Procesul de mbtrnire al populaiei, care este i facotrul principal de risc legat de strucutra populaiei, reprezint una dintre multiplele

amenniri globale la adresa omenirii. Aadar, ameninarea global asupra civilizaiei, care este pus n pericol, deoarece din cauza mbtrnirii, populaia nu mai poate evolua. De fapt, litearatura de specialitate1 remarc faptul c, i anume, creterea ponderii i numrul vrstnicilor, sunt probleme de ordin social, care au soluii sociale i mai puin probleme de ordin demografic, care s poat fi soluionate prin msuri de politic demografic. Prin urmare, mbtrnirea demografic a populaiei reprezint procesul de modificare a structurii populaiei pe vrste, n favoarea grupelor de vrst naintat, ca tendin ferm i de lung durat2.

Imbatranirea populatiei, costurile ridicate ale noilor tehnologii medicale, cresterea exigentelor populatiei sporesc cererea de servicii de sanatate. Guvernele se confrunta cu o crestere a costurilor peste capacitatea cetatenilor de a plati pentru serviciile de sanatate, in special prin mijloace colective precum asigurarea sociala. Cea mai afectata categorie de populatie ramane aceea a varstnicilor, cei mai mari consumatori de servicii de sanatate, cu cele mai mici venituri. - Ponderea persoanelor apartinand varstei a treia a crescut spectaculos in ultimele decenii, atat in tara noastra, cat si in celelalte tari. Datele statistice furnizate de ONU arata ca numarul populatiei varstnice din intreaga lume a ajuns la peste 500 de milioane de persoane. In 1950, pe Glob
1 2

Completez mai tz!!! Asandului, Laura - ,, Elemente de demografie, Editura, Iai, p.

existau numai 200 de milioane de varstnici, in timp ce inaintea celui de-al doilea razboi mondial erau mai putin de 100 de milioane de batrani. Potrivit acelorasi surse, se estimeaza ca, in 2025, numarul persoanelor varstnice va fi de 1 miliard, ceea ce reprezinta mai mult de 14% din populatia planetei. Raportat la situatia mondiala, Romania apare deja cu un procent de 17% de persoane imbatranite fata de populatia generala, dar cu perspectiva de accentuare in urmatorii ani. Faptul ca populatia mondiala imbatraneste este o certitudine. In Italia si Grecia, mai mult de 22 de procente din populatie au varste mai mari de 60 de ani, comparativ cu 16,5% in SUA. Se estimeaza ca din 1996 si pana in 2025 procentul de persoane de peste 60 de ani va creste cu 17, pana la 82% in tarile europene si cu 200% in tarile dezvoltate. Pana in 2025, in Italia si Japonia se asteapta sa fie cea mai mare proportie de persoane peste 60 de ani, aproximativ o treime din populatie. Oricum, datorita faptului ca tari in curs de dezvoltare precum China si India au cel mai mare numar de locuitori, acestea vor avea in continuare cel mai mare numar, in valori absolute, de varstnici. In 1996, cel mai mare numar de persoane peste 75 de ani traia in China, urmat de SUA si India. Cresterea exploziva a procentului de varstnici in toata lumea este corelata cu descresterea substantiala a ratei natalitatii in ultimii 20 de ani in numeroase tari, migrarii populatiei tinere din anumite zone din motive economice si descresterea generala a mortalitatii, inclusiv cea cauzata de bolile infectioase in tarile dezvoltate, si a bolilor coronariene si cerebrovasculare in Europa si alte tari dezvoltate. In SUA, Canada si Australia, mortalitatea cauzata de bolile coronariene a scazut cu aproximativ 25% in ultimii 25 de ani.- In Romania In 2002, conform Institutului National de Statistica, comparativ cu 1992, se observa tendinta clara de crestere a grupei de varsta peste 60 de ani pe fundalul unei natalitati scazute sugerate de scaderea numarului de locuitori cu varste cuprinse in intervalul 0-14 ani. Numarul mediu al pensionarilor in trimestrul I 2005 a fost de 6.187 mii persoane, in scadere cu 25.000 de persoane fata de trimestrul IV 2004. Pensia medie lunara a pensionarilor de asigurari sociale de stat in trimestrul I 2005 a fost de 2.599.307 lei lunar, in crestere cu 3,4% fata de trimestrul IV 2004. Raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de stat pentru limita de varsta, cu stagiu complet de cotizare (fara impozit) si castigul salarial mediu net in trimestrul I 2005 a fost de 51,5%. - -Mortalitate si morbiditate In

SUA, aproximativ 70% din decese survin dupa varsta de 65 de ani. Pana in 2025 se asteapta ca procentul de decese asociate varstei inaintate sa creasca si pe restul globului, cu mai mult de 60% din decese dupa 65 de ani si mai mult de 40% dupa varsta de 75 de ani. In majoritatea tarilor, declinul global al ratei mortalitatii este foarte bine documentat, dar cauzele deceselor, mai ales la varste inaintate, variaza de la o regiune la alta. Ratele deceselor de cauze coronariene, cea mai comuna cauza de deces, variaza, de asemenea, in lume. In 1990, acest indicator avea o valoare de peste 2.000 la suta de mii de barbati peste 65 de ani in Irlanda, Finlanda, Danemarca, Regatul Unit, Noua Zeelanda si fosta Uniune Sovietica si de sub 700 la suta de mii de barbati in Spania, Franta, China, Japonia si Hong Kong. Rate similare ale mortalitatii se intalneau si la femei. In Europa, mortalitatea prin accident vascular cerebral merge de la mai putin de 494 la suta de mii de barbati cu varste mai mari de 65 de ani in Franta pana la mai mult de 1.954 la suta de mii de barbati in Portugalia. Deoarece datele despre rata deceselor la varstnici sunt foarte putine, se impune cooperarea intre tari pentru a colecta si compara informatiile si pentru a intelege mai bine cauzele longevitatii extreme. In Romania, cea mai mare mortalitate se inregistreaza, in continuare, prin boli ale aparatului circulator (in crestere fata de 1990) si prin tumori (oarecum in scadere fata de 1990). - " - fondurile pentru sanatatea romanilor nu sunt suficiente. In timp ce Romania cheltuieste pentru sanatate 80 de euro/persoana, in tarile europene media este de 800 de euro/persoana. Cifrele vorbesc singure. Este evidenta subfinantarea." Prof. dr. Mircea Cinteza, fost ministru al Sanatatii - -Speranta de viata conform unor date din 1996 este cea mai mare pentru femeile din Canada, Japonia si Australia. In cele mai multe tari, barbatii au o speranta de viata mai mica decat femeile. In ciuda faptului ca in SUA speranta de viata nu este cea mai mare, persoanele in varsta traiesc mai mult decat in alte tari. Pentru femeile in varsta de 80 de ani, speranta de viata este de 9,1, mai mare decat in Japonia, Suedia, Franta si Anglia. Acelasi lucru este valabil si pentru barbatii americani. In tara noastra, durata medie de viata era in 2002 de 67,6 ani pentru barbati si 74,5 ani pentru femei, in crestere cu un an pentru fiecare comparativ cu perioada 1997-1999. Acest lucru se datoreaza imbunatatirii accesului la serviciile medicale, tratamente si medicamente tot mai performante, precum si promovarii unei

