P. 1
Elicia Propulsor

Elicia Propulsor

|Views: 106|Likes:
Published by Florin Kara
elicia ca propulsor naval
elicia ca propulsor naval

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Florin Kara on Jun 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2014

pdf

text

original

ELICEA CA PROPULSOR NAVAL 1.

Elemente de teoria elicei Elicea navala, ca propulsor, transforma energia instalata la bordul navei intr-o forta de impingere propulsiva, ce are ca scop punerea in miscare a navei inainte sau inapoi. Impingerea propulsiva apare ca urmare a accelerarii fluidului in care lucreaza elicea si nu este altceva decat reactiunea fluidului asupra elicei. Caracteristic elicei navale ii este faptul ca functioneaza in siajul navei, deci intr-un curent de fluid turbulent neuniform si ca fenomenul cavitatie impune un anumit specific geometriei elicei ceea ce duce la pierderi de randament. O cerinta importanta in proiectarea elicei, a fost aceea de a realiza caracteristica de cavitatie a palei din necesitatea de a reduce zgomotul, vibratiile si pierderile de putere. Avand drept obiectiv eficienta maxima proiectantii au realizat elice cu incarcari mari pe varfurile palelor, incarcari ce produc vartejuri puternice. Necazul a fost ca modelele acestor elice caviteaza la numere de cavitatie relativ mari si de aceea cavitatia turbionara nu poate fi pusa in evidenta la incercari. Din acest motiv eforturile principale in proiectarea elicelor navale trebuie directionate spre reducerea intensitatii vartejurilor la varful palei care se realizeaza prin: cresterea numarului de pale; descarcarea sectiunilor de la varf; micsorarea sectiunii palei. Observatiile pe elicea reala au dus la concluzia ca metodele traditionale nu sunt aplicabile la elicea cu coeficienti mari de incarcare (eficienta mare) si ca testele de cavitatie pe modele au fost un instrument nesigur pentru optimizarea proiectarii palei. Din aceasta cauza, proiectantii de elice navale cauta metode noi de optimizare a profilelor palei si totodata noi teorii, care sa corecteze metodele traditionale de proiectare ale elicei, ce se folosesc in mod curent. Elicea navala este un propulsor hidraulic reactiv, care produce forta de impingere prin insurubarea in apa si are ca element constructiv principal pala. La elicele navale actuale se utilizeaza un numar de pale z =2¸9. Pala elicei o putem defini ca o placa curba subtire cu forma elicoidala, asupra careia actioneaza o distributie neuniforma de presiune hidrodinamica, data in fapt de reactiunea apei. Istoria propulsiei cu elice debuteaza in anul 1803, cand mecanicul Edward Shorter cu ajutorul a opt marinari, un vinci si o elice cu doua pale, obtinea o viteza de 1,5 Nd. Elicea intr-o forma apropiata cu cea de astazi, a fost descoperita in anul 1836 de Francis Pettit Smith, care efectua o experienta pe un canal, folosind drept propulsor un surub melcat. In timpul experientei surubul melcat s-a forfecat si a ramas un capat sub forma a doua pale, moment in care nava a avut o zvacnire brusca inainte, marindusi sensibil viteza. De la aceasta descoperire, ideile de baza care s-au concretizat in evolutia constructiei elicei, s-au impus de la sine urmarindu-se elementele: a) Distributia pasului - a dus la modificarea suprafetei elicoidale, astfel incat elicea sa aiba pasul mai mic la bordul de atac si mai mare la bordul de fuga, in raport pasul mediu al profilului. De asemenea exista o variatie a pasului radial acesta fiind mai mic la varful palei si mai mare la radacina palei. b) Forma palei - in istoria elicei navale forma palei a constituit obiectul multor inventii (pale de forma conica, de forma cilindrica, sub forma de valuri), dar nefiind bazate pe un studiu al fenomenului de curgere al fluidului in jurul elicei nu au avut succes. In ultimul timp sunt tot mai des utilizate palele cu skew-back mare (pale cu sectiunea deplasata la varf contra sensului de rotatie), care au caracteristici cavitationale foarte bune. c) Pozitia palelor fata de axa elicei cat si pozitia lor reciproca - s-a impus constructia elicelor cu palele inclinate spre pupa (cu raze mari) pentru a preintampina interactiunea fluidului de langa intradosul cu extradosul palelor.

d) Fenomenul de cavitatie - evitarea acestuia impune un anumit specific al geometriei elicei caracterizat prin faptul ca se mareste suprafata palelor sau se aleg forme potrivite ale intradosului si extradosului, ceea ce duce la micsorarea randamentului. 2.Geometria elicei navale Proiectarea elicei navale incepe in mod necesar, cu trasarea suprafetei care formeaza intradosul palei, suprafata generata de segmentul AA', cand punctul A avanseaza uniform de-a lungul axei Oz si segmentul AA' se roteste in jurul lui A' cu o viteza unghiulara constanta. Cand segmentul AA' a facut o rotatie completa distanta parcursa de punctul A se numeste pas geometric (P). Liniile elicoidale generate de punctul A se numesc linii de pas, iar suprafata care se sprijina pe linii elicoidale cu pasi diferiti poarta denumirea de suprafata de pas a elicei. In general pasul elicei este variabil pe raza si de aceea pasul reprezentativ se ia la r=0,7×R. Intradosul palei este suprafata care se vede dinspre pupa, iar extradosul palei este suprafata care se vede din prova. Pala in sectiune are profil segment sau profil de aviatie si se aseaza pe suprafata de pas avand ca linii de referinta coarda sau o linie tangenta la intrados. Forma palei depinde de legea de distributie a distantei elicoidale xa la fiecare sectiune prin pala. Se disting trei tipuri de contururi expandate ale palei: contur simetric, contur cu SKEW si contur cu distributie simetrica. Conturul simetric se obtine prin asezarea sectiunilor palei, astfel incat linia de pas si linia generatoarei palei, sa se intersecteze la mijlocul lungimii corzii profilului. Conturul cu SKEW se poate obtine dintr-un contur simetric prin deplasarea sectiunilor palei in sens invers fata de sensul de rotatie. Pentru un unghi qS>200 distributia radiala se deduce cu formula:

Conturul cu distributie simetrica se determina din conditia ca generatoarea palei sa treaca prin centrul de greutate G al tuturor sectiunilor. Teoria propulsorului ideal. Consideram ca propulsor ideal o elice cu numar infinit de pale si dimensiune pe directia axiala nula, care functioneaza intr-un lichid lipsit de vascozitate, in urmatoarele ipoteze. - in fata si in spatele elicei liniile de curent ale lichidului sunt paralele; - distributia transversala a vitezelor este uniforma; - pe suprafata domeniului lichid presiunea are aceiasi valoare; -se neglijeaza rasucirea vanei de lichid din spatele propulsorului;

Randamentul propulsorului ideal se defineste ca fiind raportul dintre lucrul mecanic util si lucrul mecanic consumat si poate fi exprimat in functie de vitezele fluidului sau de coeficientul de incarcare cT . se aplica teorema impulsului pentru miscarea permanenta printr-un tub de curent. A0 .viteza de avans a elicei. vD . vA . r . ceea ce ne permite sa tragem o prima serie de concluzii asupra factorilor ce influenteaza eficienta acestuia.densitatea fluidului.aria discului elicei.masa de apa ce trece in unitatea de timp prin discul elicei. relatia.viteza apei in discul elicei. m×(Dv)=T m=r×A0×vD unde: m . BB'-II si comparand relatiile obtinem viteza in discul elicei care ne permite sa exprimam lucrul mecanic consumat si lucrul mecanic util . T = r×A0×vD×uA = dp×A0 Aplicand legea lui Bernoulli intre sectiunile AA'-I.Pentru determinarea fortei de impingere a elicei T. .

In realitate randamentul h0 al elicei in apa libera este mai mic deoarece tine cont de caracteristicile constructive ale acesteia.8 Caracteristicile geometrice ale elicei . Analizand relatiile de mai sus tragem concluziile ca randamentul propulsorului ideal creste odata cu: viteza de avans vA. marirea suprafetei discului elicei A0. unde xp este coeficientul de calitate al elicei subunitar xp=0.7¸0. micsorarea impingerii T. micsorarea vitezei axiale uA. coeficient definit de relatia .Lucrul mecanic consumat si lucrul mecanic util se pot exprima sub forma: Lc=T×vD×t Lu=T×vA×t Randamentul propulsorului ideal in apa libera va fi dat de relatia: Notand cu CT coeficientul de incarcare al elicei.

Poate fi variabil in sens radial sau axial (m). Caracteristicile geometrice ale elicei. b) P – pasul elicei este distanta masurata pe generatoare dintre doua spire succesive ale elicoidei sau distanta in sens axial cu care avanseaza curba elicoidala la o rotatie completa in jurul axului sau geometric. D = 0.Elicea este o curba descrisa de un punct aflat suprafata unui cilindru care se roteste si se deplaseaza uniform de-a lungul aceleiasi axe. .6 – 5 m pentru nave militare si civile D = 0.sunt: a) D .0. .4 . Pasul poate fi constant sau variabil.6 m pentru salupe. D = 5.diametrul elicei este diametrul circumferintei descrise de varfurile palelor (D = 2R unde R-raza elicei) (m).6 m pentru nave mari de suprafata.

Caracter .

isticile geometrice ale elicei .

20-0.25 pentru sectiunile de la radacina palei. Sectiunea palei elicei este in general in forma de de cerc si in unele cazuri au forma unui profil aerodinamic (tip aviatie). Din aceasta relatie rezulta: P = 2πR·tgφ.15 – 0.grosimea relativa. fata. = 0. δ . grosimea maxima este la mijlocul profilului. spate. C . extradosul palei – suprafata palei orientate spre prova. δ = 0.35 – 1. l) muchie de atac.Variatia pasului in sens radial de la radacina (partea alaturata butucului) spre varf este determinata de structura curgerii la pupa navei (elice adaptata la siaj). k) muchiile palelor – intersectia suprafetei de absorbtie cu suprafata de refulare. g) .raportul de disc – caracteristica de baza a elicei care intervine in calculele de proiectare. (m2) .raportul de pas (raportul pasului). e) AD – aria totala a suprafetelor desfasurate ale palelor elicei. In aceste cazuri pasul de la r = 0.005 pentru sectiunile de la varful palei. h) DB – diametrul butucului (m) DB = 0.002 .grosimea maxima. .20 (valorile mici corespund elicelor instalate la navele cu viteze mici dar valorile mari pentru elicele navelor rapide). δ = 0.6 – 2. care pala loveste apa in sensul de rotatie a elicei. j) suprafata de refulare.latimea . Geometric profilele sunt caracterizate de: t .muchia cu. = 0. m) muchie de scurgere.0 d) φ – unghiul de pas este unghiul dintre desfasurata liniei elicoidale si desfasurata circumferintei bazei cilindrului. = 2πtgφ. 1a distanta de fata de muchia de atac.25 D i) suprafata de absorbtie (suctiune). bord de atac . c) . La primele. intradosul palei – suprafata palei orientata spre pupa. δ = .0. bord de fuga – muchia palei opuse muchiei de atac.7 R este pasul reprezentativ. (m2) f) AO – suprafata discului elicei este suprafata cercului descris de elice. iar la cele cu profil de aviatie.

Calitatile hidrodinamice ale elementului de aripa pot fi caracterizate cu coeficientul de calitate al profilului exprimat prin raportul: Cp =Cp(a)=0. Randamentul elementului de pala. Consideram un element de pala de latime c si anvergura dr rezultat din sectionarea palei cu doi cilindrii concentrici de raza r si r+dr [14]. paralela cu viteza reala determinata de frecarea dintre apa si unde: CR si Cp sunt coeficientii fortelor portante si de rezistenta. corespunzator razei r.unghiul de atac al profilului la care se obtine portanta maxima [grade].Teoria elementului de pala. de miscare a palei in raport cu apa Interactiunea dintre elementul de pala si apa constituie cauza aparitiei a doua forte: forta portanta perpendiculara pe viteza ca urmare a diferentei de presiune intre extradosul si intradosul. dF . care se misca in apa libera este dat de relatia : . Atasam acestui element de pala triunghiul vitezelor de unde rezulta viteza rezulta viteza reala respinsa.09aopt unde aopt . forta de rezistenta elementul de pala.suprafata de calcul a elementului de aripa.

Putem exprima aria elementara dF. adica e =0: unde s-a notat cu CP c. pentru elementul de elice considerat. la raza curenta r. uT corespunzatoare vitezelor vA si r×w se pot calcula h0i si produsul Cp×c. care are coeficientul de calitate al profilului nul e =0.randament inductiv .randament constructiv Randamentul inductiv indica pierderile datorate transferului de energie cinetica de la elementul de pala la lichidul inconjurator. Se poate alege un profil cu un coeficient de portanta CPopt si astfel rezulta lungimea de coarda optima copt. produsul : Cunoscand vitezele induse uA. . dintre coarda hidrodinamica si cea geometrica.. ca fiind produsul lungimii elementare de pala sectionata cu coarda c: dF =c×dr Pentru o elice cu z pale. se poate calcula cu relatia de mai jos iar unghiul optim de asezare a profilului in curentul de fluid la o raza relativa Fopt cu relatia de mai jos: . care se misca intr-un lichid ideal. impingerea elementara dT si respectiv momentul de torsiune elementar la ax dQ. iar randamentul constructiv pierderile datorate caracteristicilor hidrodinamice ale profilului. Avem posibilitatea de a stabili relatiile de calcul pentru dimensiunilor optime ale palei. Pentru profilele utilizate in constructia elicelor navale unghiul a0. vor fi: daca tinem cont de ipoteza initiala ca fluidul este ideal.

KQ sunt definite de relatiile : Expresia impingerii T respectiv a momentului de torsiune Q sunt date de relatiile : T=KT×r×D4×n2 Q=KQ×r×D5×n2 . se utilizeaza notiunea de avans liniar constructiv. Calculul fortei de impingere. definita ca fiind drumul parcurs de elice in directie axiala. R] (r0 reprezinta raza butucului si R raza elicei). momentului si randamentului in apa libera. Pentru caracterizarea regimului de lucru al elicei. ajungem la expresia fortei de impingere T. In practica proiectarii elicei navale se foloseste insa avansul relativ definit de raportul: Pentru determinarea impingerii. care da indicatii certe asupra asezarii suprafetei elicoidale la raza curenta r. ce functioneaza in apa libera. respectiv a momentului elicei. la o rotatie completa a cesteia. fara a fi afectata de influenta siajului ce ia nastere in spatele navei ca urmare a deplasarii acesteia. se integreaza relatiile pe intervalul [r0. Marimile KT. pentru o elice navala cu un numar de z pale. respectiv si relatiile Cu notatiile care sunt denumite coeficientii adimensionali ai impingerii si respectiv momentului.unde In acest mod se determina unghiul de pas optim .Aceasta se face pentru o elice reala cu un numar de z pale: Adimensionalizam expresiile de sub integrala prin inmultirea cu devin: . respectiv a momentului de torsiune necesar la ax Q.

T=R+DR Putem defini coeficientul de suctiune: Teoretic si experimental s-au stabilit relatii de legatura intre coeficientul de suctiune t si cel de siaj . care se utilizeaza in calculul de proiectare al elicei navale.diametrul elicei [m]. . In mod practic se foloseste coeficientul de viteza de siaj definit ca raportul: sau vA=v×(1-w) Siajul este in general o zona neinvestigata teoretic datorita caracterului aleator foarte complex al miscarii. In general suctiunea se exprima sub forma unei fractiuni t din impingerea elicei T. DR = t×T Elicea trebuie proiectata. V . datorita deplasarii acesteia.Putem exprima randamentul elicei in apa libera: Interactiunea corp-propulsor. astfel incat ea sa produca o impingere mai mare decat rezistenta la inaintare a corpului navei fara elice cu DR. x . Coeficientul cvazipropulsiv al elicei.1×(Fr-0.are valoarea 1 sau 2 pentru nave cu o elice respectiv doua. cunoscuta sub denumirea de siaj.volumul carenei [m3]. relatia.2 @0 Suctiunea. Acest efect poarta denumirea de suctiune si contribuie la marirea rezistentei la inaintare a navei. Functionarea reala a elicei in pupa corpului navei are loc in curent neuniform.corectie determinata in functie de numarul adimensional al lui Froude. Pentru navele maritime de obicei se utilizeaza relatia lui Papnel: unde: CB . accelereaza apa din fata sa si prin urmare are loc micsorarea presiunilor din jurul pupei. In calculele de proiectare influenta sa se realizeaza pe baza interpretarilor datelor experimentale obtinute de bazinele de incercari.2) Pentru Fr<0. Siajul poate fi definit ca fiind curentul de lichid din pupa care se deplaseaza odata cu nava. in dara lasata de trecerea corpului navei prin apa.coeficientul de finete bloc al carenei. D . Teoretic viteza de siaj este diferenta dintre viteza navei si viteza de avans. Siajul. Cand elicea produce impingere in pupa navei. =0. astfel: .

unde coeficientul adimensional q2 . n. .nava se afla in stadiul de proiect fara a fi ales motorul principal de populsie. este o constanta in functie de tipul navei.nava este construita. ho Dopt. n [rot/s] -turatia elicei. ho nopt. hD. P D. PD KQ . Aceste situatii de proiectare se pot grupa in sase cazuri conform tabelului : Nr. hD.reprezinta randamentul relativ de rotatie.14 la navele cu doua elice. H/D.J nopt. Te vA. are motor principal de propulsie si se impune proiectarea sau reproiectarea elicei. T K'd J. P D. In cazul in care nava se afla in stadiul de proiect. KQ H/D. hD. PD Kd J.J H/D. Te Semnificatii: T [N] -impingerea elicei. H/D. H/D. Te vA. Daca nava este construita si motorul de propulsie ales. PD T.J H/D. Inainte de inceperea proiectarii propriu zise. proiectare utilizata cautate de calcul din diagrama calculate vA.t=q2× la navele cu o singura elice t=0. . H/D. D. PD Kn J. H/D. Te [N] . T K'n J. mare importanta are stadiul in care se gaseste nava. vA. PD J.J Dopt. hR . H/D. ce ia in considerare corectia pentru coeficientii de impingere si de moment. T J.randamentul elicei in apa libera. T. ho nopt. PD vA. conditiile de proiectare ale elicei vor fi impuse de situatia existenta. D. se proiecteaza elicea ce asigura viteza de serviciu a navei si apoi se alege un motor corespunzator puterii consumate. n KQ . vA.lp nopt. H/D.tractiunea utila a elicei. PD T. Putem avea doua cazuri: . ho Dopt. D KT . KT H/D. In aceste conditii putem defini coeficientul cvasipropulsiv al elicei D: iar cu notatiile de mai jos se pot pune in evidenta influentele corpului si ale caracteristicilor constructive ale elicei navale. proiectareA ELICEI NAVALE Numeroasele probleme de proiectare ale elicei navale se pot grupa dupa scopul propus si le putem rezolva cu metode diferite. se urmareste ca proiectarea propulsorului sa se faca astfel incat acesta sa functioneze cu un randament cat mai mare.J Dopt. Date de Diagrama Marimi Coeficienti Date extrase Valori crt. D KQ . Indiferent de stadiul navei. H/D. ho hD. PD [CP] -puterea consumata de elice. hD. Deci forta de impingere utila va fi data de relatia : Tu = T×(1-t). ho hD.25 +0. unde: hH – reprezinta coeficientul de influenta al corpului navei. n KT . 3. n KT . h0 .

K'n. D [m] -diametrul elicei. respectiv al momentului. grosimea palei mica. la un randament cat mai mare. KQ -coeficientul adimensional al impingerii.1 D 0.04 D e 200-250 mm La navele cu doua elice si la elicele laterale ale navelor cu mai multe axe.25 D. ceea ce duce la o inrautatire a calitatii vietii la bordul navei si la o serie de pierderi energetice. . caracteristici care au caracter antagonist datorita rezistentei palei pe de-o parte si aparitiei fenomenului de cavitatie pe de alta parte. respectiv coeficientul de putere-diametru. avem tendinta de a alege acele caracteristici. In general se urmareste a se proiecta o elice care sa realizeze impingerea necesara asigurarii vitezei de serviciu a navei. spatiul minim intre elice si corp va fi minim 0.hD [%] -randamentul global de propulsie. Plecand de la analiza factorilor geometrici ai elicei. ho[%] -randamentul elicei in apa libera. KT. raport de pas mare. J -avansul relativ.18 D d 0. adica: numar de pale mic.21 D 0. diametru mare. pentru a genera aceste vibratii. Proiectarea caracteristicilor geometrice ale elicei va tine cont de o serie reguli dupa cum urmeaza: 1) Diametrul elicei D este limitat ca valoare de conditiile de amplasare ale acesteia la pupa navei Dimensiunea Spatiul minim pentru nave cu doua elice a b c 0. diametrul butucului mic. valoarea maxima a diametrului se va alege tinand cont de prescriptiile date in tabelul de mai sus O nerespectare a acestor conditii. raport de disc mic. care sunt in zona randamentului maxim. Astfel. K'd -coeficientul de putere-turatie. are drept urmare introducerea de presiuni si vibratii puternice pe bolta pupa.

Pentru elicele cu raportul de disc mai mic decat 0.7 se recomanda ca acesta sa fie majorat cu 50% pentru prevenirea cavitatiei incipient 3)_Numarul de pale se alege astfel incat ca acesta sa divida numarul de cilindrii ai motorului 1m 3m 5m 7m principal de propulsie si sa existe diagrama serie pentru raportul de disc determinat cu metoda de mai sus.1 1.35 Pentru EPR fc ¤D 0.05-3.167-02 0.28-0. Raportul de disc se va alege in functie de sarcina critica qTcr care se masoara in [KN/m2].9 0.8-2.045 0.9 0.05-3.8-2.0035 0.75 0.0075 D<3m tb ¤ D 0.0065 Pentru D>3m fv ¤ D 0.004 0.4 DBA ¤DB 0.35 0.9 DBF ¤DB 1.0 1.75 0.1 1.167-02 0.167-02 Pentru EPF 0.003 0.4 1.8-2.2) Raportul de disc Ae/Ao este limitat de conditia de prevenire a fenomenului de cavitatie si de asigurare a unei rezerve de cavitatie de cel putin 15%.05-3.001 0.4 1.001 0.28-0.85-0.8-2. 4) Deoarece solicitarile sunt maxime la radacina palei se va alege diametrul butucului in functie de materialul din care este confectionata elicea conform tabelului : SIMBOL MATERIAL OBSERVATII Bronz manganos Aliajele cuprului Otel turnat Cu Ni Al LB ¤Dax 1.0035 0.045 0.85-0.045 rF ¤tR 0.0 1.28-0.75 0.35 0. astfel: In functie de adancimea axului portelice ha (masurata pe planul de forme) si de sarcina critica qTcr cu ajutorul diagramei reprezentata in figura urmatoare se determina raportul de disc AE¤A0 care asigura eliminarea celui de-al doilea stadiu de cavitatie.8-2.75 RAKE 0° rs ¤tR 1.002 Pentru D>3m .0 1.75 0.6 Functie de pas DB ¤Dax 1.0 1.75 rs ¤tR 0.8-2.1 LB ¤D 0.85-0.0 RAKE 15° tv ¤ D 0.

Odata respectate aceste reguli se aplica algoritmul de proiectare fiecarui caz in parte si se determina caracteristicile geometrice dupa diagramele serie.tb ¤ D 0.0015 0. insa trebuie avut in vedere respectarea conditiilor R.0015 0.N. impuse pentru 0.0025 D<3m y Dax LB DBF t0 tv Dimensiunile butucului 5) Grosimea palei elicei este direct proportionala cu diametrul.R.6 R si la radacina palei. .

Pentru efectuarea calculelor dupa algoritmii prezentati in literatura de specialitate.diametrul elicei r . este necesara cunoasterea vitezei de mars a navei pe care trebuie sa o asigure elicea. Astfel ca o elice sa nu caviteze este necesar ca raportul de disc al acesteia sa satisfaca inegalitatea unde: Kc .presiunea vaporilor saturati a carei valoare se adopta in functie de temperatura t [0] 5 10 15 20 30 pd [N/m2] 834 1226 1707 2335 4248 Daca in urma calculelor. este necesar sa se construiasca grafic functiile P/D = f(vs). abia dupa determinarea elementelor elicei.3¸1. Evaluarea aproximativa a vitezei de mars a navei se poate face pe curba puterii de remorcaj adoptand pentru inceput o valoare orientativa a randamentului. Din aceasta cauza calculul se efectueaza pentru mai multe viteze (trei.adancimea axului portelice pd . utilizand doua diagrame intermediare acestuia si interpoland liniar valorile gasite. Caracteristicile cavitationale ale lui Schoenherr pentru o elice cu patru pale.turatia elicei D . cinci).6 n . calculele se repeta pentru raportul de disc determinat la cavitatie. grefat pe gama de viteze aleasa in jurul vitezei de serviciu preconizate.Calculul se face tabelar si dupa determinarea caracteristicilor elicei se face verificarea la cavitatie dupa criteriul Schoenherr. raportul de disc rezultat din verificarea la cavitatie.densitatea apei de mare ps . Utilizand rezultatele calculului. intr-o gama care sa contina viteza de mars preconizata.presiunea hidrostatica absoluta la varful superior al palelor elicei unde: ha . PD= f(vs) si sa se . este mult mai mare decat raportul de disc corespunzator diagramei cu care s-au determinat elementele elicei. D = f(vs).coeficient empiric 1.caracteristica cavitationala dupa diagramele Schoenherr f . Aceasta insa poate fi stabilita.

