Sunteți pe pagina 1din 1

7.Ce factori influenteaza necesitatea organismului in vitamine? Vitaminele au rol de coenzime, catalizind astfel diverse reactii metabolice .

Aceste reactii conditioneaza cresterea si formarea tesuturilor, rezistenta organismului la actiunea nociva a mediului extern . Insa in dependenta de starea fiziologica a organismului, de activitatile fizice sau neuropsihice se recomanda o anumita de cantitate de vitamine. De ex, in cazul incordarilor neuropsihice este nevoie in special de tiamina, acid ascorbic si nicotinic, in caz de munca in mine (acid ascorbic, tiamina, calciferol), in regiunile nordice( calciferol, acid ascorbic, tiamina, riboflavina), sau cind s-a administrat un timp indelungat medicamente(antibiotice, sulfanilamide, salicilati). De asemenea necesitatea in vitamine creste in cazuri de boli contagioase, afectiuni ale tractului digestiv dupa interventii chirurgical sau in dereglari endocrine. 8.Hipovitaminozele, hipervitaminozele. Cauzele, manifestarile ( indicii clinici si biochimici), masuri de profilaxie. Cauzele hipovitaminozelor au origine exogena: atunci cind ele sunt provocate de insuficienta vitaminelor in alimentele ingerate. Si origine endogena: necesitatea sporita in vitamine la unele stari fiziologice si patologice, distrugerea vit. In intestine sub actiunea microorganismelor ce produc enzime adaptive, dereglarea procesului de asimilare a vit. In urma scaderii functiilor motoare si secretoare a intestinelor, bolile ficatului, pancreasului ce provoaca obturarea canalului coledoc, ce este insotita de dereglarile procesului de asimilare a grasimelor sau a partilor lor componente. In hipovitaminozele de vit C si P apar: edematierea si laxitatea gingiilor, hemoragii gingivale. In hipovitaminoze de vit C apare hipercheratoza foliculara, pielea devine aspra piele de gaina. Continutul de vit C in urina este de 0,3mg/h, norma fiind pina la 1 mg/h, in singe este de 0,3 mg% norma fiind pinala 1,2 mg, in leucocite este de 10 mg% norma fiind pina la 30 mg%. In hipovitaminoza de vit B1 apre: oboseala psihica, fizica, slabiciune musculara, dureri in picioare, dispnee.Continutul de vit B1 in urina timp de o ora este 10 mg norma fiind pina la 30 mg/h, in singe este de 1mg%. In caz de hipovitaminoza de vit B2 apare: cheiloza, stomatita angulara, dermatita seboreica a pielii nasului, blefarita, continutul vit B2 in urina este de 100 mg timp de 24 ore, norma fiind de la 300 la 1000 mg. Hipovitaminoza B6 la copii se manifesta prin retinerea cresterii, dereglare intestinala, la mature apare anorexia, voma, glosita, continutul vit in urina este de 0.5 in 24 ore norma fiind de la 1,5-2.5 mg. Hipovitaminoza A se caracterizeaza prin paloare, uscaciune, descuamarea pielii, fragilitatea pielii, blefarita. Continutul de vit A in singe este mai mic de 10 mg, norma fiind de 40 la 70. Masurile profilactice ar fi consumarea variata a alimentelor, atit de orig animal care ne aprovizioneaza cu vit liposolubile(A,D,E,K) cit si de orig vegetala carora le apartin vitaminele hidrosolubile ( B1,B2,B6,B12, B3, C etc).

9.Probele functionale de depistare a hipovitaminozelor C si A. La aprecierea saturatiei organismului cu vit C se determina rezistenta capilarelor cu ajutorul aparatului Nesterov. Acesta consta din manometru cu mercur, conducta de evacuare a gazelor si o ventuza. Pentru evacuarea aerului din ventuza se folosesc diferite pompe: cu apa, cu ulei, cu mercur. La inceputul probei in system se formeaza vacuum, apoi se aplica ventuza pe partea palmara a antebratului. Aici presiunea fiind scazuta, se tine timp de 3 minute si rezultatul saturatiei org cu vit C se apreciaza dupa nr petesiilor aparute sub ventuza. O alta metoda este proba linguala cu reacativul Tilmans, ea se bazeaza pe capacitatea acidului ascorbic de a se oxida si a reduce reactivul tilmans, astfel odata aplicat pe linia mediana a limbii el trebuie sa se decolorize timp de 23 s. Pentru aprecierea saturatiei organismului cu vit A, determinam timpul adaptarii la intuneric cu ajutorul adaptometrului.