Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI CATEDRA DE PSIHOLOGIE

PSIHOLOGIE COGNITIVA SUPORT DE CURS PENTRU FORMA DE INVATAMANT ID

DR. VIOLETA ROTARESCU LECTOR

2009 2010

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii din Bucureti, forma de nvmnt la distan. Coninutul cursului este proprietatea intelectual a autorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea n format electronic aparin Departamentului de nvmnt la Distan al Universitii din Bucureti.

Universitatea din Bucureti Editura CREDIS Bd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5 Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47 Fax: (021) 315 80 96 Email: credis@credis.ro Http://www.credis.ro

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Tema1 -Aparitia psihologiei cognitive Relaia psihologiei cognitive cu celelalte domenii ale tiinei cognitive Apariia psihologiei cognitive ca tiin

Definiia psihologiei cognitive: disciplina ce studiaza modul in care oamenii perccep, invata, memoreaza si reactualizeaza, precum si modul in care acestia gandesc informatiile. Psihologia cognitiv are o serie de subdiviziuni: 1. Psihologia cognitiv a memoriei; 2. Psihologia cognitiv a categorizrii (formrii de noiuni); 3. Psihologia cognitiv a percepiei; Psihologia cognitiv se leag de alte 4 mari discipline care formeaz domeniul larg al tiinelor cognitive: Filosofia (minii)

Lingvistic artificial)

Matematica

(inteligena

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Neurotiinele

Psihologia cognitiv

Antecedente filosofice ale psihologiei Filosofia care folosete ca metod de Fiziologia studiul tiinific a nelegere a universului introspecia. funciilor de susinere a vieii prin intermediul metodelor empirice. Unele dintre ntrebrile fundamentale pe care i le-au pus oamenii n legtur cu cele dou modaliti de studiu sunt i astzi valabile (exemplu: care este cea mai bun metod se studiu a minii umane?)

Platon (428 348 .e.n.) postuleaz Aristotel

(384

322

.e.n.):

teoria formelor (teoria dualist): realitatea este format din lumea realitatea nu este doar a obiectelor concret de obiecte care ne sunt concrete pe care le putem percepe accesibile prin simuri. prin simuri, ci i cea a obiectelor abstracte pe care obiectele concrete le ntruchipeaz. Realitatea nu e inerenta obiectelor particulare, ci consta in ideile abstracte despre obiectele care exista in mintea noastra. Dat fiind polemica, cei doi preferau metode diferite de cercetare.

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Tez:

Antitez:

Platon: observaia este imperfect Aristotel: observaia este singura pentru c ne poate distrage de la modalitatea de cunoatere i de aflarea adevrului. Astfel se pun aflare a adevrului. Astfel se pun bazele analiz abordrii este logic, raionaliste obinut mintea nu bazele abordrii empiriste. prin se cunoaterea

formeaz, ci exist.

Sintez: La baza oricrei observaii empirice trebuie s stea o teorie tiinific, dar observaiile pot revizui teoria respectiv.

Tez:

Antitez: umple cu cunoatere prin

Rene Descartes a jucat un rol foarte John Locke: mintea este o tabl care important n dezvoltarea teoriilor se Ideile sunt nnscute. Sintez: Immanuel Kant: cele dou orientri i au fiecare rolul i importana ei. minii i a psihologiei cognitive. experiena acumulat de-a lungul vieii (tabula rasa).

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Antecedente psihologice ale psihologiei cognitive: - unii: s cunoatem structura minii anatomia ei (structuralism Europa); - alii: sa cunoatem funciile, procesele minii - fiziologia ei (functionalism America).

Tez: Structuralismul componente. avea Wilhelm ca

Antitez: scop Funcionalismul afirm c psihologii Wundt pe studiul proceselor i mai puin pe

nelegerea minii i a elementelor ei ar trebui mai degrab s se centreze considera c principala modalitate structur. ntrebarea de baz este de studiu a minii este introspecia care este relaia funcional dintre (analiza elementelor informaionale stimul i rspuns?. care ajung la nivelul contiinei). E. Utilizeaz o mai mare diversitate de Titchener considera contiina ca metode, afecte. folosesc acele metode fiind format din senzaii, imagini i necesare pentru atingerea scopului de cunoatere. Pragmatism cercetarea este justificat numai dac este util, adic dac putem utiliza cumva rezultatele ei. Reprezentani: William James, John Dewey. Sintez integrat:

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Asociaionismul pleac de la ntrebarea: Care este modul prin care se asociaz ideile ntre ele pentru a rezulta ntr-o form de nvare? - regulile de asociere ale ideilor sunt contiguitatea, similaritatea i contrastul. - reprezentani: Ebbinghaus (metoda introspeciei experimentale), Thorndike (asocierile au la baz satisfacia; relaia S-R se menine n timp dac rspunsul este satisfctor sau premiat) - behaviorismul este o variant extrem de asociaionism - ntre asociaionism i behaviorism stau studiile lui Pavlov care cerceteaz relaia S-R pe baza experimentelor efectuate pe animale Behaviorismul se centreaz exclusiv pe asocierea dintre mediu (S) i om, n funcie de comportamentul observabil (R). - reprezentani: J. Watson (limbajul micri musculare, excluznd gndirea), B. Skinner (condiionarea operant), Tolman (behaviorism teleologic comportament orientat spre scop). Psihologia gestaltist considera nelegerea fenomenelor psihice ca fiind mai bun atunci cnd acestea sunt vzute ca ntreguri organizate i structurate i nu atunci cnd sunt privite ca fenomene formate din pri mai mici.

Emergenta psihologiei cognitive Psihologia cognitiva a aparut ca un efort integrat al mai multor discipline: lingvistica, psihologia, antropologia, sistemele de comunicare si evolutia tehnicii.