unde: δR= 100 150 mm). 4. proiectat si desfa surat al palei . Daca se face proiectare dupa diametrul optim si acesta rezulta mai mare decat cel admis de conditiile de amplasare la pupa. — trasarea conturului indreptat (care se repeta). coincide cu puterea disponibila PS×hS (hS randamentul liniei de arbori). utilizand in acest scop elementele geometrice ale modelului de referinta. . Calculand Kn sau Kd (K'n. K'd) si utilizand diagramele Bp-d se determina cu usurinta numarul de rotatii sau diametrul optim corespunzator elicei pentru fiecare viteza a navei. . transpuse pentru elicea proiectata. In acest caz problema se rezuma la determinarea raportului de pas P¤D pentru care elicea consuma puterea cedata de motor la flansa. mai putin raza cercului de formare R'= R + δR. Algoritmul de proiectare este indicat pentru fiecare caz in parte si prezentat pe larg in lucrare. In cazul in care proiectarea se face dupa turatia optima se alege regimul caruia ii corespunde valoarea maxima a randamentului. —trasarea conturului indreptat al palei si profilelor acesteia la razele recomandate .reprezentarea detaliului asupra varfului diagramei grosimilor maxime ale palei. rezulta diametrul elicei si raportul de pas. diagramei grosimilor maxime ale palei si butucului tinand cont de indicatii repre zenta rea proie ctiei orizo ntale a palei in mod ul ex pus repre zenta rea triun ghiului de formare (elementele geometrice inscrise pe desen sunt cunoscute. DESENUL ELICEI Desenul elicei insumeaza constructiile grafice prezentate in figura de mai jos. —reprezentarea proiectiei laterale. Etapele elaborarii desenului elicei sunt: —alegerea scarii de-reprezentare. conturului de gabarit. atunci diametrul se va lua egal cu cel maxim admis.pe baza indicatiilor prezentate . Odata determinat vs din curbele trasate.determine vs la care puterea PD necesara a fi furnizata elicei.

Constructia conturului expandat Pentru elicele clasice cum sunt elicele de tip Wageningen din seria B literatura de specialitate ofera datele necesare pentru construirea conturului expandat al palei.479 0.0)R prin care se traseaza linii orizontale. 1.586 0. 0.0030 .5 2.…0.…. van Menen si M.…0.0114 0.389 0. W.3 1.9 .613 0. R/R 0. A. varful palei nu se gaseste pe axa palei ci deplasat fata de aceasta spre muchia de iesire cu o distanta egala cu 0.0 0 Utilizarea datelor din tabel se rezuma la aplicarea urmatoarelor relatii : pentru latimea palei la raza r : 0. distanta de la muchia de intrare pana la linia grosimilor maxime cr precum si grosimile maxime ale sectiunilor palei pentru razele respective.350 0.0282 0.980 0.6R reprezinta latimea palei la raza r = 0.8 1.0240 0. limita inferioara corespunzand elicelor din seria B de tip Wageningen.6R.152 0.6 2.0366 0.2 .3 .500 1.6 .7 2.1487 br = 0. Pe axa palei se noteaza punctele corespunzatoare razelor r = (0. distanta de la muchia de iesire pana la axa palei bre.662 0.601 0. Cu aceste date se determina pentru fiecare raza r = (0. Cunoscand aceste marimi pentru reprezentarea grafica a conturului expandat se procedeaza in felul urmator : Se ia o dreapta orizontala de baza si perpendicular pe aceasta se traseaza axa (generatoarea) palei pe care se masoara raza R = D/2. celalalt in stanga axei palei.2014 brla elicele cu 4 pale si la distanta de 0. C.0)R latimea palei br.351 0.443 0.6 .2 1.2)D.882 0.582 0.9 1. In aceasta reprezentare este de mentionat ca la elicele din seria B.0198 0. unde br = 0.0.350 0.3 .561 0. S.0156 0.0324 0.144 0. Repetand operatia pentru mai multe raze se obtin mai multe puncte A si respectiv B care unite cu o curba continua reprezinta conturul expandat al palei.617 0.167 -0.4 2. Dupa stabilirea caracteristicilor principale ale elicei se trece la executarea desenului elicei.…0.0072 0. 1.187 0.524 0. Pentru o raza oarecare. van Lammeren. 0.6R la elicele cu 3 pale. extrase din lucrarea „The Wageningen Screw Series” de W. Dosterveld – New York 1966. P.Observatie. a traseului liniei grosimilor maxime precum si pentru stabilirea valorilor acestor grosimi maxime.350 0.350 0.463 0.9 . D. pe orizontala respectiva se aseaza secmentele CA’ = bri si CB’ = bre primul in dreapta. Pentru determinarea elementelor palei necesare construirii conturului expandat la elicele cu 4 – 5 pale pot fi utilizate si datele prezentate in tabelul de mai jos.050 0. Se recomanda ca pe desenul elicei sa se puna un tabel cu cotele conturului indreptat al palei si profilelor hidrodinamice construite in figura. cu centrul in O se taseaza cu linie subtire conturul nominal al butucului care este un cerc cu diametrul do = (0. paralele cu linia de baza. Procedand astfel in dreapta se obtine muchia sau marginea de intrare (bordul de atac) iar in stanga muchia sau marginea de iesire (bordul de fuga).2 . distanta de la muchia de intrare pana la axa palei bri. Acest desen contine in esenta reprezentarea grafica a contururilor expandat sau desfasurat si proiectat ale suprafetei nominale ale palei de la ultimul trecandu-se apoi la reprezentarea proiectiei laterale a palei.

De mentionat este ca deocamdata pozitia punctelor AO1 si BO1 nu este inca determinata.raportul de disc al elicei . aceasta operatie efectuandu-se abia dupa construirea proiectiei laterale a palei. De asemenea lungimea butucului nu se poate preciza in aceasta etapa. z – numarul de pale . . er – grosimea maxima a sectiunii palei la raza r. Din punctele CO si C se duc orizontale care intersecteaza dreapta O’V’ in punctele C si CO. procedandu-se dupa cum urmeaza. Pe orizontala din O si in stanga acestuia. R – raza corespunzatoare varfului palei masurata pe generatoare . Pentru construirea proiectiei laterale a palei se porneste de la conturul proiectat. Repetand operatia pentru diverse raze se obtine o familie de puncte A1si B1. la o distanta convenabila se alege centrul O’ din care se duce dreapta O’V’ (generatoare palei) inclinata fata de verticala sub unghiul = 6º -15º (la elicele Wageningen = 15º). adesea aceasta forma fiind dictata de considerente constructive. Toate calculele referitoare la elementele de mai sus se concentreaza intr-un tabel care face parte integranta din continutul calculelor de proiectare a elicei. Iar din punctele A’ si B’ se duc pe axa palei perpendicularele A’A’’si B’B’’. . cr – distanta de la muchia de intrare pana la linia grosimilor maxime .(1) pentru distanta de la muchia de intrare pana la axa palei (2) pentru distanta de la muchia de iesire pana la axa palei (3) pentru distanta de la muchia de intrare pana la linia grosimilor maxime (4) pentru grosimea maxima a sectiunii palei la raza r Semnificatiile elementelor din aceste relatii sunt : br – latimea palei la raza r . adica AAO1A1V1B1BO1. D – diametrul elicei . bre – distanta de la muchia de iesire pana la axa palei . Pe orizontala ce trece prin punctul O se fixeaza polul P astfel ca OP = H/2 unde H este pasul corespunzator razei respective. Pe dreapta PC se masoara segmentele CA = CA’ = bri si CB = CB’ = bre. ea stabilindu-se ulterior direct pe desen astfel incat pala sa inceapa pe butuc. r – raza unei sectiuni . Daca C0 A0AVBB0C0 este conturul expandat pentru a se ajunge la conturul proiectat se procedeaza in felul urmator : Pentru o raza oarecare r careia ii corespunde punctul c pe axa palei se cunosc asa numitele semilatimi ale palei CA = bri si CB = bre. Cu centrul in O si cu raza r = OC se taseaza un arc de cerc pe care se masoara arcele CA1 si CB2 astfel incat arcul CA1 = CA’’ si arcul CB1 = CB’’. bri – distanta de la muchia de intrare pana la axa (generatoarea) palei . Din polul P se duce dreapta PC care se prelungeste dincolo de punctul C. Prin CO se duce o curba care materializeaza conturul butucului in proiectie laterala. Punctele A1 si B1 astfel obtinute se gasesc conturul proiectat al palei. Forma acestei curbe si deci forma butucului nu reprezinta o importanta deosebita. Constructia conturului proiectat si a proiectiei laterale a palei Conturul proiectat al palei se obtine pornind de la conturul expandat. unind aceste puncte printr-o curba continua se obtine conturul proiectat al palei.

de regula. Pentru aceasta. arcul de curba de raza d1/2 si marginea de intrare a conturului proiectat trebuie sa se intalneasca in acelasi punct cu cele doua curbe. Referindu-ne la bordul de atac. pornind de la proiectia laterala. care intersecteaza prelungirea segmentului A’’A’ in A’’’. In acest scop pe orizontalele corespunzatoare diverselor raze se masoara segmente egale cu grosimile maxime ale profilelor sectiunilor. corespunzator la 3 – 4 raze pe dreapta PC. Similar se stabilesc pozitiile punctelor bo1 si BO1. . In proiectie laterala se mai reprezinta sectiunea prin pala facuta dupa linia grosimilor maxime. Din considerente de montaj si de functionare a elicei amplasate in spatele etamboului este necesar sa se construiasca conturul real al proiectiei laterale. datorita grosimii sectiunii in special la bordul de atac. contur care poarta numele de contur de gabarit. Cunoscand conturul desfasurat (EOEVFFO). La elicele cu sectiuni prin pala de profil aviatic. Unind ca si mai inainte punctele a1’ si b1’ cu o curba continua se obtine conturul de gabarit. cu raza d1/2 corespunzatoare punctului ao. In ambele proiectii unind prin curbe continue punctele AO1. suprafata elicoidala nu poate fi desfasurata fara deformatii. In acest caz segmentul K trebuie considerat egal cu A’’ A’’’ si care corespunde segmentului K’ din desenul proiectiei laterale. se prelungeste dreapta A’’A’ si se duce o tangenta verticala la sectiune prin punctul extrem al acesteia. Trecerea de la conturul desfasurat la conturul proiectat Unele publicatii privind seriile de elice dau in locul coordonatelor conturului expandat pe cele ale conturului expandat pe cele ale conturului desfasurat. Pentru aceasta este necesara cunoasterea pozitiei punctelor AO1 si BO1. Cu datele furnizate de publicatiile amintite mai sus se poate construi conturul desfasurat punandu-se in continuare problema construirii conturului proiectat de la care se poate face trecerea la conturul expandat si la proiectia laterala a palei. co si bo1 se obtine intersectia suprafetei nominale a palei cu butucul. Verticala din a’ intersecteaza orizontala din A1 in a1’ care se gaseste pe conturul de gabarit al palei. Proiectia laterala astfel realizata reprezinta proiectia laterala a suprafetei nominale a palei. In ambele proiectii se traseaza adesea curba de intersectie a suprafetei nominale proiectate a palei cu butucul. Orizontala din ao1. estimat si cu centrul in O se traseaza un arc de cerc. In aceasta proiectie se estimeaza spre exemplu cam pe unde s-ar afla punctul ao1. Ca orice suprafata cu dubla curbura. pentru obtinerea conturului proiectat se procedeaza in felul urmator. Stabilirea pozitiei acestor puncte se face prin tatonari direct pe desen. O constructie similara se poate realiza si in zona bordului de fuga obtinanduse punctul b1’. Avand construit conturul expandat se poate face trecerea al conturul proiectat printr-o metoda grafica aproximativa care se bazeaza pe acceptiunea ca o portiune dintr-o linie elicoidala poate fi substituita printr-un arc de elipsa. din punctele a si b se coboara verticale care intersecteaza orizontalele din A1 si B1 respectiv in a1 si b1 se gasesc pe conturul proiectiei laterale. respectiv ao1 si bo1 care definesc locurile in care curbele conturului proiectat si a proiectiei laterale se opresc pe butuc. Unind extremitatile acestor segmente se obtine asa numita diagrama a grosimilor maximale care in desen se hasureaza si se coloreaza corespunzator. De mentionat ca acest contur reprezinta importanta in primul rand in zona bordului de atac.De o parte si de alta a punctului C se masoara segmentele ca si cb astfel incat ca= A’’A’ =K si cb = B’B’’ = n. CO si BO1. consumul real al proiectiei laterale iese in afara limitelor conturului suprafetei nominale. intre punctele A’ si B’ se construieste sectiunea respectiva a palei. Repetand operatia pentru diverse raze se obtine o familie de puncte a1 si b1 care unite cu o curba continua dau conturul proiectiei laterale a palei. operatia se repeta modificand pozitia punctului ao1 pana la obtinerea coincidentei necesare. adesea renuntandu-se la ramura acestui contur din zona bordului de fuga. pornind de la generatoarea O’V’ spre bordul de atac. respectiv ao1.

87 Diametrul butucului DB mm 1280 Unghiul Rake ψ grade 15 Diametrul butucului pe partea de atac DBA mm 1380 Diametrul butucului pe partea de fuga DBF mm 1210 Diametrul axului Dax mm 340 Raza de racordare a palei cu butucul pe rS mm 248 partea de atac Raza de racordare a palei cu butucul pe rF mm 211 partea de fuga Conicitate 1:20 Sensul de rotatie dreapta . Desi suficient de exacta metoda este laborioasa pentru nevoile practice datorita necesitatii construirii elipselor pentru diverse raze. Cu centrul in D si cu raza se traseaza un arc de cerc care la intersectia cu conturul desfasurat determina punctele E si F. Se traseaza apoi arcul de cerc cu centrul in O si raza r = OC.7∙R H mm 3644. unde este unghiul de pas corespunzator razei respective. Orizontalele din E si F intersecteaza acest arc de cerc in punctele A si B. procedura in continuare fiind identica cu cea de la cazul precedent.Pentru o raza oarecare r = se construieste elipsa MCN avand semiaxa mica egala cu r = si semiaxa mare .70 Diametrul elicei D mm 7000 Materialul elicei CuNiAl Raportul de disc θ 0. Pentru elipsele cu latime mica sau medie metoda poate fi simplificata prin inlocuirea arcului de elipsa PCE cu un arc de cerc. Caracteristici principale ale elicei Caracteristica Simbol U. puncte care se gasesc pe conturul proiectat al palei. Repetand constructia pentru mai multe raze se obtine o familie de puncte A si B care unite cu o curba continua conduce la obtinerea conturului proiectat al palei. Daca se dispune de conturul proiectat si intersecteaza conturul desfasurat aceasta se obtine printr-o constructie analogica. Cu raza OC = r si centrul in O se traseaza un arc de cerc.M.7 Numarul de pale Z 4 Pasul elicei la 0. Astfel din polul P se duce o perpendiculara pe dreapta PC. Aceasta elipsa intersecteaza conturul desfasurat in punctele E si F. repetand operatiile insa in sens invers.5 Raportul de pas la 0. perpendiculara care intersecteaza prelungirea axei palei in punctul D. Valoarea Tipul conturului si al sectiunii palei Wangeningen Seria B4 .7∙R H/D 0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->