alimentatii sanatoase. Consumul de servicii de sanatate Deoarece numarul persoanelor in varsta este in crestere, procentul de boli cronice asociate varstei, precum boli cardiovasculare, fractura de sold si boala Alzheimer creste si el. Persoanele afectate de aceste patologii sunt consumatoare mai mari de servicii medicale si au nevoie de ingrijire la domiciliu. De exemplu, fractura de sold cauzeaza limitare fizica, spitalizare, morbiditate continua si mortalitate excesiva. Prin compararea incidentelor fracturii de sold in 6 tari, acestea cresc cu varsta si sunt mai mari la femei decat la barbati. Proportia persoanelor spitalizate in fiecare an variaza foarte mult in cadrul tarilor industrializate. In 1996, cele mai mari rate ale spitalizarii se intalneau in Austria, Finlanda si Islanda (1 din 4 persoane), iar cele mai mici, in Japonia (1 din 10) si Mexic (1 din 7). Media pentru tarile industrializate a fost de 1 din 6 persoane spitalizate (1 din 8 pentru SUA). - Costurile spitalizarii au fost: mai mult de 1.000$ in SUA, 632$ in Danemarca, intre 300 si 500$ in Canada, Spania, Italia si Regatul Unit. Cele mai mici sume cheltuite s-au incadrat intre 100 si 200$ in Islanda, Luxemburg, Finlanda, Grecia, Norvegia si Austria si mai putin de 100$ in Japonia, Cehia si Turcia. In tara noastra, subfinantarea sistemului sanitar este evidenta, iar cei care sunt cei mai mari consumatori de servicii de sanatate, varstnicii, populatia cu veniturile cele mai mici, au de suferit de pe urma acestui fenomen. Institutionalizarea Fracturile de sold si invaliditatile fizice implica institutionalizarea, dar cel mai important factor ramane invaliditatea cognitiva. Prevalenta pentru institutionalizare la pacienti cu varste mai mari de 65 de ani s-a incadrat intre 2 si 8 in diferite tari. Markerii biologici ai imbatranirii Schimbarile impuse de varsta sunt frecvent asociate cu o probabilitate de crestere relativa a mortalitatii, dar nu este cazul tuturor modificarilor. Albirea parului este un semn al inaintarii in varsta, dar nu creste probabilitatea mortalitatii. Schimbarile datorate varstei care nu sunt asociate cu o boala specifica, dar care sunt asociate cu o crestere generalizata a mortalitatii pot fi catalogate drept biomarkeri ai imbatranirii si ajuta la distingerea varstei biologice de cea cronologica. Biomarkerii sunt predictori mai buni ai probabilitatii de mortalitate decat trecerea timpului. Incrucisarea fibrelor de colagen, rezistenta insulinica sau capacitatea expiratorie pulmonara au fost propuse drept candidati, dar pana in prezent nici un biomarker al imbatranirii nu a fost validat si universal acceptat. -

-Pensionarea Un factor indirect, dar important in atingerea unei varste inaintate intro stare de sanatate cat mai buna este consecinta financiara a pensionarii. In 1992, procentul de persoane peste 65 de ani, care participau la procesul de productie (ce erau economic activi), era de 5,5% in Italia si 3,5% in Franta; in SUA - 15,5% si 16,5% in Irlanda (cifra valabila pentru aceste doua tari doar pentru barbati). Unele tari au programe foarte complete de pensionare, in timp ce altele asigura cu dificultate o remunerare dupa varsta pensionarii. In SUA si Marea Britanie, aproape 100% din persoanele care muncesc sunt acoperite de serviciile sociale si alte societati, dar in China si India, doar 20% vor beneficia de pensie. Exista azi in randul populatiei anumite opinii, prejudecati, clisee, care considera ca batranii sunt complet inadaptabili la schimbari, conservatori, demodati, dominati de mentalitati si conceptii invechite, egoisti, irascibili, neajutorati, dependenti de ceilalti, rigizi, bolnavi si inutili. Se impune insa crearea unei opinii favorabile fata de varstnic si problemele sale, deoarece persoana varstnica isi gaseste din ce in ce mai greu loc in societatea moderna, societate care genereaza batranete, dar tinde sa o respinga si sa o izoleze. Un rol deosebit ii revine medicului de familie catre care batranii se adreseaza cu preponderenta. Medicul de familie este primul cu care varstnicul vine in contact si care adesea se vede nevoit sa rezolve multe din problemele de sanatate ale acestuia. In numeroase cazuri, insa, pacientul varstnic se confrunta cu exacerbari ale unor patologii cronice care impun spitalizare si care apoi necesita ingrijire la domiciliu. -Imbatranirea, un proces ireversibil Imbatranirea este un fenomen universal si, deocamdata, ireversibil care are la baza schimbari ce determina degenerarea progresiva a organismului. Acest fenomen vizeaza moleculele (ADN, proteine, lipide), celulele si organele. Bolile asociate varstei inaintate precum artrita, osteoporoza, bolile cardiace, cancerul, boala Alzheimer, sunt adesea de sine statatoare. Chiar daca procesul de imbatranire este distinct de bolile asociate fenomenului, se intelege de la sine ca procesul de imbatranire determina acele modificari care cresc probabilitatea ca o maladie asociata imbatranirii sa survina. Unii gerontologi prefera termenul de senescenta, deoarece imbatranirea implica trecerea timpului necesar pentru a rezulta deteriorarea care incepe de la varste mici (inca de la 10-12 ani). Modificarile induse de varsta inaintata Pentru oamenii din tarile dezvoltate, modificarile induse de varsta

includ o scadere a auzului, mai ales pentru frecventele mai inalte, precum si declinul abilitatii de a simti gustul sarat si amar (dulce si acru este mult mai putin afectat). Nivelul de anticorpi creste cu varsta, iar o treime din barbati si jumatate din femeile peste 65 de ani reclama simptomele unei artrite. Se stie, de asemenea, ca jumatate dintre cei peste 65 de ani isi pierd toti dintii. Batranii au nevoie de o cantitate dubla de insulina pentru ca glucoza sa ajunga la nivelurile din sangele celor tineri si ca, pe langa acest fenomen, survine si o reducere a sensibilitatii la factori de crestere si hormoni datorita scaderii numarului de receptori si disfunctionalitatii post-receptor. Greutatea corporala sufera un declin dupa 55 de ani datorita pierderii de tesut muscular, apa si tesut osos (masa celulelor la varsta de 70 de ani este 36% din cea de la varsta de 25 de ani). Procentul de grasime corporala creste spre varsta de 60 de ani, iar forta musculara la barbatii de 80 de ani sufera un declin cu 30-40% fata de cei de 30 de ani. Timpul de reactie la 60 de ani este cu 20% mai mare decat cel de la 20 de ani. Varstnicii tind sa aiba un somn mai superficial, sa adoarma mai frecvent si pentru perioade mai mici insotite de o reducere a somnului REM. Presbiopsia survine la 42% dintre indivizii cu varste cuprinse in intervalul 52-64 de ani, la 73% dintre cei aflati in intervalul 65-74 si la 92% dintre cei peste 75 de ani. Aproximativ jumatate dintre varstnicii peste 85 de ani au intre 3 si 9 conditii patologice asociate si cauza mortii pentru acestia ramane frecvent necunoscuta. Privire de ansamblu asupra fenomenului imbatranirii -Multi cercetatori s-au intrebat daca exista o singura cauza (celulara sau hormonala) care se afla in spatele fenomenului de imbatranire sau daca imbatranirea este multicauzala. Diferentele sperantei de viata intre specii au ridicat mari semne de intrebare in aceasta privinta. Prin vindecarea unor maladii, precum cele cardiovasculare sau cancerul, speranta de viata nu se modifica spectaculos. Prin vindecarea cancerului nu se adauga decat 2 ani, in plus, de viata, iar daca se elimina afectiunile cardiovasculare, rezulta inca 3-4 ani in plus. Speranta de viata medie variaza cu susceptibilitatea crescuta pentru boli, accidente si suicid, iar speranta de viata maxima este determinata de rata de imbatranire. Substante chimice, restrictia calorica si o nutritie adecvata, precum si alte interventii care cresc speranta de viata incetinesc si procesul de imbatranire. Daca fiintele umane nu ar mai suferi de boli sau nu ar mai imbatrani, iar singurele cauze de deces ar fi accidentele, suicidul si

homicidul, la o populatie de un miliard, un individ de 12 ani ar avea o speranta de viata medie de 1200 de ani si o speranta de viata maxima de 25000 ani. In 1825, Benjamin Gompertz descoperea ca probabilitatea de deces creste exponential cu varsta dupa maturitate, o observatie empirica ce a rezistat in timp. Un individ de 35 de ani are probabilitatea de deces de doua ori mai mare decat unul de 25 de ani, iar o persoana cu varsta de 25 de ani, o probabilitate de 2 ori mai mare decat unul de 15 ani. Cresterea exponentiala nu continua dupa varsta de 80 de ani si rata de deces poate chiar sa sufere un declin dupa 110 ani. Alimentatia de tip mediteranean a determinat un platou liniar al ratei de deces cand ramane 20-25% din populatie. In mod similar, riscul de a dezvolta boala Alzheimer se dubleaza la fiecare 5 ani dupa varsta de 60 de ani, care probabil atinge un platou dupa 90 de ani (cand jumatate din populatie sufera de dementa). Riscul de cancer creste exponential cu varsta, dar pare si el sa atinga un platou la populatia foarte varstnica. O explicatie ar putea fi faptul ca un segment de populatie care este considerabil mai rezistenta datorita bagajului genetic si comportamentului ce ar putea ramane dupa ce marea majoritate heterogena a decedat. O alta explicatie ce sugereaza eliminarea completa a fortelor de selectie naturala la varste extrem de inaintate care cauzeaza supravietuirea ulterioara este in totalitate rezultatul unei tendinte aleatorii genetice. -Prin compararea sperantei de viata a speciilor, a rezultat ca longevitatea este influentata genetic. Un elefant traieste de aproape 10-20 ori mai mult decat un soarece, dar ambele specii au acelasi numar de batai cardiace si de respiratii pe parcursul vietii. In plus, potentialul metabolic este acelasi, aproximativ 200 kcal. Acest indicator este similar pentru majoritatea speciilor de mamifere, dar la oameni atinge valoarea de 800 kcal. Creierul foloseste mai multa energie decat orice alt organ. Relativa speranta de viata mare a oamenilor este explicata partial in termeni moleculari prin niveluri scazute de producere a radicalilor liberi, un nivel scazut de acizi grasi nesaturati si al numarului mare de enzime de reparare a ADN-ului. O explicatie revolutionara face referire la faptul ca avantajele supravietuirii conferite de un creier mai mare si de un volum corporal mai mare justifica investitia metabolica in construirea unor structuri celulare si tisulare mai rezistente care sa le protejeze prin enzime antioxidante, prin enzime de reparare a ADN-ului si printr-un sistem imun puternic. Contributia hranei

la supravietuirea mult peste varsta fertila justifica faptul ca parintii traiesc cu mult peste perioada in care pot procrea. Progeria, o maladie teribila Numita si "sindromul Hutchinson-Gilford", progeria este o afectiune genetica rara care apare la copii si este caracterizata prin imbatranire prematura. Desi exista mai multe forme de progeria, tipul initial al afectiunii a fost descoperit de medicii al caror nume il poarta (18861897, Anglia). Incidenta acestei boli este de 1 la 4-8 milioane de nou-nascuti. Ambele sexe si toate rasele sunt afectate in egala masura; au fost raportate cazuri in intreaga lume, inclusiv in Romania. Desi la nastere copiii par sanatosi, ei incep sa dezvolte simptomele de progeria inainte sa implineasca 2 ani. Ei inceteaza sa mai creasca, aspectul pielii este unul imbatranit, articulatiile functioneaza cu dificultate, riscul de fracturi si de stop cardiac creste si se generalizeaza ateroscleroza. Acesta din urma este si cauza de deces a copiilor bolnavi de progeria, care supravietuiesc foarte greu 13 ani, in medie (in unele cazuri se poate ajunge pana la 21 de ani, dar au fost decese si la 8 ani). Cauza acestei boli este o mutatie a genei LMNA. Aceasta produce o proteina, Lamin A, considerata liantul care pastreaza grupate nucleele celulare. Cercetatorii considera ca deficienta de Lamin A face nucleele instabile, iar aceasta instabilitate celulara pare sa duca la imbatranire prematura, fapt confirmat in octombrie 2002 dupa ce s-a reusit izolarea genei incriminate in acest proces. - Lupta cu imbatranirea Gerontologia este stiinta care studiaza cauzele si mecanismele fenomenului de imbatranire, stiinta care a facut progrese importante prin studii de biologie moleculara si, mai recent, prin studii de inginerie genetica. De cealalta parte, geriatria este o disciplina medicala, ca toate celelalte, ce are in centrul atentiei tratamentul persoanei de varsta a treia, cu toata polipatologia aferenta, fiind stiut ca la varstnici apar mai multe afectiuni cronice, care, de multe ori, se acutizeaza. Geriatria este ramura medicala creata de prof. dr. Ana Aslan, o disciplina care capata din ce in ce mai mare importanta. In anul 1951, prof. dr. Ana Aslan intemeia, la Otopeni, institutul care astazi ii poarta numele, institut la care s-au tratat mari personalitati ale lumii. Cea mai importanta realizare a prof. dr. Ana Aslan a fost descoperirea efectului eutrofic si regenerativ al procainei si elaborarea produsului care a facut inconjurul lumii: Gerovital H3 cu efect profilactic si curativ asupra imbatranirii premature si a bolilor asociate varstei: reumatism, depresie,

ateroscleroza, Parkinson, regenerare capilara si repigmentare, vitiligo si alte boli cronice. La ora actuala, exista doua strategii generale pentru prelungirea vietii, si anume: eforturi pentru a invinge bolile majore si eforturi pentru modificarea proceselor biologice care insotesc imbatranirea. Abuzul de medicamente, automedicatia sunt mai frecvent practicate de varstnici, in speranta unei vindecari a maladiilor de care sufera. Specialistii subliniaza ca medicamentele recomandate varstnicilor au adesea efecte negative, unele dand reactii secundare nedorite, mai nocive decat boala pentru care au fost administrate. Cu toate ca nu s-a dovedit cu certitudine ca exista vreo substanta care mareste durata de viata maxima, cateva studii indica faptul ca anumiti suplimente nutritive ar putea prelungi supravietuirea unor mamifere in laborator. Substante precum procaina, deanolul, deprenylul, levodopa, fenforminul si fenitoinul (din clasa medicamentelor) si vitamina E, piridoxina, pantotenatul, melatonina, cisteina, cromul si coenzima Q10. Exista 5 mecanisme identificate prin intermediul carora suplimentele actioneaza: antioxidant; antiglicare; influentarea metabolismului; imbunatatirea sistemului imun; actiunea la nivel cerebral. Pe aceste efecte se bazeaza multitudinea de suplimente nutritive care se promoveaza pe piata la ora actuala. In incercarea de a vinde populatiei speranta unei prelungiri a vietii, comerciantii recurg, de multe ori, la tehnici spectaculoase de marketing. Cert este ca un "elixir al tineretii" nu exista, iar procesul de imbatranire este ireversibil. Cea ce poate face medicina la momentul actual este sa incetineasca procesul imbatranirii prin promovarea unui mod de viata sanatos, lipsit de excese si printr-o integrare sociala puternica a varstnicilor. Aparitia unor programe viabile de integrare in campul muncii si dupa varsta actuala a pensionarii trebuie sa constituie o politica de stat, in conditiile in care pentru anul 2025 se estimeaza ca procentul varstnicilor va fi de aproximativ 14% din totalul populatiei. de dr. Razvan Constantinescu - Bibliografie The Merck Manual of Geriatrics-Chapter 2, Demographics-World demographics. Journals of Gerontology 58A(6):B495-B507 (2003). Science 280:855-860 (1998). Proceedings of The National Academy of Sciences (USA) 93:15.249-15.253 (1996).

mbtrnim mpreun cu Europa Europenii triesc mai mult, sunt mai sntoi, iar femeile au acces egal cu brbaii la piaa forei de munc - iat una dintre realitile europene. Cu toate acestea, Uniunea European trebuie s-i adapteze politicile economice la nite indici noi, arat n studiu al Comisiei Europene. i asta, deoarece mbtrnirea populaiei - condiionat de scderea natalitii i creterea speranei de via - este o provocare fr precedent pentru Europa. Conform estimrilor, rata natalitii este att de sczut, nct populaia se poate reduce dramatic n urmtorii 50 de ani.

S privim prin ochelari demografici Analiznd fenomenul mbtrnirii populaiei, Vladimir Spidla, Comisarul european pentru Ocuparea Forei de Munc, Afaceri Sociale i anse Egale, a calificat problema demografic a Europei drept o bomb cu ceas. n viitor va trebui s privim toate politicile noastre prin ochelari demografici. Schimbrile vor fi evidente la nivelul pieei forei de munc, al sistemelor de sntate i pensii, dar mbtrnirea demografic va fi o provocare i pentru sistemul de educaie, planificarea urban sau infrastructur, a subliniat comisarul european. Pn n 2050, i populaia Romniei va mbtrni, reducndu-se numeric, aceasta fr a ine cont de migraie. Numrul romnilor va scdea la 16 milioane din cele 21,6 cte sunt acum. nainte de integrarea n UE, guvernul romn a elaborat politici sectoriale, menite s mbunteasc serviciile sociale i de sntate pentru vrstnici. Iar Ministerul Administraiei i Internelor controleaz fenomenul migraiei i aplic msuri pentru muncitorii plecai n strintate care ar dori s se ntoarc n Romnia , spune Dr. Laurian Arghian, coordonator de programe UNFPA Romnia. n 2002, la Reuniunea internaional de la Madrid privind mbtrnirea populaiei a fost adoptat un Plan de Aciuni, recomandate tuturor statelor-membre ale ONU. Planul calific oamenii n etate drept resurse umane importante n dezvoltarea social. Guvernele rilor-membre ONU iau asumat rspunderea fa de calitatea vieii i a sntii btrnilor.

Btrnii nu sunt tratai ca resurse umane Savani din peste 20 de ri din UE, Asia i CSI s-au reunit sptmna trecut la Chiinu, n cadrul conferinei mbtrnirea populaiei - provocri i oportuniti pentru rile din Europa de Est, Caucaz i Asia Central, organizat de Fondul ONU pentru Populaie din RM i Comisia Economic European (UNECE). Experii au pus n relief politici care ar urma s dezvolte statele n domeniul social i economic, n favoarea celor vrstnici. Spre regret, n RM nu exist o continuitate a reformelor. nc n 1998 a fost elaborat Strategia de reformare a sistemului de asigurare cu pensii. Reforma urma s garanteze fondurile de pensii, indexarea lor anual n raport cu indicele de consum, crearea sistemului suplimentar privat de pensii etc. Au fost realizate doar unele msuri, trecerea la sistemul nou fiind preconizat pentru viitor, a menionat Olga Poalelungi, consultant UNFPA. Implicarea societii civile n realizarea Planului de Aciuni de la Madrid este una minor, a subliniat expertul. Dintre cele 3000 de ONG-uri, numai 33 au conlucrat cu Ministerul Sntii, Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului, dintre care numai dou abordeaz problemele persoanelor de vrsta a treia. Accesul la serviciile de sntate, reabilitarea social a btrnilor, crearea unor alternative de asisten pentru acetia ar fi cteva dintre chestiunile aduse n primplanul guvernului. Nu cunosc nicio ar post-sovietic, unde btrnii ar fi tratai ca resurse umane de dezvoltare a societii. A vrea s se produc o asemenea schimbare, deoarece e un lux pentru aceste ri srace s nu in cont de aceast categorie de oameni. Asta nu nseamn c btrnii trebuie silii s lucreze, ci s li se creeze condiii normale de activitate, dac statul nu vrea s piard aceste resurse. i guvernul moldovean ar putea s in cont de anumite recomandri ale Planului de Aciuni ONU de la Madrid , a spus Alexandr Sidorenko, coordonator UNFPA din New York. R. Moldova, singura fr politici demografice Ct privete RM, aceasta este singura ar din regiune care, deocamdat, nu are politici i strategii demografice. Asta n condiiile cnd declinul demografic nu ne ocolete, problema mbtrnirii populaiei la noi fiind una major. Conform statisticilor, fiecare a aptea femeie din RM nu poate

da natere unui copil, iar circa 17 cupluri dintr-o sut sunt sterile. n fiecare familie din localitile rurale exist, cel puin, o persoan de vrst tnr plecat n strintate. ntre anii 2001-2005, numrul populaiei active s-a redus cu 13%, iar cel al pensionarilor - doar cu 7%. Angelina Olaru, TIMPUL ONU consider c, pn n 2050, populaia globului va crete de la ase la 8,9 miliarde, iar cea a UE se va reduce cu ase procente. Dac tendinele actuale se menin, n 2050 Italia va avea 45 milioane de locuitori fa de 57,5 milioane n 2000, iar Spania va avea cu trei milioane mai puini dect astzi (37 fa de 40). La sfritul secolului XXI, Germania se poate trezi cu doar 25 de milioane de locuitori fa de 80 de milioane n prezent.

De 16 ani, populatia Romaniei este intr-o continua scadere, iar despre iesirea din aceasta situatie inca nu se poate discuta. Migratia externa negativa, mortalitatea generala crescuta si natalitatea tot mai scazuta constituie principalele cauze care au dus la micsorarea si imbatranirea populatiei din Romania. Pentru a stabili masurile ce se impun a fi luate, Institutul National de Cercetari Economice, Centrul de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici", cu sprijinul Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie au organizat o dezbatere stiintifica la care au participat mai multi specialisti. Specialistii spun ca nu doar Romania se confrunta cu problema privind situatia demografica si ca

toate tarile aflate in tranzitie economica si sociala traverseaza o astfel de criza. Insa unul dintre factorii specifici tarii noastre, de care ar trebui sa se tina cont, il reprezinta evolutiile care au fost consemnate in anii 1990, care isi aveau originea in demografia de politica pronatalista fortata a regimului Scade populatia tanara si creste cea comunist. varstnica

La inceputul anului 2005, populatia Romaniei a fost de 21.658.500 locuitori, din care 10.561.700 barbati (48,8%) si 11.096.800 femei (51,2%). Din 1.000 de persoane adulte, 211 aveau peste 65 de ani, fata de 166, cat se inregistra in 1992. Imbatranirea demografica este mai vizibila in mediul rural, unde aproape 19% din populatia rurala a depasit varsta de 65 de ani si peste, in totalul populatiei feminine rurale ponderea femeilor de varsta a treia fiind de 21,7%. Si daca categoria "varstnica"a inregistrat in acest an 14,7%, fata de 11,0% in 1992, un fapt si mai ingrijorator il constituie reducerea populatiei tinere de 0-14 ani, de la 22,7%, in 1992, la 15,9% in 2005. De asemenea, comparativ cu acelasi an, cand erau de doua ori mai multe persoane in varsta de 15-64 ani decat persoane tinere si varstnice la un loc, anul acesta raportul s-a marit la 2,3 ori. Imbatranirea demografica este determinata in principal de scaderea natalitatii si de cresterea mortalitatii. Bolile aparatului circulator si tumorile principalele cauze de deces

In 2004 au fost 258.900 decese, cu 7.685 mai putine decat in 2003, rata mortalitatii ajungand la 11,9%. Chiar daca in ultimii doi ani numarul deceselor a scazut usor, aceasta componenta a reducerii populatiei este inca destul de ridicata. Principalele cauze le constituie bolile aparatului circulator si tumorile. Din totalul deceselor inregistrate in 2004, 78,5% au avut astfel de cauze. Sa ajuns la o situatie alarmanta, intrucat in tarile dezvoltate ele nu depasesc 30-40%, in timp ce la noi reprezinta doua treimi din ansamblul deceselor. In cazul copiilor din grupa de varsta 0-14 ani, cele mai multe decese au fost cauzate de leziuni traumatice si otraviri. Specialistii spun ca e important sa continuam reducerea mortalitatii, dar atrag atentia asupra faptului ca pe termen scurt o astfel de scadere nu va putea sa redreseze substantial reducerea declinului demografic.

Singura

solutie:

cresterea

natalitatii

La ora actuala, natalitatea ramane singura componenta asupra careia se poate actiona cu rezultate eficiente. In anul 2004, aceasta rata a crescut, ajungandu-se la 10 nascuti-vii la 1.000 de locuitori. Cu toate acestea, numarul mediu de copii pe care i-ar naste o femeie in conditiile fertilitatii pe varste se afla sub valoarea care ar asigura simpla inlocuire in timp a generatiilor. Astfel, modelul de fertilitate din ultimii ani indica o scadere de un copil la o femeie. De asemenea, din 1995 a inceput sa creasca varsta medie a mamei la nastere. Tot mai multe cupluri amana aducerea pe lume a unui copil, astfel ca, in 2004, varsta medie a mamei a fost de 26,4 ani. In acelasi timp, a crescut si ponderea femeilor fara copii, precum si a copiilor nascuti in afara casatoriei. Astfel, peste un sfert din nascutii-vii din 2004 proveneau din afara casatoriei.

Previziunile specialistilor nu sunt deloc optimiste. Se preconizeaza ca ponderea populatiei de 65 de ani si peste va creste numeric pana in 2015, astfel ca in mai putin de doua decenii, fiecare al cincilea Sursa: Autor: Alexa Aurelia locuitor al Romaniei va 16 intra in categoria Decembrie "varstnicilor". 2005

Curentul.ro,

Romania va avea in 2020 cu doua milioane de cetateni mai putin Fii primul care comenteaza articolul "Romania va avea in 2020 cu doua milioane de cetateni mai putin" 26 August 2006

Populatia Romaniei va scadea - conform unui raport al Comisiei Nationale de Prognoza cu aproape 2 milioane pana in 2020, iar fiecare al cincilea roman va intra in categoria \"oamenilor batrani\", se arata intr-un comunicat al MIE remis agentiei NewsIn Populatia Romaniei s-a redus - in perioada 1992-2002 - cu mai mult de un milion de persoane, tendinta de scadere mentinandu-se si in anii urmatori, arata sursa citata. in plus, "in mai putin de 20 de ani, fiecare al cincilea roman va intra in categoria oameni in varsta". Proportia celor cu varsta de peste 60 de ani se estimeaza a fi de 22,3% din populatia Romaniei pana in 2030. Cauzele imbatranirii populatiei sunt reducerea natalitatii si migratia. Numarul tinerilor intre 0-14 ani a scazut de la 22,7% in 1992 la 15,9% in 2005, iar cel al varstnicilor a crescut de la 11% in 1992 la 14,7% in 2005.

MIE a lansat un proces de consultare la nivel de experti, in scopul de a schita contributia Romaniei la cartea verde lansata de Comisia Europeana privind demografia la nivel comunitar. La nivel european, imbatranirea populatiei implica puternice presiuni - pe termen mediu si lung asupra stabilitatii macroeconomice. Este efectul - conform cartii verzi elaborate de partea romana - care trebuie evitat in cazul noilor membri ai UE, Romania si Bulgaria.

Publicitate pe acest site Romania a identificat o serie de masuri care au drept scop protejarea sanatattii mamei si a copilului, egalitatea de sanse intre barbati si femei, asistenta acordata persoanelor in varsta,

sustinerea tinerelor mame pentru a-si face o cariera. Documentul elaborat de autoritatile romane atrage atentia si asupra efectelor migratiei asupra dinamicii populatiei, subliniind ca Romania este o tara "exportatoare" de imigranti, in special de persoane tinere, cu putere de munca, cu varste cuprinse intre 25-45 de ani.

In Uniunea Europeana, cresterea naturala a populatiei a fost de numai 0,04% pe an, iar statele membre integrate in ultimul val, din 2004, au inregistrat o scadere a populatiei, cu exceptia Maltei si a Ciprului. Natalitatea este mult sub nivelul 2,1 copii/femeie, care ar putea asigura echilibrul sporului natural, se arata in comunicatul MIE.

Europenii se confrunta cu dificultati in gasirea unei locuinte, problemele de pe piata muncii, schimbarea modului de viata si de munca, ceea ce a dus la scaderea nivelului natalitatii. Acestora li se adauga si varsta inaintata a parintilor la nasterea primului copil.

In acest context, Comisia Europeana a lansat o consultare la nivel comunitar, prin publicarea unei carti verzi, care a stimulat, la nivelul statelor membre, cautarea unor solutii privind imbatranirea populatiei. Ca viitor stat membru UE, Romania si-a elaborat pozitia, realizand la randul sau o carte verde, ce va constitui o contributie la elaborarea unei politici europene pe aeasta tema.

Unul dintre procesele cu implicaii negative asupra evoluiei populaiei, indiferent dac aceasta este de tip nchis sau deschis, este mbtrnirea demografic. Acest proces, reversibil, reflect modificarea n timp a raportului dintre populaia tnr i populaia vrstnic, n sensul creterii ponderii acesteia din urm din totalul populaiei. Fenomenul se explic prin evoluia indicatorilor de baz ai populaiei (natalitatea, mortalitatea, sporul natural), care determin modificri n structura populaiei pe vrst i micarea teritorial (migraiile). mbtrnirea demografic este, de regul, precedat de o evoluie descendent a natalitii pe o perioad mai lung de timp i o scdere sau o relativ stabilitate a mortalitii n perioada respectiv, afectnd toate grupele de vrst. Migraia acioneaz i ea, n cadrul populaiilor de tip deschis producnd modificri, att la nivel general ct i pe medii.

n elucidarea fenomenului de mbtrnire demografic a populaiei judeului Bistria Nsud s-a analizat structura pe vrst pe o perioad de 29 de ani, att la nivel global, ct i pe medii. ncepnd cu ncadrarea efectivului de populaie pe cele trei grupe mari de vrst, respectiv grupa tnr de la 0 la 14 ani, grupa adult de la 15 la 64 de ani i grupa vrstnic de la 65 de ani i peste, s-a calculat proporia populaiei tinere i vrstnice din populaia total, ca i raportul dintre populaia vrstnic i tnr, pentru fiecare an luat n studiu. n prezentarea fenomenului demografic s-a nceput cu analiza situaiei demografice, reliefat de recensmntul din 1977, tocmai pentru a avea un interval suficient de mare care s poat evidenia modificrile survenite n dinamica populaiei. Urmrind indicatorii amintii, se constat c n anul 1977, la nivelul judeului, populaia grupei tinere reprezenta 29,4%, cea a grupei vrstnice 12,7%, iar proporia dintre vrstnici i tineri de 43,2% (Tabel 1). Pentru a preciza starea n care se afl populaia judeului din punct de vedere al procesului de mbtrnire demografic am avut n vedere ecarturile procentuale utilizate, n general, n demografie, respectiv dac populaia vrstnic nu depete 7% din totalul populaiei se consider c populaia respectiv este tnr, ntre 7 i 12% procesul de mbtrnire este n desfurare, iar dac depete 12% se apreciaz c populaia este mbtrnit demografic. Tabel 1 Proporia populaiei tinere i vrstnice din populaia total i raportul dintre vrstnici i tineri % din populaia Spaiul de referin Jude Urban 1977 1977 Anul Populaia total tineri 286628 68149 29,4 27,0 total Raportul dintre vrstnici vrstnici i tineri 12,7 9,2 43,2 34,2

Rural Jude Urban Rural Jude Urban Rural Jude Urban Rural

1977 1992 1992 1992 2002 2002 2002 2006 2006 2006

218479 326820 121772 205048 318315 114965 203350 317685 116205 201480

30,2 26,0 29,2 24,1 20,0 19,2 20,5 17,8 15,9 18,9

13,8 14,8 7,8 18,9 12,4 6,9 15,4 12,8 7,5 15,8

45,7 56,9 27,0 78,5 61,7 36,0 75,4 71,7 47,0 83,6

innd cont de pragurile procentuale amintite se poate constata c populaia judeului, n cadrul creia populaia vrstnic reprezenta 12,7%, era afectat de procesul de mbtrnire demografic nc din 1977. Cellalt indicator, care pune n eviden procesul de mbtrnire demografic, respectiv raportul dintre populaia vrstnic i cea tnr, a nregistrat valoarea de 43,2% la nivel de jude. Din acest punct de vedere se consider convenional c dac valoarea indicatorului este sub 20% populaia este tnr, ntre 20 i 40% procesul de mbtrnire se afl n desfurare, iar dac depete 40% populaia n cauz este mbtrnit demografic. Prin urmare i cel de al doilea indicator, cu valoarea de 43,2%, pune n eviden aceeai stare n care se afl populaia ca i primul indicator, respectiv c procesul de mbtrnire demografic era definitivat nc din 1977, dar se manifesta cu mai mic amploare i cu efecte demografice i economice minime. Acest fapt reiese i din valoarea raportului de dependen de vrst, care reflect presiunea populaiei teoretic inactive (tnr i vrstnic) asupra populaiei teoretic active i care avea valoarea de 25,8%, ceea ce nseamn o presiune suportabil din punct de vedere economic. Totui, calculnd care dintre grupele de populaie inactive exercit cea mai mare presiune, observm c populaia vrstnic are

ponderea cea mai ridicat (15,8% fa de 8% populaia tnr), ceea ce confirm mbtrnirea demografic. Definitivarea procesului de mbtrnire demografic la nivelul judeului a avut loc n condiiile n care n perioada anterioar (1970-1977) natalitatea a sczut de la 24,5 la 22,5, mortalitatea de la 10 la 8,8, iar sporul migratoriu a mbrcat valori negative. La nivelul celor dou medii (urban i rural) valoarea indicatorilor utilizai semnaleaz stri diferite. n mediul urban, unde ponderea populaiei tinere este de 27%, a populaiei vrstnice de 9,2%, iar proporia dintre vrstnici i tineri de 34,2%, procesul de mbtrnire demografic se afl doar n faza de desfurare. n schimb, indicatorul de dependen de vrst nregistreaz valori mai ridicate (57,3%) fa de nivelul judeului n cadrul creia presiunea cea mai mare o exercit populaia tnr (42,7%, fa de 14,6% populaia vrstnic). Analiza procesului de mbtrnire demografic a aezrilor urbane semnaleaz faptul c n Bistria, Nsud i Sngeorz Bi acest proces se afl n faza de desfurare, n timp ce n Beclean procesul era definitivat, populaia aflndu-se n primul stadiu al mbtrnirii demografice (Tabel 2). Tabel 2 Proporia populaiei tinere i vrstnice din populaia total i raportul dintre tineri i vrstnici

Localitatea Anul

Populaia total 4433 9

% din populaia total Proporia ntre vrstnici tineri 25,8 vrstnici 8,4 tineri 32,6 i

Bistria

1977

1992

8771 0

29,0

6,8

23,5

2002

8105 0

18,8

6,0

32,0

1977 1992 Beclean 2002

6957 1160 6 1137 0

25,6 31,4

13,2 11,2

51,2 35,7

20,7

8,5

41,0

1977 1992 Nsud 2002

8610 1217 6 1110 2

25,6 26,8

10,0 10,0

37,6 37,3

18,8

9,8

52,1

1977 Sngeorz Bi 2002 1992

8243 1028 0 1054 3

35,5 30,6

9,7 10,1

27,3 33,0

23,9

8,6

36,2

Pe ansamblul mediului urban, evoluia demografic la nivelul structurilor pe vrst, s-a desfurat n condiiile n care indicatorii de baz ai dinamicii populaiei, respectiv natalitatea i mortalitatea, au cunoscut n perioada anterioar anului 1977, un mers diferit fa de nivelul judeului. Astfel, rata natalitii cunoate o cretere de la 22,1 (1970) la 26,5 (1975) mortalitatea scade de la 9 la 8, iar sporul migratoriu a fost pozitiv. n mediul rural procesul de mbtrnire demografic se prezint ntr-un stadiu mai avansat. Ponderea populaiei vrstnice (13,8%), a raportului dintre vrstnici i tineri (45,7%), ca i raportul de dependen de vrst (79,1%) prezint cele mai ridicate valori comparativ cu mediul rural sau jude (Tabel 1).

Pentru a pune n eviden situaia la nivelul localitilor rurale, n numr de 53, s-a calculat pentru fiecare proporia populaiei tinere i vrstnice din populaia total rural i raportul dintre vrstnici i tineri. Din analiza indicatorilor amintii se observ c populaia localitilor Matei, Micetii de Cmpie, Snmihaiu de Cmpie, ieu Odorhei prezentau deja o populaie mbtrnit demografic, n timp ce n Dumitra, Parva, Rebra, Tiha Brgului, procesul de mbtrnire demografic se afl n faza de desfurare (Tabel 3). Exemplele amintite reprezint strile limit ntre care se desfoar mbtrnirea demografic n cadrul celor 53 de localiti rurale, n 1977. Procesul de mbtrnire demografic manifestat la nivelul mediului rural a avut loc n condiiile n care rata natalitii a sczut n perioada anterioar (1970-1975) de la 25,0 la 21,6, cea a mortalitii de la 10,4 la 9, iar sporul migrator a fost negativ. n continuare s-a urmrit procesul de mbtrnire demografic la nivelul anului 1992. ntr-un interval de 15 ani (1977-1992) mbtrnirea demografic a evoluat, cptnd o mai mare amploare. Astfel, la nivelul judeului ponderea grupei vstnice crete de la 12,7% la 14,7%, proporia ntre vrstnici i tineri se ridic la 56,9%, iar raportul de dependen de vrst crete de la 23,8 la 69,0%. Valorile prezentate (Tabel 1) semnaleaz o accentuare a mbtrnirii demografice pe ansamblul judeului, accentuare determinat n special de scderea natalitii cu cca 8, n timp ce mortalitatea se menine n medie la 9, iar sporul migrator mbrac valori negative. Analiza pe cele dou medii urban i rural prezint o stare demografic diferit, respectiv n mediul urban procesul de mbtrnire demografic se menine n faza de desfurare, pe cnd n mediul rural procesul de mbtrnire este definitivat (Tabel 1). Tabel 3 Proporia populaiei tinere i vrstnice din populaia total rural i raportul dintre vrstnici i tineri % din populaia Localitatea Anul Populaia total total Raportul ntre

