 Rosaceae.  Rubiaceae .  Poligonaceae.  Leguminoasae.familii. fac parte din clasa polifenolilor şi au proprietatea de a precipita proteinele cu care dau compuşi insolubili.:  Cupuliferae. Răspândirea . de ex. dar şi grupări carboxilice).Definiţie:  Taninurile vegetale (materii tanante) sunt amestecuri complexe naturale (care cuprind multe grupări hidroxil fenolice.  Mirthaceae.

scoarţa îmbătrânită şi în ţesuturile de origine patologică (gogoaşa de ristic). arborele de chinină).frunze (hamamelis). Organe: .rădăcină sau rizom (ratania. rabarbărul). .seminţe (nuca de Arec. .scoarţă (stejarul. .flori (trandafirul roşu). . .lemn (salcâmul) . kola) .

4. /elagitaninuri sunt scindate de către acizi sau enzime în oze şi în acid elagic.5-trihidroxibenzoic acid elagic . O O OH OH 3 HOOC 5 4 OH HO OH OH HO O O acid galic = acid 3.Taninuri hidrolizabile   taninuri galice/galo- Taninuri condensate  taninuri elagice taninuri dau prin hidroliză oze şi acid galic.

OH OH OH procianidol (= leucocianidol) flavan-3.OH sunt formate din 2 sau mai multe molecule de:  .flavan-3.flavan-3-oli =catecoli / catehine.4-diol .4-dioli =leucoantociani / proantocianidoli  OH OH OH HO O OH HO O OH (-) epicatecol OH OH OH (+) catecol = derivat polihidroxilic al hidroxi-3-flavanului HO O OH  taninurile pot rezulta de asemenea din unirea acestor două tipuri de molecule. sau de  .

albastru-negru cu taninurile hidrolizabile.  precipitate colorate diferite în funcţie de natura taninului:  . fosfomolibdici.maro-verde cu taninurile condensate.  în general corpuri amorfe. . gelatină. de bariu. zinc. + sărurile ferice.  cu apa de var.eter sau acetonă. etc. cupru. albumină) şi alcaloizi ( taninurile = antidoturi eficiente)  cu reactivul Stiansy sau formol clorhidric (taninuri catechice). . cu tungstat de sodiu şi de asemenea cu proteine  (pulbere de piele. faţă de fericianura ferică. plumb. solubile în apă şi în alcool. insolubile în solvenţi organici nepolari  se extrag cu amestecurile hidroalcoolice +/.   taninurile sunt precipitate de numeroşi reactivi:  cu sărurile metalelor grele: fier.   posedă proprietăţi reducătoare faţă de acizii fosfotungstici.

 antimicrobiene. antivirale şi hipoglicemiante  inhibitori enzimatici şi  antidoturi eficace contra alcaloizilor şi metalelor grele. astringente în utilizarea ext. şi int. UTILIZARI  în farmacie  în cosmetologie  în industrie .

. împreună cu pigmenţi flavonici şi antocianici.ca antiseptic pentru cavitatea bucală) şi în cosmetologie (loţiuni). Produs vegetal : petalele. Fse IX ed  Chimie: petalele florilor deschise trebuie să conţină minim 15% taninuri galice.  Util: astringent utilizat extern (gargară . Ph.

3 proprietăţi principale: acţiunea astringentă.frunza (Ph Fse VIII ed).specialităţi unde hamamelis + venotrope: Ampamelis. . . .compuşilor fenolici  Scoarţa trunchiului conţine taninuri condensate şi taninuri galice  Utilizare: .  Chimie: frunza: . Hamarutil.scoarţa.în cosmetologie . Produs vegetal: . antimicrobiană şi vitaminică P.

Fse. Produs vegetal: inflorescenţa. flavone (frunzele) şi mai ales aproximativ 10% taninuri elagice. Ph. VIII Ed.  Drogul este preconizat ca cicatrizant în ulcerele varicoase. .  Chimie: somităţile florale conţin antociani (florile).  Decoctul şi extractul fluid sunt utilizate ca antidiareice la nou-născuţi sau în medicina veterinară.

 Produs vegetal: rădăcina. Fse. Ph. IX Ed.  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi .

Combretacee. Fse. Cola nitida. Specialităţi: ex. IX Ed) . Ph. Fse. Combretum micranthum. IX Ed. Utilizare : proprietăţi diuretice şi coagulante. numită nucă de cola.KINKELIBA. Jecopectol ARBORELE DE COLA. Ph. Sterculiaceae Produs vegetal: sămânţa.: Hepax. Produs vegetal: funzele.

Ph. Rubiacaee. Cinchona succirubra. Produs vegetal: scoarţa. IX Ed .CHININA. Fse.

Cupulifere (Ph.Taninuri galice  STEJARUL CU GOGOAŞĂ DE      RISTIC. Combretaceae. . Quercus lusitania var. Fse.  scoarţă de castan. Cupulifere. IX Ed. Cupulifere. Castanea vulgaris. Ph. Produs vegetal: nuca galica. Ph. IX Ed Taninurile galice mai sunt extrase din:  scoarţă de stejar. IX Ed).  fructe de myrobalans. Fse.. Terminalia sp. Quercus robur. Fse. Infectoria.

alimentare. Se utilizează de asenemea ca sursă de taninuri catecice Kino sau extractul la sec obţinut din: . diverse.     Leguminoase-mimosaceaee. cosmetice. mai ales ca masticator şi deodorant. Produs vegetal: cachou = decoctul evaporat la sec obţinut din lemnul acestui arbore din Asia de Sud-Est Chimie: acest extract conţine 20÷40% catecoli şi taninuri catecice. Acacia catechu. Utilizat: în numeroase preparate farmaceutice.Taninuri condensate  CACHOU.

Leguminoase  (p. Pterocarpus marsupium.Taninuri condensate  KINO de MALABAR. Fse.=scoarţa)  KINO de GAMBIR sau Cachou de Gambir. Fse. Ph. Rubiaceae (p. Myrtaceae (p. Ph. IX Ed  KINO de EUCALIPT.=scoarţa).=frunzele). Uncaria gambir.v. IX Ed .v. Eucalyptus rostrata.v.

 VA MULTUMESC! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful