Basmul cult

Povestea lui Harap-Alb (de Ion Creanga) -Mesajul patrunzatorPoveste lui Harap-Alb este un basm cult scris de Ion Creanga pe 1 august 1877 in revista Convorbiri literare.Ion Creanga apartine Epocii Marilor Clasici alaturi de Ioan Slavici,Ion Luca Caragiale si Mihai Eminescu,care a fost cel care l-a introdus pe Ion Creanga in societatea culturala Junimea.Aceasta societate s-a infiintat la Iasi in anul 1863 prin initiative unor tineri,intorsi la studii din strainatate,precum Iacob Negruzzi,Vasile Pogor,Teodor Rosetii,Petre Carp,avand un lider exceptional pe nume Titu Maiorescu.Junimistii si-au inceput activitatea prin Prelectiuni populare.Ei au incercat sa dezvolte cultura romana prin criteria originale sis a ridice gustul estetic al maselor.Titu Maiorescu a initiat un cod de tinuta si discurs,apropiindu-se de moda germana. Tudor Vianu a evidentiat cinci serii de trasaturi distincte ale junimismului: spiritual filosofic,spiritual oratoric,spiritual ironic,spiritual critic, gustul pentru clasic si academic.Arma junimistilor era ironia folosind adesea deviza franceza:Intra cine vrea,ramane cine poate.Ion Creanga nu se aseamana perfect tiparului junimist,valorificand umorul.Deseori in timpul cenaclurilor el era rugat sa spuna anecdote. Ion Creanga este un scriitor canonic datorita operei sale.El sties a satirizez,dar basmele lui au expresii si structure special.Ele cuceresc foarte repede publicul si sunt publicate in primul volum postum.Ion Creanga a preluat din literature poporana si a adaugat imaginative,relatand spiritual poporan intr-o forma inedita.Alte basme scrise de Ion Creanga,dar si de alti autori sunt:Danila Prepeleac,Tinerete fara batranete si viata fara de moarte,Praslea cel voinic si merele de aur,Aleodor Imparat,Ileana Samziana. Basmul este o specie a genului epic care presupuneo interventie a supranaturalului,fantasticului,lupta dintre bine sir au incheiata cu Victoria binelui.Basmul este cult deoarece opera,avand autor,este marcata de anumite elemente caracteristice,fiind recogniscibila.O alta definitie a basmului este data de George Calinescu:Basmul este o opera de creatie literara,cu o geneza speciala,o oglindire in orice caz a vietii,in moduri fabuloase.Basmul presupune elemente precum fabulous,fantastic,supranatural,fabulos.Roger Caillois spune: Fantasticul este o incalcare a ordinii recunoscute si o revarsare a indamisibilului in

sanul inalterabilei legalitati cotidiene.Tzvetan Todorov are o opinie diferita despre supranatural:Fantasticul reprezinta o ezitare in acceptarea supranaturalului si in tentatia gasirii unei explicari rationale a acestuia.Aceste elemente sunt prezente pe tot parcursul operei.Tema basmului cult Povestea lui Harap-Alb este reprezentata de aventura eroica pentru restabilirea echilibrului uman. Pentru a demonstra ca opera Povestea lui Harap-Albcontine toate elementele de mai sus voi folosi structura si munca unui cercetator literar rus,Vladimir Propp.In cartea sa,Morfologia povestii el a dezvoltat o structura pe care o urmeaza toate basmele,care poate fi studiata pe trei niveluri:structura functionala,mesajul narativ,structura stilistica. In structura functionala voi vorbi despre rolul formulelor initiale,mediane si finale. Acestea au un grad ridicat de sablonizare,dar nu au relevanta temporala si spatial din punct de vedere al apropierii de realitate.Formula initiala:Amu cica era odata.Deoarece ritmul in acest basm este foarte rapid,formula mediana:Dumnezeu sa ne tie,ca cuvantul din poveste,inainte mult mai este.Ion Creanga este nevoit sa insereze mai multe formule mediene deoarece actiunea este foarte pronuntata in acest basm.Formulele au rolul de a odihni atentia si de a pastra cititorul in basm.Un alt mod de a justifca prezenta unei multitudini de formule mediene este posibilitatea a doua basme concentrice situate intrunul.Opera are un final atipic:i mai fost-au poftii nc: crai, criese imprai, oameni n seam bgai, -un pcat de povestar, fr bani n buzunar. Veselie mare ntre toi era, chiar i srcimea ospta i bea!i a inut veselia ani ntregi, i acum mai ine nc; cine se duce acolo bea i mnnc. Iar pe la noi, cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uit i rabd.,existand o asumare de persoana I. Povestea lui Harap-Albeste un basm cu dinamism exacerbat,prezentand un ritm alert.Ion Creanga a eliminat descrierile si a introdus foarte multe verbe.Acest basm desi lung,este usor de citit datorita ritmului rapid. In structura mesajului narativ putem vorbi despre 4 etape pe care le urmeaza basmul:echilibrul,dezechilibrul,aventura si refacerea echilibrului sau recompensa.Din pacate in basmul Povestea lui Harap-Albnu putem vorbi despre o stare de echilibru in incipit,deoarece aceasta ar presupune simetrie,iar inca din expozitiune ne dam seama ca basmul debuteaza cu dezechilibrul.Cei doi frati au pozitii sociale diferite,dar cel care este imparat are numai fete si niciun mostenitor,iar craiul care nu pare sa fie un personaj important are 3 posibil mostenitori.Craiul este principiul activ,avand elementele necesare(cei 3 fii) este nevoit sa gestioneze un urmas demn pentru a-l sprijinii pe Imparatul-Verde care este principiul pasiv. Asa cum am spus,basmul nostru debuteaza printr-o stare de dezechilibru care trebuie ajustata de catre eroul povestii.Protagonistul

basmului,cel mai mic dintre cei trei fii,va pleca in aventura pentru a reface echilibrul.El va fii supus multor incercari pentru a se vedea daca este demn sa conduca imparatia.Prima proba ii este data de tatal sau care se deghizeaza intr-o piele de urs si incearca sa il sperie pe mezin.Acesta trece prima proba cu ajutorul Sfintei Duminici si a calului.Inainte sa plece la drum,tatal lui ii spune sa se fereasca de omul ros si de omul span.Chiar daca mezinul incearca sa se fereasca de span,acesta este pacalit in final,aratand astfel ideea predestinarii.Mezinul coboara din fantana,iar cand iese renaste primind o noua identitate.El este porecit printr-un nume oximoronic Harap-Alb(arab negru-alb).Iesirea din fantana poate reprezenta o renastere a personajului,necesara pentru evolutia si maturizarea acestuia.Rolurile intre span si Harap-Alb sunt inversate,ordinea fiind bulversata.Mezinul devine sluga spanului. La palatul Imparatului-Verde,Harap-Alb este pus la incercare de 3 ori de catre span.El este nevoit sa aduca salatile din gradina ursului,sa ia pielea cerbului si sa o aduca pe fiica Imparatului Ros.La prima proba este ajutat de catre Sfanta Duminica si este nevoit sa imbrace pielea de urs pentru a intra in rolul razboinicului.In drum spre realizarea celei de a treia incercari,care poate insemna si incipitul celui de-al doilea basm,Harap-Alb intalneste personaje fantastice care il vor ajuta sa-si demonstreze virtutile:Regina albinelor,regina furnicilor,Flamanzila,Pasari-latiLungila,Setila,Gerila,Ochila.Aceste personaje ii vor fi necesare in trecerea celor 5 probe:proba focului,proba ospatului,alegerea macului,pazirea fetei,alegerea fetei.Probele par de netrecut,dar cu ajutorul personajelor fantastice,Harap-Alb izbaveste.Fiica imparatului propune o ultima proba care presupune intrecerea calului si a unei turturici pentru aducerea celor trei smicele de mar,care simbolizeaza iubirea si a apei vii si apei moarte,care intruchipeaza renasterea.Climaxul povestii are loc in episodul in care fata imparatului in demascheaza pe span.Harap-Alb este omorat de span,dar renaste intr-un nou personaj,mostenitorul tronului.El ajunge la capatul aventurii sale.Spanul este omorat de catre cal,el reprezentand un element important pentru evolutia lui Harap-Alb,tinandu-l ca slujitor doar pana cand va muri si va invia.Echilibrul este restabilit,statutul mezinului este recunoscut,iar recompensa finala este nunta cu fiica de imparat. Structura acestui basm este caracterizata de cateva perechi opozitionale precum:interdictie-incalcarea interdictiei,blestem-anularea blestemului,lupta-victorie,incercare-depasire.Aceste perechi sunt necesare in evoluti protagonistului.Basmul Povestea lui Harap-Albse apropie de un bildungsroman.Acest basm contine si structuri ternare de tipul donatorerou-obiecte si secvente sablon precum metamorfoze succesive,eroul este cel mai mic dintre fii.In basm sunt prezente si cifre magice:erau 3 fii,3 fice,3 probe.Si culorile sunt foar importante in basm,verdele reprezinta binele si viata,iar rosul reprezinta raul suprem. Protagonistul este inzestrat cu o serie de calitati exceptionale ascunse.El se indoieste de puterile sale si intotdeauna este suparat si ingrijorat inainte de o proba.Doar personajele fantastice ii simt adevarata putere si incearca sa il conduca spre victorie.Personajele stiu ca ii vor fi de

folos lui Harap-Alb,dar nu ii spun intr-un mod direct.Protagonistul da dovada de bunatate cand o ajuta pe Sfanta Duminica,dar si cand ajuta albina si furnica.Pentru bunatatea lui va fi rasplatit.Desi Harap-Alb este protagonist,nu este inzestrat cu puteri supranaturale.El trebuie sa isi descopere spiritul de luptator mostenit de la tatal sau. Eroina este de asemenea inzestrata cu o serie de calitati exceptionale.Este isteata si are un simt al dreptatii dezvoltat.Ea il respinge pe span si il doreste pe Harap-Alb deoarece stie de vrednicia acestuia. In structura stilistica putem vorbi despre elementele de oralitate specifice acestui basm precum eruditia paremiologica formata de numeroasele proverbe si expresii populare:farmazoana,a mana porcii la jir,arzuliu,toate ca toate. Aceste expresii rimate si ritmate calchiaza tiparul popular.Umorul este specific lui Ion Creanga si este regasit deseori in basm prin ironie si sarcasm,elemente specifice Junimii.Expresiile ironice sunt:Te-as vari in san,dar nu incapi de urechi, "Si inaltimei voastre gand bun si mana sloboda, ca sa ne dati cat se poate mai multa mancare si bauturica, zise Setila, caruia ii lasa gura apa; ca din mancare si bautura las daca ne-a intrece cineva; numai la treaba nu ne prea punem cu toti nebunii".Secventa de autopersiflare: "Crai, craiese si-mparati,/ Oameni in sama bagati,/ S-un pacat de povestariu,/ Fara bani in buzunariu." starneste de asemenea rasul. Sarcasmul este folositor in accentuarea pasajelor umoristice: "Doar unu-i imparatul Ros, vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita,Sa traiesti 3 zile incepand cu alaltaieri.Descrierea personajelor grotesti: "Poate ca acesta-i vestitul Ochila, frate cu Orbita, var primare cu Chiorila, nepot de sora lui Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila,poreclele lor,dar si comportamentul acestora la curtea Imparatului Ros ajuta la formarea comicului.Datorita elementelor contrastante,diminutivele cu valoare augmentativa:bauturica,buzisoare starnesc de asemenea umorul,caracteristic lui Ion Creanga. O alta caracteristica a stilului specific lui Creanga este umanizare si localizarea fantasticului.Personajele din acest basm au accent si folosesc expresii specifice Humulestiului.Toate personajele sunt umanizate,chiar si cele grotesti.Personajele colective sunt redate printr-un simbol.Personajele grotesti pot reprezenta diferite forte.Ele au un portret caricatural in care o trasatura dominanta este exagerata pana trece de limitele normale.Fiecare personaj este hiperbolizat: Gerila este o dihanie de om, Flamanzila este o namila de om ,Setila esteonanie de om,Ochila o schimonositura de om,iar Pasari-Lati-Lungila eo pocitanie de om.Aceste personaje reprezinta o exagerare a unor virtuti sau a unor vicii. Mesajul pe care eu l-am dedus din aceasta opera a fost cel de echilibru.In basm exista un principal generator al vietii care trebuie ajutat de alte elemente active.Binele completeaza si invinge raul,dar pentru a reusi trebuie mai intai sa gresesti.Cei muncitori si buni sunt predestinati sa invinga,chiar daca drumul lor pare sa nu aiba sfarsit.

Ion Creanga are un stil specific.Ritmul basmului este alert,iar structura este bine definita.Mesajul este profund,iar simboluri se gasesc pe tot parcursul textului.Desi este greu de crezut,Ion Creanga a fost acuzat de plagiat deoarece multe dintre elementele folosite in basmele sau povestirile lui sunt regasite in alte culturi.Povestea lui Harap-Alb se aseamana unei basm scris de polonezul Glinski numit Printul Slugobal si cavalerul nevazut.De asemenea personajele grotesti se regasesc in clutura rusilor si a cehilor.

Bibliografie: www.wikipedia.ro www.autorii.ro