faringologia

Faringele
Organ tubular la partea superioara a tubului

digestiv Muschii constrictori faringieni aponevroza faringiana mucoasa Aponevroza faringiana se insera pe: baza craniului, apofize pteigoide, mandibula, os hioid, aripile tiroidului se continua cu esofagul in spatele cricoidului Raporturi: P: coloana cervicala S: sinus sfenoid, apofiza bazilara, gaurile rupte posterioare

Faringele
Buchet RIOLAN formatiune musculo-tendinoasa inserata pe apofiza stiloida Spatiul latero-faringian e impartit in doua: Prestilian: parotida, ACE Retrostilian: pachet vasculo-nv (ACI, VJI, nv.IX,X, XI, XII, S cervical, lant gg.limfatici jugulocarotidieni)

Etaj superior
RINOFARINGE, NAZOFARINGE, EPIFARINGE sau CAVUM A: orificiile choanale L: orificiul de varsare al trompei EUSTACHIO, inapoia lor fosetele ROSENMLLER si amigdala GERLACH S-P: amigdala faringiana LUSCHKA Captusit de mucoasa de tip respirator cilindric-ciliat, cu glande mucoase

Etaj mijlociu
BUCOFARINGE, OROFARINGE sau MEZOFARINGE A: cavitatea bucala prin istm buco-faringian delimitat de lueta, val palatin, pilierii amigdalieni anterior si posterior, limba. L: loja amigdalei palatine. Amigdala proeminenta ovoida cu 18-20 de depresiuni mici (cripte) canale sapate in tesutul limfatic Amigdala are capsula. Intre ea si musculatura este tesut lax

Etaj inferior
HIPOFARINGE sau LARINGOFARINGE A: baza limbii, amigdala linguala, fosetele glosoepiglotice (valecule) despartite de plica glosoepiglotica I: coroana laringiana L: sinusurile piriforme, santuri formate de mucoasa hipofaringiana care inconjoara fata posterioara a laringelui Mucoasa de tip digestiv, pavimentos stratificat

Vascularizatia - Inervatia
ACE A.faringiana ascendenta, a.linguala, a. palatina Venele se strang in plexuri prefaringiene Limfatic: Rinofaringele gg. jugulocarotidieni superiori . La copil < 3 ani in gg.retrofaringieni GILLETTE Orofaringe - gg. Jugulocarotidieni mijlocii Hipofaringe - gg. jugulocarotidieni mijlocii si inferiori Inervatia: M: nv.X pt val si nv.IX pt constrictori faringieni S si Sz: nv.IX (gust amar la baza limbii)

Fiziologia
Deglutitia faringiana: timpul II al deglutitiei, reflex

Fonator: vocea articulata si cantata nu sunt

posibile fara faringe care transforma sunetele fundamentale laringiene Senzoriala: doar pt amar Aparare: prin tesut limfatic faringian aflat la granita aero-digestiva Reflexul de voma

Sindromul digestiv faringian

DISFAGIA FARINGIANA Perturbarea timpului II al deglutitiei Imposibilitatea de a trece bolul alimentar in faringe (paralizii sau tumori de limba) Stagnarea bolului in faringe (paralizii musculatura faringiana in cadrul paraliziei bulbare sau myasteniei) Refulare alimente pe nas = insuficienta val palatin (paralizii, rupturi, malformatii val) Patrundere alimente in cai aeriene (anestezii faringo-laring.) Refulare alimente in cavitatea bucala

Sindromul respirator faringian

Obstructie nazala prin obstruarea rinofaringelui

Hipertrofia amigdalei faringiene LUSCHKA, CS,

tumori La n.n. ameninta viata

Obstructia buco/hipofaringelui determina IRA si

pune viata in pericol Inflamatii cu edem accentuat, post-traumatic, intepaturi de insecte, edem QUINCKE, edem angioneurotic, tumori, CS voluminosi

Sindromul fonator faringian

RINOLALIE INCHISA (voce nazonata) apare prin

obstructie rinofaringiana
RINOLALIE DESCHISA insuficienta valului care

nu inchide cavumul Afectate in special consoanele, cu exceptia m si n

Obstructia buco/hipofaringe nu permite vorbirea

articulata

Sindromul senzitiv faringian

ODINOFAGIA. Iradiaza in ureche si se

accentueaza cu deglutitia. HIPERESTEZIA in inflamatii HIPOESTEZIA alimente fierbinti, alcool tare, leziuni nervoase PARESTEZII inflamatii cronice, rar tumori. Cel mai frecvent pe fond nevrotic globus hystericus. Senzatie de glob, nod, CS in gat si scurgere de mucozitati in spatele FN.

Sindromul senzorial faringian

DISGUEZII

Preponderent in afectarea mucoasei linguale