PRINTED BY POINTMAX

GAMA PRESTIGE

TÃMÂIOASÃ
ROMÂNEASCÃ
 TIPUL VINULUI: alb, sec.
 VARIETATE: Tãmâioasã Româneascã 100%
(Soi românesc de tip Muscat)
 ANUL DE RECOLTÃ: 2009
 CARACTERISTICI VITICOLE: Domeniul
dispune de 16 hectare cu Tãmâioasã Româneas -
cã, cu o densitate de 6.000 plante la hectar. Dis-
punerea plantelor este de la nord la sud, pe un
sol de tip cernoziom calcaros. Modul de tãiere
este Gobelet evantai. Pentru aceastã gamã, s-au
ales parcele cu o producþie micã, de 6 to /ha.
 TEHNICÃ DE VINIFICAÞIE: Strugurii,
ajunºi la un nivel de maturitate de 225g
zahãr/litru de must, s-au cules manual ºi s-au
desciorchinat. Bogãþia de arome se gãseºte în
pieliþa boabelor ºi de aceea, pentru a se extrage,
s-a fãcut o macerare pelicularã, timp de 24 de
ore, la o temperaturã de 8-10°C. A urmat o
presare uºoarã, iar mustul obþinut a fermentat
lent, timp de 30 de zile, în cisterne de inox,
cu temperaturã controlatã între 15 ºi 18°C.
 DATE ANALITICE:
- Alcool: 13,4 %.
- Zahãr: < 2 g/l.
- Ph: 3,16
- Aciditate: 5,7 g/l acid tartric.
 CULOARE: Galben, cu uºoare reflexe aurii.
 NOTE OLFACTIVE ªI GUSTATIVE: Note
de trandafir, litchi, fidele aromelor de struguri
Muscat. În gurã are o prospeþime frumoasã,
aromele sunt cele care dau volum; seamãnã
puþin cu aroma de pulpã de piersicã,
cu un bun echilibru acid. Finalul este lung,
cu o mare persistenþã gusto-olfactivã.
 TEMPERATURA RECOMANDATÃ
DE SERVIRE: 10-12°C.

SC DOMENIUL COROANEI
SEGARCEA SRL
Str. Dealul Viilor nr. 108, Segarcea Dolj, România
Tel.: + 40-251-210.516 / Fax.: + 40-251-210.521
www.domeniulcoroanei.ro
 Nr. 29  2010

WINE. LIFE. STYLE

21
de vinuri în
de vinuri în
degustare

Mihai Andrei Anghel:

„Calitatea
este rãspunsul
la crizã“

Gamã premium
de la Vincon
Ce este vinul?
Pro ºi contra
paharelor de vin

Premiile
de Excelenþã
Citeºte gratuit suplimentul de
Vinul.Ro
gastronomie BonChef.ro!
eveniment internaþional

ªEDINÞÃ ADAR ÎN PODGORIA MINIº-MÃDERAT
Asociaþia Degustãtorilor Autorizaþi din România a ales ca loc de organizare pentru
ºedinþa trimestrialã podgoria Miniº-Mãderat. Astfel, membrii acestei asociaþii au
putut vizita cramele Elite Wine ºi Wine Princess, unde au degustat portofoliul de
vinuri al celor doi producãtori arãdeni. De curând, cele douã crame au intrat ºi în
circuitul turistic, punând la dispoziþia vizi-
tatorilor sãli de degustare de vinuri ºi pro -
duse tradiþionale. De altfel, Wine Princess
ºi-a completat oferta turisticã ºi cu spaþii de
cazare. Membrii ADAR prezenþi la aceastã
întâlnire au putut vizita cu aceastã ocazie ºi
Muzeul memorial Ioan Slavici - Emil
Monþia ºi Mãnãstirea Sfântu Gheorghe
Feredeu din localitatea ªiria, Arad.
MILLESIME, UN NOU REPER DE CIVILIZAÞIE A VINULUI
Lansarea oficialã a restaurantului La Timofti), a organizat maratoane
Nuova Galleria a fost ultimul dintr-un culinare ºi degustãri care au adus în
lung ºir de evenimente pe care neobosi - prim plan producãtorii de calitate. ªtir-
tul Dorin Popa, prim vicepreºedinte al bey, Halewood, DAVINO, Recaº,
Asociaþei Degustãtorilor Autorizaþi, ºi Opriºor, SERVE sau Basilescu sunt
Centrul de Culturã ºi Civilizaþie a doar câteva dintre numele care s-au
Vinului din Oradea le-au pus la cale “permanentizat” în rafturile primei
pentru a aduce vinul mai aproape de enoteci orãdene. Numai în luna august
sufletele bãnãþenilor. Dechisã în mai avuseserã loc deja, pânã la închiderea
2010, Enoteca Millesime a reuºit, ediþiei noastre, trei întâlniri “cu ºtaif”,
într-un timp extrem de scurt, sã atragã organizate de cãtre Centru: asortarea
atenþia întregii þãri, devenind unul din - vinurilor româneºti cu bucãtãria medi-
tre cele mai importante repere enolo - teraneeanã, asortarea vinurilor cu trufe
gice româneºti. În cele câteva luni de ºi o degustare sub egida sloganului
viaþã, Enoteca le-a oferit orãdenilor “Vinul este artã. Restul e plãcere.
întâlniri cu somelieri de top (printre Lecþie de eleganþã”. Pentru mai multe
care ºi Sergiu Nedelea ºi Marian informaþii: www.millesime.ro.
ªAMPANIA TREBUIE SERVITÃ
PRECUM BEREA, SPUN FRANCEZII
Specialiºtii francezi au anunþat sã ºam -
pania îºi pãstreazã mai mult perlaþia
dacã este turnatã în pahar în acelaºi
mod cum este turnatã berea, precizeazã
Decanter.com. Potrivit unui studiu dat
publicitãþii la începutul lunii august, cel
CROAZIERÃ DE LUX PENTRU mai bun mod de a servi vinurile din
regiunea Champagne este sã þii paharul
COLABORATORII COTNARI
înclinat. Astfel, vinurile efervescente îºi
pãstreazã perlajul mai mult timp decât
Compania Cotnari ºi-a premiat distri- atunci când sunt turnate vertical. Acest
buitorii care ºi-au îndeplinit obligaþiile studiu nu a rãmas fãrã ecouri în lumea
contractuale cu o croazierã în þãrile nor- vinului, mulþi specialiºti ºi somelieri
dice, potrivit unui comunicat de presã. catalogând aceasta metodã drept una
Aceasta nu este prima acþiune de stimu- “ºmechereascã”. “Servirea ºampaniei în
lare a interesului colaboratorilor sãi, Cot- acest mod, cu înclinarea paharului ca la
nari organizând în anii anteriori excursii bere, reprezintã o chestiune de gust. Ea
de acest gen în China, Noua Zeelandã, aduce niºte prejudicii modului de ser-
Australia, SUA ºi Hawai. Anul acesta, vire elegant al acestei bãuturi. Nu o sã
cele 80 de persoane îmbarcate la bordul vedeþi niciun somelier turnând ºampa-
unui vas de croazierã au putut vizita, în nia în acest fel”, spune Tom Stevenson,
cadrul sejurului de douã sãptãmâni, oraºe preºedintele comisiei Champagne din
precum Copenhaga, Stockholm, Hel- cadrul concursului Decanter World
sinki ºi St. Petersburg. „În urma acestor Wine Awards, adãugând ca “modul de
acþiuni anuale, am reuºit sã formãm o turnare clasic folosit de toþi somelierii
echipã închegatã ºi unitã cu partenerii permite eliberarea dioxidului de carbon
noºtri de distribuþie”, declarã Constantin ºi odatã cu el a compuºilor aromatici,
Deleanu, preºedintele Cotnari. lucru ce faciliteazã degustarea vinului”.
EN PRIMEUR
BUCHAREST FOOD FESTIVAL PREGÃTEºTE UN MENIU EUROPEAN
În perioada 24-26 septembrie, în dedicatã culturii gastronomice a celor
Parcul Tineretului, va avea loc cea de-a 27 de state membre ale Uniunii
patra ediþie a Bucharest Food Festival, Europene. În urma parteneriatului
cel mai mare eveniment de culturã gas- încheiat între organizatori - Morevents
tronomicã din þarã. Potrivit comunica- & Next Level Events ºi Primãria
tului de presã dat de Morevents & Municipiului Bucureºti prin Biroul sãu
Next Level Events, organizatorii de la Bruxelles, publicul bucureºtean va
evenimentului, ediþia din acest an este avea acces gratuit în cadrul evenimen-
tului - organizatorii estimând un numãr
de peste 20 000 de vizitatori pe durata
celor trei zile de festival. Cele mai
cunoscute produse gastronomice
europene vor fi prezentate alãturi de
vinuri ºi alte bãuturi specifice. Pentru a
susþine principiul european „Unitate
prin diversitate“ – motto-ul Bucharest
Food Festival la ediþia a patra – organi-
zatorii vor realiza douã produse spe -
ciale, ambele având ca obiectiv sã
reuneascã cât mai multe din produse
specifice fiecãrui stat. Pe parcursul celor
trei zile de eveniment publicul va putea
asista la prezentãri de reþete tradiþionale
din þãrile membre UE ºi vor putea
degusta vinurile europene ºi produsele
gastronomice tradiþionale.
DEGUSTARE DE VINURI VALENCIENE LA ARTE&VINO
La jumãtatea lunii august, magazinul
Arte & Vino a fost gazda unei degustãri
de vinuri din portofoliul a doi producã-
tori iberici din regiunea Valencia. Primul
producãtor, Bodega Sebiran, a prezentat
trei cava (Cava Coto d’Arcis Brut, Cava
Coto d’Arcis Brut Nature, Cava Coto
d’Arcis Especial), vinuri efervescente
bune, cu raport calitate preþ satisfãcãtor.
De asemenea, de la acest producãtor au
mai putut fi degustate Cota D’Arcis
Crianza 2007, un cupaj din Cabernet Sauvignon, Tempranillo, Bobal ºi Merlot
(vin cu o evoluþie liniarã, sobru ºi complex) ºi Les Folles Bobal Selection 2007, un
vin evoluat, de gastronomie, produs din strugurii culeºi de pe o parcelã cu viþã de
vie în vârstã de peste 100 de ani, din care se obþin doar 2500 de sticle pe an.
Bodega Baronia de Turis a venit la aceastã întâlnire cu vinurile Luna de Mar 2007
(Tempranillo, Merlot, Syrah ºi Cabernet Sauvignon) ºi 1920, vin roºu obþinut din
soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah, recolta 2007 (cupaj cu mare potenþial,
puternic ºi echilibrat). De asemenea, de la Bodega Baronia de Turis au mai fost
degustate ºi vinurile Moscatel 2009 ºi Moscatel liquoros. Evenimentul, prezentat
de somelierul Marian Timofti, face parte dintr-o serie de degustãri organizate în
colaborare cu IVEX (Institutul Valencian de Export).
VIN ROºU PENTRU O SILUETÃ PERFECTÃ
pentru menþinerea siluetei ºi combate-
rea obezitãþii. Conform echipei de la
Universitatea din Ulm, substanþa
activeazã sirtuina, genã responsabilã cu
longevitatea ºi care reduce acumulãrile
calorice. De asemenea, în cadrul
proiectului s-a mai arãtat cã resvera-
trolul opreºte dezvoltarea adipocitelor
(celulele grase din þesutul adipos) ºi
capacitatea acestora de a se multiplica.
Numeroasele studii desfãºurate pânã
acum în întreaga lume au confirmat
efectele benefice ale resveratrolului
Consumul moderat de vin roºu are o asupra organismului uman, aceastã sub-
influenþã beneficã asupra organismului stanþã având, printre altele, ºi capaci-
uman, mai ales în prevenirea bolilor tatea de a reduce riscurile de accident
cardiovasculare. Mai noi, potrivit unui vascular, prin inhibarea acumulãrilor de
studiu recent publicat, anumite sub - grãsimi la nivel vascular ºi prin
stanþe din vinul roºu pot combate ºi îmbunãtãþirea capacitãþii de dilatare ale
acumulãrile de grãsimi din organism, arterelor. În acelaºi timp, a fost demon-
prevenind astfel obezitatea, anunþã strat faptul cã resveratrolul este foarte
Toronto Sun.com. Studiul, realizat în eficace în combaterea mai multor tipuri
Germania, a arãtat cã resveratrolul, de cancer, a unor boli neuro-degenera -
compus organic din vin, este benefic tive ºi a douã tipuri de diabet.
www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri 3
R E T A I L / D E G U S T Ã R I . RO

Feteasca regalã,
dezamãgire popularã!?
Feteasca regalã – un soi relativ
nou - se bucurã de o oarecare
popularitate în rândul consumato-
rilor de la noi, mai ales cã se
numãrã printre soiurile premiante
la capitolul randament la hectar.
La fel ca în cazurile multor soiuri
nobile româneºti, pânã acum pen-
tru Feteasca regalã nu s-a reuºit
realizarea unui certificat de stan-
dard, care sã-i defineascã/regle-
menteze clar caracteristicile. Cu
toate acestea, existã mulþi spe-
cialiºti care pariazã pe potenþialul
acestui soi. Din când în când, pe
piaþã îºi fac apariþia vinuri destul
de interesante din acest soi
(douã-trei pe recoltã), însã situaþia
la raft a Feteºtilor regale nu se
ridicã tocmai la nivelul
presupusului potenþial al soiului.

VALENTIN CEAFALÃU

Editorii Vinul.Ro au analizat luna

aceasta aproape 95% din oferta de vi-
nuri din soiul Feteascã regalã existen-
tã în acest moment pe piaþã. Cele 21
de eºantioane au fost achiziþionate
direct de pe rafturile magazinelor, cu
preþuri cuprinse între 9,4 ºi 32,9 lei.
Media acestei degustãri-analizã a fost
de 62,8 puncte, una dintre cele mai
slabe medii din degustãrile realizate
pânã acum de Vinul.Ro.
Dintre cele 21 de probe, ºase au
fost punctate de editorii revistei peste
pragul „vinurilor peste medie, cu aten-
þie la preþ” (70 de puncte), cele mai
bune punctaje (74 de puncte) obþi-
nându-le vinurile Frunza 2009 (un vin
plãcut, echilibrat ºi interesant, dar PROFIL DE SOI
care a pierdut un pic la capitolul vioi-
ciune faþã de degustarea anterioarã) ºi FETEASCÃ REGALÃ
Cãlãuza 2009 (citric ºi mineral, cu un
plus de popularitate venit din partea ORIGINI: soi de
struguri originar
senzaþiilor dulci). Cu puþin peste pra- din Transilvania,
gul „vinurilor peste medie” au fost identificat în jurul anului
evaluate ºi vinurile Schwaben Wein, 1920, în podgoria Târnave
Special Reserve 2009, Castle Rock PRODUCÞIE MEDIE LA HECTAR:
2009, Valeverde 2008, reprezentanþi 15 tone/hectar
cu expresii aromatice interesante ºi CANTITATE DE ZAHÃR ACUMULAT:
evoluþii gustative liniare ºi destul de 170-210 grame de zahãr per
echilibrate. Unele mici scãpãri (uºoare litru
dezechilibre, tonuri amãrui) au fãcut TÃRIE ALCOOLICÃ: 10,5 - 13% vol.
ca aceste vinuri sã fie uºor depunctate. alc.
În categoria vinurilor „de bãut doar de oxidare mascat destul de bine de 60 de puncte, putem spune doar un CULOARE: galben-verzui
dacã eºti nevoit” (peste 60 de puncte), zahãrul rezidual). Restul vinurilor din singur lucru: pãrerea noastrã este sã nu
AROMA: flori albe, citrice, vegetale
au fost apreciate ºapte dintre vinurile acest pluton au fost depunctate pentru le încercaþi! Nu putem spune cu sigu-
din aceastã degustare, Feteasca regalã lipsa de echilibru zahãr-aciditate, to- ranþã cine – producãtorii sau vânzãtorii GUST: caise, vegetale, condiment,
aciditate ridicata
Comoara Pivniþei, Crama Domniþei nuri aromatice mai puþin agreabile, – ar fi de vinã pentru situaþia acestora,
(69 de puncte) fiind singurul exemplu lipsã de personalitate sau inconstanþã însã multe dintre aceste vinuri se POTENÞIAL DE MATURARE:
max. 3-4 ani.
care ar merita menþionat (un început gustativã. Despre vinurile evaluate sub apropie cu greu de noþiunea de vin.

4 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi

evenimente • bloguri

FETEASCÃ REGALÃ FRUNZA 2009
IG Viile Timiºului, 13% vol. alc., demisec
Producãtor: Cramele Recaº
Achiziþionat din Carrefour
Un vin care pare sã fi involuat faþã de
cum se prezenta acum câteva luni ºi acest
lucru se simte mai ales în gust ºi postgust,
unde a pierdut uºor din nota de vioiciune.
Arome plãcute ºi interesante de citrice,
piersici, drojdii ºi condimente ºi gust cit-
ric, mineral, cu un bun echilibru zahãr-
aciditate. 74
Preþ: 11,35 lei de puncte
FETEASCÃ REGALÃ
SPECIAL RESERVE 2009
IG Dealurile Munteniei, 13% vol. alc., demisec
Producãtor: Cramele Halewood
Achiziþionat din Real Hypermarket
Arome de intensitate medie ce trimit
cãtre drojdii, ardei verde ºi corcoduºe
coapte. Zahãrul rezidual susþine gustul
destul de vioi, însã la un moment dat
aciditatea iese uºor din corp, iar spre final
devine uºor amãrui. Tonuri de mere ºi
condiment. 71
Preþ: 12,49 lei de puncte
FETEASCÃ REGALÃ COMOARA
PIVNIÞEI, CRAMA DOMNIÞEI
DOC-CMD Dealu Mare, 11,5% vol. alc.,
Producãtor: Oenoterra
Achiziþionat din Real Hypermarket
Începutul de oxidare instalat se simte atât
în nas, unde apar niºte tonuri de latex, cât
ºi în gust. Cu toate acestea, vinul nu este
compromis total, zahãrul reuºind sã
mascheze destul de bine acest defect.
Finalul este caracterizat de senzaþii
acide, combinate cu niºte tonuri de mãr. 69
Preþ: 9,37 lei de puncte
FETEASCÃ REGALÃ TOHANI 2009
DOC-CMD Tohani, 11,5% vol. alc., demisec
Producãtor: Domeniile Tohani
Achiziþionat din Real Hypermarket
Arome terne ºi inexpresive, cu unele
tresãriri de drojdii ºi ardei verde, plus o
notã ciudatã de castravete. Gustativ pare
sã aibã o corecþie cu dioxid de carbon.
Este scurt, tern, senzaþiile dulci, domi-
nante aducând tonuri de dovleac.
Preþ: 13,49 lei
64
de puncte
FETEASCÃ REGALÃ
JIDVEI PREMIAT 2008
DOC-CMD Jidvei, 12% vol. alc., sec
Producãtor: Jidvei SRL
Achiziþionat din Real Hypermarket
O mare diferenþã intre nas ºi gust.
Culoare strãlucitoare ºi arome plãcute de
flori de salcâm, ananas, soc ºi drojdii. În
schimb, gustul este plat din atac pânã în
final, cu note de mere bãtute. Aciditatea
ridicatã îl dezechilibreazã, postgustul
fiind dominat de notele sulfuroase. 61
Preþ: 16,49 lei de puncte
AU MAI FOST DEGUSTATE: FETEASCÃ REGALÃ „VINTAGE 21” 2006 Preþ: 32,9 lei • Punctaj: 56 de puncte  FETEASCÃ REGALÃ SÂMBUREL DE OLT 2007
Preþ: 9,89 lei • Punctaj: 54 de puncte  FETEASCÃ REGALÃ MONºER Preþ: 10,49 lei • Punctaj: 53 de puncte  FETEASCÃ REGALÃ MIHAI VITEAZU 2007 Preþ: 19,9
lei • Punctaj: 51 de puncte  FETEASCÃ REGALÃ PIETROASA • Preþ: 9,68 lei • Punctaj: 50 de puncte  FETEASCÃ REGALÃ SECRETUL LUI BACHUS Preþ: 9,16 lei •
Punctaj: 50 de puncte  FETEASCÃ REGALÃ CRAMA ÞELNA 2008 Preþ: 14,99 lei • Punctaj: -
FETEASCÃ REGALÃ CÃLÃUZA 2009
IG Dealurile Vrancei, 13% vol. alc., demisec
Producãtor: Crama Opriºor
Achiziþionat din Real Hypermarket
Citric ºi mineral, cu un plus de populari-
tate venit din partea senzaþiilor dulci, care
dominã întreg parcursul gustativ.
Aromele sale amintesc de citrice, condi-
mente ºi drojdii. Aciditatea iese un pic
din corp, dar este echilibratã de tonurile
dulci. Final uºor calcaros.
Preþ: 11,99 lei 74
de puncte
FETEASCÃ REGALÃ
CASTLE ROCK 2009
DOC Recaº, 12,5% vol. alc., demisec
Producãtor: Cramele Recaº
Achiziþionat din Real Hypermarket
Plãcut, mineral, cu arome de flori de sal-
câm, drojdii ºi un pic de coajã de lãmâie.
Gustativ, pleacã acid, ca apoi sã evolueze
uºor astringent, pe lângã notele de citrice
ºi vegetale, dezvelind ºi niºte note
uleioase (destul de interesante), dulci-
amãrui, de coajã ºi sâmburi de mãr. 71
Preþ: 14,99 lei de puncte
FETEASCÃ REGALÃ LIVIA 2008
DOC-CMD Coteºti, 12% vol. alc., sec
Producãtor: Mera Com International
Achiziþionat de la producãtor
Note de seminþe prãjite, uleioase,
ardei verde, miere ºi brusture, cu un
început de oxidare. Gustul este amãrui,
plat, scurt, cu un parcurs inconstant ºi
final acid-agresiv.
Preþ: aprox. 20 lei
67
de puncte
FETEASCÃ REGALÃ
MOSCONI GENERAL RAºCU 2007
IG Dealurile Vrancei, 12,5% vol. alc., sec
Producãtor: Tenuta Odobeºti
Achiziþionat din Real Hypermarket
Nasul aratã un vin care a evoluat la sticlã,
aromele sale cãpãtând nuanþe uleios-
mieroase. Un vin îmbãtrânit, oxidat, cu
un gust acru-astringent ºi final uºor
saponificat.
Preþ: 9,49 lei
63
de puncte
FETEASCÃ REGALÃ CRAMELE PÂNCOTA
DOC Miniº Mãderat, 12,5% vol. alc., sec
Producãtor: Cramele Pâncota
Achiziþionat din Carrefour
Un vin oxidat, cu o culoare închisã,
apropiatã de cea a mierii.
Arome oxidate de gutuie bãtutã, miere
ºi cearã. Gustul merge pe aceeaºi linie,
tern, cu tonuri de mere bãtute ºi hârtie
de filtru.
Preþ: 12,3 lei
58
de puncte
R E T A I L / D E G U S T Ã R I . RO
FETEASCÃ REGALÃ SCHWABEN WEIN
IG Viile Timiºului, 12% vol. alc., demisec
Producãtor: Cramele Recaº
Achiziþionat din Real Hypermarket
Nas plãcut, proaspãt ºi vegetal, cu arome
interesante de piersici albe si caise coapte,
cu uºoare atingeri de drojdii. Gustul, uºor
amãrui, fãrã sã fie deranjant, etaleazã note
de piersicã ºi mere verzi, echilibrate de
senzaþiile dulci. Un vin proaspãt, cu final
reconfortant, ajutat de zahãrul rezidual,
ce-i conferã o evoluþie liniarã. 73
Preþ: 10 lei de puncte
FETEASCÃ REGALÃ VALEVERDE 2008
IG Dealurile Munteniei, 13% vol. alc., sec
Producãtor: Cramele Halewood
Achiziþionat din Carrefour
Culoare galben-pai, strãlucitoare ºi arome
plãcute, florale, cu note de miere, ghimbir
ºi mãr verde. În comparaþie cu nasul
proaspãt, vioi, gustul dezamãgeºte prin
tonurile de mãr crud ºi amãreala de sâm-
buri de mãr, care se face simþitã mai ales
in final.
Preþ: 12,99 lei 71
de puncte
FETEASCÃ REGALÃ JIDVEI 2008
DOC-CMD Jidvei, 11,5% vol. alc., demisec
Producãtor: Jidvei SRL
Achiziþionat din Real Hypermarket
Nasul destul de discret propune
o combinaþie de arome prãfoase,
minerale, cu tonuri de flori ºi bomboane.
Gustul este caracterizat de dezechilibrul
dintre zahãr ºi aciditate, cu atingeri
de mucegai ºi final de mere bãtute.
Preþ: 12,6 lei
64
de puncte
FETEASCÃ REGALÃ
WINE PRINCESS 2009
DOC-CMD Miniº, 13% vol. alc., sec
Producãtor: Wine Princess
Achiziþionat din Real Hypermarket
Un vin care pare sã fi suferit un început
de oxidare. Culoare uºor închisã ºi arome
citric-vegetale, sub care se simt niºte note
uºor reductiv-vulgare. Gust oxidat, acid,
cu un final amãrui.
Preþ: 27,92 lei
63
de puncte
LEGENDÃ
Sub 50 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz
Între 50 ºi 59,9 puncte – pãrerea noastrã este sã nu-l bei
Între 60 ºi 69,9 puncte – de bãut doar dacã eºti nevoit
Între 70 ºi 79,9 puncte – vin de calitate peste medie,
dar mare atenþie la preþ
Între 80 ºi 87,9 puncte – vin pe care poþi sã-l recomanzi
ºi altora
Între 88 ºi 91,9 puncte – vin remarcabil
Între 92 ºi 96,9 puncte – vin excepþional
Între 97 ºi 100 de puncte – vin pe care îl întâlneºti
rareori în viaþã
www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri 5
 Premiile de
eveniment
Prima ediþie a „Premiilor de
Excelenþã – Vinul.Ro”, eveniment
organizat la sfârºitul anului 2009,
a adus un lucru inedit în peisajul
concursurilor de profil organizate
pânã în acel moment în România,
toate probele analizate de juraþii
strãini fiind achiziþionate de cãtre
organizatori direct de pe rafturile
magazinelor. Prin acest demers,
Vinul.Ro, organizatorul compe-
tiþiei, a încercat sã realizeze o ie-
rarhie cât mai obiectivã a vinurilor
romaneºti de pe rafturile maga-
zinelor, precum ºi segmentare cât
mai clarã a palierelor de calitate.
Cea de-a doua ediþie a „Premiilor“
va veni cu niºte modificãri impor-
tante faþã de ediþia anterioarã –
printre altele, competiþia devenind
una internaþionalã -, însã obiec-
tivele iniþiale vor rãmâne aceleaºi:
relansarea credibilitãþii vinurilor
româneºti, recondiþionarea ideii
de valoare destinatã consuma-
torului ºi informarea acestuia cât
mai obiectiv.
VALENTIN CEAFALÃU
A doua ediþie a competiþiei „Pre-
miile de Excelenþã – Vinul.Ro“ se va
desfãºura în perioada 25-29 noiem-
brie, în Bucureºti. Faþã de ediþia din
2009, anul acesta a fost introdusã o
nouã categorie de jurizare, pe lângã
cea în care vor fi analizate ºi punctate
vinurile cumpãrate de organizatori din
marele retail. Aceastã nouã secþiune
este destinatã vinurilor non-retail
(etichete distribuite doar în Hoteluri,
Restaurante, Cafenele sau firme de
Catering, în magazinele specializate
de bãuturi sau în magazine de tipul
redem cã organizarea de cãtre
„C Vinul.ro a unei noi secþiuni de
jurizare, pentru vinurile care
nu se gãsesc în retail,
este binevenitã în condiþiile
în care juriul va fi format din
specialiºti recunoscuþi
internaþional”
Dan Sãvulescu,
manager de vânzãri SERVE
cash & carry). Astfel, producãtorii,
importatorii sau distribuitorii de vi-
nuri din România vor avea posibilita-
tea sã înscrie în jurizare probe care nu
existã în marele retail, contra unei taxe
de participare de 35 de euro / probã.
Cea de-a doua modificare adusã „Pre-
miilor de Excelenþã – Vinul.Ro” este
ºa cum am spus ºi anul tre-
„A cut, demersul Vinul.ro este
unul care aduce valoare adãu-
gatã pieþei vinului. El face ca
fiecare dintre producãtori
sã -ºi poatã evalua munca ºi
prin intermediul unui altfel
de concurs. Pe lângã aceasta,
pune vinuri româneºti (care
poate altfel n-ar fi ajuns
niciodatã acolo) în paharele
unor specialiºti ºi jurnaliºti
strãini, de specialitate.
Dezvoltarea de anul acesta
cãtre vinuri propuse de cãtre
producãtori este una normalã
ºi fireascã, care vine sã com -
pleteze exact acea parte de
„autoevaluare“ a fiecãruia
prin intermediul proiectului
Vinul.ro
Daniel Negrescu,
director de marketing Murfatlar

ACORDAREA DISTINCÞIILOR

Premiile de Excelenþã Vinul.Ro se vor acorda în funcþie de punctajele finale

obþinute de fiecare probã, în limita a o treime din numãrul total de probe
participante:
 vinurile care obþin între 95,01 ºi 100 puncte, vor primi Marea Medalie de
Excelenþã Vinul.Ro;
 vinurile care obþin între 90,00 ºi 95,00 puncte, vor primi Medalia de
Excelenþã Vinul.Ro
 vinurile care obþin între 80,01 ºi 89,99 puncte, vor primi Distincþia Specialã
pentru Calitate Vinul.Ro
 vinurile care obþin între 75,01 ºi 80,00 puncte, vor primi Menþiunea pentru
Calitate Vinul.Ro
 sub pragul de 75,00 puncte, nu se acordã distincþii, indiferent de rezultatele
generale ale concursului.

Excelenþã Vinul.Ro
internaþional
Sesiune de jurizare din cadrul primei ediþii a Premiilor de Excelenþã Vinul.Ro
aceea cã, de anul acesta, competiþia va
deveni una internaþionalã, mai mulþi
producãtori din þãrile învecinate
(Republica Moldova, Ungaria, Serbia
ºi Bulgaria), precum ºi importatorii
români care reprezintã mãrci din alte
þãri pe piaþa româneascã fiind invitaþi
sã participe cu probe în secþiunea des-
tinatã vinurilor non-retail.
EVALUÃRI DUPÃ FIºA VINUL.RO
Vinurile analizate în cadrul con-
cursului în cele douã secþiuni, retail ºi
non-retail, vor fi secrete pânã la calcu-
larea punctajelor finale. Probele ce vor
intra în concurs vor fi selectate în
funcþie de urmãtoarele criterii: paliere
de preþ, categorie (vin liniºtit/vin
spumant), culoare ºi rest de zahãr.
Degustãrile pentru toate seriile se
vor realiza în orb, garantându-se un
anonimat total al probelor, singurul
indiciu prezentat juraþilor fiind anul
de recoltã. Vinurile degustate sunt
evaluate urmãrindu-se fiºa de degus-
tare Vinul.Ro, inspiratã dupã modelul
sugerat de Organizaþia Internaþionalã
Vitivinicolã, principalele criterii de ju-
rizare fiind aspectul vinurilor (limpi-
ditate, claritate ºi efervescenþã, în ca-
zul vinurilor spumante), miros (inten-
PREMIILE
DE E X C E L E N Þ Ã
2010
sitate, calitate ºi expresivitate), gust
(intensitate, expresivitate, calitate ºi
persistenþã) ºi nota globalã. Sesiunile
red cã trebuia menþinut for-
„C matul de anul trecut, în care
erau comparate doar vinuri
cumpãrate de pe raft,
apãrând astfel un clasament
corect ºi în concordanþã cu
realitatea cu care se confrun-
tã cumpãrãtorul obiºnuit.
Dincolo de asta, acum va
exista suspiciunea cã unii pro -
ducãtori trimit vinuri fãcute
special în loturi mici, care nu
au nici o legãturã cu loturile
puse în vânzare în mod
curent. Consider cã era mai
bine sã se organizeze un con-
curs separat sau o secþiune
separatã în cadrul concursu-
lui cu vinuri luate din restau-
rante ºi din wine-shop-uri
Rareº Marinescu, director general
Societatea de Promovare a Vinului
www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri 7
2010

JURAÞII PREMIILOR DE EXCELENÞÃ VINUL.RO 2010

YVES PAQUIER, ELVEÞIA
DE E X C E L E N Þ Ã

Deþinãtor al unei diplome în pedagogie aplicatã, Yves

Paquier (Elveþia) este unul dintre cei mai activi membri
ai Federaþiei Internaþionale a Jurnaliºtilor ºi Scriitorilor
de Vin (FIJEV), deþinând funcþia de trezorier al acestei
organizaþii. Pe lângã admiterea membrilor ºi adminis -
trarea fondurilor FIJEV, Yves Paquier comunicã vinul
din poziþia de jurnalist, fiind colaborator al mai multor
publicaþii de profil din Elveþia, Franþa, Luxemburg ºi
Belgia. Este membru în juriul degustãtor al mai multor
competiþii internaþionale.
PREMIILE

LILIANE TURMES, LUXEMBURG

Jurnalist de vin ºi gastronomie, Liliane Tourmes este
unul dintre degustãtorii obiºnuiþi ai Concours Mondial
de Bruxelles, Mundus Vini sau Guide Hachette. În
prezent, deºi îºi petrece mare parte din timp cãlãtorind
prin toatã lumea – pentru degustãri, desigur – are
„norma de bazã” la unul dintre cele mai importante ziare
luxemburgheze, „Tagelblatt”. Colaboreazã des la reviste
de limbã englezã ºi, pentru cã are un interes deosebit
faþã de toate noutãþile din lumea vinului, se declarã
„norocoasã pentru ºansa de a participa la “Premiile de
excelenþã Vinul.ro”. Câteva dintre notele de degustare
ale Lylianei pot fi citite la adresa www.vinum.lu.

WILFRIED MOSELT, GERMANIA

Jurnalist, autor de cãrþi despre vin, vie, cultura vinului ºi
despre specificul þãrilor producãtoare de vin. Câteodatã,
îºi lasã imaginaþia sã zburde ºi scrie ºi literaturã - nuvele
ºi romane. În prezent, este degustãtor oficial al Camerei
Germane de Agriculturã, participând la degustãri ºi con - de degustare se vor desfãºura pe par-
cursuri pretutindeni în lume. cursul a trei zile, juriul concursului
fiind împãrþit în comisii, a câte cinci
membri fiecare (majoritari în fiecare
comisie vor fi juraþii strãini).
Jurizarea va avea loc în sãli cu lumi-
nozitate, temperaturã ºi umiditate
u pot decât sã salut
controlatã, precum ºi cu un serviciu pe
mãsurã: aerare corectã, pahare de de-
gustare standard ºi monitorizare con-
stantã a temperaturii vinurilor.
Punctajele finale pentru fiecare
probã vor fi realizate prin eliminarea
extremelor (nota cea mai micã ºi nota
cea mai mare dintre cele acordate de
cãtre membrii comisiei de jurizare) ºi

NEMETH AGNES, UNGARIA

„N un asemenea demers.
Crearea secþiunii non-retail
Fostã profesoarã de limbã englezã, Agnes Nemeth a va ajuta la o „clarificare”
reuºit sã îºi exploateze public pasiunea pentru vinuri a ofertei de pe piaþa
dupã ce a devenit jurnalist ºi a petrecut un an ca învãþã- HoReCa. Þinând cont de
cel în Studii Europene. A devenit apoi editor al ediþiei jurizarea excelentã a primei
maghiare a prestigioasei reviste Decanter, ediþie ce a sãr - ediþii a acestui concurs,
bãtorit recent 5 ani de existenþã. A absolvit examenul
sunt sigur cã vom avea noi
Wine and Spirit Education Trust, a cãlãtorit ºi degustat
în multe dintre zonele viticole importante ale lumii - repere ºi pentru acest
Bordeaux, Champagne, Rioja, Jerez, Toscana etc. segment de piaþã, al vinurilor
vândute în categoria
super-specializatã (HoReCa
ºi wine-boutique-uri).
În opinia mea, rezultatele
primei ediþii au fost
ROBERTO GATTI, ITALIA cele mai corecte de dupã
1989, rezultate care aratã
Dupã ce a devenit membru deplin al Asociaþiei
Somelierilor din Italia, Roberto Gatti a hotãrât sã se starea de fapt a acestei
implice ºi în producþie, deschizându-ºi la începutul industrii. Toate concursurile
anilor ’90 o micã podgorie, în care ºi-a dorit sã experi - de acest gen contribuie
menteze ce a învãþat din cãrþi. Astãzi, crama sa este la o aºezare pe baze corecte
membru în comisia care acordã treptele de calitate DOC a vinurilor pe piaþa noastrã,
din cadrul Camerei de Comerþ din regiunea Ferrara. dar a fost pentru prima
Dezvoltarea comunicãrii virtuale, i-a permis colaborarea oarã când probele intrate
cu mai multe site-uri de gastronomie ºi vin ºi crearea în concurs au fost indubitabil
unui portal propriu (www.winetaste.it), destul de apreci - cele care sunt ºi
at în Peninsulã. Roberto Gatti este membru degustãtor
comercializate
în juriile unor competiþii de referinþã precum Concours Mondial de Bruxelles,
Wine Challange, Londra sau Challenge International du Vin din Bordeaux. Dan Balaban,
proprietar Davino
prin efectuarea mediei aritmetice a
notelor rãmase. Notele acordate sunt
cuprinse între 0 ºi 100 puncte, con-
form fiºelor de degustare Vinul.Ro.
JURIU STRÃIN,
FORMAT DIN PROFESIONIºTI
Juriul internaþional al celei de-a
II-a ediþii a „Premiilor de Excelenþã
Vinul.Ro” va fi ºi mai numeros decât
cel de la ediþia de anul trecut. Comi-
siile de jurizare vor fi compuse în ma-
joritate din jurnaliºti strãini speciali-
zaþi în domeniul vinului, de la publi-
caþii cu tradiþie, reputaþie ºi notorie-
tate din diferite þãri europene. Aces-
tora li se vor alãtura ºi specialiºti ºi jur-
naliºti romani.
Au confirmat deja interesul de a
face parte din juriul competiþiei per-
sonalitãþi internaþionale ale lumii vi-
nului precum: Yves Paquier (Elveþia),
Liliane Turmes (Luxemburg), Wil-
fried Moselt (Germania), Nemeth
Agnes (Ungaria), Marc Dworkin
(Franþa), Roberto Gatti (Italia), An-
tonio Maria Casado Tome (Spania),
Julia Kostadinova (Bulgaria) ºi Ger-

8 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi

evenimente • bloguri
 PREMIILE
JURAÞII PREMIILOR DE EXCELENÞÃ VINUL.RO 2010
JULIA KOSTADINOVA, BULGARIA
Încã din 1999, Julia Kostadinova a reprezentat o voce
importantã pe piaþa vinului bulgãresc. A lucrat ca
„degustãtor junior” la publicaþia Bacchus Magazine -

DE E X C E L E N Þ Ã
singura revistã de vinuri din Bulgaria, unde apoi a
devenit wine-editor. A participat ca degustãtor-jurat la
mai multe ediþii ale concursurilor Vinitaly (Italia),
International Thessaloniki Competition (Grecia) sau
Best BG Sommelier 2007 (Bulgaria). A realizat o serie
emisiuni despre vinuri la postul bulgãresc de televiziune
TV7 ºi la radioul Radio Horizont. Împreunã cu Emil
Koralov, a pus bazele concursului Best Bulgarian Wine
of the Year Contest, jurizând alãturi de Steven Spurrier. Acum, Julia este propri-
etarul portalului DiVino.bg, principalul site de vinuri din Bulgaria.

2010
MARC DWORKIN, FRANÞA
Oenolog cu o vastã experienþã, Marc Dworkin are tre -
cute în CV nume grele precum Company Benjamin et
Edmond de Rothschild (Bordeaux), Vignobles
Bessineau, Belves-de-Castillon, Château Larmande,
Grand Cru Classé de Saint-Emilion, Château Bellefont
Belcier, Grand Cru Classé de Saint Emilion ºi Château
Grand Destieux, Saint Emilion Grand Cru. Începând
cu 1999, a început sã lucreze ca oeno-consultant pentru
crame noi înfiinþate din Bulgaria (Bessa Valley,
Belvedere, Katarzyna, Group Gradus), Israel (Bin
Yamina), Turcia (Kavaklidere) ºi China. De curând,
împreunã cu compania WineRo ºi cu proprietarii de la Bessa Valley a pus bazele
unui complex de 100 de hectare în zona Aliman, România.

GERGELY BARSI SZABO, UNGARIA

A început sã scrie despre vinuri în 2006 la Borravaló,
publicaþie de profil din Ungaria, însã la scurt timp a
absolvit cu brio cursurile Wine and Spirit Education
Trust, Londra. În prezent este „Head Sommelier” al
gely Barsi Szabo (Ungaria). ªefii de ntr-o piaþã atât de haoticã ºi
comisii vor fi aleºi din rândul jurnaliº-
tilor strãini.
„Î imaturã, cu jucãtori cu valori
atât de diferite, iniþiativa
restaurantului Le Bouchon Breton, din Londra, unde
are în „grijã” stocurile ºi meniurile de vinuri. A colaborat
cu diverse companii de profil din Londra, precum
Vinul.ro este ca o gurã de oxi - Vinopolis, participând la organizarea de degustãri de
CºTIGÃTORII – PROMOVAÞI gen atât pentru consumatorul vinuri ºi cursuri de iniþiere în degustare. Este membru al
LA NIVEL NAÞIONAL deseori confuzionat, cât ºi pen- Federaþiei Internaþionale al Jurnaliºtilor ºi Scriitorilor de
tru producãtorul care simte cã Vin, degustãtor colaborator al publicaþiei Imbibe ºi jurat
al Concours Mondial de Bruxelles.
Prin organizarea acestui concurs eforturile îi sunt neglijate sau
vom încerca sã promovãm un standard neînþelese ºi cã multe
de calitate a vinurilor de pe piaþã, cu non-valori continua sã îi
certificare independentã ºi imparþialã stânjeneascã progresul firesc. ANTONIO MARIA CASADO TOME, SPANIA
ºi recunoscut ca atare de cãtre con- În plus, apreciem cã Vinul.Ro Dupã ce ºi-a terminat studiile în ªtiinþele Comunicãrii
sumatori. În urma centralizãrii rezul- încearcã sã se detaºeze de stilul în Madrid ºi Londra, s-a întors în Spania unde timp de
tatelor, va fi organizatã o galã în care tradiþional al concursurilor de patru ani a colaborat la realizarea celui mai important
vor fi anunþaþi câºtigãtorii. Comuni- vinuri din România, cu ghid iberic de vinuri, Guía Peñín de los Vinos de
carea câºtigãtorilor va avea loc dupã câºtigãtori cunoscuþi încã España. A participat la mai multe concursuri de vinuri
ca membru în juriul degustãtor (Concours Mondial de
finalizarea festivitãþilor, prin interme- înaintea începerii concursului,
Bruxelles, Michelangelo International Wine Awards of
diul Vinul.Ro, al publicaþiilor parte- cu vinuri dulci din South Africa, Concorso Enologico Internazionale of
nere ºi prin intermediul celorlalte mij- 1900-toamna sau cu probe Vinitaly). În 2007, devine director tehnic al concursului
loace de informare publicã. Rezul- reprezentând un disponibil de „Nariz de Oro”, competiþie pentru somelieri. Este colab-
tatele vor fi comunicate ºi în media de maximum douã damigene. orator al publicaþiilor El Mundo, SpainGourmetour,
specialitate internaþionalã, dat fiind Adriana Grecu, Revista del Aula Marqués de Arienzo, Flavours from France, Finewines and
faptul cã juraþii sunt ziariºti cu activi- director de marketing Simple Wines (Rusia) ºi editorul spaniol al publicaþiei „Whisky Magazine”.
tate susþinutã în þãrile de origine. Cramele Halewood
FABIO PRACCHIA, ITALIA
PARTICIPAREA ÎN SECÞIUNEA NON-RETAIL Este deþinãtor al unei diplome de Master în
„Comunicare ºi Jurnalism Oenogastronomic”, organizat
Taxa de participare pentru secþiunea non-retail a Premiilor de Excelenþã de publicaþia Gambero Rosso, laureat în Litere
Vinul.Ro este de 35 euro / proba + TVA. Din fiecare proba, producãtorii vor Moderne al Facultãþii de Litere ºi Filosofie al
trimite cãtre 3 exemplare. Probele trebuie sã ajungã în posesia organizatorilor Universitãþii din Pisa ºi membru al Asociaþiei
pânã cel mai târziu la data de 15 octombrie 2010. Plata taxei de participare tre - Somelierilor din Italia. Timp de cinci ani a fost angajat
buie fãcutã în contul: al cramei “Tenuta di Valgiano”, din Toscana. A colabo -
rat cu celebra publicaþie italianã Gambero Rosso în
SC Cezar Connaisseur SRL • Bucureºti, Sector 2, B-dul Ferdinand I Nr 131,
proiecte precum „Guida Caffe d’Italia” – 2004 sau
Bl. E2, Sc. A, Et. 4, Ap. 18 • RO 15016781 • J40/11634/2002 • Cont IBAN:
„Guida dei vini d’Italia” (2006-2009). Din 2009, este
RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 • Bancã: Credit Europe Bank, SMB
redactor-ºef al publicaþiei Slow Food, fiind implicat ºi în
Adresa pentru trimiterea probelor: Str Ienãchiþã Vãcãrescu Nr. 12, Ap. 4, organizarea evenimentului Slowine.
Parter, Sector 4, Bucureºti

www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi

evenimente • bloguri 9
RETAIL / I NTERVIU

Georgel Costache, Vincon Vrancea:

„Vom lansa o gamã premium

dedicatã exclusiv HoReCa“
Vincon, o companie care nu exista
cu 15 ani în urmã, a intrat direct
în „liga mare“ a jucãtorilor de pe
piaþa vinului din România.
Premiaþi ºi criticaþi deopotrivã, cei
de la Vincon se pregãtesc sã facã
un pas pe care puþini îl prevedeau:
lansarea unei linii superpremium,
dedicatã în exclusivitate pieþei
HoReCa. Despre aceastã miºcare,
dar ºi despre noua asociere
dintre Vincon ºi gastronomie,
prezent ºi perspective ale com-
paniei, ne-a povestit Georgel
Costache, director general Vincon
ºi ºef al echipei de vinificaþie.

RADU RIZEA

În ultima vreme se discutã foarte

mult despre calitate, despre pod -
gorii mici, cu producþii mici ºi
valoroase. Cum reacþioneazã
Vincon în acest context?
Este adevãrat cã au apãrut - ºi s-au
fãcut auziþi – consumatorii avizaþi.
Însã cred cã piaþa, în general vorbind,
nu este pregãtitã sã se mute radical
spre aceste vinuri. Chiar dacã existã
aceastã tendinþã, accentuat, ºi în rân-
durile vinificatorilor, am observat cã
între tendinþele pe care le sesizãm la
întrunirile ADAR ºi piaþã existã dis-
tanþe de pânã la 5-6 ani. Adicã vinu-
rile pe care vinificatorii din România
îºi doresc sã le facã ajung sã fie cunos-
cute ºi cerute pe piaþã dupã cinci ani,
minim. Este normal ca un vinificator
sã îºi doreascã vinuri care sã îl satisfacã
profesional, cu care sã se mândreascã,
vinuri care sã îl reprezinte. Însã, este
nevoie ºi de satisfacþii comerciale. Iar
asta înseamnã cã trebuie sã faci un vin,
într-un anume fel, ca sã se vândã, in-
diferent dacã þie îþi place sau nu. Vinul
trebuie sã îi placã în primul rând con-
sumatorului, pentru cã a vinde vin
este, vrei nu vrei, o afacere, iar þinta
oricãrei afaceri este profitul.
În ceea ce priveºte publicul avizat,
avem în derulare un nou proiect de
gamã, care va conþine trei vinuri roºii
excepþionale, baricate între 3 ºi 8 luni,
ºi un vin alb care vor fi lansate în zona
premium-superpremium. Vor fi un
Merlot, o Feteascã Neagrã, un Caber-
net, toate din 2008, obþinute în zona
Cârligele, ºi o Tãmâioasã dulce. Va fi
ºi prima noastrã gamã dedicatã în ex-
clusivitate pieþei HoReCa. Vinurile
Georgel Costache, director general ºi ºef al echipei de vinificaþie Vincon, anunþã prima gamã dedicatã în exclusivitate pieþei HoReCa
sunt deja pregãtite, mai lucrãm doar la
brand ºi la etichetã, unde am redus
alegerile la douã nume.
PROMOVAREA VINULUI
ÎN ASOCIERE CU BUCÃTÃRIA
Aþi început recent un concurs prin
intermediul Vinul.Ro, în care pre-
miaþi reþete. Se poate promova cu
succes vinul prin intermediul gas -
tronomiei?
Consumatorul trãieºte, deci mã-
nâncã... Este ceva absolut natural sã îþi
doreºti sã te simþi bine, deci este abso-
lut natural sã asociezi mâncarea cu un
vin bun. ªtim foarte bine cã existã o
asociere între gustul mâncãrurilor ºi
cel al vinurilor, pãrerea mea este cã la
ste normal ca un vinificator sã
E îºi doreascã vinuri care sã îl
satisfacã profesional, cu care sã
se mândreascã, vinuri care sã îl
reprezinte. Însã este nevoie ºi de
satisfacþii comerciale.
fiecare masã ar trebui degustate cam
trei vinuri – un alb, un roºu ºi un vin
desert. Mã bucurã cã ºi în România,
în ultimii ani, consumatorii au început
sã asocieze vinurile cu mâncãrurile.
Este o chestiune de civilizaþie, în cele
din urmã. În Franþa este ceva la ordi-
nea zilei, nici nu se pune problema sã
lipseascã vinul de la o masã. Se asoci-
azã vinurile cu mâncãrurile cu o lejeri-
tate de îþi vine sã crezi cã toþi sunt spe-
cialiºti. Fiecare vin are locul lui la
masã, aºa cum orice bãuturã, de fapt,
are momentul sãu.
Care ar fi soiurile pe care le-þi
recomanda la o masã normalã?
În primul rând, ªarba. Este un soi
nou, apãrut în anii ’70 din încruciºarea
între Tãmâioasã ºi Riesling, care câº-
tigã popularitate în ultima vreme.
Este un soi care se gãseºte numai în
Vrancea ºi care a fost multã vreme ig-
norat pentru cã nu a existat tehnologia
necesarã fabricãrii unui vin bun. Este
un strugure aparte, cu boaba mai
mare, deci care pune ceva probleme în
obþinerea aromelor, în primul rând,
apoi în pãstrarea acestor arome o vre-
me mai îndelungatã. Astãzi ne bucu-
rãm sã spunem cã în Vrancea se face o
ªarbã de calitate, un vin care poate
trãi foarte bine ºi 2-3 ani în sticlã. Ar
urma Feteasca Neagrã, un alt soi care
s-a dovedit greu de definit, pentru cã
au existat multe plantaþii vechi, deose-
bite între ele, orientate mai mult cãtre
cantitate, decât spre calitate. Am însã
certitudinea cã replantãrile masive din
ultimii ani vor contribui la o mai bunã
definire a soiului, ºi vorbesc despre
mai multe nuanþe, nu doar aroma de
prunã uscatã pe care ºtim deja cã tre-
buie sã o aºteptãm. Pe mãsurã ce vor
intra pe rod toate viile plantate în ulti-
mii ani, sunt sigur cã Feteasca Neagrã
va deveni cel mai important soi româ-
nesc. În încheierea mesei aº opta pen-
tru Tãmâioasã Româneascã, pentru cã
am o poziþie relativ subiectivã în ceea
ce priveºte acest strugure. Mi-aº dori sã
devinã un adevãrat vin-desert, pentru
cã, în afarã de ciocolatã, se asorteazã la
orice, de la îngheþatã la plãcintã cu
brânzã. Din pãcate, însã, Tãmâioasa
este încã servitã în restaurante ca un vin
cu greutate, cu personalitate. Mi-aº
dori sã fie luat mai puþin drept un vin
sobru ºi mai mult ca o sursã de plãcere.
MEDALII INTERNAÞIONALE
Dacã tot a venit vorba despre
produsele superpremium:
Vincon se poate lãuda cu o
colecþie destul de serioasã de
medalii obþinute cu spirtoasele.
Cum aratã piaþa pentru produse
ca Mioriþa sau Jad?
Am avut o surprizã destul de mare
sã vedem cum comenzile cresc con-
stant, mai ales la Jad, care nu este un
produs accesibil – vorbim despre o sti-

10 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi

evenimente • bloguri

clã de 400 de lei. Însã oamenii care au
avut ocazia sã guste l-au cerut. Sunt
produse la care nu s-a fãcut publici-
tate, dar care au avut o creºtere natu-
ralã, sãnãtoasã. Mã bucur cã publicul a
reacþionat atât de bine, confirmând
astfel calitatea produselor. Oricum, ºi
Mioriþa, ºi Jad-ul sunt vinarsuri care
au primit medalii la orice concurs s-au
prezentat, de la argintul câºtigat la
Mondial du Bruxelles la marile meda-
lii de aur de la Vinvest sau de la Con-
cursul Internaþional de la Bucureºti.
Cum se prezintã anul pânã acum,
din punct de vedere meteo?
Am avut foarte puþinã grindinã,
într-o singurã zonã, ceea ce este, evi-
dent, neplãcut, însã a fost încã bine
faþã de ce s-a întâmplat în alte zone
ale þãrii. Pânã acum, a fost un an foar-
te ploios, în unele perioade au fost ºi
ploi zilnice. Multe lucruri depind de
felul în care va fi vremea în urmãtoa-
rele trei sãptãmâni. Deocamdatã,
strugurii au acumulat 100-120 de gra-
me de zahãr. Dacã mai avem o sãp-
tãmânã de cãldurã, apoi douã de tem-
peraturi medii, totul va fi bine. Cu
aciditatea nu avem probleme în Vran-
cea, vinurile dobândesc natural peste 6
grame la litru. Cel mai bine, pentru
struguri, este sã înceapã culesul la mij-
locul lui septembrie, astfel încât sã se
atingã un maximum de aromã.
ªi ca producþie?
Vom avea o medie de 8.000-8.500
de kilograme la hectar. E mai puþin
decât în alþi ani, dar este un plus pen-
tru calitatea vinurilor. Depinde mult ºi
de soi, pentru cã la unele vom avea
6.500-7.000 de kilograme la hectar,
cum e cazul unui Cabernet ajuns în
anul al treilea, prima recoltã de pe o su-
prafaþã pe care am defriºat-o ºi replan-
tat-o cu o clonã bunã. O sã
avem, în acest an, cam 120-
150 de tone de Cabernet
excelent. În general, de-
spre Vrancea nu s-a vorbit
decât ca zonã de vinuri
albe, însã rezultatele din
ultima vreme dovedesc cã
ºi vinurile roºii au un po-
tenþial extraordi-
nar aici.
RETAIL / I NTERVIU
În afarã de Cabernet, ce aþi mai
replantat în ultima perioadã?
În ultimii trei ani am plantat ºi
replantat aproximativ 350 de hectare,
iar în aceastã toamnã avem în plan –
totul e aprobat deja – sã replantãm
încã 250. Deci 600 de hectare în
total, în Vrancea ºi Huºi. Ne-am axat
în special pe soiuri care se cer pe
piaþã, roºii în Vrancea ºi albe în Huºi,
urmând gusturile consumatorilor. A
crescut mult, în ultima vreme, cer-
erea de vinuri roºii uºoare, iar cele
n ceea ce priveºte publicul avizat,
Î avem în derulare un nou proiect
de gamã, care va conþine trei
vinuri roºii excepþionale, baricate
între 3 ºi 8 luni, ºi care vor
fi lansate în zona
premium-superpremium.
din Vrancea se potrivesc foarte bine
cu aceste tendinþe. Am ajuns astãzi sã
vindem 60% vinuri roºii, ceea ce este
o performanþã pentru aceastã regiu-
ne. Feteasca Neagrã s-a acomodat
foarte bine în podgoriile noastre, am
ajuns la 75 de hectare nou plantate.
Al doilea soi de succes a fost Caber-
netul Sauvignon, din care avem acum
60 de hectare, iar Pinot Noir-ul se
apropie de acceaºi suprafaþã. Merlot
exista deja. La vinuri albe, vedeta
replantãrilor a fost Muscatul ottonel,
la care ajungem la 100 de hectare în
Huºi, urmat de Sauvignon Blanc,
Chardonnay, Tãmâioasã Româneas-
cã ºi Riesling. La Huºi am mai plan-
tat ºi Busuioacã, din care vom avea
aproximativ 80 de hectare. În total
avem pe rod cam 1.500 de hectare,
iar vie neintratã pe rod avem deja
plantate 350 de hectare ºi ur-
meazã sã mai plantãm
încã 250. Programul
acesta de reconver-
sie a fost extrem de
binevenit, pentru
toatã þara. Erau
multe vii bãtrâne,
de calitate joasã, din
fostele plantaþii axa-
te pe cantitate, nu pe
calitate.
www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri 11
 Vinurile Gîrboiu
accent pe soiuri ºi terroir
În timpul vizitei fãcute în Vrancea
la mijlocul lunii august, editori
Vinul.Ro au ajuns ºi la Crama
Gîrboiu (Mera Com International),
o cramã micã, de familie, aflatã în
localitatea Dumbrãveni, care de
aproape trei ani încoace încearcã
sã ofere o alternativã la vinurile
produse din aceastã regiune. Pe
lângã prezentarea cramei ºi a
investiþiilor fãcute anul acesta,
gazdele ne-au arãtat ºi o parte din
vinurile noi, lucru ne-au permis sã
ne facem o imagine cât mai
elocventã despre cum va arãta
oferta Gîrboiu, colecþia 2009.
VALENTIN CEAFALÃU
Intrarea în lumea vinului a familiei
Gîrboiu a avut loc în 2005, odatã cu
achiziþionarea a peste 50 de hectare
din cadrul „Fermei 16“ a IAS-ului
Coteºti, proprietate ce a aparþinut pe
vremuri familiei scriitorului Duiliu
Zamfirescu. Cu ajutorul fondurilor
SAPARD, în 2006 aici s-au pus ba-
zele unui combinat de vinificaþie mo-
dern, investiþie ce a depãºit 2.000.000
de euro. Creºterea suprafeþei viticole
prin achiziþionare de noi terenuri ºi
replantãri, i-a obligat pe proprietarii
Cramei Gîrboiu sã demareze un nou
program de modernizare a cramei, în
urma cãruia capacitatea cramei s-a
mãrit de la 1,5 milioane de litri la 2
milioane. Acest al doilea proiect a
costat aproape 1,5 milioane de euro ºi
a constat în achiziþionarea a noi prese
pneumatice, fermentatoare de struguri
roºii, maceratoare, dezciorchinãtoare
ºi instalaþii de rãcire pentru toate cis-
ternele etc. „Aceste investiþii se vor re-
flecta în calitatea vinurilor viitoare.
Dacã ºtiam de la început care sunt
sacrificiile pe care trebuie sã le faci, mã
mai gândeam în privinþa investiþiilor,
însã vinul reuºeºte încet-încet sã punã
stãpânire pe tine“, spune Constantin
Gîrboiu, proprietarul Cramei Gîrboiu.
În prezent, Crama Gîrboiu deþine
200 de hectare de viþã de vie în pod-
goria Coteºti, dintre care 43 au fost
replantate, de-a lungul celor cinci ani,
cu urmãtoarele soiuri: Sauvignon
Blanc (11 ha), Muscat Ottonel (5 ha),
Traminer (4 ha), ªarbã (3 ha), Fe-
teascã regalã (5 ha), Feteascã neagrã
(10 ha) ºi Cabernet Sauvignon (5 ha).
„Încercãm sã creºtem calitatea vinuri-
lor noastre de la an la an, iar pariul
nostru pentru viitor este ªarba, un soi
impresionant”, spune Livia Gîrboiu,
fiica proprietarilor, care deþine ºi
funcþia de manager de marketing în
cadrul companiei. „Regiunea vitivini-
colã Vrancea a avut de suferit de-a
lungul anilor din cauza neregulilor ºi a
vinurilor de calitate îndoielnicã, însã
aceastã zonã are un potenþial natural
de invidiat: expunere solarã bunã, so-
luri fertile ºi un climat ideal”, mai spu-
ne aceasta, adãugând cã sperã ca în
curând consumatorii din România sã
conºtientizeze care sunt realele valenþe
ale Vrancei.
În ultimii ani, Crama Gîrboiu a dat
pieþei câteva vinuri deosebite, care pe
lângã faptul cã erau bine fãcute, re-
flectau în aceeaºi mãsurã caracteristi-
cile soiului ºi ale terroirului. Recolta
2009 se anunþã a fi una dintre cele mai
bune ale acestui producãtor, unele
dintre vinuri având o evoluþie ºi o am-
prentã aromaticã remarcabilã. Pe lân-
gã tipicitatea de soi, în multe dintre
acestea se simte ºi mâna oenologului
Valentin Sercovschi, noul vinificator
al Cramei Gîrboiu, care, alãturi de
Livia Gîrboiu
constanþã, a reuºit sã dea vinurilor ºi
un plus de personalitate.
Iatã în continuare câteva dintre
cele mai interesante vinuri din recolta
2009 de la Crama Gîrboiu:
ALIGOTE 2009
sec, 13,8% vol. alc.
Arome minerale, citrice ºi uºor
uleioase. Un vin proaspãt, viu, cu o tex-
turã densã, susþinut de o aciditate
„zemoasã”, care se face simþitã mai ale
pe finalul persistent, o combinaþie de
note citrice ºi prãfoase.
SAUVIGNON BLANC 2009
sec, 13% vol. alc.
Un vin foarte intens, mineral,
cu o bunã expresie a tipicitãþii de soi,
aromele sale amintind de cele „pipi de
pisicã”, citrice, soc ºi ananas.
Are un parcurs gustativ liniar, plin,
susþinut de aciditatea ridicatã, fãrã sã
fie agresivã, ºi un final rãcoritor
ºi „crocant”.
ªARBÃ 2009
sec, 12,8% vol. alc.
Diferenþa dintre nas ºi gust îi conferã
acestui vin un caracter aparte, exotic.
În timp ce nasul vine cu tonuri ºi sen-
zaþii dulci de trandafiri, mere galbene,
fructul pasiunii ºi pepene galben, gustul
mineral, bine structurat, aduce aciditate
de grapefruit ºi note uºor amãrui în
postgust.
MERLOT 2009
sec, 4 luni baric, 14,4% vol. alc.
Aromele sale plãcute amintesc de cele
de piele, vanilie, viºine amãrui ºi
scorþiºoarã. Taninii lemnoºi îi conferã
structurã, fiind echilibraþi de aciditate.
Finalul este elegant ºi condimentat, cu
uºoare senzaþii dulci de curmale ºi
viºine amãrui.
FETEASCÃ NEAGRÃ 2009
sec, 4 luni baric, 15% vol. alc.
Vin complex ºi elegant, un argument
împotriva idei potrivit cãreia în
Vrancea nu se pot obþine vinuri roºii
bune. Combinaþia aromaticã de piele,
prunã afumatã, lemn ºi trufe negre
caracterizeazã toate etapele
gustative. Condiment final, foarte
intens ºi lung.

Natura, recolta 2009 –
un pas înainte
Investiþiile ºi pasiunea pentru vin
încep sã dea roade ºi la Crama
Natura, a antreprenorului Daniel
Guzu, vinurile din 2009 cunoscând
un progres calitativ semnificativ
faþã de recolta anterioarã.
VALENTIN CEAFALÃU
La începutul anului, echipa Vinul.Ro
a analizat o parte din portofoliul Cra-
mei Natura, vinuri din recolta 2008
(nr. 22/2010), iar pãrerile de atunci nu
au fost unele blânde. Probele degus-
tate de noi sufereau la aproape toate
capitolele: de la tipicitate ºi expresivi-
tate, pânã la tehnica de vinificare.
Concluzia degustãrii vinurilor 2008:
„Aºteptãm recoltele viitoare!”. La mai
mult de jumãtate de an de la acea de-
gustare, am primit de la Daniel Guzu
invitaþia de a vizita crama ºi de degus-
ta vinurile noi.
Aflatã în comuna Þifeºti, lângã
Panciu, Crama Natura aratã precum o
„hacienda” argentinianã: viþã de vie,
pomi fructiferi, arhitecturã exoticã,
deschidere panoramicã cãtre toate
colþurile podgoriei. Pe Daniel Guzu
l-am gãsit, alãturi de noul vinificator
al companiei, Claudiu Porumb – teh-
nolog care timp de 10 ani „ºi-a fãcut
mâna“ cu vinurile de la Halewood – în
plinã campanie de îmbuteliere, înainte
de noua recoltã.
Aºa-zisa tranziþie de la vopseluri la
vinuri a lui Daniel Guzu pare sã se fi
eplantãrile, împreunã cu proce-
R sul de reabilitare al cramei au
costat mai multe milioane de
euro, dupã terminarea amena-
jãrii plantaþiei de viþã de vie,
Daniel Guzu investind ºi în con-
strucþia unei crame moderne, cu
o capacitate de aproximativ
600.000 de sticle pe an
realizat în mod natural, la baza acestei
transformãri stând pasiunea pentru vi-
nuri ºi pentru Panciu, zonã din care
provine. Vorbeºte despre vinuri în de-
plinã cunoºtinþã de cauzã ºi este con-
Daniel Guzu, proprietarul Cramei Natura
ºtient cã este mult de muncã pânã
când vinurile produse aici vor fi accep-
tate de consumatori în categoria pre-
mium. „Am început activitatea cu vi-
nul ca hobby, iar dacã o stãteam sã o
analizez economic, nu o mai înce-
peam. Fireºte, ca orice investitor, nu
vreau pe viitor sã pierd bani!”, spune
proprietarul Cramei Natura.
Venirea la cramã a lui Claudiu Po-
rumb, pare sã fie de bun augur pentru
producãtorul vrâncean. ªi cu ajutorul
firmei de consultanþã italiene cu care
colaboreazã, acesta a dat un nou suflu
recoltei 2009. Aproape toate vinurile
Natura au fost degustate de echipa
Vinul.Ro - mai puþin Setilã, gamã en-
try-level, iar concluzia unanimã a fost
aceea cã ele reprezintã o creºtere cali-
tativã importantã faþã de ceea ce de-
gustasem pânã în momentul respectiv
de la aceastã cramã. Atât vinurile din
Casa Panciu, chiar dacã ce am degus-
tat era ambalat la bag-in-box, cât ºi
m început activitatea cu vinul
„A ca hobby, iar dacã o stãteam
sã o analizez economic,
nu o mai începeam. Fireºte,
ca orice investitor, nu vreau
pe viitor sã pierd bani!
Daniel Guzu
noua gamã de HoReCa, Sagio, indicã
un alt tip de abordare în vinificaþie ºi
o mai multã grijã faþã de produs. Vi-
nurile Casa Panciu, gamã ce în curând
va suporta o schimbare de etichetã, pe
lângã faptul cã au un raport preþ-cali-
tate bun, ele poartã în ele expresia lo-
cului din care provin. Atât cele albe
(Feteascã Albã, Muscat Ottonel, Sau-
vignon Blanc ºi cupajul Feteascã Re-
galã ºi Muscat Ottonel), cât ºi cele ro-
ºii (Bãbeascã neagrã, Feteascã Nea-
grã ºi Cabernet Sauvignon) sunt vi-
nuri decente, caracterizate de o acidi-
tate ridicatã, bine scoasã în evidenþã,
dar care susþine vinurile, oferindu-le
RETAIL / E N PRIMEUR
structurã. La vinurile din gama Sagio
grija faþã de produs este mult mai evi-
dentã. Dacã la Feteasca Albã am adus
câteva amendamente, pentru senzaþi-
ile amãrui, uºor „rurale”, care influen-
þeazã atât nasul cât ºi evoluþia gusta-
tivã, în schimb Sauvignonul Blanc im-
presioneazã prin stilul exotic, de
„Lume Nouã” ºi prin aromele expre-
sive ºi directe. Vinul roºu al gamei Sa-
gio, cupaj de Cabernet Sauvignon cu
Feteascã neagrã, dã dovadã de expre-
sivitate ºi un bun echilibru zahãr rezi-
dual-aciditate, în paleta sa aromaticã
putând fi descoperite viºine amãrui,
vanilie ºi lemn. Mai are totuºi nevoie
de timp ca sã se mai ºlefuiascã.
INVESTIÞII ÎN VIE ºI ÎN LIVADÃ
„Sunt nãscut în zona Panciu ºi pa-
siunea pentru vinuri e moºtenitã ge-
netic, pãrinþii, bunicii, strãbunicii,
ocupându-se cu producerea vinului”,
spune Daniel Guzu. Din 2005, a înce-
put sã cumpere terenuri viticole ºi li-
vezi în zona Panciu, de la peste 1.000
de proprietari, astãzi suprafaþa pe care
o exploateazã ajungând la 55 de hec-
tare pentru viþã de vie ºi 50 de hectare
pentru livezile de meri, peri ºi cireºi.
Replantãrile, împreunã cu procesul
de reabilitare al cramei au costat mai
multe milioane de euro, dupã termi-
narea amenajãrii plantaþiei de viþã de
vie, Daniel Guzu investind ºi în con-
strucþia unei crame moderne, cu o ca-
pacitate de aproximativ 600.000 de
sticle pe an. La vie s-a lucrat cu o
companie din Arad, iar la livadã cu
una din Olanda. Ca sortimentaþie, pe
aceastã podgorie au fost replantate so-
iurile Feteascã Neagrã, Feteasca Re-
galã, Feteasca Albã, Cabernet Sauvi-
gnon, Sauvignon Blanc, Muscat Otto-
nel, ªarbã, Galbenã de Odobeºti ºi
Bãbeascã. Pe lângã intenþiile de a în-
scrie crama în circuitul enoturistic,
Daniel Guzu mai vrea sã inaugureze
la Natura ºi o linie pentru obþinerea de
vinuri spumante, bazându-se pe faptul
cã zona oferã cea mai ridicatã aciditate
din þarã.
www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri 13
SUPERPREMIUM / I NTERVIU
unt sigur cã Domeniul
„S Coroanei îºi va
câºtiga locul meritat
pe piaþã, pentru cã viitorul –
cel puþin în zona calitãþii –
le aparþine producãtorilor
de dimensiuni mici ºi medii.
Mihai Andrei Anghel:
„Calitatea este
rãspunsul la crizã“
La doar 19 ani, Mihai Anghel jr.
a reuºit sã dubleze vânzãrile
Domeniului Coroanei în zonele în
care a început sã promoveze com-
pania. Cea mai nouã „achiziþie“ a
echipei de vânzãri de la Segarcea
a stat de vorbã cu Vinul.Ro despre
fidelizarea consumatorilor, strate-
giile pe timp de crizã ºi practicile
neloiale de pe piaþã.
RADU RIZEA
Vârstã, poziþie în companie,
eficienþã?
19 ani, poziþia oficialã este de stu-
dent la Boston University, în vacanþã
am devenit coordonator al echipei de
vânzãri, în special pe Oltenia ºi pe
oraºele mai mari. Cel puþin în Oltenia
am reuºit sã dublez vânzãrile într-o
lunã, deci pot spune acum cã existã ºi
eficienþã... Am demarat o strategie de
a aduce la cramã chelnerii ºi propri-
etarii de restaurante. La cramã îi aº-
tepta un somelier, care le-a prezentat
vinurile. S-a dovedit destul de repede
cã este o strategie câºtigãtoare, pentru
cã toþi cei care au venit la cramã au
câºtigat încredere în produs, vãzând
cu ochii lor adevãrul – investiþiile fã-
cute, viile, traseul strugurelui cãtre
vin... Vorbim despre 30 de milione de
euro investiþi, bani care nu au fost
aruncaþi pe nimicuri, ci au mers direct
cãtre crearea produselor noastre.
Începutul a venit din
Craiova...
14 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri
Mihai Andrei Anghel, fiul familiei Anghel, cei care au dus Segarcea în categoria vinurilor premium
În ceea ce priveºte „relansarea“ pe
piaþa HoReCa, da. Eram deja listaþi
în retailul modern - în Metro, Selgros
ºi toate celelalte. Primul pas pe care
l-am fãcut a fost sã ne intensificãm
prezenþa în restaurantele în care exis-
tam deja, însã nu aveam listate decât
puþine vinuri. Ne-am axat, în primã
instanþã, pe restaurante cu o putere
mai mare de vânzare, din categoria
celor vizitate de publicul nostru-þintã,
clienþi mediu ºi premium, unde am
cãutat sã ne lãrgim gama. Zona în care
am acþionat cuprinde judeþele Severin,
Dolj, Gorj, Vâlcea ºi Teleorman, iar
acum ne pregãtim sã intensificãm
activitãþile în Argeº, unde urmeazã sã
lansãm invitaþiile la cramã pentru pro-
prietarii de restaurante.
Pânã acum, Domeniul Coroanei
Segarcea pãrea cã este o companie
care se “conservã” pânã la momen -
tul în care poate prezenta pieþei o
serie de produse bine definite,
standardizate. Este corect sã
spunem acum, când atacaþi ceva
mai agresiv piaþa, cã aþi intrat în
ultima etapã de dezvoltare?
Pentru noi, a fost important sã aº-
teptãm sã se maturizeze viile, sã avem
confirmãri clare ale calitãþilor produ-
selor. Toate premiile luate pânã acum
au fost luate cu vinuri provenind din
viþe foarte tinere. Era, însã, doar o
mare promisiune. Practic, abia în
2011 va ajunge toatã via replantatã pe
rod, ceea ce înseamnã cã abia la anul
vom atinge capacitatea maximã de
producþie. Normal, începând de anul
acesta, era obligatoriu sã începem sã
apãsãm pedala în zona vânzãrilor.
Care au fost þintele de vânzãri de
pânã acum?
Oricare ar fi fost, þintele anuale au
fost atinse, în ciuda faptului cã au fost
luni în care vânzãrile nu s-au ridicat la
nivelul aºteptãrilor, mai ales lunile de
vacanþã... Însã, per total, la nivel anu-
al, þintele stabilite au fost atinse. Sun-
tem deja bine înrãdãcinaþi pe piaþã.
Pot spune cã, în Craiova, ceea ce am
fãcut a avut rezultate peste aºteptãri.
În restaurante era deja forfotã, am
m rãmas stupefiat vãzând
„A atâtea jocuri de culise, atâtea
practici neloiale... A fost o
mare dezamãgire sã vãd cã
se dau bani pentru delistarea
unor vinuri. Cred cã
producãtorii care fac aºa ceva
aruncã banii pe fereastrã
avut 70 de vizitatori la cramã în trei
zile consecutive, iar oamenii nu se aº-
teptau sã descopere aºa ceva la doar 30
de kilometri de ei. În cadrul acestui
program, ne-am dorit sã le oferim un
pachet integrat de informaþii, de la
modul corect de a deschide o sticlã,
pânã la recomandãri de asortare cu
mâncarea. Am insistat ºi pe explicarea
metodelor de vinificaþie, ca sã nu se
mai considere cã doar unele vinuri de-
ale noastre „se potrivesc“. Am degustat
ºi din gama Elite, ºi din gama Prestige,
ºi cred cã oamenii au înþeles care este
nivelul general de calitate ºi în ce con-
stau diferenþele dintre cele douã.
Nu aþi ales, totuºi, un moment
cam nepotrivit pentru a vã face
simþitã prezenþa pe piaþã?
În aceastã varã, preþurile s-au prã-
buºit, producãtorii stau cu stocu -
rile blocate... Deja circulã zvonuri
despre vinuri îmbuteliate care se
vând la 4 lei sticla cãtre retaileri,
distribuitori sau restaurante...
Nu ºtiu dacã acest lucru este mãcar
posibil, chiar ºi cu profit zero... Poate
doar cu o investiþie foarte micã în ca-
litate, în materia primã folositã... Am
petrecut un an în America ºi am avut
ocazia sã vãd ce înseamnã egalitate –
de ºanse, de tratament, de orice. Pot
spune cã, dupã un an, la întoarcerea în
România deja vedeam cu alþi ochi pia-
þa, am rãmas stupefiat vãzând atâtea
jocuri de culise, atâtea practici nelo-
iale... A fost o mare dezamãgire sã vãd
cã se dau bani pentru delistarea unor
vinuri. Cred cã producãtorii care fac
aºa ceva aruncã banii pe fereastrã, ar
trebui sã cheltuiascã banii aceia pentru
îmbunãtãþirea produselor, pentru cã
poþi face acest lucru de câteva ori, poþi
avea niºte rezultate de moment sau pe
termen scurt... Însã, consumatorii care
au descoperit un vin care le place, îl
vor cere pe acela în continuare. Banii
pe care îi bagi la negru, în premii pe
dop, sau pe care îi cheltuieºti la vede-
re, în promoþii abuzive, se vor termina
la un moment dat. Este mult mai im-

portant sã investeºti în dezvoltarea
unui produs care sã îºi câºtige în mod
natural clienþii. Când þi se terminã ba-
nii de promoþii, clienþii se întorc la
vinul care le-a oferit mereu o calitate
constantã, care s-a dezvoltat în para-
lel, mai puþin vizibil, dar fãrã compro-
misuri.
Deci calitatea ar fi rãspunsul la
crizã?
Sunt sigur cã Domeniul Coroanei
îºi va câºtiga locul meritat pe piaþã,
pentru cã viitorul – cel puþin în zona
calitãþii – le aparþine producãtorilor de
dimensiuni mici ºi medii. Deja, la o
exploatare de 277 de hectare, cum
avem noi, gestionarea calitãþii este o
mare provocare. Când încep sã se su-
prapunã lucrãrile, nu mai ºtii ce sã faci
prima oarã, ca sã iasã totul perfect.
Ori, la coloºii de pe piaþã, nici nu mai
poate fi vorba de calitate exepþionalã,
suprafeþele nu permit gestionarea
atentã a fiecãrei lucrãri în parte. Dacã
vine o ploaie, ºi trebuie sã faci un tra-
tament în acelaºi timp în care trebuie
sã tai via... La suprafeþele noastre, încã
se mai poate, dar altfel, la mii de hec-
tare e imposibil. Dar acelaºi lucru este
valabil oriunde în lume: calitatea
creºte pe mãsurã ce scad suprafeþele. E
important ºi sã fie o afacere de familie,
pentru cã asta înseamnã sã te implici
personal în tot ceea ce se întâmplã.
Acolo unde proprietatea aparþine unui
fond de investiþii sau unui grup de
acþionari care stau departe de afacere,
nu în mijlocul ei, se simte cã e o mare
diferenþã. Când e vorba de via ta, de
vinul tãu, ajungi sã trãieºti în mijlocul
Furnizor de vinuri bune
afacerii, îþi consumã tot timpul.
Mi-aduc aminte de mama mea (Cor-
ºi consultanþã onestã ºi competentã
nelia Anghel, n.r.), care dormea la bi-
rou, în fotoliu, în tot timpul campa- pentru restaurante, evenimente speciale
niei. Dacã nu e via ta, te duci la mun-
cã, îþi faci programul ºi pleci acasã… (organizãm prezentãri
Podgoria ºi vinul sunt organisme vii,
trebuie sã porþi cu ele ca atare.
Revenind, se poate spune
ºi degustãri la cerere),
cã investiþiile s-au terminat
ºi aþi ajuns la ultima etapã cadouri ºi colecþii particulare!
de dezvoltare?
De aici încolo nu mai sunt de fãcut
decât mici retuºuri. Crama, vinul, pod-
goria sunt aºa cum ni le-am dorit.
Munca pe care o avem de fãcut de acum
încolo constã în transmiterea imaginii
nostre cãtre consumator. Trebuie sã
facem oamenii sã ne bea vinul o sin-
gurã datã, pentru cã din acel punct, deja
îºi face vinul treaba. Am remarcat cã
mulþi clienþi, odatã ce au gustat vinul
nostru, s-au întors apoi la el.
Pentru export, care este
principalul soi pe care mizaþi?
Noi avem speranþe destul de mari
legate de Feteascã Neagrã. Aºa cum
Argentina a reuºit pe piaþa internaþio-
nalã cu Malbec-ul, Chile cu Carme-
nere, aºa va trebui sã îºi gãseascã ºi
România un soi port-drapel. Personal,
cred cã Feteasca Neagrã are cel mai
mare potenþial. Conteazã însã mult
dacã producãtorii din România vor
acþiona sau nu împreunã, dacã va exis-
ta sau nu un brand-pãlãrie sub care
România sã se facã auzitã în afarã, pe
piaþa internaþionalã a vinurilor. Toatã
lumea vrea sã exporte, ºi este normal.
Dar trebuie sã ne gãsim drumul.
De asemenea,
produse tradiþionale de Pleºcoi
aduse în Bucureºti
cu maºina frigorificã
direct de la producãtor!
Sunaþi cu încredere la 0722.993.915
sau trimiteþi un e-mail la andrei@plescoi.ro
CONNAISSEUR / A NALIZÃ
Bio-D - un simplu
instrument de marketing?
LORETA BUDIN
CU BINECUVÂNTARE
DE LA MAICA DEMETER
Cifrele vorbesc: deºi deloc ieftine,
vinurile certificate drept biodinamice
se vând foarte bine. Peste ocean, asoci-
aþia Demeter USA, singurul organism
de certificare al fermelor Biodinamice
(termenul e marcã înregistratã cu
majusculã!), ºi-a triplat membrii în
ultimii 5 ani. La nivel internaþional,
Demeter este singura asociaþie ecolo-
gicã care a constituit o reþea de organi-
zaþii de certificare, în 45 de þãri ale
lumii.
În România nu existã culturi bio-
dinamice; sunt însã producãtori care
au scos pe piaþã vinuri din struguri
îngrijiþi ºi recoltaþi în funcþie de fazele
lunii (o viticulturã în armonie cu ener-
giile universului reprezintã unul din
conceptele de bazã ale agriculturii bio-
dinamice). Exemplu: gama Crai Nou
din struguri bio, de la Domeniile
Franco-Române, sau Ediþia Crama
Basilescu, de la Crama Basilescu (soiul
Sauvignon Blanc din producþia 2008 a
fost recoltat pe lunã plinã). Producã-
torii respectivi susþin cã vinurile res-
pective au proprietãþi organoleptice
superioare. Ceea ce ne duce la între-
barea de bazã: ce este viticultura biodi-
namicã, ºi cum se reflectã ea în calitatea
vinurilor?
O FORMà „EXTREMÓ
A VITICULTURII ORGANICE
Jancis Robinson scrie în The Oxford
Companion to Wine, ediþia 2006:
„Viticultura biodinamicã este o formã
îmbogãþitã sau extremã a viticulturii
organice”. Ea mai precizeazã cã viticul-
tura biodinamicã a dus ºi la „câteva re-
zultate impresionante”, dar „fãrã ga-
ranþia unor explicaþii ºtiinþifice conclu-
dente”.
Similar celei organice, viticultura
biodinamicã interzice folosirea îngrã-
ºãmintelor ºi a pesticidelor de sintezã.
Diferenþa majorã între cele douã sis-
teme de cultivare ºi îngrijire a viþei de
Viticultura biodinamicã este pe val: la nivel internaþional, consumatorii vie o constituie aºa numitele prepara-
se lasã tot mai mult cuceriþi de vinuri obþinute prin metode „earth te, adicã tratamente vegetale ºi com-
friendly”. Critici reputaþi precum Robert Parker în SUA sau Jancis posturi folosite în biodinamicã, cu rol
Robinson în Marea Britanie îºi declarã interesul vãdit pentru astfel de a stimula solul ºi de a întãri sãnãta-
de produse. Vinificatorii francezi, dar mai ales americani, sunt seduºi tea plantei. Efectul lor real asupra ca-
de conceptul considerat drept „calea regalã spre adevãratele vinuri litãþii finale a recoltei este controversat
de terroir“. Concept care, trebuie spus, s-a dovedit a fi un excelent – de unde necesitatea unor studii
instrument de marketing. ºtiinþifice.
16 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri
DE LA STEINER CITIRE
Bazatã pe teoriile expuse prin anii
’20 de filozoful austriac Rudolf Steiner,
viticultura biodinamicã a cãpãtat noto-
rietate relativ recent, din anii ’80
încoace; vede fiecare fermã viticolã ca
pe un organism viu, ca pe un tot unitar
care are suficiente resurse pentru a se
autosusþine ºi a se dezvolta sãnãtos, în
armonie cu Universul.
iticultura biodinamicã este –
„V depinzând de perspectivã –
o formã îmbogãþitã sau
extremã a viticulturii
organice“
Jancis Robinson,
The Oxford Companion to Wine
Lucrãrile agricole sunt planificate
pentru a coincide cu ritmurile cosmice;
solul ºi plantele sunt tratate cu diverse
preparate vegetale, obþinute conform
unor ritualuri aparte, în rezonanþã cu
pulsiunile Universului, cu alinierea
astrelor ºamd.
Reþeta preparatelor biodinamice ºi
modul în care sunt ele folosite par des-
prinse dintr-o carte cu vrãji. Spre exem-
plu, preparatul 500 înseamnã „gunoi de
grajd fermentat într-un corn de vacã,
îngropat în pãmânt ºi lãsat peste iarnã.
Se pulverizeazã pe sol, în proporþie de
60 g la hectar, în 34 litri apã.” Prepara-
tul 501: „Cuarþ mãcinat, amestecat cu
apã de ploaie ºi introdus într-un corn de
vacã, îngropat în primãvarã ºi apoi dez-
gropat în toamnã. Se pulverizeazã pe
vie.” Preparatul 502: „Flori de coada ca-
lului, fermentate într-o vezicã de cerb”.
Trebuie precizat cã toate preparatele
sunt diluate ºi apoi activate sau ener-
gizate conform unui procedeu special,
numit „dinamizare”. Apoi, se aplicã pe
sol sau pe plante în proporþii home-
opatice, dupã un calendar strict.
Bolile viei sunt vãzute ºi tratate ca
simptom al unor afecþiuni mai profun-
de, care afecteazã „organismul” fermei
per ansamblu. Se acþioneazã deci pe
principiul „corecteazã problema în sis-
tem ºi boala va dispãrea de la sine”.
CONTROVERSA: „ALCHIMIE“
VERSUS „BACK TO THE ROOTS“
Viticultura biodinamicã suscitã con-
troverse aprinse. Cei aflaþi în tabãra
„anti” calificã miºcarea drept „un
amestec de bune intenþii, hocus-pocus
cvasi-religios, marketing abil ºi analfa-