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

K. Lashley (1948) - articol de analiza a relatiei dintre structurile si functionarea acestora Creierul - organ activ, dinamic, dispune de capacitatea de a coordona activitatea umana, aceasta activitate nu putea fi explicata doar prin conditionarea simpla. Donald Hebb (1949) - primul psiholog care a elaborat o teorie cognitiva asupra modului in care creierul realizeaza procesele cognitive. A influentat profund toate cercetarile ulterioare. Conceptul lui se numeste cells assembly(adunarii de celule). Interesat de modul in care se modifica structurile sinapselor ca urmare a invatarii. A propus deci acest concept, pe care le vedea (celulele) ca structuri neuronale coordonale care se dezvolta prin stimularea frecventa, ele fiind o baza a invatarii cerebrale. Grupurile celule se dezvolta in timp pe masura ce creste capacitatea unui neuron de a stimula rata descarcarilor de impulsuri catre un alt neuron cu care este conectat. O reprezentare interna, mentala a unui eveniment extern ar putea fi data de o structura ierarhica formata din mai multe adunari de celule. Ingineria si dezvoltarea calculatoarelor Dezvoltarea telecomunicatiei, calculatoare; preluarea termenilor de: procesare a informatiilor (paralela sau distribuita), limitelor de procesare a informatiei.

Domenii cheie ale psihologiei cognitive a) b) Inca se pune problema innascut-dobandit Rationalism vs. empirism
7

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

c) d) e) f)

Structuri vs. procese Validitatea inferentei cauzale vs. validitatea ecologica Cercetare fundamentala vs. cercetare practica Raport intre metode biologice vs. metode comportamentale

Teme cheie ale psihologiei cognitive a) b) concrete. c) d) stiintifice. e) Toata cercetarea fundamentala in psihologia cognitiva poate conduce la aplicatii dupa cum si toata cercetarea aplicativa poate duce la intelegerea fundamentala. Procesele cognitive interactioneaza intre ele, dar si cu alte tipuri Cunoasterea necesita studiere printr-o varietate de metode de procese noncognitive. Datele din psihologia cognitiva pot fi intelese pe deplin numai Cognitia este adaptativa in general, dar nu in toate situatiile

in contextul unei teorii stiintifice, dar teoriile sunt goale, fara continut.

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Tema 2 - Metodologia in psihologia cognitiva

Psihologia cognitiva este o disciplina complexa care foloseste numeroase metode de cercetare. Cele mai importante sunt: experimentele de laborator, cercetarile psihobiologice, instrumentele autoadministrate (protocoale verbale, autoevaluare, jurnale etc), studiile de caz, observatiile naturaliste, simularile pe calculator si inteligenta artificiala. Experimentele de laborator A. Descrierea metodei Prin aceasta metoda se obtin rezultate si raspunsuri de la subiectii cercetati, intr-un anume loc si timp. B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti inclusa, obisnuita C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale inclusa, obisnuita D. Marimea esantionului poate fi oricat de mare. Are insa si o limita inferioara, cel putin pentru experimental clasic, de minimum 30 subiecti. E. Reprezentativitatea esantionului esantionul poate fi reprezentativ.

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

F. Validitatea ecologica depinde de tipul de sarcina si de contextul in care este aplicata; nu este improbabila G. Informatii despre diferentele individuale de obicei este o categorie de infoamtii care este ignorata. H. Puncte tari a. usurinta in administrare, scorare, analiza statistica, b. se poate aplica cu usurinta pe esantioane representative din punct de vedere statistic c. are o inalta probabilitate de obtinere de inferente cauzale valide I.Puncte slabe - a. nu este posibil intotdeauna sa generalizam rezultatele dincolo de un anume interval de timp, loc, tip de sarcina, b. pot sa apara discrepante intre rezultatele de laborator si viata reala

Cercetarile psihobiologice A. Descrierea metodei studiaza creierul uman si animal prin cercetare post-mortem sau metode de imagistica B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti nu se realizeaza de obicei

10

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale variaza mult, functie de tehnica folosita D. Marimea esantionului de obicei este mic E. Reprezentativitatea esantionului deseori nu este reprezentativ F. Validitatea ecologica este improbabila in anumite circumstante G. Informatii despre diferentele individuale da, apar si se analizeaza informatii despre diferentele individuale. H. Puncte tari a. furnizeaza dovezi hard (fizice) ale functiilor cognitive, prin identificare suportului lor fiziologic b. ofera o perspectiva alternativa asupra proceselor cognitive, altfel imposibil de obtinut; c. se pot obtine tratamente ale persoanelor cu deficientelor cognitive. I. Puncte slabe a. accesibilitate scazuta pentru cercetatori b. necesita subiecti potriviti si multa tehnica scumpa c. esantioanele sunt mici d. studiile se bazeaza pe creiere patologice sau animale, de aceea generalizarea poate pune probleme

Instrumentele autoadministrate
11

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

A. Descrierea metodei prin aceste metode se obtin raspunsuri de la subiecti cu privire la cunoasterea lor prezenta sau reamintita B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti nu se aplica C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale probabil nu D. Marimea esantionului probabil ca este mic E. Reprezentativitatea esantionului poate fi reprezentativ F. Validitatea ecologica depinde (vezi punctele tari si slabe) G. Informatii despre diferentele individuale se obtin informatii despre diferentele individuale. H. Puncte tari a. acces la insight-urile subiectilor (din punctul lor de vedere), care, poate, nu este accesibil prin alte mijloace I. Puncte slabe a. nu se spune nimic despre procesele din afara constiintei b. uneori, autoadministrarea instrumentelor poate influenta procesul cognitiv despre care este vorba

12

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

c. pot sa apara discrepante intre realitate si relatarile subiectilor (distorsiuni) Studiile de caz A. Descrierea metodei vizeaza studiul intensive al indivizilor, tragand concluzii cu privire la comportamentul general. B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti foarte improbabila C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale foarte improbabila D. Marimea esantionului de obicei este mic E. Reprezentativitatea esantionului improbabil de a fi reprezentativ F. Validitatea ecologica inalta validitate ecologica pentru cazurile individuale, mai mica la generalizare G. Informatii despre diferentele individuale se obtin numeroase detalii privind diferentele individuale. H. Puncte tari a. acces la multe informatii despre subiecti, inclusive despre contextele istorice si prezente, care nu sunt disponibile prin alte mijloace. b. pot furniza solutii pentru grupuri sau personae exceptionale.
13

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

I.