tineri 1977 Dumitra 2002 4536 1977 Parva 2002 2653 1977 Rebra 2002 3047 Tiha Brgului 1977 5993 26,0 34,4 23,2 28,4 17,5 31,1 12,3 24,6 12,6 27,4 15,2 2721 30,7 36,1 2578 27,3 38,5 4112 36,9

vrstnici 9,1 9,4 8,2 9,3 11,0 9,2 11,6 5,4 16,1 21,1 16,3 30,4 19,9 32,5 15,4 23,4

vrstnici tineri 25,3 34,3 21,3 30,3 30,4 35,4 33,8 21,5 56,9 220,3 52,3 246,0 80,5 258,3 56,4 154,0

2002 6288 1977 4163

Matei 2002 2997 Miceti Cmpie Snmihaiu de Cmpie de 1977 2383

2002 1281 1977 2668

2002 1619 1977 3298

ieu Odorhei 2002 2556

ntre aezrile componente urbanului, Bistria evolueaz n sensul atenurii procesului de mbtrnire, nregistrnd o scdere a ponderii populaiei vrstnice la 6,8% i a raportului dintre vrstnici i tineri la 23,5% (Tabel 2). Aceast situaie a fost cauzat, e adevrat, de indicatorii dinamicii populaiei, ntruct rata natalitii a fost n continu scdere, dar mai ales, de sporul migrator favorizat de procesul de industrializare a municipiului, care a determinat i o cretere

numeric a populaiei cu peste 55%, fa de 1977. n celelalte aezri urbane (Beclean, Nsud i Sngeorz Bi) procesul de mbtrnire demografic dei a evoluat, aceast evoluie a fost mai puin pregnant, indicatorii demografici fiind apropiai valorilor din 1977. Intensitatea redus a procesului de mbtrnire demografic este rezultatul dezvoltrii economice i sociale ale localitilor, care a determinat o anumita stabilitate a populaiei autohtone i un spor migrator pozitiv. n mediul rural populaia prezint o mbtrnire demografic avansat, fapt ce rezult din valoarea ridicat a indicatorilor, respectiv 18,9% proporia populaiei vrstnice i 78,5% raportul dintre vrstnici i tineri. Fenomenul se explic prin accentuarea exodului rural, exod ce a determinat o dezechilibrare a structurilor pe vrst i sex, cu implicaii negative, n special, asupra natalitii. Anul 2002 gseste populaia judeului mai redus numeric, mbtrnit demografic, cu un procent mai redus a populaiei tinere cu cca 6%, a populaiei vrstnice cu cca 2,4% i a raportului dintre vrstnici i tineri mai ridicat cu 4,8% (Tabel 1). Aceast situaie este rezultatul unei rate medii a natalitii de 12, a mortalitii de 10 i a unui spor migratoriu negativ. La nivelul mediului urban populaia a sczut fa de 1992 cu peste 6800 persoane , procentul tineretului s-a redus cu 10%, a populaiei vrstnice cu 0,9%, iar raportul dintre vrstnici i tineri a crescut cu 9% (Tabel 1). Cu toate modificrile amintite, indicatorii demografici semnaleaz faptul c populaia urban se afl nc n faza de desfurare a procesului de mbtrnire demografic i c, cel puin n 2002, acest proces are o intensitate uor atenuat. Aceast stare demografic este rezultatul unei evoluii a dinamicii populaiei caracterizat printr-o rat a natalitii ce a oscilat n anii anteriori n jur de 10 i o rat a mortalitii cu valori ntre 5,9 i 6,9, cea mai sczut din perioada analizat. n ceea ce privete aezrile urbane, doar municipiul Bistria se afl n faza desfurrii procesului de mbtrnire demografic, celelalte aezri prezint o populaie mbtrnit, dar cu un grad redus de intensitate (Tabel 2). Mediul rural se nscrie n continuare cu o populaie profund mbtrnit demografic, chiar dac se pun n eviden uoare ameliorri a unor indicatori. Este vorba de valori ceva mai sczute a

proporiei populaiei vrstnice i a raportului dintre vrstnici i tineri, dar i o reducere a procentului populaiei tinere cu aproape 4%, fa de 1992 (Tabel 1). Aceast stare demografic a fost determinatde de o rat a natalitii, e adevrat mai ridicat fa de nivelul judeului ntre 13,4 i 20 , dar i de o mortalitate ridicat, ntre 10,3 i 13,8, n condiiile n care sporul migrator s-a manifestat negativ. O situaie foarte diversificat se ntlnete la nivelul aezrilor rurale componente. Bazat pe aceeai indicatori, analiza efectuat pentru fiecare localitate a reuit s pun n eviden starea concret a acestora, din punct de vedere al mbtrnirii demografice, i anume: patru localiti (Tiha Brgului, Dumitra, Parva, Rebra) se afl n faza de desfurare a procesului de mbtrnire demografic, 12 ntr-o faz avansat, cu un raport ntre populaia vrstnic i tnr ntre 61 i 80 %, iar restul foarte avansat, cu un raport ntre vrstnici i tineri ce atinge un maxim de 258,3%. Cel mai ridicat grad de mbtrnire demografic se ntlnete la populaia comunelor Snmihaiu de Cmpie, Matei i Miceti de Cmpie, cu un raport ntre vrstnici i tineri cuprins ntre 220,3% (Matei) i 258,3% (Snmihaiu de Cmpie), localiti care nc din 1977 au fost afectate de mbtrnirea demografic (Tabel 3). Cauza situaiei amintite o reprezint scderea important a ratei natalitii i creterea ratei de mortalitate, fenomene cumulate cu un spor migratoriu negativ. Ca exemplu, n comuna Miceti rata natalitii scade de la 19,5 la 10,4, iar mortalitatea crete de la 13,3 la 15,6, cu un maxim de 23,2% n 1995, n Snmihaiu de Cmpie rata natalitii se reduce de la 12,2 la 8,3, iar mortalitatea cretede la 11,4 (1980) la 17,2 (2002) cu un maxim de 23,9 n 1990. Modificrile survenite la nivelul anului 2006 arat c procesul de mbtrnire demografic se continu. Fa de 2002, numai n patru ani, proporia populaiei tinere la nivel de jude a sczut cu 2,2%, a populaiei vrstnice a crescut cu 0,4%, iar proporia dintre vrstnici i tineri este mai ridicat cu 10%. Evoluia progresiv a procesului de mbtrnire demografic a fost stimulat n principal de natalitate, care a nregistrat o rat ce a oscilat ntre 10,8 i 11,4 i mortalitate cu o valoare a ratei cuprins ntre 10,2 i 11,0, la care a contribuit i sporul migrator negativ. Mediul urban, cu toate c se menine tot n faza de desfurare a procesului de mbtrnire demografic, nregistreaz i el modificri procentuale ale indicatorilor, respectiv o scdere a populaiei tinere cu 3,3%, o cretere a populaiei vrstnice cu 0,6% i, de asemenea , o cretere a

proporiei dintre vrstnici i tineri cu 11%. Aceste modificri au fost cauzate, n principal, de componentele de baz ale dinamicii populaiei, respectiv de natalitate, care s-a nscris cu o rat ntre 9,0 i 9,9, i mortalitate, cu valori ale ratei ntre 6,8 i 7,3, i n secundar de migraie. n fine, aezrile rurale se nscriu i ele n acelai mers progresiv fa de 2002, cu 1,6%, o cretere a populaiei vrstnice cu 0,4% i un raport ntre vrstnici i tineri mai ridicat cu 8,2%. n concluzie, din analizele efectuate se desprinde faptul c nc din 1977 apar semne c procesul de mbtrnire demografic se afla pe punctul de a se declana, mai ales n mediul rural. n continuare procesul de mbtrnire a evoluat prezentnd o dezvoltare diferit n profil teritorial n funcie de variaia indicatorilor de baz a dinamicii populaiei (natalitate, mortalitate) i migraiei. Rezultatul acestei evoluii este c n prezent populaia judeului se prezint mbtrnit demografic, dar n faze diferite la nivelul celor dou medii urban i rural. n spaiul urban, municipiul Bistria se afl ntr-o faz avansat de desfurare a procesului de mbtrnire, celelalte aezri prezint deja o populaie mbtrnit, dar ntr-un stadiu mai puin avansat. n ceea ce privete localitile rurale, acestea, exceptnd patru aezri n care procesul de mbtrnire se afl nc n faza de desfurare, celelalte prezint o populaie mbtrnit demografic, cu un grad de mbtrnire avansat i foarte avansat. Sub aspectul consecinelor pe care le incub aceast stare demografic trebuie subliniat c ele sunt att de ordin demografic, ct i de ordin economic i social. Totui, trebuie precizat c procesul de mbtrnire demografic este un proces legic, care poate afecta n timp orice populaie, i reversibil, i care printr-o politic demografic bine orientat, coerent i integrat n ansamblul strategiei de dezvoltare economic i social, poate fi atenuat, starea populaiei poate fi mbuntit. Bibliografie *** Anuarele statistice ale anilor 1977 2002 Romanii imbatranesc mai repede decat altii, din cauza saraciei si a Trimite prin necazurilor sau

Tipareste articolul

Ultimul recensamant din tara noastra a evidentiat un lucru alarmant: populatia Romaniei s-a redus, in 10 ani, cu 1.111.000 de locuitori. Scaderea dramatica este o consecinta a absentei unei politici demografice a guvernelor care s-au perindat la conducerea tarii. Prabusirea ireversibila a nivelului de trai, asociata cu lipsa masurilor sociale, a determinat o reducere drastica a natalitatii. Totodata, mortalitatea ridicata, cauzata de insuficientele grave din sistemul sanitar, precum si cresterea emigratiei au contribuit, in egala masura, la amplificarea acestui fenomen. Cititi si... A fugit de acasa din cauza saraciei Opriti abandonul scolar din cauza saraciei! Din cauza saraciei si a cresterii numarului capsunarilor, proportia copiilor inscrisi in clasa I scade in fiecare an, in medie, cu 10% Potrivit prognozelor realizate de Institutul National de Statistica, tendinta de scadere a populatiei se va mentine, anticipandu-se pentru 2020 un numar de 20 milioane de romani, iar pentru 2050, 16,7 miloane de locuitori. Imbatranirea demografica s-a manifestat, in debutul ei, in tarile dezvoltate ale Europei Occidentale, extinzandu-se ulterior in SUA, Canada, Japonia, Australia si Noua Zeelanda. Dupa o perioada, fenomenul a cuprins si tarile Europei Centrale si de Rasarit, printre care si Romania. Populatia de peste 60 de ani, la nivel mondial, s-a cifrat la 606 milioane de persoane in anul 2000 (9,7%), fata de 204 milioane, in anul 1950 (8,2%), arata statisticile Diviziei de Populatie a ONU. Conform respectivelor surse, in anul 2020 ponderea varstnicilor in lume va fi de 13,6%, acest grup de populatie depasind un miliard de persoane. Se apreciaza, totodata, ca pana in anul 2025 procesul de imbatranire demografica se va extinde si in zonele mai putin dezvoltate ale lumii. In Romania, imbatranirea demografica reprezinta cea mai importanta schimbare a compozitiei pe varste pe care a cunoscut-o populatia tarii noastre in ultimele 4-5 decenii. La baza acestor schimbari a structurii pe varste a stat si scaderea natalitatii, respectiv a fertilitatii populatiei feminine, proces care s-a intensificat in ultimul deceniu, cand aceste rate au coborat sub nivelul inlocuirii generatiilor. Numar scazut al nasterilor

Datele actuale arata o pondere a populatiei varstnice de 19%, cu previziuni de crestere a acesteia de pana la 38,5% pana in anul 2050. Conform unei analize realizata de un grup de cercetatori romani, tendinta de imbatranire accelerata a populatiei se manifesta tot mai pregnant in tara noastra. In mod normal, un cuplu ar trebui sa lase in urma sa 2,05 copii (1,05 de sex masculin si 1,0 de sex feminin, dat fiind proportia copiilor la nastere de 105 baieti la 100 de fete) ca sa-i continue reproducerea. Luand in calcul efectul mortalitatii, in Romania acest nivel ar trebui sa fie de 2,16 copii (pragul de inlocuire a generatiilor). Se accepta si se considera ca o populatie in care ponderea celor in varsta de 60 de ani (si peste) se afla sub 6% este o populatie tanara, cand ponderea este cuprinsa intre 7 si 10% populatia este "adulta", iar cu o pondere de peste 10% populatia este deja "batrana". "In Romania, la fel ca si in majoritatea tarilor est-europene, accelerarea procesului de imbatranire s-a desfasurat pe fundalul unei situatii mai putin favorabile, atat inainte de anul 1989, cat si in perioada de tranzitie ce a urmat, caracterizata prin lentoare a reformelor si trecerea intarziata de la economia centralizata la economia de piata functionala. Acestea au avut drept consecinta principala accentuarea saraciei", afirma specialistii, dr. Calin Popescu, demograf, cercetator stiintific principal grad II la Institutul National de Geriatrie si Gerontologie "Ana Aslan", si dr. Gelu Onose, de la Spitalul Clinic "Sf. Ioan" Bucuresti. Un factor important in accelerarea imbatraniriii populatiei va fi si cel al scaderii mortalitatii. Scaderea mortalitatii la populatia adulta ar produce o crestere numerica a acesteia, care ar alimenta, prin inaintarea in varsta, populatia varstnica. Fenomenul este caracteristic pentru ambele sexe, dar mai accentuat la populatia feminina, reprezentand una din cauzele posibile ale "feminizarii" demografice a populatiei proces concomitent cu cel al imbatranirii demografice. Deocamdata insa Romania se confrunta cu o crestere a ratei mortalitatii, cauzata de conditiile de viata precare ale populatiei de varsta a treia. Criza din Sanatate isi pune si ea amprenta asupra acestei categorii defavorizate, conducand incet, dar sigur, la decimarea pensionarilor.

http://facultate.regielive.ro/referate/geografie/fenomenul_de_imbatranire_demografica_a_p opulatiei_romaniei_dupa_1950-40941.html