P. 1
Politica Pentru Fiul Meu - Fernando Savater

Politica Pentru Fiul Meu - Fernando Savater

|Views: 282|Likes:
Published by cambe10
Stiinte politice, politica pe intelesul tuturor, legatura dintre putere, guvern, parlament, legi si votant si istoria relatiei dintre guvernanti si guvernati, excesele de putere.
Stiinte politice, politica pe intelesul tuturor, legatura dintre putere, guvern, parlament, legi si votant si istoria relatiei dintre guvernanti si guvernati, excesele de putere.

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: cambe10 on Jun 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/06/2013

pdf

text

original

pri.ti a. Prcnil Nanonal de eseu, 19E2. Ai X lea PreniD Anagrama penrtu eseu.

Finalisr al pretuiului Ptaneta pc 1993 cr rcnannl Eljakiih de lar ddar. ccntrat pe figun lui Voliane. Premiul -,Fnncisco Cerecedo 1997 al Asociatiei Ziariitilor Eu.openi el.. Autor a pcste palruzeci iiciDci de cirri (escuri filozolice, literde, politice, romoe ii hciiri drmatice).
d. tazdn
Dinr,€ cere

FERNANDO SAVATtsR $a nnscui la 2l iunie 1947 ta San Sebastidn Guipfzcoa (Tara Bascilor)- Srudii liceale la coleSiile mdioisre Sara Maria din Se Sebaslitn si pile din Madrid. Studii univeBita.e de filozofie la Univeoitarea Comptutense din Madrid, doctor in 1975. Prolesor supiinitor la Facultatea de itiinle politice Ei la cea de filozofie ale Univesirftii Aulonome din Maddd. de unde a fosr indepinat ln 1971 din raliuni polir,ce. Din 1984, profesor de elici la Univesitarea Tirii Bascilor. Ac, tualmente, profesr dc nlozofie Ia Univesitatea Conplurense din Madrid. Profesor invitat ii conferenliar in numeroase centre univcsitde din inrMg! lune. Activitate ziarisicn intensn, cotaborator pemment al cotidianului El Pair de la intemcierca a@s luia. Codneclor (imlreuni cu JavierPmdcra) al revistei Clarer

La tarea del h,toe (Tan s, 19a2). Ihtitatinn a b aticd (!ia$a na.lo82 .Pot fida.a Doo..^ tn'8).r,.a-or@

mdimrDrtete:E

.rur.'o sabre

Ciora (tat!s,1975)l
Atudot (And,1991):

a"tLd.

atul r,apia luandAdtl,
P alitica

l9a9)a Etica paru

para Ahadot \Atiel, \992)t El jardia de las durb\ ehncta, 1993) | Sir coikhptuLb,€s (Ed. Liberr&iAs. I994): Mdre tios so.osos, uhtolo|je de a.rrr .lrr,rah (Espsa Caipe. 1995); Dicciondio lbsnfco (!t6eta. 1995); aible h?nk @spdsa Calpe, 1995\; Malas y rolditas lAlfasrt^, 1996)j El vlat de edu.dr

32{/0q)

,Jx{'

FERNANDO SAVATER

Politica pentru fiul meu
Traducere din spanioli de

conxgllA n-Lor,t-gscu

HUMANITAS
BU

CU RESTI

Saruli, nere politiko polita*

+

Pentru Sara,lrumoas!

nrcalolnicidi (in lintbx

bascii in o.iginal)

Ci wemudle ieqitu-9i-au din

marce

O, soarti blestematd, nenorcc SX fiu niscut ca s[ le-adun la loc.

-

W

ShakespeaE,

flard"t

(had. rom. de lon Vinea in ?earl, Sfi aleryeare, Editura Univers, Bucure$ti, 1971, P. 142)

.

PROLOG

Trebuie sI recunosti, fiule,

ci aceasti caite

am cdutat-o

atir lu.it !i eu. \,Ihalj de la spaE. bineinleles sica aproape intotdeauna, de ftnprejurfui fericite. Partea mea de vine const6 in faptul cd am indriznit se inchei ultimul capitol din Etica pentru fiul meu (ili aminteEti? cel dedicat rclatiilor dintre etice qi politico promilindu-ti cd vom contirua sA vorbim despre problemele referitoare la orgarizarea qi alezorganizarea lumii... in alti carte. Iar chestiunea cu irnprejuririle este $i ea destul de limpede, pentru ci etica pe care ii-am dedicat-o s-a vlndut bini$or, ceea ce mi-a dat ghes se recad

in pecal Dar principalul vinovat pentru a me fi decis si-1i scriu inc; o.eriedepredLi \au d iscuAuri plrc! coase sru cum \ rei sdle spui esti chiar tu- Si nupol seteplingi. De cite ori nu mi-ai spus ce aproape tutrlror biiellor de virsta ta pulin le pasx de politicieni qi de politicd : consideri ci treaba asta e ,,na$pa', cI nu existl decit ciol5nari, cd istia mint Si in somn $i ce oamenii obi$nuili n-au cum sd schimbe luclurile pntru cd ultimul cuvint il au intotdeauna cei patru ,di{tepti"
carc sint acolo sus. Asa cA mai bine sA caute omul sA triiasci cum poate mai bine qi sa cistige parale, pentru cA restul siit

povegti si pierdere de timp. Atitudinea asta mi s-a p5ftt pulin alarmanti qi, in plus, iani-miciti-o spun de-a dreptul, nu prca infeligenti. Am se me explic, incepind prin a rispunde ,,intleberi]or i,rcuietoare" pe care le-ai putea pune io lala ideii

de a ajunge sd te interesezi de politice tot astfel cum ai sflr$il prin a accepta, cred. ce trebuie si te interesezi de etica.

10

PROLOC

Mai $tii care spuneam in Etica penn u fiul mea cA este diferenla fundamentali dintre atitudinea etici si atitudinea polirici? {mbele sinr modaliritr de a examina ceea ce facem (adici ce folosin!5 d6m libertilii noastre), dar etica este mai intii de toate o perspectivApe,isondld, pe care indi' vidul o adopti linind searna doaide ceea ce este mai bine pentru bunul lui trai intr-un moment determinat $i filS a spera s5-i conving5 Ei pe ceilali ci asa e mai bine $i mai satisficitor omenefte si triieiti. Putem spune cd in elicd ceeace conleazi e sd fii de acord cu tine insufi qi si ai cura Ll inreligenr de a dcliona in con-ecinld. dcum lr aici: nu este cazul si amini atunci cind este vorba de ceva ce ili convine d€ja, pentru ci via[a e scurti ii mr poll ll5i Iesind mereu ca lucrurile bune s5 vinh miine... ln sclimb. atitudinea politice urmlrcste alt tip de acord, acordul cu ceilalli, coordonarea, organizarca intre mai multi a ceea ce ii afecteazd pe mai mulli. Cind gindesc moral nu trebuie sd me conving decit pe mine insumi i in pol iticx, este neapfuat nevoie si conving sau si mI Ias convins de allii. Si dat fiind ci in chestiunile politice nu este vorba doar de viala mea, ci de armonia in acliune intre viafa mea $i cea a multora, timpul politicii are,o intinderc mai mare: nu conteazi doar strilucirea orbitoare $i stringenti a lui dcum, ci fi perioadele mai l.-rngi, plarifrcarea a ceea ce va fr miine. un miine cind eu poate nu voi mai fi, dar in care vor mai trii cei pe care ii iubesc $iin care poate diinui ceea ce am iubit. Rezumind luc.urile: efectele actiunii momle, care depinde numai de mine,le am ca se zic aqa laindemind (desi uneori mi e greu si aleg Ei nu imi este Iimpede ce trebuie si fac mai intii). in schimb, in potiticefebuie sA in seama de voinla mullor ahon, Ei de aceea ,,bunelor intenlii" Ie este foarte g.eu si-Qi giseasci drumul, iar timpul este un factor foarte important, in starc se slrice ceea ce a inceput bine sau si nu duci niciodati la buB sfirsit ceea ce am incercat si realizdm. Pe terenul etic. Iibefiatea individului

PROLOG
se rezolve

11

in dcfirnl pure qi simple, in timp ce in politice vorba este de a ffea insrllalii, legi, forme durabile de administraJe... Mecani\me delicate care se strici u>or sau (are nu funclioneazi niciodati chiar a$a cum speram. Vreau sI spun ce relalia eticii cu viaF mea personale e desol de evidenti (cred ce F-am demonstnFo deja in cartea precedentd), dar politica imi devine imediat s/r.irn.i, iar eforturile pe care le fac pe acest tercn dau, de rcguld, gre$ (din vina ,,celorla1!i" ?), qi incl reu de tot. in plus, majoritatea chestiunilor politice au de a face cu oameni foarte dep;rtali Si diferili (in aparenli) de mine: e bine si m[ interesez de bun;starea celor carc imi sint apropiali, dar se ffdiesc depinziid de iiqte oameni pe care nu-i voi cunoa$te niciodati nu este oaiecum exagemt? Curios cum se schimbi vremudle ! Cind aveam virsta ta, regula era si te interesezi do politicd, sd te emoqonezi in fa(a marilor lupte rcvolulionarc qi sX percepi problemele
care se petreceau la mii de kilomefi distanti ca pe ale tale; etica, in schimb, o consideram ca pe ceva ce line de popi, doar pulin mai mult decit un ansmnblu ipocrit de fandoseli mic-burgheze... Nu se admitea altamorale decft cea de a acliona polilic asa cum se cuvine: nu erau pulini cei ce gindeau deEi, poate, fel5 s-o recunoasci de-a akeptul

ci nobilul

scop politic scuzd mijloacele, oricit de ,,imorale' le-arpulea pirea aceslea celor tem;tori. Pu!ini eram ceice

-

acceptam pirerea marclui scriitor ftancez Albert Camus, pIrcre asupra c[reia vom reved, dupl care ,,in politicd, mijloacele trebuie sA scuze scopul". in schimb, acum este mult mai uSor s5-i faci pe tineri si se intereseze de refleclii morale (deSi nici aici lucrudle nu merg ca unse, fii convins...) decit si le destept cudozitatea politicd. Fiecare
$de mai mult sau maj pufin Iimpede cd trebuie sd se ocupe de sine insuqi qi, ia cazul cel mai fericit, si incerce sA se comporte cit mai decent ; cit despre luqurile comune, desp.e ceea ce ne afecteazl pe toli, desFe legi, dreptud $i

12
insemna

PRoLoG

indatoriri generale... uf! ne complici vialal Pe vremea mea era subinleles ci a fi ,,bun" din punct de vedere politic

ci

ai voie .5 nesocote>ri morala de

li

cu

lr;

acum

pire a se accepia ideea ci daci incerci sI te comporti etic ln viata privati insearn A c[ faci destul $i ci nu mai rebuie si !e preocupe problemele publice, adici politice. MA tem ci nici una dintre aceste atitudini nu este cu adevdrat inleleaptd, irregrdl inteleapti. Am incercat lnci in Etica pentrufiul me& se te conving de faptul cA viala omeneascx nu admite simplificli abuzive ii cd este importante o viziune de ansamblu: pe$pectiva cea mai adecvati este cea care ne ldrgerrrs cel mai mult, nu cea care (inde 5il ne miniaturizere. Amador, [iule, noi oamenii nu sintem Donrdi, cu atit mai dregufi cu cit mai scurtafi ; deSi, evident, nu slntem nici o simpl5 unitate in pidure, aceasta fiind ln cazul de fafi singura care colteaz5- Cred cd gre$esc atit cei care ne sacrifice in favoarea pidurii, cit $i cei care ne izoleaze qi ne tot tund ca sd ne facd mititei qi frumu$ei... fSre nici o legitud cu toate milioanele care tr5iesc in jurul nostru. Viala fiecdrui om este irepetabili si de neinlocuit; cu fiecare dintre noi, oricit de umili am fi, se na$te o aventurd a cirei demnitate rezidi in faptul ci nimeni altul nu va putea sA o retreiasce la fel. De aceea sustin cd fiecare are dreptul se se bucure de viata lui cit mai complet omene$te posibil, flrd a o sacrifica zeilor, nici naliunilor, nici micar inhegii omeniri in suferinli. Dar, pe de alte parte, pentru a fi umani in sensul plenar febuie si tdim intle oameni, ueau si spun: nu doar cd oameni, ci !i cu oamenii. Adiciin societate. Daceme dezinteresez de societatea omeneascl din care fac parte ($i caae in ziua de az i crcd ce nu mai are dimensiunea cartierului meu, nici pe cea a oraEului meu Ei nici a 15rii mele, ci cupiinde lumea intrcagl), mlcar si fiu atit de destept precum pasage rl unui avion condus de un pilot beat. sub amenintarea unui sechestrator nebun inarmat cu o bombi,

PROLOG

t3

vbzind cAacdzutunuldin motoare etc. etc... (aici mai poti sX adaugi tu singur alte elemente de goazi), care in 1oc si se uneasci cu restul cilitorilor sobd si inlelepti pentru a incerca sX se salveze, se apuci se fluiere pdvi.d pe geam sau ii cerc stewardesei tava cu mincare. Crecii antici rniste fipi de)lep(i si curajo$r. penEu care stii cd am o admiratie speciala) il numeau idrotes pe cel care nu se bega in pohrrcr: cuvinrul insemnaper(oani iloIati, carc nu are nimic de oferit celorlalti, obsedat de m5-

runti$urile propdei sale case

De la acest,,idiotes" grecesc derivi iAolrl nostru actual, carc nu mai trebuie si-1i explic ce inseamni- in cartea anterioarl am indriznit se-! spun cI singura obligatie morald pe c te o a.vem este sI nu fim imbecili, in diferitele forme de imbecilitate care ne pot strica viala qi despre care am vorbit. Deci mesajul clrdi pe care incepi sd o cite$ti este si el un pic aSlesiv $i obraznic, pentru cA se poate rezuma la trei cuvinte : nu fi iAor ! Si dacd mai ai o dat6 rdbdare cu mine, voi incerca sI te ldmuresc in capitolele urmitoare ce vreau si spun cu acest sfat care suni atit de putin amabil. . . Pemu inceput cred ci am spus destu]. Vom .efleco pulin in canea aceasrd despre faprul fundamenral ca noi. oamenii. nu triim izolali qi solitari, ci imprcund $i in societate. Vom vorbi despre putere qi despre organizare, despre ajutorul reciproc qi desprc exploatarea ceior slabi de cdtre cei puternici, despre egalitate $i despre dreptul la diferenti, despre rezboi Si despre pace; vom comenta motivele obedientei Ei motivele revoltei. Ca Si in cartea precedentd, vom vorbi mai ales desp.e lrbel raau (iarisi desFe libertate : nu uita niciodati paradoxalele servituti pe care le implic5, dar nu te increde niciodatd in ceicare o ridicuiizeaz i sau o considere o poveste de adormit copiii), desi de data asta vom aborda libertatea in sensul ei politic, nu in cel etic pe carc 1-am dis-

cire toi.

Qi

manipulat in definitiv de

cutatinainte. Me cunosti: desi in aceaste carte imi propun se md decid pentru o pafe sau alta cu toatl neobrxzarea

IJ
cu ,,cei buni" $l ,,cei

PROLOG

!i ori de cite ori am chei n-am sa-!

servesc in final morala nici n-am si-!i recomand pe Si cine sivotezi. nici mlcar si volezi. Vom cAuta chestiunile de fond. rdrci ceplrepoli/i.d irlo, {si nude-acesejoaca astizi politicienii...). De aici incolo tu ai ultimul cuvlnt: vezi se nu i I ia nimeni Si nici sI nu vorbeasci in locul t5u. Termin a.e.t inceput cu dn avenisment. cu o promisiune $i cu o clipire din ochi. Cum probabil tiai dat seama deja, te avertizez ci aceasti carte e mai putin ,,usurici" decit Etica pentruliul meu $i cd e scdsl cu mai pufine concesii. Itj (er. adici. cevr mri mulri arentie. A) spune cd e vina ra:cre$ti si crelti. eirr pe puncrul de a devenr major !i. afurisitule, mi faci si mi simt bitrln. Ceea ce lli promit este ce nu va mai fi o coniinuare a seriei. adicd sd nu te a{tepli Ia o ,,EsteticS pentru fiulmeu" qi nici la o ,Metafizice penfiu fiul meu" sau la altceva de genul acesta. A$a cd resping cu hoterire pe ersa ta sugeslie de a intifula aceasti c;rticici ,,Volumul II : Rlzbunaret' . . .

rii"

Iar clipirea din ochi inseanmi cd arn sI 1ncerc sI nu pierd nici in aceste pagini tonul de bunl dispoziie pe carc l-am

dat disculiilor din prima carte. Cred ci existx lucruri sedoase, dar nu cred prea mult in peisoanele serioase (mai ales in cei ce se incruntd in semn de autoritate rcspectabil5). Se zirnbim mai departe, fiule. Nimeni altul decit marele Vtgiliu, care nu este un poet de luat ln g1um5, a lisat spus cd ,pel cdflia p&irrlii nu i-au zimbit va fi mercu nedemn de banchetul zeilor ti de panrl TeiFloi . Din paflea mea. nu vei riimine nemincat- $iinciin cea mai buni companie. $inici...

CAPITOLUL UNU

Iatd-ne aici cu tolii

Deschlde ochii $i priveste in jurul tiu ca si cum ar fi pdma oari: ce vezi I Cerul pe care sfeluceste soarele sau plutesc nodi, copaci, munti, riu , animale. marea cea

rare....' \u. mai inlir !ei

vedea

ilti

rmrgine. ced mai

apropiatd !ie, cea

mai/4mllidl.i (in sensul prop u al ler-

menului) dintre toale: prezen[a umani. Primul peisaj pe carc il vedem noi, oamenii, este chipul si urma altorfiinle ca noi: zimbetul matem, curiozitatea unor fiinF care seamdne cu noi si care se agid in prcaima noasffe, perefii unei inceperi (modest6 sau somptuoas5, da. intotdeauna f?icuti sau mxcar aranjati de miini omenesti), focul aprins pentru a neincebi fi a ne proteja, scule, podoabe, masini, poate opere de arti, pe scu( : ceilalli 5i lucruile 1or. A veni pe lume inseamne a intra in lumea noastri, a oamenilor. bine, A fi pe Iume inseamni a fi printre oameni, a irii mai puin bine, chiar Ei riu in societate. - ne inconjoare Ei neimbibi, Dai societatea aceastacare care ne va da chiar/or'r7?.i (va forma habitudinile minlii noastre !i indeminirile sau rutinele coryului nostru) nu se compune doar din persoane, obiecte $i c15di - Este o refea de legituri mai subtile sau, daciprefed, mai spi]-rrrale I se compune din llmbaj (elementul umanizator prin excelenti, a$a cum am vizut in Elica penfi-ufiul meu). dir. memorie implrtiqili, din momvuri, din legi... Exisd obliBalii $i serbdtori, interdiclii, prcmii qi pedepse. Unele comportamente sint tabu, altele meriti aplauze unanime. Prin urmare,

iS

POLITICA PENTRU FIUL \,IE].

socielatea pdstreazi informatji. mufu e informatii. Creiercle

ni.car( de Ii n.di. rn el c" r.r. t. ei rorli .Itor,r,lir Je.drc n. nr,..e. dlgerind-o si inmagazinind-o. ,{ trii in socictate inscam_ ni a primi in mod consrant stjri. ordine, sugestii. slume.

rrol.l'e unJne. p...e

-

Je.ird.'n.e,nmil
r rpjrnin. . re Societatea ne

JII n,r.re i...,le.lx],,rdc.lago.re.

exciti. ne sdmuleazi, ne scoate din pe_ penil dar societatea ne permite si si ne relax:im, sd ne srntrmpe un teren cunoscut_ ne ocroteste. pidurea, ma_ rea. deserturile au Si ele legile lor, forma lor proprie de functionare, dar nu sint in slujba noastri si ne pot fi ade_ sea ostile. ne pot pune in pericol, ba chlar pot fi letale. Sc pre.up-ne cl .oc er"ler e tindild.r oamen.c"nor\i D, a/.,. ocrnenj c- noi: i, pulem inlelcge ,nol,r ele de orEj_ nr,,are .r l- pule'n lolo.i i.l bereT.,ul ro.Lrr. Snun ...e p-esupune" penrtu ci uneori in societate existi iucruri la fel de inexplicabile Si de ucigdtoare ca si cele mai rele din jungld sau de pe mare. Probabil cievreiiinchisi de nazisri rn lreAtete de conLenrrare ..rJ \e,. mult, la nu.n;r, cate suporti astizi ororile rizboiului salr ale Dersecuijej rpojIice. reliQroa.e (au de dltj nrr Lra, .ru .-ar im"Cin. mii nefericiti in plin deserr sau pe o insuti indepirt;ld, bin_ tuiti de furtuni. Cu toatc aceslea, rimine cert faptul ci
modul cel mai natural de vjaie pentru oameni este chiar (ocretatea. Nu e.te \orba de a alege tntre nalJra si .ocietate, ci de a recunoaste

ci

In mijlocul pidurii sau p.intre valuri este posibil sd ne .imrrn uneori ,penrru un rimp lmirar, in larpul no.Er: drr lrr . octelare ne .imlim. in der t- ti\ , 10, it. tne. Sinre-n p/.r
drsrle biologice ale natudi, dar prin societate sintem, ;meneqte, produse, producitod Si. in plus, complicl.._ Acesta lrebuie s:i fie motivul pen[u care supoftAm mai resemnaii inconveniertele nirlurii decit ne cele ale .ociere.,i: primele le rcsimtim capc ceva nepldcut sau amenintaror, c;lelalte reqeztnld. o r' iidar e...

natura nodJal-d este societatea_

IATi

NEAICICUTOTII

19

Prima problemi de rezolvat (sau pdmul motiv de mirare, daci prefed): societatea ne serveste, dar irebuie si se o <en im, esle i,.r .luJba mer. dar numat in masura in care md rcsemnez sd mi pun in slujba ei. Fiecare avantaj pe care il oferi (p.otec!ie, ajutor, companie, info.matie, distrac[ie etc.) este insotit de ingridiri, instructiuni si exigente, de rcguli de folosire: de impuneri. Mi ajuti, dar in felul ei, feII si mI intrebe cum as dori eu personal si fiu ajutat. $i, in majoritatea cazurilor, daci ii pun bete in roate sau daci ii refuz ajutorul, me pedepseste intr-un fel sau allul. Intr-un cuvint, fatl de societatea celorla1li oameni
nu am cum se pdstrez distanla : sint in permanen6 angrenat

in ea cu trup si suflet, de multe oi mai mult decit as dori. Cind omul isi dA seama de acest lucru (mai intii ln copi15rie, instinctiv, apoi in adolescenta, inmodmai constient) se simte iritat si are tendinta de a se revolta. Nu eu am in\enrar toate regulile siobligalii,e a'tea si nici nu mi s-a cerut pdrcrea asupra lor: de ce s:i]e respect? De unde vin? Pot fi schimbate pentru a fi mai pe gustul meu ?
Ajungem acum la unui din punctele importante ale ches-

tiunii $i a tot ceea ce incerc sx-ti spun in cirlulia de fate. Dacd am fi int.-un film. acum ar resuna tobele : tam-taratam-tam I Atentie: legile si impunerile societefii nu sint mai mult (dar nici mai pulin) decit co,?rerril. Oricir de vechi, de respectabile sau de redutabile ar pirea, nu sint o parte inamovibili a reaiititii (ca de exemplu legea gravitaliei) gi nicinu tisnesc din voinlaunui zeu misterios: au fost inventate de oameni, respund unor scopuri umane inteli gibile (deti citeodatl atit de vechi incir nu mai sinrem in stare si 1e intelegem) si pot fi modificate sau abolite printr-o noue intelegere intre oameni. Desigur, nu trebuie si contunzi conventiile cu capriciile, nici se crezi ci un lucru ,,conventional" este un lucru lipsit de sLrbstanie, o bagateli care poate fi suprimati firi a-i acorda prca mare atentie. Unele conventii (sI porti cravatd pentru a putea

20

PoLITICA PENTRU FILI_ MELi

intra intr-un anume restauant sau sosete albe ca si poli dansa intr-o anume discoteci) expimi doar preiudecdli destul de inepte, e adevdrat, dar akele (si nu-ti ucizi semenul sau sAte di de cuvintul dat, de exemplu) meritd o apreciere mult mai mare. Nu toate conventiile slnt facultative i mirlte din eie au efecte decisive asupra vietii noas[e si gindeste-b cedaci nu am avea nici o conventie, chiar nici una (limbajul insusi este .dr?venliDr?d1. . ) n-am sti sd triim_ In afaiS de asta, a spune cA obiceiurile $i Iegile slni conventionale nu echivaleazd cu a nega faptul ci se bazeazl pe conditii ,?dtr,?L ale viefii umane, adicepe Emelii deloc conventionale. Animalele au mecanisme instilctuale care
.

le orligd sifaci anumite lucruri si le ir?piedicA si faci altele. Astfel. evolutia biologici apiri speciile de peicole;i Ie .Jrpra.uDta\ ietrirea. Dar nlele omenesti au in\lincle mai putin sigule sau, daca preferi, mai flexibile. Animalele rcusesc aproape intotdeauna se duci la capet ceeace auinceput, dar nu pot face decit citeva lucruri qi schimba $i mai putine ; dimpotrive, noi oamenii greqim constant chiar si ln cele mai elementare chestiuni, dar nu lncetdm niciodati si inventem lucruri noi... extraordinare invenfii, da. $i extraordinare prostii. De ce ? Pentu cX i1 afad de instincte lintem dotati cu capacitatea de a rutiona, gmtie cIrcia putem face lucruri mult mai bune ($i mult mai rcle!) decit animalele. Ra{iunea este cea care ne transformi in niste animale atit de ciudate, atit de pu1in... animale. Si ce e ratiurca? Capaci atea de a stabili conrentii, adicd legi care sA na ne lie inpuse de biologie, ci sd le acceptdm de butl|wie. Cr ajutot[lfiiI-

f

noastre. Sintem (ia se

nii brevetim suplimenteri $i completeri ale instinctelor vid dacd md inlelegi !) rationati in mod

instinctiv. Animaleie nu au alt cod decit cel genetic ; si noi avem cod genetic, desigur, dar mai avem $i codul penal, si pe cel civil, si codul circulaliei rutiere... printie multe altele. Aceste legi pe care le stabilim noi intre noi $i pe care Ie respecl;m cu capul I nu numai cu prografiul celularl

IATA

NEAICICUToTII

2I

nu sinl nici pur insrinctuale. nici pur rationale. ci mestecil

stimuli diferili $i uneori paradoxali. Dat frind cA, in pane, convenliile vin din instinct, scopul lor ultim este acela.ii care
constituie temelia tuturor instinctelor : supravieFbea speciei.

Dar fiind ele $i instinctiv rzlronale, in afard de supmvieluire mai respund qi dorin\ei de d trdi mai mult $i nlai bine. Societatea umand nu este doar mediul in care ni$te ani mdlule cam tarate, a$a cum sintem noi, oamenii, si poatd gisi un pic maimulti siguranl5 intr-o lume ostili. Sintem animale sociale, dar nu sintem sociali in acela-si sens in care sint celelalte animale. Mai inainte !i-am spus ci deosebirea fundamentald intre celelalte animale si oameni este cA noi avem ,,ratiune" in afari de instincte. Dar adevlrul e ci Si animalele au un mugure de raliune, o anumiti capacitale de improvizalie $i de inovafie, care le permite se se dezlipeascd de funclionarea automate a instinctelor lor genetic programate. Evident, diferenla de intensitate este atit de mare cA nu putem vorbi de,{adune" animali asa cum vorbim desprc cea omeneasce : nu e acelali lucru a face un pas inainte cu a stabili recordul la o sutl de metri plat... de$i autorul recordului incepe lntotdeauna prin a face un pas lnainie ! Dar in uldmA instanF poate ci este vorba doar de o dozi ln adminisrarea unui prcdus identic. Poate cd adevSrata deosebire dinfe animale qi fii4ele (animalele) omeneEti este alta: animalele mor, dar oalnenii ,r/i& ci vor muri. Animalele trIiesc sriduindu-se sI nu moar5, noi triim luptind sd nu murim si, in acela$i timp, cu ideea cein orice clipe am putea muri- Spre deosebirc de celelalte arimale, fedcitele de ele, omul are experienla mo(ii, memoria mo(ii $i premoni(ia cert5 a mo4ii. De aceea animalele ,,obiEnuite" incearcd sd evite moartea, dar aceasta obi$nuieste sA Ie vini fele groutate si firi alarme, precum somnul de fiecare noapte; in schimb, noi, oamenii, nu numai cd lncercim sI prelungim via(a, ci ne Ei revoltem funpotriva mo4ii, ne dzvdtim irnpotriva necesititii ei, inventdm tot felul de lucluli pentru a-i

22

PoLIICA

PENTRU FIUL MEU

anihila greutatea umbrei. Aici rczidi deosebirca fundameniali iDtre societatea oamenilor $i cele ale celorlalte animale

numite sociale: aceslea din urme au evoluat pini la stadiul in care .i-au lormat Brupuri cu scopul de a.si as,gura con.en area vrerir. in rimp Le noi prerindem... ,errr,'r, e.r. Nu tiai pus niciodat5 in(ebarea de ce oarc triim intr-un mod atjr de complic ? De ce nu ne mullumim (a mbcarm, si ne imperechem, sX ne aperdm de frig $i de c5lduri, sI ne odilnim un pic... apoi s-o luim de la inceput ? Nu ne-ar fi de ajuns toale acestea? Mereu apare cite un ecologist bine intentionat care geseqte de cuviint?i sh recomande inroarcerea la..simplirJrea narrralb. Daram losr not odmenii vreodatx .,simpli" ? Om fi fost. dar tare demult, pentru ci pistrdm doar amintiri si mdrtudi de oameni complicati. Pini Si Ia triburile cele mai pimitive desprc care avem cunostinti abundd invenliile sofisticate, desi nu sint decit in!enlri m?n/d/p: miruri. legende. rilualun. magir. ceremoniale funemre sau erotice, tabu,uri, podoabe, mode, ierarhii, eroi si demoni, clntece, vorbe de duh $i glume, dansuri, competitii, lorme de betie, revolte... Niciodati oamenii nu s-au limitat ]a a trai, pur si simplu, fArX tam-tam: in toate grupuile umane existd curio;i, perfectionisfi si explomiori. Este evident cd oamenilor le este proprie un iel de ,ellni{re pe care ceielalte fiinte vii par sd n-o simti. O neliniste compusi in mare mesurd din teama de plictiseale: avem chiar si cei mai un creier enorm care se alimenlea/i cu informJtij. nourdr. minciuni si de,coperiri: in momentul in care excitatia intelectuall scade, sub imperiul rutinei, cei mai neliniqtii sau poate cei mai umani ? incep si caute,lainceput prudent, apoi frenetic, noi forme de stimul. Unuia ii di prin cap sA se catere pe un munte inaccesibil. a1tul vrea si traverseze oceanul ca sd vadi ce e dincolo, altul se apuci si inventeze povesti sau se fabri. ce arme, altul vrea si fie rege Ei mai mereu este cite unul care viseazi se aibe toate femeile doar pentru el. Undetre-

prosti

-

-

IATi.
buie

NE A]CI

CUIOTII

23

si punem frine Si se spunem ,,ajunge" l Ecologistul de care vorbeain mai sus pretinde sa ne intoarcem de unde
aln pomil, dar cum Si cum sh hotirim cu ce se ne multumim, de vreme ce nelinistea lns:iii ne caracterizeazi pe

l

noi oameniil Incepem prin d ia.e v",e de lur lrc si imc. diai aiungem la racheta care merge pe luna sau care disrrJCe dusmdnul: .ncepem cu md8iJ. dar in doi limpi si ,rei misciri ajungem la Aristotel, Shakespeare sau Einstein... Nelini$tea nu lipsegte niciodata qi cre$te mereu: de ce si \ r.im lo a ne rnro:rce de unde am ponrir. ld primara \i relativa simplitate, dace de acolo $i din simplitate provin .omplrca!irle noan e a,rualeIDece.5pre.upunemcAnu ne vor aduce pe acela$i drum, asta daca ar fi posibil si ne
intoarcem pine acolo
?

La acest neaslimpir, la aceasti nelirliEte,la aceastd team;permdnend dc pticusealE mi refercind ifi .pun ci co.rerdrile um"ne nu \e mullrmecc cu supravietr,rrea. cr rsprri Ia nemurire. Pentru fiinlele omenefti, capabile de a avea constiinF prealabili a moltii, de a o inFlege ca pe o falali tate de neinlxturat, de a o gindi, a muri nu este doar un accident biologic printre alteie, ci simbolul hoteftor ai deslinului nosfu. la umbra ceruia si impor'lrd ciruia construim complexitatea visitoare a vieti noastre. Se pare ce nu exista nici un leac adevfuat qi eficient pentru moarte: asa cum a spus poetul Borges intr-o milot184, ,,moartea este un obicei al oamenilor" si nu existi vreo modalitate de a-i dezbira de el. ln schimb. Ieacurile simbolice, adici cele care aduc o compensatie $i oarecare u$urare in fala ced-

tudinii de amud, sint de doui feluri: religioase $i sociale. Pe ceie rcIigioase le cuno$ti deja (vi4e dincolo de moarte,
nemunrea sufl erului. reinvierea trupului. !tur,m'Fre. cpiritism etc...), chestiuni in care nu mA bag, sint destui oameni ai bisericii pe lumea asta ca sA le mai fac $i eu concurenli. Ce me inte.eseaz[ aici sint leacurile sociale sau civile cLl caie noi oamenii am incercat nu numai sd ne pezim viata,

:II

PoI rTICA PF\ TRU FIUI VIT

ci si sanr irt.i,-im sufletul in lata mortii, biruind-o pe tdrimul .rmbotrc (cacr pe celAldh nu re poate/. Si stii cd societatea omeneascd functioneazl intotdea_ ',]nacaoma$ind de nemu,.l,?,la carc ne ,,bmnq6m.. penffu a primi vitalizanle descircdri sirnbolice carc sI ne faci in stare si iuptim impot.iva amenintirii de netagdduit a mor_ lii. Grupul social apare ca ceva ce nu poate si moari, spre deosebire de indivizi, iar institutiile sale au menirea de a contrabalansa teama fieciruia dintre noi in fala fatalitxrii mortii: dacd moartea este singuritate definitivi, societatea ne oferi companie pemanentd; dacd moartea este slebi, ciune si inactivitate, societatea ne apare ca silas al fo(ei colective $i ca o.igine a mii de sarcini, isptivi qi succese ; dac6 moartea qterge orice diferenta individuald qi egalizeaza to_ tul, societatea ne oferi ierarhiile ei, posibilitatea de a te evi_ denlia qi de a fi rccunoscut si admirat de cere ceilalti: daci moaif,a e urlare. \ocie(alea incuraleaza tor ce e memorie,
legende, monument si celebrare a gloriei aecute daci moar_ ; tea e insensibilitate Ei monotonie, societatea ne potenteaze

simturile, ne rafineazh cu artele ei gustul, auzul
preg5resle

di.traclii inlense \i emoltonanle cu ctue (E rupem

!i vizul,

rutina ucigdtoare ; moartea ne despoaie de toate, de aceea societatea se dedici acumulfuii si producedi a tot felul de bunu ; moartea e t5cerc, iar societatea joc de cuvinte, de comunicatii, de povesti Ei informatii etc. etc. ... Iate de ce este viata omeneasci atit de complexi: pentru ci inventiJn tot timpul lucrurinoi $i gesruri inedite imporrivaplic_ Iicoa\elor pompe funebre ale morlii. Si de aceea aiung oamenii sI moarl mulfumi1i in apirarea 5i in folosul socie_ le r in care trSies.: penru c; aluncr modrlea nu mai esre un accident feri rost, ci felul in care individul pariazi in mod voluntar pe ceea ce nu moare, pe ceea ce ieprezintl,

colecli\. negarea morlii. lata de ce percep oamenl anihi. larea comunir5lii lor ca pe un triumf al monir maj grav si mai infricositor decit orice moarte individuald...

IATA.NE A]CI CU

TOTII

25

Moartea este ceva,,natural". de aceea societatea uman:i erle, intr-un iel..,supr.rnarLtala . un Jntliciu. mdred operi de arti pe care oamenii o .o,?lerir? unii cu allii (convenlia ne aduni laolalti Si tot ea ne .oryixe cel mai mult), locul

adevirat in care se petrece acest amestec de biologie si mit, de metafore $i instincte, de simboluri si de chimie carc este chiarexistenla noastrd omeneasci. Adstotel a spus ci sintem ,,animale ceti[eni", fiinle de natur:i politice, adici fiinfe de naturi... putin supranaturale. IatS de ce sintem aici cu totii. Acum ne putem inffeba despre modalititile mai bune de a organiza rcuniunea noasri $i despre pericolele care.ornpromir ace.t congre. in crre trdjm.

Ia de citeqte,..
,,Tolodatieste clar de ce omuleste o filnl; maisociali decit ori e albin^a .i urice tllnri gregaii. L;ci na'ura nu Lreeud nimrc l:Ie scop. lnsi, dinlre toate vietitile, grai ire nlrmai omul. Vocea (nemiculaii) este doJI semnul plicerii si al durerii si existn $i la celelahe vietiti. ceci natum ior se ridicdnumai pinila a avea simtirea plicerii $ia duedi si ao sem.ificaunele altora,pecind

hnba serveste Ia a exprima ce esle folositor $i ce este
tor, precum

v imi-

nedrept. Iar aceasri insu$ire esie caractedsdce omului. spre deosebire de toate vielllile, ata ci singurel are simFeabineluisi adului, a dreptului si a nedrcptu lui si a luturor celorlalte stid morale. Comunitatea unor frinte cu asemenea insusi creeazi familia li statu1." (Arisrolel. Po, 1ili.a, trad. rom. de EL Bezdechi, Ed. Anret, 1996. p_ 6)

ii

ce este drep!

ti

,,Limba romanilor, poatepoporul cel mai politic pe care ]-am cunoscut, folosea expresiile < a trAi, si < a n intre oameni , sau < a muri > si < a nu mri fi inre oameni, ca sinonime...

lH- Arcndt,Co itia umand)

:rura

..Vrala polirrc; rr e,re lolusi ringurd tolmd de e\r\tenrA rn comun. in i.rorid ,|e.ie. umdne Larul, in iornrd s"

16

PoLmcA

PENTRU FILrL MEU

actuale, esle un produs liziu alprocesului de civilizatie. Cu mult inainle de a fi descoperit aceasti fonnl de organizffe sociali, omul a avu! ahe incerctui de a-fi organiza senrimenrele, dorinlele si gindunle. Aceste orgaDiziri Ei sistemaliziri sin! cuprinse in limbaj, in mil, in religie Si in artn." (E. Cassirer. Arrroprlr.gis

..Oar€ toate secolele s-au aseminat cu al nostu? Omul sI fi avutel intoideauna inainlea ochilor, cain zilele noastre. o lume in care nimic nu se 1eagn. in care virtulea nu are geniu. $i geniul nu are onoare, in care &agoslea de ordine se confundd cu alraclia peniru tirani. iar cultul sacru al iibenilii cu dispretul penE'u legi ; o lume in care confliinfa nu arunce decit o lumini incerti asupm actiunilor omeDetii, in cJIe nimic nu mai pa.e si fie nici inie is. nici permis. nici cinstit. nici ruQinos. nici adevirat, nici fais?"

(A. de Tocqueville. Devrc democratie ln Aneticd. llad. rcm. de Magdalera Boiangiu qi Beatrice Staicu, Ed. Humanitas, Bucuretli, 1995, vol- I, p. 52)

\

I

i,

CAPITOLUL DOl

Obedienti si rebeli

Am terminat capitolul precedent citindu-! venerabila opinie a lui Aristotel: ,,Omul este un animal civic, un animal politic" (ceea ce nu trebuie si se confunde cu ideea ce potticienii ar fi niste animale, cum cred unii). Sintem, adici, vietei sociabile, dar nu instinctiv Si automat sociale, precum gazelele sau fumicile. Spre deosebire de aceste specii, noi, oamenii, in vertdm difedte forme de societate. 0 ansformdm societatea in care ne-am ndscui $i in care au kdit pirintii nostri, facem erperihente otg'antzatoice neincercate inainte, intr-un cuvint : nu numai cA /epetdm gesrurile celo ald $i ascurAm de normele grupului nostru (a$a cum face orice alt animal care se respecti), ci Si, dace este cirzul, nu ne supunem, ne rcvolt5m, violem rrtinele Si normele \labiiile. f"cem ccandal ca de ce. Ceea ce \ oia sA, spun5 Aristotel, a$a de cuminie cum il crcdeam noi, este ce omul e singurul animal capabi,l de a se re|olta- - -E $\7t spus,,capabil": noi, oamenii, ne revoltim h fiece pas, ne supunem mercu scdqnind din dinri. Nu facem ce vor altii IAI5 cricnire, ca albinele, ci e nevoie si fim co[vrn{i $i de multe ori l7rligdai sd jucSm rolul pe care ni,l atribuie societatea. Un alt filozof foarte celebru, Inmanuel Kant, a spus cdnoi, oamenii, sintem ,,nesocial sociabili". AdicI, forma noastri de a trdi in societate nu rezidi numai in a asclrlta Si a repeta, ci li in a ne revolta si a inventa. Dar, atentie: nu ne revoltem impotriva sociedlii, ci impotiva unei dtrme societiti. Nu sintem neascultltori

30

POUI]CA PENIRU FIT]L MEU

pentru

ci

nu vrem

nimeni, ci pentru

si ascultim niciodad de nimic li de ci vrcm motive mai bune pentru a asculta

decit cele care ni se dau Qi Sefi care sI ne ordone cu o autoritale mai rcspectabile. De aceea a spus bitdnul Kant cI sintem ..nesocial sociabili". nu asociali sau antisociali pur 5i simplu. Grupurile de animale iEi schimbi uneod modelele de comportament, in confomitate cu exigentele evoluiiei biologice, a cfuei orientare tinde sI asigurc consen area speciei. Societilile omenesti se ftarsformi istoriceste, conlonn unor criterii mult mai complexe, atit de complexe... lncit nu mai stim care sint. Unele schimbiri incearcb si asigure atingerea anumilor obiective, altele si consolideze anumite va1od, iar multe transformiri par se izvorasce din descoperirea a noi lehnici menite sd facd sau si desfaci tot felul de lucrxri. Singurul element indubitabil este ciin toate societdtile umane ($i in fiecare membru individual al acestom) existimotive de obedienle $i motive de revolti- La fel de sociabili sintem si atunci cind ascultdm de dragul unor motive care ni se par valabile ti atunci cind nu ne.upunem si ne revoitafi ddloril; allor,r. cdre ni .e

prrmai impo\areroare. \srlel incii. penlruapricepece\a din politicd. ar trebui si pricepem toate aceste motive. Pen!Jt\ ci politica nu este decit dnsamblul matfuelor pentru a ascuha si aLcelor penhu a ne rerolta... A \e supune. a.e re\ok.l:n-dr limdibine cd nimeni(a
nu comande. spre d nJ ciut, motive penr.u a ne supune :i nici a gisi motive pentru a ne revolta? Este, mai mult sau

mai pulin, pirerca anarhi$tilor, persoane pentru care rccunosc ci am destul5 simpatie. Confom idealuiui anarhic,

liccare ar !rebui rd icl:one1e in acord cr proprra sa constiinfe. feri a recunolste nici un tip de autodtate. Autoritllile, legile, institutiile, acceptarea faptului cA cei puliniii conduc pe cei mulli si decid penru roli ce - iati pmduce nesfirqitele dureri de cap de care suferim noi. oamenii: sclavie, abLrzuri, exploatare, dzboaie... Anarhia

OBEDIENTI SI

REBELI

31

de
LIta

postulcazi o societate

lu-

firi moti! de a asculta de altii, deci motive de ane revoltaimpotdva lor. intr-un cuvinl: sfirsitul politicii, iesireaei la pensie. Am tliiimpreuni, drr
sifiri
tlii

ca si cum am

.ap. Darnu i-arL.eceoare cuiva

le-

\i si !roleze \ecrn, I {narni.fir pre.upJn ca Iu. ci noi, oamenii, am avea o tendinti spontan5 Si naturali citre cooperare, solidaritate si intiajutorare care face r
.au
pentru bine tuturor. Ierarhiile sociale, puterea stabilite si superst; itile o legitimeazi, produc infruntfuile siinnebunesc oame:lii. $efii sustin cdne conduc spre binele nostru: anarhi$tii :l.pund ce brnele no,rru JdevaJat ar F ca nrme ri U ru po-

singud, adicx licind flecare ce ii trece prin pin cap si si ucidi vecin-

)nST

din

iin
ual

olde

ifld
se

isi
rqi
sau

re-

ric,
sa

cei toi,

hi,

.rnceasci, pentm cA atunci fiecare s-ar comporta in mod rbedient..- dar nu ascultild de vreun om supus greqelii;i rxpricios, ci de adevirata bunetate a naturii umare. Esle posibili o societate anarhici, adicl fdrl politicel .r,narhistii au firi doar Ei poate dreptate m:icar intr-un as o societate fed politici ar fi o societate fdrd.orj4ic-cr: '.. Dar este posibilx o societate umdr?d nu de inseste i:u de roboti lipsid dc conflicte? Sd-fie politica oare - sau consecinla lor, o incercare de a nu .euza conllictelor a.e.; fie alil de di.lrug: oarel S;nlem oJJe noi, o"nenii, in stare si ir5im... automat in bunA intelegere ? Mie :lli se parc ci infruntarea, conflictul intre intereselc in Jividuale este ceva inseparabil de viata in compania alto:a. Si cu cit sintem mai multi, apar cu atit mai multe ionflicte. Stii de ce? Dintr-un motiv paradoxal in prin:rpru: penrru ce sinlem lrpa rociabili. S, incerc sii mi . ,pl.c. Cer mai ddinci ridecina d socilrDililalii no.stre ene cea care ne induce de mici dorinta arzitoare de a ne imilo unii pe altii. Sintem sociabili penrru ci tindem s:i imidm sestu le pe care le vedem, cuvintele pe cate le auzim, do.intele celorlalfi, valorile pe ca.e le proclamd ceilalti. Ffue imitalie naturali, spontanS, n-am putea niciodatd si ddrlcrirr vrcun copil si, prin Llrmare, nici se-l pregitim

3]

PoLIICA

PENTRU FruL MEU

pentru viata in grup. in comunitare. Desigur, imjtim pen_ tru ci ne aseminim mult, dar imitatia ne face sd fim tot aseminitod, atit de asemlnitori unii altora . incir intrim 'n confllct, Vtelr sd obl inem cee- ce , edem cij \ or ,i celIalli; cu totii vrem acelasi lucru, dar se intimpli ca numai putlni..ru Lhtdr unul rrneul j; djun.ei \a po.ede ceea Le iirdrie.c cu rotrr. \umri unul poote tr cetil, \au cel m,i bog1r. sau .el mai bu.r r;zbornic, .du ( el mor ma-e cam pion sportiv, sau sd se insoare cu femeiacea mai frumoasi e!c. Daci nu am vedea cum se ambitioneazi ahii pentrx a face aceste cuceii, aprcape sigur nu ne-ar atrage nici pe noi sau, mirog, micar nu atit de intens. Dar pentru ca se obi{nuie;te ca vnele Iucruri sA fie atit de dvnire, p n imitatie le dorim si noi. Si astfel ajunge se ne opuni exact ceea ce ne innrdesre I l/trei.esul (etimoloBic vorbind) este ceea ce se aflii intre d,oud sau mai multe persoane, adice ceea ce le uneste, dar le $i separi... Asadar triim in conflict pentru ci dorinlele noastre se aseamlni preamultintte ele si de aceea intrd in coliziune unele cu altele. Tot din prea multi sociabilitate (pentru cd vrem sA fim cu tolii foane asem:indtori, din excesivifldelitate pentru cei din aceeasi Fre, de aceeasi religje, Iimbi, culoare a pielii etc...) ii socotim dulmarli pe cei care sint dlfel si ii p.oscriem sau persecutam pe cei care sint diferiti. Vom mai vorbi despre nsta mai incoio, cind ne vom ocupa de nalionalism $i de rasism, aceste 6o1i ale so_ ciabiliteii. Deocamdate, te fac atent asupra unui lucru important, dar care se loveste de pirerile generale. Vei auzi spunindu-se cd vinovati de toate relele din societate sint asocialii, individualistii, cei pe care nu-i intereseazi sau c4Ie.e opun cumunilSfii. Parered mea, \i o ci vezi dac; grese.c \au nu. e\te Lonlrara: du.manii cei mai periculosi ai socialului slnt cei care se cred mai sociali decit toti, cei care bansforni poftele sociale (banul, de exemplu, sau admiralia celorlalli, sau influenta asupra celorlalti) in

OBEDIENTI SI

REBELI

33

tot
em

:ei-

nai nai
asa

i_erocepatimi suflelelti- cei care vor si colectivizeze totul, aei care se inve$uneaze in a ne face se fim cu toti de rcord... desi sintem atilia, cei care sint atit de convinsi de valo le comune incit au pretenia de a-i face pe toli buni, chiar Qi cu bdtaia de este cazul, qi a$a mai departe... \lajorilatea individualiltilor autentici sint toleran! fale de gusturile celorlalti in mesura in care nu le produc nici o

!a
pe

,rin

Lice

rci
e1iLba,

slnt

ifeom
so-

tate

rczi

e.iecit
plu,

)in

lupirare $i, dat fiind cii$i au propriile valod, adeseori dife.ite de cele ale scalei ,.oficiale", nu se ciocnesc f.ontal .u cei diferili de ei, nu pretind a le impune cu forla virturjle proprii Einici nu se luptA cu ghearele Si cu dintii pentru r dobindi ceva unic, la mare prel doar pentru ce este dorit le mulli. Oamenii cei mai sociabili sint cei care accepd .ompromisul cu ceilalli in mod rczonabil, adicl fere exager5ri. $i pentru c5 acum nune aude nimeni, am si-!i Soptesc o blasfemie: ili aminte$d ce in cartea precedentd !i-am +us cd cei care in[eleg ce1 mai bine etica sint egoiitii re ilexivi? Ei bine. membrii comunitxtii care cont buie in .ea mai mici mdsurd la a o duce de ripe sint aceqti indi_ ! idualisti impotriva cirom vei auzi atitea: cei care tr5iesc lenlru ei in$iEi Si pr"l,1 ,r.md,-e inleleg motivele care fac indispensabil5 amoniacu ceilalli, nu cei care ffiiesc doar -xnrru ceilalli... !r penru ceea ce au ceildlli. Cu toate acestea. sd nu crezi c5 un conflict de interese. orice conflict sau infruntare, este riu in sine. Gralie conrliclelor, societatea inventeazi, se tmnsforma, nu sti pe loc. Unanimitatea firi smucjturi este foarte linisdte, dar mo(al de adormitoare, ca o encefalograme liniarA. Siflgura formh de a ne asigura ce fiecare avem o personalitate proprie, cu alte cuvinie cA intr-adevfu sintem muld $i nu unul singur format din multe celule, este si ne infrufltdm din cind in cind si si ne intrecem cu ceilau. Om fi vrind cu tolii acelaqi lucru, dar infruntindu-ne pentru a-l dobindi sau abordind aceea$i problemi din varii perspective con_ stat5m ci nu sintem unul si acelasi. Adesea, cei cerora le

34

poLnICA

PENTRU l.]u-'L MEU

ln definiti\,, intrim in conflict unii cu altii pentru acelati motiv pentru carc ii ajutim pe ceilau si colabodm cu ei: pentru ci celelalte fiinle umate nepr.€o.tp.i. $i pent u cd ne preocupi rel"lra noa\lr.i cu ei. vrl^rile pe.rrc le imDani:'m 5t cele in care ne Jeo.eoln. l,rerir p. c:re o ar desFe noi ,e loade impo,rdnl; rcedsti pirere:Letem s.i im iubrri. \Jr.i tim adm.rorr. .ar m:jcai.a rinr re.pecLarr ori temuE...), ceea ce ne dau si ceea ce ne iau.,, Cu cit sintem mai numerosi noi oamenii, cu atit cresc posibilitilile de conflicr; Si cresre sj timbildul pe care il facem pe misure ce ni se muftiplici $i divenifici acdviririlc sau po.'b 'ital'le. lJ.urrfara lnb-l d,nazoni..1 de cc, mult o suti de memb . fiecare cu rolul lui masculin sau fcminin
bine deterninar, firrA mulre optiuni pcn{ru a iesi din dnd, cu viltoarea extrem de conrplicati in care lriiesc locuilorii

place si ordone spun: ,,Hai, toti ca un singurom I Sus, toti ca unull" Afurisitd aberaie colectivisti. De ce naiba ke buie sefacem cu tolii ceva ca un singurom... dacenu sin_ lem -nu l. ct mLiti'.'S:l fxce,n ce d.em Je fucur, tn amonie sau in discrepantl, dar e mai bine s-o facem ca trei sute de oameni sau ca o mie, sau citi om fi, decit ca unul singur, pentnr c:i nu sintem unul. Actiondm solidar sau complice cu ceilalli, dar nu lipili de ei, nu confundindu-ne si pierzrndu-ne in cei,allr. juddt.de ei... Prin urmare. in societate trebuie s; existe conflicteDenrru ci Ir ea rr die.. oJrneni re:rJr. diter 1,. fiecdre cu inil.dtivele lui si cu pasiunile 1ui. O societate fir.:i conflicte nu ar fi societate omeneasc5, ci un cimitir sau un muzeu de ceard. Ne intrecem udi cu altii $i ne infruntam pentru ce ceilalti ne ifiteresed.A, stnr irzPoriarai pentru noi (citeodate chiar prea mult l), pentru c:i ne luim in serios unii pe allii si diminsemnitare vielii'in comun pe care o ducem cu ei.

Parisului sau New York-ului... Nu politica este cea carc determini conflicteiet bune sau rele. stimulalive sau moftale, conflictele si,rt simptome

c.ri

r.ore\c

REBELI ;n l.l.d ne.e.ar\i"rr in.o.'et"te .,r
OBEDIENTI SI

35

cIre.

rti-

€iat6

paradoxal, confirmi cit de disperat sociali sinteml Aturci, politica (ii amintcsle 1i ci cste vorba de ansamblul de molive pentru a ne supune si pcnfu a nu ne supune) consti in r ziLgirzui anumite conflicte, in a le canaliza si a 1e dtLraliza, impiedicindu 1e si creasci pinI la a distruge, ca r-.. ncer. qruful.ocidl. \urur-ner i ,inlrm I8re.ivr. J"d ;um vom avea ocazia si comentim mai incolo. cind vom orbi de,prF ri.boi .r pJce: oJci nu d!ern gnl5. mergem .u conflictele pini la a ne LLcide intre noi. Celelalte ani:nale e triiesc in grupui au modele instinctive de conjuild care limiteazi confruntlrile intre grupud: lupii se lupr:r cu ferocitate intre ei penru o femele, dat cind cel .are e pe punctul de a pierde ii oterl de bunivoie gitul

c

ltii
eiasi

.elui mai tare, acesta se declari mullumit si il lasd in vial6; laci in infruntarea dintre doui gorile masculi unul ia un pui in braP si incepe seJ legene aqa cum fac femelele,

.eliialt iiceteazi lupta penfru ci nu ataci

ei:

a!i

cit
LIJ.

:m

o femelI... Etc. prca oamenii, nu avem asemeneamiloase apuditud. E :evoie sI inventim divene artificii care sdimpiedice riuril: de singe; e nevoie de persoane Si de institulii de care se rcultim cu tolii fi care s:i medieze disputele, etalindu-$i rrbimjul sau constringerca p€ntru ca indiv izi i incleslali in rpri sA nu .e dr.rugA inue e;. sd nu i distrug; pe cei mar ilabi (copii, femei, bitrini...), sh nu pomeasci un lan! de r:zbuniri care sd punl capit concordiei grupului. Dar autoritatea pol itici mai indeplineqte $i alte funclii.

\oi.

n rd.

'rii

In orice societate umani existd anumite comandamenfe care cer colaborarea sau sprijinul tuturor cetS[enilor: esle \orba de apirarea grupului, de lucririle publice de mare urilifate, pe care nici un particular nu Ie poale realiza singur, de modificareaunor tradilii sau legi care au fost valabile mult timp qi de inlocuirea lor cu ahele, de asistenta acordati celor afectati de o catastrofi colectivi sau de
cataslrofele individuale care ne miscd pe toti (abandonarea

-

36

poLirICA

PENTRU FIt!_ MEU

copiilor, boala, betlinelea...), ba chiar ti de organizarea de sirbitoriri sau comemoriri colective menite a interi intre membrii grupului legiturile de pietenie civili $i emol rd de d Idce pa e oin,r.un ansdmblu b'ne ilrmoni/:lr. Cerinla de a institui o fonni de guvemiritint, un fel de posl de comandd carc sd cor\duci grupul atunci cind este cazul, se bazeazi pe aceste justificiri si pe altele asemenitoere pe crre Ie por' deslope 'ingur daca rellellezr pulin a.upra temei. Nu le-am mentjonat decit pe cele de semn pozitiv, adici cele care au tendinta de aconslrui sau de arcmedia,

pntrx apl.errcri unele rcle care afecteazi pe cei rnulli, dar pe carc Llnii, putini, le favorizeaze dintr-un interes miop (distrugerea res urselor naturale este un bun exempiu) $i pentru a asigura un miflim de educdlie carc sFL gaftnteze fiecirui membru al grupului posi6ilitatea de a cunoaste comoara de inleJepciune gi de abilitili acumutati de-a lungul secolelor de predecesori Partizanli anarhiei pot admite majodtatea acesto. cerin, [e, ca si caracterul ]or peremptoriu, dar, nu ffuI motive temeinice, argumente^z 5 ci a stabili o conducere statala, unice, creeazi de obicei mai mufte probleme decit cele pe care le rczolve, ba cliar mai I5u: conducdtorii dau solutii ca.e se dovedesc a fi apoi mai problematice decit relele pe care ?ncercau s:i le rczolve. Penfu apune capdt \riolentei, incurajeazi armate sl politii care comit violente pe scard largd: pretinzird ci ii ajuti pe cei slabi, slebesc pe toate lumea cu atotputemicia lor poruncitoare; in numele unititil colectivului ucid spontaneitalea liberi !i creatoare a indivizilor; inventeazi Totul (patrie, natiune, civilizatie...), o pe$onalitate sacrosancli cleditdpe ura fate de striini, fate de cei diledti, fati de disidenfi ; transfomi educatia inrr-un instrument de supunere fati de dogme, fali de cei puternici si iald de prejudecitile pe care le favorizeazi etc. etc. Rezumind: invenfeazi o casti privilegiati specia, liftii in a comanda si o idpun prin forli in chip de
de$i enevoie de auroritate si

ii

-

-

OBEDIENTI SI

REBELI

37

ieri

isi
,at.

!ui, pm

liv, lia.

Ltu-

de

..salvatoare permanentd" a celorlalli care, dupi cum se \ede, sint speciallsti doar in obedienti... Revizind istoria. atit cea veche cit !i cea contempo rani, iti mirlurisesc ci ajung Ia concluziacA aceste obiecrli impotriva lefilor ii statului au destul temei. Dar tot elident mi se pare ce a astepta minunea ca milioane de :linte omenesri sircuqeascd sA traiasci impreun:r, in mod :u!omat. iin armonie Si pace, ferd nici un lel de conduce:. colectivi qi firl nici o constringere ca.e se limiteze -ibe atea celor mai distructivi sau a celor mai imbecili .are de obicei sint unii $i aceiaQi), nu este compatibil cu :eea ce oamenii am fost, sintem-.- nioi micar cu ceea ce : posibil sI ajungem sdfim. Asdel incit socotesc indispen.3bi1e anumite ordine... desi nu orice fel de ordine; anu-

dui
de

niti sefi, un anumit guvem-. - dar nu oricare. Ne inloarcem ,itfel, ce vrei sX fac,laproblema iniliald, adice la probte:ila de care se ocupipolitica: de cine rebuie se ascultlm? :r ce domenii trebuie si ascultim? Pind cind si de ce tre:rie si continuem se ascultSm? $i, desigur, cind, de ce $i

ri in-

{e,
pe

ilm sI ne revolt;m?
Ie de citegte,..

utii
pe

lei,
6t5

.,Cum e posibil ca atiiia oameDi. alitea oIa$e, atitea tirguri,

rlii
Ldi

-. ec nalruni .r :Lpone uneori un rngLr lirJn. crre nr are mdi -ulti put€re decit aceea ce i se acordi qi ru are capacitalea de : lace liu decil in misurain care aceasta i se suporla. care n ar
iltea face .iu nimenui daci lumea n-ar prefera sn I suporte in .. si-tcontazici? Mare minune sl tnai ldst decit de mirarcesle :r lezi cAun milion de oaneniisi pun gitul inju-s oblignlinu de r lorti maimarc, ci de simpla plncere a numelui unuia singur." L oe la Boer re. la.frl";r., / r 1,tu, L-D; r-t.tkl\.t p-1it,t:t
,,Dc xlrfel, oamerii nu dobiDdesc nici o plicere (ba mai .'urind necazuri apreciabile) din faplui de a fi inrpreunn rcolo

),o
a!5

-un

)iade

38

poLfIICA

PENTRU FIUL \,tEU

Lrndenu existivreo purere ln srxre si lmpuni respecrLrl si ordinea lentru to1i. [. . . ] In asemelea coDdilii nu esle posibitn indusrria, penlru ci produsul ei apare nesigur. ir conseclnti. nici tucrrl

pinrinulul I nici navigalia si nici beneficiul buDuritor care se pot impon" pe rffe:r c . on.rrl.rile(or oa-b te:n le in shre si dellaseze oblectele care necesid purer. mare: nici

cunoagerea Pinrinruluii nici socotjrea lnnpuluij nici artelei nici literelei nici societatea, ci, ceea ce e lucrut cel mai riu. frici permaDenti si pericolui mortii niEasnice: iarpenrru om, o viali

insnrgurati, slr.rci. neplicuti, brurah $i scurti.., (T. Hobbes.

,.A fi guvemat inseamni a fi pirir. nrspectal, spionat. dirijat. legiferar. reglementat, clasificat,indoct nat, disc;tit, fiscalizat. lrel:rluit. evaluat. cenzurar, condus de fiinre care nu au nici catildle.r'i, inl:.r . i.inu.e. A t gu\ema,'l.earnna :n uri, p operalie. in oice banzactie. a fi nolar. inregish!. recenzar, rarifat. limbrat. impozitat. cotiz , autentificar. autorizat. adnolat. admo nestat. opdl, rcfonnar, imbunfuelir, corectat. inseamni, subprelextul utitirilii publice si iD numele interesului general. a fi expus la plaia conributiilor, pus La exercitii. jupuir, exploatat, nono polizat, delapidat, mislifical. fura!; apoi,la cea nllli micirczislen li.la prima plingere. rcprimar. amendat, ponegrir, vexal acuzar, inchis. nnpuscat, mitraliai, judecat, condrlnnal, deporLar, sacr!

i\

fical, virdut. trldat ii. culmex. ficul de ocari. idiculizat, ultragidl. dezonoral. Inti guvemul. iaiimoralilatea lui, iati dreptatea luil" (P.J. Proudhon,ldee generutd despre rerol tie in secotut

in ffiu prin iffrna si si-i facl si rriiasci in dependenli de allij, ci, dimpolrivA, si-i elibereze pe roli de teanri, incit fiecare sireiasciin siguranll atir cit ii Ia fi cu pudntA. adici si se bucure cil mai mutr de dreptut snu naturat de a existaf&I vreo pagublpenru et saupentru atlut. Statut, zic, nu are scopul de a-i transforma pe oameni din fiinte rarionale in

se deduce foane llmurit pe oameni. nici sn i dni

.,Din explicarea pe care am dat o mai inainre bazetorsratului ci scopul seu uirim nu este s;-i domine

oBEDIENTI sI [nea lIIia,

REBELI

39

rrul
; Pot

rnici

fnici hicn
'ia15 pes,

animale sau in automate, c;, dimpotr;v6, si fac6 in a$a fel incit ul ti corput lor si-!i indeplineasce funcliile lor in cele mai hme conditii, oamenii sn se foloseascn liberi de raliune. sI nu se reboiasci inlre ei cu urd, cu miaie .au rnielS, iune si si nu se pGne lmii fali de altii cu du$minie. Prin unnare, scopul statului ere, de fapt, libenatea-" (S pircza Trutatul teolaBico poliic,lrad. lm. de l. Firu, Ed. $tiintificr, Bucuresti, 1960, pp. 297-298)

+i

..N,Ii revoli. deci sint." (A. Ca'x,lJ's,

onil

rcroltat)

fJat.

izat.
i:ali-

tp"
iifal.

ho
Fre-

+us gat, lira-

v'
htut line
isce
I

t,

bea

fv

CAP]TOLUL TREI

Cine comandd aici

?

In secolul al XYI-lea, un fner om de litere francez, pri.in . u Monrrigne fiienne Je la Boelre - ist puned o - aparenli, ::rrrebare ingenui in dar foarte profunde daci :ii! im mai atent: de ce oare membdi oricilrei societili, :.rre sint muu, asculri de unul singur (lie el numit rcge,
,

De frica pazniciior sii? Atunci... de ce il as::rhipaznicii? Pentru bani? Dar daci vor bani, de ce nu-i ::'r rotul ca sI terminem odati? Si de ce, cind este lichi-r un Caligula sau un biet incompetent precum Ludovic .a XVI-lea, imediat se caud altul nu foarte difedi? in capitolul precedent am trecut in revistl citeva din :nolivele penfu care a renunta la o parte din lib€rtafea per sonalS si a asculta de altcineva nu ni s-a pirut niciodatd ._.ru; oamenilor o tdee rea. in ciuda unor neaJlnsuri e\ ii.nte. in definifiv, este vorba de a folosi la maximum :\ antajele faptului de a tdi imp,-err?.i, in comunitale. Avan- , principal este acela de a ne uni eforturile pentru a f =iu1 -_.,rsi si facem ceea ce fiecfi e in parte n-ar reu$i niciodatS.'\

:..eiialli?

-r.3n. dictator, presedinle sau sef de orice fe1) ? De ce ii .rpolti ordinele, in loc de a 1 rrimite la plimbare sau a-l pe fereasfe daci devine prea supirdtor? Nici un -jnca .-'i nu este atii de putemic fizice$te pe cit este ansamr rl supusilor sei sau mlcar cit patru sau cinci dintre ei. ::unci... de ce este respectat fi ascultat, desi poate fi un ::menr periculos precum Caligula sau un incompetent ca :_jtia ciii au ibst, sint $i vor fi printre cei care ii comande

.I.1

PoL]TICA PENTRU FIUL N'IEL

O dircctic unici face posibili aceasti unitate de colaborire, iar aceastidirectie ft)brie s:r aibA o anumiti stabilitatepcntru a garanla ce unitatea sociali nu tine o zi, ci este ceve in care te poti increde. ,{sa cum a rcmarcat un ginditor (Fiedrich Niefzsche, in secolul lrecui), societitile constau intr-o serie dep/-orririrrr, explicite sau irnplicite, pe care mem-

brii grupului fi le fac unii altora. Trebuie si fie cineva cu promrsr-rrr .e de.lule aulorilalc penlrJ .r carrntr ii "ce.re vor indepliii si pentru a obliga la indeplinirea lor. Dacir nu, viatain comun nu meriti necazurile pe care ffebuie se 1e supoftim unii de la allii... Apoi. existd amenintarea ca certurile si conflictele intre indivizi si se soldeze cu o violenE de necontlolat. Si de$i numele propriirup intr-un fel pactul nostx, anume cain aceste cirti se-{ povestesc ideile altora ca sicum arfl ale mele, am sdrisc citindu !i alt personaj ilustru: Thomas Hobbes, filozof englez din secolul al Xv[-lea. DupX pirerea sa, oamenii qi-au ales fefii de ,i.ri... de ei in$isi, de ce ar puteafi \.ia!a lor dace nu qi-ar alege pe cinevacare se-i comande si si aplaneze dispuiele.
Cu o viziune pesimisti asupra oamenilor (sau realisti, cum

prefei), Hobbes gindea cd omul poate ajunge sA fie fiara pentru ceilalti oameni: nici cel mai putemic nu poate fi sigur, pentru cd din cind in cind trebuie qi el si doarmi si
duqmanul cel slab in aparen!5 e in stare se vin6 pe furi$ s:r-l injunghie in somn fifi probleme... Viala indivizilor infruntali in pemanen!5, temindu-se tot timpul de lovitura fatali. este o existenti intunecati, bruEli si scudi. Din acest motiv preferi fiecare s:i rcnunte la impulsul violcnl oc a sc napu\ll imforriva cclorlalli ). c, rotir .a .e -uDUni

li

unui unic monopolizator al liolentei, guvernanlul: mai bine si te temi de urrui decit de to!i, spune Hobbes, mai ales dac:i acest unul se conduce dupi nonne clare $i nu dupi capricii ! Chiar si un Caligula, cu toati oroarea lui, este mai putin riu dccit si lasi in libertate cei o mie de Caligula pe care ii pufiim in roi...

CINE CON,IANDA

AICI?

45

Cert este

ci

ain
ied-

ro
se

Li

ese

{iol fel
eile olul

re ceva dintr un tabu caz contrar, sefia lui n ar alura :rici o clip5. De aceea si-au ciutat conducitorii inrudiri cu zeii si uneo.i chiar au fost considerati zei pe pdmint. Anu_ -!!i regi din prima antichitate eruu consialerati de supusii

.urar mereu de o aure speciale de respect veneratie, de $i parcd nu rr fi fiinte umanc ca toti ceilalti. Obiceiul de a rscuha cu totii de unul l-am dobindit pesemne cu pretul a nult singe Si al unor teribile presiuni colective: de aceea .rn soi de sfinti tiici inconjoare pe oricine ocupd un post le conducere... chiar si pe un primar de citun. Oric; sef

$efii, persoanele investite cuputere, s_au bu_

-in

ide

iar
Ele.

iari

efi
a$i

ca rcsponsabili I1u numai pentru ordinea societdtii, cj .r pentru cea a naturiii ln obligaliile lor intmu atit pro_ :iulgnea legilo. sau cistigarea bellfiitor, cir $i garan;rea ,iLoilor ca.e si asigurc o recoltd bogarl_ O atit de mare rrcredere in puterlle loa avea aspecte foarte mdguliloare :entru cei in cauzi, dar si implicatii destul de pericuioase: l.c; va,alii decideau ca o secetii preluntila purea a\ed irLpr cauTI apleccrea Lalre pahdr,l mo]arhului. pLIedu ::-ge pirri Ia a.r taia cdpul... I a urma urmei. nr.i unur ,m nu-i place si asculte ffu5 cricnire de alt om:preferi

..r

5ti
ilor
ituDin
Lent

mai
mai

nu :ula

:rai in voie, firi a simli umilin!5. De aceea se obisnuieste : fie suvemantii st \, fie ,nconjuruli de admi_ r.i-?ilca privileeii: \r tol de aceca.., [ie tmlJlr cu o in.:rsunare iesiti din comun atunci cind ne dezamlsesc_ l_i ' !onrera Le\ a \pecirr, o putere cr-e o dep.Jscsre-pe .ec oamenilor obisnuiti; dar din acelasi motiv nu li se = tole.::zi sldbiciunile pe care, in schimb,Ie recem cu vederea , oamenii de rind. Oblisatia de a ascula de un epal le-a r Ittordeaund re\ulenti oamenrlor, .i r.ta cle tnii de on. :onducitorul trcbuia si fle ceva ce nu erau cejlalti (un r:u. de exemplu), sau si aibi trdsituri exceplionale pe care ::ilalli nu le aveau, sau si rcprczinte prin ordinele lui ceva ::lar deasupra indivizilor (Legea) si respecta! inclusiv de

iil

considere ceydmd,

rtrlr

decir un om si astfel

il ascultd

16
el.

polrTtcA
nu
e

PENTRU

ltlil

l!,tEU

mai omenesc decit preienria ci aceia de care ln"inulldeL.r rmani \d. !i i.c.r. eJ/J \e\a "..Llri,m.i siilrat deasupm patimilor si slibiciunilor omenesti. Nimic mdi ome"e.L... nic. rn. i p. n, .r.os. Jtr. len,rr cel in L ru, i, cit si |enI u .:eildlrr membrr ii comunirir . Pesemne ci primele fomle de autoritate sociali seminru rrull c- ollton,rrea fumili., a. perr ru.i pir:nLii .i r primii .,sefl" de care a lrebuit si ascultim cu totii. La inceput, pednlii sinl ca nisre zei pentru copil. pentru ci acesta depinde de ei pentru a subzista. N{ai tirziu, copiii recunosc in pirintii lorprimele doui n1otive pe care a trebuit si se barr

Ni$ic

prin experienri reprezintd doui argurnente

zeze obedienla elementari: sint mai putemici $i stiu mai muhe. Forta fizicd si inrelepciunea, cunosdntele dobindite

p

mitive dar

etlciente care fac obedienta r-€radrili. Ti-am spus mai devl€me cI ul lucru pe care il cdutim in spri.jinul celorl ti

pd

este supravietuirea; apoi.

si reim plenar, vaccin?ndu-ne

\i de rntegr,fe in grup. Cu alte cu\ inle, daronld fo4ei si in(elepciunii pe care le pun in folosul nostru, rcusim si supmvietuim periculos de slabel or noastre inceputu , pentru a incepe sA tdim sub piatosa comunitari a simbolurilor, legilor ii jocurilor. Copilul are nevoie de fo45 $ide cunostinlepeffiu a incepe sA[iiasci (are nevoie $i de afectiune, si se simre acceptat Si iubit:in felul lor, guvernantii joaci mereu cartea aceasta, de$i nu autorititile politice sint cele carc $tiu si'r asigure ce1 mai bine afect! uneai: omul ,dLlL \a rdenrilic, i; lod; si in r. elepciune motivele fundamentale pentru a arita obedienti celor care se prezintd grupuiui in chip de ,,pirinli.,ai colectiviririi.
udmeni

experienta 1or ne di primele lectii despre cum s; evitim perlcolele si cum si dobindim bunuile necesare, in alhrl de faptul ci ne invate regulile de comunicare cu ceilalti

socialmente contra uzurii mo4ii. Ei bine, pulerea pirintilor no\lri /(cL d celor ce indepline\c. drpj r a.,. rcen roj, ne pi/Fsle de er e.run ile erteriodre \i re otera lrimLl ipnjjn: "

CINE COMAND,{

A]CI?

17

-:
nic

-

ri:i.mici

nI)ri)ut, de-

:in
ba

nai

lite

lar
l11i

lor
in;

im
tr5
111i

iri ia
de
0r,

ile

tlne
;

.-il.lli ir m-rele chel... Vdi. cile treJbA penuL poflnul o.lrier: Ddr. lJ unnx -rmei. pcnt.u a5rd ii o,jtim. Astiel ci arLrnci, la incepururi, pe cind ;ram nrai mulr .au mai pufin .,prinlirivi'., cnm se spune de obicei (rde. irul esle cA inci mai sintem, si inc:r destul...). conduc;,ri er"-deob.Fi .cr mai nr....ulo.r .r n ri prceprr.. :jutati de cei cu experienri nrai multi. Fir:r indolale, mlonJ'lJ / //.1/r'1or:r to.t erorm.l. -cnttu cd (t relre/. t,Iau tezautul de memorie si erau pistritorii descoperirilor

:olectivitatea sporeste capacititile individului. in altele. 1e l.be.le. rl trce ce se rrmtA din nou dependenl ,i ne.rgur. ( rm ra proii,Am de posibit,larite de x de\e i m,i purerrici pe care ni le oferi societatea, firi ca pentlr aceasta ii ne submindm noi infine mai mult decit trebuie? intre'rare de o mie de puncte._. Ia care nu am decit rispunsuri rrcomplete. Hai si vedem: ,.pirintii . colectivitdlii trebuie .r -r .i otprc tona st cuno\lt;te penru a \e [dce aslultali. -. buie ,i fie viniirori de<tornici. rizboinrci nemilo.r. vri!i .ori putemici, buni constructori de clidiri qi lucrnri purlice. si fie in stare si-i invingi pe dusmani, si previni :rundaiile si seceta, si facl pace intre facliunile opuse sau ir!rc interesele individuale, in p1us, si inventeze si si or- -n ,/e,,e \erbr i rn limput c"r;r, membrir Sruputui .- .e .imli usori, eliberaii de rutini si obligarii, topiti cu toqi

. irecaJe grup, fiecare ansamblu social are cevai/t/andl: : -r i;ea mai multor indivizi e intotdeauna Dutin mai ele_ :i r ,ra oecil ajunge .j tie un indir id normj. e m.ri ruir i - . rrnpul.rra. mar puril marrri. mai nii,,uroasil s.. mci .:ies, mai ir.ll.rblld. Un om adult nu mai are nevoie de ' rr,nI] in virla (a pr.\ cli: imedrer ce cjunge ,, fuca pafle I rtr--n rrib. rerncepe ,; se .imta mic, .r\ ind ne\oie de :olia Si de inlelepciunea pe care numai pirinlii i le pot ir. rJ. Sr tii rtent.c lucru Lurios: .ub anum,re a.peire.

:=

,irlrl invali repede, desigur, ci exisri in grup indivizi si mai destepli decir ptuinlii lui narurali. De

48

PoLncA

PENTRU FIUL

\fEU

grupului, intr-o epoci in care nu exista scrisul pentru a le arhiva sau maloritatea oamenilor nu stia si citeasci. Am mai spus cd unul din avantajele principale ale traiului in
comunitate este cd niciodati nu se ponleqte de la zero. cA putem afla imediat o multime de fiucuri Si diblcii care ne-ar fi cerut mult timp daci ar fi fost sA Ie descoperim singuri... sau nu le-am fi descoperit niciodat5. Mie unuia cred ci mi-ar fi Iuatceva timp ca se descopir televiziunea, ba chiar )r ro-la: rai ru n-?i ri ajuns niciodata sa invenLeli algebra f5ri un mic ajutor din partea bitinilor... Sfatul Bltrinilor a avut me.eu greutatea autorititii: o dovedeste tillul de..sena,oi \care \ine de la ,"aldl, mdr rnre, mai bAtin). Inventarea scrisului a conferit cunosfintelor, amintirilor li legendelor un suport mai sigff decit memoria individual6. Dar expedenF de viatd a betrinilor, matudtatea lor, calnul lor in fata acceselor qi patimilor a ficut ca lumea si coniinue se aibd incredere in capacitatea lor de lideri. In p1us, virsta este un c,'itel iu destul de obiectiv de autoritate. $i asifel ajungem ]a marea problemi: pe ce cdterii tlebuie desemnali conducerorii ? in triburiie pdmitive, treaba pesemne ce era destul de simple. Pe cel mai putemic i] vezi cu ochiul liber, a$a-i? Dacd grupul trdie$te din vinetoare, de exemplu, se va 15sa condus de vinitorul cel mai bun, nu de cel mai nevolnic. $i se va ldsa condus de el atita timp cit va dovedi, zi de zi. ci este vinAtorul cel mai demn de incredere: virsta sau un accident grav i1 pot face in orice moment sd-$i piardd caiitatea de lider. iti aduci aminte de Akela, bitrinui conducdtor al haitei de lupi care l-a crescut pe Mowgli, din Caflpa iunelei de Rud)ard Kiplrng: La liecare urmarire a pradei isi puneainjoc $efia, pind cind... Probabil cI tri-

burile mai vechi nu unnau criterii foarte diferite de cele din haita lui Akela. La fel Ei in rizboi: cind era de pomit o birilie, trebuiau si se increadd nu in cel mai simpatic sau in cel mai iubitor, ci in cel mai puternic, cel mai crud sau

CINE CO\1ANDi

AICI?

19

rle \m

i:l

iin
ca

dm

:ezi

Itul
:ste

nai

inrdi-

eri.

ita

mai violent. Nu strimba din nas: la o adici, si tu si eu fi aclamat pe cel carc ne-ar fi putul apera sau con:rce mai bine la victorie, pe vrcmea cind viafa consia in . r. apdm sau a cuceri. Ca si nu mai zic ci mascltlii fo4oqi :: regulir se propun ei insi$i ca lideri Si vai de ala care ::otesleazel Pini nu apare un altul capabil s51e dispute :..:rducerea nu e nimic de flcut. Deci fofla musculari, ca :aitaleade a vina sau de a cAfia selasuri bune penru grup, : .:Derienla pe care o di virsta Ei memoria ei. . . acestea tebu:: sifi fost pdmele criteriicare au stabilit drcptul de condu ::ior si posibilitatea justificati de a fi ascukat. Find acum am vorbit de grupud foarte simple, cu pulini ::3mbri, supu$i unei existenfe elementare Si lipsite de com:dtfl. Dar cind trupurile au de\enrl mar mari nume':::re si mai diverse ca ocupalii, problema politici a devenit - .o'nple\a. Crndida!ii la \efie au fost mai nurnerosi. : . . dre cu suslinaloriisai. iar Iuptele pennu putere amenin:- !d disEugd armonia tdbului. Pe de alti parte, prcble-:le pe care trebuia se le rezolve qeful nu mai erau doar

. ]n1

r

lde
r-i ? Esa

:.:!d1e

:.:Ioarea fi rizboiul. ci si luarea unor decizii complicate:
s-au asezat pe teritorii fixe, ocupindu-se cu
Si

agri
st6-

:--!ura. $i au apirut dispute cu privire la distribuirea

nic.

ide
sau

::.lrea pemintuhi, mostenirile de familie. obiceiurile :..ldmoniale, organizarea lucririior publice necesare tu:'nr si a ele de acest gen. Conducilorul cel mai bun nu

rdi
din

-:r ':

era cel care ciEliga mai multe rizboaie, ci cel mai ca: : r il se pdstreze o pace profilabiie cu vecjnii pennu a putea

::j.

comerl cu ei. Acum ai se auzi

ci mulli detesti coSpiritul mercan-

rire tri]ele
rit o
sau

-:ru].

setea de cislig, dorinla de bani etc.

:l comercianlilor, puah, ce scirbos ! Dar este c^zul si-[i -::inresc ci plimul inlocuitor al rlzboiului a fost comefl.ul !:,.3ri de la vecinii lor un cistig mai mare cu binele decit :- :iul. Ca si in alle cazuri, se confirmi asdel un principiu :j:pra cdruia te rcg sE reflectezi: dat fiind cI noi oamenii

: f_r,r

pacrfr.ri au

lo\l

neBUslorii. q216 tperau sd

50

PoLITICA PENTRU FIUL \1EU

ne misc:un din inleres, niciodati nu se renuntiL ]a o prAc-

tici producitoare

de foloase (r;zboiul, dc exemplu) decit inlocuind o cu ceva si mai profitabil... si niciodati predi cind impotriva ei si cefnd ciinia ceior carc trag foloase I Asdel ci in societilile mai dezvoltate, mai stabile si mai comerciale, vechile criterii fundamentale ale fortei si cunoitintelor au devenit mult mai greu de aplicat decit inaintei continuau se fie valabiie, dar trebuiau cizelate mai mult. Pe de alti parte. Iegile sau Legea, dace preferi ridicau propdile 1or dificultlti. Triburile cele mai vechi nu au cunoscut un cod de legi ca acelea care apar in dreptul actual. Legile sau nomele carc conduceau divelsele aspecte ale existentei colective se bazau pe traditie, pe legendd, pe mit, inir-un cuvint: pe memoria grupului ai cirui

betinii. a$a cum spuneam mai inainte. Legea se baza pe ceea ce se ficuse intotdeauna, fir; a di,lrnCe rnrre (e (e oh,,,,,,r)/. s;.e laca \i ce r./../,
administratori si depozitari erau
sA se

faci dint-un motiv

sau altul- Cel mai iare argument

pentru a face se fie respechte o norme era ,,a$a s-a ficut mereu". Iar pentnr a explica de ce s-a flcut mercu asa se
recurgea 1a legenda unui stremoq eroic, fondator al grupului. sau laporuncile unui zeu. Ala cum il-i po[i imagina, adevi-

rul este ci inainte nu se ficuse mereu ceea ce legca cerea acum: nofina in cauz5 se niscuse ca o incercare de a rezol vao probieme concreta a grupului, apoi, pentru ca nimeni si nu o discute, se dxduseri asiguriri ci provenea din vechimea cea mai cetoasa. Celor de azi tot ce este foarte arhaic se pare suspect $i nu prea demn de incredere : sfutem obi!nuili ca adevirui cei mai adevirat si fie o Doutate. o des-

ni

copedre, o giselniF de ultimi ori. SocieiSlile primitive crcdeau taman pe dos, ce nu G puteaiincrede decit in ceva indelung lncercat de-a lungul anilor, in ceva ce stabiliseri oamenii trecutului, maiintelepti Ei aproape zei. Noi, cei de ui. de'lr;fuim uneori o idee .r- o reorie lcchc (i o prezcn
tdm ca pe o mal€ noutate pentru ca lumea

si

se intereseze

CINE CO\IT\ND,{ AICI

]

51

de ea I

cit

liie! rai

idee noua \au Iege noua i1 .rraic de iesenda. de luLru cirre \ ine de [o3fle demull Pen_ tru a o face accepiati. Presupun ciintre cei vechi' a ceror obli_ misiune era sd !i;i minte Ei se repete,li invefllaiori cap venea in ce Ie sati sAjustifice cape ceva ancestral ceea

frimili\ ii deghi/au orrce

-

)lte:
Ir.

]pe1e

le-

mi

aveau loc destule piruieli ' in fala greutililor prezente Forira elementari de legirimirdle. adice de justificare a autorilitii in socielir!ile relali" complexe. provene" mereu drn trecut. De ce sint parinlii mai putemici 'r mai inlelepti decit cooilul: PenEx ca se aflal pe lume dinar'lea lui [,ogica ormitiva credea ci parinlii parintllor parinlilor lrebuie 'a ir fost si mai putemiii si mai infetepti decit pi'rinlii actuali' aproape inruditi cu zeii 5i colegi cu aceslia Ceea ce ei con.idera.erir bun. poate penru ca le-o revelase vreo divinirare. nu trebuia discutat de cltre indivizii prezenli, mult mei ftagili qi lamentabil de umani. Conducitorii au invAlat ei sd se legitimeze in acest fel. Cel mai demn de a co-

-

rcut
Llui,

manda era cJI care ilescindea in linie directa dintr-un Eef mitic, la rindul sxu fiu al unui erou semidivin sau al unui zeu. Familia, stirpea au devenit temelia puterii faraonilor, saLraoilor. regiloietc ... Ideea nu era tocmai rea pentru ci

;i

'e ".rt"i plebeii sa se ablinA:
zolrcni
haic

bislestive

redicea numirul po"ibililor candidali la lron si luPlele pentru putere rdmine"u in interiorul uneia sau a doua familii Fona si cunoasterea' care lnainte rebuiau si fie dovedite de candidatul la $efie ErsonaL 5i ri de ti. au devenil atribulele lunctiei de conlucator: inainle aiungeai .ef pentru ce erdi cel mar tare sau cel sau cel mai inlelePt, mai apoi emi cel mai in(elept era intotdeauna, Ca mai tare pentru cA erai conducllor.
.

seri
:i de
zen-

arigura stabilrtalea 'i lLrnciionarex socie' litii, evitlrrd pe cit posibil cutremurele politice, confrundrile civile 9i qtirile periculoase ln favoarea unui grup fa!5 fost de restul ansamblL ui Adevirul este ce rezultatele au asasiuzurpirile, putut evita moderate, pentru ci nu s-au prin natele intr; frati, tiraniile unor monstri ajunqi pe tlon
orbo de iapr de
a

52

PoLITICA PENTRU FIUL MEU

hazard biologic si muite alte nenorociri. Recitesrel pe Shakespeare dacd vrei si ti le amintesti sau pur $i simplu frunzdre$te orice carte de istorie I Deoarece puterea venea din vechimea mitici $i de la zei, pi.eofii au ajuns si fie pe6onaje importante ale luptei politice. Sacerdolii erau specialisti in trecut $i puftetorii de cuvint ai zeilor. Cine voia si aju gd la conducere rrebuia sI se aibd bine cu ei qi si le caute sprijinul, consacmrea... Chiar si legile se bazau pe mtiuni religioase, pen(u cI fuseserd revelate de diviniiSti de netiglduit, a cercr vointi o interpretau preoli- Nu existau legi umane, toate proveneau din cer si din trecut. Unii conducdtori deosebitde ambiuo$i au hotirit se devini in acelasi timp regi si sacerdoli supremi pentru a-Si asigrua mai bine puterea. Altii au fScut inci un pas : s-au prcclainat de-a drcptul zei, pentru cA sre

mosii lor asta fusesere... sau cel putin asta trebuia se se creadi. Membrii societdlii nu contau prea mult in impir, lirca puterii, cu exceptia cazudlor cind faraonii $i alti mari comandanti voiau si Ie fach vreo concesle. Nimeni nu putea liulura argumenrul Ieerlor.au \a-si impun5 pirerea in fafa puterii absolute a celorce conduceau sprijinindu-se pe legea singelui, pe traditie si pe clericii carc aduceau poruncile divine pe pimint. Asa au trdii vechile societlti ln Egipt, in Mesopotamia, in China, statele aztecilor si incasilor in America pdmitivi, regatele africane etc.. . Astfel a fost rezolvati o dati pentru tordeauna chestiunea politici in societatea omeneasci. Ca Si la albine si la fumici, unii se nisteau penfu a conduce Ei atii pentru a ascu]ta... Dar atunci au venit grecii Si, o dati cu ei, cu ideile lor neorto, doxe qi revolu{onare, totul a inceput sI se schimbe.

CINE COMANDA

AICI?

53

Ia de cit€{te...
,,Ce spune leeea iunglei

leqti. Ei

? intii si lovelti ti pe urmd si re fuduiri dau seama ci tu esti om, chiardin feld du de a.rii.

firn nici

un fe1 de grije. Dar gindesle-te bine I Presimt cA in ziua cind Akela s€ vaintoarce fAri pradi in haitic, $l de tiecare dal; cind iese la !ina! li vine tol mai geu si doboare cerbul la care se repede, hdricul se va intoarce contra lui qi contra ta. in ziua aceea se va aduna la Slinca Soborului si atunci... ' (R. Kipling. Cdrtile junslei, rrad. rcm. de Diana Dinescu, Ed. Garamond, Bucuresti, 1990, p. 22)

,,Dupn pnrerea mea,lucrut cel mai de seamiin evolutia sta a unui proces inconstient i ca si cum panicipanlii la aceasd enonne transfoirnare n-ar fi fliut ce cleau. Prin schimbln imperceptibile iu echrlrbrul redr'triburiv de la o renerd!ie la dlra..pe, ia urdna . . angaj ai inlr-o fonnn de viali socialn in care majoritatea se degadain numele exaltnrii minoitnii." (M. Haris, Carildli {i rss;)

telorprimitive este ci aceasta s-a produs cao consecinti

ogi dnptul la etemitate : dormeste mai intii ,,Principele ca un zeu. apoi prin sine insuai, pdn/orla. Doar el acumuleazn obiecte ctu'e $ serveasc5 i sale. Doar el lasi urme printr,un monninl: individ l se na$le in pnncipe." (J. Artali, Mill?rim)

i$i

eiem

,,Din tuda citorva pentru a lndeplrt]r de sine moaftea s a ivit monstruoasa structurA a puterii. Pentru ca un singur individ si poatn continoa sd triiasci s-a cerut o infinitate de morti. Con

fuzia niscud din aceasta se cheami hbrie. De aici trebuie se inceapi adevirala demonstralie care srabile$te bazele dreptului ,ecrTri individ de a continua sA triiasci." (E. Canetti, P,?!i,r-

,.Chiar de la inceput, guvemul are mereu de luptat cu orgoliul absolulismului din sufletul prlmiliv. Piralu I impetuos. jucetolul dezlSnluit, libeninul si pmmaria inteligend conlinul sd fie eroipopulan. O pJne.upflmar; din eul fie(5ruia ar \ rea s;lodce aceste rolud. Aceea$i revolli profund: impolriva controlului

POLITICA PENTRU FIUL MEU reapare ]a loti copiii capi€ioqi qi 1a toate i&ile c+ricioase. Ercticii se pltug de ortodoxie ;i orice otodoxie se phge de celelalte. Cu toti prefern de obicei manirit{ Ieforilei- (c. Sd4rana,

Stdptniri ri puteti)

CAPITOLUL PATRU

Marea invenlie greceascd

i1i mai aminteqti de cinrul al doilea din 11radd ? Ahile, cel mai temut dintre dzboinicii greci, se infurie pe Aga-

memnon.i p:ra\este lupla: Iung, bardlre. c;ciprecrl .edlazii deja de zece ani cetatea Troiei, cea bine inconjumti de ziduri I Diversii comandanti ai trupelor alee se intnmesc pentu a discuta ce e de ficut in noua sjtuatie: sA abandoneze lupta si sd se lntoarce acasii? Sd atace orbelte, ffue ajutorul imbufnatului Ahile ? Ambele pireri au sustinetori Si adversari. Chiar Ei printre rizboinicii de aind se fac auzite opinii diferite, poate ci existd chiar incerciri de .evolti. precum aceea condusi de Tersit, om sinrplu, din popor, sStul de abuzurile si capriciile regelui Agamemnon. T;rsit era de partea celor care voiau si se intoarce in Grecia si .i-l Iase pe cimpul de bit;rlie pe orgoliosul Agunemnon, singur, cu prizile lui, in fala ponilor Trojei: ia sli vedem

cum se descurce ajutor, el, care se crede superior celorlalti ! Dar inte ine Ulise, reducindu-i la tecere fxri menajamenie pe Tersit si pe toti ceilal.ti oameni din popor
carc incearci si se amestece in dezbaterile regilor_ Gura, nu toati lumea poate si fie rege I Cei niscuri pentru a se Supune nu au a se aitesteca in delibererile celor ndscuti pentru a comanda. Iar bietul Tersit (Homer sthruie asupra faptului ci era foarte udt si cam cocosat, pentru a face $i mai vizibili indriznealalui de a da lectii celor maifrumosi $i mai puremici dinffe principi) sfi$este p n a plinge inIr-un colt, cu un urias cucui produs de o loviturx aplicati de regele Ulise cu sceptrul..-

firi

58

PoLITICA PENTRLi FIUL rrEU

Presupull ci daci-ti spun cein acea(d scenl din 11iddd H, rnprl,rezinli in lord ,,u 'le democr,!rci o.1cre, c.i inr batjoc de tine. $i totu$i eu cred c:r asa este. Regii $i principii tuturor popoarelor grecesti aliati impotriva Troiei ajunseserl pc tron pe c:iile obi$nuite desprc care am vorbit in capitolul precedentr se evidenliau prin forta sau prin viclenie $i proveneau din familii cerorapdn dreptul singe1ui (in ipoteza ci spematozoizii ar putea da ,.dreptul" ]a ceva in politicd ) 1e revenea conducerea. O dati amestecati ln rlzboiul contra Troiei, fiecare s-a simlit ?ga1cu ceilalli eroi, de$i il acceptau ca Sefpe Agamemnon, atit din ratiuni mililare cit $i pentru cd expediia fusese convocad pentru recuperarea cumnatei acestuia, Elena, solia nu prea credincioasd a ftatelui sdu Menelau. Dar in momentul in care Agamemnon $i'a depifit privilegiile de sefocazional si l-ajignitpc unul dintre egaliisei. pe eroul Ahile, s-aiscat
|

un tdmbSliu de toatd frumuselea. Cind Sefii

alei

au inceput se va face

sI discute. nimeni nu

se

indoia ch pind ]a urmi

ceea ce va decide maj oritatea ; Si

ci

dacd majoritatea

hotira

riminS iar unii preferau si plece, nimeni nu i-ar il impiedicat. Sibilinicul Ulise a pledat pentru a se da ascultare Iuj Agamemnon ca autoritale unic5, dar a ficut-o din ratiuni de ulilitate circumstantiali, nu pent-u ci ar fi crczut cI mindrul atrid ar avea vreun drcpt genealogic sau divin penlru d se impune ca:ef. P;Jere:,. iLdicror5; ca ,iproape mereu, alui Ulise eracemai bine si asculti de unul singur pentru a inftunta peicolul care ie stetea inainte decit se
se

si

dai semne de dezbinare $i de gilceavd chiar sub nasul du$manului. Tot astfel, Ahile s-a retras din lupti cind s-a simlii cxlcat pe bitituri fi nimeni nu avea destuli autoritate pentrs a-i ardana si se intoarci la rezboi (te rog sd nu crezi cumvaciAhile era un fel de insurgent, un nesupus al acelorvremi, ceci nimeni nu a fost mai pacifist decitel...). Rezumind, conducdtorii ahei se considemu egali, isi vorbeau ca egali, discutau !i iuau hotlrlri intre egali (de$i

MAREA INYENTIE

CRECEASC,(

59

unii emu mai influent sau mai respectali decit alIii, dupl cit de convinBdtori sau de hlrsili erau) si nu admiteau un Sef suprem decit in m5sura in carc le convenea $i doar atita timp cit se comporta in mod acceptabil. Dar soldalii de rind? Dar oamenii din popor? Pii, pe i$tia nu-i bdga nimeni in seamd, doar vezi ce a pltit s&manul Te$it, acest prctomartir al libertilii de exprimare, cind a vrut se facd pe cocosul: Ei. asla-i. o sI spui. de unde am sco.-o ci ar fi fost oarcce democralie intr-un asemenea abuz al celor putemici? Sfinta la indignare (ca si a celor care respinB democralia atenienilor pe motiv ci aveau sclavi, teme despre care vom vorbi maiincolo) demonstreaze cit de inrdddcinat este in noi principiul dupe care roli indivizii trebuie si aibi cuvint si opinie ega15 in problemele de orgaiizare politici, oricare le-ar fi clasa social5, familia, sexul etc... A, dar ceea ce lie lli pare a fi ceva atit de evident este o idee revolutionara, noui, de-a dreptul subversivd ! O idee Ia care nu s-a ajuns brusc. ci in urma multor pasi islorici mici, unii despd4ili de secole irtregi. O idee la ale cerci implicatri radicale poate cd nu am ajuns nici astizi... in acest lung proces, primul pas a fost cel mai grcu, cel mai important Si cel mai inddznet. Si a cerut un dmm de fldb nie d1n pafiea celor care au avut curajul sil faci. Din fericire, grecii erau pulin nebuni $i din geniala lor nebunie incd ne mai nutrim si noi. Din fericire. . . Si vedem. Chestia cum ce toli oamenii sint egali nu e deloc evidentd. Mai cufnd contrariul : evident este ci oamenii sint in mod radical diferili unii fa{i de allii, Sint IaEi qi slabi, puremici qi curajoEi, putemici dar laEi, slabi dar indrSzneli, frumo$i, uri[i, inalti, scunzi, iuti, inceti, isteli, tont... ca sd nu mai vo$im ce unii sint copii, aui adulti Ei a](ii betrini, ci sint femei $i sint bdrbafi. De diferenlele de rasi, limbI, culturi etc... nu vom vorbi deocamdate,
pentru
a

Vreau doar

nu amesteca prea taie lucaurile chiar de la inceput. sI-f semnalez ci ceea ce sare in ochi nu esie

Brsrior!.ca

rvllir:. .l..oJrr,!, I!:: j

,;Nffi;

^ 'ti,.Tir

60

PoLITICA PENTRU FIUL MEU

egalitatea oamenilor, ci inegalitatea lor sau, mai bine spus, diferitele 1or inegalititi, de aspect fizic sau de componafient, dupe cum vrcm si privim lucrurile. Primele organizari sociale au plecat, Iogic, de la aceste deosebiri arii de evidente intre unii Ei altii. Diferentele au fost fblosite in beneficiul grupului: cel maibun viniior seconducd vinitoarea, cel mai putemic si mai curajos si oryanizeze lupta, cel nrai expeimentat se dea sfaturi despre cum sI te po4i intr o imprejurare sau alta eic... lmpoIlant era ca grupul si func-

tioneze cit mai eficient posibil. Mai tirziu, cind grupurile au devenit mai mari iar activititile din cadrul lorau devenit mai complicate, inegalititile dintre oameni n-au nrai depins doa. de aptitudinile individuale, ci si de ascendenta famili ali si de posesiuni. Oamenii au devenit inegali nu numai pr n ce pfar. ci s, pnn ce arfdr. Si un lucru si mai rmportanl: inegalitdtile au deyenit ereditare. Copiii de regi au fost regi, copiii celor bogati se n4teau la fndul Ior boga{i, iar cel ce avea p:irintii sclavi nu purea aspira la ceva mai bun decit sclavia. Ar5mas stabilit ce unii veneau pe lume pentru a comanda si aui pentru a se supune. S-aupromulgal legr: Ie liceau cei cdre comandau pentru cei care se supuneau. Drept care nu erau obligatorii pentru cel care comanda, ci doar penlrx cel care trebuia sd ascuite. Ierarhia sociale em justificati prin mituri !i credinle religioase, administrate de preoti (cum ti spunea$, regii cei mai isteti s-au proclamat si sacerdo(i supremi, penlu a simplifica formal^itixle \i a nu avea concuenti la conducereJ. In grupurile sociale mici $i mai primitive, ,?dru,? (carc pe unii ne lace tari si pe altii slabi, pe unii inceli $i pe altii iui etc. . . ) era cea care determina de obicei ierarhia politic[; in societitile mai mari, luologid era cea care slujea la ajustifica existenta castelor diferite intre membrii ansamblului. Natura. Teir: nu e usor de discular n,ci cu una nici cu ceilalti, pentru cI nu prea admit obiectii. Grecii, desigur, s-au sLrpus si ei lainceput aceluiasi tip de autorit6i

MAREA INVENTIE

GRECEASCA

61

inabordabile. Grecii isi dddeau qi ei searu. ca oricare. de enonnele dilerenle nalurale sau mo)len e caie exi(lA inlre oameni. Dar, incet-lncet, le-a venit o idee destul de cu_ rioasi: indivizii se aseamini intre ei dincolo de deosebiri. penlru c5 vorbr\c cu ro!ii. cu tolii por Eindi de(pre ce vor sau ce Ie convine. cu lotii sint in surJsi invenreze ceva sau si respingi ceva invenBt de altcineva. . . exDlicind de ce inr.enreaza <au de ce resping o invenlie. Cre.ii au avur o parrrre penlru om. pentru capacitdlile lui. penlru eneF gid ia consrrucUva , \i drslrucrrva l). penlru is(elimer Si r ir lulrie sale... chiar si pentru \ iciile sale. Alre popoare st-au exprimat uimirea in fala minunilor naturii sar au cintat gloria misterioasi a zeilo.; dar Sofocle a rczumat pirerea compalflorlor s5i scrirnd intr-una din tragedrile s;e: ,,pe De aceea, grecii au inventat pols-ul. comunitatea orise_ neasci in al c:uei \pd u ar(ifrcial. anropocenlnc. nu guIume-s mulle mari minunt. minuni mai man ca omul

nu-\-

v\and, e*e

noaslem acum aceastS irvenlie grecea.ci, cea maj revo. Iutronara polidc \orbrnd care a exislat vreodata in istoria
democrutlie.

vemei_/a necevratea nalurii. nici vointa enigmalic,i a zeilor, c t l t be rral ?a oamen or. alrfel spus : capacilatea lor de a ra_ trona. de a diicutd. de a alege si a da jos conduc5lori, de a crca probleme $i de a da soluii_ Numele sub care

cu-

Democratia greacj se supunea princrpiulul lzororrrpi,
adrcir aceleasi legierau valabile penn-u tori.

de srirpe inalla sau nasclri di, pannd de condide u;ila, desleptr sau pro:li. Si. mai ales. legile erau ,nvenrate chiar de cei care trebuiau sA li se supuna: em nevoie de multi gniS in adunare penru a nu aproba legi rele. penlru a nu Ie cAdea vicrrma primii... in oras nrmeni nu era dexsupra legii. ia-r Iegea ra.cedri leger rrebuia s:i fie re(pectala de toti- Dar legea nu provenea de Ia ceva aflat mai presus de oameni, nu era un ordin irevocabil dai de zei sau de stld_ mosii mitici ; adunarea cetdlenilor (cu tolii pdliaicreni, adici

\iraci\au bogati.

62

PoLITICA PENIRU FIUL MEU

administralori ai polir-ului lor) era la obirsia ei, drcpt care o putea modifica sau aboli daci majoritatea gesea de cuviinti. Atit de in serios luau vechii atenieni egalitatea politice a cetSlenilor;i atit de convin$i erau de faptul ci obedienta
acestora se datora doar legilor $i nu pemoanelor, oricit de ,,speciale" ar fi fost (nu acceptau specialiEti in a comanda)... incit maioritatea magistraturilor si a altor funclii publice din polis erau decise prin tragere la sortil Toti cetilenii fiind egali, nici unul neputind se refuze indeplinirca obligaliilor politice fa{e de comunitate (toad Iumea lua pa{e la decizii $i putea si ocupe funclii de autoritate, dar atunci era obligatodu se iei decizii si !i comanzi), a trage la so4i pos-

turile politice li sep6rca grecilor afi ceamai bunisolulie. Izonomie ? Aceea$i lege pentru toli? Egalitate politicd? Parci te vdd ci protestezi. Cum sA fie adevdmtd egalitatea alaci aveau sclavi ! intr-adevdr, la greci sclavii nu participau la via(a politici. Nici femeile (care, desigur, au trebuit sI a$tepte doudzeci qi sase de secole, adicd pini mai ieri, pentnr a avea dreptuii politice plenare. . . cu excep(ia !fuilor
islamice, unde mai aqteaptl hc5). Ai dreptate si protestezi, dar nu uita cd de acea veche Grecie ne despart multe sute de ani Si cd intre timp s-au revizuit multe pireri. Pionie.ii atonieni n-au susinut niciodati ci toli oamenii au drepiuri politice egale : ceea ce au inventat $i stabilit este ci ,oli cetdtenii atenieni aleau drepturi politice egale. $i $a\ cd nu toatd lumea era cetdlean atenian: trebuia sI fii birbat, s5 ai o anumite virsti, si nu fii sclav, sA te fi n;scut ln Palis etc. Toli cei ce lndeplineau aceste cerinte erau politic egali. Te asigur ce schrmbarea de mentalitate era destul de revo_

Iutionari dacS ne gindim Ia ce se petrecea pe vremea aceea in Persia, Egipt, China sau in Mexicul aztecilor. Ideea cd toate fiinlele umane sintem egale (cel putin in fala lui Dumnezeu) a venit mai riziu, sub intluenla stoicilor, epicureilor, cinicilor, creqtinilor si a altor secte subversive. Chiar Si a$a, au trebuif sd treace aproape doui mii de ani pentru

MAREA INVENTIE

GRECEASCi

63

poatl vota si se poati in posturi guvemamentale, pentru ca o adunarc mondiall a natiunilor sd aprcbe o declaralie uxlreT..rdl,7 a

a aboli sclavia, pentru ca femeile se

fi

aiese

drepturilor omului. Dace grecii accia de demult n-ar fi facut primul pas, cel decisiv, probabil ci tu, astdzi, nu te-ai indigna in fala inegalidtilor pe care ei le,au acceptat in polrs-ul 1or. . . si nici in fata celor care mai existi inci in lumea noastd, la atita vreme de atunci ! Nu vreau sd idealizez organizarea politici ateniane si nici s5 sugerez cA acela era paradisul Si cd infemul a venit mai tirziu. Dimpotriv5: democmtia s-a niscut in mijlocul conflictelor $i a slujit 1a a le adinci in loc se le rczolve. De la bun inceput s-a vizut ce, cu cit era mai multl libertate, cu atit era mai pulini lini$te : ce Iuarca unei decizii de citre mulli este mai complicati decit daci o face unul singur si ci nu existe nici un fel de garafltie ci ar fi mai buni. La originea ei cea mai indepifate, metoda democradci zi la glzcqrs trebuie si fi semenatdestul de mult cuinfunirile cdpeteniilor e.oice pe care le prezinte Homer ih lliad.r. Doar cei indrxzneii, cei care isi demonstraserd curajul si l,a1od,-ed, erau recunoscuti drcpt egali de adunarea celor mri buni. Dar in grupul acestd seleLr furerea nu mdi \ ine

din ceruri, nici din linia singelui sau din bogdtie, ci izvorasre din horirirea unanima a an(amblului. in regare pre-

cum celegiplean \au persan. srstemulpolitjc se a.emiina ct o piramidd, faraourl sau Marele Rege ocupau virful de sus. dede'ubl emu nobilii..acerdolii. rdzboinicir. nrrrii negustori etc... pinl se ajungea la baze, unde era poporLll de rind. Puterea iradia de sus in jos, pind ajungea la cei ce primeau ordine de la toatilumea $i nu mai aveau cui sI le dea, adice marea majoritate a populalei. in schimb, la greci puterea politici era mai cufnd ca un ce7'.: la adunare, toli se xseTau echidr\lanl lali de un cenlru in Ldre se ei.ea simbolic puterea de decizie. Es rl7 m€.rrir, spuneau adici la milloc. Frecare purea Iua cu\ inrul \i-sr spunea pircrer,

-

6:I

POL]TICA PENTRU FIUL MEU

linind in acest timp in mini un fel de sceptru carc indica laprul ca avea dreptul la cuvinr fiua a fi intrerupl. in cele. ialte rcgafe, cele piramidale, doar regele avea sceptru si putere decizionali; la greci, sceptrul f1cea turul adunerii circulare, iar deciziile se Iuau dupe ce fusesera ascultali toti
cei ce aveau ceva de spus. Sigur cX acest cerc democratic febuie si fi fost destul de exclusivist !i de aristocmtic vezi povestea cu plebeul Tersit, pe care Ulise 1-a croit cu sceptrul cuvintuIui, in loc sA dea ca sX vorbeascel Dar, mai tirziu, el a devenit tot mai larg, ajungind si cupindd totalitatea cetiFnilor in epoca clasici, cam prin secolul al V-]ea inainte de Hristos. In sflrqit, Tersitii Atenei, adice meqte$ugarii, agricultorii, comercianlii etc. $i-au putut face auzit glasul si au avut cuvint alhtud de vicleanul Ulise sau de crudul Agamemnon. N-am s5-! ascund ci de la bun inceput invenia democratici a avut adversari seriosi, atit in teorie cit si in practici. Adevdrul este ci democralia se bazeazl pe un paradox care apare limpede dacl reflectezi pulin : cu to[ii cunoastem mai multe persoane ignomnte decit instruiie !i mai mul1i oameni rei decit bufli... drept care e logic sA presupui ci

-

il

decizia majoritefi va ine mai mult de ignolanle qi de riutate decit de contrariul lor. Du$manii democratiei au insistat din primul moment ce a te increde in cei mulli
inseamne a te increde in cei mai Cei mai mari filozofi ai Atenei, precum Socrate $i discipolul seu Phton, au semnalat cu spirit de p:itrundere cX lumea nu arc de obicei decit cuno$tinle banale, ,,casnice" !i imediate, bazate pe observarea Eribiti a cotidianului Ei pe ce aud de ]a altii: daci-i intrebi ce este ftumuse(ea, i1i aratd o fatl drigu(5 sau un beiat frumos, dar nu $tiu in ce constd conceptul de frumusete insusi, nici dacl frumuse(ea sufletului este superioarh celei a corpului; acelaEi lucru se intimplx cind sint inrrebali despre curaj, dreptate sau plicere. Nu qtiu ce este binele, $i fiecme il confund5 cu ceea ce ii place

rii.

MAREA INVENTIE
sau

GRECEASCA

65

ii convine-..

si atunci cum sXfie in stare sA stabileasci

ce este intr-adev5r bine pentru cetate ?

Adunirile populare

sint o hirmdlaie in care fiecare vrca si !e audd numai pe sine $i s5-Si impuni pirerea fdri a-i asculta pe ceilalli.

Majoritatea problemelor serioase ale comunititji, ca economia sau planulile militare, sint Sreu de inleles de cdtre profani: cum siaibi aceeali valoare opinia generalului Ei cea a dulgherului cind ceea ce se discula e.Ie stratesia de aperare in fata inamicului? tn plrs. lumed i.i schrmba piuerea foarte des: astizi detesti ti se indigneaze in fala ideii

care ieri i se pirea minunati. Majoritatea se lasl inselati cu uqurinii, odce sofist sau demagog care spune votbe fru_

moase este mai ascultat decit persoana rezonabild care semnaleazd defecte sau prcbleme. lar cei ce nu pot fi in!ela1i sint cumperai, pentru cd vulgul nu vrea decit bani qi distractri. Etc. etc. Presupun ci multe din aceste obiecfii antidemocratice (toate, indfiznesc a spune) i1i sunS a 1ucru Stiut. Le auzi formulate toati ziulica i[ contra modestului regim demoSA nu crezi ci sint lucruri noi, desi pot crede cA au ficut o mare descoperirc. le rcstesc cei care vechi ca democmtia insS$i. $i Pe bunb . De fapt sint la fel de

cratic in care triiesti.

dreptate, pentru cd iavenlia democraticd este ceva prea revolulionar pentru a fi acceptat firi scandal .. nu numai in secolul al V-Iea inainte de Hristos. dar nici mdcar la finele secolului al Xxlea I Flle.rc este si comande cei mai putemici, cei mai destep[i, cei mai bogali, cei de familie bune, cei ce gindesc mai profund sau au studiatmai mult, cei mai buni. cei mdi cura(i. cer maj Senero\i. cel ce au idei geniale desprc cum s5-i salvem pe ceilal(i, cei drep{i, cei puri, cei abiii, cei... cum vrei, dar nu lori I E drept, pu_ terea e fteaba tuturor, cu totii intervin, vo$esc, voteazi, aleg, hotirisc, au ocazja si greEeasca, incearcl s5 insele
sau permit

sI fie inqelaii, prctesteazi, se amesrcce. . asta nu e un Iucru firesc, ci o invente artificiali, un pariu

66

poLITIcA PENTRU FIt.t_ MEU

li, cea mai discutati. Inventia cein comunitate fiecare are drcptul ca si triiascx pentru sine, si reuqeascd sau si se lase inselat prin sine insuqi, sd fle responsabii chiar si intr-o misuri foarte mice de succesele si dezastrele care il privesc. Acest sistem nu garanteazl mai multe reusite dec?t cele in care comandi unul singur sau citiva; nici legi mai bune, nici mai multd onorabilitate publice, nici mhcar mai multi prosperitate. Singura garanue este cI vor fi mai muhe cor?,/qi..e si mai puline liniEre (despotismele si tiraniile nu lasi sI se miste nici o musci). Dar grecul prelera sa discule cu egalii s:rj decir sa se supune stipinilor; prefera se fac5 trlazndi alese de el decit se se bucure de reusitele impuse de allii ; voia se inventeze legile cetetii sale $ise le poate schimba dacl nu functionau bine, nu sI se supunl unor comandamente ffue drept de apel, fie ele naturale sau divine. Erau ciudafi si originali grecii

deconcertant impotdva naturii Si a zeilor. Cu alre cuvinte: o opefi de artd. Grecii au fost mari artisti: democratia a lo't capodopera rnet Ior. cea mai n.cant:l si neverosimi-

-

-

istia, dar foarte curajo$i. lnvenEa democraticd, acest cerc in centrul ciruia em puterea, acea adunare de voci $i discutii a avut drept urmare faptul ce cetitenii cei supusi izonomiei, aceleiasi legi s-au prilir unii pe allii. Socierdlile democrarice sint mai transparente decit celelalte, uneori ftansparente pinl ia indecentS: cu totii slntem spectacol penffu altii. Regii absoluti ai Antichitilii locuiau ln palate inaccesibile in care nimeni nu putea intra firi permisiunea lor: apircau in publi. numdi invalurli inE-o aura de maie.tare. supraumani. lepeni, Si incercau si se arate mai presus depatimile si trebuintele fizice ale oamenilor simpli. Vasalii iEi plecau servili spinirile la trecerea 1or, lirl a indrizni sI-si ridice ari\ inle. ln \ocielSlile de tip p amlddl de c:rre li-cm vorbit, fiecare grup social ignom genul de viati pe care o duceu supcrioii si nu indriznea si le judece virtu[ile si

MAREA INVENI'IE

GRECEASCA

61

viciile cu aceeasi misuri cu care lejudeca pe cele ale propriei clase. La greci, in schimb, fiecare depindea de ceilalli: niminui nu i se afribuiau automat talente si merite, ci trebuia se fie arItate... Qi demonstrate (,,a demonstrt', adici a arita der?o.r-ului, lumii, egalilor). SlSbiciunile si vlciile erau $i ele de domeniul public. De aceea, Grecia a trebuit se fie Iocul unde s-au niscutcele doui spectacole de masi democratice piin excelenll, de neimaginat 1a egipleni sau la pers r.i: spartul ,i teatt-ul. Competitia sportivi este un rezultat dkect al stabili.ii egal:r;lri polilice. E\rrla doua morrr e penuu inrii. "ceasta. dat fiind ci vechile legitim:iri ierarhice datoratc noblefei singelui, alegerii divine sau posedirii de boglfii iti pierdused valabilitatea. afostnecesar si fie inventate alte sur' .e de Ji'ri,,, /i. .ocial;. O leclie impon"nra. a.uprx carerx vpm reveni cind vom vorbi despre citeva sisteme totalitare contemporane: intr-o societate, indivizii poi fi egali (din punct de vederepolitic sijuridic), dar niciodati ira€r"fdrJrd,iI, pot fi egali, dar nu 1ar&1. Fiecare grup are nevoie de tipuri umane care si reprezinte excelenta, si lie demne de admiralie, modele care si incarneze idealul de vitalitate la modul cel mai plenar (mai tii minte ce ziceam mai devreme despre societate ca fabrici de nemudre comunitari?). Grecii admirau corpul omenesc, energia si frumusetea 1ui: competitiile sportive au slujit Ia stabilirca diferentelor intre trupud si Ia evidenlierea celor mai buni. Bgali, da, nedifercnliali, nu... Al doilea motiv este ce doaregalii se potintrece intre ei: dace pe famon nu-l puteai privi in fate, cu atit mai pufin il puteai provoca la alergare sau la a-si demonstraforla bralelor. Nero a organizat concursuri de liri doar pentru a-si satisface plicerea timpi de a culege toate premiile... de parcd juriul ar fi putut indrizni si nu i le dea ! Nici cu zeii nu te poli lua la inirecere, perltIu cI e normal sd ciEtige ei si, in plus, se te si pedepseasci pentru infumumre (pe simanul satir Marsias, care a incercat si-l

68

poLrIC,\

PENTRU FruL MEU

intreaci la un concu muzical pe insu$i Apolo, zeul l-a jupuil de viu). Nu. comperiria rere egalirale uman.i, recJnoastere rcciproci, camaraderie in dvalitate. Acum se tot predici ($tii tu, preolii $i falsii preoti!) impotriva caracrerului crmzeri rr al societetii noasffe. Se uiti insl ci aceastl competitivitate este un indiciu lipsit de echivoc al societitii democmtice, ce societitile necompetilive sint formate din caste peste care nu se poate trece, bazate pe legituri de singe sau pe teologie. Pentru a te intrece cu ceilalti mai intii trebuie sX devii egalul 1or. Pentru a te intrece cu ceilalfi ai r??roi€ de ei: nimeni nu intri in competifie singur. Cei ce caut5 cu oaice prel si thanizeze sau se exrcmine nu sinl mai compefirivi decir ceilalti. dimpolri\ A. ceea ce r or este si termine cit mai repede competilia... Celilall impoaant corolar al democratiei grecesri a fost leatrul. In alle culruri existau rirualuri .j ceremoniale carc cupdndeau anumite forme de reprezentare simbolicl, alar ln Grecia, pentru prima datx, oamenii au transformat in spectacol pasiunile qi emotiile pur omene$ti... desi alin cind in cind zeii interveneau in conflict. La fiecare spectacol de teatuu, grecii asistau Ia tragedii si Ia comedii, adici la aspectele umoristice ale shiduinfelor individuate si la drama ingrozitoarc a conflictelor dintre e1e. Cum ili spuneam, se priveau unii pe allii si i$i vedeau diferentele inluntml egalititii polirice i darodti faprului ci se ftarau ca egali, Si-au dat seama cit de diferiii sint unii indivizi fafe de altii! Unii sint ddicoti prin fanfaronadl, licomie sau nerusinare, allii sinr vicleni ii mincino$i, al(ii (si altele) nu se gindesc decit sA Ie faci curte vecinilor (vecinelor) recurBrnd lJ tor lelul de .rratdgeme: existh comercianti care insali, copii desfrinafi, pirinti autoritari... SI nu crezi cumva ci atenienii aceia aveau o pirere sublimi unii despre allii: se priveau, i$i vedeau defectele sau Ie exagerau, deau unii de alii. Ca intre colegi, ce mai. in tragedie, repre-

MAREA INVENTIE

GRECEASCA

69

zentau penoane posedate de o patimi alit de devomtoare incil ii ftcea.e uile de lor... si de LoLi. Pe^onaje cdre aL dreptate, dar numai in parte (mereu exist5 Ei altd dreptate in democmlie, cea a altom), desi ei cred ci o posedd pe

de-a-ntregul. Corul tragic (care .eprezinti poporul, pe ceiialli, glasul celorlalli) incearce si'l ,)?oder?re pe eroul
Eagic, se-l facl si asculte unele recomandi-ri, s?ipactizeze 'i si cadd ia o inr orali. .i nu .e la.e r irir de pa.r..rne pini la capit. Cind nu reuseste asta, iragedia se sfirie$te in dezastru (dar nu toate lragediile se termind ,.reu", adu-li ,m'nle de O' eJrid r. penlru cA cineva ab.oluti/eazi pasiunea pini dincolo de omenesc, ca $i cum nu ar ti egal cu ceilal[i, drept urmare nu ar trebui sX tinb seama de alte dorinF fi pdreri decit cele proprii. A dde de semenii t5i qi a te cufemura in fala exceselor de care sintem in stare inseamni a ride de tineinsufi ti a te cutremura faF de tine insuli. Teatrul s-a niscut ca un instrument de rci-leclie democmtici asupra individului care, mai presus de zei qi de narur5. trebuie si fie capabil .5 .e ,tapin, dta Ic irsrli. Ceea ce ne duce, dupe cum bdnui cd doresri, 'in? la o
pauze inainte de capitolul urmitor-

Ia de citegte...
,,Cind insi intilnelte un om doar de rind, auzindu I cum strifl Loveite cu sceplrul ii il mustrl aslfel: pe loc rimii I Si nu rosteqti o vorbe. Asculti -Nesocotite, pe cei ce-s mai presus de tine. E$!i doar un mitel. nevredn;c de cinslire qi nu insemni nimic. in Sfat $i n bitnlii- Aici .u poruD cesc Aheii hoialli, ci cirma o$tii e datdunuia singur. Cepacoste ar fi ca roli si ne indrume ! El e domnul o$irii, cel ciruia i-a fostdati vrednicia puierii si vrednicia legilor. de fiul lui Cronos cel-ce-chibzuiestelucruri-de-nepAtruns." (Homer. lliadd, trad. ron1. de Slrr1da Diamantescu si Radu Hincu. BPT. Ed. MineNa. Bucureqli. 1981. pp. 2G27)
gA,

70

PoLITICA PENTRU FIUL MEU ,,ia lume-s mutre mari minuni Mai mari ca omul insl nu-s 1... El singur, zborul sindului Si-al vorbnii dar le,a dibncir Si ltie-a cirmui cetiti... E iscusit cum niciSindesri, Sprc rnu o ia, spre bine-apoi.

Cinsti va legite-onrenesti
Si jurlmintul cdtre zei? Cetatea I va nilta in sllvi.

Darnu e vrednic de m;riri De va cilca el legile,
De-o fi om I5u, de-o fi trufas, Atare om nici in al meu Cinin $i nici in sufletu-mi Sn nu-si giseascn loc nicicind... (Sofocle. Anligoza, trad. rom. de Eusebiu Camilar, Ed. Tinererutui, Bucuesri, pp. I t9 120)

,,Pollr-ul se deosebea de fanilie prin aceea ci prlmLrl nu cunoslea decil < egali >, pe cind cea de a doua era centrul celei mai srricle inegalititi. A fi liber irsemna a nu fi supus necesidrji vielii. nici
sub coDducerea cuiva $i a nu comanda cuiva, adicl a nu guverna si a nu fi guvemat. Astfel, in sfera domeslici. Ii-

bertalea nu exisra, deoarece capui familiei ela considerat liber numai in misura iD care avea facultarea de a si abandona ciminul $i a intla in sfera politicn, unde tori erau egali. Inutil sA mai spunem ci aceasd egaLiiate are foarie purin in comun cu conceptul nosta.u de egalirate: insemna sA riiesri $i si trarezi doar inte ei si cuegali, ceea ce presupunea existenla unor < inegali > care, iresc. constitulauinrotdeauna majoritareapoputatiei inrr-un oras-stal. De aceea, egaliratea, depa(e de a fi legrli de &eptare, ca in vremudle modeme, era esenta libertdrii insesi: a fi tiber il\emna a f. liber de rnegzlitaled pre/enra h guvemdre .i a re misca inlr-o sferi in care nu exisrau guv€manri, nici guvemari...

(H. /,lendt, Ca ditLt unann)

MAREA INYENTIE

GRECEASC;.

'7I

litici

greade IbertalenudepaEea comunirateainla$i: ...,.Conceplul libenalea penlru membrii sSinu implica nici tibenatea teg;ld (civil5) pentru ceila4i locuirori ai comunititii, nici libertare;po-

p€ntru membdi altol commit4i peste care se intindea pu terea." (M. L Finley, ,er? oo-alie anicn si democmtie nodemd)

CAPlTALUL CINCI

Toli pentru unul

;i

unul pentru toti

Dupi

aceast:i veche

invenie greceasoS, fbrmele politice

si evolueze ;i se se transfomle ln Europa. 'mpor Ronunir au "du../,,1r,/. fir: dorr.i po-Lc ce- mJi r.. ,j _nodlrc-re comuniL i urrr'e de dupa.c.n.cierc.'
au continual

democulici

Si

egalilari

a

Greciei: ni$te reguli alejocului

comune, exacle $i ilcute publice, care siregleze in detaliu (uneori cu plc.r r?r4., anrinunte) intercsele indivizilor, conllictele lor, ceea ce puteau spem de la comunitate Si ceea ce comunitalea putea spera din pa ea 1or- Vocalia imperiali a romanilor a mai avut un efect impofiant: cucerind divelse popoare qi supunindu-le aceleiasi legi, a devenir limpede ci indivizii pot fi politic egali (fi deci, de ce nu, ,/rere{re egali) dincolo de granitele carc ii separi $i defi apar[in unor etnii diferite. Obse d aici a]t paradox dintre cele care, de-a lungul istoriei, ne-au consfuit parldoxa]a

forme de convieluirei Srecii au fost foa(e democratlci Ql egalilaristi, dar numai intre ei, in polls-ul 1or, cu alte . u' inle erdu liberi si ee"l;p, /,//a , d erru atenicni \du .par. tani; in schimb romanii, imperiali$ti $i praddrori, au con, tibuit prin infinderea cucedrilor 1or la universalizarea
drepturilor politice, drept care oricine din cadrul imperiului (care pe atunci era, ca si spun asa, lumea cunoscuti) se poati beneficia de ele. Oricine puteafi cetitean al Romei. asadar ceva in comun tlebuia si li se recunoasce tutulor oamenilor, indiferent unde s-au niscut. Filozolia stoici !i mai tiziu religia creline si-au iuat sarcina de a trage

,76
impo

POL[]( \

PENTRU FIUL MEU

ante concluzii umanizatoare din ceea ce i.ilial nu tusese decit sete de stlpinire. Nu am pretentia (pdntre altele Si pentru ci probabil n-a$ Eli) sd-!i fac acum un rczumat al evoluliei istorice a forme_

Ior politice, lrecind prin feudalism, pfin monarhiile absolutiste, originea parlamentelor, rcvolulii etc ... DupI pdrcrea mea, tot acestlung produs, plin de evenimente emolionante !i crude, de fapte nobile qi chibzuile, dar $i de teribjle

dcelosii, a dus la consolidarea crescindi a doi protaSonisti ai luptei politice modeme: ixdbidrl Si sldrul Le numesc Ia singular, desi nu mai rebuie spus ci ir?d,vidrleste intotdeauna lrldlrrizii si cAnu existirl4l, cislale- Si sA nll_li imagiflezi cI acelti protagoniEti s-ar opune in mod frontal si exclusivist : mai cufnd sint un cuplu de inddgostili, care se imbriiqeaze strins (atit de strlns incit nu mai qtiu al cui este piciorul sau bralul ista) $i se intrepetrund, uneori cu plecute consimlire, alteori cu dureroasl siluirc. Vreau se spun cA once individ poartl ln sine mul1e ale statului (a. fi chiar de neconceput pemonalitatea sa politici dace n-ar exista un stat in fata ciruia sd qi-o revendice), iar stalul' la rindul lui. nu este un Iel de entitale suprdomenea.ci cizuti din cer (sau li$nitd din infem), ci este compus din indivizi si nu are alti putere decit cea izvoliti din multiple decizii individua.le. Cu toate astea, regula este ca liecare dintre pirli sX vorbeasce de cealalt5 ca despre cel mai mare

s5-i punx in circe toate relele societifii: indi_ vidul se plinge de opresiunea si de arbiffariul statului, in timp ce statul pune pe seama dezobedienlei $i eSoismului indivizilor toate dezastrele politice. Ce siinsemne atunci aceste douipersonaje confapuse, in aparenli dusmani nelmpicali, dar in realitate complici dusman

!i

secre!? in primul rind, sint rezultatul procesului istoric modemizator al sociedtii umane. Alacumli-am povestit' pdmele comunitili sociale i$i aveau lundamenteie operalo_ nale lbarte aproape de natur:t: modelul era ce1 al rela(ii1or

TOT] PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU

TOTI

11

familiale intre pirinii si copii, calitalea de conducitor era determrnati de forla fizic5. se transmitea de obicei genea' clanul, lribul, poporu]. cum logic etc ... in plus, grupul vrei si-i spui era singurul iucru care conta cu adevirat, membrii sii nu aveau greutate proprie decit integrati in an_ samblu: o datl rupti flliala sau contactul cu inregul din care ftceau parte, ,!c ?i€r"drdx... Mai tiEiu au apirut socieldtile in care un singur individ sau ciliva ajungeau se dobin_ deascd o imponanli uriaES, fie ca regi de condilie aproape divini, fie ca sacerdoti capabili si interpreteze voinla drept de apel a zeilor: alunci grupul s-a identifical supus cu ei, in ioc si fie ei cei care si se identifice prin apartenenla lor Ia grup- Apoi grecii au ftcut invenliadespre care am vorbit in capitolul precedent. Ace$ti pa$i pe care ti-i schitez simplificind pine la caricalurizare Intesc in aceeaEi direc[ie: tot mai pulini naturi Ei tot mai mult drtrrciu. Societatea se sprijinl din ce in ce mai pulin pe dictatele elementare ale fatalititii, necesit5{i fizice, legdturilor de singe sau scopurilor impenetrabile ale divinitdii (care sint indiscutabile fi scapi conffolului uman, ca $i legile natu_ rii); in schimb, devine tot mai deliberate, depinde toi mai mult de ce vor oamenii $i ce hotirisc imprcuni, acordi mai mare importan6 activitdllor simbolice inlre indivizi (come4, prestigiu, originaliiate etc.) decit interacliunii cu

-

firi

natura qi se s upune justificerii ,?liordl? (pe care fiecare o poate pricepe Ei discuta). De la asociereaumani seminaturalisti (niciodati pe de-a-ntregul, ca in cazul slupului sau fumicarului I) recem la socieltlte c operd de artA,cain'

enlie impe-r ine lli a \ oinlei si dibiicrei omenesl i. Vechile structud sociale limitau in buni mdsuri initiativa individuatA. in schimb se bucurau de solidihtea unanimi a unei idei indiscutabile: lali shten n l. Epoca modemi atribuie lot mai mutti imporlanli gindurilor, pire_ rilor si cererilor fiecirui individ, slibindir schimb ln mod inevitabil unanimitatea c ornrnt\at:: fiudre ron tinud si li e
\

78

PoLITICA I,ENTRU FIUL MEU

un l fu cd(lr l nui tot.inainte. ierarhia sociali era dictati de naturi sau de zei, in orice caz opunea o maJe rezistenle la transformirile radicale (desi, evidenl, acestea existau l); mai tirziu, acum, institutiile sint vizute ca niqte invenlii
indoiald, ale omului, iar ceeace creeazi omul poate fi. a tran-lorme e omniprezen'cLrnrbdr. orepl cre lenL"Lia de ti. intrebarea de iei era: de ce sd schimbftn vreodafi ceva, cea de astlzi este mai cu nd : de ce si nu schimbim totul
tot timpul? Si

liri

iati cum se inlireste opozilia individ/stat. Individul (adici fiecare om concret, unic, irepetabil, deosebit de vecinul lui) cu voinlalui, cu deciziile Iui, este l'undamentul ultim al legitimitili statului; desigur, statul se sprijini ti se justifici invocind inlelegerile dintre indivizi, dar in acela$i timp incearci si se aperc de capriciiie 1or excesiv de schimbitoare qi se-qi pistreze foma in faiarevocfuilor constante a1e ordinii stabilite. Iarisi etema polemiceintre motivele pentru a te supune 9i a te revolta, pentru a pesffa si a transforma in mod revoluionar. . . Ii mai aduci aminte ce de aici am pomit acum nu Stiu cite pagini? urisire : ,?ed .r/pd. Simplific $i Trcbuie si-ti fac e\cderez lara s,J ma ginde.c la ri<cui. D"r presupr,n.i efli destul de perspicace pentru a-I.i da seama incotro bat si destul de istel pentru a nu md crcde cuvinl cu cuvint. Desi vorbesc de ,,inainte" !i ,,acum" este evident ci nu toate societilile umane au urmat in acelaqi timp qi in acelasi ritm acest drum. Si ci drlLmul in chestiune nu este deloc drept, ci cu ocoliiuri Ei meandre, pe alocuri ducind chiar inapoi- Evident, jocul dialectic inre individ $i stat ste mereu sd se dezechilibreze cltre unul din cei doi poli, fiecare dintre ei cu pericolele lui. Cind predomini in exces individul, armonia an\amblulur (o. ial .e porte rupe. nimenr ru .e in grijeqte se suslini ceea ce trebuie si fie comun luturot, indi\irir mar dolirlrproftta de cei mar .labi .t nu'.i recrnosc nici un fel de obligatie de solidaritale fali de ace$tia dii urml, fiecare se simte singur, incollit de lerocitatea qi

o i

TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU

TOT1

79

l;comia celorlaltr. [arA o initanri comunrtara cAreia si i se plingi \ide la ccre sii ceari prolectie. Dar cind .lalul esle cel care se umfla prea mull. indivrzii isr pterd ini{rali\ a ), capacjrdlea de a se 5imd rilspunzitori pentru proprirle Ior vrell. nu slnl tolerate discrepantele celor care gindesc sau aclioneazii in alt mod decir ceilal!i. Iiecare <e simte ca o simplS molecula care nu are insemnelate decir in cadrul Marelui Tot Comun, birocra[ia se inversuneazi si decidX pin; si cele mai mici amenunre ale muncii. comenului. <i_ n;ladi. aflei. sexului, credinrelor. disractrrlor elc. !i mercu exrsta o autontate care ftie ce este bun penbu fiecare, mai bine decil indi\ idul insu:i. SiElur ca acesre ercese por rl nelaste oln ambele puncte de vedere: uneori. penfu a scdpa de unele se sare peste cal $i se cade exact in relele opuse. Presupun c5 acum ar da foarte bine dacd li_aj spune ci ar fi de dorir un echilibru perfecr inire individ si stat. dind fiecaruia ce i 5e cuvine 5i nepermrtind abuzuri. penlru ca aifel roath lumea sd fie mullumila, Dar te-am avertr-

_

zat de la bun inceput

ci n,am de gind si fiu neuiq a$a ci am si mI implic un pic si am si fiu de partea cuiva- De panea... individLrlur, evidenr. Sa nu-mispuicll nu
Pomesc de Ia urmetorulpuncr de ved;re: cred ca 1tarul este penrn indivili. nu indi! izii pennu stat. Cred ca indivr_ zri au o talotu-e specifice pe care slarul o poate ajuu se se passele. dar nu se o subsdluie prin ordonanlele sale; cu deosebrre. suslin ce individul rpercoane morali sipolilica. \uDrecl crea{or. femeia )i birbatul de 7i cu 7i, de la cei mai

binuiai:

de jos la cei mai de sus\ rcptezinti realitatea vmand, a\_ lenrrce. de la care purced sialul sr celelalle rnsrilulii. iar nu
a5ra a mea I iri inchipui cA nu am brevetat-o eu. dar am s-o prelin( ca ji .um a. ft fdcut_o, are un nume cdrc penrru muhi c\re aproape o insultri: irdivil/d /rrr . Rau am aluns: in prima crne. vorbrndu ri despre elicd. aduce.m Ln arpumenrat elogiu eEoismului. ia, acum, cind es(e vorba de politici. ili recom:lnd inoi\ idLalj\mul:

rnver\. qUludlnea

80

POLIICA PENTRU FIUL MEU

Niravul din fire n-are lecuire! ln fine, vom vedea Ca si
n-avem vorbe, vrcau sI fie clar cA prin ,,individualism" nu

inleleg atitudinea,,antisociali", nici micar',antipolitict'Spun doar ce individualismul este o fomi de a inlelege di a colabora cu societatea si nu mania de a se crcde in afam ei; $i cI e o modalitate de a inte eni in politici, iar

ii

nu neghiobia de a o ignora cu desivir$ire Mai mult i dez!oltar;a \ocreutii e.te cea care a pertnis (i a con\olidat

poslura individualitlb. in numele ei._au comis si se mai comit abuzuri ? Pii, e de la sine in[e1es. Dar qi citeva dinffe practicile sociate cele mai inumane, precum sciavia, tofiura ii pedeapsa cu moartea (pe care adeplii prevalenlei co]ecti-

lului

asupra atomilor individuali le_au aprobat intotdeauna) au fost puse sub semnul intreblrii Ei abolite atunci cind individuali$tii au reu$it sA aibd ultimul cuvint... Noi. indivizii, avem dou5 modurl diferite de a face parte

din giupurile sociale, care, de regule' se manifestd sepamt, dar uneori $i impreune. Putem d?arlir?e grupului Ei putem Apanenenla la grup se i.eracterizeazX porti(Pa la ^cesta. orintr-o diruire necondi!ionalaL (sau aproapel a indi\ idului cirre colectir iate. cu ale carei \ aiori se identifici ldril cricnire $i ac.eptind si lie definit prin aceasd adeziune: intr-un cuvint, fecind iremediabil parte, Ia bine si la rdu, din acest ansamblu. Aproape toli apar,tinem de obicei familiilor noastre $i simtim cA facem parte obligato.iu din ele fird prea multdjudecad critici, deoarcce ne-o impun legile rudeniei !i seniimentele spontane de apropiere; dar citeodati mai ,,apaltinem" qi unui club de fotbal, de exemplu, iar cind eciipa ciqtigl sau Pierde campionatul, sint ,'ai nostri" ti gata... sintem di.pusi:; iu.lilicim chiar )icel mai nedrepl penalty.are te-ar putea fi de foloc ln .chimb. paniciparea este ceva mult mai deliberat si mai elaborat : individul pa'licipa Ia un grup pentru ci vrea. iar xljta Limp cil vrea nu obligar la lealilare 'i paclreale de'lul: dislanli 'e.imte pentu aputeaholili daclii convine sau nir sI faci criticx

TOTI PENTRU UNUL S] UNUL PENTRU

TOTT

8]

in continuare pafie din acest coiectiv. Astfe]. este iucru curent si .,participim ' la un club illaelic cind ne interesea zi filatelia sau si mergem la o anumit:i scoala pentru ainvila engleza. asla dacipredarea dc acolo nu are deficiente si nu existi alte locuri mai bune- in apartenenta la un grup ceea ce conteazieste sdlii in ace1grup, si le sinliinvaluit si identificai cu acesta: in cazul panicipirii, importante sint obiectivele pe care vrem se le atingem incoryodndu ne in grup: daci nu le atingem, il pifLsim. Cu tolii simim nevoia de a apatine la ceva. de a fi necondilionat pa(e a ceva, fie o coryoratie foafie impofimtii, fie un lucru mArun!. Astane di siguranl.l, ne stabi]izeMi. ne deir.{re fafi de noi insine, ne oferi un punct dc relerir!e ferm in care si neincredem, desi aceasti aparlenenti ne provoaci uneori sufednld sine obligi Iasacdficii. Din cind
in cind este important
sd te

sinli d.a.r.i,

se sdi ce esd incon-

jurat de persoane cu care impertdsesti sentimente si rriiri pe care nimeni nu 1e pune in discutie. Gnd entitarea de care aparlinem se pribuseste! percepem un cutremur liuntric din care ie$im cu greu. De aceea sint alit de dure ruptuile familiale sau deziluziile in iubae I de aceea se zbuciuma alita cuiare primar franch ist cind, murind dictatorul si producindu-se in Spania rapide schimbiri politice, ii m;rhrrisea cutremumt unui pdeten: ,,Pfui. cum s-au lnai schimbat lucruile, de nu mai stiu daci fac parte dintre ai noltri l" Dar impoflant pentru individ este si si se simtipanicipant voluntar si critic la diverse colective:'isi pesreazd astf-el personalitatea propde ii nu pennite grupului se i-o impmi, isi alege scopurile, se simte in stare si se transfome fi si se revolte impotriva falalititii, intelege cd uneori este mai bine si-i,,tridezi" pe ceilalti decit sir-i urmezi orbeste si si te ,,tridezi" pe tine insuli. Cind sintem copii sau foarte tineri (dar li atunci cind virsta ne-a imputinat purerile si ne a dat resemnarea) preferim si apartinem fArd aparticipain mod critic; mafudtaea, in schimb. consti il1 schimbarea multor

E2

POLIICA

PENTRU FIUL \'IEU

aparlenente necondilionate prin participiri vigilente si clliar sceplice. Fiind prh umare indispensabile atit anumite apar-

tenente cit si anumitc particip:rri, trebuie si recunoastem cefiecare dinlrc aceste doui stilud de integrare ill grup are problemele lui. Abuzuile apaitenenlei duc la fanatism qi la exclusi\ i.m. cele ale pdflicipar rr pro\l inlele.e drc la de.,inreres si de.olidar i/are. Irni propur <a inchei D.e(l cdpitoi prevenindu-te, in felul meu, contra acestor pedcoie. RXul ln apartenenla neconditionati la o comunitate este

cd dorinta de a le simli unit cu ceilalti poate isca d.ept ,,naturale" legiturile politice (mereu convenlionale, drept care revocabile) carc ne ieagi de ceilaui. Adice: este natural (provine din condifia noastri de fiinle dotate cu vor bire Si gindire) ca noi, oamenii, si trlim in societate; dar /or-ma concield a acestei societ5li. legile ei, granilele ei
etc., nu este niciodate naturaie. Este, mereu, operi de

si conventie unlanI. Grupurile uma[e mai primiiive iii atribuie dc obicei nun1e caie inseamni ,,Oamenii" sau ,Iumea". Dau astlel de inleles ci membrii tribului sin( singurii cu adevirat umani. ci, prin umrare, asocierea ior nu este fructul haz dului sau al unui pact dictat de imprejuriri, ci o consecin!5 directi a Ordinii inamovibile a universului: intre oamenii .,adev5rati" nu este loc penlru modui sau mode aleatodi. care poi fi ameliomte sau respinse, ci totuleste afa cum trebuie s:i fie $i bitut in cuie. Mentaliiate nu atit de depeftat:i de cea pe care o putem avea in grupuri istoriceEte mai evoluale- Chiar Si (irile modeme (in ciuda faplului ce arati destul respect progresului, revolutiilor, descope.irilor stiintifice etc.) cred deregullci frontierele lor, forma ]or de viati, prejudecdile lor si in\tilutitle lor sint ce\ ir xprorne .,\acr u". e\presia , ceea ce esenta umani (sall micar esenta ,,aior noqtri", a celor
care fac parte din grup, cei mai umani dintre umani) reprezinti cu adeviratmaxima sa realizare. A acceph ce existi toate la fel de ,.umane" mai multe feluri de a fi om

arti

-

-

TOT] PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU
este un lucru

TOTI

83

geu, dupi cum

se vede. Ceea ce nu inseam-

ni cd nu ar exista fiolir€ pentru a prefera unele forme de viali in comun altora: mi numir printre cei care cred cu hotirire ci e preferabil si fii amator de jambon afumat
decil de came de om.,. dar optiunea mea nu se bazeazi
pe ce sint asdzi societdlile, cu atit mai

puln

pe ceea ce au

fost ele (in trecut canibalii cistigi cu o majoritate zdrobitoa.el), ci pe o anumiti idee, justificate radonal. despre ce glozave ar putea si ajunge. Riu in apartenenla fanaticd ia o comunitate flri alte argumente decit cleste,,a noastrl'. ce,,asa sintem noi" este ce se uite cum au ajuns oamenii fiecirui grup la forma de via!5 in comun. De fiecare dati a fost vorba de a soluliona anumile probleme concrete, iar nu de a te deosebi neapirat de vecini si nici de a exprima o,,identitate" propde. Uneori unele solutii sint mai rele decit altele Si e de dorir sA fie
schimbate in momeniul in care stii cd exista altele mai bune : grupuflle umane .-iu rol infldental sieducal rectproc. nici unul nu si-d der\ollat..punhtea esenreiin alara conlagierii cu cei dinjur. Numerolarea romanS, de exemplu, a fost un element exEem de caEcteristic pentru identitatea culturali ldtin5, dar, ffuiindoiale, numerotarea arabi este mult mai eficienta Si mai pmcticd: ar fi fost absurd si o pestrem pe pdma penru cd e ,,a noastd" in loc de a o adopta pe cealaltii... care intre timp a ajuns se fie 1a fel de ,,a noastri" ca si cealalti $i cu rezultate mult mai bune I Acelasi lucru s-arputea spune despre mufte altele, nu numai referi

-

toare la tehnich si la descoperirile stiinlifice. ci si la obiceiuri morale si institutii politice: democralia inventati de greci- respingerea canibalismului, abolirea sclaviei saLr a torturii sau a pedepsei cu moaflea, volul femeilor siechivalarea nruncii lor cu ceaa bi$adloretc... Poti fi umar (/,drrIal urnrnr rr r nu lte leluri. dJr cel n_ai uman d.nlre lo"te e.re si !i dezvolti raliunea. si inverltezi solutii noi si mai bune pentru problemele vechi, si adopf rezolvirile practice cele

84

POLITICA PENTRU FIUL MEU

nrai eficiente inventate de vecinii tii. nu se le inchisiezi cu incdpelinare i! ,,asa a fost mereu" si in ce a considerat grupul nostru ca !,perfect $i natural" pine mai ieri. Dibicia nu este sd ne inversun:im si fim ceea ce sintem, ci sA fim

in starc, datoriti efortuilor noastre proprii !i eforturilor celorlai[i, si ajungem si tim mai buni. indefinitiv. ceea ce conteaz5 nu este apartenen(a noastrd Ia cutare natiune. cutare cultur6, cutare context social sau ideologic (pentru cI toate astea nu sint, oricit de mult ne-ar influenta viaF, decit un ansamblu de ir?rinllili), ci apartenenfa noastrl la specia uman5, pe care o imp5rtilim in mod necesar cu oamenii tuturor naliunilor, culturilor $i

straturilor sociale. De aici \ie ideeaunor A-ePturi ak ornu 1&i. o serie de reguli uni!erjale pentru a ne purla unri cu altii, oricare ne-ar fi poziiia istoric5 accidentalx. Drepturile omului sint un pariu pe ceea ce oamenii (berbali $i femei) au fundamental in comun, indifercnt de ceea ce intimplS_ lor ne sep e- A aPArd drepturile umane uni,,ersale presupu' ne sd lim de acord cd recunoa$lem intre oi ni$te &eptuti egale, in ciudn diJerenlelor dinu'e grupurile cdrora le apatlinem : sA admitem deci cd este mai imporlant cd e$ti un indi' t,id a dectt cddparlii cutdrei ruse, nalii saaculturi.De faptul ci numai indivizii umani pol subiectul acestor unde drepturi. Cind aceste drcpturi se rcclami pentru anumite grupuri speciale sau pentru orice alth absfacfie (f1e ,,popoare", ,,cla-se", ,IEligii",,,timbi", ca sd nu mai vorbim de,,cei neniscu!I', ,,mdri", ,,munli" sau diferite specii de animale) sen_ sul acestora se perverte$te, chiar dace intentiile sint cele mai bune. ili dau doar doud exemple: un individ are dreptul uman de a-si folosi limba, dar o limbd nu are dreptul de a_qi ciuta cu sila vorbitori care si o perpetueze ; ildivizii umani a\em dreptul de a dori paslrarea puritatii aper pe care o bem, dar apa nu are dreptul de a cerc se nu fie poluati. Etc Existd fanatisme de apaflenenli odioase, pentru cI instaureazi ierarhii inlre oameni si vo. si-i facd se ffiiasci

o

i

TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU parcd nu ar face pane din aceeasi specie.

TOTI

85

in compartimente etanse, despA4ite cu sirme ghimpati, de

Fhriindoiali, /?Jijr?rl este cea mai rea dinffe aceste orori colective. Stabile$te ci de culoarca pielii, de fo.ma nasului sau de orice alte triseud capricioase depinde ca o persoani si aibe lr r?o.1 obligaloriu cvl?Je sar cutare trisituri de camcter, morale sau intelectuale. Din punct de vedere stlintific, toate doctrinele rasiale nu slnt decif fanrezii arbifrarc. Timp de sure
de mii de ani, speciaumaninu acunoscutvreo varietate ra-

.ralS.emnilicdtivd: anxopologti cred ci acum \reo raiTe\.
de mii de ani au apdrut probabil primele diversificiri geneti ce (din ratiuni de adaptare climatici si geografice), dar pro-

babil ci acum zece mii de ani albii si negrii de acum inc, mai aveam aceiasi stremo$i bruneti. in plus,.asistii clasificI oamenii dupa pigmentarea pielii, de exemplu, dar trec cu vederea alte trasetud mai relevante genetic de exemplu, grupele sanguine (A, B $i O). Grupului B ii apaflin oprzeci la sute din scolienii albi,locuitorii negri din Africa centrali Ei aborigenii austmlieni cu piele oaches5. Tipul A se inrilneste la afticani, hindufi $i chinezi. De ce se nu spui atunci cd scolienii qi centrafricanii sint de aceeasi ras5? Sau ci existl o rase formatd din chinezi, hindusi si africani ? Este mai importante culoarea pielii, pentru ci se vede imediat, decit Slupa noastri sanguina? Cind trebuie se ni se faci o uan\fu7re de \inge esre mal prudent sa venici grupa ianguinl a donatorului decil culoarea pielii, forma ochilor sau a nasului... Desigur, nimic din toate astea n-are de-a face cu capacitatea morali a oamenilor !i nicicu dreptul lor de a fi tratati in mod egal ca cetlteni. Nivelurile diferite de educade Si iradiliile culturale au, desigur, o influenti in modul de a fi al acestor persoane, nu qi rasa 1or. Lucrul cel mai sinistru la rasism este cd nu permite nici un fel de reconciliere cu ..celIldI' . cu cel ..dileril : intr-adevar, cineva \e poate educa mai bine, isipoate schimba obiceiurile, ideile,

-

religia... dar nimeni nu-$i poate modifica patrimoniul

86

POLNICA PENTRU FIUL MEU

genetic. De aceea conflictele ideologice sau religioase se mai pot rczolva, in timp ce pentru stupida urx de mse nu existi impecare posibili. Existi vreun tiP de oameni r,'/? Iior altom? Din punct de vederc rasial, nu, dar din punct de vedere etic $i politic este inferior celorlalti cel ce crede in e\i.lenta rasiald a unor oameni inferiori... in majoitatea cazu.ilor, oamenii nu sint rasisti (in sensul pseudo-stiinlific al termenului), ci jrerrpbi: detesti (trainii, pe cer care sinl allfel. pe cei care !orbesc al(a limbi \au se \ompona dlllel. li deleslE penru cd se simt rtin_ j.?r/ll in prezenla lor : nefiind prea siguri de propda lor deq_ tepticiune, fanaticii vor ca toi din jurul lor sA glndeasci Si si triiasci h fel ca ei, ca se se simtl comod corlrrmdli. . . Ca si nu mai spun ce respingerea streinilor (rasial sau cul turalrnente) constituie un bun alibi pentru a justifica abu-

zudle po care le comitem impotriva 1or $i maryinalizarea pe care o suport5. SkAinii care ne deranjeazi cel mai mult, pe carc ii considerdm inferiori, pedculoli Si a$a mai departe sint Si cei mai rdr.a.i: in schimb, turi$tii carc vin plini de bani sint accepta(i ffui rasism sau xenofobie, ba chiar ln_ conjuraii cu un fel de invidioas[ admiralie. Xenofobii sus!n tot timpul ci n-au nimic cu ,,ceilalfi", dar ,,[ebuie sX recunoasce" btuqi cI, ,,obiectiv" privind luclurile, au cu_ tare sj cutare defecfe. Asttel se inventeazl cunoscutele calolnnii (sau elogii la adrcsa unor presupuse virtui generalizate) desprc gupurile umane: evreii sint ,,clmetari" dar
andaluzii sint ,,leneqi", nord-amencanii sint ,,infantili", arabii ,,tddetori" etc. etc. in fond, aceste lucruri vagi nu fac decit si tlansforme trisdturi de caracter sau vicii carc se intilnesc printre indivizii o.icirui grup uman in trisituri definitorii ale unui colectiv anume, ca si cum nici unul dinffe noi n-ar avea pelsonalitatea sa proprie, ci am primi-o, ne-ar fi impusi de colectivitatea cereia ii apa4inem. in plus, asemenea camcteriziri (denigmtoare sau elogioase, la fel de false $i unele Si altele) se ,,ibarte qire1i", negrii

fi

TOTI PENTRIJ UNUL S] LNT,L PENTRU

TO'f]

]q7

tr un monent istoric dat_ De exemplu, la llnele secolului al XVIIlea, englezii. care-Si decapitaseri rcgele si isi con_ 'olid.r.err prl2menrul..rveau fu mc.Ie rebcli .i zurbtrsrr. r) rimp Le rdnlelii -,,rb .rb.olulr5mJI Resel,rr So:rre rre.eru drcpl poporll cel mdi sJnu, ,i ordonal o.n Europr. o sute de ani mai tirziu, dupi enciclopedismul subversi\
si Revolutia Francezi, aceste presupuse ,,caractere natio_

schimb:i de 1a o epoci ]a alta. nefiinrl decit nistc senera_ Ir,,' ri ,JpenictalF -le tome, de !tJta 4trlr o ... i...rr ..n.

n"Je

i'i

Si dur. in stil nazist, xenofobia nu predice exlerminarea siriinilor. nici inferioritatea lor intrinseci: .,totce vrem este si seintoarci la ei acase; noi, cei de aici. sintem altfel... As1fel. se dI de inteles ci tdrile ar avea un mod de a Ii omcsen_ etem, ce trebuie ferit de odce contagierc striini. Realitatea

Ceva mai

inrersa.era semnele grtulie in expresie decit rasismul pur

cit se poate de dit'eriti: toate lirile s_au nlscut din anesiecuri:i convietuiri iDtre grupuri diferite: in locurile
este

Qiin epocile dc maxim metisaj etnic sau cuhural (Ionia se_ aMleai.H.. Totedo in rimout iui Atlbns al Xtea, in care convieruiau evrei, auri si crestini. America dc Nord la sfir$itul secoluhi trecur Siinceputul secolului nos tru, unde au venit imigranri din roate pirlile 1umji. Vicna . nului Iq00 cr... r-au prodrr mon enl(le celc mrr ! rc:rroarp

colului

ale civilizatiei umane. CrupLrrile .,pure.,, rasele .,purc... nariunile..pure nL m"i produc decit plicti.e"lj... s-u, me

Forma cea mai intr^lniti, dar nu mai pu[in pericu]oasd a
acestor peryeniuni ale dorinlei de a apartine,,alor sIi.. este 4ationalt:nul. Ld orisinr a to.t o ioeolog,e c"rc .L.linul \lalele modeme \i care Ie permilea cetilenrlor carc nu mai erau dispusi si se identifice cu un rege de origine divini si

]

nici cu nobilimea de singe sI aibi un nou ideai colectiv: Naliunea. Patria, Poporul. P.ofita de atasamentul logic pe care orice om il manifesti fatd de locurile Fi obiceiurile care ii sinl familiare, cit Ei de inferesul comun pe care il avem

IiS
cu

POL]TICA I'ENTRU FIUL MEU

tolii pentru crlLrcrurilc sAmearg:rcitmai bine in grupul ciruia ii apertinem (li ale carrui beneficii sau dezaslre lre_ buie sir 1e impirtdsim). Dar in secollrl al xxlea nalionalismele s au tmnsformat intr un soi de muzici bclicoasi, care ajustificat teribile rAzboaie intemationale qi discordii civile atroce. in definitiv, nadonalistii se definesc mereu .rrr'a cuiva, impolriva altei tiri saLr altui grup din cadrul slanrlui propriu si care poatl !ir1a pentru toate neimplinirile
voie s:i
Lrn

si prcblemele lor. Pentru a functiona, nalionalismul are nese simd ameninlat de dufmani extemi: dacl nu ar er'.r, dc. it o .irreuri naLiJne. r ll nallonali\l l_-u a\ e" ni.l

ci

hez $i aproape nici un rost. Doctrina nalionalisiS pretinde statul este consacrarea institulionalS a unei realidti,.spi

rituale" anterioard qi sublimi: Naliunea- Astfel, statele ar trebui si fie ceva ,,natural", care corespunde unei unititi prealabile de limb5, culruIa, formi de comportament si de gindire, unui ,.popof' consdtuil inainte de apailia statului respectiv. De fapl, toate statele existente sint .rnvenlii ivite din imprejurari jstorice (uneori foafte nedreple Si crude. alteori indiferente). Statele inseqi au confedt unitate practici unor grupuri !i comunitSli dive$e, inventindule apoi un .,suflet" politic. Nalionali$tii carc au deja un stat spun ci acest.,suflet" ti teritoiul sdu geogafic sint,,slln!e", cd nu pot fi puse in disculie sau atinse; ceilal,ti nationali$ti, care vor se ajungl si aibe un stat al lor, spun ci,,sufletul" 1or popular nu va fi respectat decii cind va reuEi sd se stateli. zeze. Darnici un statnu poate avea fundamente .,naturale" in nici un lel de rcalitate prealabild : toate adune si oblojesc aEa cum pot diversitatea, toate sint aflificiale li discuiabile. Ar fure" Ii lrmba. de ej'emplu. [Jnddn-entul ..nal ral al .larului.'in lu.ne exi.til aproape opl mii de limbr .i doar \,rco doud sute de slate: nici chi ar inzecindu-]e nu am reusi si Ie ,.stata1izim" pe ioale. Ce si mai vorbim de rase sau reljgii, cunoagtem fba(e bine ororile pe care le aduce cu de sine incercareapdn fo(5- nici nu s-ar putea altfel

-

TOTI PENTRUUNIJI, SI UNI-L PENTRU
a face .,purii'icarea

TOTI

89

etnici ' a unui sIat I N{enlalitatea natio !a LnlL ptoieLl poritic oromo\ rred e ptncn .lut ..rntern iatd de cel ,,exiern,.care il pindeste si declararea Lu.uJe.t robec:l ,,not ..1lLntce!a.[lec.11.._ Cut . . ezt, rirnic c"re.i irha iesii Urj cu rde\irare,e problemc pu.Ii-

firli.t:l

Jre

ce urgenre care se pun la sfirsitul secolului al

si stim daciun starrcspecti dreptudle omului Si cetilenia politjcd a tuuror celor care triiesc in el. d.rc: e.le in .lare \ii renullje lr o pxnc Jin .L\ erdn i dleJ lui pentru a colabora cu alte dd ln confruntarea cu proble_ mele mondiale, dacii oferi o proteclie rezonabili inlpoftiva
tru
este

ci important

xx

lea. pen

mizerjei si aviolenlei. Culoarea drapelului si inrind;rea pe care o ocupd pe hafta geopolitice nu conteazi prea mult. Unele state actuale pot fi reformale din raliuni de pragmrlJ.m pollic .i loare dr lrebJi sj Irdj.pre un rLn i ,-pranatronJle cdre \; l;ci impo..bile co,t untarile Jrnlre lar,i .i \i re,,ol,e mmle probleme comune ale omenirii. De dll. fel, fanatismul nationalist nu servesre decit la zeificarea stalelor putemice. la distnrgerea unora mai fragile care ar_ monizau intr-un echilibru precar diferite etnil sar la a sen,i drept trambuliii pentru oamenii politici ambifosi apartinind minoritdlilor culrurale, dar fdri programe autenlice menire \; lransforme .octetatea \i care a\leapti mai mulr de la super.tilrrle populJe dccrl de L profrii lor cdpacrtate de tudecari. Gata cu pe ersiunile dorinlei de apartenenF la grup a indivizilorl Sd vorbim acum purin (pentru cI acest capiiol devine aproape interminabil, prccum ralk-show-urile de la

relev,/rune I de.pre vrb,alitie rele ..re por .tricd dorinld poliric; de pdnicrpare. E.le e\ ideat c; e\ i\.a ,oine mu.re diferenle intle vechea democratie greacd si democratiile de azi, ca aceea in care triim si 1u si eu. Una dintre cele mai insemnate este faptul cd 1a greci participarea politicii era
ob1i.\,a/or-le, in timp ce nurnai dd. i omul vre"

(i o frca .i

astizi este un dreptcare se exerciti t.r c.rc porre .r ren:nra.

90

PoLIICA PEN]RU FIUr-

NIEU

Modul de pa{icipare este si el deosebit, pentru ci ceteti le g-e.e.tr err- 'nrc: .i .oli .ctaren puleru in'pr\er :l luarea deciziilor jmpoftante. fiecarc reprezentindu-se pe sine insusi; dar acum statele au milioane de locuitori, care sint convocati doar din cind in cind pentru a alege niste repraze n tanli politici carc sedelibereze Si si decidi de fapt ce febuie fdcut in admhislraia politici de zi cu zi- Schimbarea sistemului atrage dupe sine avantaie evidente, dar si

seioase inconveniente. Avantajele poate ci nu ar fi fost avanlaje in cazul atenienilor din epocaclasici, dar ele sint ca atare pentnr noi, carc avem o mentalitate Si un mod de vral; foane dilenle. \4cjonldled ceralenilor preci n_uncelL foafte putin sau deloc (pentru asta erau sclavii !), drcpt care
aveau la dispozitie destule ore din zi pe care lepuieau dedi ca adunirilor politice; noi, in schimb, sintem mult mai ocupati cu treburile noaslre profesionale si ar fi o mare siciiali

simai si studiem sidezbatem prcblcmele administririi sra lului. Grecii nu puneau rnare prelpe,,viala p vatif'.lisind treburile casei si ale familiei pe seama femeilor. categode clar secrlndari in Prlis: singurul lucru caae conta Denlru un grec era realizarea publici, unde se inlrecex $i colabora cu egalii sii iieln disculi pe teme politice saujuridice,
fie in distrac(ii colective (tragedii, comedii, o1impiade...), fie pe cimpLLl de betelie. Pentru noi, cei de azi, mult mai importante este activitaiea noastri privati, hobby-urrle si pl5cerile pe care nu simim nevoia si le implrlim cu cei' lalti, cultivarca sentimenlelor de dragoste Si protectje in cadrul lamilial, asigu.area bunistfuii la nivelul noshx pentru noi si cei pe care ii iubim, toate acestea purtiind numele de intimiateanoastrd. cdreia ii acordim mai multl inporlante decir vrefi i nodnre oLblice r nu obi.nuim oare sa spunem cd \ia\a ad?firald o constituie vacantele si serbitorile, nu munca remuneratS?) $i pe care o apirim de ingerinfele statului. Grecii erau in primul rind.,politici", adicx Eiiau depinzind de pallr, care era treaba lor principall; noi sintem

TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU

TOTI

91

in primul rind pafuculaT-i, de aceea diruirea noastri pentru
treburile publice este destul de limitati. pe tine, de exemplu,

mi duc mai departe, nu te ved renuntfud Ia transm! terea unei finale de cupi sau la a iesi cu gasca penru a te dedica revizuirii critice a bugetului statului... Las la o pafle
ca sd nu

fi complexitatea pe care o poate atinge gestionarea sub toate aspectele a unui stat modem (in compara(ie cu pollr-ul glec) pentru oamenii fird o pregitire de specialitate, sau cit de problematic poate fi si consulli toti cetllenii asupm acestor chestiuni. Mi impresioneazi mai putin aceste dificultili, pentru cepod fi bine informat de cdtre specialisti, ffui sA fie nevoie si te spealte dificulteli, cum ar

cializezi tu insu(i (majoritatea oamenilor politici profesioniqti nu stiu mult mai multe despre problemele reale ale tddi decit $tie omul de pe shadd care citeste ziarul din ziua respectivE). iar dezvoltarea miJloacelor de comunicare, care ti permit si intervii intr-un concurs televizat de la tine de acas6, ar putea facilita $i participarea noashd globali la dezbateri sau Ia vot. Nu, partea neplecutl este ce aceasta ne-ar lua fomte mult timp... si te apuch lenea doar imagi-

nindu-ti cum ar fi ! Iatd de ce guvemele democratiilor de astxzi sint formate din reprezentan[i alesi de ceth[eni, care se ocup6 cu rezolvarea problemelor pmctice ale administrerii comunit5lii in acord cu voinla expresi a majoritetii Si sint plititi penftu asta, Panea proastd este ce acesti reprezentanti manifesti o evidentd tendinti de a uita ci nu siot decit niste mandatafi mandatafii ,lrj!/ri $i de reguE se trans- Partidele formi in speciali$ti in a comanda. polltice au in democmtia modema un rol care nu mi se pare uqor de inlocuit;darp.in listele electorale inchi se, pdn disciplinade vot in parlament si unele procedee autoritarc, ele sfirsesc prin a deveni aproape impermeabile la critica si controlul cetilenilor. Urmarea este cd cetitenii devin tot mai dezinleresati de chestiunile publice (,de ce se te mai sirifoci

92

PoLmcA

PENTRU FTLrL MELi

daci ei tot lac ce au chef?") si de politice. DupA pirerea mea, aicilsi are cauza li.o, u/rlia pe care o intilnim in roa te l5rile democratice prirllre poiiticienii profesionisti: Si fii aten! ci in majoritatea cazurilor esie vorba de persoane care procure bani prin mrjloace ilicite, dar nu in lblosul lorpersonal (de$i mai sint !i din A$da!), ci pentru a finanla bunul mers al panidelor 1or. Iar aceste partide, care nu sint decir un in.lrument me It \i facrlrteze partr,rllred non(tli a tuturorintr-o anunlir:i misuri la treburile guvemdrii. sfirEesc pdn a deveni scopuri 1n sine si prin a hotiri ce e bine $i ce e rdur tot ce se face in favoarea panidului esle bine. tot ce prejudiciazi partidul este riu. O idee foarte penculoasa. care trebuie comb5trta in rei fel-ri:
a) aplicind cu toatl severitatea legile qi nelisind nepedepsite delictele nimlnui, oricit de inalti i ar fi pozilia ln ierarhia politici a ldlii : b) incercind se /-elalirlzrim rclul partidelor politjce, luindule din privilegii Ei din importanli, neacceptind mecanismele autoritaJe care impiedici vocile cdtice eunud Ior si se exprime !i se-$i pune in valoare opiniile; c) dezvoltind alte forme paralele de participare 1a viata publici a comrnitSlii, ca de exemplu colectivele cetdfene$ti, adune.ile locale, gruperile profesionale etc.

di

intr-un cuvint, evitind formarea unei cruste de inamov!
a comanda, sub care tof niste resemnal specialiqti in a ne supune. Un ultim pericol al participlrii politice

bili specialisti in

ceilalt

sh

fim

- facem in api jur ce Ermin. Intervenind in viata publici, o rarea foarte logicI a intereselor noastre. Dar, daci ne - un pic, interesul - nostru principal este si facem ca gindim societatea in care trlim se fie cit mai... ro.idla cu putinfi, scuze rcdundanla. Adice si se menlini bine echiiibrati- chiar daci existl conflicte qi antagonisme (nici vorb:r si

ii

cu asta

iti

TOTI PENTRU UNUL S] UNUL PENTRU

TOTI

93

fin..tori
ca

ca unul" l). dar

tiri violeniiinre

pafleneri. si ga-

si asigure responsabilititile si. desigur, nici un om si nu se simd abandonat in pidure, zdrotrit 1a cel mai mic semn de slibiciune omeneascd. pdrisit la cea mai mici alunecare de pe calea b:ituti, dusminir pini la exterminare pentru cI e dife t... Lasi-md sd-!i repej citeva tautologii esentiale: cind vo$eam despre clici, te-am asigurat ci primul nosEu intercs ca oameni eru si fim cu ade\'drat ufiani. acum cI vorbim despre politici, nu-mi vine in minte nimic mai lnteresant decit si-ti amintesc ci trebuie si atingem o societate.r/ dderdl-dr sociali. Solidari,alcx nu in.eamna renunrd la inrere.ele prolrir. ci a ne " aminti, apirindu-le, de acest prim inlercs esenlial. Si exlsti pericolul ca, parlicipind politic la adminislrarea treburilor comune, acest interes primordial, de evident ce este, si fie cel mai pulin prezen!. cel mai trecui sub ticere cu scopul de J obrine ooreje J\^dnr"je rmediJle care Je lapr. I"ra el. nu du niii o \ Jloare. 1,, rducl aminle de de\ i7a mJ,chel.r dlor din celebrul roman al lui Alexandrc Dumas? ,,Toti penlru unul \i unJI penrrr toti". Te x.igu. ca nu ..e in\ entat o fomuli mai bunipentru a fi mai puternici si mai boIali. \ reau ,a rpln ohet]?\t, tnai putemtcl ii o?enerrc mai boga(i. desigur. Da, trebuie si recunosti si tu cd in tond toimai de.p,-re a.ra e:re rorb.i Bun. gara de".um: sprc bogitii vom continua sA vorbim miine dimineati...
ranteze drepturile Si

Ia de citeste...
..lndividul critici societatea. darsocieralei I a produs pe nrdi contarietare penru ci Du o pulem numi con, lradictie determiDi foarre mulre conflicte. Societalea. sau aceste persoanein mod conventional dominanrecare vorbesc in nrmele ei cred ci individul nu exisli decit pem.u a o stuji. Dar ce lrc.Lr no1{rLo. e,re.; .crn.rL. toare pinr.e \ir p.nr,u ca doar pa(ea mecanici si-$ipoaii conrinua nebuneasca sa curse!.. (G. Santayana. Stdpiniri si puteri)

vid. Aceasti

94

PoLITICA pt NTRU FtuL MEU

.,Mai sinl astizi si din cei care dlspreluiesc descoperirca

ind!

vidului si a valoii saie ti folosesc cuvintul < individuatism, in sens peiomliv. Poate ci excesul de individuilism este neeativ fi cu si-EuranlI individualismul se poare manifesta i. Ionne decadenle. Dar cind frcem bitanlul nu trebuie sI scipim din vedere cA oamenii nu recunosc valoarea individului intr-o lume Demiloasd, inumand, in care sn ucizi e ceva nonnat. Ia fel de
nonnal ca a muri. A$a era la anrici, dar nu mai esle ta noi. Pentru noi, a ucide este .Au. penru ci viata fiecirui individ conteazi, a]e valoare, este sacd. Si rocmai aceastl cr€dnr6 a valorii esteceacare ne fice umani. ne face sirespingem cruzimea anticilor ii, chiar ln prezent. pe cea a socieiitilor neindividualiste.', (G. Sanoli Elenente de teorie poLiticd)
,,Una dinte amiDtinle cele mai vii ale copihdei mete esle de a fi ascultat la radio al doilea meci de box dinrre nord ame ricanul de culoare Joe Louis $i germanul de caregorie grea Ma,( Scl'meling. Schneling I-a ftcur lnocq.our pe Louis in pnma runda $i presa nazisti a vorbir cu elocin(I despre superioritatea rasei albe. La meciul revan$d. Louis 1-a Ecut knock-oui pe Schmeling. in pnma rundi, dacn nu miinsall memoria. Arbi-

trul i a pus microfonul in falI i.vingirorului si 1 a intrebat emotional: < Ei,Joe,le simti min&u de lasatain seam asta?,,

iar Joe a rlspuns cu accentul caracterisric din sud: ( Da, sinl mindru de r25a mea, Iasa umann, desigur. >"(cabriel Jakson)
.,Pe pimint existe un mare numft de nariuni polenlinle. Tot a$a, planera noashnnu poate adlposri deciiunnumnr linita!de

unilili politice

auionome si independeDte Orice calcLrtjudicios

ar indica probabil uD Dumer de naliuni potenriale nrlrmai mare decir cel al statelor posibile. Dacn acesr mrionameDr sau catcul este corecl, nLr toti nationalisrii i$i pot vedea arinse scopurile in toate cazurile si in acelasi timp. Realizaren unora inseamnn trus

[ ..] De lapr, la fel ca si stajele, nariunile sint o posibilitate. iar nu o necesliate uDiversali. Nici nrtiunile, nici natele nu exisli in orice epocisi in oiceimprqurare. pe de alri parte. naiiunea $i slatul nu reprezinti a.s.ali posibililaie.
trarea allora

,

TOTI PENTRT; LTNUL SI L]NI,'L PENTRU

TOTI

95

NatnrnaiismLrl susline ci sint ficure unul penru ceHlih, ciunut firi celnlalt sint ceva inconpler si ragic. Dar inanne de a aiun ge si se logodeasci, liecare i lrebuit si se dezvolrc. iar aceasri dezvoltare a lor a fost irdependeld si intimptitoare. E neindoiehric c: srarul a apetul iili ajulorul na.iunii t I Cel care di nasrere Datiunilor esle nationalismul. nu inve$ 1...1 Nationalismul prcdicn si aplri diversitatea culruraii, dar de tapr nn pLne orogPnilaleir dr'r in inler.or.ri . rr .r. in TJr mr... m&r -3 nrrre unilitile polilice." (8. cellnet.Ndliu i si nationaliskl) ,,Desi variazi de la un sisrem partamentar din Eurcpa occi deniall la altul. listr plingerilor la adresa partamentelor a cres cut constan!- Tendlrla acrual, esre de a vedea parlamenrul tor mai mull ca o itampih pusn pe decizii care se iiu in alti parre. Un punct de vedere cue unneazl adesea pliDgerilor referjroa, re Ia pompa ca de pe vremea cavalerilor pe care o afiseazi par1amentuL ia dezbaterile dtualizate si ti preocupinte pentru amnnunte lipsitc de imporranti. ExisLI si semne. foare vizibi Ie in miscirile sociale, ale convinge i toi mai mari ci democralix nu este dorr o chestiune a parlameDrului si cn sint de prefera! annjarnentele la iivel iocal si nritiarivet. civice. 1...1

N-re\.rdr i,i.'o.alrni.. rnregir,

Dorit..

coc\.prorro c

e

simultan libeflilile democrarice civile si sn aboteascn parLa.rcnlul. Si nici n a existat vreodati Lrn regim potrric care si mentiniun parlament democralic si in acel,si rimp siaboleasci liberlitile civile. Si, piniinmomcntul de fati. n-a existar niciodati un regim politic in care o socieiaie civiLi poslcapiralisti si irbine protuno. lil.er Jrr oolirrp\i rnpdrt, nenrac \:i \iqilent. Conslruirea exacl a acesrui lip de ftgim ar purea ti unul din pariunle istoice de rraditiei sociaijsle contemporane... (J. Kcane, D ennctutie \i so.ieta te. iild)

CAPITOLUL

SASE

Bogdliile acestei lumi

Animalele sint oare sirace sau bogate? Chestiunea nu prcap:re si le inlereseze, in ciuda celor sugerate de fabule prca antropomorfice, precum cea cu greierele fi lumi ca. Annnalele au a-si rczoh,a, drrliflf€11: hrani, ad5post, pmcrealie, apirare in fala du$manilor... Uneori si le satrsfac in mod convenabil, alteori esueaz:i. iar dacl esecul este prea gmv sau prea indelungat, de regule mor, drept cdre rode ji\ i rele .inl e\rrem de .irguincioJ.e rr x..r procum ceea ce le lrebuie, In plus, au o idee foarte clard despre ceea ce le face trebuinte: mai pot gre$i in ceutirile lor, dar niciodaiS nu gre$esc in ceea ce piveste obiectul accstei c;uLiri. Au mai cLr-ind pJline capricii .r. , u 'ipuranle. nici un fel de fantezii. O datl satisficute necesitl{ile, anrrnarele re oOlhne5c salisrd(Ule: nu se apucr si in\enteze trebuinle noi sau mai sofisticate decit cele pentru care au fost ,,programate" in mod natural (mh refer, firefte, la animalele sebadce, nu lacelepe care o ul le-a ,,civilizat" mai mult sau mai pulin). A numi ,,bogate" animalele care-Si \arisfxc treburnlele ci ,.sir"ce" pe cele care nu reusesc.d o fac5 este puln exagerat, dar, in fine, judeci $i tu... Cazul oamenilor e destul de diferit, cred ci elti de acord
cu mine. Marea deosebire este ci noi, oirmenii, nu $tim de ce avem nevoie. Vreau si spun ci, dintr-un punct de vedere strict zoologic, ltim cd avem nevoie de hrani, adipost, procrealie, apirarc qi toate celelaite de care au nevoie Si alte

mamifere aseminitoare noui. Dar ne reprezent5m fiecarc

i00

POLIIICA PENIRU FIUL N'FI]

dinire aceste trebuinte de bazi insoiite de cerinte speciale care le complici pinl la a Ie face interminabile si insatiabile: acum vrem sd n1incim, apoi vrcm si mincim cutare sau culare lucru, nrai lirziu sintem gata si ne dim viala pentru a minca exact 1ucrul acelape care ni se pare ce fcbuie si-l mincim, din cind in cind linem regim sau facem grcva foamei; mai intli ne addpostim sub o stinci, pe umi intr-o
pe$terI, apoi intr un copac, apoi construim palisade, fortirete, zgirie-noi... Ce se mai vorbim de succesivele complica{i pe care le-a adus reproducerea sexuale. Cind un animal si-a satisficut o ffebuinti, o lasi deoparte pine in momentul in care aceasta apare din nou; noi nu o abandonim nici o clipi 5i ne tot frdmintim cum s5 o satisfacem mai mult si mai bine. Animalele cauti. noi scotocim. Orice trebuinti este ceea ceeste (fizice, zoologica). darmai este Si ce vrem noi se fie, ce vrem si ajungi sa fie, astfel incft
orice trebuinli satisfecute nu provoace doar uEurare $i odiini, ci si neliniste, dodnll de mai mult si mai bine, tot timpul mai mult Si mai bine. iti spuneam mai sus ciproblema este ci noi. omeni'. nu sltm ce ne lrebute: \reau \d \pun ci nu qlim ce ne trebuie pentru ci $tim ce rrem.lat,Ta

k

oameni, ,,a vrea" este prima si cea mai imprevizibil?i din-

'reiesc. rn rimp cc oarneni, lr,1im... penlru ca \ rem. Multe complicatii ne-a adus noud, oamenilor. acest a trii pentru a voi in loc de avoipentru a trdi (ca animalele): ansamblul tuturor acestor complicarli l-am numit .r1r.r/.ri si, ca slflm mai moderni si mai trufasi, .Iri1zd1ie. Nu me
intreba daci sint bune sau reie cultura si civilizatia, nu m?i intreba daci ne-ar fi mai bine daci am trii potrivit trebu intelor noas[e narLlraie. precum celela]le jivine. Fac parte dintre aceia carc cred cI, la oameni, ,.naturaf seamnd si prcdLlci culturi si civilizalie. Dar existiplreri deosebite care \in. mu.r mai rnporranre de, ir a mea. in .ecolul

re rebuinte. Ingiduie-mi puini gimnasrici dialecrici: animalele vor (adicA poftesc dupi necesititile lor) pentru cd

i

EoG,ITIILE -ACESTEI

LTB4I

IO1

al XVIIllea. filozoful Jean-Jacques Rousseau a atribuit dezvolt:rrii civilizaliei inegalitatea, exploatarea, rivalitatea dintre oameni si toate celelalte rele a1e conditiei noastre.,Toti oamenii se nasc liben, dar pretutindeni tr;iesc inlSn(uili", spune Rousseau; in lanlurile convenlionalismelor, ale institulilor !i prejudeci[ilor sociale. Lainceput, oamenii lriiau singuri. fari limbaj $i respunzind doar instinctelor Ior naturale, Nu aveau posesiuni Si nu ascultau decit de naturi (s9 supuneau legilor ei, dar nu invenlau el aceste legi). Oamenii aveau totusi o calitate pe care animalele nu o au: capacitatea de d ,re pel/ecliond- Ne intoarcem deci la ce ili spuneam mai sus: ,,mereumai mult $imai bine". As! fel, au inceput se se intilneasci, au inceput si vorbeasci, s-au imitat unii pe allii. s-au striduit se iasiin evidend unii [ala de a ll ii. ]u rn\ a!at si nu se mdi mullumed\c; cu nrmr. din ce aveau etc. Si iatd ne I Sd fie limpede, Rousseau nu recomanda intoarcerea la starea naturalS primidve, lucru m[ional lmposibil, ci organizarea societitii fi refoma educatiei astfel incit si recuperim u. soi de ,,a doua naturi",

onal]ull... drtilicidlAin cadrul dueia si se fi corectat majo-Idrea rneg.llirilor si serviru!rlor.are .le oprimri. DacaRousseau nu predica intoarcerea Ianaturi, imaginenz X d ce pol spune eu, care cred muh mai pulin decit el in ,,bunl Silbatic". Scriu aceste cuvinte pe un computer, tu le vei citi gralie lumlnii electrice Ei industriei editoriale, vreau s:r temlin pagina aceasta ca sa mA duc si vird un film la televizor qi pentru cI m:i cam doare capul de atitea gindLrri an .i iru'mediar o d.pinna. Jsa ca daca rn-a' pomi siproclanr ci civilizaliaeste url lucnr riu n-as spune decit rol-be godle. Nu vreau ca civilizatia si dispard sau sI descre.'5cj. oimporri\ d: \ redr .i .e ','r i'i, -p .r mri mull. in plus. societatea omeneasce inventeazi lot fe1u1 de lucrufi (norme, tehnici, teorii...), dar niciodad nu ,dez-inventeazl"
ceva. Cind ceva deja inventat nu ne place, nu se dez-inven leazd. ci s? inlacuiette cu alt:i in\,enlie mai buni. Pentru a

102

POLITICA PENTRU FIUL MEl]

Tn.rruua .o.ii .i ,;reia Rou..eau ii alnburu c-u,,. relelor no".tre cele mar m:rie,ret\.ft.ittdtea. in momen,:l in care un individ istet a irgrddit un cimp ri a spus ,.dsta e al meu", fiind crezut de cei care l-au auzit, au inceput toate conflictele diire bogali $i sfuaci. exploatarca etc ... Cel putii asa vedea lucrulile Rousseau. A procl na (si a

ne lecui de inventiile noastre nu existi alti cale decit aceea de a continua si inventdm... mai mult si mai bine.

stabili legal) ce este a11dl si ce este.r rr.,r este cauza nenumaratelor necazuri infuchipate de stat. de polilie, de binci. de fapiul ci profitim unii de allii si ioare celelalre sen ituli in vigoare. Originea adeveratei lr?galil.i/i dintre
oarrenl 1'r P\le pol tcj. sn-rc Rou".e,u. ct econonica, Intr-adevir, antropologii sint de acord ci societitile primltive sint economic egalitare (despre inegalititile de putere, stirpe si iera.rhie am vorbit mai devreme), adici menrbrii ace.rord ,o.edd plll e lUcrrri Jc lor. de ^bice: cdm cce leasi, iar lucrul cel mai valoros este proprielatea co uni. Observi rotusi ci indi!idualitarea (adici independenta si
auionomia, capacitatea de decizie) este, inci din acesr sta dilr, legald de posesiunea anumitor lucruri: dat llind ci in cadrul ldburilor ..individualiiatea" efectivi este cea a grupu]ui, siproprietatea este mai ales comunS. Sint egalitari intre ei. dar nu cu vecinii ior, pe care le place sA i intreacl in .,mirire" si ceroru nu le permit, fircSte, si le ia bunurile. Cind depozitarii individualitirlii sint membrii grupului, c?nd, cu a lle cu\ inle. indr! idualirdlea devrne. ca .a (pun ,sd. pri val5, paniculard, si pmprietatea devine la rindul ei privati, paticularl. Dacd vrei, procesul este invers: plecind de la

propr ierarea privar; rpar .i .rdivi,,ir priv r... Inneb idJa.i: ene bun ."u rl]u acesl rezu[ar? ili ri.pund. iaresi, ci a trecut atita iimp de atunci qi cA imi e totuna. Mentalitdtile splendide si categorice precum cea a lui Rousseau apreciazd realititile sociale Si politice in mod absolut: pozitiv sau negativ, bun sau riu (pentru a compensa aceasti

BOGATIILE ACESTEI

LUI,II -

103

tendin!5, cei cu adevirat inteligenti ca Rousseau se contrazic copios, drept caJe ln opera lor existi mar multe punclede \edere,, \, FiJeste. si Rou.ceau ttic ci osrnenii au lbsl 'tntoldeauna propr-ietd,-i, fie in comun, fie particu litri. Ei bine, proprietatea?, ildrd a produs efecte atit pozi tive cit Si negative, depinde din ce punct de vedere prive$ti. Proprjetatea privati promoveazA inegalitS!le, invidiile, licomia $i ii face pe oameni si se identifice cu ceea ce au, nu cu ceea ce sint, concentrindu-se asupra bunurilor lor si disprepind rela(ia ri,?patetic.i cu ceilalli. Dar tot prcpri etatea privatd permite dezvoltarea independenlei {iecfuuia, a autonomiei sale, distanfarca crcatoare fal6 de unanimitatea grupului $iil face sA creeze drepturi $i indatoriri bazate pe deliberare ralionali, nu pe automatisme colective. Dorinla de proprietate privaid poate distruge necesara solidaritate carc face ca o societate sd fie ceva mai mult decit o grdmadi de oameni care trhiesc impreuni din intimplare ; dar negarca totale a proprietelii private anihileazi suportul simbolic qi material al personaliti[ii umane, tnnsformind astlel comunilalea inlr-o hoard; 5au inlr-o calarmir, propovedu,,Dacd nu ar exista proprietate privatd iesc unii birbali inviluili in sfinlenie toi oamenii am fi frati." O fi din cauza piginismului meuinniscut, dar iti mltudsesc ce nu prea me incinti ideea cu oamenii ,,fratl': asta ar insemna sx ne ceu6m un tatd comun si, pentru c5 cerul e prea departe, pe pamint l-ar rcprezenta biserica sau staol. Eu mi multumesc cu ideea ca oamenii si fie ?dr-

-

-

tereri, leali !i cooperanli unii cu allii, egali in {ala iegii. Dar pentru aceasta proprietatea privad (supuse rest.ictiilor sociale necesare) nu numai ci nu rcprezintl un obslacol,
dar este chiar o cerinle indispensabili.

Prcpdetatea, banii $i celelalte surse de probleme primesc un nou impuls o dati, cn urbanizaren, adich o dali cu incetarea vietii de tImni, 1e8a[1 de pxmint, in comu nitdli mici, $i cu trecerea la traiul in orase, cu multimea

104

polrlcA

PENTRU FILL MEU

1or de meserii, arte si comert.

dezrAtlAc ineazii oamenii, ii face independenli de glie si de sat, 1e oferi cunostinte noi, ii pune in confact cu pe oane venite de de-

yia\e ]j.bani

lanc. le pennle noi [orme Je a-s; c.,illpr pirnea .i prir, urmare noi vitufi... si noi vicii. Fird indoiali, mireste conflictele. tentatiile si mizeriile, dar si elibereaz 5 de multe ingrddiri. Un vechi proverb medievai ne asigud cA ,,aerul de oras ii face pe oameni liberi". La oras exist5, desigur, mai pulind egalitate economice, dar $i mai multe posibilitlti de a-ti invenla o viatenou5, diferiti de cea a pdrinlilor Si de cea a celorce ne inconjoari. Nenorocid Asta de ban creeazi noi ierarhii, dar 1e sterge pe multe din cele vechi: economisirea devine mai impo.tanti decitnobietea singelui, priceperea in come4 se dovede$te multmai folositoare decit talentul de a minui armele... Indivizii se ]urrte intre ei pentru a se pune in valoare qi vor cu orice prit si fie r..?irr:pe operele lor, pe invenliile lor, pe bogiliile ri bunudle 1or, dar in fond vor sefie sr5pini pe ei in$isi, pe viala $i destinul lor. Astfei, se elibereazd depiedicile trecutului, dar devin sclavii uno. servituti inedite. Me vei intreba din nou: este bun sau riu acest prcces modemizatorcarc ne-a transformat in proprietari? A merirat? La care eu iti voi respunde intorcindu ti intrebarea: merite sd ne mai ostenim si intoarcem pe toate fetele acest proces care nu stiu dach mai poate fi intom ? Stii bine cI pre[uiesc mai mult ceea ce potenteazi indivizii decit ceea ce egalizeaze grupurile, asa ci n-am sI-ti mai spun ci ar fi o pie.dere de timp si depiing amamic ce s-a intimpiat... In orice caz, sd nu uitim insi ci proprietatea a existat dlntotdeauna in societatea omeneascd, fie ea colectivi. privati sau (in ajoritatea cazurilor) mixtl. Cu alte cuvirlte. toate societitile si-au pus prcbleme earnorric?. Economjanu provrte din elorlul de r.arirlace nevorle umane. cjci )t Jnimalele dL ne\ ot. drr nu au econom.e, Proprie(alea. aLumularea de bunuri $i previziunea viilorului sint cele care

BOAiTIILE ACESTEI LU},fl
dau nasterc

105

perpleritilii economistiior, pe carc un scriitor \colr.,r! drn ,ecolul lrecur flromir C.,rl] le ir I u'ne1 profesori ( ai lugubre" l). bineinle,,respeclabili Si, Stiinlei les, in chiar inima economiei sr: afle pafiea cea mai lugubri a Qtiintci lugubre: m?r?.d. Si pentru ce te cunosc asa cum te cunosc, sint siSur ce nu te voi surpiflde spunindu-[i ci

-

-

noui, oamenilor, nu prea ne place si muncim. Sintem fiinle active, ne place sdnejucdm, si cil5lo m... dardisciplina muncii ne plictiseste. Partea rea este ci, avind capacitatea de a anticipa ce se va intimpla $i de a ne bucura sau a ne face g ji penlru viitor, ne-am trezit muncind din cele mai \ e. hi l'mpJri : penru a deveni sr;pin:i zrler de miine ne-rm f5cut sclavii acestui miine. Alurisitele paradoxuri ale condiliei noastre I Celelalte fiinle vii sint conditionate de ce s-a intimplat, noi. de ce vrem si se intimple sau de ce ne este teameci s-ar putea intimpla. Ceea ce ne mil?d nu este trecutul, ci viitorul. Conform vechiului mit iudaic, in gridina Paradisului nu exista decit prezentul etem, drept care nici giind de munce. Dar apoi a inrervenit acel nefericit incident cu mirul oferit de sarpe, iar condamnarea a fost categorici: ,,i[i vei ci$tiga piinea cu sudoarea frun{i". De atunci, munca a fost mereu vdzuti Ei ca o pedeapsi, asa cum o dovedelte etimologia insisi: in vechea slavi rronla

insemna,,tlud5, chif '. Un prieten de-al meu spunea ce dovada faprului cd
munca este un lucru

riu !i neplicut

este cA e$d

plitit

pen-

tru ea. Si daci mA Bindesc bine, cea mai buni modalitate de a distinge munca de alte activiteli plicute, precumjocul sau afla. este faptul cd numi ,,munci" numai treburile pe care nr le-am face dacinu am fi obligali. Popoarele asa-zis silbatice lucreazi doarciteva orepe zi: membrii lorposedi foarte putine lucruri, sinl deslul de nepregititi in fata cataskofelor viitorului, dar se bucurl de mult timp liberpentru d lelp\i. a .pune po\e.ri .ad a l"ce glLme Lnii pe ,ermc altom... Deqi economislli spun ci triiesc in,.penurie", cefi

106

PoLmcA

PENTRU FIL-I- MEU

e cX slnt bogati in iimp liber, un bun de care am dus mai intotdeauna lipse. Dezvoltarea civilizatiei a m6rit enom cantitatea de muncl socialmente necesari : marile aglomeriri urbane, monumentele publice (unele de dimensiuni cople$itoare, precum piramidele din Cairol), soselele, viaductele, sistemele de canalizare, fabricile de obiecie de uz curent $i de mfinamente atistice, comerciantii, birocraia administrativi, scdbii, dascIlii, militarii etc ... alitea si pus atitea noi sarcini au capit tihnitei vieti sdlbatice a strA-

-

mosilor noltiDe buni ,eam5. in nicr o societale urbana munca cea detestad nu a fost repartizate in mod egal- in toate epocile au fost citiva, pulini, care au reu$it, prin ford sau prin diferite irucuri oratorice, si-i faci pe cei mul1i sd munceasci pentru ei. in timpul Antichitdiii, sclavii au dus geul muncii: p zonieri de rizboi, condamna,ti pentnr difeite delicre. membri aj..raselor inlenoare (inca maj spunem. ce oroare ! ,Jnuncegte ca un negru") $i a$a mai depa,'le... De$i importan(a sclaviei pen[u munc5 a diminuat cu timpul, institu,tia s'a mentnut ln Europa pina in secolul trecut, iar in unele tiri de pe alte continente si mai mult: in Arabia Saudite a fost abolitd prin 1960 ! Mai apoi, in Evul Mediu Si Ia inceputul epocii modeme. sclavii erau cei care ,,apa4ineau" nobilului senior, stapin al satului in care se niscusere, precum ogoarele si copacii care 11 inconjurau : obligaia lor era si-l intrefine, se face parte din armata lui dace era cazul Ei chiar s5-i punx la dispozifie fetele de miritat inaintea noplii nunfii. MeEte$ugarii burghezi (adicl locuitori ai ,,bulgurilol', ora$ele al ciror aer elibera de sclavie) reuseau si-$i poarte sinSnri de griii $i si-$i fie propriii stdpini, ceea ce a constituit ferd indoialS o ameliorare, nu clezi? Dai majoritatea afacerilor emu familiale, iar copiii trebuiau se se supunl autoritdtii pirintilor sau a
rudelor apropiate, cme adesea erau niste vStafi mai di decit vechii latifundiari feudali. Tu, care imi spui ,,tiran", ar fi

BOGAT]ILE ACESTEI LUM]

10'7

si-i cunosti pe acei implacabili titici-intreprinz:itori I Iar in tot timpul :ista Antichitate, Ev Mediu, epoce jer?eile modeme duceau Eeul, pentru cir trebuiau si facA reburile casnice care le erau rezervate si, in plus. multe rebrrr oe hirh"'i ,"gricLltJr-. mJnut'aclu A .r -.- mJr depane). De obicei, o mare pafie a birbalilor munceaupentru alt birbat, dar femeile munceau deseori peitru palron si inlordeauna pentru sotul 1or.
trebuit

-

SecoLl

luii

modeme (cea americana si cea liancezi, care au pus capAt vechilor privilegii nobiliare si mosieresti, introducind pr n.rpr:l rrrrer dento.,r r/a,a .1a,,. cerr, ce e ecr nu

"l XVITI-Ie"

a

\unorc-l .clc do.i rnon rcro.

cunoscuseri. O dati cu noile industrii. burghczia intreprinzeioare a devenrt petura conduciroarc a socielilii. A inceput avintul ..?ilr1iJr r/1&i. sub dominalia cirmia este

fi astizi lLrmea dezvoltati in care triim- Ideea bazi in capiialism nu este serviciul fdcut altor oamcni privilegiati (toti sintem egali) Si nici ansamblul social. ci intercsul care il mini pe iiecare pentru a-!i cduta propdul cittig pentru sine insuli si pentru ai sii. Dar penffu cd fiecare isi cauti propiul sdu cistig, societatea se dezvolti substanlal in ansamblul ei: dorinta de ciltig s-a dovedit a fi un stimulent pentru dezvoltarea industriilor. favorizeazi noile inventii care fac munca mai pmductivi Ei viaF mai comodi, in timp ce competitia dinfe producitori sporeste cantitatea de bunuri, le ieilineEte Ei 1e imbudthteEte cali tatea, Cu toate astea, sub alte aspecte decit cel economic cdpiDli.mul prodJLe mai purrne benelrcrr. i.lci oe lJ rnceputurile lui. noiiuni precum mila pentru necazurile semenului sau solidaritatea cu problemele acestuia au cam fost Iterse din prcgram. Dat fiind ceera vo$a de amfui cit mai mJl ci5rigul. inueprinlilorii crpilaii)ri au opr"t pentru a-i lace pe muncitori sA lucreze cit mai mult si se-i pleteasci doar atit cit si poati supravielui. La inceputul secolului al XIXle,r era un lucru obirnuir ca puslaniide noui \au rece
organizatd
de

108

POLITICA PENTRU FIUL MEU

ani sd munceasci saisprezece ore pe 21 ln posdviirii sau tabrici. Cind relbmatorul socializant Robert Owen aredus in intrcprinderilc sale munca infaniili la.doar" unsprezece ore pe zi (restul fiind dedicate activititilor educative si recreative), inovatia lui a stimit Llimirc si a fost consideratd \ub\er,iv;... De bunri.eama. nici munciro r-(op,r nici adullii nu aveau dreptul la vreo rcvendicare cit de micd, nici se prolesteze conlra teribilei Iipse de salubdtaie din inrepdnded, nici sA beneficieze de vreun ajutor in caz de boali sau bdtrinele. Nu am nici oindoialdce iari miscdrile si luplele sociale din ultimii o suti cincizeci de ani conditiile de lucru ar fi rimas neschimbate pina astdzi. In tale unor astlel de dbuzun e.te logrc ca muncitorii industriali asa-numitui ,,prcletariat'- si fi organizar lel de fel de proteste Ei acliuni revolutionare impotriva prcpdetarilor capitalisti. Cu toate ci ideile lor anarhisle, comuniste sau socialiste au fost in aparenll foarte radicale, in fond era rorba de o parricipare mai echitabild ]a bogeria pe care o producea rcvolulia industriali. Pentru aceasta muncitorii lrebuiau sl-fi arate fo4a, sI se asocieze in sindicate, si-si exp.ime politic rcvendicirile nu atit penfru a disrruge capirdlismul ca \iirem de productie. ci pcnlru a I obligd (d r../r.7//iz,:p mai blne. In ahe cazuri .-a Jo t a me.ge mult mai deparie. Cei care au urmat gindirea lui Karl Marx, cel mai important teoretician social al acelei epoci, au propus ca proletariatul sX deviDi pe caiea revoIutionard a dzboiului civil clasi dominanti, si aboleasc?i prop|ietrtea cepitali,ri;t .5 r r.trureze o economie.d?r, rrsii, in care conducerea statald unici si se ocupe cuplani trcarea orodurtrei 5i .u sabilirea relnburiilor. in q;rile rn care aceasli doctrini a fos! puse in practici (incepind cu

-

-

Rusia), rezultalele nu puteau fi decit proaste. Statul a crescut pind la a deveni un superintreprinzitor capitalist. cel mai mare tiran qi, in plus, cit se poate de ineficientl libertilile civile pe care le aduseseri revolutiile burgheze din

BOGATIILE ACESTEI

I,I]Ifi

I09

XVI[-iea s'au pierdut, iar inega]italea a confinuat. ba incd in forme mai acute decit oricind. Denrru ci era o inegalilale polilrci. lno i nle un mJn. iLor puled r i con cediat de catre un intreprinzitor intolerant, dar putea gisi de lucru ln altx pade;in comunismul autoritar cel ce nu se supune unicului paron pdteite nu numai pierderea locului de munc5, ci $i inchisoarea sau eliminarea fizici. Noua clasi conducdtoarc, partidul conlunist, se bucura (inci se mai bucuri. acolo unde poate) de toate pdvilegiile in leri serecite, uniformizate si supuse unei constante spilSri de creier de ,;rre drcraroni ideologi ai (islemului. in fine. nu mai e nevoie si insisl cit de negativl e aceasti presupusi ,,rezolvare" a relelor capitalismului; ai viut $i tu dramaticul deznod;mint pe care l-a avut in majoritatea drilor ca.e l-au suportat si ne mai rimine si vedem cum se va sfirsi reteta totalitard in Cuba sau in China. Nu vreau totusi sI omit a mentiona aspectele pozitive pe care le-au avut gindirea marxiste si miscarea comunistd in lfuile europene dezvoltate. Au servit ]a a fo4a o serie de reforme indispensabile care au umanizat din punct de vedere social capitalismul, l-au ficut mai demn polltic Si chiar m.ri elicrent L.r ci.lem de produclie. in Uanilr'tut .orrrrisl inlilnim, printre aiureli mesianice de nefolosit, re\end:ciri cil .e poare de iudicioJse penlru acea cpoca: proprielatea publici asupra ciilor ferate $i a comunicatiilor. impor'rJl frogreriv pe \en;1. dbolireJ muncii pre.ratc de copii, invil-imintul gratuit si munca cu nonniintreagiSint obiective indeplinite in prczent sau care continu5 sA fre rn r rgo"re. dar nu ca propu-ner' \ub' er.i\e. ci ca e\rgenF moderate qi rezonabile. In plus, fdri militanlii comunisti (ti firianarhisti fi socialisti, desigur) sindicateleatit de impo(ante pentru unci de-a lungul secolului nosEu nu ar fi putul atinge ibfla care le-a fecul eficienlePermite-mi inci un paradox, din cele care stii ce imi plac (dar ce vini am eu ci realitatea e paradoxali?): cred ci in
secollr1 al

-

I10

poltrrcA

PENTRU Frrn. MFrr

consideri indispensabil ca guvemul si garanreze inti o anumiti misuri asigurdrile sociale, pensiile de bit nete, conractele de rnunci, alocaliile de gomaj. educalia publi
cd si maioritatea infrastructuril or de interes general. Toate acestca fac parte din ceeace s-a num it ,,statLrl bunisdrii..... al clrui precursor in secolul trecut a ibst cancelarul german

un pic de incredere. Chiar Si in statele cele mai liberale se

tirile capitaliste comunismul a fost foarte util. in schimb. n ceic corluni.te d lu clrollt pro\1. tdal... Astezi, nici liberalismul pur sicu atit mai putin colec'ivr:melc !rmunt.te rdu \ocrali"re pure n.l mol in.pira ni- i

leJlncil nunla sa -iu mai fre sint;ra lormi de d ne.ilt.ga piinea, creind un fel de salariu midm fix care si fie incasat pur Ei simplu pentru ch apadi grupului social? paradoxal (iarasil), un economist neoliberal, Milton Friedman. a fost

pi"la nuncr. nplim,.,i, .i ru racur mrri sperrnre i,ra nori s.la\ i cor e .e \ or ocrpa de mJnL ile celc mi. grele. .- t.mp ce odmeni. .e \ or deorcr de/baterilor poli,ice .du fi lo,/or e.. prec-m \(chir grecrl l.lu."devar. mds.nrle Ju inlocdueliLi_nl .r re".rn mu.]ca muJtor oJmeri, ddr Lrdn en ti a.ei,1 aJ fost concediali si, in loc se se dedice fitozofiei, a rrebuii si se apuce de cersit sau se ceard guvemului alocatii. Locul de nunci st siguranta tur ar deiel I rdealul mulror lartide si sindicate. Dar, oare, e realist acest ideal asa cum este conceput acum ? Nu ar tebui poate si gdsim un miiloc de a reduce orele de munci I:rd areduce $i salariile, ca s:i poati munci mai multi lume? Nu ar trebui. poate, si inventdm modalitatea de amunci o perioadd urmati ale ani sabatici de odihnd, adici sd ne r.ulim in muncx_ ca inrr-o ,r/a/er.i ? in fine, nu ar trcbui sd organizem lucrudle in asa

Bismarck, cu refbrmele politice pe care 1e-a promovat spre a-i potoli pe muncitorii zuftagii care il citise]-i prea mult pe KarL Marx. Unadinrre probiemele social economice cei mai greu de rczolvat acum este rrrrdll. Cind masiniie, lot mai pedeclionate si auromatizate, qi au ficut aparitia pe

BoGATILE ACESTEI

LUMI

111

cel care a propus instaurarea unui ,,impozit negativ pe venit", adici sX pldteqti impozirele ln funclie de venit, dar si le ircdre?l atuncicind venitul personal este minim. N-aS Eti si-ti dau solulii, penEu ci nu md pdcep aproape deloc la economie; dar tare mi tem ci economisfii se pricep la economie, der nu se p cep aproape deloc la soluli... Una din treseturiie cele mai dureros socante ale lumii in care trlim este enoma diferentd intle nivelul de trai dintr-o laJi si a1ta. ExplicaEa cea mai des intilnifi pentru aceasd situatie este ce tirile bogate, cu ajutorul colonialismului si al imperialismului, au exploatat naliunile sirace, reducindu le la o mizerie fo4at5. Sincer sd fiu, explicatia. mi se pare a fi o prostie care poatejustifica unele decalaje, dar nu pe toate. Unele 16ri au fost colonii. dar acum nu

din puncr de vedere economic: cazul Spaniei. ca \; nu mergem mai departe. Comertul cu marile firme multinationale capitaliste nu a contribuit la ruine, ci dimpotrivi, in cazul unor naEuni din Extremul Orient, precum Taiwanul sau Coreea. Nici lipsa resulselor natumle nu este un criteriu sigur pentru a explica totul: acestea existi din abunden!5 in Bralilia. Argenrina sau in pelroliere
arabe. Inapoierea economic: din mulle lari alricane si Iarjno-amedcane febuie sA aibl cauze mai complexe. SX

sint tocmai sirace ia cazul Statelor Unite sau aI Canadei. Altele au fost imperii, dar asta nu le-a fost deloc de folos

-

"rarele

incepem doar cu structurile politice net antidemocmtice sau insuficient de democratice, care impiedicd controlul deciziilor guvemamentale si functionarea societitii civile.

Apoi neajun\urile din domeniul educarir. care rngeuneaza formarea competenti a profesionistilor si sint insolite de
dezvoltarea unor doctrine religioase Ei politice delirante, incompatibile cu extinderea dreptudlor Ei garantiilor modcmiretii .ocial-polirice. Exrrem de gm\ a este inegalitatea in educatie a femeilor : cu cit femeile au o fo.matie mai buni si cu cft se emancipeazh mai mult profesional,

112

PoLITICA PENTRU FIUL MEU

cu atit scade numinrl copiilor pe carc ii nasc. acum ajungem la luclul cel mai grav, poate cei mai grav dinrre lolre problemele pe care le pune air;lr .pecia umani: cre$terea demogrufitd ie,lilA dlll cortrfl. Sintem deiacinci miliarde si jumitate de flinte omenesti care triim pe aceasti planeti $i se spune ci peste vreo cincizeci de ani

;i

la... opt miliarde! Cea mai mare parte a acestei supmpopulaui se acumuleazi in tdrile slab dez, voltale din punct de vederc economic, ceea ce impiedicl si mai mult posibiiititile lorde progres, blocheazi sistemul lor educalional si aEa mai departe... $i, culmea, Papa si . alfi cap, ai Blseri.ii combat in mod ire.pon(abrl mijloacee conEacepuve: In numele absurdului ..drept la vr ri 3l nendsculilor" sint condamnati la a nu putea trdi cei niscu!i: foametea si oribllele asasinate ale copiitor abandonali din atitea leri subdezvoltate au ro1ul de a ,.echilibm" numirul locuitorilor acolo unde nu o face intelepciunea omeneascI. Au devenit un lucru comun pirerile care atribuie in terile occidentale toate relele Lumii a Treia nelegiuirilor pe care le-au comis acolo cei din Prima Lume ; desigur, in t5rile Lumii a Treia aceasti atitudine este !i mai frecventd, pentflr ci a arunca toatl vina pe altii este un bun alibi pe.tru a nu ne simi rispunzdtod si nici obligati a ceuu solutii. Ar fi absurd sA negdm abuzurile si jaful pe care mdrile puleri coloniale le-au comi( a<upra celor mai slabi, mai prost infomali sau mai corupfi. Sint convins totusi ci mare parte din cauzele cruntei stiri de subdezvoltare in cale se aflA muite teri nu [ebuie ceutate in e.r:1er-lol si in trecut, ci in interiorul lor sj in pt.ezent. Desigur, este urgent, corect $i logic ca lirile bogate si aju, te pe cft se poate iirile inapoiate, dar ajutorul economic lrebuie si fie insotit de exigenta reformeior democratice acolo unde acestea sint necesare si de controlul respectirii
am putea ajunge

dreprunloromuftri. Ceea ce npljc;. infi-o mA.urioarecere. interventia ;n aiacerile,nleme die acc.tor liri. Stiu ci

BOCAI'IILE ACESTEI LUNlI
asta

|1

suni cam dur, dar bdnuiesc ci sub prelexlul ,,suveraSi al ,.ideniitilii proprii" prospere sisteme autoritare inellciente care isitilanizeazi cetitenii si ii condamni 1a mizerie si inapoiereMi opresc acum 1a o obiectie pe care am auzit-o odata poimiine natiunile subdin gura tar dacd miine - sau Primei Lumi, - creiterea lor dezvoltate vor ajunge lanivelul de lehnologie si de consum nu va distruge oare ireversibil echilibrui ecologic al planetei noastre. oricum destul de Jmen,rrrr .' \- d_ rrebur poare s; drminu;m cu Lolii cerinfele noasfe de consum qi tehnologice, in loc de a ]e exlinde la ce' care nu eDuiurarn.adeele.'intrebareane conduce spre subiectul e.o/ogidi. despre care vreau si !i spun cite ceva ca sd incheiem acest capitol, fie Si pentru simplul laptcd ecologiae considerafx a stimi cel mai mult interesul politic al tinerilor. Penlru incepul, lase-mi sd fac o distinclie intre,.ecologie" fi ceea ce cu altl ocazie am numit ,.ecolatrie". P.ima se preocupi de distrugerea anumitor resurse fi fiinle naturale (simtui de ozon, selva amazoniani. puritatea mirilor si pldurilor, specii animale etc.) penfu ci accasu serdceqte viala oameni]or $i o poate amenintain mod serios. Cu alte cuvinte, ecologi$tii susiin ci trebuie si ne preocupdm de mediul inc'onjurllor pentru c5, dace sdcdm. lucru de neiertat. nu vom putea rrii Si nu ne vom bucum de viali. Sint absolut de acord, iti dai $i tu seama. in schimb. ecolatrii iqi spri.jini dragostea de naturi pe ura lmpotriva tmdiliei umaniste modeme: afirmi ce omul nu este decit o fipturl a naturii printre aitele, ci nu are nici un drept special, cA inieresele lui culturale

nileii nalionale"

sau tchnologice nu trebuie

si prevaleze

asupra intereselor

bioiogice ale oiicirei alte fiin(e de pe planet5. Drepturile omului nu sint mai impofiante (nici micar pentru oameni l) decit cele ale animalelor sau ale plantelor... Sincer sh fiu, ideea mi se pare in cel mai bun caz tcniti si in cel mai rdu suspecli: qtiai ce multi reprezentanli ai asa-numitei

]]4

POLITICA PENTRU FIIJL NIEU

.,ecologii profunde" pe carc eu o numesc ,,ecolatrie" au legituri cu grupuri neonaziste si de exremd dreapti? La urma urmelor. nu trebuie si uiti,ln ci pdrnele legi de protectie a animalelor si a miicutei Terra au fost promulgate

celebru \eg'Irr."n dusman a1 tutunului, numit... Adolf Hider. Uite ce e, fiule: noi, oamenii, nu putem distruge $i nici diuna naturii. Ea este cea cire ne condamni la distrugere in urmanumeroa(elor .ll]ciciunr. Chiar dc am race lindari acea.ri rnr.5 planete a noasffe, natura siar lrrma negrefit cu$ul: bombele, gazeleletale, produsele poluante vol exploda, vorasfixia $i vor contamina din raliuni tot atit de strict natumle ca si cele ale fuflcliei clorofilice sau a1e aurorei boreale. Dace sintem neghiobi, putem distruge natura nodsr-d. nu insi si natum, putem anihila planeta noasre (li pe noi o dat[ cu ea, desigur). dar nu galaxia noastri $i nici Universul. Sirddariile omenesti de a ne crea o afibianlE drt,rcidl, (cL tLlri, civilizalie) aLL incercat si ne amelioreze conditia in cadrul ansamblului natural I in definitiv. sintem singurele fiinte naiurale care Etim ci vom muri si singurele care vid in viata fiecirui.t o a\,enruri irepetabili, nu o volutiin plus a MareluiTot. in buni pa(e, agr esjunea impolriva naurii nu este decit le$timi apirare. In plus, este la fel de veche ca $i omul neolilic, cel pufn: agricultura a fost prima si cea mai mare invenlie ,,artificialisti" destinad a pune pa4ial nalura in slujba noastre (cit despre efectele devastatoar'e, metodele primitive de lucru al p6mintuiui prin despedurire si incendiere, au provocat la vremea lor mai multe stricdciuni decit orice industrie modemi). Tirile mai

"r anir Iei/ecr. in Cerranrr. de

--

dezvoltate sint $i cele mai preocupate de problemele ecologice $i cele care cheltuiesc mai muu bani penhu protEarea mediului: noile tehnologii, cale pun mai mult pret pe creier (infomatici) decit pe puteiea mecanici, indici poate o ruptud deifuoare de speranfi fati de demodatele industrii poluante ale recutului. In orice caz, ferd ajutorul teh-

BOGATIILE ACES''EI I,I IMI

115

nologiilor celor mai rafinate este imposibil sA asigur:im o minimi calitate a vielii celorcinci miliarde de fiinte umane care triiesc in prezent- Stiu ci unii ecologi$ti spun ci numdrul optim al speciei noastre ar trebui se se situeze in jurul r inci sule de mrliodne. dar nJ cred s; propuni in " mod <erio. eiiminarea celor in pld. penlru a nu ne pune riJ cu plantele si cu animalele. Ca si in cazul atitor altor probleme, nomai o autoritate mondialS efectivi ar putea lua mesuri echitabile de proEctie a mediului la scara inregii planete. Ing.ijoritoarc mi se pare disponibilitatea fericite cu careiunii circra,,1i se nlfie de politict' se dedici eco' logiei !i cu citmai exagerat, cu atii mai bine. Admit ci astezi nu se poate face politici globali serioasifird a tine seama de factorii ecologici. Dar atit. Desi este limpede ce ecolatria inlocuie$te acum pentru muiti religia (sau devine o parte a ei), nu poate avea pretenlia de a inlocui cealalti activitate .,artificiaiistd", antropocentrice $i deci un pic necredincioasi care este nolitica. Dtu gdu cu problemele e.onomrLe. In Lrp,rolui 'Inritor s-rn si-i vorbesc despre unul dintre cei mai vechi qi goaznici strigoi carc ii umrircscpe oameni: acela al /Z:boi&/r/, despre care Clausewitz a fecu! afirmada destul de sinistri ci nu ar fi decit ,,prelung iea politicit pin alte mi jloac e . . ." Ia de citeote,..
,.Pdmul om care, imprejrnuind un teren. s-a incumeia! si spuni a..rra es/e al,rer si c^re a gisit oameni desrul de prosti cd sI I crendn a fosl adelimtul intemeieior r1 societirii cirile. De cite crime, rnzboaie, omo Ii. de cite nrize i si orori ar ii
scutit omenirea cel care. scolnrd iirusii sau astupind santul, ar fi strigat semenilor sii: Feritlvi si-l ascultati pe ac.st imto! 1or! sinleli pierduli daci rutali ci roadele sint ale tuturcr ti c:

n m irtl..re.l i.iI r: l. l.R. 1....t D. t a 1. o". pnlii ti l n.ldlEntelor nlegalnAtii ditnre o.tno1i. ,fad. tom. de
S. Antoniu, Ed. Stiintifici, BucureSIi, 1958, p.

1l8l

116

POLI11CA PENTRU FIUL ]\'IEI]

,,ObseNalorul care ar fi cercelai !iata oneneasci la puii.A
vreme dupiinceputuL dezvoll5rii culiurale ar fi ajuns usor la concLuzia ci specia noaslri era iremediabil sorrili egalirarismului.

exceptie fiicind dilerentele de sex $i de virste Faprul cn iDtr o bunn zi lumen va ti impi4iti in aristocrari si ptebei, stipiDi si sclavi, nilionari si cerserori i s ar fi pirul absolut potrivnic naturii umane,judecind dupi staJea de fapt care domDea in socie-

!4ile

umane care populau pe rtunci

pimintul." (M. Hads,

,,Valoarea lucrudlor nu maiesle mesura \ielii celor care le-au sau a fortei celor care le posedi, ci a cantitatii de bani in care acestea sint echivalare. Obieclele circuu alunci a ame,

ftcul

firi

ninta virta celor care fac schimb cu ele.

sau.ap;a16rr. trei conceple
ca un mod de gestionare a

Banui*numil $ipdrn de nedisocia!- se impune astfel

violenlei radical !ou, eficieni si univer

sal, opus celor ale sacrului si aie forrei." (J. Attali, Mill?,iar?)
,,Nu trebuie sd astep$m ca hrana sn ne ajungA prin bunivoinmecelarului. a berarului sau a brurarului, ci prin propdul lor inlercs. Nu apelim ia umanilarismul 1or, cila amorul lorpropriu...
ta

lA.

SrJ,irh,

Arutia natiunilor)

.,Demarcatiile nalio.ale $i antagonismele dinrre popoare dispar din ce in ce nrai mult o dali cu dezvollarea burgheziei, o daticu libertalea come4ului. cu pialamondialn, cu uniformitalea productiei industriale si a condiliilor de viati ce-i corespund. Domnia p.oletarialului le va frce si dispari si mai multinci. Actiuneauniti, cel putin a lirilor civilizare. este una din primele

conditii ale d€zrobirii lui. in mtuuratu carc va fi desfiinlad exploatarea unui ilrdivid de cire celllah. va fi desfiinlati si exploalarea unei nariuni de cnre 4lta." (K. Marx - Fr'. Engels. Mdktfest l Partirtului Conu. ,is/. in Opdr?, vol. 4. Editura Potitici. Bucuresri, 1958, p.485)
,,Ecologia nu este un sislen general de explicare a lumii, ci un procedeu esentialmente pragmaric. Ecurdin conrestalii sidin

BOGATIILE ACESTEI LUMI
este

111

paticipiri punctuale la inslanlele decizionale, al cirui obiect
relbrma lenti a compoflameDielor tehnico,econonrice de zi cu zi, amelionreapas cu pas aaspeclului vicliidin tlrile hdrs-

uidh,/Jre.i \upnmdreJ.u ribddrednedrepr:r,lor.dre Jl.e

<ri

Lumea a Treia. Altii atribuje ecologiei ambilii mai mari. nu alil din puncl de vedere praclic, cit leorelic. Siruindu se la granila fluctuanti inre modul de gindire vechi qi cel nou, ecologia ar trebui si deternine omenirea si se elibereze de increderca exce sivi in sliinti, economie fi iehnicn, linind seama de sporinda comple).rta.e pla'lerdra a relarrrlor din.re om ., narur.r inv:r rJ din iecliile treculului. atit din greieli cit ti din izbinzi. ar rrebui si termine cu mitul progresuiui infinit, fern a cidea insi nr idealism,niciin inehcienli. in acelasilimp tliinlificI, activlsi umani, ar irebui sA nasci in omul de f!iin!i. in celce ia decizii ii in simplul cete(ean o constiinld $i ni$e obisnuinle noi. conjugind. re\pectul pentru narura 'r necesrr"red dfliririurui unran. inrr.ur

cuvint, ecotogia ar lrebui sA incameze umanismul viitorului." (P. Atph.nd6ry. P. BitouD,Y.Dtpoit Echitocul e.ologic)

CAPITOL(JL SAPTE

Cum sd ne rdzboim cu riizboiul

Din cite se spune, vina este anitrogenului. Nu mi refer la utilizarea lui Ia fabricarea bombelor, ci la participarea lui indispensabili Ia fenomenul vielii. Plantele $i-au pateniat propriul sislem pentru a fixa azotul in celule gralje unor rr-curifoJne inge_ioa.e )r,are nu derdnie"/;r pe nrmenl. Dar animalele, pentru a ci$tiga timp Si a merge la sigur, au rezolvat problema mincind planlele Si asimilind astfel azotul gala procesat. Mi refer la animalele erbivore, pentlu ci altele scu(eazi si mai mult drumu] | Ie devoreazi pe cele erbivore qi oblin in felul acesta azotul celular a mai face concesii salatei. Ce si mai vorbim de oameni! Mincem plante, animale erbivore $i animale camivorel totul e bun. Dace cineva din lumea asta si-a ficut o devizd din ,,torul merge", islia sintem noi. Si asta inci de la inceput, pentru cd fiind in stare si extagi ultimele consecinte a1e lui ,,totul mer-ge", asta se poate numi in primul rind r.aairfie, iar raliunea il deosebeste pe om de animale. Aslfel cd,,totul merge" este chiar esenla conditiei umane.

firi

Uitam si-ii spun cd in cadrui lui.,totul merge" inri qi mincatul fiinFlor umane de citre alte flinle umane, adici intr-adev& rol . Pe scur1, omul este pridircrul total, fiara cea mai completi din cite existi. Vina originarh a acestei condilii atroce, daci tot ne incipitinim si vorbifi de ,,vind" (un bun naturalist s-ar fei si o face), o poafii, repet, azoful I nu putea si se fixeze in celule el singur, fIrI atitea sclifoseli si complicali?

122

POL]TICA PENTRU FIUL MEU

Dato td lui ..rotul merge', siDtem unde sinrenr, ocupind loprl zoologic al acesrei pla;eie. lncet-incet, ain ajrns sA rafinim deviza, aducind-o la zi. Pentru a prlnde fo e, am hotirit de mult c:i este mai bine citeodaid sA stabilim ci nu,,totul merge..: faptul de a fi invetat si-l limitim s-a dovedi! modalitatea cea mai bund
de mii de ani primul loc in de a scoate profit din acest principiu. De exemplu, aniropo

torturi, rirzboi..-) care pind mai deunlzi erau considerate virtuoase fi recomandabile. Si firn inlele$i: firi aceste Drdctici cdre.cum nu ne l-c pJacerc, .pecia umr.l5 nu ar Ii ce este ast;zi, ba maimult, poate ci nu dr, deloc. Lucru pe care unii se incipi[neaz5 si-l considere un lucru reu... SA ne ocupim de probiema rizboiului. incep pin a-ti ofe cileva daie alarmante, pe care le-am scos din Erat,loy io notJiola a rlotiilar i,,ternatitnale,t Na uttlp { ri,". In Jltimii ci rci mii cinci cure de anr de irrorte. ca 5i nu mer[ern 'nai dep,rne. au a\ Lrr loc p ,pre,/e\e mri cinci sule r.eirpre/ece r;zbo"ie, ccre au co.tar un mttiard

fagia nu mai e la modi, nici anumile genuri dezo.dorate de omor. Oameni mai mult uituci decit blajini indriznesc a spune astizi ce exErminarea adversariloa sau canibalis_ mul sint lucflri ,.inumane", de parc5 omenirea nu s-ar lr afimat secole de a rindul p n asemenea mi.jlolce. Alii, $i mai ipocriti, ne asiguri cLr glas induiosar cirizboiul este un obicei ,,preistoric". de parcd istoria o eneasci n-ar fi in primrl rind istoda rizboaielor omenesti (sau de parci strimosii nostri preistorici ar fi fos! mai rezboinici decit Cezar sau Napoleon). Au decis deci, ca si Marx. ca istoria siinceapdcind vor ei, nici un minut maidevrenle. Aii, tudine care ne-o sugereazl pe cea a amanlului caac, dupi ce a repetal-o de o mie de ori. o spune iarisi ultimel saie pr;zi etorice:..Pi.it Jzt .lu ant \tiut ce tn.ermn.l .; iJbesti..." A.rm este momentul cind presupnnem cii o isto, de ,,cu adevirat" omeneascl ar trebui si se disDensezc de a.lu'niLe .ompo cmenrc c.1lro|oLgie. ardere; ercliL i Jor,

CUM s,{ NE RAZBo]M CU R4ZBoTln,

123

doui sute pafuzeci de mllioane de vieli li nu au lisat decit un regaz de doui sute nouizeci $i doi de ani de pace (cu siguran(i cI in acest ristimp au fost si rizboaie mai mici...). Lucruri strdvechi? Atunci hai la secolul nostlu. Las deoparte cele doue rizboaie mondiale, revolutia rusi $i pe cea clinez5, rdzboiul civil din Spania si asa mai departe. Pii, numaiintre anii 1960 si 1982, perioadn linisrirl prin.omptu"Jrre. enciclopedia mention.rra num.iLr j saizeLr si cinci de conflicte armaie... Si asta luind in consideratie doar confruntiirile care s-au soldat cu mai muh de o mie de rnonr I Aceste dzboaie recente au avut loc in patruzeci ti noue de riri ti au produs nu mai putin de unsprezece milioane de victime. Pof adiugala socoteah rizboiuj dinlre Irak si Irdn, rizboiul Golfului, luptele inteme din Soma, lia, Afganistan etc... Le plerzi Sirul. Cred cie destul pentru a ne da seama c5, pini acum, rizboiul a fost un tovaris odios dar inseparabil al societitii umane. A fost mereu considerai un prilej de glorie, dar si o tragedie Si un izvor de durere. Poetii i-au cintat fi l-au deplins, oamenii bisericii l-au socotit o pedeapsl a lui Dumnezeu si in acelasi timp o obligatie penfu a ne dovedi devotiunea fati de Dumnezeu (care. si nu uitim, este de reguli patronul armatelor), guvemanlii se declari adesea partizanii pecii, dar inffi in istorie mai mult prin rizboaiele pe care le au ciitigat decit prin cele pe carc le-au eviiat, si aQa mai departe... Citdespre negustori. si atitudinea lor este ambigui. pentru ci rizboiul constituie ruina si slirlitul comertului nomai, dar si o ocazie extraordinari de imbogitire mpidi si masivi. Toate aceste patadoxuri aparente aLr o exp,rcatie destul de simpli. Rizboiul este un lucru ,.bun" cind este pdvit din plr[ct de vedere co]ectiv: ajuti la alirmarca si poienlarea grupurilor umane. 1e disciplirlerea 1or, la rcinnoirea clitelor, l a promovarea sentimentelor de aparienenle (cond lion-.: ir irembrilor tor. l-dcz\u.tarc,.i.rc.lere.r inflLrenlei colective. la iniirrirea impot1anfei elemeniullri

124

PoLITIC-{ PEN'IRU FruL tIELr

public in tcate domeniile. in schimb, rizboiul este ..r:ru" dirr punctul de vedere rLl individului de rind, asa, ca noi, pentru cA ii pune viata in pericol, ii aduce efbrturi Si durere, il desparte de tlintele dragi sau i le omoari, il obligd sd se dedice trup si suilet colectivitiii. Din perspecriva individual5 curenti, singurul avantaj deloc neglijabil -desigur. al dzboiului este ci te scoate din rurina si plicliseala cotidiane. Cind e rizboi, in fine, r. ir?lir?l.i ceya I Poetul John Donne a observat cdnimeni nu doarme in ciruta care il duce la spinzuritoare; tot alapulem spune ci ln timp de rezboi sint mai putine prilejuri pentru a cdsca (presupun ci de aceea in timpul conflictelor armate scad substanlial sinuciderile. intle cauzele cfuora plictiseala ocupi un loc de frunie). Pe misuri ce societatea a devenit mai individualistd si membrii ei mai egoi$ti (mai preocupati de a se bucura de posesiunile lor side plecerile de zi cu zi, care inaintevreme

-

erau doar la indenrina cilorva, dar acum sint tot mai extinse

si la un pre[ iezonabil), rizboiul Ei apierdur mult din farmecul traditional. Ciliva inapoiati sint inci ertuziasmali de ,rri,"r1? despre r5zboaie lfldepirtate, de iaeed generice de rizboi, dar in momentul in care bomba cade mai aproape sau fiul e chemat sub arme isi pierd imediat entuziasmul patiotic. Lumea nu vrea sI intre in lncurcSturi: nu ci s-ar da in vint dupi pace (mereu mai sint $i motive de bomblneali sau, cind lucrurile merg bine, te mai $i plictisesti),
da. vrea
sA

fie hsati in pace. Doar in tirile inapoiate, sirace,

pulin infbnnate, colectiviste pdn religie sau ideologie, bolnave de tribalism asasin sau sinucigas se mai pesffeazi o oarecare ardoare belicoase. in cele dezvoltate. de cind cla\a muncitoare si J con.olrJrr rnele cuceriri. a pierir pina $i cheful de revolulii sau de rizboaie civile, care inainte
vreme constituiau un fel de distractie penlu sirmani. Cu exceplia tmllcanfilor de arme, a unor mari finanEfti din ramuri industriale foarte specializate Si a militarilo. prin

CUM s.\NE RAZBoIM cU

R,iZBoILTL

125

vocJ ie r 5au .r ceior care. tari s.r Le de mc.er te. ?u \ o. ti_ militari si ei sinr cei mai rii), spirihLl rizboinic nu se mai bucurdde sprijinul popular sincer care nu i-a lipsit nici odari inainte. Numai /l.rrionarimrll extrem, lonna de colectivizarc menlali cea mai cornpatibili cu individualismul modem (nationalittii sint individualisri ru;inosi, individualisti ,/r g/&p) contjnui si pompeze adrenalind in nisre descreiemti in state incl se ucidd sau se moari muhumiii. Dar. vei spune, daci rizboiul displace, de ce conrinuim si cheltuim arit de mult pe armate! avioane de vinitoarc, lan! Ln \i prolcclt.e cu ogive nuciedre ,' Nu i1 ,o\it oaJe rl-omentui si interzicem in mod eficient rizboiul. adici si l tacem imposibil, si I ir?iedic.in ? Ai drcprate, fiule. Cici

-

exact despre asta e vorba, de a{ lmpiedica ; al unge cu larnentatiile si cu vocifedrile irnpolriva lui. Decenii la fnd, a$a-nu-

mrtul ..echilibr-r Jt rerorri inlre cele do-a marr rmDefli nucleare ale lumii a pistrat ceva aseminitor nu pxcii, ci unei inghetiti a ti,zboiul\ti. Pretul a lbst foarte mare : o abrutizantd $i perpeue ameninlare cu distrugerea total5 a vie{i pe Pimint si cheltuieli fabuloase pentnr amamentul cel mai sofisticat iehnologic. De altfel. acest ..echilibru" 'intre dezechrirbrati nu a impredical numeroa\e rnDoaie mai mici, dar feroce. precum cel din Vier.lam. inradifi precum cea din Cehoslovacia de cdre URSS in 1968, puciuri militare de cea rnai proasta speti reFesivi (Chile) si atele... Tirile a$a-zis ,,neutre" isi vindeau neutmlitatea celui carc oferea mai mult; tarile aliniate ascultau, normal l, de patronl lor atomic, iar amenintarea ci amele nucleare ar putea ajunge in miinile unui al treilea, al patiuiea sau al cincilea aflati intr-o discordie permanenii nu a sclzut nicicind. Cei mai sinistri dictatod emu tolerati, ba chiarajutaii de americad (daci se declarau dusmani ai comunismului) sau de rusi (dacI-Ei ficeau publici du$menia fa!:r de imperialismul iancheu). A fosr o epoce de rlzboaie controlate. a ceror intensitate distructivd era mai mult sau mai putin reglati

126

POLMCA PENTRU FII]'L MEU

mrre" promr\i de rrrolele I t,tetndtrcn.tl?i, ceex ce d lenit si i-a luat prin surprindere pe multi a fost .,puireziciunea cea m.tre' x iisremrrlut toralilar. Asta nu rnsermn; ra dme nintarea cu disfugerea in masd de citre amele nucleare
dispdrut pe de-a-ntregu1, pentru ca. din nenorocire, lumea este plini de silozuri atomice iar spectacolul a vreo zece tbste rcpublici sovietice posesoare de arne atomice care se indirjesc unele irnpotrjva altom nu este deioc linistitor.
a

de interesele si erorile de calcul ale celor doui superputeri. Acum, acest echilibru al terorii s-a ruptdin cauza sincopei regimului comunist din URSS: in loc de ..lupta cea

Dar,unapestealta,lucrurile s-auschimbatmdical. S-aterminat vechiul ,,rizboi rece" si pot fi din nou posibile conflictele ,,calde", cu consensul celordoi fosti rivali. asa cum a dovedit-o infruntarea armati din Golful Persic. Actuala atitudine potrivnici rSzboiului tlebuie si tind seama de circumstantele actuale sau si se resemneze cu gesticulaia automultumitoare. Ca si ajungi unde trebuie este indispensabil si sfii bine de unde pome$ti. G/-o.rro mrdo, putem deosebi doud tipuri de adversari ai dzboiului, adicd de adepli ai ideii ci grupurile umane pot pune capet conflictelor dinfie e1e renuntind la confruntarea armati. MA rcfer la cele doud grupuri de persoane careindeplinesc din acest punct de vedercexigentele

minime de decentd polirici si intelectual:i, pentru ci nici pe tine nici pe mine nu ne intereseazi cei care sint .,paci

fllti" doarin ce pdvesre

armatele adversarilor. dar le con-

siderijustificate si chiar eroice pe ale lor- Potlogarii dsda nu pacea o cauti, ci li.oirl adus de rizboi. Cu toate asrea. nJ ar li dr<Dr cd bl. mul si cdd; r. prd tuluror mi,ctri 1or antirizboinice existente. in carc intilnim multe elemenr. rl|-iroe\iv dlcb lc \' rotnitdlojte .'e proprc(i\mu ..1 folitic r,rux. lmi cuno.li pirereb politi,. Jecenri nu ce reduce 1a andmiliterism. dar firi antimilitarism nu cred si cxiste o politidr deccnti.

CLJ\'I

Si

seu apirarca dreptului intema(ional) decit atitudinea agresi_ vd sau de cucerirc. Pe scurt, nici o vatoa.e sociali sau politi ci nLr justifici suprimarea semenului nostru, oricit de nedorit

P/ir,&/ dii cele doui tipuri de anrilizboinici cne cel al Ia.!r.r/i1or'. iniitelesul cel maimdical si 1enlic al cuvintului. Penrru ei rizboiul nu se justifici niciodati, pentru ci derivl mereu din l5comia si din orgoliul omenesc_ Rezistenla \ioleI" (i Jrrn r,l Id riL e.re e" o t;rmr c ra lur. de.i ' loaLe J\ea ^ \r,/a md. b..n.r rde e\emo'..nUrorprtated

^.8

Rizts{ni\I C[i R,iZBoIUI,

121

sau amenintitorni s-arperea acesta, Aceasti atitudine respectabili nu este polirici, desigur. ci de-a dreptul ,.ellgi_ or'd. chiardJ(r repre,/entatir ei nu.e re\enllica nici unei bisedci organizare. Este vorba de o pozide greu de pisrat in mod coereni, pentru c:i implici o intreagi conceptie de, sprc societate vezuti ca o comunitate. in sensul vechi al cuvintului, o societate fiatemi in care shgura coerciiie iicjti adezordinii este oprobriulcelordrepd. intr-adever: violenta amretei este identicecu cea apoliliei.Ia lel de iacomisint cimitarul ca sicel care econcmiseste, cel cc investeste si. in gencral- cel ce-Si :tpiri propderatea, proprichtea tul, numai a iui $i a niminui elrLria. Dc aceea. prinii creslini, care intr-o perioade (cc-i drepr. desrul de scurd) au fost pacilisri in sensui mentionat, nu numai ci au refuzar si puni nina pe arme penlru a aD:ira Impcrlul, dar nici fiicar nu luptau penL.u a si apirra drepturile, nu reclamau prctecla politailor epocii. nu imprumutau bani cu dobindi si nu ii investeau in afaccri. Respingeau toale insritutiile publice care isi au bxza dircctd sau mai indepfulati in violenF legali impotriva agresodlor sau in profitul prsonal ; respingeau asadar todt institufile publice, chiardaci ia un moment dat le erau de folos. Partea proasti este cI pentru a atinge ui asemenea grad de ,l.nlenie rrebure 5a [ii forfle cnn\ ins ci .nparalir no.r.lr,i n- ene a lumrr in mo nent"l ln !i-e nu ntar "cesteia. duci convingerca pacifisrl pini Ia aceasti extremi si incerci se faci invoieli seculare cu ordineaterestrl in vigoare,

t:8

POLITICA PEN"TRU FIUL MEU

rezlLltatele sint la fel de ambigue. ba chiar oportuniste. ca oricare encicl ici papale. Uite, eu cred cipacifismul acesta poate deveni un mod de d-rpl-esie vitald ca oricare altu1: il ajulepe cel ce il practici se se simdmai bine in lumeainconjuretoare (in acelasi fel in care procurorul se simte de reBul5 mai bine decit acuzatul), dar nu ajud decit in mlci

misurd sau deloc sA faci lumea mai buni. Admit, fireite, cipdrercamea s-ar putea datora faptului ce, dupd cum bine !tii, nu le prea am cu ceie sfinteCel de al doilec rnodel e.re cel fe care ilnume.c ar'l,,rilirdl-lrt. Nu este vorba de o atitudine religioasi, ci de una stdct polili.ii. Violenta armate nu mai e considerati riul absolut, ci doar un reu indisculabi1, foa e grav, dar nu singurul, nici citeodad cel mai mare dinre toate relele. Consided ci insriuiionalizdrea militard a violentei reprezintd o ameninFre la adresa celor mai bune posibilit4i politice ale epocii modeme: universalizarea libefliulor individuale, respectarea dreptuilor omului, promovarea democmtiei $i a educatiei, potentarea inveniilor sociale mai prcsus de aderarea necondilionati 1a simbolurile ierarhice sau pakiotice, ajutomrca economicl a tirilor in care foametea, bolile si inapoierea sint endemice etc... Mentalitatea militari, pdeteni cu disciplina, dar nu cu critica. Lu unrrormrralea. dar nu cu diferenlierea. e pulin compa. tibili cu spilitul democratic care imi place; iar hemoragia constantS de cheltuieli militare, tot mai impoviriioare, impiedice lerile subdezvoltate si creascS, iar pe cele dezvoltate si le ajute economic in mesura cuveniti. Cu toate acestea. a constata ci armata nu este un lucru de dorit nu echivaleazi deloc cu a cere se fie aboliti. Mai presus de toate. antimilitarismul pleacx de la urmitorul principiu: tlici a inslilulie paLilicd (ptecun r1.boiti sau armata) nu poatefi aboLifi eficient dacd nu e inlocuifi cu dlfi inrtitulie mai puternici ti,itl p|aLticd, mai satisldcAtadre.yi.olen' ia dintre familii, triburi sau indivizi a fost curmati Dolitic

CU\I SA NE RiZBO]M CU RiZBO]UL

129

prin instilulionalizarea slatului. care a tuonopolizat violenla de pe tcriloiul siu. Dar starele rimin unele fati de altele in aceeasi situatie de inftuntare neingddiri in care trdiau triburile si familiile lnainte de a se supune autorit,"Ltii .rirl rle, Prin urmate, .1umai tr.tttutionali/r,ed u.lit r ,llori tili supranationale in stare si faci tirile sirenunle la folosirea fo4ei una impotriva aheia - prin amenintarea unei fo4e superioare, fed indoiali poate garanta sfirsitul epo- llditpini acum. Posibi cii rizboaielor, in care omenireaa litatea, desi indepertati, pare astizi mai puiin utopici decii in perioada ,,echilibrului terodi". De aceea antimilitads l inlesneste tot ceea ce se prcsupune ci ar accelcra atingerea
unul asemenea scop:

- inlocuirer \en iciulur miJiri,r oblig oriu cu "nnxre profesioniste, reduse numeic, esentialmente defensive, ra-re.; purir \apal Iela.rer belicorsei.oncep'ii.r arma. tei ca,.popor sub arme", .,coloani vetebral i a naiunii" !i altele asemenea, fdcind o mai curind similari ahor servicii de ordine publirr. precurn pnlrria \Jr pompierir. Sp jinirea autoritdtilor intemalionale gen ONU si a odcirui alt organism menit si suslinidreptul indivizilor mai presus de cel al natiunilor. Aceste organizatii sint ast;zi (qi este sigur c:r vor fi $i miine si poimiine) pline de detecle si nu isi vor aainge deplina insemnitare daci nu vor fi zdravin sprijinite de mai merii acestei lumi (de exemplu, SUA). iar cei mari, ne place nu ne place, vor colabora doarln lunctie de interese imediirte, De aceea, este inevitabil ca autodtatea supranalionala sA semene, mult timp de aci inainte, mai curind cu un impedu decit cu o adunare de republici, ca sh nr mai vorbim de un parlament mondial ales dircct de rori cetitenii. Winston Churchill a spus ci.,natiunile nu au pdeteni, ci numai interese". Problema e cum si aniculezi un gen de prietenie interesati Senelzl, intre toate natiunile.

,

130

POLITICA PENTRU FIUL MEl;

Promovarea efectivi a controlului inarmerilor si al traficului cu arme, imboldud comerciale, prir(rc altele, ale belicismului intemational. Dezvollarea economicd, politicir si educationali a tirilor in acord cu prevederile nrodernititii revolutionare inauguratein principal inccpind cu secolul al XVlIl lea in Eurcpa si America de Nord. intr-un cuvint, universalizarca procedeului democratic si impunerea firi deoscbire a drepturilor omului, trecind pestc bariera midc si istoric nefaste a asa-numitei.,suvemnitiili nationale". Drept carc. respectarea logici a plrralititii culturale si a fblmelor de vialrl nu trebuie si sc e{tiidi la fanatismele dc dp reiigios sau nalionalist care nesocotesc pe fali da tele irdividualismului democratic- A extinde in mod universal cuceririle modernitetii nu inseamni doar .,mai

multi tehnice pentru roti", ci ..cetitenie democratici" pentru toti... fihd ci antimilitarismul nu es€ un milenarismrclici triumful aces€i arrrerllcll'l intergrupale ra aduce automat fericirea pe pimint. Vor fi in continuare nedrepteti. minciuni, dezastre si. firi indoiali, crime. Adici nici mai muk nici mai putin decit in orica.e din statele modeme cele mai realizate. Dar mentalitatca liberali
Dat

gios. nu crcd

accepti persistenm acestor rele pentru ci,,supimarea lorpdndecretardeadici antitotalilari si anticolectivisti

termina si suprimarea libertiii persoanei. care consti in a putea face rdul, dar si binele (si chiar lucrud care lst:rzi par rele iar miine se dovedesc a fi fodle bune). Ceea ce se urmireste a cvita este 1ertehr@'ed nliliturA si can)hdti'd a

socielilii omenesti

asa cum o stim

vom vedea. De alltel. cine vrca si f .ir rcclanratie impotn \'ll acesici lumi scirboa\e sir se adrcseze direct azotuiui sau m ibine nacsrului de tume. Regrel. darle at pici i incercind si ti povestesc ceva mai fntmos.

in prezent. N{iine...

CUM S-{ NE RAZBOII'1CU

RAZBO]UL

i31

Ia de citeste...
in el sicare
on J .,Dar ce esle lizboiul. de ce anume ai neloie ca si reusesti s moravurile caslei militare l Scopul r:zboiului esre

Ll.

\r

.er:.e1:lo pr;JJri
na

"elui:sDio]l-rl..r;oar.. . jeru ripe r-n ."e.ruld

:'r,urc--ierer.rl-rnd("

ii inqeliciunea - aia !unriteie stratageme nilitare. N{o ravuilecasleimilitaresiDti suprimarea hbeflilii pore.liti
disciplini-. tiindevia, ignoranta.
cruzimea. desliiui. beria. Si. cu loate astex. e casta cea mai sus-pusi, respectari de toli. Toti nnpnralii, in afari de cel al chinezilor. poarti sunuc militiresc ti dau celui care a ucis mai mulli oameni cea Draimde rlsplati... Se inrilnesc. asacum se va iDtimpla miine, ca si se omoare unul

pc:'lrur:.oi orln,' .i\or .hrlod .,ecr-e m. J'..,m,r,i .i-p"i ror oficia slujbe de multumire lentru ci au omorit o multime de oameni, al cirornumdrilDai si umfli. Ei rimbiteazi licro n,. pre'JpLnin.l. ;..u. 1 in' Ta. mLllr o"me r; J.'.i..J -" 1.' mJJc le cste merirul.'(L. To1s1oi. R.:;r,i trad. rom. de 'ipa.e. lon Frunzeiti fiN. Parocescu, Editura Univers, Bucuresti. 1985
vo1.

III, p.

2,10)

,,Stii 1u. Fontanes. ce admir mai mult? Nepulinla forlei de a pnstra ceva. Pe lume nu sint deci! dou; puteri: sabia ti spiritul. Pini la unni. sabia e intoldeauna inainsn de spirit." (Napoleon Bonapane)
poate declara rizboi, penlru ci ii .,Onenir?d ca arare lipse$te dulmanul, cel pulin pe aceasti planeti. Conceprul de

n

or.enire il e\clrde pe

.e[le

dr.nan. pentrr.J rj:.i rJcar

duqmanii nu inceteazisi fle oamenl, asttel ci nu existitucinici o diferen{i specifici. Faptul cise duc rlzboxisin nutnele ome, nirii nu respinge acest adevlr elementar, ci are doar un sens po lilic deosebit de inlens. Cind un stat se lupii cu dusmanul siu polilic in numele omenirji. nu este vorbade unrnzboi rl omenirii, ci de unulin cnre un anumit s!a!yrea si-si aproprieze conceptul universal in detimentul adversarului siu, pentru a se idenrifica cu acest concept (pe seama adversarului), in acelasi fel in care se poale da o rea folosire pncii. pro$esului sar civilizaliei cu

I
t32
(C .

POI-ITICA PENIRU F]UI- \,1LU
C on( e ptLtt .te

scopxl de a le rcyendica penrrr stne, iiterzicindu Ie dusmanului

Schn'iu,

pottitn)

..,

,Singurulmod de a ne lccul definltiv de rizboiesle sicreim L,.tJt I ror.dirl.oL un.Lpr:\rJ.. Lpnrt de p rcmh,er IU J rr.,1 .a. o'_n I g-. t-.le J .T cte rnrcmdr on.,tc jrr rn .r. r mola:cl n.rede cor..tU dec:r drp; . e d , "r.el rd,.JtetLrnr. Tteo.l .,rrt de .rr:r\ rrrre e'e rnc:r qrciu.ra\ nu p^r.t t irditprent.r (c se inrimplS cu cetelitre.,,(Berurnd R,j((. r

rrer",.
rr
de

.;mmr .i d"r,tr o"g"nh penta rEproducere. 1u pe1L.u rernurirF. de t..rl, lu ]J ir orr Dd drc;. ineLd Jr fi ,pJ,,n \e, hime:.- pi-intii"i-aJ,ac.iticI ;nlordedun, p. m.r n!.. uli. de.i o .. a.ersri protelie ar ri toj. dre.it; Sr ina |er lrLr cr \d..rtrcr-ed p-imutJ nJr. ul nu ere o pafle recesard a necM'. rulLr reprodur enr. nr e.t. .mp,icdu in pdremird.". d)" . rm moTled nu e.le irlplicali in \ iar5. Omenirea podre ,uprJ '.ietui... irrarI.:oi.le.tiraLemene"sa(ritcir .,C. Sanrrldn.,.

onn:, o,. Dacd e a.r. _de!irrt tor "ubnanridt dep nde cil de adev;rar esle cA aceeasi naturi cosmici si umaniiunc ronea/ri il rodre epo.rte. pot .a sourj cu,e irJorne.a _ loI odren J'n t,ecut ru mu,il. det i lor, oJmenri v orutLi I or rrun .r er '.. pcr.m (; lotioamfl r, vi:rori \ or fi durute n.is, ute d 1!r-o

.hrd

,.Se spune c: dzborie au fost mereu. asa .re proler:r enpince.rn. cir re

{.

ci rizboaie vor fi fodte oe in,et.jto?r"

qrl e

CAP|TALLL APT

Liberi

sau

ferit:iti

?

x Ir;i inir-o socretate Tio spun cu toate liberI si democmtici e ceva foarte, dar foarte complicat. in fond. marile totalitarisme ale secolului nostru fcomunism, fascism, nazism si ce va mai veni, daclmai lipse$te vreunul) sint incerc; de a simplifica pdn for(i complexitatea societitii modeme : sint rimpllsms enorme, simplisme criminale care incearcd inroarcerea ]a o preafericite ordine ierarhicl primitivi in care liecare stxtea la Iocul lui qi tol apa4ineau Pemintului-Mamd si Ma-relui Tot Comun. Dusmarul este mereu acelasi : individul, egoist si dezriddcinat, capricios, care se rupe de pdmitoarca unitate socialS (pe carc un filozof destul de crud, Friedrich Nietzsche, o ru-

mea ,,cildura grajdului")

de la sine putete. Totallt:lrismele au luat mereu in batjocur:i Iibeft5lile ,,formale sau burgheze" care functioneazi in re,

li

t$i id prea muhe libertdli clt

gimurile cele mai deschise: le idiculizeaz i, demonsireaze cd sint inoperante,le consideri niste culse pentru fmieri... dar, imediat ce reusesc, le suprimi l Stiu foarte bine ci in ciuda aparentei Iorfragilidti si a frecventei lor ineficiente, unanimismul totalitar nu poate convietui cu libertitile politice elementarc: dac; sint tolerate, pini la urmi distrug auto.iiatea tancurilor Si a poliriei. Bun, c logic ca statelc totditare si vrea si zdrobeasci libertiiile individuale, cici insusi numele lor vine de la ,.tot", drcpt care nu au a imp5rri puterca cu fiecare cetitcan in parte. Dardusmanii libertitii nu sc sirueui intordeauna

136

POL]]'ICA PEN]'RU FIUL \IEU

in aiara, ci :i in iiteriorut indivizilor.insisi. Un psihanalist cu anrbitii de sociolog. Edch Fromm. a scrrs in urmir cu jumtitate de secol o carte cu un tjthl

c: re r 'e de.. h rd. Je e re.elile pe cdr e le puJle comite sr de groT:r\ te pe cal e le poate tace.. ./4, zi r r-. r. ,Le f ca si.]m Jr- olur i pe o mre de hdnielr. rr j puncre I \e de reper. [e_ b!rrd.I+, rleaSi. ngunr.orrte..r-. durndu_,. .j judece .irsu, ce trebure .a t.(;. lar a ca r.adilra. zeri .ru inlelep \ i-nea.erilor.a., usurp/e nrea mult (JctnJ. lJ,r. .nai tntii de ro. re. celeternulL, ji e\.e friLj dc 1l6cr"/a,p,t . elrrtatti. Si,rer.lLi de lrbeJljti are o ua.:rl.ra. Jracle-,ric;: niciodarj nJ porr J i .rb,olur .igrr de ce .e I a inrimpta. percep lrberl1rel celor lalli cd pe o amenrntare. penrru c; mr-a;plxced (a ei .i fre pefl'e.l prpviTibrlr. U.emere neapArJt cJ mine si sd nu intreprindi nimic care ar dduna intereselor nlele. DJci ce.ldllr \inl liberi. e.re Jimpede.,i (e por compo(l brne .du riu. \u n.c prea n ull lasindu_. liber r: De.tur "r renunra cu drrp.r r. mj Ia propFa Ior lrbefiale. cu co.rdirid cd n icl ceih., i .a nu .e bucure de ed: in t.eluJ a.la lu\ r urile ar-merge.cum rebuie si gata. Libertatea,,ed e periculoasl, tent Li o pot ,oto.i r;u (r imi pol djrna mie in\um.; cit de'pre J berrdte^a (elorl"lri. ce .a mrr vorbln . ei pot o lolo\rca (A-mi laci rnie r iu. \u rr li m.ri brne ci len1l.n-m c- ne(te-rrrtd J. ta .' sa nu cre.,i ci 1-n tn i at\ emoulrl \ or .; ounA crp.rr I,bcnalrlor sru sj re lrlnileT; I.r md\rm-n_; dc roane ntullc ori. .eldrenil ,nsi.i le-o cer, de a Il libcri ,dL temi,on de liben e. Dar rnedrr, ^bo.iti Le Ln \l.rt are po.'b,lrrale€ de a jmr d I.befijrile...pre bine,e nu.tru...rre \rnI crluflle tn !1e nu prot,lu de old/ie. Au torr uam-ani pol,l . i rolhlilor.. p,eL urn Adoll H ler. cJrp au r run\ td p.r_ lere p n alegeri iati deci un caz in care cetitenii ljbei - pertru a tichida llbeftiirile isi tblosesc liberarea si a aboli democratia cu 4utorul majoritdtij democratice.

senmificativ: F/.r..d Asu e problema. Cetiteanului ii este fr'ici de prop a sa libetate, de diversitarea optiunilor si tentatiilor
de 1ib?/..a/?.

LIBERI SAU FERICITI ]

137

Libertelile publice implrc:a rcsponsahititote a notiunc cireia i arn dat importanta culenitain Etitd ?eni ixl rlex, si sper cir n-ai uirat. A fi responsabil inseamni a fi in stare si /1i{rr?,-r de ceea ce \-a ficut asumind totul ca pe un act personal, iar acest rispuns are cel putin douA falete importante. Prima, si rispunzi ,,eu am fost acela.. atunci cind ceilalti vor se $de cine a realizat actiunile care au fost cauza directi a anumitor efecte (re1e. bune rar si-si); a doua, sefii in srare si argumentezi cind esd intrebat de ce s-au f6cut aceste actiuni. Inutil si-ti mai spun cd ,.a rispunde" are de a face cu,,a vorbi'., cu a inrra in comunicarc articulati cu ceiialli. intr-o democralie, adevirul despre ac{unile curepercusiunt publice nu it poate detine

-

niciodad doar agentul care le duce la bun snrlit - acest adever se stabile$te inrr-o dezbatere mai mult sau maiputin polemici a ruturor. Chiar daci cineva crede ce modvele lui sint bune, trebuie se fie dispus sd le asculte Si pe ale celorlalti, firi se se cramponeze pini in pinzele albe de argumentele proprii contrariul duce la tragedie sau Ia - se nebunie. Don Quijote consider?i un cavaler riticitor. doJr c; din cind i1 crnd rr rrebL I ., a5. ulle ,i ptuerea.elor din jurul siu si se misoare impaclul socjal pe care il au discutabilele lul,,aventud". Nu o face, penru ci e nebun, cu alte cuvinte, pentuu ci a devenit jresponsabil. Fireste, a-ti asuma propriile acte si a fi capabit s:i lejustifici in fata illord nu in\eJm_; c- tenu.1li lot rimpLl la farere., fropne ( a \e te inclini in raD celei mdtorilare. O per.orrh rc.po.r.rbil; rrebuie \i tie dispu.j .J accepte. oupi ce .,.r e\pu\ motivele si nu a reusit si conving; rcsrul interlocutorilor, pretul in cenzuri sau marginalizare pe care i1 presupune discrcpa.ta. Cuvintele lui Socrate din dialogul platonicjan Crilon, cind refuzii si fugd din inchisoare preferind si infrunte condamnarea la moarte fird a abdica de la ideile sale, reprezinti simbolul clasic al acestei atitudini de r .rrr rilde civic:i supremi.

POL]TICA PENTRU FIUL MEI I

politic si economic in vigoare. de propagandi. de cxemplul celorlalli, de educafia 1or sau de lipsa acesteia, de copili a nefcriciri, de copiliria prea fericiti si rlsf:itnde inrirnpl, rc etc... \i oe rgnor.n.i: dcorrece nJ srirn ci laptele mele vor avea astfcl de consecinte, nu sint rispunzebrde eIe. Nu spun ci pentru a irrelege corccr fapte le unei persoane trebuie se nu lii seama de antecedenre, circumstante si asa mai depare, Dar una este si tii seama de ele si aita si le prcfaci in fataliteti care anuleazd orice posibilitate a individlrl:l]l de a rdspun(1e de faplcle sale. Desigur, acest refuz de a fi ,,subiect" penEu a te transfor ma in simplu obiect leginat de valurile circumstantelor se produce doar atunci cind consecintele faptei care ni se imputi sinr dezagreabile; in schimb, cind este ciutat ce, raspun/btor penrru a I se da o medrlie .au un prerniu. imediat proclamdm, cu supremd mindrie, ,,eu sin! acela.._ Foarte rar auzim pe cineva spunind, in momentul in care i se atribuie o fapti eroici sau o inventie geniali, ci nu e meritul ]ui, cd numai intimplarea sau imprejuririle i au fosi favorabile... Altd formi de iresponsabilitate esre/rndrlsrrxl. Fanari
t5, de ordinele sefilor, de uzanle, de o pasiune irezistibile,

Ircsponsabilii pot fi de mai mulle feiud. Sint cei care nu accepti patemitatea faptelor lor: ,.nu eu. imprcjulirile.,. Ei nu au ficut nimic, n au fost decit impinsi de sistemul

cul refuzi si ofere explicatii: isi predici adevirul si nu admire alre pren. in.amino.l nerndoiclnic, d.umul cel drept, cei care il pun in discutie nu o fac decit indemnati de patimijosnice $i de interese murdare sau orbiti de vreun demon care ii impiedici se vadi lumina. Nici fanaticul nu .e .rnre ra\funziror fdril lp c^ncerirenir .ri,. i nrn)-r rn fala unei instanle superioare si. trcsle, nevediicdile (Dumnezeu, Istoria, PoponLl sau orice cuvinr cu majuscule dc genul acesta): precau{iile $i legjle nu au ibst ticute pent|Lr oameni ca el, care au o rririrrre impoAanti de irdeplini!...

LIBEzu SALT FERICITI'

139

si

Mai putin teroristi indeobste, in schimb mult mai extin

d.la 5e rezolvi in Jrti \ecrie. .efi. iL dcl i, ldar lciodxre nu se ltie..rre lefi) sau subaltemii au inteles grcSit fdin . inJ .n .ind rnJi cJde u.l c.rp. de reg-'a acar,lipeun, rar asta doar pentru a irnpiedica si fie ceuta[i adev:iratii res_ ponsabili, aflali undeva mai sus). Stilul de iresponsabili, tate birocmtice se caracterizeazi prin aceea cii niciodati .r.ci pefi rru coruplre ni-1le.nl n .dl,n,'/,4 r:a. on.< a. I i : potrtrca. nrcr pentru jncomperen.: mini\re ala. nrLifen tru g e.eli er rdenre pe care rrebuie .a Ie plireJs.i celatenii drn propriul brzunsr. nicr penlru ineli.ie.lla \adiLii rn a curmarelele pe care au promis sA le rczolve. Deoatece nu se consideri responsabil, guvemantul va incerca si beneflcieze de imunitatea pe care io conferi instituria insisi. Orice denunt"re de ,bu7. oricrr de inremerara ar ii ea. \ a fi prezentatd ca parte a unei campanii rduvoitoare a ad_ versarilor politici; cit despre indignarea cetitenilor de dnd, expdmati in mass media, se aplicd vechiul pdncipiu ,,ciinii latra. caravana trece...". Acestmodel de iresponia_ bilitate guvemamenralA i$i are complementul in atitudinea celor care socotcdnu au adspunde de nimic, din moment ce guvemul trebuie sA le rczolve pe toate. Iarisi mentali_ tatea totalitari care face din stat si din reprezentantii sei un model absolut in afara ceruia nimic nu este cu putin[i I inrr-o societate democratici, nol, cetdtenii, pufem si arebuie si ne revendicim dreptul (care, intl-o anumid misure. impiicl Ei obli8alia noasrri) de a interveni. de a colabora.
a ve8heJ

guvemamentale in care nimeni nu se arate niciodati res_ ponsabil pentru ceea ce se face sau nlr se face: intotdeauna s-a ocupat altcineva, hirtia a venit de la biroul de sur

este iresponsabilitatea pe care am putea-o numi bil?./-.raicr7. Ea caracterizeazi instituliile administative sl

:i .

ejuLd cind ecre

calul. E\l5U per,odne . are in

loc sd se lamenreze c5 imigrantii nu ne cunosc limba se ofere voluntar si i invele, sacrificindu-$i rimpul liber; al1ii

r,t0

POLITICA PENl'Itt] F]1]I \'IF]

I

coopcreazi prin elb(urile si banii lor la susrinerea inisc:u'ilor sociale (educative. antirasiale, de a\istenti si alGle) stu a inslitutijlor neguvcmamenlxle prcculn Amnest_v Inter

naiional. Asociatia Drepturilor Omului sau l\'ledicii firi Fronlierc, a cdror acrivitate estc indispensabili pentru ameliorarea societitri civile de asrii. Cinenu se simte chema! prin constiintd democmticd si facd ceea ce e de ficut nu are nici o scuzi, oricit de mult si oricit de eiocvent s-ar lamenta ci nici..guvemele" nu o scotla capit. FerAa stibi cn nimic din rispunderea individu A, corect esre si ne re,

.o. -l.t .n a nre\eni.a unc le situadi din apropierea noasrri si se transfome in delicte
LL
r.p,?

.ur\,en, o ri ..,.,.rrA,,i

S: iirn bire .nLe,esi: re\l,onrabrl,r .rnt drsrr"nti \ i.cc rali ai libertdlii. fie ce o qdu, fie ci nu. Cel ce nu accepri rispunderi rcspinge, in definitiv.libeftirile publice, de neinteles daci nu sint legate de obligalia fieciruia de a I6s punde pentru sine insusi- Libertalea inseamn e drr.r.anr?1: cu alte cuvinte, in fiecare dinrre noi existd un politist, un medic, un psiholog, un lnv:itdror si chiar un preot care ne .pur ce lrebu:e iScJr in iecrrr \ ui e \ar ( Um sd ne d\r n ;rn deciziilei de dceed lrebu.e .i t'i'n i"t slare .i ne r"rmim consecintele, in bine sau in rdu. Pentru ci a fi liber ,nplicrl s; gre:Jrn ,aL chr:,r.a ne lacem rjL noud ins.n< uzind de libenate: dacd, fiind liberi, nu ni se inrlmpli nimic riu .au dezagreabil... i.l.eamna c5 nu .in(em Iiberi. In definitiv, Iluminismul poliric. care 1a jumitatea secolului al XVIII-iea a dus la democratia odemi, prcsupune, asa cum a aritat bitrinul Immaiuel Kant la vtemea lui. cd oamenii au atins majoratul poiitic. Daci sintem adulfi, ne putem organiza ca oameni egali si liberi li fata legii; iin \J/ conlrrl'. u\em ne\oie de un SUper Talt.'carp sA ne apere de noi insine, cu alte cuvinie, sir ne rcstringi, si ne orienteze si si ne administreze capxcitatea de a acdonain mod liber. Fireste, postul de Super-Teiic are un candidai

LIBERI SALr

FERrciTI]

l,li

care se prezinte volunlar si xre Loate.ttuurile peniru a cistiga acest ghicit desigurci este vorba de strt. Ma_ nia birocratici de a transforma statLrl in tati in loc de .or rlill 'e rdmiri.rri,lic .nan e.priii. td oe totrcer !trr( pJl\e.! .lalul (u lelmj dind do\ddj oe rj.ti. te.nlalltilism. cind ar trebuj sA fie aduiri si pafticipetivi) e numjli Senetlc patettldlism. Si are un succes de neinchjDujt

titlu-ai

,i

(a interztca i.pild: d"cj nr mar e tentcrie. nu mlrr e nrci pe col. cred ,ardcLrlii de ei. Ti-,rm .pJ. do,f ce .in, rnt.rlil,. \ici nu le d, pnn prnd c,i probtem; prezinli cel putin dor h drtrcullalr rn.ol\ aDite. p;ma: cJ c o renralie e.le mai \ri.l inle17r.d. !.u arir mr, j.pirilodje ne apare. Tn majorirarea ca,,urilor. pin; cind nu ni .e arar; fructul oprlt, nici nu ne dim seama citd poft6 ne face. Iar daci fruc_ tul nu e doarprohibit, ci drastic prohibit, poti si-ri imaginezr ce gustos trebuie si fie. A doua dificultatet fiecare arem proprirle norilre tenLa ,, crre depind de l;nteTirle no-,rre pafliculare. Adt(a. ttecal"e \.ea <i le inrerzic; /r1.t.o,_ .'eed ce ii frce probleme saL il chinuie.re pe ,/ rar pe ar lur. lmi aminte.c ca am aulit la rddlo Ln inrerviu c.r o doamri carc se declara, chiar cu mindrie, .,Iudopari.. adici dependenl5 de jocurile de Doroc, in cazul ei de iocuriie r;ruLul

venr,,,e peste poate'... Singura salvare

irur.lo.. d1r exlenuant r. Jred i.l mtlul /\,aaer ,;?:i /,h,//. rco. a0tLr. tn e\t\lelltd dnum or t.nagini. cau cu\ r.lte, .au \ub\lanle. ,!r Lon.pba,ti. .au ce vtei tu, cafe ne (ed-c automat si absolur, pind acolo inc,it in fata lor nu existi apimre, cici anihiieaza orice putere decizionali. Cum ar
. ru

Iresponsabilii inlantiioizi sint de doulfeluri: c'ei cirora fiici de ceilalti si cei cirora le este fricd de ei in{isi. In anlbele cazu . rezultatul final este acelasi: cll cit vor fi mdi rnul.e uIerd.cl.r. cL,tit \orn r m"r ,ipLrn \i -n.ri mu,tImrx. \ aTrnd in.r,r. pe Vrrete lari. rse;oaeJ in rerut tor, LerinoJ-r : ..nu mii l;ra .; c ,d i.l j.pi.a... A,t, penlru \ a ro|, I e. oon.dbilri. in loc (a creadi ir libenrre lcare e. re un ru_
le este

I

\lat.i

arfi

asadar

slvini

142
automate.

po]-rrtcA

PENTRU FIUL MEU

Lainfcbirile reporteru]ui, acea doamni poveslea cit de mult o fascinau masinile din baruri. ..muzica., lor imb:ilitoare, emoda cu cllre astepta si vadi daci a cistigat: drirguta doamnejuca banii familiei, se imprumuta. r.r u\a pina.i Lhilolr de pc ea. Si isi rem.rd po\enec declarind cu viftuoasi indignare: ,,Aceste masini fatale ar trcbui interzise l" Reporterul, cam sirac cu duhul, ii didea api la moad aprobind o, ir1 loc sd-i spuni verde in fali: ,,Cucoani, n-ar mai febui sdjoci". Mu]ti lume intrl in barudle in care sint jocuri aufomate si nu joaca sau ioaci do.r cir r' x b)nuli. cr o'.rracl ie, ddr doamna aceer \ oi, (a se interzicA pentru toli obiecrul care Ie tace probleme ei Si altor crctini ca ea. Vina o purla automatul piuitor cu mere .i banane. nu p-onnd er mdnie ue.po (dbila .. Cazurile ca acesra abundd, iar cel mai grav prin efeclele sale sociale este cel al .rrgul.i1dr.. De cind interzicerea si unniirirea lor a fbst institLrtionalizaii ca o adevirati cru-

ji-d;

intem"lronJla. oroguriie au de\eni( dldcerea ced mdl

rentabilS a secolului (nu exisd nimic mai profitabil economic decil ispitele) si pe zi ce trcce asistdm la tot mai rnulle dellcte legate de acestea, totmai multepersoane lip site de scrupule fac trafic cu droguri, tot mai multe per soane mor din cauza supmdozelor sau a falsificfuii unor produse necontrolate (inchipuieste li ce s-ar intimpla dace, de fiecare date cind iei o aspirini, nu ai lti cir acid acerilsalicilic conline opasiilS sau daci maicontine si alte substante, ca stdcnina sau cimentul), tot mai multi neBhiobi aspire sii ajungi in paradisul sau in infemul prchibit pentlu a scipa de viata de zi cu 2i... Nu ar fi mai eficient si le scoatem de sub interdictie ceea ce ar duce la incel.rrea acli\ ilitii mr(itlor ."re le comercixlizeaz; .i .ii - 1or, informim fere fandoseli asupra consecinlelor folosirii mai aies in abuz ? Adu-ti aminte ce s-a intimplat in Statele Unite cu nenorocita aia de Lege a Prohibitiei: inainte, bctivii n-aveau probleme decit cu alcoolul, dupe, au avut

LIBERI SAU FERICIT] ]

r43

probleme cu alcoolul, !i cu... Al Capone. Tentatiile, llule, nu se pot combate pin interdictii, pentru cii asta ie lncurajeazi $i, in plus, diuneazi celor care. dind o utilizare mai bunilibertitii lor, sint in stare siuzeze de luc ri fIrA
sd abuzeze de ele,

intotdeaunavor exista pemoane care

si

foloseascdce le e laindemini (chimia. erorismui, politica, rlrligia, odce) peniru a se autodistruge sau pentu a se auto pedepsi pentru picatele 1or. Dar singurul lucru pe care il putem lace dace vre o societate adultir si nerepresili este sieducem indivizii liberi intru cunrpirarc siprudenri. Oare daci cineva se aruncd de la etaiul a1 saselea trebuie si construim toate casele doar cu parter? Aceste considelatii ne aduc la complicata chesriune a /o1?/afl1zi, nemijlocit legati de cele ce f-am spus despre i benire \i re<pon,.ibiljL.]le. A lr;i intr-o democ-"lic mo

denr;:r\eJmndd..nretui

..

o ,?rte d?

portanrcnte cu care nu e,rli d€ acola, Insist asupra faptului cd la fe1 de democratic este si se convieiuiesti si se nu fii de acord si te voi ldmud in ce sens. Si inccpcm cu convie$irea. Din punct de vedere cultuml ii social, unanimrlateir. che\lta Lu [olt ca unul. a\a.intem not,,,cri nu-i p1ace, si plece", puritatea etnlci, oroarea de metisaj Si de contactul cu alte mode Si alte moduri de viate etc. sint forme de barbarie. ba mai riu: de barbarie rlel.i,i. Comunitatea democratici este cea formatl din indivizi capabili

rhi."tu )t,ont.

obligatiile impLrse de locul de nhssi ddice la rangul de convenlie refonnabill ceea ce piiS ieri a fost rutiil sacrosancti. Si i"\er ne oorc dcel.ta c; nu va mdt e\.\la menu e \t nici legitud comune? Nu, nici vorbet seincearci doar a srerge deteminismul a ceea ce nu ai ales sA fii. Exi(i ceva ce avem cu totii in conrun. in mod democratic: posiLrilitatea de a rupe cu fatalitilile originii $i de a opra penrru noi Jlrlr)tc. .,or riruri .i nor rn Ln. L na mi e, r.rir).orc- po e prca afectati. dareste vorba dc o problemi fundamentali.
s6.

se dezrAdAcineze dllf,

care. traditie, slirye si

141

POLI'NCA PENTRU FIUL \4EU

Inlr

conrenit, chiar revolulionar care rebuie se fie egale pen[u toti, se protejeze drepturi]e omului si si determine indatoririle aferente. Si-ti mai spun si ci hoteridle demo, L r<rrice \e irJ de cdtre maJorirale. drr cJ democraria nu e.re numai legea majorititii. Chiar daci najoritatea ar decide ci cedilenii cu piele neagd sau de religie budist[ nu trebuie se ia pafle la viala politice a grupului, aceasra nu ar fi nici pe departe o decizie denocratici. Cum nu ar fi nici ac. epLarea prin m:rior rrrle d lonufli. a dr(Lr rmiFari. pe cnterli de preferind sexualS sau (si aici nu sint de acord cu legea in vigoare in unele liri democratice) a pedepsei cu moartea. in afarx de faptul cd e o metodi de tlua aecizii, democralia mai are si nilte componente irevocabile: respectul minori iiilor, al autonomiei pelsonale, al demniteii si existentei fiecerui individ. Pe aceastibazi unich alegilor se consrituie pluralitatea fomelor de viaid- DupA cum ili dai seama, aceste forme (care cuprind credinle, comportamente sexuale, prcferinle xftistice sau spo ive si asa mai depa e) nu pot jusrilica niciodati acliunile care se opun nemijlocit unitetii legale care sustine democmtia. Am alreptul si ader la o religie care le interzice femeilor si lumeze, se voteze sau si conduci masina, dar nu am dreprul democratic de aleimpiedica si o faci pe femeile care doresc si fumeze, si voteze sau sA conduce. $i nu am nici dreptul de a crea, in cadrul unit:ilii democratice, o comunitate speciall de care si apa4ii prin obliga.tie (prin nastere, famiiie, origine etnici etc.) $i in care
femeile

o democratie modeni trebuie si existe o bazi llnirn. si lie numeroase real il:rli p/!r?/e- Baza unici o constituie leBile adicl elementuI abstract. conventional.
peste care

Trebuie si

si sofezese convietuim cu opirnile vitale sau ideologice pe care nu t-iecare dintre noi Ie impfuli$este, dar
sA

nu aibii voie safumeze, sd voteze sau

invitim

asta nuinseamne se

tolerim componamente carc

se bat cap

in cap cu pdncipiile legale ale democratiei. Pentru

a putea

LIBERI SAU

FERICITI:

145

cere proteclie democraticd in privinla credinlelor proprii si a fbrmei noastre de viad este esential si acceptdm mai intii democratia insdsi (laici, pluraiisti, aperatoare a dreptudlor omului) drcpi cadru al credintelor $i lbrmelor de viatd. Sau, ca s-o spun cu cuvintele lui Luc Ferry, un filozof francez de astizi, ,,in democratie, revendicarea dreptului la diferen [e inceteazd a mai ij democratici atunci cind se prelungeste

cu cerinta unei diferente de drcpturi". Si de,,,probarea I Te a5igLr llra sa clipe. c cd mi ,e pare cit se poate de democratici- Sil tolerezi pe celilalt, foarte bine. dar sd-i dai dreptate ca unui nebun, nici vorbe I Nimic mai viguros fi mai stimulativ omeneste decit si discuti piredle vecinului, sI ]e cdrici si chiar sd 1e iei in deridere daci se pune c.ucis. Citind rindurile astea picitoase precis ciiti spui: ,,Dar n,a fost vorba ci febuie sd rcspecdrn p5rcri]e si cledintele celorlalli ?" PIi vezi meteluli, nu prea l Ce trebuie respectat in orice caz sint pe,"raansl€ (fi drepturile 1or civile), nu pirerile 1or qi nici credinta lor. Stiu cd sint oameni care se identificl perfect cu credintele 1or, pini la a le considera ca ficind parte din propriul 1or tlup: ,,mi-a i.Arll convingedle I", de parci l-ar fi calcat pe picior in autobuz. Susceptibilitatea aceasta e problema 1or, nu a alto, ra- Admit ci nu e foarte politicos sd-ti contrazici semenul in mod dezagreabil, dar asta line de buna educatie, nu de cdmx. Partea proasti este cI cei care se simt ,,rAnid,,in convingerile lor cred c5, de aceea, au dreptul de a-i /tilrl la modul propdu pe cei care ii jignesc. Vezi ctz ul scriitorului anglo-indian Salman Rushdie. condamnat la moarte de fanaticii musulmani din cauza unor pagini presupus blas

citile sale Si care e obligat s; ffei3,c: :l.cunr de a l ia ani. E\t.1, persoJne ca.e \ or.a p a neutre si zic: ,,Domnule, condamnarea la moarte e ceva reu. dar nrcr Rushore n: dr fr rrebLtt (a-i rinexsci pe musulmani, pentru cd si ei au dreptul si li se respecte credintele". Mare timpenie I De parci a .dni" pe cineva in
fematorii dintr-unadin

146

POLNICA PE\TIIU FII]I, \'fF]

I

ci:dintele sale arfi acelasilucru cu a-i tiia gitul I De parci rcrula bunei educatii care cere si nu te inconilezi cu pererile semenului tiu ar fi de acelasi calibru cu dreptul de

.

a nu

fi

asasinat de niste

ciiii

demenri

i

Nu-mi imaginez decit doue resliclii carc se pot pune dreptului la libera exprimare, caracteristic pnn excelenti democratiei (Eecii il numeau1,dr-reria. adici vo$ire sinceri si firi piedici): tu primul dnd, rncitarea la crim5,la persecu tarea persoanei sau a mijloacelor licite de viad; in al doilea rind, aplrarea intimitltii penonale a fiecirui cetitean. Chiar si persoanele publice au dreptul ia o sferi privar5. Iar dreptul la informatie nu iustifici se vorbesri in gura mare despre iitimititile niminui, cici oamenii nu au dreptul de a fi informali chiar despre orice. in rest, toatc bune sl frumoase. Si totuli, ar fi rezonabili o anumiti prudenli in dezbate le cu repercusiuni sociale ample. De exemplu, cazul drorr d. Este o chestiune foarte delicate, desigur, iarscrupulele in luarea unei decizii sint cit se poate de intemeiate. Dar anumite alirmatii o blocheaze in loc se o lemureasci. Daca se spune ci embrionul sau fetusul sint ceva \ aloro. fenLru .i d'n elc \ a pu-cede o ftinta omcnea.ci, disculia este pos ibil6 si poate continua pe un ton ponderat. Dar dacii se .func c5 a\orJl incerrnj .,-\dsrnJrea lnui copil", nu-ti mai rlmine dccit si incepi si urli. Este clar ci un embdon sau un fetus nu sint un copil, din acela$i motiv pentru care un ou nu este un pui, A spune ce avoflul este ,,asasinarea unui copil" mi se paae la fel de extravagant ca si a afirma ci cineva tocmai a mincat ,,o omleti din doi pui". Astfel de fonne de argumentare fac imposibjie concluziile cumpSnite, lucrul cel mai de dorit inff-o societate atit de complexd si de diveni cum este cea in care triim. Esie, totuSi, o chestiune de intelepciune personali, pentru cA dreptul de a dezaproba si de a fi de alti pirere (care nu trebuie totusi si meargl pin:i la dreptul de a l/rel.:i.e) imi pare a fi pdoritar inviolabil.

LIBERI SAU

FERICITI]

147

Soctelante de.noL tat tce. bdzare pe libedate s, nu pe una_ nrmrlale coer\itr\a. \tnt prrn urrnrJe cele mai conlltcli\e din cite au existatin istoria omenirii. Etbrtul permanent de

"

gindi trecdre

ceea ce ;i

cu lreculul sdu a

cilla

(l

timplindu-se niciod"ta. ocmenii se plicli\e\c de polirjcd. iar.marile (chimbari lssa de regula in urme nemullumjre inlimA. Cred ci rrebure s; in\ atim s5 caulim tericirea, ceea ce fdce \ iarc demnii de a fi Fiile. in lucruri aparenr mrnore care nu prea au de a face cu marile plcnurj poljlice
nrcr cu

vor rezolva nu numai prcblemele colectivitlii, ci qi cevor aduce fieciruia tot ce-i dore$te inimioara, Acestea nein_

la indemina. ln perioadele de mare rn.uoerire politica, aja cum sint re\olulrile. lumea crede c; rhimbarile radicate

ficur sr . ire e rel maj polrivil \a o fdL d... celiecus: Cju re,pon.dbtlrlale: Si-i mai duzi pe Lire unri: unde o \j aJUngem Lu alira libe are.,Oare nu am li mar leri.iti d..i irm lr mai pulin .rberi .,Sin.er ra fru. cred .i politicii nu I se pol cere decir remedii poliljce. . rar lencirea nu esle o chesliune polrlici. Cu\emele nL pol face fencil pe nimeni e de.rdj dacA nul fd. nefer icil. lJcru care cniar (a le e -

.on\ ine. de d argumen|2. de a rJpe tn el tder no,, de a aleee ce lreb;ie

i doua republicr spaniole Tdrobile milircr al lui Franco. o fo.t inrrebar od,ui. .,Don Manuel. chiar credeti ci hbe alea ii face pe odmeni mai fericiUl Aza,ia a rE!pun\: ..Sincer. nu sriu: dir sinr .igur ca lt Iace mar oameni..
presedintele efemerei
de puciul

pnvesle, vol tetmrna cu o anecdota. Manuel Alaia_

vor rnchela lecrurile ace\rui capilol cu un poem de Borge! care ilr \a arara mai bine ce vreau si.p.rn... in ce mii

-evldenl -bog5lia

sauacumularea de bunuri,

r48

POLI'|ICA PENTR I]

F]T

[

, I!'!I1I I

Ia dc cite;te...
,,La unna unnei. preaputm mi inrereseazi d existi o autoitaie ve.sDic gata siactioneze, car€ se ingijesrc captncenie mele si fie tihDite. si se avinii ilr lnrimpmarea mea pentru a intitu

toate pericolele, tiri ca eu si irebuiasci inicar s.:t mi gindesc la acest luc.u; daci aceasti aulorilate, care inliruri pini si cel mai merLrnt spin din calea mea. se face in acelasi limp stlpini absoluti pe libertatea si pe viala mea: dac: ea monopoijzeazi in asa mnsurA activitalea si exisienla incit in jurul ei lorut trebuie !i lincezeascn cind ea lincezeste, si doamn totul cind ea doarme, si piari aruDci cind ea moarel ' (A. de Tocqueville.

si e trebui si si le scoaii. Li s a ars mincarea ii acum, indri tati, cer aha mai buni. Uneia ii pare riu ci de un sor arit de

..A.deJe. l\lar:I..hrdepenrL.i Re\otLric Ldo, lr6etete

scund, vrca altul mai inalr. Pe altul il rcade panroful $i vecinut lui are unii mai buni. Un poel nu are inspimrie ii cauli cu dis pemre idei noi. Un pescar srit de ceasuri inrregi cuundiBin api. De ce nu musci peslele? Si uite asa se ajunge la Revolutie, ial ei cred ci ea le va da rotul: un peiie, unpanrof. un poem, un sol 1ou '. o .u ie noua: a -'r d/J roa.e bJ,riti te iJr dpoi .e pome-

nesc

ci

roate sinl aia culn erau: nrincarea arsn, versurile

schioape. sotul in par, urit mirositor si obosir, iar tot eroismul ila care ne a ficut s: coborim in hazna putem si ni I prindem 1a bulonieri, dacnnrai avem asa ceva." (p. Weiss. Marar-Sads) ..Persoanete a

importante in tecut sau ir viiror. De aceea un recul gtorificai. mitificat curcllgiozitate, fie rasid, fierational, este alit de inpo. tant penlN nulti: ii lor rsa, viirorul copijlor noslri. al pariidLr-

ciror viarit e neinsemnari cauli lucru

le

'r:' ^'ru.. n"ti,.,iro- r( i.lJr anlieo'..nein.d...LLr

il anlicipeazi poliricile sau religiile sxivatoare, esrc arir de impor Iant lerxu altli.'1T. Sz.riz Linnd nedanesti.ifi)
..O gulern.trc libe:i e o gulenra.e care nu trce riu ce|i ienilor. ci. dimfotr\ i lc (li. signrtrnri si linisre. Du de aili si

I
LIBER] SAT] FF-RICITI,) 149
1a lericjre mai e o cale destul de lungA; feicirea .rebuie sn faci omul singur, cdci ar fi un sufler lare grosoian cel ce Si-o s-ar socoti pe deplin fericirfiindci se bucuri de siguranil ii de linifte." (Stendhal.Dsvre drrgofi€, trad. rom. de Gellu Naum, Editum pen1ru literaturi universali, Bucuesti, 1968, p. 164)

pini

,,Un om care-$i cultivi gridina, asa cum voia Volraire. Cel care mullume$te cerului cn exisii muzlca pe pimint. Cel care descoperx cu plicere o etimologie.

Doi fuDctionari

care

joacn tlculi o

paddi de s:rtr inlr o cafenea din sud.

Tipograful care pagineazi aces(e rinduri
care poaie cn Dici nu-i plac. un birbat care citesc te(inele finaie aie mui poem. Cel care minglie un animal adomit. Cel care justificl sau vrea sljustifice Iaut care i s-a ficur. Cel care este fericir cn a existat Stevenson. Cel care prefere ca ceilalli si aib, dreptate. Acesti oameni, care nu se cunosc inre ei, salveazi

O femeie

ti

(J. L. Borses, Ce; d,.?ptj)

)

I

EPILAG

Ptnd aici am putut ajLtnge

inci nimic

ci tinerii trebuii si iie uropici si tot bla-bla-ul de rigoarel pii nu, domnule dragi. imi pare du, dar n-am si,ri gidil urechile cu elogii ta adresa tineretii: ci e generoasa, ci e idealistd. cd detesti unifor_ mele si violenta. in schimb, nici n-am si te batlacap spunindu-I ce dnerii de azi nu mai sint ca tinerii de pe v;emea mea, ci au pierdut po11a de a schimba lumea qi nu se gin_ desc decit sd se aranjeze mai bine $i sd cistige mai mult. fiteretea are de toale: SS-icrii nd-li\li care piieau lag:rele de concenuare de lx Au\ch!\itz Si BuchenlLald a\eau de
regula oplsptezece noua\prezere aJU;ror atjt u!eau Leicare au dat piept cu tancurile guvemului chinez cerind libertate in piala Tien An Men sau cei caie, chiar azi, isi Iasi de bune-

de la prolog se,!i aminresc

Scandalos I Am ajuns la ultimeie pagini $i nu li-am spus despre utopiel Si tu care te asteptai poate i;cd

voie casa !i masa pentru a pleca voluntari in tidle cele mai defavorizate. Adesea, ,,generoziratea., tineretii este a acelo_
m care nu au incd obligalii si sint obisnuiti ca altii sh veghe_ ze asupra lor; faimoasa ,,rcvolti" este comddia celor rislaEd

care vor ca adullii sA 1.. cede,/e lolul cil mai degab; .. Desigur, sinr Si tine care iqi sustin cu trudi si curaj intrea_ ga familie sau care sint indignati de vechile nedreptili ale unui sistem care ii subjugd sau ii marginalizeazi. in orlce caz, se nu ai incredere in cel carc sint toati ziua cu ..tinere_ tu1" in gud, fie pentru a-l 6uda, fie pentru a se lamenta ci (i a tridar \finra sa misiune; una din doua. ori nu i cunosl

154
!e

poLITtcA PENTRU FIUI MEU

tineri, si atunci sintrimpiti. ori mint cu ipocrizie pentru

.'nl n'5te for.ori. ei,:r "tun.r DupI pirerea mea, cea dintii obligalie atineriloreste si cea a adullilor Ei chiar a bitfnilor, daci wei si stii: s.i i,?l,eIe. Cel care nu stie poate avea zvicniri, dar nu impliniri; va conirnda buna intentie refomatoarc cu retorica talsd a celor cruzi Ei rii. Si atunci. utopia? Este prima recomandarc pe care o fac cei ce nu stiu ce se spuni, darvor si faci impre<ie bun5. Cind esle inEebar unde i-ar placea 5i tr,ijascd. filozoful polonez din zilele noasffe Leszek Kolazowski rispunde cu umo.: ,,in strifundurile unei padud virgine cu un munte inalt pe malul unui lac situat la iniretlierea dintre Madison Avenue din Maniattan cu Champs Elysees din Pa s intr-un orisel liniEtit de provincie". Vezi? Asra e o utopie: un loc care nu existA, $i nu pentru ci nu am fi fost destul de generc$i Ei de indrizneli penfu a-l inventa, ci pentru cA este un puzzle fo.mat din piese incompatibile. Pe tlrimul politicii, toate institutile dorite isi au prelul ln consecinte mai putin dorite: liberiatea impiedicl egali tatea. justiia mlre$te controiul Si constringerea, prospedtatea industrialA deterioreazl mediui ambiant, garantiile juridice fac posibil ca unii delincven[i sA scape de pedeap(5. educa!ia eenerala obligarorie poate lacilira propxganda ideoloeici de srar ;i a:a mai depane... i,a cealilarea chestiunilor politice. ,?ici u,l arantaihu e arantaios inmod abrol?lt. Toate isi au reversul Si t ebuie sX fim constienti de acest lucru : cocteilul inre diferitele lucruri pe care le \.Tem trebuie sI fie bine dozat, pentru cI dacl se scapimai mult dintr-un ingredient - oricit de delicios ar pirea acesta rezultatul poate fi indigest. A{a cd numim de obic€i ,,utopie'o ordine politicd ir1 care ar predomina unul din idealur ile noas(re rdreplate. egalitale. liberlate. armonre cu natura...), dar firi nici un dezavantaj sau contrapafiide deragreabila. Cd prrrr, r. e(Ie o rimpenie: presupun cb aceia care o rccomandi tinerilor ca pe o nizuin.ti tipice virstei
a obline Leva de la

I

PiNT AICI AM PUTUT AJUNGE

155

pulini, aiunge se fie un cosmar pentru toti ceilalti. Nu vreau deci si dai ii mania utopiilor, asa cum nu ili doresc si cazi in boala teienovelelor. in schimb, mi-ar p1A cea foarte mult s:i ai 1.1€d1rr-i politice, pentru cd utoriile i[iinchid mintea, pe cind idealurile o deschid, utopiilJduc jr Iip.i de iLlturre sau Ia disperJre dirructiva Lnrmrc nu este atit de bun pe cit ar trebui si fie), in iimp ce idealurile stimuleaze dorin,ta de a interveni si ne pistreazi in permanentd activi. Iti vorbesc de idealurile polirice, nu de cele morale, estetice, religloase sau de ah fel fiecare lucru are hazul lui. Cum le recunosti? Mai intii. -idealurile politice nu sint niciodati absolute, pentru ce [ebuie si convietuiasce unele cu altele si fiecare isi are con[aindicaliile sale (yezi paragaful precedent). Esre propriu politicii a $ti sd limiteze binele;uneori, daci adminisfezi o dozd exagerad din medicamentul care a vindecat o boald nu faci decit sI agravezi starea pacientului, provocindu-i o boal6 si mai grav5. Idealuile politice nu incearci niciodati si amelioreze cor?tlilia nmand, ci societatea !JJle('ift,. nu ceea ce oamenii sint, ci instituliile comunititii in care aceqtia trdiesc. Dacd devenim mai buni pentru ce ffiim intr-o societaie mai bund minunat; dar chiar daci vom - sau mai puiin, continua sd fim, mai mult la fei de lacomi si de zgirci(i ca si pine acum, niciodate nu va fi inutil ca legile si formele de guvemdmlnt se ne ajuie si ne pondedm defectele sau se ne propune afternative menite a le inlocui cu.kele mai pulin dictructi!e. Ulopia isi proprne in mod delirant sI creeze un,,om nou": idealurile politice prefed sil ajute pe cel vechi se fie mai supofiabil, mai responsabil si mai pulin bestie. Ti se pare ce eprea.odorIrl'ra rdeea? D".r ginde;re-re ca e(re conformi\t cel care \e resemneazi mereu cu ce este pr.arabll si nu priveste mai

lor o fac pentru c:i-i cred prosti. Ca 1ucru 1r?ur, e chiar si mai riu- ala cum au demonstrat-o in acest secol totalitadsmele (cu pretentil utopiste. intotdeauna): visul citorva.

156

PoLlTtcA PENTRU FILrL MEU

departe; in schimb, idealistul politic se strdduieste si ieuseasci po.liri1rl, desi Etie ci nu este usor si cd niciodatd nu vom fi mullumiti. Toate idealurile politice sint p/?.gresire: cind se alinge un nivel care inainte arfi pfuut absolut grozav, ceea ce creste nu este satisfaclia, ci exigentele. $i este foafie bine c:i e asa: guvemantilor care ar riposta 1a revendicirile cetetenilor cd ,,inainte era mai rau" trebuie se I se splrni rispicat ce,,tocmai de aceea putem acum si cerem mai mult". Si, bineinteles, idealurile polilice s?nt clar ,?fionale $i tin seama de experienia istoricd, de progresele

rl'r-lei, de re\oluliile cdre s-du licul impornvir a ceea ce ieri era considerat ,,sacru si inamovibil": salveaze-ne. Voltaire, de vizionarii antiiluministi care vid cu atit mai
clar cu cit totul este mai cufundat in beznl I Am ocupat o bund parte din aceastd cirlicici pentru a-!i povesti lucruri din trecut (uneori un trecut atit de inde-

pedat, incit a febuit, m5 tem, se-l inventez pe jumitate pentru a purea vo$i despre el), dar nu am spus aproape nimic despre yilto,-d care ne asteapti. $i $tii de ce ? Penfu ci nu il cunosc. in plus, logic vorbind, tu esti in mult mai mare misuri decit mine un ceteEan al viitorulul : arnetitoa, rea complexitate tehnologice, sfirsitul bipolaridlii mondiale, fumicarul micilor tempii care vine s?i ifllocuiasce mafile retete ideoloSice de odinioa.i..- toate asteati apafiin mai mult tie decit mie- Lucrarca mea nu Eaaprcpus s5-!i arate incotlo ne indreptdm, ci s5-i aduce aminte de unde venim !i de ce am ajuns aici. Restul va lrebui inventat, ala cum s-a iltimplat in fiecare epoci: $i desi multe lucrud sint proleliTrre. rini, ,/t p\,? rc/',r. Sinl sigur c; ceea ce .e \'" inrimula vd li. ca de ob,(ei. Jeroncenanl. dar majorirdlca

,deileptilol'

de sen iciu vor pretinde

ci

stiau ei. . . Ai s,I-mi

spui: dar trebuie si ne gindim la viitor. penfu ci ce va fi se fie depinde de ce facem acufi ! Atlrnci, ascultd singurul

cre li-l dJr . nu celnenJ a.tiz, Leer !e nu \ rei .; . :legi miinc;nu folosi aclm represiunea pentru a dobindi \lr,
pe

t
PINA AlCi

A\I PUTUTAJUNGE

157

ca si scip;m intr-o zi de vioienti, nici nu favoriza minciuna in chip de unealtd pentru a at'la miine adevirul. Nu iese niciodad bine. Asa cum am mai spus-o Elin prologul acesfei cdrti, Alben CdmU< c re.,rm,lt a.l{el ceea ce \ redu \d.ri sDLn. ..ln polt.ic5, mijloacele scuzd scopul, niciodati scopulnu scuze mij lodcele''. De ahnirren. cred cJ(et mai binee.re,a cuno.., trecutul, si te ocupi mult de prezent Si doarun pic de viiror ContmriLrl este de obicei o sarlatanie contmproductivi. Di-mi roie sa ri mdr dau un ulr.n cital. drnlr-Jn..-rro. care face parte din[e preferatii mei. Spune Franz Kafl(a in una din povestidle lui: ,.Te rc9, lasi viitorut si continue si doa.mi aSa cum se cuvine. Ceci daci cineva il lrezeste inainte de vreme, va avea parle de un prezent adormit". De ceva nu te poli plinge: de sinceritatca n1ea. M-am implicai cit am putut in aceste pagini, dar n am pretins si fiu circumspect, impasibil sau impadal... Sigur ci daci af fi incercat s-o fac ai fi ris de mine. si pe buni dreplate. Cum nu mai pun patimi iin ceea ce fac. cum nu mai fac dor b.,ni. O uhima indoialS "ravurcum\drmpreridLirn; impac cu realitatea, ce mi simt ru$inos de impecat cu ordinea stabilitd? Uite. cu tine n-am de ce s-o fac pe inleresanlul. iti mirturisesc (acum, ci nu ne aud prostii) ci miimpac foarte bine cu viafa, dar nu cu viata asa cum este ea. M-am nlscut si mi am petrecut o buni paite din tiner ete sub o dictaturi semifascisi5, plicticoasd, brutali si stupidi. Acum triiesc intr-o monarhie, fdre a fiincetatnici un mo, ment si cred cd ceed ce meriti o tari in secolul al Xxlea esle un rccim rcpublican. Detest nationalismele (basc fiind. sint de doui ori indreptitit penru asta). pe care le v;d. pretutindeni, apiirind. aiirmindu-se si primind aplauze. Cred in raliune ca instrumenl capabil s:r faci universale veloile ci vilizatiei si constatcu umiiindci aceastanu rcuseste si srir.,,ileasci nici mizeria nici crimeJc cele mai abjecte. Credin libenrG, itr fepi, ci fiecare trcbuie si fie rispunziror pcnhr

mai

multi libertate. nici nu spori violenta

I58

PoLITICA PENTRU FruL MEU

gusturile si de dscudle sale, dar in jurul meu nu aud decit cefndu-se mai mult control al sratului $i mai multe interdictii in numele sinltdtii, decentei, lini$tii etc. Sint individua-

list, dar nu,,idiot" (in sensul grecesc al cuvlntului); totu$i constat cd acum sint numili ,,individualiqti" idiofi care fug de lume $i o blestem5. $i atunci... Sd md amirisc? Nu,
ceea ce trebuia sd fac era sA scriu aceastd carte pentru tine.

Numai pentru a-!i spune, my bq), m! Solden boj, ci., sfirqit, a venit timpul sd faci tu urmitoarea mutare...

it

't

-l

L-_, *. :.*

,-j

i

CUviNT DE R,{MAS.BIIN

,,Scopurile ;i idealurile care ne miqcd slnr proiluse de imaginalie. Dar nu slnt ftcute din substanfe imagmare. Slnt alceruire din materia dura a univer(ului exDerientei fizice si sociale. {John Dewey,O tediuA coninb;

.

CUPRINS

ProIog......................................................-...-.- 9 I. Iate-ne aici cu totii......................................... 15 II. Obedienti 9i rebeli......................................... 2'7 m. Cine comand5 aici ? ..................................-.... 41

IV. Marea inven(ie greceasci.-..-..................---..... 55 V. Toli pentru unul $i unul pentn toli .... ............ 73 \,[. Boge$ile acesle lum1....................................... 9'7 VII. Cum si ne rizboim cu rizboiul .................... 119 Vff . Liberi sau fericili? ........................................ 133 Epilog: Ptni aici am putut ajunge ................ 151 Cuvtnt de rEmas-bun........-.......................-... 159

)

Politica

pentru fiul meu
s-a niscut in urma rLner arnare (Pentru oamenii politici, lincdi sirt clrnstatarri a autonLlui: carne de tun sllu de vot: pina nu ajung la virsta la care pot fi ucisi penru patric sau iqselati in nunrele ei. ninreni 11o sc ocupar de f'omiarea lor politici., PalitiL:o

penlru./it ne,

JnJlc I ndJrnen'ae.rli glJiri: l.o il.r. Scds, cu aceea!i simplitate, claritalc si ullrol ca Eri.a pentru fiul netr. dcja aparruta in romaneste. cartea lui Savatcr trateaza atit bazele organizatiilol sociale. cit si chestiuni dc nurc interes actual, precum militarisrllLLl. ccologia, coruptia politica. rasismul si nationalismul.

J.'c(4. pro cs,irlrl ferr,no^ \a\ater .\c.1. .llrlmalurg si lomanciet, aLtlotLtl EreulLLi despre Ciotafi (Ilu[anitas, ] 998) isl propunc sa se ocupe. deoponiva t(n-err( r fr:rrtic. inl o lbrru ..c.e-ro'1". J:rr ,gu'o:'r.

locr',r Ji

.rf'.'-

Alte apatilii 1999 in aceeari caleclie HANNAI] ABENDT Crzel€ republici NOBBEBTO BOBBIO Oreapta 9isiinga

ALAN qESANQON Nenoro. rea secolului PAULJOHNSON I.leLeciuai

fa?@
sBN 973-23-0219 7

i

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->