Puncte slabe a. aplicabilitate limitata b. esantionul este foarte mic si nereprezentativ, de aceea impiedica generalizarea

Observatiile naturaliste A. Descrierea metodei observa situatii din viata reala (clasa, loc de munca, acasa) B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti nu se aplica C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale - nu D. Marimea esantionului probabil mic E. Reprezentativitatea esantionului poate fi reprezentativ F. Validitatea ecologica - da G. Informatii despre diferentele individuale posibil, dar accentual cade pe aspecte de mediu, diferentiatoare, sin u pe diferentele individuale H. Puncte tari permite accesul la o bogata informatie contextuala, care nu este disponibila prin alte mijloace.
14

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

I.

Puncte slabe a. lipsa controlului experimental b. posibila influentare a comportamentului observat din cauza prezentei observatorului

Simularile pe calculator si inteligenta artificiala A. Descrierea metodei simularile: incearca sa replice pe calculator performantele cognitive umane in variate sarcini; inteligenta artificiala: foloseste pentru a demonstra, cu ajutorul computerelor, performantele cognitive inteligente, indifferent daca ea seamana sau nu cu cognitia umana. B. Validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti nu se aplica C. Validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale control deplin asupra variabilelor de interes D. Marimea esantionului - nu se aplica E. Reprezentativitatea esantionului - nu se aplica F. Validitatea ecologica - nu se aplica G. Informatii despre diferentele individuale - nu se aplica

15

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

H. Puncte tari a. permite explorarea unei game largi de posibilitati privind modelarea proceselor cognitive b. permite testarea clara (fara interventia variabilelor perturbatoare) a ipotezelor initiale c. poate conduce la numeroase aplicatii practice I. Puncte slabe a. apar limitari din cauza restrictiilor impuse de hardware asupra software b. chiar simularile care vizeaza modelarea comportamentului uman pot fi modalitati imperfecte de aratare a modului in care functioneaza creierul

16

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Tema 3 - Reprezentrile Termeni cheie folosii: model de grupare (model de clustering) = model de reprezentare a cunotinelor n care conceptele sunt stocate mpreun economie cognitiva = particularitate a modelelor n care itemii sunt stocai cu redundana sczut cunotine declarative = cunotine factuale lexicon intern = dicionar mental particular afirmativ = trastur a seturilor n care sunt incluse componente ale categoriilor cunotine procedurale = cunotine despre cum s facem anumite lucruri sisteme de producie = sisteme mentale n care cunotinele sunt stocate ca reguli de producie cunotine productive = cunotine bazate pe sistemele de producie modele propoziionale = modele n care cunotinele sunt stocate ca propoziii propoziii = cele mai mici componente ale cunoaterii care pot exista independent scheme, structuri, scenarii = forme ale stocrii cunotinelor i ale reprezentrii model de comparare a trsturilor semantice = reprezentare a cunotinelor n care cuvintele devin seturi de trsturi i elementele componente sunt comparate modelele reelelor semantice = modele ierarhice de reprezentare a cunotinelor care cuprind noduri i atribute
17

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

priming semantic = fenomen n care prezentarea unui cuvnt va duce la reamintirea unor cuvinte legate de el modelul setului teoretic = un tip de model de clustering (grupare) n care categoriile i atributele sunt stocate mpreun propagarea activrii = prezentarea unui item dintr-o reea semantic va activa reeaua cea mai apropiat universal afirmativ = trstur a seturilor n care toi membri unei categorii sunt inclui n acest capitol vom studia organizarea materialului - reprezentarea cunotinelor. REPREZENTAREA CUNOTINELOR Cunotinele sunt informaii organizate care pot fi utilizate n moduri particulare. Psihologia Cognitiv s-a centrat pe acest arie i n mod specific asupra reprezentrii cunotinelor semantice. Aceasta pentru c limbajul i utilizarea lui s-au de-zvoltat ndelung, iar noi putem avea acces la studiul informaiei semantice. Astfel studiul Psihologiei Cognitive asupra reprezentrii mentale s-a concentrat pe lexiconul intern sau dicionarul mental. Cuvintele i au valoarea n conceptele pe care le reprezint iar studiind modul n care le reactualizm i le folosim nseamn c putem cunoate continutul, structura i procesul lexiconului intern. Modurile n care putem studia organizarea este bazat pe tehnicile de laborator, dei exist i tehnici ecologic valide pe care le putem utiliza. Un fenomen particular care a fost studiat minuios este tendinta ca accesul unui
18

