Lirica trubadurilor

Poezia trubadurilor a cunoscut perioada de maxima inflorire in secolele XIXIII in sudul Frantei, a fost scrisa intr-o limba romanica, numita langue doil, o limba romanica desprinsa din limba latina si care constituie fundamentul a ceea ce este astazi limba franceza, in Franta in aceeasi perioada se vorbea langue doc in nordul Frantei. (truverii imitatie a trubadurilor). Trobar- a gasi , a inventa, in esenta se refera la ideea de creatie, un lucru extrem de important ptr aceasta perioada, cand incepe sa se manifeste din nou spiritul creatiei literare. Viata intelectuala medievala consta in comentarii pe baza textelor religioasa. Trubadurii erau poeti si compozitori, ei isi cantau versurile acompaniati la viela, sau la lauta. Conform cronicilor, trubadurii ar provenii din artistii ambulanti ai Evului Mediu, artisti care organizau spectacole, numiti in lb franceza jongleur care provine din latinescul jaculator. Datorita acestei situatii, cei care se considerau artistiilor ambulanti, mai cu seama muzicienii incep sa poarte numele de menestrei, termen care provine din latinescul ministerium, care inseamna slujba, este vorba de acei artisti care erau suficient de talentati astfel incat sa fie angajati la curtile nobililor pentru aniversari, momente festive, de unde si statutul lor superior, dupa sec XIV menestreii se grupeaza in caste, asociatii, care aveau reguli de organizare si transmitere a mestesugului muzical, printre aceste lucruri numarandu-se si cea de a canta impreuna la ceremoniile religioase, acest obicei a dat nastere primei forme de orchestra simfonica de mai tarziu. Avem de-a face cu o creatie deosebit de intinsa, s-au pastrat poeme scrie de peste 400 de autori care fac parte din toate clasele sociale, de la jongleuri pana la nobili si edificator din acest punct de vedere este faptul ca cel mai important reprezentant al acestui curent este nobilul Guilllame de Poitiers, duce de Aquitania, din randul aristrocratilor mai fac parte: Jaufre Rudel, Rimbant dOrange. Exista trubaduri proveniti si din randului clasei de mijloc: Bernard de Ventadour, Marcabrun. Exista de asemenea si cazuri de preoti: Pierre dAuvergue. Originea poeziei trubaduresti este una relativ neclara, specialistii nu s-au pus inca de acord cu privire la radacinile aceste poezii, exista mai multe teorii, una din ele sustine ca s-a nascut din imnurile religioase medievale (deplasat), iar cea mai probabila este ca lirica trubadurilor s-a nascut ca imitatie a poeziei arabo-andaluze. Ceea ce se poate spune cu certitudine este ca a aparut in sudul Frantei dintr-o civilizatie rafinata, situata cu mult deasupra standardelor din nordul Frantei, civilizatia romana insasi a patruns prin Portul Marsillia, civilizatia greaca de asemenea, de aceea la inceputurile crestinismului cele mai importante scoli au fost cele din sudul Frantei. In al doilea rand Marsillia este portul prin care au plecat o buna parte din cruciati catre Orientul Mijlociu, in celebrele razboaie pentru recucerirea Pamantului Sfant. In vremea cruciadelor Marsillia nu era

numai loc de tranzit ci si un centru comercial, prin care se facea comert cu Orientul, orient din care veneau aici produse de lux, matasuri, mirodenii, parfumuri, lucruri care contribuie decisiv la rafinamentul claselor avute, acest comert cu Orientul Apropiat aduce si contactul cu lumea spirituala araba. Cu acest prilej patrund pentru prima oara in Europa Medievala, poemele lui Aristotel, marele opere, indeosebi cele filosofice, nu au fost cunoscute in Evul Mediu, primul cunoscut a fost Aristotel care a fost tradus de doi mari oameni de cultura arabi, ei au tradus Metafizica lui Aristotel. Platon va fi cunoscut mult mai tarziu in civiliatia occidentala, abia in Epoca Renasterii cand dupa caderea Constantinopolelui, o mare parte din invatatii greci, care fireste il cunosteau pe Platon, s-au refugiat in Europa Occidentala, mai ales in Venetia. Astfel incat in secolele XI-XII cand aveam de-a face cu punerea bazelor scolastic medieval, acest sistem este fundamentat pe filosofia lui Aristotel, considerat cel mai mare filosof al Greciei, nu era decat foarte putin cunoscuta. Iata pe de-o parte un comert infloritor, schimburi culturale, spirituale care vor duce la inflorirea acestor civilizatii provensale. In plus sudul Frantei este cunoscut mai cu seama pentru ingaduinta sa in materie religioasa, dat fiind ca distanta fata de Roma era destul de mare aici se manifesta mai putin asprimea dogmelor crestine, iar consecinta imediata era o viata de curte mai relaxata care isi permite lasarea in voia simturilor, a placerilor mai mult decat in alte locuri. Cultura centrala, ceea ce constituie si nucleul etico-social, este curtoazia, bunele maniere. O notiune care intruneste acele calitati sociale si spirituale care il definesc pe omul de curte, pe curtean, aceste calitati fiind : eleganta, politetea, generozitatea, precum si arta de a vorbi, arta dialogului. Toate aceste calitati concura la a fundamenta o arta de a trai si bineinteles o arta de a iubi, o arta de a iubi care implica o abordare savanta, o abordare spirituala a dragostei, astfel incat acest tip de iubire are si un nume special: amour cour tois. Dragostea curteneasca are pentru cei care sunt convinsi de calitatile ei urmatoarele trasaturi: masura (mezura), autocontroulul, echilibrul dintre pasiune si ratiune; largueta (generozitate); jovens (tineretea fizica, dublata de o tinerete spirituala, de sufletul vesnic tanar); joy (joie bucuria) folosit in viata oamenilor de curte, dar folosit si de cavaleri. Tema centrala a poeziei trubaduresti este iubirea, iubirea vazuta de trubaduri din doua perspective, dintr-o perspectiva senzuala, spirituala de cealalta parte, perspective teoretizate prima oara de Platon in dialogul Banchetul, in care vorbeste de existenta a doua afrodite una obseteasca, cea care patroneaza iubirea obisnuita, fizica; afrodita celesta patroana iubirii spirituale. Poezia trubadurilor cuprinde ambele laturi ale erosului, intalnim pe de-o parte poezii de o senzualitate aproape indecente si pe cealalta latura de o spiritualitate deosebita. Gesturile indragostitului sunt gesturi care seamana cu o adevarata idolatrie. Raporturile care se stabilesc intre poet si femeia iubita sunt raporturi de subordonare spirituala modelate pe raporturile vasalitatii medievale. In evul mediu, femeia nu prea avea drepturi cetatenesti, insa femeia maritata avea drept de mostenire, este cea careia i se adreseaza elogiile poetului trubadur. Lirica trubadureasca este o lirica a adulterului, in care femeia maritata este invitata sa

isi insele barbatul, in contextul in care uniunile matrimonaniale medievale sunt uniuni economice, de aceea lirica trubadureasca indeamna femeia maritata sa traiasca iubirea adevarata care inainte de casatorie nu o cunoscuse. Acest tip de iubire, adulterul este innobilat, este imbracat intr-o haina spirituala, astfel incat avem de-a face in poezia trubadureasca, cu o adevarata religie a iubirii , o religie cu ceremonialuri si reguli pe care pentru a deveni vasalul unei doamne , trubadurul cavaler trebuie sa parcurga o serie de trepte obligatorii, pe prima treapta poetul isi manifesta iubirea de la distanta atragand atentia doamnei asupra sa printr-o figura suferinda, prin suspine,treapta a doua presupune iesirea din aceasta mutenie si implorarea milei doamnei, trubadurul se arata indragostit atat in ochii acesteia cat si in ochii celorlalti, in a treia faza avem de-a face cu trubadurul in postura de amant, cand doamna ii ingaduie sa o slujeasca, dupa ce trubadurul ii jura iubirea vesnica, iar doamna ii ofera un semn: o esarfa, un inel; femeia fiind maritata aceste trepte trebuie parcursa cu precautie, pentru ca doamna sa nu fie compromisa, trubadurul folosind un pseudonim (senhal). O alta regula de conduita este regula rabdarii, a asteptarii momentului prielnic, in care doamna sa fie dispusa sa accepte iubirea trubadurului, exista si situatii in care oricat ar fi de indragostit trubadurul nu a mai rezistat. Pentru a ii inmuia rezistenta trubadurul o lauda pe doamna. O data stabilita aceasta relatie de vasalitate spirituala, intervin momente de gelozie. Femeia apare in aceasta situatie in care lucrurile nu pot fi date pe fata, schimbatoare, sireata. Existe doua laturi al acestei tip de iubire, una senzuala si una spirituala, mistica chiar, o latura care isi are originea intelectuala creatia lui Platon. Acest context, doamna devine un simbol al iubirii supreme, fara nicio legatura cu dragostea senzuala, devine un mijloc prin care trubadurul se poate ridica catre o realitate superioara, o intelegere superioara a existentei. Sunt ipoteze care o identifica in acest context pe doamna trubadurilor, pe Fecioara Maria. Mistica de tip catar, mistica albigenzilor (Albi sudul Frantei). In aceasta perioada a inflorit si o erezie, erezia catara (gr. Katharos), Biserica nu vede cu ochi buni o noua orientare religioasa, adeptii doctrinei catare socotindu-se pe ei insusi crestini care resping rolul Bisericii si ai preotilor. Avem de-a face cu un crestinism, care dorea sa ajunga la o puritate doctrinara, pe care o propavaduieste Iisus, catarii refuzand pana si Edificiul de cult, singura ceremonia fiind botezul spiritului, in cadrul caruia cei care intra in aceasta fratie se angajeaza sa duca o viata cat mai curata, o viata ferita de tentatiile senzualitatii, pentru aceasta cea mai mare parte a catarilor refuzand viata sexuala. Poezia trubadura slabeste castitatea. Biserica Catolica a reactionat foarte dur si dupa mai multe somatii ca acestia sa revina la doctrina Bisericii au organizat o adevarata cruciada (cruciada albigenzilor 1209-1229), o actiune extrem de dura care a distrus practic civilizatia materiala a sudului Frantei. Lirica trubadurilor cunoaste un sfarsit foarte brusc, situat pe o perioada foarte scurta de timp. Cel mai cunoscut autor de la curtea lui Frederic al II-lea este Jacopo da Lentini, care canta o doamna devenita ideala si distanta, o doamna spiritualizata in chip extern. Poezia trubadurilor refugiati la curtea acestuia, este una efemera si este cunoscuta in cadrul literaturii italiene Dulcele stil nou(Nuovo ), primele poezii ale lui Dante sunt scrise sub influenta acestui stil