Sunteți pe pagina 1din 68

Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 1/68

SUPORT DE CURS
ISTORIA FARMACIEI
Anul I I I semestrul I
Notiuni introductive; definitie; scurt istoric
Elemente de vindecare n Ornduirea Comunei Primitive
Arta vindecrii n Lumea Antic:
Mesopotamia
Egipt
India
China
Stiintele medicale n Grecia Antic Hipocrate si conceptia hipocratic
Stiintele medicale n Epoca Elenistic si Roma Antic
Arta vindecrii la geto-daci.
Dezvoltarea farmaciei n Evul Mediu: Bizant, Califatele Arabe.
Farmacia n trile Europei Apusene n Evul Mediu
Farmacia n Epoca Renasterii
Faculttile de Farmacie
Dezvoltarea farmaciei n Secolul Luminilor
Bibliografie
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 2/68
- Notiuni introductive; definitie; scurt
istoric
- Elemente de vindecare n
Ornduirea Comunei Primitive
$tiin(ele medicale n
Mesopotamia
FARMACOPEEA SUMERIAN
Plantele (sammu) folosite de sumerieni si
asiro-babilonieni:
palmierul, cedrul, salcia, pinul, fructe si frunze de dud,
mesteacn.
cassia, sofranul, mustarul, ceapa, usturoi, foi de dafin,
cimbru
smochinul, migdalul si fructele lor, fructe de ienupr,
roscove, seminte de curmal
trestia, helelea, obligean, ricin, ment, licviritie,
cnepa indian folosit ca tmie (sec. VII .Hr.).
cenusa vegetal alcalin din Salicornia fructicosa (Brnca
lemnoas)
Plante toxice
A nu se inspira vaporii din vasul n care se prepar
macerate sau infuzii din:
rdcin de mtrgun,
seminte de mselarit,
mandragor,
iarb de cnep,
capsule proaspete de mac.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 3/68
Drogurile din lumea animal erau produse de la
animale sau om:
O bucat de teast de om, oase de om, fecale umane
Limb de soarece, pr de cine, corn de cerb
Grsime de sarpe negru, lapte de la o vac alb
Excremente de gazel, piele de sarpe, praf de
carapace de broasc testoas
testiculul unui cine negru sau al unui om orb sau
impotent
Cinele negru era sub protectia zeitei vindectoare
Gula
Droguri minerale: gipsul, sulful (pucioasa), alaunul, oxizii
metalici, pilitura de cupru, argila.
Este de remarcat c se cunostea procedeul obtinerii cenusii
vegetale alcaline, probabil din Salicornia fructicosa (brnca
lemnoas), acesta intrnd adesea n retete.
Excipienti: apa, berea, vinul de palmier, pulberi alcaline
vegetale, pulberi argiloase, calcaroase, uleiuri care puteau
folosi si ca substante active.
Retetele contin numeroase ingrediente.
Formele medicamentoase sunt numeroase: solutii, unguente,
maceratii, prafuri, supozitoare.
Sunt mentionate si fumigatii sau cataplasme cu produse
organice fetide (fecale, urin, produse descompuse) probabil
n scopul izgonirii duhurilor rele din corpul bolnavului.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 4/68
Retetele lui Ur-Lugal-Edinne,
medicul din Lagas:
bolnavi de stomac: ntr-un vas de mrime
potrivit, puse ap, la fiert si las s dea n
clocot apoi adaug mai multe msuri de
frunze de salcie, rsin de mirrha, rdcin
de lemn dulce si cimbru.
Re(et pentru dureri de stomac:
sila de smochine
sila de suc de iarb de Kassu
Se amestec cu ulei, vin si ap se obtine o
suspensie fin se adaug 3 sekeli unt
curtat si 2 sekeli de miere se continu
amestecarea, se adaug 10 sekeli de Kella
(Ammi visnaga).
Potiunea se administreaz pe stomacul gol,
dimineata, nainte de rsritul constelatiei
caprei.
Piatr la rinichi ceaiuri din frunze de
mesteacn, fructe de ienupr si rdcin de lemn
dulce n infuzie se adaug coaja de ou, salpetru
si terebentin.
Boli la plmni comprese de fin de seminte
de in, bine mpachetate ntre dou bucti de pnz
curat si toat compresa muiat n infuzie de
fenicul, fierbinte.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 5/68
Unitatea de msur pentru greutti
era talantul, subdivizat n 60 mine, iar
acestea n 60 sekeli, a crui
subdiviziune 1/60 corespundea la
0,27g.
Talant (58,32 Kg) = 60 mine
(927 g)= 60 sekeli (16,2 g)= 1/60
sekeli = 0,27 g
Sumerul si marile orase-cetti (astzi
teritoriul Iranului si Irakului) au constituit
una dintre primele si cele mai nsemnate
vetre etnoiatrice care au radiat stiinta si
etnomedicina n toate directiile, ndeosebi
ctre vest.
Unele plante sunt cu succes utilizate si azi:
lemn dulce, seminte de in, cimbru, ienupr,
mesteacn, scortisoar, ghimber,
mandragora, cnep indian.
STIINTELE MEDICALE N
EGIPTUL ANTIC
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 6/68
Egiptenii credeau n mai multi zei vindectori si
anume:
Ra (Amon Ra) creatorul lumii identificat cu
soarele,
Isis (zeita solar a medicinii, marea magician)
(zeita grului, ea patroneaz fecunditatea si
maternitatea),
Osiris (sotul lui Isis este zeul care nvinge moartea,
zeul renvierii),
Thot (zeul cunoasterii, el este "cel ce stie" modul n
care bolnavul poate fi redat existentei normale),
Sekhet zeita chirurgiei.
Imhotep zeul medicinii.
Papirusul Ebers(20m / 30 cm)
este o adevrat enciclopedie
medico-farmaceutic,
continnd peste 800 de retete,
constituind principala surs de
informatie asupra medicinii si
farmaciei vechiului Egipt.
DROGURI:
A. Regnul vegetal:
sedative, somnifere, stupefiante mac, mandragor,
mselarit, cnep indian;
antiflogistice musetelul, ment;
aromate, stomahice anason, chimion, absint,
coriandru, ceap, usturoi;
vermifuge usturoi, rodie, buturi cu miere si ulei;
dezinfectante sub form de fumigatii cu smirn,
terebint, tmie.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 7/68
B. Regnul animal:
lapte de vac si matern;
oule;
ceara;
grsimile animale;
organele (ficat, testicule);
sngele;
miere.
C. Regnul mineral:
1. elemente: sulf, mercur, aur, argint, cupru;
2. sruri: carbonat de sodiu numit "natron" (oaza Natron),
clorur de sodiu, sulfat de cupru, alaun, sruri de amoniu,
asfalt, crbune, argil, (vindecarea inflamatiilor si
cicatrizarea rnilor).
n retete se preciza:
indicaia: tuse, arsuri, diurez, transpiratie,
eficiena: bun, foarte bun;
momentul administrrii: dimineata, seara,
frecventa n prima lun, n toate trei perioadele
din an.
Conjunctiva granuloas
"trahomul(Rickettsia) era tratat cu:
1. fiere de broasc testoas si extract de opiu
2. amestec de galen (Pb S) argil galben
pmnt de Nubia si natron (Na
2
CO
3
).
Hemeralopie- ficat de bou pus la foc mic de
tulpini de orz sau gru trebuie s fie ptruns
bine de ctre fum.
Blefarite: pomezi si colire cu calochint,
tmie, diferite plante.
Afeciuni respiratorii tusea cu miere sau
chimen cu miere sau smntn.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 8/68
Inhala(ii: cu smirn, rsin aromat, miez de
curmale n prti egale
n anghina pectoral yi dureri de gt
cataplasme reci sau fierbinti cu argil verde pentru a
calma durerile.
n dureri de cap frictiuni si unguente fr
medicatie intern.
Afeciuni ginecologice:
irigatii vaginale cu rsin de terebint si telin,
macerate n lapte sau cu smnt de cnep n miere de albine.
Sterilitatease trata astfel:
afumarea aparatului genital cu excremente de hipopotam,
aplicarea de cataplasme cu snge de soprl, carne putrezit, dinti
de porc, cear din urechile porcului si grsime rnced.
Pentru uurarea naterii se administreaz, unguente,
potiuni, se fceau masaje.
Arsurile uyoare se tratau cu:
lapte matern, cataplasme succesive cu argil verde,
frunze de varz proaspt (calmeaz durerile)
rnile pansate cu pnz mbibat cu miere si smirn.
Cariile dentare plombate cu un fel de ciment,
argil alb (caolinul) pentru albirea, dezinfectarea
dintilor si fortificarea gingiilor.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 9/68
Arta vindecrii n India Antic
Medicina indian se dezvolt n trei epoci
diferite:
- prevendic;
- vedic;
- clasic.
Terapia vedic continea retete magice si formule
incantatorii (plante si extracte vegetale).
Ritualul vedic se baza pe sacrificiul unui animal.
Se credea c exist 5 sufluri: respiratia, vorbirea,
digestia, bila, btile inimii.
Medicina n hindus "ansadhi" si deriv de la
"asadhi" (ierburi anuale folosite ca leacuri).
Medicina clasic indian este reunit n Ajurveda
(stiinta vietii ndelungate), elaborat ncepnd din
secolul VI e.n.
Cuprinde mai multe colectii medicale "samhita"
principalele fiind ale medicilor: Susruta, Charaka,
Vagbhata.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 10/68
Medicii indieni
Erau buni cunosctori ai plantelor (asadhi),
administrate sub forme variate: infuzii, tincturi,
colire, unguente, prafuri, fumigatii, macerate.
Numai acela care este familiarizat cu numele
plantelor si caracteristicile lor exterioare,
capabil s le foloseasc dup adevratele lor
proprietti, poate fi considerat un medic bun
(Charaka).
n textul indian Susruta-samhita sunt
descrise peste 700 de remedii vegetale
cu efectele lor curative:
tamarindul (laxativ)
cardamomul (calmant n dureri de splin)
cortex calotropides (tonic)
Cannabis indica (analgezic)
usturoiul, mustarul (revulsiv)
aconitul (dureri de ficat, ameteal si dureri
generale)
Ricinul purgativ si dezinfectant cutanat pentru
leprosi.
Manuscrisul Bower (secolele V-II . Hr.)
(descoperit n1891) contine peste 200 de
remedii vegetale:
piperul, ghimberul, ricinul
liciul (Berberis lycinum) terapia ulcerelor,
afectiunilor de ochi, urechi, ale organelor
genitale, mncrimea pielii, n hemoptizie
scortisoara, cuisoara, ghimberul (carminative)
indigofera Anil afectiuni de ficat
la administrarea medicamentelor medicul
folosea procedee magice si formule incantatorii.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 11/68
Antidoturi vegetale mpotriva muscturilor de sarpe planta
Sarpagandha cea care combate serpii identic cu Rauwolfia
serpentina
Aceeasi plant cu denumirea de Chandra (luna) este folosit n
tratamentul boli ale lunii (afectiuni psihice, tulburri nervoase).
Remediile vegetale indiene traditionale sunt si astzi mult folosite.
Droguri animale: mierea, laptele, organele, urina, fecalele, veninul
din serpi.
Substan(e minerale: salpetrul, sulfatul de cupru, carbonatul de calciu,
boraxul, sulful, zincul, mercurul.
$tiin(ele Medicale n
China Antic
Medicina chinez
Caracter mitologic (preoti si vrjitori)
descntece, leacuri vegetale, amulete.
Mileniul I .Hr. hieroglife Yi Shen (medicul);
Yi=medicin,
Yi = n stnga sus o lad cu un instrument, n
dreapta sus o mn tinnd o lance, jos un preot
(nlocuit cu simbolul vinului).
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 12/68
Primul tratat de farmacologie (mpratul Shen-Hung
din legendara dinastie Xia) contine 360 de droguri,
mpratul gusta zilnic zeci de plante; el a depistat la 30
de plante propriettile toxice.
Remedii vegetale:
Asa foetida, Lobelia chinesis, Salvia multiflora
Ricinus communis, Myrrha, Cyperus rotundus, Morus alba
Nux moschata
Strychnos nux-vomica, Rheum officinale (rubarba)
Cinnamommum campfora, Panax ginseg, Ephedra sinica.
Farmacologia Pen-tsao kang-mu(sec.XVI)
scris de medicul Li-Shen-Cen (1518-1593)
52 de volume
sunt descrise 1892 de medicamente
din care 1094 sunt de origine vegetal.
Medicamentele folosite n medicina tradi(ional:
pietrele pretioase (ametistul, rubinul), jadul,
perlele;
veninul de viper, carapace de broasc testoas,
laptele matern, urina, fecale, placent uman, piele
de mgar, creier de cine, ochi de oaie, ficat de
porc, alge, licurici (n lotiuni pentru ochi).
Medicamente minerale: alaunul, boraxul, sulful
(scabiei), sulfatul de zinc (diuretic), cinabru,
calomelul, sulfatul de sodiu.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 13/68
Formele galenice utilizate n China antic:
sucuri de plante,
solutii (mixturi),
decocturi,
colire,
unguente, paste,
prafuri,
pilule,
emplastre
bolusuri.
Terapia medicinii chineze culte:
Dichroa febrifuga antimalaric
Panax ginseg tonic
Ephedra vulgaris antiasmatic
Rheum officinale stomahic, purgativ
Elsholzia cristata diuretic
Areca catechu antihelmintic
Li-Shen-Cen considera opiul, vinul si alcoolul
medicamente.
$TIINTELE MEDICALE N
GRECIA ANTIC
n sec. VII-VI .Hr. teritoriul locuit de greci
cuprindea:
- Grecia continental
- Insulele din Marea Egee
- Sudul Italiei si Sicilia (Siracusa, Crotona)
- si colonii importante pe trmul de apus al
Asiei (Efes, Milet) si al Mrii Negre (Histria,
Tomis, Calatis).
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 14/68
Zeii din Grecia Antic:
Asclepios, zeul medicinii fiul lui Apolo,
Epione sotia lui Asclepios ndeprta durerile.
Copiii lor:
Mahon zeul chirurgiei,
Hygeia cea care pstreaz sntatea,
Panaceea autovindectoare,
Hera, Atena si Artemis atributii speciale de
gestatie, parturitie si maternitate,
Hercule zeul izvoarelor termale,
Chiron zeul care a nvtat oamenii s foloseasc
plantele medicinale.
n sec. XI-X .Hr. exist o medicin a
templelor apar temple nchinate lui
Asclepios, asa numitele asclepioane (300
asclepioane) cel mai cunoscut sanctuarul de
la Epidaur (din Peloponez) ale crui ruine s-
au pstrat.
Aceste asclepioane erau complexe
arhitectonice compuse din temple, plasate ntr-
o zon mpdurit cu izvoare tmduitoare.
n aceste sanctuare se adunau bolnavii pentru a
primi ngrijirea preotilor vindectori
(asclepiozi).
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 15/68
Medici "iatros" existau si persoane fr pregtire
deosebit, dar legati de arta vindecrii.
"pharmacopoles" (paleo = a vinde) preparau si
vindeau medicamente.
"migmatopoles" (migme = amestec) preparau
mixturi, cosmetice, otrvuri.
"myropoles" (miro = alifie) preparau parfumuri si
diferite alifii cosmetice.
"rhizotomos" (rhiza = rdcin, tamao = a tia)
preparau leacuri vegetale.
HIPOCRAT Printele medicinei
(460-375 Hr)
Crtile lui Hipocrat (dup Littr):
Despre medicina veche,
Despre fracturi,
Despre articulatii,
Despre luxatii,
Despre hemoroizi,
Despre fistule,
Despre plgile capului,
Despre oficina medicului,
Epidemiile,
Despre boala sfnt sau
epilepsie,
Boli de femei,
Prognosticul,
Aforismele (peste 400),
Despre aer, ap si locuri,
Nomos sau canonul,
Despre regim,
Despre arta medical,
Jurmntul.
n Corpus Hippocraticum sunt mentionate aproximativ 300 de
medicamente din cele trei regnuri:
1. Din regnul vegetal se foloseau
plante indigene
plante din import (Orient).
si anume:
hipnotice: capsula (Kodeia) si sucul (opios) de mac (mikon)
de unde deriv cuvntul "opium" denumit si "mikonion".
Hypnos, zeul somnului reprezentat avnd n mn cupa cu
butura somnifer, numit hypnotikon)
stimulante uterine (Secale cornutum)
vomitive si purgative diferite specii de Elebor
expectorante, excitante, anticonvulsivante.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 16/68
2. Drogurile din regnul animal laptele, organele
(opoterapia), grsimea, cantaridele.
3. Substan(e minerale: srurile de cupru, mercur,
potasiu, stibiu, spuma de mare.
4. Preparate dietetice:
oxymel (mierea)
oxyglykon (otet si miere)
melikraton (miere si lapte)
kykeon (buturi din orez) amestecat cu ment.
siraion (must de struguri).
aphyton (fiertur din fin de gru).
Tratamentele recomandate de Hipocrate:
Dieta
tisan sup de orez decojit: o portie de orez, 12-15 prti ap,
un pic de otet, ulei, sare, praz.
alimente ntritoare: sfecl, dovlecei, pepene galben sau spanac
Ap si miere de albine.
Tuberculoza
rut, Anethole, telin, coriandru, vin rosu acidulat, fin de
gru, fin de orez si brnz veche de capr.
Purgative
ricinul, spnzul negru si Colocynth
Vomitive
spnzul alb si isopul (Hyssopus officinalis)
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 17/68
Diuretice
usturoi, ceap, praz, castravete, pepene galben, dovlecel, chimen dulce
Hipnotice
macul negru sau alb, rdcina de mandragor sau seminte de mselarit.
Cataplasme: sculet plin cu sare sau meii prjit.
Fumigatii:
bucti de fier nrosit n foc sunt de mai multe ori aruncate n urin
peste paie umede asternute pe crbuni aprinsi se presar blegar de capr si
pr de iepure amestecate cu ulei de foc.
Tampoane (boli pentru femei)
ctei de usturoi, niter, interiorul uleios al unei gale de stejar.
frunze de chimen zdrobite n vin si aplicate n ln.
argil alb.
Inflamarea amigdalelor:
inhalea, prin intermediul unui tub, a fumului dintr-o vatr n care ardea: isop,
sulf si bitum.
tratamentul putea fi nsotit de gargare fcute din mghiran, cimbru, telin,
ment de niter, toate fierte n ap cu putin otet.
La administrarea medicamentului se
tine seama de felul simptomelor:
Similia similibus curantur
Contraria contrariis curantur
Stiintele medicale n
EPOCA ELENISTIC SI
ROMAN
ALEXANDRIA ELENIST $I ROMA
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 18/68
Epoca elenistic perioada din istoria si
civilizatia Greciei si a Orientului Apropiat si
Mijlociu cuprins ntre 323 .Hr. si 30 .Hr. adic
de la moartea lui Alexandru Cel Mare (Alexandru
Macedon rege al Macedoniei 356-323 .Hr.) si
cucerirea Egiptului de ctre romani.
Centrul vietii intelectuale a lumii este Alexandria,
oras din Egipt port la Marea Mediteran
(important centru economic si cultural al lumii
eleniste si romane).
n Alexandria au func(ionat :
I. scolile alexandrine;
II. scoala empiric.
colile alexandrineau fost nfiin(ate de: Herofil (remarcabil atomist)
yi Erasistrate (fiziolog).
Deyi rivale, ambele ycoli aveau acelayi principiu de baz:
cunoayterea anatomiei yi fiziologiei.
n Alexandria se practic disec(ia pe cadavre (exist practica
milenar a mblsmrii).
$colile alexandrine acord o mare importan( farmacologiei.
Medicina a fost divizat n trei pr(i pe care grecii le vor numi:
I. prima se ocupa cu dieta dietetic:
II. a doua cu medicamentele farmaceutica;
III. a treia cu opera(iile manuale chirurgie.
Medicamente recomandate de ERASISTRATE
Bolile de ficat yi tulburrile intestinale le trata cu cicoare: se fierbe
n ap pn e ptruns, se pune ntr-un alt vas cu ap clocotit ca
s-i ias amrciunea, apoi se scoate yi se pune ntr-un vas cu ulei.
nainte de folosire se adaug cteva picturi de o(et.
Hidropizie (dropic): comprese cu Colocynth, pepene galben yi mr
amestecate cu vin.
Boli de ochi, urechi, nas yi ulcerele testiculelor: mixtur de cupru
ars, sulfat de fier ars, yofran yi mirt.
Laptele matern pentru muycturile animalelor veninoase.
Dureri de urechi: mixtur de ieder yi coaj de rodie zdrobite yi
amestecate cu ulei de trandafir.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 19/68
Remediile lui Heraclit
Calmarea durerii si inducerea somnului: pilule
Icute din patru portii de suc de cucut si patru
portii de mselarit si o portie de castoreum, una
de piper alb, una de Costmary, una de mirt si una
de opiu. Toate acestea se fierbeau n vin, apoi
preparatul se lsa la soare pentru obtinerea
densittii dorite.
Calmarea tusei si inducerea somnului: pilule
Icute din sofran, trestie de zahr, castoreum si
lacrimi de max.
mpotriva balonrilor stomacului si intestinelor:
anason si castoreum si vin ndulcit cu miere.
Tratament mpotriva inflamrii creierului si a
delirului:
Pacientul era tinut ntr-un loc rcoros i se fcea o
clism si se lua snge.
Se repet procedeul pe toat durata bolii capul
era ras si splat cu decoct de frunze de laur, uns cu
ulei de trandafir.
Se aplic o cataplasm fcut din fin, mied,
pulbere de iris, ulei de mastic(Pistacia lentiscus) si
rogoz dulce (Calamus aromaticum).
Se aplic o masc format din solutie de Poucidan,
opiu, castoreum, ulei de migdale amare, otet si ulei
de in.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 20/68
Antichitatea greco-roman si apoi evul mediu au fost
dominate de ideea, rezultat din filozofia lui Aristotel, c
fiecare din elementele naturii poate fi n anumite conditii,
transformat unul n altul: aerul n ap, apa n pmnt
(transmutatie) ceea ce s-a numit mai trziu cu termenul
arab alchimie si are originea n antichitate si se
bazeaz pe principiul permutabilittii substantelor, aplicat
la metale.
Alchimia antic cunoaste o mare dezvoltare in
Alexandria elenistic bazele ei au fost puse de Balos din
Mendos care public un tratat despre "Arta vopsirii"
cuprinznd patru prti: aur, argint, pietre pretioase si
purpur.
Medicina yi farmacologia la Roma
Medicina yi farmacologia la romani a fost
influen(at de aceea a etruscilor.
Etruria regiune din Peninsula Italic sec. 3
.Hr. inclus n statul roman (Toscana de azi).

Despre practica medical aflm de la Eschil


care n "Elegie" men(ioneaz c n Etruria
cresc plante de leac n mare cantitate yi se
relateaz yi despre vrjitoarea Circe dovedind
caracterul mitomagic al artei vindecrii
etrusce.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 21/68
Teofrast n "Istoria plantelor" d referire asupra regiunilor La(iu
yi Etruria unde cresc plante medicinale.
Vergiliu men(ioneaz c etruscii erau buni cunosctori ai
ierburilor de leac, iar preo(ii lor tmduiau muycturile de yarpe
(viper).
Exista o comunitate de sacerdo(i care preparau medicamente, mai
ales anestezice.
Preo(ii etrusci erau renumi(i n arta haruspiciilor prezicerea
viitorului prin observarea ficatului animalelor sacrificate.
Din descoperirile arheologice rezult c etruscii aveau cunoytin(e
anatomice (figurine de argil) yi foloseau o tehnic naintat in
ngrijirea din(ilor (asiro-babilonieni).
$coli medicale
coala metodist ntemeiat de Temison
adeptii acestei scoli se opuneau teoriei hipocratice.
Explicau bolile conform conceptiei atomice a lui
Democrit si Epicur numai prin ngustarea si
lrgirea canalelor (porilor) prin care circul atomii
organismului.
Tratament:
msuri relaxante hidroterapie cald,
sngerare yi masaj.
msuri constrictive hidroterapie rece.
Administrarea de narcotice, o(et yi vin
(considerat panaceu universal).
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 22/68
Temison a preparat:
1. Sirop somnifer: decoct de capsule mac, miere, yofran, acacia yi vin.
2. Sirop amar: aloe, yofran, nard, mastic.
Mastic (Pestacia lentiscus) produs rezinos (insula Hios bazinul
mediteranian) astringent (oleorezin = ulei volatil yi o parte
rezinoas format din acizi masticonic yi masticinic)
Asclepiade a fost medicul unor personalit(i ca Marc Antoniu,
Cicero. El a studiat malaria, yi a fcut deosebirea dintre
pneumonie yi pleurezie. El recomanda msuri dietetice: regim
alimentar, exerci(ii fizice, masaj, hidroterapie.
Antoniu Musa cunoscut ca medicul lui August yi poe(ilor
Vergiliu yi Hora(iu. n scrierea "De herba vettonica" el enumera
47 de re(ete, avnd ca ingredient principal planta Betonica
officinalis eficace n numeroase boli.
Remedii recomandate de Cornelius Aulus Celsus
Scurgerea sngelui vitriol, tmie, alaun, o(et.
Cele care nchid yi vindec rnile: smirna, melcii zdrobi(i cu cochilie cu
tot, pnza de pianjen.
Remedii de maturare: nardul, bitumul, grsimea.
Stimulente ale apetitului: scor(iyoara, purecri(a, Bdellium.
Dezinfectan(i: snge de porumbel, hrean, corn de cerb, praz, cocleal,
orpiment.
Corozive: alaun, spum de mare, fiere
Substan(e care provoac arsuri: vitriol, borax, excremente de oaie,
cantaride (elitrele insectei Lytra vesicatoria).
Medicamente tonice: cear, ulei yi terebentin fierte apoi amestecate cu
miere, ulei de iris yi trandafir.
Celsius descrie pe larg alifii, plasturi yi tablete sau pastile, tampoane
vaginale yi pudre.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 23/68
Democrate (medic grec) a rmas n istoria farmaciei fiindc a
preparat antidotul denumit Theriaca, perfec(ionat apoi de
contemporanul su Andromacus, medicul lui Nero.
Theriaca lui Andromacus (Antidotum Andromachi) con(inea
peste 50 de ingrediente printre care opiu yi carne de viper. Este
considerat unul din cele mai vechi medicamente compuse yi folosit
preventiv n timpul epidemiilor, contra otrvurilor yi n
numeroase boli, efectul principal datorndu-se opiului.
Pedanius Dioscoride, "tatl farmacologiei din Antichitate" medic
militar (mijlocul sec. I e.n.) a scris "De materia medica" n 6 cr(i.
El descrie peste 600 de plante grupate n familii yi dup
propriet(ile terapeutice. Pe lng descrierea farmacologic sunt
indicate yi modul de recoltare yi conservare ca yi depistarea
falsificrilor.
Discoride descrie unele metode fizico-chimice ca:
distilarea, sublimarea, cristalizarea, nclzirea pe baie de
ap.
Descrie prepararea unui unguent din litarg
(Pb O ) yi ulei.
Men(ioneaz efectele nocive ale mercurului; deja
semnalate de Teofrast.
Dioscoride prepar lanolina indicat n ulcerele cutanate yi
pentru facilitarea evacurii copilului la naytere.
GALENUS
Medicina greco-roman a ajuns la culme n
sec. II e.n. prin opera de sintez a lui Galen.
Galenus din Pergam(Asia Mic) (130-200 e.n.)
a fost mpreun cu Hipocrate cel mai mare
medic al antichit(ii.
Considerat printele "farmaciei preparative"
care i-a purtat numele mult vreme. (galenic)
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 24/68
Galen s-a nscut la Pergam, ca fiu al unui arhitect. A cltorit
mult: Smirna, Corint, Alexandria, Cipru, Palestina, Siria.
Ini(ial a fost medic al ycolii de gladiatori din Pergam.

S-a perfec(ionat n chirurgie yi dietetic.


Este chemat la Roma de ctre mpratul Marc Aureliu, rmnnd
n serviciul acestuia yi a fiului su timp de peste 20 de ani.
A murit la Pergam.
Opera lui Galen este vast, variat, valoroas. n domeniul
filozofiei a scris lucrri de retoric, logic yi psihologie.
Opera medical a lui Galen (peste 500 lucrri) cuprinde tratate de
anatomie, fiziologie, etiologie, diagnostic, igien, dietetic,
terapeutic, farmacologie, comentarii la Hipocrate, istoricul
ycolilor medicale.
Opera sa farmacologic principal
cuprinde:
14 cr(i din Ars magna (Magatehne, Metoda
terapeutic)
Despre medicamentele simple, dup
temperamentul yi efectul lor
Despre compozi(ia medicamentelor dup gen
Despre compozi(ia medicamentelor dup loc
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 25/68
n clasificarea medicamentelor, Galen (ine seama de calit(ile de baz a celor
patru nsuyiri principale:
cald focul
rece aerul
umed apa
uscat pmntul.
mparte medicamente dup gust n 9 grupe:
astringent; acerb; auster;
acid; dulce; unsuros;
srat; amar; acru.
n func(ie de gust depinde yi natura ac(iunii medicamentelor:
emollentia, induratia, laxantia,
emplastica, diuretica, extergentia (cur(ire),
operientia (deschide vasele), urentia (caustice).
Vnztori specializa(i:
"veneficii - otrvuri
"unguentarii - cosmetice
"rizotomi" - plante medicinale
Instrumentarul folosit era din: sticl, alabastru, metal,
ceramic, lemn.
Se utilizau: balante (libra, statera);
mojare (mortarium);
vase de diferite forme si mrimi,
spatule, lingurite.
volumul lichidelor se msura cu areometru
Sistemul medical Roman
Denumirea Egal cu Echivalent cu
mina usu medico 16 uncii 500 g
libra 12 uncii 360 g
uncia 8 drahme 30g
drahma 3 scrupulus 3,75 g
scrupulus 3 obulus 1,20 g
obulus 3 siliqua 0,60 g
siliqua - 0,20 g
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 26/68
Sistemul de greut(i roman pentru uz medical
s-a men(inut pn n epoca Renayterii (1500 de
ani s-a pstrat) cnd s-a elaborat noul sistem de
la Nrnberg.
Cu toat aceast activitate farmaceutic
intens, farmacia rmne nc nediferen(iat
de medicin.
n scrierile lui Dioscoride yi Galen sunt nscrise
substan(e toxice, apar probleme yi de
toxicologie.
Arta vindecrii la
GETO-DACII
SI DACIA ROMAN
Nu trebuie s uitm c reputaia
medicilor geto-daci era real i c ea
s-a meninut multe secole"
Mircea Eliade
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 27/68
Diascoride n "De materia medica" relateaz despre
15 sinonime dacice ale unor plante: iarba srac,
limba boului, limba bltilor, patlagina apei, potbal
de ap, mselarita, suntoarea, urzica (dyn),
strigoaie, mendruta, mizela = lcrmioara, cimbru
adevrat, cimbru de grdin, brusture.
La Sarmisagetuza s-a gsit o "trus" medical o
cutie de lemn din care a rmas armura metalic n
care erau: un cutitas de fier, o penset de bronz, mai
multe vase mici de lut, servind pentru pstrarea
unguentelor, o plac mic de tuf vulcanic pentru
cicatrizarea rnilor.
Arta vindecrii n
DACIA ROMAN
Medicina sarcedotal se practica n temple.
Zei erau: Esculap, Hygeea, Hercules, Salutifer, Serapis, Isis.
La Apulum (Alba Iulia) un asclepion nchinat zeilor
vindectori.
n coloniile din Dobrogea Asclepios- cultul su dovedit
prin inscriptii si statui, tezaurul de la Tomis (un fragment de
sceptru cu sarpele lui Esculap)
Medicina empiric utiliza diferite ierburi de leac, izvoare
minerale si termale.
Medicina cult beneficiau romanii (civili si militari) dar
si orsenii localnici nstriti.
mpratii romani Domitian si Traian au fost nsotiti de
medici personali.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 28/68
Cert este c pe teritoriul Daciei romane au existat
medici oftalmologi, fapt dovedit de dou stampile
(signacula oculariorum) gsite la Alba Iulia si
Grbu. (judetul Cluj).
Stampilele confectionate din piatr, avnd nscrise
numele medicului (Titus Attius Divixetus yi
Publius Corcolonius).
Sunt nscrise 7 retete pentru tratamentul
trahomului (boal de ochi contagioas provocat
de virusul Rickettsia)- dovedind frecventa acestei
boli n Dacia.
1. Nardium obtinut din sucul mai multor plante, principiul activ fiind
extras din valerian (Valeriana officinalis), dizolvat n vin, n
conjunctivele granuloase.
2. Dia smyrnes principiul activ smirn (myrna) pentru provocarea
unei noi inflamatii acute, n scopul obtinerii unui proces de vindecare
mai activ ("simila similibus curantur").
3. Sulfat de cupru ngrosarea conjunctivei n trahomul avansat.
4. Tmie dizolvat n albus de ou, n conjunctivele banale.
5. Chelidonium majus (rostopasc) si opobalsamum (extract din
Balsamodendron) n tulburarea vederii. Rostopasca contine
sanquinarina paralizia terminatiilor nervoase.
6. Otet n conjunctivele granuloase
7. Psoricon: o parte carbonat de zinc si dou prti sulfat de cupru sau
zinc dizolvate n otet pentru ntrirea puterii vizuale.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 29/68
MEDICINA SI MEDICINA SI
FARMACIA FARMACIA
BIZANTULUI BIZANTULUI
EVUL MEDIU
476 - 1453
Medici bizantini care au adus o
contributie important la dezvoltarea
stiintelor farmaceutice :
Oribasios din Pergam(325-400);
Aetios din Amida;
Alexandros din Tralles;
Nicolaos Alexandrinos (sec. XIII).
Oribasios din Pergam meritul su
principal este c a transmis operele lui
Galen
Colectie medical 70 de crti dintre care
cele mai importante: "Synopsis" 9 crti si
"Euporistica" 4 crti ghid de terapeutic
si dietetic traduse n latin.
Aetios din Amida (sec. VI) enciclopedia
"Tetrabiblion" care este o compilatie fiind
reluate unele retete dup Galen, Dioscoride,
Oribasios dar mentionate si leacuri noi
camforul si cuisoarele.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 30/68
Alexandrosdin Tralles
A studiat parazitii intestinali
(Despre viermi intestinali) si remediile respective:
pentru oxiuri recomanda uleiuri eterice (ulei de
cedru), usturoi crud si decoct de musetel.
vin n care se fierbe floare de chimen, bucti de
fildes (pisate), ferig zdrobit amestecat cu
miere.
pentru tratamentul teniei rodie, ulei de ricin,
dude, isop, castravete verde.
Alexandros din Tralles
n podagr (gut) a recomandat folosirea
brndusei de toamn (Colchium autumnale).
A semnalat abuzul de opiu, n special a
opiului egiptean produs foarte activ.
Nicolas Alexandrios (Mirepsos)
(cel care prepar alifii) opera sa:
Dynameron a servit Faculttii de Medicin din
Paris, drept codex farmaceutic pn n 1651.
Dynameron cuprinde 2600 de retete clasificate
dup actiunea lor.
Forme galenice: decocturi, unguente, prafuri,
pastile, colire, clistere, siropuri, jelepuri.
Marele aport al medicinei bizantine la medicina
universal const n organizarea asistentei
medicale.
Dintre zeii vindectori, Esculap asociat cu
Serapis.
n practica medical (a vindecrii)
preceptul carittii si "sfin(i vindectori"
sau doctori fr de argin(i (Anargyres)
fra(ii sirieni Cozma yi Damian
(mnstirea Moldovita 1536), Therapion,
Tecla, Kir, Ioan.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 31/68
Prima bolni( mnstireasc n 370 la Caesarea.
Spitale pe lng mnstiri mprtite pe sectii, fiecare
sectie: 2 medici si personal auxiliar, gard de noapte
si personal administrativ; exista regulament de
functionare a spitalelor "tipika theoretica".
Spitalele aveau baie - bolnavii obligati la dou bi
pe sptmn ceea ce n Evul mediu era o raritate.
La spitalul Pantocrator - 1137 prima farmacie
spitaliceasc farmacistii numiti "pimentarioi".
n grdinile mnstirilor se cultivau plante de leac,
conservndu-le n dulapuri sau mici depozite.
Aveau biblioteci clugrii copiau manuscrisele
vechi.
Medicina Medicina y yi farmacia din i farmacia din
C Califatele alifatele A Arabe rabe
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 32/68
Stiinta medical arab a fost puternic influentat de
stiinta greac clasic si elenistic - nct se consider c
"ytiin(a medical arab este o prelungire a ytiin(ei
elene". De asemenea a fost influentat si de stiintele din
Persia si India.
I. n prima etap (750-900) s-au tradus n arab
principalele opere medicale grecesti: Operele lui
Hipocrate, a lui Discoride (De Materia Medica) si
operele lui Galen.
II. n a doua etap (980-1200) apoi n ambele califate opere
originale (perioada de nflorire).
n ytiin(a arab se recurge la cele 4 elemente: pmnt, aer, ap, foc
indiferent dac este vorba de alchimie, farmacie sau medicin.
alchimia (al-kimie, Kama) = a pstra secret; definit drept chimia
transmutatiei metalelor.
farmacia cunoasterea calittii plantelor medicinale si prepararea
leacurilor.
medicina influenta umorilor asupra strii de sntate sau a bolii.
Alchimistii ca si medicii, folosesc acelasi termen de "remediu,
medicament, adawiga".
ntlnim termenul de "piatr filozofal" care este capabil s transforme
"metalele comune" n aur si argint si "elixirul vie(ii" care este n
msur s prelungeasc viata si s asigure nemurirea.
La arabi apar farmacisti att n spital ct si n
farmacia public.
Farmacist n limba arab "attar" sau "sandalan" (n
oficine se vindea lemnul de santal si mirodenii).
Farmacii de spital apar n cadrul spitalelor de la
Bagdad, Gondisapur, Damasc, Cairo iar farmacistii
erau sub ndrumarea directorului spitalului (medic).
754 la Bagdad apare prima farmacie public sub
califul Al-Mansur urmat de alte farmacii n
marile centre urbane.
Farmaciile erau organizate dup Dispensatoriu
farmaceutic" (Grabaddin) iar organizarea va
servi de model farmaciilor din Europa medieval.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 33/68
Perioada de nflorire a medicinii arabe
980-1200.
Cel dinti mare medic al acestei perioade este
Al-Razi Rhazes (850-932) la Bagdad.
Marea sa lucrare stiintific cuprinde 237 de crti
se numeste "Al Havi" tradus mai trziu n
latineste si denumit "Continens Rhazis".
Nu te ncrede dect n fenomenele pe
care le vezi si le pricepi cu simturile tale
n farmacie Al Razi Rhazes a introdus:
Oxidul de fier crocus martis astringent si aperitiv,
Laptele de sulf (sulf precipitatum) alifii, fumigatii,
Oxidul de zinc si de cadmiu,
Tinctura de el-iksir (extras).
Medicamente utilizate: sublimat corosiv, nitratul
de argint, srurile amoniacale.
Afectiuni biliare dovlecei, zer, mucilag de
Psyllium, ceap, lobod, miere
Afectiuni ale sngelui: florescentele bambusului,
otet si rodii.
Rhazes prescria retete pe baz de:
camfor,
ambr,
mosc,
cuisoare,
nux vomica
folosea ca solvent petale de trandafir si
frunze de rodie macerate n otet.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 34/68
Avicenna (Ibn-Sina)
Nscut n Afsani (980),
Moare n Buhara (1037),
Floarea culturii arabe
Printul medicilor arabi
Personalitate enciclopedic
(medic, astronom, filozof, geograf, fizician,
poet, muzician).
Avicenna a scris 150 de crti
Tratat enciclopedic de medicin (Canon medicinae)
cuprinde 5 crti: etiologia, patologia, igiena, terapia,
medicina.
Medicina - arta de a pstra sntatea yi eventual de a
vindeca boala survenit n corp
Descrie peste 800 de medicamente simple si compuse.
Introduce: unguentul mercurial,
po(iunea de arsenic,
argintarea yi aurirea pilulelor (poten(area
medicamentelor)
Avicenna a descris: focul persan antraxul, boala urinei
dulci diabetul.
Avicenna critic alchimia.
n sec. XII n Califatul de Apus apar primii farmaciyti.
Cohen al Attar (Cohen farmacistul) scrie un
"Manual de oficin" un fel de farmacopee n 25 de capitole.
Manualul cuprinde:
aprovizionarea cu medicamente si mirodenii a farmaciei
ntretinerea ei
atitudinea fat de cumprtori
modul de recoltare, preparare si conservare a plantelor medicinale.
sfaturi de comportare n profesie pentru fiul su: constiinciozitate
n prepararea medicamentelor, cinstirea naintasilor si mil pentru
bolnavi.
Consider farmacia "cea mai nobil profesie, mpreun cu
medicina".
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 35/68
Arabii introduc noi forme farmaceutice:
elixiruri al-iksir (n arab) si xiros n greac folosesc
alcool (alkohol) substanta care se volatilizeaz, borax,
alcalii;
julepuri si siropuri din zahr;
otet pentru oximel;
esente de flori si fructe pentru aromatizare;
tabletele de fapt "pilule aplatizate;
pesarii - precursorii ovulelor.
Arabii a fost primii organizatori ai farmaciei, prin stabilirea
unor regulamente ce au servit de model Occidentului.
FARMACIA N TRILE EUROPEI FARMACIA N TRILE EUROPEI
APUSENE N EVUL MEDIU APUSENE N EVUL MEDIU
evul mediu timpuriu sec. V-X
evul mediu mijlociu sec. XI-XII
sec. XII-XIV si prima jumtate a sec. XV.
Activitatea medico-farmaceutic s-a exercitat
n mediul: clerical, laic si universitti.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 36/68
Evul mediu timpuriu (V-X).
Se caracterizeaz din punct de vedere istoric prin invazia
popoarelor migratoare (dup strlucita perioad a civilizatiei
greco-romane)
.Dup cderea imperiului roman(476) s-a instalat o total
anarhie n toate domeniile: economic, stiintific si cultural.
Se instaleaz Imperiul de apus (anul 800) Carol cel
Mare numit "Renastere carolingian".
n aceast epoc se nfiinteaz scoli pe lng mnstiri:
Tours yi Chartres n Fran(a, Fulda yi Gall n Germania,
Winchester yi Canterbury n Anglia, unde se formeaz
clerul si personalul administrativ, iar pe de alt parte copistii
care salveaz rmsitele culturii antice de noul val al
invaziilor.
Clugrii acord ngrijiri medicale n mnstire la
nceput o sal de consultatie ambulatorie si cteva
paturi. Dup modelul bizantin xenodochiile s-au
dezvoltat si au devenit spitalele de mai trziu.
Farmacia este o ncpere, sau un dulap (scrin)
(armarium pimentorium) atributia farmacistului o
avea un clugr (apotecarius) sau medic (prepararea
medicamentelor).
n 529 sfntul Benedict din Nursia nfiinteaz
ordinul benedictinilor la mnstirea Monte
Cassino (Italia) (maici benedicte) acesta va deveni
n sec. XI-XII un centru medical renumit.
n 820 la sfntul Gall se deschide un asezmnt
monahic cu 6 paturi pentru bolnavi, o grdin cu
plante de leac si o farmacie.
Pe lng mnstiri apar "hospitalele" n care se
practica medicina clerical.
Asistenta medical era practicat si n afara
mnstirilor, ceea ce contravenea disciplinei
interioare monahale nc din sec. VI, papa opreste
pe clugri de la practicarea medicinii.
Apare pentru prima dat n scris, denumirea de
"apothecarius" pentru denumirea clugrilor
farmacisti.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 37/68
2. Secolele XI-XII epoca
cruciadelor, cu adnci implicatii
economice si culturale.
Colegiu de medici Universitas
medicorum.
$coala din Salerno - Legenda spune c a
fost nfiintat de: - Pontus (grec) Salernus
(latin) Adela (arab) Helinus( evreu)
Schola medicorum simboliznd cele 4
culturi care se ntlneau n acea vreme n
Italia Meridional.
Activitatea farmacologica : AntidotariumNicolai
Salernitani" considerat prima farmacopee
european.
"Antidotarius magnus" (biblioteca din Basel)
cuprinde peste 1100 de retete aranjate n ordine
alfabetic si numele medicilor de la care provine.
$coala din Salerno
se obtine alcoolului era obtinut prin distilarea
vinului ntr-un alambic cu un condensator n form
de arc sau sarpe, cufundat n ap rece.
Concentrarea alcoolului se realiza cu dezhidratanti
(carbonat de potasiu) se obtineau dou concentratii
de alcool:
aqua ardens 60 pentru prepararea medicamentelor
aqua vitae 90 pentru prepararea parfumurilor.
"buretele somnifer" " (spongia somnifera)
(burete mbibat cu sucul unor plante: mac,
mselarit, mtrgun)
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 38/68
3. $tiin(ele medicale n secolele
XII-XIV yi prima jumtate a
sec. XV
Aceast perioad se caracterizeaz prin :
ntrirea burgheziei, orase nfloritoare;
marea epidemie de "cium neagr" 1346-
1349;
rzboiul de 100 de ani (1337-1433) ntre
Franta si Anglia.
Sec. XIII nv(mntul scolastic este la apogeu
(rupt de realitate , subordonat teologiei) este o
frn n dezvoltarea medico-farmaceutic
1350-1450 se dezvolt universittile vechi si apar
si unele noi
Bologna (1119); Paris (1150); Bologna (1158);
Montpellier (1220); Padova (1222);
Nepole (1225), Toulouse (1229);
Cambridge (1257); Roma 1303; Praga 1348;
Cracovia (1364); Viena (1365);
Heidelberg (1386); Upsalla (1477).
La sf. sec. XV erau aproape 80 universitti cu sau
Ir nvtmnt medical.
1257 Robert Sorbon creeaz un colegiu, din care
se dezvolt celebra Sorbona aduce primele critici
scolasticii reusind s determine separarea filozofiei
de teologie.
Marea epidemie de "cium neagr" a determinat
luarea de msuri sanitare mai ales n porturi: La
Raguzza (1377) "la trentina", la Marsilia 1385 "la
quarantaine". Izolarea leprosilor (leprozerii) si a
bolnavilor psihici (ospicii).
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 39/68
Alchimia medieval european se dezvolt
timp de mai multe secole, cutnd zadarnic
metode pentru obtinerea aurului si a elixirului,
panaceu universal.
Alchimiytii prepar (1100):
acidul azotic prin distilarea unui amestec de
salpetru, alaun si vitriol.
acidul sulfuric se obtine prin distilarea alaunului
sau arderea sulfului sub un clopot de sticl
rsturnat ntr-un vas cu ap.
acidul clorhidric denumit "acidul muriatic".
Dintre alchimistii de seam: Albertus Magnus (1200-1280),
Thomas d'Aquino (1225-1274), Roger Bacon (1214-1294).
Albertus Magnus a descris prepararea unor substante
chimice ca:
potasa caustic, acid azotic,
apa regal
sruri si oxizi de Cu, Pb, Hg
operatii fizice si chimice (distilarea, sublimarea,
reducerea).
Crti: Despre animale, Despre alchimie, Despre vegetale
sau plante,
Stiinta si religia, ratiunea si credinta nu sunt
incompatibile.
Roger Bacon a fcut studii la Oxford -
"Doctorul minunat" "Doctor mirabilis".
Are mare ncredere n experient. "Rationamentul
nu dovedeste nimic, totul depinde de experient".
"Observatia este regina stiintelor".
Considerat creatorul opticii moderne.
Stabilirea datei separrii farmaciei de medicin n
Europa occidental este dificil.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 40/68
La universitatea din Paris cine dorea s devin medic
trebuia s se oblige c nu va presta munc manual de
farmacist sau de chirurgie.
Apar farmaciyti n mai multe oraye:
Neapole (1140), Paris (1180),
Colonia (1248), Basel (1250),
Praga (1278), Trogir (Iugoslavia, 1271),
la Paris (1292) erau 37 de farmacii.
La sfrsitul sec- XIII denumirea de "apotecarius" se aplic
si farmacistilor laici.
1268 la Paris (Ludovic al IX-lea) "Cartea meseriilor"
unde sunt trecuti si apotecarii.
Alturi de apotecari se gseau "speciarii"
(condimente) "aromatari" (arome).
n Italia n rndul speciarilor s-a diferentiat o
ramur aparte "speziali de medesine"
vnztori de medicamente farmacisti.
De la cuvintele speziali si spezieria deriv
denumirea romneasc de spiter si spiterie.
Spi(eria medieval era ngrmdit ntre alte
cldiri, pe ulite nguste
o singur ncpere n care se lucra,
se vindea si se depozita
produsele farmaceutice
Pe lavite masive de stejar se aflau
balante si alte ustensile,
pe butuci grei de lemn mojare mari de fier,
saci de pnz si piele contineau plante uscate:
cutii, amfore, borcane din diferite materiale care
serveau la depozitarea preparatelor, marcate cu
semne conventionale alchimice.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 41/68
Nu lipsea un alambic nclzit la foc deschis a
crui ardere era ajutat de foale.
Medicul transmitea reteta verbal, mai trziu
datorit deselor confuzii si a scderii pretului
hrtiei, retetele au fost scrise si semnate de medic
si trecute ntr-un registru de farmacist.
Ornamentele exterioare diferentiau apoteca de
celelalte prvlii - -
statuetele Fecioarei,
Sf. Cosma sau Sf. Cristofor.
Emblema apotecariilor din Paris era balan(a
cu inscrip(ia "Lances et pondera servant"
Medica(ia pe teritoriul (rii
noastre
Ceea ce caracterizeaz aceast epoc este marea "epidemie
de cium neagr" din ntreaga Europ au murit peste
300.000 oameni din provincii
.
Asistenta medical sub toate formele este patronat de
biseric att n Transilvania ct si n Trile Romne.
Cel mai vechi xenodochiu la Cluj-Mnstur (1061),
case spital la Sibiu (1282), Bistrita (1295) pe lng
mnstiri, apoi la Feldioara, Tg. Mures, Oradea, Brasov.
azile-spitale comunale: Sibiu, Cluj (1366), Oradea (1339),
Brasov (1385).
Moldova yi Tara Romneasc organizarea
sanitar s-a inspirat din cea bizantin "xenodochiile"
la noi sunt denumite "osptrii" sau adposturi
pentru cltori, ca acelea semnalate la Simidreni,
mnstirea Radu Vod din Bucuresti si la Cotnari.
Bolnite atestate au existat n sec. XIV la Neamt,
Tismana si Prislop, iar n sec. XV la Bistrita.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 42/68
"Codex Cumanicus" (sec. XIV) elaborat de un
clugr franciscan, misionar, unde n sec. XI-XIII
s-au stabilit cumanii.
Genovezii care fceau comert pe coasta Mrii
Negre, au intrat n posesia codexului, ajungnd la
poetul Petrarca, acesta druindu-l n 1362 Republicii
Venetia.

Codex Cumanicus
Un capitol din codex intitulat "acesta con(ine
drogurile yi medicamentele" era rezervat
enuntrii pe trei coloane, n trei limbi (latin,
persan, cuman) a unor
plante orientale folosite ca leacuri (piper,
cardamon, cuisoare, scortisoar, camfor, aloe,
smirn, ulei de trandafir):
produse animale (miere, cear)
minerale (sulf, oxid de cupru, argint viu,
auripigment).
Sunt indicate si unele ustensile folosite n
prepararea medicamentelor: mojar, pistil, sit.
Rostopasca "iarba rndunicii" Chelidonium majus
folosit n popor n afectiuni oculare.
Regnul animal se mai folosea lapte matern, snge, prti
de animale sau chiar animale ntregi (arici, soprle)
Apele minerale si termale
Ajutorul medical femei (descnttoare, moase empirice,
doftoroaie) culegeau si pstrau ierburile de leac.
Vraci care s-au diferentiat fat de vrjitori dar vracii
foloseau si practici magice.
Primul document care atest vracii n tara noastr este un
act de danie ctre o mnstire de la Muntele Athos din
1487-1492.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 43/68
FARMACIA N
EPOCA
RENASTERII
Sec. XV - XVII
I. FARMACIA N TRILE EUROPEI APUSENE
Sec. XV - XVII
1. Privire general
2. Progresul medicinii
iatrofizica
iatrochimia
nv(mntul medical
organizarea sanitar
3. Dezvoltarea chimiei yi influen(a asupra farmaciei
4. Farmaciyti experimentatori sec XVII
5. Herbare medicale yi tratate de botanic, grdini botanice
6. Aplicarea microscopiei n cercetarea botanic yi farmaceutic
7. Influen(a descoperirilor geografice asupra ytiin(elor medicale"
8. Medicamente yi instrumentar
9. Organizarea farmaciei
10. Formarea farmaciytilor
II. FARMACIA N TRILE ROMNE
n medicin apar dou curente:
iatrofizica (sustinea c organismul uman
este un mecanism dirijat dup legile fizice
ca si lumea nensufletit: inima este o
pomp, rinichii un ciur, oasele prghii);
iatrochimia (chimia biologic) sustinea c
toate procesele biologice sunt de natur
chimic negnd specificul proceselor
biologice.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 44/68
n sec. XVI se pun bazele anatomiei moderne: Leonardoda
Vinci, Michelangelo, Drer, Verrocchio,
Cunoasterea anatomiei descriptive deschide drumul marilor
descoperiri n fiziologie:
Miquel Servet (1509-1553) (Italia - Padova)descoper mica
circulatie,
William Harvey (1578-1657) "Despre miscarea inimii si a
sngelui"
Malpighi (1628 1694) observ vasele capilare, odat cu
descoperirea microscopului (eritrocitele);
Jan Fernel (1497 1558) a introdus notiunile de fiziologie si
patologie, stiinta cauzelor si simptomelor bolilor diferentiindu-le.
Girolamo Fracastoro (1478 1553) a pus bazele epidemiologiei
moderne consider contagioas orice afectiune care trece de la o
persoan la alta. El creeaz termenul de sifilis sau boala frencez.
Chirurgia a fost umanizat si
dezvoltat ca ramur a medicinii,
Ambroise Par (1509 1590) a
inventat instrumente chirurgicale,
tratamentul fracturilor.
nvtmntul medical se dezvolt n vechile scoli
medicale din Franta (Paris, Montpellier), Italia
(Bologna, Padova, Pisa, Pavia), Anglia
(Cambridge, Oxford), Germania (Tubingen,
Heidelberg), Elvetia (Basel) dar se nfiinteaz noi
facultti n special n Italia si Germania.
Organizarea sanitar progreseaz prin infiintarea
unor mari spitale, uneori adevrate opere de art
arhitectural:
Ospedale di San Spirito (Roma),
Htel Dieu (Paris),
Spitalul din Leyda (Olanda).
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 45/68
Prima publicatie exclusiv medical apare la Paris, (1679).
"Journal des nouvelles dcouvertes sur toutes les parties de
la Mdecine"
PARACELSUS - Phillipus Aureolus Theophrastus
Bombastus von Hohenheim(1493-1571) ntemeietorul
iatrochimiei
Paracelsus, nscut n Elvetia, fiu de medic, diploma la
Ferrara n Italia cltoreste mult, culegnd informatii
despre leacurile din medicina cult de la diferite popoare,
scrie impresiile n "Codex naturae".
Tine cursuri magistrale le universitatea din Rotterdam,
Strasburg, Nrnberg, Basel primul savant care pred n
limba national si nu n latin (moare la 47 ani la Salzburg)
La baza activittii organismului stau anumite procese chimice.
"nu recunoaste nici o autoritate n materie, n afar de aceea pe
care o d experienta"
"Fr chimie veti orbeci n ntuneric"
ntreaga lume este o farmacie"
Paracelsus asociaz planetele din univers
cu organele din corpul omenesc.
Soarele - inim
Luna creier
Mercur plmni
Jupiter ficat
Venus rinichi
Marte vezica biliar
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 46/68
Trio prima sulful, mercurul si sarea
Conform teoriei trio prima n orice corp material
s-ar gsi trei principii:
Sulful ntrunind propriettile active
combustibilitatea, puterea corosiv;
Mercurul ntrunind proprietti pasive:
volatilitatea, fuzibilitatea, maleabilitatea, luciul
Sarea reprezentnd mijlocul de unire a
principiilor activ si pasiv, spiritul vital care uneste
sufletul cu corpul.
n laboratorul su s-au preparat medicamente din
compusi de arsen, cupru, plumb, argint, aur,
staniu, mercur, stibiu n combinatie cu opiul
pentru tratamentul sifilisului, afectiunile
dermatologice, parazitilor intestinali, colicelor.
"Totul este otrav si nimic nu este lipsit de
toxicitate, efectul toxic devine manifest doar prin
dozare.
Paracelsus introduce tincturile n
farmacie:
tinctura auri pentru tratamentul ulcerelor
tinctura corallium depurativ
tinctura balsam diuretic
tinctura mercurii antisifilitic.
mparte medicamentele n 6 categorii:
1. "quintae essentiae" . efecte puternice,
substante toxice
2. "magisteria" ex. sulful precipitatum
magisteriumsulfuri
3. "arcana" - efecte puternice ("arca" = scrin,
caset) tinute nchise
4. "specifica" actioneaz specific
"specificum anodynum" (extract de opiu)
5. "elixiria" tincturi compuse si mixturi
6. "extrinseca" - uz extern.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 47/68
Paracelsus interpreteaz fenomenul de oxidare:
"aerul nchide n el principiul combustiei si
ntretine viata"
"staniul calcinat n aer devine mai greu, pentru c
o parte din aer se fixeaz prin calcinare pe metal"
ntrezreste existenta hidrogenului: H
2
O si H
2
SO
4
vin n contact cu fierul se degaj un fel de aer care
exist si n ap.
FARMACISTI EXPERIMENTATORI
(sec. XVII)
Johann Rudolf Glauber (1604-1668) medic, chimist si farmacist,
prepar:
acizi minerali concentrati din srurile lor
Na
2
SO
4
"sal mirabile" = sarea minunat
acidul acetic din acid pirolignos prin distilarea uscat a lemnului.
benzenul si fenolul din huil, constatnd actiunea anestezic a
fenolului cu 200 de ani naintea lui "Lister" (1867)
izoleaz din plante ulei eterice si principii active.
foloseste ca medicamente: sruri de arsen, zinc, stibiu. Consider
sulful, vitriolul, stibiul si mercurul cei 4 piloni principali ai
medicamentelor.
modific aparatele de distilare.
foloseste vase de laborator din sticl, ceramic,metal.
Pierre Seignette (1660-1719) modest
farmacist La Rochelle (1672) prepar:
tartratul de sodiu si potasiu (sarea Seignette)
pulberea laxativ gazogen "licoarea
Seidlitz". (tartrat de potasiu si sodiu si
bicarbonat de sodiu; acid tartric)
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 48/68
Dezvoltarea botanicii
1. n sec. XV apar herbare, compila(ii dup antici, pentru
uz practic n scopul determinrii plantelor medicinale:
Roma (1481) Herbarium Apulei
Germania (1483) Herbarius (Meinz)
Paris (1495) Arbolayre
Grand herbier en francais (1526)
2. Sec. XVI apar herbare remarcabile:
Herbarul lui Cibo (biblioteca Angelica din Roma)
Girault din Lyon, d'Histoire Naturalle (muzeul National din
Paris)
Label Plantarum sive stirpium historie 1500 desene.
3. Tratatele de botanic "Hortus sanitatis " primul tratat de
botanic "grdina snttii" apare mai nti n Germania
(1485)
Ioachim Jung (1587-1657) cel mai nsemnat
botanist din prima jumtate a sec. XVII clasific
plantele dup caracteristicile lor floare, fructul si
semintele.
John Ray (1627-1705), naturalist multilateral,
public un catalog al plantelor culese din jurul
orasului Cambridge el descrie peste 18.000 de
plante printre care digitala si o specie de Strychnos
nux vomica.
A reintrodus n terapeutic Mentha piperita si a
observat efectul midriatic al beladonei.
Valerius Cordus Historia plantarum,
descrie 500 de specii din care 66 noi.
Conrad Gesner - "Pliniu al Germaniei"
ncearc o sistematizare a plantelor
Catalogus plantorum.
Charles de L'Ecluse descrie 1500 plante,
narcotice, caustice, veninoase, clasific
ciupercile.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 49/68
n a doua jumtate a sec. XVI apar grdini
botanice n:
Gemania (Jena, Leipzig),
Olanda (Leyda, Amsterdam),
Anglia (Oxford, Edinburgh, Londra),
n sec. al XVII continu s apar noi grdini
botanice.
Dezvoltarea microscopiei
Microscopul ntr-o form primitiv a fost inventat de
maestrul optician olandez Jansen
1590 a primit denumirea de microscop n Italia si a fost
construit de Galileo Galilei (1614)
1632-1723 a slefuit lentile Antoni van Leeuwenhoeck si a
descoperit:
microorganismele din ap
din tartrul dentar
globulele sanguine
spermatozoizii
structura organelor unor insecte
a fibrelor de lemn
a tesuturilor.
1665 - Robert Hooke scrie cartea Micrographia si
introduce termenul de celul.
Marcelono Malpighi savant italian (1628-1694)
medic, botanist, zoolog se ocup de biologia
vegetal si animal.
1661 vasele capilare si circulatia n capilare.
descrie globulele rosii si albe, structura pielii, a
rinichiului, splinei a veziculelor pulmonare,
dezvoltarea ovulului.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 50/68
DROGURI VEGETALE N
TIMPUL RENASTERII
Clugrul Calancha din Lima (Peru) a introdus n Europa
(Barcelona -1639) scoarta arborelui Cinchona (Cortex
Chinae)
"n regiunea Loxa creste un arbore numit de localnici
arborele de friguri , coaja de culoarea scortisoarei,
transformat n pulbere si dat ntr-o butur, vindec
febra.
1677- "Cortex Peruanus" n Farmacopeea Londonez.
1638 vduva viceregelui spaniol din Peru "Anna del
Cinchon" este tratat cu pulbere de China de unde
denumirea de, "pulberea contesei alte denumiri:
"scoar(a cardinalului; "scoar(a iezui(ilor" principalii
distribuitori ai cinconei n Europa.
"cincona" de la numele contesei, "Kinia" = scoar(.
.
n a doua jumtate a sec XVII Ramazzini de Carpi
printele patologiei profesionale afirma: "n arta vindecrii,
chinina a realizat o revolutie comparabil cu aceea
determinat de descoperirea prafului de pusc n arta
rzboiului."
Ipeca (ipecacuana "rdcina de Brazilia") folosit
de indieni ca vomitiv si n diaree - "plant mic
vomitiv care creste lng drum" a fost vndut
guvernului francez n 1658 ca remediu secret.
Thomas Dover prepar "pulvis Doveri" din ipeca si
opiu (1733) tratamentul dezinteriei si ca
expectorant.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 51/68
Guaiacul "lemnul sfnt" adus din insula San
Domingo (tratamentul sudorific si sialagog al
sifilisului).
Ceaiul (Thea sinensis) originar din India, folosit n
China si adus de misionari n Europa (sec. XVI-XVII).
Cafeaua (Coffea arabica si liberica) originar din
Abisinia se cultiva intens n Orientul Apropiat,
prin intermediul Venetiei (sec. XV-XVI) a ptruns
n Europa.
Cacao (semintele plantei Theobrama cocao)
original din Mexic, adus n Spania n sec. XVI.
Theobrama hrana zeilor (Linn).
Tutunul (Nicotiana tabacum) a fost semnalat de
corbierii lui Columb (1496).
Jean Nicot ambasadorul Frantei n Portugalia ofer
tutun reginei Frantei Marie de Medicis - pentru
tratamentul migrenei rebele de care suferea.
Opiul (Papaver somniferum) se bucur n timpul
Renasterii de o pretuire deosebit. Paracelsus confer
opiului denumirea de "Piatra nemuririi" .
Von Helmont "doctor Opiatus" scria retete cu opiu.
Clinicianul englez Sydenham prepara tinctura de opiu
(Laudanum).
Printre remediile care a binevoit natura atotputernic s le
dea omului pentru a-si nltura suferintele, nu exist nici
unul att de universal si de eficient ca opiul" (1680).
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 52/68
Din regnul animal ca remedii se foloseau:
excrementele ale unor animale(gsc, cine,
barz, lup)
excrescen(e de pe corpul unor animale (piatra
broaytei),
urina, snge, deyeuri organice, pulbere de
mumie,
"corn de licorn", "osul inimii de cerb".
Droguri minerale:
Mercurul metalic yi combina(iile sale cunosc n
sec. XVI o larg ntrebuin(are "Argintul viu"
intr n compozi(ia pilulelor miraculoase.
Preparate cu stibiu n uz erau: antimonium tartratum
(purgativ, vomitiv, expectorant);
vinum stibiatum (emetic, vomitiv);
crocus antimonii
stibium diaforeticum(ambele prescrise n boli pulmonare).
Alte medicamente: sublimatul corosiv, sulfa(ii de sodiu,
potasiu, magneziu, nitrat de argint, acizi yi bazele,
alcoolul;
apa de Colonia (solu(ie alcoolic yi uleiuri eterice,
portocale, lmi, rozmarin),
medicamente complexe sub form de balsam,
substante gazogene ca por(iunea Rivieri yi apele minerale.
Po(iunea Rivieri (Potio effervescens): solutie alcalin de
bicarbonat de sodiu sirop simplu, ap si solutie acid: acid
citric, sirop citri, ap.
Formule complicate: teriaca, mitridatul, tartratul
emetic preparate n mod public, sub controlul
medicilor si distribuite apoi ntre membrii
breslelor.
La sfrsitul sec. XVII s-a nfiintat la Paris,
Societ de la Thriaque pentru prepararea n
comun si n public a acestui leac.
Primul brevet de medicament dateaz de la
sfrsitul sec. XVII a fost obtinut de Grew
"sarea de Epson" = sulfat de magneziu.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 53/68
1555 se oficializeaz sistemul de
greutti farmaceutice de la
Nrnberg, care se va mentine,
putin diferit, n paralel cu sistemul
venetian de msuri pn n 1762,
cnd s-a elaborat sistemul vienez.
Greuttile farmaceutice din Nrnberg si
corespondenta cu gramul din sistemul metric
(dup Gehler)
0,0612643 1
1,242548 20 1 3 1
3,7276467 60
29,82167 480 24 8 1
357,8540 5760 288 96 12 1
grame granum scrupulus drahma uncie libra
Organizarea farmaciei
n 1626 Jean de Renou scrie n Boutique
pharmaceutique ou antidotaire - "unii fac diferent
ntre termenul de farmacist si apotecar zicnd c
farmacistul compune si amestec medicamentele,
pe cnd apotecarul le nmagazineaz ntr-un loc
curat si le vinde cu ridicata sau cu amnuntul"
ceea ce denot c notiunea de farmacist" ncepe s
intre n uz.
Existau farmacii publice orsnesti, particulare, de
spital, militare, iar n orasele lipsite de farmacii,
medicii detineau un stoc de medicamente.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 54/68
Farmaciile aveau mobilier, decoratii murale,
ustensile, vesel ca s impresioneze plcut publicul.
Decoratiile picturi, basoreliefuri, statui (artisti
renumiti ai Renasterii).
Mobilierul: dulapuri si etajere de lemn sculptat,
mese de lemn cu sertare, adesea acoperite cu
marmur sau piatr, servind la prepararea si
conditionarea medicamentelor. O msut special
era destinat medicamentelor deja preparate.
Farmaciile mari aveau si ncperi separate pentru
laborator, rezervele de dulciuri (zahr, fructe
zaharate, siropuri) si produse exotice.
Ca instrumentar: balante cu greutti, mojare cu
pistil, site, aparate de nclzire si distilare.
Recipientele erau din lemn, metal, ceramic, sticl.
Cutiile din lemn, de obicei pictate, contineau plante
uscate.
n cutii mici de lemn pretios, alabastru, fildes se
pstrau droguri rare (mosc, ambr, pietre pretioase).
Din cositor sau bronz se confectionau vase
speciale cum este cunoscutul vas pentru teriaca de
la spitalul din Angers (Franta).
Vasele din faiant aduse din Damasc, apoi din
Spania si Franta erau extrem de scumpe nct
serveau numai la decorarea farmaciei.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 55/68
Apar primele farmacopei elaborate de medici.
1488 Bologna prima farmacopee "Compendium
aromatoriorium" (Saladino d'Ascoli).
Conceput n 7 prti:
1. operatiile din practica farmaceutic si aspectele
deontologice;
2. denumirea si actiunea preparatelor (composita);
3. sistemul de greutti farmaceutice;
4. prepararea medicamentelor;
5. precautii la recoltarea plantelor medicinale;
6. reguli de pstrare pentru simplicia si composita;
7. vesela farmaciei.
n Florenta (1498) apare prima Farmacopee n limba
national Nuovo receptoria.
Milano (1512) prima farmacopee elaborat de un
farmacist Paulo Suardo Thesaurus aromatariorum
La Nrnberg (1546) Valeriu Cordus scrie
Dispensatorium Pharmacopolarum - ndreptar pentru toat
Europa central.
n 1644 apare Ordo pharmacopoerum Viennensium n 36
de paragrafe care prevede urmtoarele:
farmacistii s aib o singur farmacie
s formeze corporatii
se interzice nlocuirea ingredientelor prin succedanee fr avizul
medicului
eliberarea de otrvuri fr aprobarea unui medic cunoscut
respectarea taxei n vigoare
prepararea retetelor dup farmacopee
avizarea medicului naintea eliberrii retetelor pentru ca s nu
existe erori n stabilirea dozei sau ingredientului
o bun pregtire, moralitate si un comportament etic.
n Franta 1640 se fac inspectii n farmacii.
n farmacie otrvurile pstrate aparte si separat de celelalte:
arsenic, realgar, auripigment, sublimatul, evident n
registru special.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 56/68
Formarea farmaciytilor
La nceput pregtirea apotecarului a fost exclusiv
practic.
nc de la 1500 statutele corporatiilor arat c , la
fel ca n orice meserie, viitorul maestru apotecar era
mai nti ucenic, apoi calf.
n Franta stagiul de ucenic dura 3-4 ani iar de calf 6
ani.
Ucenicul locuia la apotecar si trebuia s aib vrsta
minim de 14 ani si maxim de 22-25 ani, s fie de
familie onorabil si cu oarecare avere, s aib
notiuni de gramatic si de latin "pentru a ntelege
retetele medicilor doctori".
Apotecarul nu putea avea dect un singur ucenic,
maxim doi, atunci cnd primul era spre sfrsitul stagiului.
ntre prti se stabilea un legmnt de obicei verbal dar cu
martor prin care apotecarul se angaja s-l gzduiasc si
s-l nvete meserie, iar ucenicul s plteasc o anumit
sum.
Ambii depuneau jurmntul: primul "c-l va nv(a n
mod cinstit toate principiile artei sale yi c nu-l va
considera servitor, ci l va ntre(ine omeneyte ca pe
proprii copii", al doilea c va sluji cu credint si hrnicie.
Ucenicul nvat operatiile farmaceutice
distilarea, infuzarea, macerarea, triturarea si
prepararea formelor galenice.
Ucenicul instruit privind drogurile si mai ales s
cunoasc ierburile.
Calfa primea o mic leaf, mergea n oras la
pacienti pentru a executa diferite retete simple si
putea schimba apotecarul.
La sfrsit devenea maestru dnd un examen:
comisia "conductor sau nas" ultimul apotecar la
care lucrase, maestri apotecari, medici si cteodat
reprezentanti comunali sau regali.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 57/68
Examenul consta ntr-o prob:
I. oral "examenul de lectur" descifrarea si
explicarea retetelor. Dac reusea la oral urma
examenul de
II. practic:
a) "actul erbilor" recunoayterea plantelor proaspete yi a
drogurilor simple, n sec. XVII se adaug yi preparate
chimice (spagirice);
b) "proba mestriei" executarea unor preparate dificile -
unguente, emplastre, electuarii - prepararea dura de la o
zi la cteva sptmni.
Fii de apotecari erau scutiti de aceast ultim si
cea mai grea prob.
NVTMNTUL FARMACEUTIC
Prima catedr de farmacologie Lectura simplicium
Curs de plante medicinale la Padova (1533) la nceput
teoretic apoi 1545 completat cu demonstratii n grdina
botanic "viridarium".
1563 curs de farmacognozie.
n Franta Facultatea de Medicin si medicii au privit cu
ostilitate pregtirea teoretic a farmacistilor.
1777 Colegiul de Farmacie - a luptat pentru crearea unor
cursuri colective, particulare sau oficiale.
Cursuri particulare tinute la locuintele farmacistilor
Lmery (1675); Bernardin Martin (1682)
Cursurile speciale erau predate pe lng
facultatea de medicin La Montpellier
1530 - curs de botanic
1558 - un magistru apotecar este numit demonstrator
1593 - Henric IV cursul de botanic - catedra de
botanic si anatomie.
1598 ia fiint Grdina Botanic
1601 se nfiinteaz catedra de chirurgie si farmacie
1675 Ludovic al XIV-lea nfiinteaz o catedr de
demonstratii de chimie.
n a doua jumtate a sec XVII cursuri regulate de
chimie la Jardin Royal.
n sec. XVII sunt nfiintate corporatiile apotecarilor cu
scopul de a apra drepturile si a creste prestigiul meseriei.
1617 societatea apotecarilor din Londra
1632 Nrnberg Colegiul farmaceutic.
La mijlocul sec. XVII farmacistul nc sub tutela
medicului, Filip al V-lea (rege al Spaniei 1700-1746
ntemeietorul Dinastiei Bourbonilor) n Pragmatica
declarase farmacia "art ntrutotul egal medicinii".
Miquel Martinez de Lesche n Discurso farmaceutico sobre
los conons de Mesue ncearc s rspund la ntrebarea:
"Sunt farmacistii auxiliari medicului? Sunt colaboratorii
lui?"
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 58/68
$TIINTELE FARMA FARMACEUTICE CEUTICE
NSECOLUL LUMINILOR NSECOLUL LUMINILOR
SEC. XVIII $I PRIMA SEC. XVIII $I PRIMA
JUMTATE A SEC. XIX JUMTATE A SEC. XIX
PROGRESELE STIINTELOR
FARMACEUTICE
Linn(Carol von) (1707 1778), medic si naturalist suedez, profesor
de practic medical si botanic la Uppsala introduce nomenclatura
binar in latina pentru drogurile vegetale.
Public n 1749 Materia medica descriind 563 de specii
vegetale.
Bazele fitochimiei: extragerea din plante a alcaloizilor, glicozizilor
cardiotonici, flavonelor, chinonelor, steroizilor, terpenelor.
1776 Withering(medic, botanist) recomand decoctul de digital ca
diuretic si n unele afectiuni cardiace, descriind totodat posibilele
efecte toxice.
Digitala a fost mentionat n 1250, n documentele medicale din Tara
Galilor si descris din punct de vedere botanic ctre 1500 cnd a
primit numele de Digitales (degetel).
1792 Fourcroy obtine chinina impur china
1811 medicul portughez Gomez extrage cinconina
1817 Sertrner - "morphium" Morfeu zeul noptii si
al somnului.
1820 farmacistii Pelletier i Caventou izoleaz
chinina, stricnina, colchicina
1820 - cafeina Rnge, Robiquet
farm. Meissner veratrina denumirea de "alcaloid"
1827 Gieseckeidentific coniina din Cicuta major.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 59/68
1828 Posselt i Reimann izoleaz din tutun
nicotina semnalat de Vauquelin n 1809
1831 Mein, Geiger i Hesseizoleaz atropina din
Atropa belladona.
1840 Reisch izoleaz lobelina din Lobelia
inflate
1848 Merck obtine papaverina din solutiile de
extractie ale morfinei.
1871 Nativelle obtine digitalina cristalizat.
Homberg acid boric "sal sedativum Hombergii"
Neumann izoleaz camfora cristalizat si prepar
tinctura ferri chlorati aetherata.
Vaqueline izoleaz lecitina si acidul cianic,
descoper cromul si asparagina (n paralel cu
Robiquet).
Fowler solutia Fowleri (potio) solutia
arseniacal
Courtois (1811) descoper iodul din cenusa
plantelor marine si l recomand n tratamentul gusii
Serullas prepar iodoformul
Balard (1826) obtine bromul din apa de mare si prepar
nitritul de amil
Moissan(1886) fluorul.
Persoz profesor la Scoala de Farmacie din Strasbourg
amilaza enzimelor din orzul ncoltit si deschide un orizont
nou n studiul enzimelor.
Soubeiran medic si farmacist, descoper cloroformul
(1831) independent de Liebig yi Guthry.
William Mortere (1853) l foloseste ca anestezic.
Labaraque descoper actiunea antiseptic a
hipocloritilor.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 60/68
Lemaitre studiaz propriettile antiseptice ale
fenolului
Fehling propune reactia de identificare a glucozei
din urin (1848)
.
Kipp(farmacist olandez) construeste aparatul care
i poart numele.
Millon autorul reactivului cu acelasi nume.
Baum perfectioneaz areometrul
Poulenc si Dorvault Franta bazele industriei
medicamentelor
Caetele confectionate cu aparatul imaginat de
farmacistul Limousin si perfectionat de
farmacistul Fasser.
Subuniti farmaceutice: libra, uncia, drahma,
scrupulus, granum, grame.
1668 farmacia ngerul din Darmstadt
proprietatea familiei Merck rezult firma Merck.
1775 fabrica Antoine Baum din Paris 400 de
produse chimico-farmaceutice.
1778 fabrica Finkentscher din Marktredwitz de
medicamente.
1722 noi farmacope "Farmacopeea de
Edinburgh"
nv(mntul farmaceutic
practic yi teoretic
n sec. XIX institutele superioare de
farmacie "facultate de farmacie" n primele
decenii ale sec XX.
1854 - "Scoli superioare de farmacie"
8 ani de stagiu n farmacie sau 3 ani de
teorie n farmacie si trei ani de studii n
scoli de farmacie: farmacist II si farmacist I
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 61/68
Programa analitic n 1803 4 materii de curs
botanic, chimie, istoria natural a
medicamentelor, galenica.
Din 1834 se adaug succesiv si alte materii.
n Austria terminarea stagiului n farmacie cu
examen la facultatea de medicin (Viena)
4 probe botanica, materia medical si
farmaceutic, chimie, prepararea public a unui
medicament.
Candidatii reusiti depuneau un jurmnt
profesional.