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

item lexical s duc la accesul eficient al altor itemi de care acesta este legat semantic. Acest fenomen este cunoscut ca priming semantic (Foss, 1982). De exemplu, dac vi se prezinta cuvntul pine, exist o mare probabilitate s v gndii la cuvntul unt. Aceasta este baza unei tehnici psihanalitice numit liber asociere, dar acesta ar fi inutil dac nu ar exista asociaii care s fie comune pentru toi. Tehnica psihanalitic i propune s depisteze aberaiile n aceast uniformitate. Psihologia Cognitiv este mai degrab interesat s explice de ce facem cu toii asociaii. Exist cteva explicaii teoretice pentru aceasta i modele care i propun s descrie organizarea semantic. Multe din aceste teorii au fost influenate de munca lui Bower. Studiind libera reactualizare, Bower a postulat c organizarea semantic a memoriei se face ntr-o form ierarhic iar acest fapt a dus la cteva idei, inclusiv modelul de clustering, modelul comparrii trsturilor semantice i modelele reelelor. MODELUL DE CLUSTERING Baza acestui model const n faptul c conceptele tind s fie grupate mpreun, astfel c amintirile despre cine sunt stocate cu cele despre ali cini .a.m.d. O extindere a acestei idei o reprezint modelul setului teoretic. Aici sunt stocai nu doar membrii unei categorii ci i atributele lor. Retragerea din aceste grupuri a membrilor, atributelor i asociaiilor implic o cutare prin cteva seturi pentru a gsi potrivirea. Astfel c pentru a raspunde la ntrebarea este pudelul caine? atributele setului caine sunt comparate cu cele ale pudelului i cu ct suprapunerea este mai mare cu att mai repede este dat rspunsul. Acest aspect este msurat prin timpul de reacie. Exist dou tipuri de relaii: universal afirmative (UA) i particular
19

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

afirmative (PA). AU nseamn c toi membri unei categorii sunt inclui n cealalt (toi pudeii sunt cini), n timp ce PA nseamn c numai o poriune dintr-o categorie este inclus n celalt (unele animale sunt cini). Aceste relaii sunt importante pentru aplicaiile logicii. Meyer (1983) a propus existena a dou stadii n procesul de verificare. Dac seturile nu se intersecteaz, se ia repede o decizie negativ. Dac exist o intersectare ntre seturi este activat al doilea stadiu pentru a determina existena unei potriviri. Astfel toi canii sunt pisici duce la o decizie negativ, dar toate animalele sunt cini determin o decizie mai nceat deoarece exist o intersecie ntre cele dou seturi. Aceasta este mediat de marimea seturilor implicate. Oricum mrimea seturilor nu este motivul pentru diferena n rspunsuri cnd unii membri ai setului sunt mai tipici dect alii. De exemplu, la un porumbel este o pasre se rspunde mai repede dect la afirmaia un stru ( pasre din Africa; are picioare lungi, alearg foarte repede dar nu poate zbura) este o pasre. O dezvoltare a modelului de clustering numit modelul setului teoretic ncearc s explice acest fapt. MODELUL COMPARRII TRSTURILOR SEMANTICE Smith & al. (1974) a sugerat ideea cuvintelor reprezentate ca seturi de trsturi semantice. Fiecare cuvnt are trsturi definitorii i trsturi caracteristice. Trsturile definitorii sunt cele care determin gruparea membrilor n set (psrile au aripi, zboar, au dou picioare); trsturile caracteristice sunt acelea care descriu un exemplu particular (porumbeii sunt mici i maro, scot sunete specifice). Cnd un membru atipic, ex. un stru, este gsit se aplic doar unele trsturi definitorii, dar trebuie utilizate i alte informaii. Exist unii itemi care par s se conformeze setului, dar n
20

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

realitate nu se ntmpl acest lucru. Este liliacul pasre? El zboar, are dou aripi, dou picioare, dar tim din alte informaii c el nu apartine setului psri. Astfel c sunt disponibile diferite niveluri de comparaie. O critic major a acestui model este c trsturile definitorii nu pot avea proprieti absolute. O singur trstur nu exprim o pasre. Aceste dou modele au n vedere proprietile organizarii mentale, dar nu reuesc s explice probleme mai largi ale cunoaterii. Exist teorii mai generale ale memoriei semantice care urmeaz modelelor reelelor. MODELELE REELELOR SEMANTICE Collins i Quillian (1969) au dezvoltat ideea studiind organizarea memoriei unui program computerizat. Ei lucrau la programul TLC (Teachable Language Comprehender)nvatarea comprehensiunii limbajului- care a fost realizat cu scopul ntelegerii textului i au adugat noi concepte de la nivelul textului la cel al memoriei. Reeaua gndit astfel poate reprezenta cunotinele ca noduri i atribute ntr-o structur ierarhic. Valoarea unei astfel de reprezentri este economia cognitiv, astfel c atributele mai generale nu trebuie s fie stocate cu fiecare membru al categoriei. Modelul ncorporeaz cutri care se intersecteaz i ierarhii care se transmit. Figura de mai jos este un alt exemplu al modului cum itemii pot fi stocai n modelul lui Collins i Quillian. Aici canar e stocat cu informatiile: e galben i poate cnta. Dar un nod mai nalt este de asemenea stocat cu atributele unei psri i chiar mai sus cu atributele unui animal. Astfel, nu exist redundan n stocare. Acest lucru se poate msura prin timpul de care participanii au nevoie pentru a cuta i valida proprietile
21

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

itemilor individuali. Numrul nivelurilor prin care cutm informaia mrete timpul de rspuns. Aceasta este o descoperire care nu poate nega i care este uor de testat. Dar exist i probleme cu aceast elegant reprezentare. n primul rnd, nu fiecare cuvnt sau concept are clar definit setul de atribute, astfel c structura ierarhic nu se realizeaz. De asemenea apare problema similaritii categoriale. Pentru a determina c ostrich-ul i canarul sunt n aceeai categorie este uor; este un pas n ierarhie ctre pasre. Dar s presupunem c suntem ntrebai dac elefantul i canarul sunt n aceeai categorie. Conform economiei cognitive a stocrii am avea nevoie de un timp mai lung, implicand paii n sus-ul i n jos-ul ierarhiei. Dac acest lucru se verific n laborator, exist anse ca participanilor s nu le ia mult timp pentru a rspunde c elefanii i canarii nu fac parte din aceeai categorie! Aceast problem nu poate fi prevzut de modelul lui Collins i Quillian. (Shacter & Wallace, 1970)

22

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

are piele ANIMAL se mic respir mnnc

are aripi PASRE zboar are pene PETE

are aripi are solzi noat

CANAR cnt e galben

STRUT zboar e nalt

RECHIN muc e periculos

SOMON comestibil e roz

Modelul ierarhic al memoriei semantice dup Collins i Quillian

Modelul prezice urmtorul aspect: dac e nevoie de timp ndelungat pentru a spune c un canar poate zbura, atunci verificarea faptului c el cnt sau zboar este stocat la nivelul ierarhiei. Conrad (1972) a ncercat s explice acest lucru examinnd puterea legturilor dintre cuvinte i proprietile lor. Frecvena nalt sau joas a propoziiilor precum: un canar poate cnta (frecvena nalt) i somonul are gur (frecvena joas- de cte ori ai auzit oamenii vorbind despre gura somonului??) ar trebui s aib

23

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

acelai timp de procesare. Conrad a concluzionat c problema nonredundanei stocrii i economia cognitiv ar putea s nu aib loc. Modelul trebuie s fie modificat pentru a explica aceste descoperiri conform cu care cutarea linear n sus-ul i n jos-ul ierarhiei nu are loc (canar-elefant) i c apar unele diferene puterea asociativ dintre legturi. Collins i Loftus (1975) au propus de aceea o extindere teoretic cunoscut ca modelul propagrii activrii (spreading activation model).

Propagarea activarii

In propagarea activarii conceptele se considera intr-un spatiu conceptual, inlantuite prin asociere. Propagarea activarii in retea presupune ca odata cu activarea unui item, cele alaturate sunt de asemenea activate. Prezentarea cuvantului cer va activa albastru, aeroplan, nor etc. foarte repede si cu o mica intarziere verde, pilot si ploaie. Odata cu activarea fiecarui cuvant, activarea se raspandeste in retea. Amplitudinea activarii depinde de intarirea relatiilor dintre nodul initial activat si celelalte. Acest lucru ar putea explica amorsajul semantic, in cazul caruia un concept devine mai usor de accesat dupa prezentarea amorsei. Singura problema a acestei teorii este aceea ca desi e complexa, totusi nu ofera o viziune realista asupra organizarii. Oricum, nu explica acele relationari ce pot fi experimentate in mod spontan. O alta problema cu modelele retelelor semantice de acest fel este, pur si simplu, aceea ca ele descriu doar cuvinte si semnificatii si relatiile dintre ele. O alternativa pentru aceste retele semantice sunt modelele retelelor propozitionale.

24

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Retelele propozitionale Preferabile reprezentarii cunostintelor ca si cuvinte izolate, ca in cazul retelelor semantice, retelele propozitionale le reprezinta sub forma propozitiilor. Propozitiile sunt cele mai mici elemente de cunostinte ce pot fi considerate unitati cu sens. Anderson si Bower (1973) au dezvoltat aceasta teorie a reprezentarii cunostintelor intr-un model cunoscut sub denumirea de Memoria Asociativa Umana. Acesta este un model fundamental in care cunostintele sunt reprezentate ca propozitii ce apar ca afirmatii asupra lumii. Acestea sunt in general reprezentate ca si structuri subiect-predicat. De exemplu, aceasta pisica este alba are ca subiect aceasta pisica si ca predicat este alba. In H.A.M. aceasta ar fi reprezentata prin elementele ce rezulta dintr-un nod factual. Reprezentarea unei propozitii mai complexe, in timpul noptii in parc hippie-ul a emotionat tinerii (una dintre cele folosite de Anderson si Bower) este prezentata dedesubt. Ea are elemente aditionale referitoare la Timp, Loc si Context ca elemente ale Faptului afirmat. Cand un verb este adaugat predicatului, Relatia si Obiectul derivate sunt de asemenea adaugate. Derivatele sunt insotite de noduri conceptuale reprezentand idei si de relatiile dintre ele. Nodurile conceptuale sunt prezentate in memorie inaintea encodarii opozitiei. Acest model a fost dezvoltat mai departe in A.C.T. (adaptive control of thought). A.C.T include trei tipuri de reprezentari. Memoria de lucru este o stocare activa pe termen scurt continand informatiile accesibile la momentul respective, incluzand reactualizarile din memoria de lunga durata. Reprezentarile declarative sunt cunostintele factuale pe care le avem si
25

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

reprezentrile procedurale sunt precum cunostintele procedurale, dar include sistemele de producie. Productiile sistemului pot fi oricat de complexe este necesar si pot reprezenta siruri (ordinea itemilor), imagini spatiale sau coduri abstracte. Modele conexioniste O alternativa a modelelor de retele discutate pana acum deriva din teoria conexionista. In retelele semantice si propozitionale, cunostintele sunt considerate ca fiind stocate ca si obiecte si relatiile dintre ele. Modelele conexioniste stocheaza forta conexiunii dintre itemi, ceea ce inseamna ca stocajul este mai putin localizat si pattern-urile sunt mai degraba evocate decat gasite. Aceasta se bazeaza pe conceptual de stocaj neural de nivel primar, care este distribuit in parallel. Oricum, modelele nu corespund in totalitate modelului creierului; cercetarile arata ca acesta este modelul cel mai apropiat de functionarea creierului.

Dovezi neurocognitive ale reprezentarii cunostintelor

Invatarea si experienta schimba structura sistemului nervos. Controversa aici este daca acele schimbari sunt legate de un stocaj de cunostinte localizat sau imprastiat. Squire (1986) a studiat nivelul neural concluzionand: cunostintele sunt intr-un stocaj localizat. Dar Squire a sugerat ca procesarea informatiilor complexe pot fi distribuite, cu mai multe parti de cunostinte amanuntite, formandu-se un nivel complex accesat la nivel neuronal. Pacientii amnezici, de exemplu, prezinta deficiente in

26

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

privinta memoriei episodice, dar isi pastreaza deprinderile. Aceasta a determinat colectivul condus de Squire sa propuna faptul ca exista o taxonomie a reprezentarii cunostintelor precum cea din tabelul de mai jos. O asemenea structura presupune nu doar ca ar putea exista diferente in stocarea neurala a cunostintelor, dar, de asemenea si diferente in memoria constienta si inconstienta. Aceasta ar putea explica fenomenul amorsajului. Perceptia cuvantului cer este intarita de prezentarea anterioara a cuvantului albastru. Cer este stocat in memoria episodica, dar relatia cu albastru este este procedurala si mai degraba inconstienta. Taxonomia reprezentarilor cunostintelor propusa de colectivul condus de Squire (1990) Cunostinte declarative Semanti c Fapte Episodic e Cunostinte non-declarative Deprinder Amorsaj Perceptiv Semantic Influentare Motric Perceptiv Cognitiv Tendinte a clasica Neasociativ Senzitivizar

Eveniment i

Conditionare obisnuinte Conditionare e operationala

a deciziilor a preferintelo r

Adaptativ si

27

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Tema 4 - Memoria

1. Scurt istoric al conceptului de sistem mnezic 2. Sistemele mnezice: prezentare comparativ 1. Scurt istoric Este o abordare relativ recent n psihologia cognitiv, datat n anii 70. Mult vreme a dominat concepia legat de existena unei singure memorii, globale. Germenii acestei noi abordari ar putea fi sesizai chiar i la filosofii greci i cei din evul mediu. Ei vorbeau despre existena memoriei contiente/incontiente, a memoriei lungi sau scurte, precum i a memoriei vs. a uitrii. Lipsa studiilor sistematice i a accesului la informaia neurofiziologic a inut pe loc mult vreme cunoaterea. n secolul XIX, Maine de Biran (1804 - Influena obinuinei asupra facultii de a gndi) vorbea despre faptul c automatizarea duce la scderea contientizrii informaiei. Dup prerea lui, existau trei forme de memorie: - memorie mecanic - memorie senzitiv - memorie reprezentativ La aceleai lucruri se refereau i Broca, Wernicke, Gall. Cercetrile clinice au dus la rezultate contradictorii, ce nu au fost pe deplin clarificate nici astazi.

28

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

2. Sistemele mnezice - o analiz comparativ n literatur sunt menionate mai multe modaliti de clasificare a sistemelor mnezice. Dintre toate acestea, vom prezenta mai jos dou dintre ele, i anume clasificarea lui Schacter i Tulving, pe de o parte, i clasificarea lui Miclea, pe de alt parte. 2.1. Sistemul mnezic propus de Tulving i Schacter (1994) Sistem Procedural Alte denumiri Nondeclarativ Subsisteme Deprinderi motorii Deprinderi cognitive Conditionare simpla Invatare Perceptual reprezentativ (PRS) Nondeclarativ Forma sau cuvantului Descriere structurala Semantic General Factual Spatial Relational Implicita ? (nu stim inca exact) simpla vizuala Implicita a asociativa etc. auditiva Reactualizare Implicita

29

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Cunoastere Primar Episodic De lucru Personala Autobiografica Memoria evenimentelor personale Sistemul procedural - este o categorie mnezic mare, insuficient explorat - conine, probabil, foarte multe subsisteme, doar unele din ele fiinf identificate pn n prezent. - servete la nvarea de deprinderi, proceduri i algoritmi (a acelor entiti informaionale standardizate, cu caracter rutinier, din conduita noastr) - produciile nu au valoare de adevr - acest sistem mnezic nu stocheaz date sau reprezentri despre lumea extern - el opereaz la nivel automat (subcontient) - produsul su este non-cognitiv (nu are legtur cu structurile informaionale acumulate de subiect) - poate opera independent de structurile hipocampice - reine aspecte invariante sau fragmente de realitate. - funcioneaz aparte de formele cognitive ale memoriei - poate fi vazut ca sistem ce se ocup cu funcii de memorare i nvare, altele dect cele prezente la celelalte sisteme.
30

Vizual Auditiv

Explicit Explicit

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Toate celelalte patru sisteme vizeaz cogniia. Sistemul perceptual-reprezentativ - joac un rol important n identificarea i reinerea de imagini i cuvinte n cmpul perceptiv - opereaz la nivel presemantic - este implicat n formele implicite ale memoriei (de exemplu, n amorsaj* vezi explicaia termenului la finalul cursului) - au aprut, n literatur, numeroase dovezi ale existenei sale, aa cum sunt cercetrile realizate asupra subiecilor amnezici, care vizau memoria implicit sau explicit, precum i cercetrile neuropsihologice asupra altor categorii de bolnavi

Sistemul memoriei semantice - face posibil achiziia i retenia informaiei factuale despre lume - conine ansamblul informaiilor, credinelor de care dispune o persoan, i pe care le-a acumulat de-a lungul vieii - se presupune c este localizat n regiunile medial-temporale Sistemul memoriei de lucru

31

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

- conine trei elemente importante: executivul central, blocul vizual-spaial i bucla fonologic (adic acele elemente postulate de Baddeley n modelul memoriei de lucru** - vezi finalul cursului pentru cteva explicaii suplimentare) - reine informaii pe perioade scurte de timp - are relaii complexe cu celelalte sisteme - este implicat n desfurarea a numeroase sarcini cognitive legate de informaia aflat momentan n executivul central - cele mai multe informaii se cunosc despre bucla fonologic, apoi despre blocul vizual-spaial i apoi despre executivul central Sistemul memoriei episodice - este memoria evenimentelori faptelor din istoria personal de via a individului - reactualizarea tuturor acestor informaii este contient - este cel mai recent sistem de memorie aprut ca apendice al memoriei semantice, prin intermediul memoriei de lucru - este i cel mai fragil sistem mnezic, fapt demonstrat de situaiile clinice, care arat c primele informaii afectate de pierderile de memorie sunt cele legate de istoria personal de via - reprezentrile episodice sunt complexe, pentru c implic elemente spaiale, temporale i contextuale - zonele corticale implicate sunt cele prefrontale - uneori, ea se sprijin pe informaii din memoria semantic, niciodat invers - literatura menioneaz numeroase dovezi n sprijinul disocierii dintre memoria semantic i cea episodic, dovezi ce vin din direcia studiilor
32

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

realizate pe pacieni cu leziuni corticale, a celor cu regresie cognitiv cauzat de vrst etc. 2.2. Clasificarea sistemelor mnezice propus de Miclea Ce este un sistem mnezic? Un sistem mnezic este o memorie cu locaie neurofiziologic precizat Ce este un tip de memorie? Un tip de memorie apare atunci cnd, n aceeai locaie neurofiziologic, coexist dou sau mai multe forme ale memoriei, diferena dintre ele fiind doar de nivel de activare.

Valoarea de activare Tipul de reprezentare a informatiei (explicita) Memoria sisteme declarativa (implicita)

Tipuri de memorie

Memoria de lucru sau Memoria MLD) Episodica Semantica Semantica non- Deprinderi si habitudini Amorsaj Conditionarea clasica

de

lunga

de scurta durata (ML, durata (MLD)

Memoria declarativa Episodica

33

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Memoriile senzoriale

???

???

Memoria declarativ - este foarte bine cunoscut - modalitile de studiu sunt cele verbale, imagistice i semantice - locaia: n structurile limbic-diencefalice (mai ales hipocampusul) Memoria implicit (non-declarativ) - se tiu puine despre ea - constituie un obiect de studiu intens n ultimii ani - n cadrul ei, codarea cunotinelor se face prin reguli de producere - despre ea nu tim: modul n care reprezint cunotinele (sau dac reprezint cumva cunotinele); care este valoarea de activare n memoria de lucru a informaiilor implicite. - sarcinile experimentale tipice pentru acest tip de memorie sunt cele de completare de cuvinte sau fraze. - localizarea cortical ine de implicarea ariilor cortico-striate, precum i de cerebel, pentru cunotine dobndite prin condiionare clasic. - de acest sistem mnezic in deprinderile, amorsajul i condiionarea clasic.

34

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Memoriile senzoriale - persist, dup ncetarea aciunii stimulilor, pn la intrarea n funciune a detectorilor de trsturi - sunt specifice pentru registrul senzorial respectiv (vizual, auditiv, gustativ etc.) - recurg exclusiv la codurile neurofiziologice Memoria de lucru - reprezint zona activat a memoriei de lung durat - nu exist o msurare a nivelului de activare a memoriei de lucru (ML), comparativ cu cel al memoriei de lung durat (MLD) - mpreun cu MLD constituie stri diferite de activare ale memoriei declarative; n ceea ce privete comparaia sa cu memoria declarativ, distincia dintre ele nu a fost nc studiat; - mrimea ML este un criteriu important al normalitii dezvoltrii cognitive a subiecilor Memoria de lung durat (MLD) - este zona subactivat a memoriei - conine toate tipurile de informaii care rmn mai mult vreme n memorie. Concluzii

35

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

- Conceptul de sistem mnezic este foarte promitator pentru cercetare si pentru practica, pentru ca deschide perspective noi de abordare a memoriei. - Vine in contradictie sau in completarea altor abordari, cum este cea procesuala (memoria vazuta ca succesiune a memorarii, stocarii si engramarii). Amorsaj* = procesul prin care anumiti stimuli initiali activeaza anumite trasee mintale, prin aceasta permitand cresterea ulterioara a capacitatii de a prelucra stimulii respectivi intr-o maniera diferita (ex. daca invatam perechea doctor medicament, atunci pronuntarea ulterioara a cuvantului doctor va duce la activarea rapida a cuvantului medicament) Memorie de lucru** = o parte a memoriei ce poate fi vazuta ca zona specializata a memoriei de lunga durata; se refera doar la cea mai recent activata parte a memoriei de lunga durata si cuprinde elementele care intra si ies din memoria de scurta durata (care este acea parte a memoriei de lucru situata in imediata vecinatate a constiintei)

36

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Tema 5 - Paradigma reelelor neuronale Spre deosebire de paradigma clasic simbolic, paradigma reelelor neuronale a aprut mult mai trziu i pornete de la principii fundamental diferite. Cteva tentative de introducere a reelelor neuronale n cercetarea minii au fost nregistrate nc din anii 60 ai secolului 20 (de ex. Modelul perceptronului, 1958, Rosenblatt; Pitts i McCullogh, 1943). Criticile aduse de Minsky (1961) i Minsky i Selfridge (1961) au fcut ca majoritatea fondurilor de cercetare ce fuseser alocate iniial n aceast direcie s fie redirecionate n domenii mai promitoare. Mult mai trziu (1981), o echip de cercettori de la Universitatea San Diego California, condus de McClelland i Rumelhart (1981) au elaborat un model de recunoatere a paternurilor, numit IAM (Interactive Activation Model), bazat pe o reea neuronal trinivelar, care reuea s explice cu succes modul n care se realiza recunoaterea cuvintelor n limba englez. Ulterior, acetia au publicat o carte de foarte mare importan Parallel Distributed Processing (1986) devenit pentru muli cercettori Biblia Conexionismului. Ideea de baz a acestei paradigme este c activitatea cognitiv poate fi cunoscut i explicat prin intermediul unor modele de inspiraie neuronal. Informaia este reprezentat de sistemul cognitiv uman prin valori i patternuri de activare ale unor uniti simple, numite neuromimi. Toate aceste uniti formeaz reelele neuromimetice. Regulile de baz din reele sunt de modificare sau propagare a valorilor de activare. Aceste reguli nu

37

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

sunt formal-logice, ca n cazul paradigmei clasice, ci constau n ajustarea reciproc a patternurilor de activare dintre unitile reelei. Elementele modelului conexionist sunt 1. unitile 2. starea de activare 3. regula de activare 4. funcia output / ieire 5. patternul de conexiuni dintre uniti 6. regulile de nvare 7. mediul sau ambiana reelei Unitile Se mai numesc neuromimi (n sensul n care ele mimeaz doar funcionarea neuronilor, nu i structura lor), uniti cognitive, noduri. Ele preiau partea funcional (adic salvele activatoare sau inhibitoare de impulsuri i ideea de sinapse) a neuronilor. Le este caracteristic valoarea de activare cuprins ntre [-1, +1]. Sunt dou tipuri de uniti: - unitile vizibile (input i output) i - unitile ascunse (hidden) Sunt semantic opace, adic nu simbolizeaz stri de lucruri cunoscute (spre deosebire de modelele clasic-simbolice, care sunt semantic transparente) iar nodurile nu au o semnificaie n sine. Exist totui i cteva excepii, i ne referim aici la reelele localizaioniste (unde un nod al reelei este, n fapt, un

38

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

concept). Aceste tipuri de reele sunt subiectul unor critici intense i se afl de ceva timp nc n faza de testare.

Strile de activare Sunt cuprinse, de regul, ntre [-1, +1]. Valoarea strilor de activare crete sau scade n timp, funcie de stimularea primit de nodul respectiv. Dispune de o proprietate important: rata degradrii (decay rate), adic, dac nodul nu este stimulat o perioad mai lung de timp, valoarea sa de activare scade progresiv, spontan. Regula de activare Este o funcie ce modific valoarea de activare a unitilor ntr-o reea. Aceast regul permite calculul netinputului. Netinputul este suma ponderat a triilor sinapselor, nmulit cu valoarea strii de activare a unitilor cu care este conectat unitatea respectiv, la care se adaug restul de activare al neuromimului. Netinput= wij*ua+ra, Unde - wij este tria sinapsei (ponderea legturii) dintre dou noduri (i i j) - ua este valoarea de activare a nodurilor cu care este conectat nodul a - ra este restul de activare (valoarea iniial de activare) al nodului a

39

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Funcia output Stabilete relaia dintre valoarea de activare a unitii i output-ul pe care ea l transmite celorlalte uniti. Pot aprea dou situaii: - cea n care funcia output este egal cu valoarea de activare a unitii respective i - cea n care funcia este determinat de un nivel prag (peste nivelul prag se emite funcia output, iar sub nivelul prag unitatea respectiv nu descarc impulsuri) Conexiunile Reprezint legturile dintre neuromimi. n limba englez, termenul folosit este de weight(pondere sau conexiune, n limba romn) iar notaia standard este wij, care se citete ponderea legturii dintre unitatea i i unitatea j. Reelele pot fi: - unidirecionale (conexiunile funcioneaz doar dinspre input spre output) i - bidirecionale (sau interactive; n acest caz, nu este obligatoriu ca wij s fie egal cu wji). Legturile pot fi, de asemenea: - stimulatoare sau pozitive cu valori cuprinse ntre (0, +1],
40

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

- inhibitoare sau negative cu valori cuprinse ntre [-1, 0). n afar de aceste legturi, care se stabilesc ntre neuroni aflai la nivele diferite ale reelei, n reelele neuronale apare i fenomenul de inhibiie lateral, ntre uniti aflate la acelai nivel (acest fenomen st la baza nvrii competitive). Regulile de nvare Sunt algoritmi sau ecuaii care guverneaz schimbarea ponderilor conexiunilor dintr-o reea, echivaleni regulilor de manipulare simbolic din paradigma clasic-simbolic. Sunt mai multe reguli de nvare: Hebb, delta, delta generalizat etc. Regula lui Hebb Spune c ponderea conexiunii dintre doi neuroni, i i j, se modific n funcie de produsul valorilor lor de activare. Astfel, tria sinapsei dintre doi neuroni crete dac n momentul stimulrii ei se afl n aceeai stare de activare (pozitiv sau negativ), i scade dac se afl n stri diametral opuse. Wij= lr*ai*aj, unde lr = learning rate sau rata nvrii (este stabilit de constructorul reelei) ai, aj = valorile de activare ale nodurilor i (input) i j (output) regula delta (Widrow-Hoff)

41

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Wij= lr*(du-au)*aj, unde lr = learning rate sau rata nvrii (este stabilit de constructorul reelei) du = nivelul de activare dorit pentru nodul i au = nivelul de activare actual al nodului i aj = nivelul de activare actual al nodului j n momentul n care du = au, atunci Wij devine 0 iar reeaua a nvat ceea ce avea de nvat. Mediul sau ambiana reelei Este mediul n care se scald reeaua. Se prezint sub forma unor biaicare pot influena desfurarea activitii reelelor.

42

Copyright DEPARTAMENT ID 2010

Viotela ROTRESCU

Psihologie cognitiv

Bibliografie 1. Miclea, M. (2002) Psihologie cognitiva, Editura Polirom, Iasi. 2. Sternberg, R.J. (2003) Cognitive Psychology, Third Edition, Thomson Wadsworth, NY. 3. Mayer, R.E.(1992) Thinking, Problem Solving, Cognition, second edition, W.H. Freeman and Company, NY. 4. Balota, D.A., Marsh, E. J. (2004) Cognitive Psychology, Key Readings, Psychology Press, NY and Hove. 5. Elman, J.L., Bates, E.A., Johnson, M.H., Karmiloff-Smith, A., Parisi, D., Plunkett, K. (1996) Rethinking Inateness, A Connectionist Perspective on Development, A Bradford Book, The MIT Press, Cambridge, London.

43

Copyright DEPARTAMENT ID 2010