Răspândirea .familii.  Mirthaceae.Definiţie:  Taninurile vegetale (materii tanante) sunt amestecuri complexe naturale (care cuprind multe grupări hidroxil fenolice. fac parte din clasa polifenolilor şi au proprietatea de a precipita proteinele cu care dau compuşi insolubili.  Rubiaceae . de ex.:  Cupuliferae.  Poligonaceae.  Rosaceae.  Leguminoasae. dar şi grupări carboxilice).

rabarbărul). Organe: . . kola) .lemn (salcâmul) .scoarţă (stejarul. arborele de chinină).frunze (hamamelis). . . .rădăcină sau rizom (ratania.seminţe (nuca de Arec. .scoarţa îmbătrânită şi în ţesuturile de origine patologică (gogoaşa de ristic).flori (trandafirul roşu).

4.5-trihidroxibenzoic acid elagic .Taninuri hidrolizabile   taninuri galice/galo- Taninuri condensate  taninuri elagice taninuri dau prin hidroliză oze şi acid galic. /elagitaninuri sunt scindate de către acizi sau enzime în oze şi în acid elagic. O O OH OH 3 HOOC 5 4 OH HO OH OH HO O O acid galic = acid 3.

sau de  .OH sunt formate din 2 sau mai multe molecule de:  . OH OH OH procianidol (= leucocianidol) flavan-3.flavan-3.flavan-3-oli =catecoli / catehine.4-diol .4-dioli =leucoantociani / proantocianidoli  OH OH OH HO O OH HO O OH (-) epicatecol OH OH OH (+) catecol = derivat polihidroxilic al hidroxi-3-flavanului HO O OH  taninurile pot rezulta de asemenea din unirea acestor două tipuri de molecule.

  posedă proprietăţi reducătoare faţă de acizii fosfotungstici. faţă de fericianura ferică.  în general corpuri amorfe.albastru-negru cu taninurile hidrolizabile. . . plumb.  precipitate colorate diferite în funcţie de natura taninului:  . cu tungstat de sodiu şi de asemenea cu proteine  (pulbere de piele. fosfomolibdici. gelatină. + sărurile ferice.maro-verde cu taninurile condensate. zinc. solubile în apă şi în alcool.eter sau acetonă. cupru. etc. albumină) şi alcaloizi ( taninurile = antidoturi eficiente)  cu reactivul Stiansy sau formol clorhidric (taninuri catechice). insolubile în solvenţi organici nepolari  se extrag cu amestecurile hidroalcoolice +/.  cu apa de var.   taninurile sunt precipitate de numeroşi reactivi:  cu sărurile metalelor grele: fier. de bariu.

UTILIZARI  în farmacie  în cosmetologie  în industrie . şi int. astringente în utilizarea ext. antivirale şi hipoglicemiante  inhibitori enzimatici şi  antidoturi eficace contra alcaloizilor şi metalelor grele.  antimicrobiene.

Fse IX ed  Chimie: petalele florilor deschise trebuie să conţină minim 15% taninuri galice.  Util: astringent utilizat extern (gargară . . Ph. împreună cu pigmenţi flavonici şi antocianici. Produs vegetal : petalele.ca antiseptic pentru cavitatea bucală) şi în cosmetologie (loţiuni).

compuşilor fenolici  Scoarţa trunchiului conţine taninuri condensate şi taninuri galice  Utilizare: .frunza (Ph Fse VIII ed). Produs vegetal: .  Chimie: frunza: .3 proprietăţi principale: acţiunea astringentă. antimicrobiană şi vitaminică P. .în cosmetologie . Hamarutil.specialităţi unde hamamelis + venotrope: Ampamelis. . .scoarţa.

 Produs vegetal: inflorescenţa.  Chimie: somităţile florale conţin antociani (florile). . flavone (frunzele) şi mai ales aproximativ 10% taninuri elagice.  Drogul este preconizat ca cicatrizant în ulcerele varicoase. VIII Ed. Ph. Fse.  Decoctul şi extractul fluid sunt utilizate ca antidiareice la nou-născuţi sau în medicina veterinară.

 Produs vegetal: rădăcina. Ph. IX Ed.  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi . Fse.

Ph.KINKELIBA. IX Ed. Jecopectol ARBORELE DE COLA. Fse. Utilizare : proprietăţi diuretice şi coagulante. Specialităţi: ex. numită nucă de cola. Combretum micranthum. Sterculiaceae Produs vegetal: sămânţa.: Hepax. Ph. Combretacee. IX Ed) . Fse. Cola nitida. Produs vegetal: funzele.

Ph. Produs vegetal: scoarţa. IX Ed . Fse. Rubiacaee.CHININA. Cinchona succirubra.

Ph. Fse. Castanea vulgaris.Taninuri galice  STEJARUL CU GOGOAŞĂ DE      RISTIC. Quercus robur. . Cupulifere. IX Ed Taninurile galice mai sunt extrase din:  scoarţă de stejar.  scoarţă de castan. Infectoria. Terminalia sp. Ph. Fse. Combretaceae. Fse. Cupulifere. IX Ed. Quercus lusitania var. Produs vegetal: nuca galica. IX Ed).  fructe de myrobalans. Cupulifere (Ph..

Utilizat: în numeroase preparate farmaceutice. Acacia catechu.     Leguminoase-mimosaceaee. alimentare. diverse. mai ales ca masticator şi deodorant.Taninuri condensate  CACHOU. cosmetice. Produs vegetal: cachou = decoctul evaporat la sec obţinut din lemnul acestui arbore din Asia de Sud-Est Chimie: acest extract conţine 20÷40% catecoli şi taninuri catecice. Se utilizează de asenemea ca sursă de taninuri catecice Kino sau extractul la sec obţinut din: .

Rubiaceae (p.=scoarţa). Ph. Uncaria gambir. Fse.=scoarţa)  KINO de GAMBIR sau Cachou de Gambir.v. IX Ed .=frunzele). IX Ed  KINO de EUCALIPT. Fse.Taninuri condensate  KINO de MALABAR. Eucalyptus rostrata.v. Ph. Pterocarpus marsupium. Myrtaceae (p.v. Leguminoase  (p.

 VA MULTUMESC! .