Definiţie:  Taninurile vegetale (materii tanante) sunt amestecuri complexe naturale (care cuprind multe grupări hidroxil fenolice.familii.  Leguminoasae.  Rubiaceae . Răspândirea . dar şi grupări carboxilice).:  Cupuliferae. fac parte din clasa polifenolilor şi au proprietatea de a precipita proteinele cu care dau compuşi insolubili.  Poligonaceae.  Mirthaceae. de ex.  Rosaceae.

kola) . .scoarţa îmbătrânită şi în ţesuturile de origine patologică (gogoaşa de ristic). . rabarbărul).rădăcină sau rizom (ratania. arborele de chinină).flori (trandafirul roşu). . . .frunze (hamamelis).seminţe (nuca de Arec.lemn (salcâmul) . Organe: .scoarţă (stejarul.

/elagitaninuri sunt scindate de către acizi sau enzime în oze şi în acid elagic.Taninuri hidrolizabile   taninuri galice/galo- Taninuri condensate  taninuri elagice taninuri dau prin hidroliză oze şi acid galic.5-trihidroxibenzoic acid elagic . O O OH OH 3 HOOC 5 4 OH HO OH OH HO O O acid galic = acid 3.4.

4-diol .flavan-3. sau de  .OH sunt formate din 2 sau mai multe molecule de:  . OH OH OH procianidol (= leucocianidol) flavan-3.4-dioli =leucoantociani / proantocianidoli  OH OH OH HO O OH HO O OH (-) epicatecol OH OH OH (+) catecol = derivat polihidroxilic al hidroxi-3-flavanului HO O OH  taninurile pot rezulta de asemenea din unirea acestor două tipuri de molecule.flavan-3-oli =catecoli / catehine.

solubile în apă şi în alcool.  în general corpuri amorfe. cupru.  cu apa de var.   posedă proprietăţi reducătoare faţă de acizii fosfotungstici.maro-verde cu taninurile condensate.  precipitate colorate diferite în funcţie de natura taninului:  . albumină) şi alcaloizi ( taninurile = antidoturi eficiente)  cu reactivul Stiansy sau formol clorhidric (taninuri catechice). de bariu. gelatină. + sărurile ferice. . etc.   taninurile sunt precipitate de numeroşi reactivi:  cu sărurile metalelor grele: fier.eter sau acetonă.albastru-negru cu taninurile hidrolizabile. cu tungstat de sodiu şi de asemenea cu proteine  (pulbere de piele. zinc. insolubile în solvenţi organici nepolari  se extrag cu amestecurile hidroalcoolice +/. . fosfomolibdici. plumb. faţă de fericianura ferică.

antivirale şi hipoglicemiante  inhibitori enzimatici şi  antidoturi eficace contra alcaloizilor şi metalelor grele. UTILIZARI  în farmacie  în cosmetologie  în industrie .  antimicrobiene. astringente în utilizarea ext. şi int.

Ph. . Produs vegetal : petalele. împreună cu pigmenţi flavonici şi antocianici.ca antiseptic pentru cavitatea bucală) şi în cosmetologie (loţiuni). Fse IX ed  Chimie: petalele florilor deschise trebuie să conţină minim 15% taninuri galice.  Util: astringent utilizat extern (gargară .

Hamarutil.în cosmetologie .compuşilor fenolici  Scoarţa trunchiului conţine taninuri condensate şi taninuri galice  Utilizare: .specialităţi unde hamamelis + venotrope: Ampamelis.3 proprietăţi principale: acţiunea astringentă. .  Chimie: frunza: .frunza (Ph Fse VIII ed).scoarţa. . Produs vegetal: . antimicrobiană şi vitaminică P. .

 Drogul este preconizat ca cicatrizant în ulcerele varicoase.  Chimie: somităţile florale conţin antociani (florile). VIII Ed.  Decoctul şi extractul fluid sunt utilizate ca antidiareice la nou-născuţi sau în medicina veterinară. Produs vegetal: inflorescenţa. Ph. . flavone (frunzele) şi mai ales aproximativ 10% taninuri elagice. Fse.

 Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi . Produs vegetal: rădăcina. Ph. IX Ed. Fse.

IX Ed. Combretacee. Ph. IX Ed) . Fse. Sterculiaceae Produs vegetal: sămânţa. Jecopectol ARBORELE DE COLA. Combretum micranthum.: Hepax.KINKELIBA. Fse. Utilizare : proprietăţi diuretice şi coagulante. Specialităţi: ex. Ph. Produs vegetal: funzele. Cola nitida. numită nucă de cola.

Fse.CHININA. Produs vegetal: scoarţa. Cinchona succirubra. Rubiacaee. IX Ed . Ph.

 fructe de myrobalans. IX Ed Taninurile galice mai sunt extrase din:  scoarţă de stejar. Ph. Terminalia sp. Produs vegetal: nuca galica. Cupulifere (Ph. Infectoria. .  scoarţă de castan. Fse. Fse. Cupulifere. Quercus robur. Fse. Quercus lusitania var. IX Ed.Taninuri galice  STEJARUL CU GOGOAŞĂ DE      RISTIC. Ph. Combretaceae.. Cupulifere. IX Ed). Castanea vulgaris.

diverse. Utilizat: în numeroase preparate farmaceutice. Se utilizează de asenemea ca sursă de taninuri catecice Kino sau extractul la sec obţinut din: .     Leguminoase-mimosaceaee. alimentare. mai ales ca masticator şi deodorant. cosmetice. Produs vegetal: cachou = decoctul evaporat la sec obţinut din lemnul acestui arbore din Asia de Sud-Est Chimie: acest extract conţine 20÷40% catecoli şi taninuri catecice. Acacia catechu.Taninuri condensate  CACHOU.

Myrtaceae (p. Pterocarpus marsupium.=scoarţa)  KINO de GAMBIR sau Cachou de Gambir. Rubiaceae (p. Eucalyptus rostrata.Taninuri condensate  KINO de MALABAR.v.=scoarţa).v. IX Ed  KINO de EUCALIPT.v. Ph. Ph. Fse. Uncaria gambir. Fse. IX Ed . Leguminoase  (p.=frunzele).

 VA MULTUMESC! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful