 Mirthaceae.  Rubiaceae . de ex.  Poligonaceae.familii. Răspândirea . fac parte din clasa polifenolilor şi au proprietatea de a precipita proteinele cu care dau compuşi insolubili. dar şi grupări carboxilice).Definiţie:  Taninurile vegetale (materii tanante) sunt amestecuri complexe naturale (care cuprind multe grupări hidroxil fenolice.  Rosaceae.:  Cupuliferae.  Leguminoasae.

arborele de chinină). . Organe: .rădăcină sau rizom (ratania. .seminţe (nuca de Arec. kola) . .lemn (salcâmul) . .scoarţa îmbătrânită şi în ţesuturile de origine patologică (gogoaşa de ristic). .scoarţă (stejarul. rabarbărul).flori (trandafirul roşu).frunze (hamamelis).

Taninuri hidrolizabile   taninuri galice/galo- Taninuri condensate  taninuri elagice taninuri dau prin hidroliză oze şi acid galic. /elagitaninuri sunt scindate de către acizi sau enzime în oze şi în acid elagic.4.5-trihidroxibenzoic acid elagic . O O OH OH 3 HOOC 5 4 OH HO OH OH HO O O acid galic = acid 3.

OH OH OH procianidol (= leucocianidol) flavan-3. sau de  .4-diol .flavan-3-oli =catecoli / catehine.OH sunt formate din 2 sau mai multe molecule de:  .4-dioli =leucoantociani / proantocianidoli  OH OH OH HO O OH HO O OH (-) epicatecol OH OH OH (+) catecol = derivat polihidroxilic al hidroxi-3-flavanului HO O OH  taninurile pot rezulta de asemenea din unirea acestor două tipuri de molecule.flavan-3.

 precipitate colorate diferite în funcţie de natura taninului:  . de bariu. faţă de fericianura ferică. cupru. zinc. albumină) şi alcaloizi ( taninurile = antidoturi eficiente)  cu reactivul Stiansy sau formol clorhidric (taninuri catechice). . cu tungstat de sodiu şi de asemenea cu proteine  (pulbere de piele. . fosfomolibdici.  cu apa de var.  în general corpuri amorfe.maro-verde cu taninurile condensate. + sărurile ferice. plumb.   posedă proprietăţi reducătoare faţă de acizii fosfotungstici.eter sau acetonă. insolubile în solvenţi organici nepolari  se extrag cu amestecurile hidroalcoolice +/. etc.   taninurile sunt precipitate de numeroşi reactivi:  cu sărurile metalelor grele: fier. gelatină. solubile în apă şi în alcool.albastru-negru cu taninurile hidrolizabile.

 astringente în utilizarea ext.  antimicrobiene. antivirale şi hipoglicemiante  inhibitori enzimatici şi  antidoturi eficace contra alcaloizilor şi metalelor grele. şi int. UTILIZARI  în farmacie  în cosmetologie  în industrie .

ca antiseptic pentru cavitatea bucală) şi în cosmetologie (loţiuni). Produs vegetal : petalele. . Ph. împreună cu pigmenţi flavonici şi antocianici.  Util: astringent utilizat extern (gargară . Fse IX ed  Chimie: petalele florilor deschise trebuie să conţină minim 15% taninuri galice.

specialităţi unde hamamelis + venotrope: Ampamelis.compuşilor fenolici  Scoarţa trunchiului conţine taninuri condensate şi taninuri galice  Utilizare: .în cosmetologie .scoarţa. . . Produs vegetal: . Hamarutil.  Chimie: frunza: .3 proprietăţi principale: acţiunea astringentă. . antimicrobiană şi vitaminică P.frunza (Ph Fse VIII ed).

 Drogul este preconizat ca cicatrizant în ulcerele varicoase.  Decoctul şi extractul fluid sunt utilizate ca antidiareice la nou-născuţi sau în medicina veterinară. Produs vegetal: inflorescenţa. Fse. . VIII Ed. Ph.  Chimie: somităţile florale conţin antociani (florile). flavone (frunzele) şi mai ales aproximativ 10% taninuri elagice.

IX Ed.  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi  Chimie: rădacinile 10÷15% taninuri catechice (acid rataniatanic) constituite din catecoli mai mult sau mai puţin polimerizaţi . Fse. Produs vegetal: rădăcina. Ph.

Produs vegetal: funzele. Ph. IX Ed. Fse. Ph. Combretum micranthum.: Hepax. numită nucă de cola. Fse. Jecopectol ARBORELE DE COLA. Cola nitida. Specialităţi: ex. Utilizare : proprietăţi diuretice şi coagulante. Combretacee.KINKELIBA. IX Ed) . Sterculiaceae Produs vegetal: sămânţa.

Fse. Rubiacaee.CHININA. Produs vegetal: scoarţa. Ph. IX Ed . Cinchona succirubra.

. . Infectoria. Fse.  scoarţă de castan. IX Ed Taninurile galice mai sunt extrase din:  scoarţă de stejar. IX Ed). Cupulifere. Cupulifere (Ph. Produs vegetal: nuca galica. Fse. Quercus robur. IX Ed. Quercus lusitania var.  fructe de myrobalans. Cupulifere. Ph. Combretaceae. Ph. Terminalia sp.Taninuri galice  STEJARUL CU GOGOAŞĂ DE      RISTIC. Fse. Castanea vulgaris.

diverse. mai ales ca masticator şi deodorant. Produs vegetal: cachou = decoctul evaporat la sec obţinut din lemnul acestui arbore din Asia de Sud-Est Chimie: acest extract conţine 20÷40% catecoli şi taninuri catecice.Taninuri condensate  CACHOU. Utilizat: în numeroase preparate farmaceutice. alimentare. cosmetice.     Leguminoase-mimosaceaee. Se utilizează de asenemea ca sursă de taninuri catecice Kino sau extractul la sec obţinut din: . Acacia catechu.

=frunzele). IX Ed  KINO de EUCALIPT. Pterocarpus marsupium. Ph. Myrtaceae (p.v. Fse.=scoarţa)  KINO de GAMBIR sau Cachou de Gambir. IX Ed .Taninuri condensate  KINO de MALABAR. Leguminoase  (p.v.v. Ph. Fse.=scoarţa). Eucalyptus rostrata. Rubiaceae (p. Uncaria gambir.

 VA MULTUMESC! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful