Definiţie:  Taninurile vegetale (materii tanante) sunt amestecuri complexe naturale (care cuprind multe grupări hidroxil fenolice. fac parte din clasa polifenolilor şi au proprietatea de a precipita proteinele cu care dau compuşi insolubili.  Rosaceae. dar şi grupări carboxilice). Răspândirea .familii.  Rubiaceae . de ex.:  Cupuliferae.  Mirthaceae.  Poligonaceae.  Leguminoasae.

seminţe (nuca de Arec. kola) .flori (trandafirul roşu).scoarţa îmbătrânită şi în ţesuturile de origine patologică (gogoaşa de ristic). .lemn (salcâmul) . . . rabarbărul). Organe: .frunze (hamamelis).rădăcină sau rizom (ratania. . .scoarţă (stejarul. arborele de chinină).

4.Taninuri hidrolizabile   taninuri galice/galo- Taninuri condensate  taninuri elagice taninuri dau prin hidroliză oze şi acid galic.5-trihidroxibenzoic acid elagic . O O OH OH 3 HOOC 5 4 OH HO OH OH HO O O acid galic = acid 3. /elagitaninuri sunt scindate de către acizi sau enzime în oze şi în acid elagic.

sau de  .flavan-3.4-diol .OH sunt formate din 2 sau mai multe molecule de:  .4-dioli =leucoantociani / proantocianidoli  OH OH OH HO O OH HO O OH (-) epicatecol OH OH OH (+) catecol = derivat polihidroxilic al hidroxi-3-flavanului HO O OH  taninurile pot rezulta de asemenea din unirea acestor două tipuri de molecule.flavan-3-oli =catecoli / catehine. OH OH OH procianidol (= leucocianidol) flavan-3.

etc.eter sau acetonă. cupru.   posedă proprietăţi reducătoare faţă de acizii fosfotungstici.  în general corpuri amorfe. solubile în apă şi în alcool. .  precipitate colorate diferite în funcţie de natura taninului:  .  cu apa de var. gelatină. de bariu. fosfomolibdici. plumb.maro-verde cu taninurile condensate.albastru-negru cu taninurile hidrolizabile. faţă de fericianura ferică.   taninurile sunt precipitate de numeroşi reactivi:  cu sărurile metalelor grele: fier. albumină) şi alcaloizi ( taninurile = antidoturi eficiente)  cu reactivul Stiansy sau formol clorhidric (taninuri catechice). insolubile în solvenţi organici nepolari  se extrag cu amestecurile hidroalcoolice +/. zinc. . + sărurile ferice. cu tungstat de sodiu şi de asemenea cu proteine  (pulbere de piele.

antivirale şi hipoglicemiante  inhibitori enzimatici şi  antidoturi eficace contra alcaloizilor şi metalelor grele. astringente în utilizarea ext.  antimicrobiene. şi int. UTILIZARI  în farmacie  în cosmetologie  în industrie .

. Produs vegetal : petalele.  Util: astringent utilizat extern (gargară . Fse IX ed  Chimie: petalele florilor deschise trebuie să conţină minim 15% taninuri galice. Ph.ca antiseptic pentru cavitatea bucală) şi în cosmetologie (loţiuni). împreună cu pigmenţi flavonici şi antocianici.

specialităţi unde hamamelis + venotrope: Ampamelis. antimicrobiană şi vitaminică P. Hamarutil. Produs vegetal: . .compuşilor fenolici  Scoarţa trunchiului conţine taninuri condensate şi taninuri galice  Utilizare: .scoarţa.în cosmetologie . .3 proprietăţi principale: acţiunea astringentă. .frunza (Ph Fse VIII ed).  Chimie: frunza: .

 Chimie: somităţile florale conţin antociani (florile). Ph.  Drogul este preconizat ca cicatrizant în ulcerele varicoase. . Produs vegetal: inflorescenţa. Fse. VIII Ed. flavone (frunzele) şi mai ales aproximativ 10% taninuri elagice.  Decoctul şi extractul fluid sunt utilizate ca antidiareice la nou-născuţi sau în medicina veterinară.

IX Ed. Fse. Ph.  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi . Produs vegetal: rădăcina.

Combretacee. IX Ed. Sterculiaceae Produs vegetal: sămânţa. Ph. Specialităţi: ex. Utilizare : proprietăţi diuretice şi coagulante. Fse. Combretum micranthum. Fse. Jecopectol ARBORELE DE COLA.KINKELIBA. Produs vegetal: funzele. IX Ed) . numită nucă de cola.: Hepax. Ph. Cola nitida.

CHININA. Fse. Rubiacaee. Cinchona succirubra. Ph. Produs vegetal: scoarţa. IX Ed .

Taninuri galice  STEJARUL CU GOGOAŞĂ DE      RISTIC. IX Ed). . Castanea vulgaris. Fse. Produs vegetal: nuca galica. Cupulifere. Fse. Cupulifere (Ph.  fructe de myrobalans.  scoarţă de castan. IX Ed Taninurile galice mai sunt extrase din:  scoarţă de stejar. Fse. Quercus robur. Terminalia sp. Ph.. IX Ed. Ph. Infectoria. Combretaceae. Cupulifere. Quercus lusitania var.

Produs vegetal: cachou = decoctul evaporat la sec obţinut din lemnul acestui arbore din Asia de Sud-Est Chimie: acest extract conţine 20÷40% catecoli şi taninuri catecice. Se utilizează de asenemea ca sursă de taninuri catecice Kino sau extractul la sec obţinut din: . Acacia catechu. mai ales ca masticator şi deodorant. Utilizat: în numeroase preparate farmaceutice. alimentare. diverse. cosmetice.     Leguminoase-mimosaceaee.Taninuri condensate  CACHOU.

Fse. IX Ed .v.v.Taninuri condensate  KINO de MALABAR.v. Rubiaceae (p. Ph. IX Ed  KINO de EUCALIPT. Ph.=scoarţa)  KINO de GAMBIR sau Cachou de Gambir. Myrtaceae (p. Leguminoase  (p. Pterocarpus marsupium.=scoarţa). Fse.=frunzele). Uncaria gambir. Eucalyptus rostrata.

 VA MULTUMESC! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful