Stefan Ela este intoleranta orgolioasa a lui Stefan Gheorghidiu Ulitima noapte de dragoste intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv , deoarece are drept caracteristici unicitatea perspectivei narrative , timpul present si subiectiv , fluxul constiintei , memoria afectiva ,

naratiune la persoana I , luciditatea autoanalizei , anticalofilismul , dar si autenticitatea definite ca identificare a actului de creatie cu realitatea vietii , cu experienta nepervertita , cu trairea febrila . Prin cele doua romane ale sale , Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi si Patul lui procust ,ca si prin estetica privitoare la aceasta specie , Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literature universala .