Prima scoal medical din Transilvania este
institutul Medico-Chirurgical din Cluj (1775) cu o
durat de colarizare mai nti de 2 ani apoi 3 ani
cu limba de predare latina germana si maghiara.
Absolventii purtau titlul de medici chirurgi si aveau
dreptul de a practica numai n Transilvania.
La Iasi Biserica Trei Ierarhi Academia Vasilian (1640-
1821)
Gimnaziul Vasilian (1828-1835)
Academia Mihilean (1835-1847) nfiintat sub domnia
lui Mihail Sturza de ctre Gh. Asachi.
Bucuresti Mnstirea Sf. Sava, Academia Domneasc sub
domnia lui C. Brncoveanu si reorganizat de Alexandru
Ipsilanti (n limba greac)
Scoala de la Sf. Sava (1818-1821) ,Gh. Lazr.
Primele ncercri de nfiintare a institutelor de nvtmnt
medical.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 62/68
Farmacii de spitale din Tara
Romneasc yi Moldova.
Primul spital din Tra Romneasc (1704) mnstirea Coltea la
Bucuresti la initiativa sptarului Mihai Cantacuzino n timpul
domnitorului Constantin Brncoveanu devine spital (un spital
asemntor cu cel din Cairo).
Spitalul Pantelimon(Bucuresti) 1735-1752.in timpul lui
Mihai Matei Ghica (ctitorul mnstirii Frumoasa din Iasi pe care a
mpodobit-o cu grdini si havuzuri de ap, dup modelul grdinilor
din Tarigrad).
1747 spitalul Sfntul Spiridon Iasi primul spital din Moldova.
1813 spitalul Filantropie (iubirea de oameni) doctorul Caracas
Farmaciile de spital n
Transilvania
Transilvania a fost avansat fa( de celelalte
provincii (primele spitale 1292 (la Sibiu) yi
primele farmacii publice (1460, 1494).
1692 s-a nfiintat la Sibiu un spital comunal al
sasilor medicul este si farmacist prepar singur
medicamentele.
1716 este mentionat un "provizor al farmaciei"
medic Johan Stanislaus Grotowski original din
Orstie.
.
Primele spi(erii publice:
1776 dr. Fotache livra medicamente spitalului Spiridon
1793 Lochman pe Ulita Mare
Leiba spiterie pe Ulita Trgului de jos (Alexandru
Vernier).
Bucureyti:
1740 Trangott Seuler
1742 Cristian Richter
1776 Chiriac Arbut
1797 - 9 spiterii cu 9 spiteri.
1831 12 farmacii particulare n Iasi.
La sfrsitul sec. XVIII apar farmacii la: Craiova, Botosani,
Giurghiu, Galati, Ploiesti, Brila.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 63/68
N NVTMNTUL VTMNTUL
FARMACEUTIC FARMACEUTIC
N ROMNIA N ROMNIA
nceputurile nvtmntului
farmaceutic
n Bucureyti nceputurile nvtmntului
farmaceutic ca si al celui medical se datoresc lui
Carol Davila (1828-1884).
1853 a reorganizat Spitalul Ostirii farmacist
Prusinsky.
1855 o scoal de mic chirurgie unde
farmacistul Prusinsky a pregtit si ctva elevi de
farmacie.
1858 $coala Na(ional de Medicin yi Farmacie
cu 3 sectii medicin, farmacie, veterinrie si
puteau continua studiile n Franta.
Din 111 elevi ai scolii, 20 se dedicau farmaciei.
1860 - 1861 apare programa analitic a Scolii de
Farmacie.
Se preda:
botanica farmacognostic
zoologie farmacologie
materia medical
chimie
francez
latin.
1862 1863 se adaug fizica , anatomia,
igiena.
1862 apar primii absolventi farmacisti.
Se mai introduc alte discipline:
istoria natural a medicamentelor vegetale,
animale si minerale,
arta de a recepta,
legile farmaceutice, contabilitatea si taxarea
medicamentelor,
medicina legal farmaceutic (toxicologia),
chimia se mparte: analize organice si anorganice.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 64/68
1880 reorganizarea nvtmntului farmaceutic.
1883 Profesorii Scolii si Societtii Farmacistilor -
un memoriu ctre ministerul de interne.
Scoala de farmacie s formeze asistenti de farmacie
si farmacisti clasa II (4 clase gimnaziale) si
farmacisti clasa I (cu bacalauriatul) lipsa bazei
materiale a determinat rmnerea scolii n vechea
form.
1884 moare Davila Scoala de farmacie decade.
1897 $tefan Minovici profesor de chimie
reorganizeaz nvtmntul farmaceutic.
Scoala de farmacie este recunoscut ca nvtmnt
universitar. Absolventi I. Bogdan, A. Hen(iescu, A.
Ileanu, A. Petra, V. Albescu.
Primele farmaciste Paulina Cruceanu (1891), Clara
Coleyiu (1892), Olimpia Daciu Vlahu (1877), 1901
Elisabeta Dumitrescu, Popescu Altim.
1898 Legea Spiru Haret nvtmntul farmaceutic
devine universitar n cadrul faculttii de medicin.
Regulamentul 1904, prevedea: obligativitatea
bacalaureatului, 5 ani de studii (2 ani stagiu de practic. si 3
ani studii teoretice si lucrri practice).
1911 se nfiinteaz doctoratul.
1914 Consiliul faculttii de Medicin solicit separarea
nvtmntului medical de cel farmaceutic (dar primul
rzboi mondial ntrzie luarea acestei msuri).
Facultatea de Farmacie
Bucureyti (1923-1933)
Planul de nvtmnt 5 ani (2 ani stagiu n farmacie: 3 ani cursuri universitare)
dup stagiu elevul pe baza adeverintei farmacistului era primit la cursuri.
1923 1924 au functionat:
4 profesori
11 conferentiari
$tefan Minovici chimie analitic
Georgescu farmacie chimic si galenic
Vintilescu chimie alimentar
Solacolu botanic.
1933 n discursul de la Senat prof. Danielopolu spunea "din 4800 farmacisti cu
liber practic, 3400 sunt nencadrati"
1933 se schimb programa:
1 an de stagiu n farmacie
4 ani de studii la sfrsitul stagiului examen de licent.
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 65/68
FARMACISTI DIN MOLDOVA
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 66/68
nvtmntul farmaceutic la Iasi
1830 ncercarea de nfiintare a unui nvtmnt farmaceutic la Iasi
1857 conducerea Gremiului Farmaceutic nfiinteaz o scoal
pregtitoare de farmatie pentru ucenicii din ultimul an de practic
farmaceutic, care a functionat n cadrul spitalului Sfntu Spiridon.
Cursurile au fost predate de farmacidtul T. Stenner (fizica, chimia,
mineralogia), L. Papp (botanica, toxicologia) si I. Immervoll
(farmacia practic si teoretic, n limba latin).
1859 scoala gremial si nceteaz activitatea dup Unirea
Principatelor
1860 Farmacistul I. Mihilescu se ofer s predea curs gratuit de
farmacie
1913 1916 I. Vintilescu titular al catedrei de
Farmacie Chimic si Galenic la Facultatea de
Medicin.
1917 1925 N. T. Deleanu este numit la
catedra de Chimie Farmaceutic a Faculttii de
Medicin
1917 sectia de Farmacie cu catedra de
Chimie Farmaceutic si Galenic, catedra de
Farmacognozie si Chimie Analitic
1926 1934 Al. Ionescu-Matiu activeaz la
catedra de Chimie farmaceutic
1922 1927 C.V. Bordeianu asistent la catedra
de Chimie Farmaceutic
1933 1934 farm. Cr. Maiorovici a condus n
calitate de asistent Laboratorul de Chimie General
a Faculttii de Farmacie Iasi
1934 nvtmntul farmaceutic din Iasi se
desfiinteaz
1946-1948 farmacia functioneaz ca sectie pe
lng Universitatea Al. I. Cuza Iasi
1948 1952 functioneaz ca facultate de Farmacie
1961 se renfiinteaz ca sectie de Farmacie
1964 este oficializat Facultatea de Farmacie ca
institutie independent
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 67/68
BIBLIOGRAFIA
LA CURSUL DE ISTORIA FARMACIEI
Barbu G. Arta vindecrii n Bucurestii de odinioar, Ed. Stiintific, Bucuresti,
1967.
Bart C. Aforismele lui Hipocrat, Ed. Medical, Bucuresti, 1979.
Bivolaru G. Tabel fundamental al interactiunii Zin-Zang, Ed. Romn, Bucuresti,
1990.
Bologa V.L. yi colab. Istoria medicinii universale, Ed. Medical, Bucuresti,
1970.
Bologa V.L. yi colab. Istoria Medicinii Romnesti, Ed. Medical, Bucuresti,
1972.
Boussou Roger Histoire de la Medicine, Librairie Larousse, Paris, 1967.
Brtescu G. Trecut si viitor n medicin (studii si note), Ed. Medical, Bucuresti,
1981.
Brtescu G. Momente din trecutul medicinii, studii, note si documente, Ed.
Medical, Bucuresti, 1983.
Brtescu G., Sndulescu C. Hipocrate. Galen. Ed. Enciclopedic Romn,
Bucuresti, 1974.
Carton Paul Esenta Doctrinei lui Hipocrat Extrase din operele sale, Ed. Fundatiei
"Victor Gomoiu", Craiova, 1995.
Chatterji J.C. Filosofia esoteric a Indiei, Ed. Porto-franco, galati, 1991.
Cotru M. Medicamentul de-a lungul vremii, Ed. Apollonia, Iasi, 1995.
Dulcan D.C. Inteligenta materiei, Ed. Teora, 1992.
Dumitraycu D. Medicina ntre miracol si dezamgire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1986.
Du(escu B. Etos n medicin, Ed. Medical, Bucuresti, 1979.
Eliade M. Istoria credintelor si ideilor religioase, vol. II, Ed. Stiintific,
Bucuresti, 1991.
Frawley D., Vasant L. Zoga ierburilor. Ghid ayurvedic de fitoterapie, Ed.
Govinda, 1996.
Grecu I., Mermeze Ghe. Societatea Romn de Istoria Farmaciei 1997, Ed.
Imprimeriei de Vest, Oradea, 1999.
Grigorescu Emanoil Strmosii plantelor medicinale. Legende pierdute, Ed.
Cantes, 1998.
Onicescu O. yi colab. Figuri ilustre ale antichittii, Ed. Tineretului, Bucuresti,
1967.
Pascal Pincu Pagini din istoria farmaciei nemtene, Ed. Casa de cultur
Panteon, 1995.
Paveleanu D. Teodor Istoria farmaciilor din Transilvania, vol. I II, Brasov,
1995.
Ramon Jardi, I. Gonzlez Aportacio a la Histrea de la farmacia Catalana
(1285-1997), FundaciUriach 1838.
Vtmanu N. Medicina veche romneasc, Ed. Stiintific, Bucuresti, 1970.
* * * Dictionar cronologic de medicin si farmacie, Ed. Stiintific si
Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 68/68
Enciclopedic, Bucuresti, 1975.
* * * Revue d'histoire de la Pharmacie, Bulletin de la Socit d'histoire de la
Pharmacie, tome XXX, 1983.
* * * Congreso Internacional de Historia de la Farmacia, 25-29 sept. 1985,
Granada, Espana.
* * * Revue d'histoire de la Pharmacie, 1989-1994.
* * * Bulletin de la Societet d'Amics de la Historia i de la Cincia farmaceutica
Catalana.