betism ºtiinþific”. Ei mai susþin cã, din-
colo de tot arsenalul „alchimic”, viticul-
tura biodinamicã nu este, de fapt, decât
viticulturã organicã, cu toate beneficiile
cunoscute ale acesteia din urmã.
Cei aflaþi în tabãra „pro” aduc drept
argument rezultatele spectaculoase
obþinute de producãtori de top, precum
Nicolas Joly ºi Michel Chapoutier din
Franþa. Mai sunt citate lucrãrile micro-
biologului francez Claude Bourgignon;
cercetãrile sale au demonstrat cã
nivelurile vieþii microbiene în solurile
tratate biodinamic sunt mai mari ca în
terenurile viticole tratate prin metode
convenþionale. Autorul studiilor a
mãrturisit totuºi cã nu a înþeles care
sunt mecanismele biodinamicii, cum
„funcþioneazã” ea.
Cei direct implicaþi în acest tip de
viticulturã susþin cã dã, într-adevãr,
roade de calitate. Chiar dacã mulþi nu
aplicã regulile biodinamicii „ca la carte”
– sau, mai precis, le adapteazã condiþi-
ilor existente pe propriile plantaþii. În
fapt, spun ei, însuºi acest ritual impus
de îngrijire a viþei de vie, metodele na-
turale de tratare a plantelor ºi a solului,
atenþia sporitã faþã de resursele imedi-
ate oferite de fermã, grija pentru detaliu
sunt suficiente pentru a duce la recolte
mai bune, ºi deci la vinuri calitativ supe-
rioare.
Deºi s-au fãcut câteva studii ºtiinþi-
fice serioase privind eficienþa metodelor
biodinamice, subiectul rãmâne deschis.
O barierã o constituie ºi faptul cã astfel
de cercetãri, care necesitã monitorizãri
riguroase ºi de lungã duratã, rareori gã-
sesc finanþarea necesarã.
Prima întrebare pe care ºi-au pus-o
cercetãtorii a fost: ce cãutãm sã mãsu-
eºi s-au fãcut câteva studii
„D ºtiinþifice serioase privind
eficienþa metodelor biodi -
namice, subiectul rãmâne
deschis. O barierã o consti -
tuie ºi faptul cã astfel de
cercetãri, care necesitã
monitorizãri riguroase ºi de
lungã duratã, rareori gãsesc
finanþarea necesarã
rãm? A încerca sã demonstrezi/verifi-
ci/mãsori superioritatea metodelor bio-
dinamice prin comparaþie cu cele con-
venþionale este un lucru inutil, au con-
cluzionat aceiaºi, din moment ce viti-
cultura biodinamicã este ºi viticulturã
organicã, iar beneficiile viticulturii
organice asupra calitãþii solurilor ºi
sãnãtãþii plantelor au fost demonstrate
deja.
CE SPUN STUDIILE
Un studiu des citat în domeniu este
Soil and Winegrape Quality in Biody-
namically and Organically Managed
Vineyard, publicat în 2005, în Ameri-
can Journal for Enology and Viticulture.
„Cuarþ mãcinat, amestecat cu apã de ploaie ºi introdus într-un corn de vacã,
îngropat în primãvarã ºi apoi dezgropat în toamnã...“
Cercetarea a dorit sã afle dacã prepa-
ratele specifice agriculturii biodinamice
cresc într-adevãr calitãþile solului ºi ale
strugurilor. Studiul a fost iniþiat în
1996, pe 4,6 ha cultivate cu Merlot, în
California, ºi s-a desfãºurat pe parcursul
a 6 ani. A constat din douã tratamente,
biodinamic ºi organic (de control).
Concluzia nr. 1: nu au fost gãsite
diferenþe în privinþa calitãþii solului, la
adâncimi între 0-15 cm, între loturile
tratate biodinamic ºi cele netratate. La
fel, nicio diferenþã nu a fost gãsitã în
privinþa eficienþei microbiene.
Producþia finalã, numãrul de cior-
chini ºi greutatea lor, greutatea fruc-
telor nu a arãtat nicio diferenþã, iar
incidenþa boilor a fost minorã în toate
loturile.
Concluzia nr. 2: pentru a determina
în mod real dacã calitatea vinurilor bio-
dinamice este rezultatul preparatelor
biodinamice sau doar o chestiune de
practici de viticulturã ºi oenologice, ar fi
necesarã o evaluare a vinurilor din stru-
guri obþinuþi în urma celor douã tipuri
de tratamente.
GUSTUL BIO-D
Ce proprietãþi organoleptice comu-
ne au totuºi vinurile biodinamice?
Acum câþiva ani, am avut ocazia sã
vizitez în regiunea italianã Abruzzo o
fermã biodinamicã – Azienda Emidio
Pepe, care produce vin dupã metodele
francezului Nicolas Joly. Vinurile mi
s-au pãrut, ca sã folosesc un eufemism,
CONNAISSEUR / A NALIZÃ
ciudate. Aparte, comparativ cu tot ceea
ce degustasem pânã atunci. Crude, uºor
amãrui, cu arome bazale, mai apropiate
de fruct ºi de pãmânt, cu aciditate cres-
cutã. Sunt vinuri necosmetizate,
necorectate, „brute”.
Se pare cã aciditatea crescutã este o
constantã a vinurilor de acest tip. De
fapt, spun producãtorii, mineralitatea
lor scoate în evidenþã caracteristicile
fructului ºi asta le face sã parã mai acide.
Se mai invocã alte cauze: cantitatea de
potasiu necombinat, care este mai micã
în mustul obþinut din struguri trataþi
biodinamic (adicã, fãrã fertilizatori sin-
tetici pe bazã de potasiu), ºi care duce la
o creºtere a aciditãþii totale.
ÎN LOC DE CONCLUZIE
Vinurile biodinamice continuã sã
aibã susþinãtori, iar simpla menþiune
„biodinamic” atrage atenþia, suscitã cu-
riozitatea ºi creºte preþurile. Este evident
cã, dincolo de latura de marketing, vi-
nurile Bio-D sunt produse curate, fãcute
cu grijã pentru detaliu, de producãtori
pasionaþi de meserie. În ce mãsurãm acel
„extra” adus de practicile biodinamice –
preparatele specifice, lucrãrile armo-
nizate cu calendarul cosmic ºamd – chiar
are efect asupra calitãþii finale a pro-
dusului... asta încã rãmâne de descoperit.
În SUA, producãtorii sunt mai atraºi
de practicile biodinamice decât de cele
organice din motive cât se poate de
pragmatice. Somelierul Larry Stone,
managerul cramelor lui Francis Ford
Coppola, declara cã producãtorii res-
ping actuala legislaþie americanã privind
viticultura organicã, din cauza prevede-
rilor restrictive la capitolul vinificaþie.
Legislaþia de peste ocean permite can-
titãþi foarte mici de sulfiþi în produsul
final. În schimb, standardele biodina-
mice pentru sulfiþi sunt aliniate celor
europene pentru vinurile organice – ceea
ce, dintr-o datã, schimbã perspectiva.
www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri 17
CONNAISSEUR / L IFE -S TYLE
Ghidul
seducþiei
Aþi plecat din club / de la concert
/ de la teatru ºi aþi ajuns la tine
acasã. Jumãtate din drumul cãtre
inima ei e fãcut. ªtie cã eºti plã-
cut, amuzant, inteligent, relaxat…
Dar e noapte ºi oamenii au ºi alte
nevoi decât cele legate de „o
inimã albastrã“. Livrãri la domici-
liu nu prea existã la ora asta, iar
dacã o laºi sã aºtepte pe canapea
ºi dispari prea multã vreme în
bucãtãrie, riºti sã nu-i mai poþi
oferi decât o pãturã
ºi-o pernã. Dacã dragostea trece
prin stomac, Vinul.ro vã prezintã
în fiecare numãr trei paºi cãtre
inima ei: gustãri ºi mâncãruri
delicioase, de gãtit rapid, la care
sã asortaþi vinurile potrivite.
18 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri
RADU RIZEA
SCOICI CU IERBURI
Un kilogram de scoici curãþate se
pun în tavã în cuptorul încins, cu un
“capac” fabricat din jumãtate de pachet
de unt nesãrat, o legãturã de pãtrunjel
bine tocatã, câteva fire de mãrar ºi un
strop de ierburi de Provence (cam cât
se ia pe vârfurile degetelor), frecate
bine în mixer cu 4-5 cãþei de usturoi,
sare ºi piper. Se lasã în cuptor pânã se
deschid scoicile (12-15 minute). Scoi-
cile care nu se deschid se aruncã.
Dacã se consumã calde, merg cu
vinuri mai onctuoase, ceva chardon-
nay-uri sau vreo Feteascã Regalã bari-
catã. Ceva mai reci, intrã - ca mare
parte din chestiile culese de prin mare
– cu un Sauvignon Blanc. Pentru cã e
varã ºi asta înseamnã cã nu vã agitaþi
prea mult cu gãtitul, se poate compen-
sa cu ceva vinuri mai rãsãrite. FIÞÃ
MICÃ: Domeniul Coroanei Sauvignon
Blanc 2009. FIÞÃ MEDIE: Possesioni
Bianco Serego Aligheri (cu cât mai
proaspãt, cu atât mai bine). FIÞÃ MARE:
DAVINO Sauvignon Blanc, 2009.
BONNE BOUCHE
Reþeta unui bun prieten: întindeþi
câteva bucãþi de carpaccio de vitã pe
farfurie, ungeþi-le cu o pensulã înmu-
iatã în balsamico, adãugaþi o felie
(slice – sub 0,5 mm) de trufã, apoi un
strop de parmezan, dat tot pe slicer,
nu pe rãzãtoare. Fiecare asemenea
construcþie este o îmbucãturã perfectã
(dacã se „clãteºte“ cu vinul potrivit).
Pentru sensibili, în loc de carpaccio se
poate folosi o feliuþã de jamon, însã nu
unul foarte afumat. De asemenea, îºi
gãseºte bine locul o brânzã maturatã
în vin roºu, în loc de parmezan. FIÞÃ
MICÃ: Syrah “Cocoº“,
Recaº. FIÞÃ MEDIE:
Prince Matei
2006. FIÞÃ (DES-
TUL DE) MARE:
Vaio Arma -
ron Amaro -
ne Classico. Sau, ca regulã, vinuri roºii
baricate ºi bine crescute, cu ceva ºtaif.
Poate par fiecare scoase din ecuaþia
obiºnuitã a claselor de fiþe, însã meri-
tã, la trufe... Numai bine de pregãtit
în câteva minute, între antreul cald ºi
desert.
„BISCUIÞI“ DE CIOCOLATÃ
CU NUCI
Nu sunt chiar biscuiþi, doar au for-
mã asemãnãtoare. Pentru cã tot e cup-
torul încins, puneþi înãuntru, la foc
mic, un vas cu apã în care sã încapã un
vas de Jena. Puneþi în vasul de sticlã
termorezistentã o tabletã (eventual
una ºi jumãtate) de ciocolatã amarã
bine mãrunþitã, lãsaþi pânã se topeºte
ºi adãugaþi nuci (sau alune / caju /
migdale, caz în care vã alegeþi singuri
vinul, astfel încât sã se asorteze), un fir
de vanilie, unul de scorþiºoarã, unul
de sare ºi unul de piper (nu o sã
regretaþi). Scoateþi pe o farfurie
sau pe hârtie de gãtit câte o lin-
gurã din amestec ºi lãsaþi sã se
rãceascã.
Amestecul merge bine cu
vinuri roºii grele, la care canic-
ula nu ne prea încurajeazã.
Completaþi biscuiþii, amical, cu o
linguriþã de îngheþatã de vanilie, cu
spumã de lapte îngheþatã sau cu friºcã
rece ºi înlocuiþi vinurile grele cu
spumante vesele. FIÞÃ MICÃ: Cava
Codorniu (mereu printre preferatele
noastre). FIÞÃ MEDIE: Prosecco Mi -
rabello Pinot Grigio Rose. FIÞÃ MARE:
Castellroig Cava Gran Reserva Brut
Nature sau Sabate i Coca, Reserva de
Terrer.
 Tobia
esenþã de
Rioja

Importator în România
Good Point
http://goodpoint.com.ro
CONNAISSEUR / I NTERVIU
acã tu nu dai doi bani
„D pe tine, e normal
sã crezi cã nici cel
de alãturi
nu valoreazã nimic
Florin Chilian:
„Se
din tãcerile pe care
le naºte vinul“
De când cu campaniile legate de
drepturi de autor sau de diverse
cauze umanitare, numele lui
Florin Chilian s-a fãcut tot mai des
auzit, provocând tot soiul de
reacþii, mai mult sau mai puþin
pozitive din partea publicului.
Cert este doar cã ceva vâlvã se
naºte de fiecare datã când
deschide gura.
Într-un interviu din Jurnalul
Naþional, spuneai cã au rãmas din
copilãrie douã amintiri: foamea ºi
dorinþa de a fi înfiat. Ce gust avea
foamea? Se nãºtea din poftã, avea
un obiect?
Nu exista poftã pentru ceva anume,
era vorba de o foame absurdã, albã, o
senzaþie purã de foame acutã, nu exis-
20 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri
învaþã mult
tã termeni de relaþionare în afara ei.
Din fericire, acea energie s-a transfe-
rat în ceva constructiv. ªi nu mã refer
la genul de construcþie care se teme sã
nu-ºi gãseascã sfârºitul în closet, la
astea am renunþat... Pot spune cã m-
am obiºnuit cu foamea, am investit în
împãcarea mea cu mine. Din gusturile
copilãriei pot sã amintesc ceaiul de
zahãr ars. ªi-mi mai aduc aminte de
zilele în care aºteptam sã vinã toamna,
sã arunce vecinii porumbul pe fereas-
trã, porumbul fiert care se întãrise.
ªtiam unde sã mã duc sã caut, cât era
cartierul Titan de mare... ºi era mare
cât Braºovul.
Te simþi o împlinire a visului
american? Ai ajuns de la dormit în
canale la lider de opinie, la per -
sonalitate muzicalã...
Nu, în nici un caz nu... Pe rând –
ca personalitate muzicalã, am zis în-
totdeauna cã, dacã o voce ca a mea
ajunge sã conteze, atunci România are
o are problemã, cu toþii avem o mare
m învãþat cã vinul nu se bea,
„A se vorbeºte. ªi se tace – se
poate învãþa mult despre vin
din tãcerile pe care le naºte
problemã... Iar ca lider de opinie, iar
nu e cazul. Am vorbit mult în ultima
vreme pentru cã am dorit sã fac din
nou sã vorbeascã vocile care conteazã.
E aberant ce se întâmplã... Face unul
o vizitã la Neptun, aratã o maimuþã ºi
vocile care ar fi trebuit sã se audã - tac.
S-au evaporat! Este dureros sã vezi cã
se retrag, rând pe rând, toþi cei care ar
fi avut ceva de spus. De-aia am ieºit
atât de mult în faþã, am vrut sã-i zgân-
dãr, sã-i fac sã reacþioneze. În fine, a
mai fost un motiv important care m-a
determinat sã-mi înmulþesc apariþiile:
trebuia sã creez un personaj, un anu-
me tip de personaj, sã se iºte vâlvã, ca
sã pot sã vând “Autistul – Nu-l mai
goniþi pe Brâncuºi”. ªi acest album, în
sine, este în primul rând ceva ce do-
resc sã înapoiez Cetãþii, este motivul
pentru care am acceptat sã-mi pun
pielea la saramurã în atâtea ocazii.
ÎNTRE ARTÃ ºI UMANISM
Deci nu candidezi...
Din pãcate, zvonurile astea nu pot
fi împiedicate. Sunt câþiva imbecili
 CONNAISSEUR / I NTERVIU
care tot încearcã sã alãture numele COMA ALCOOLICÃ, meroºi. Nu zic nimic de pregãtire, dar socialul e în primejdie, când se dezin-
meu de un partid sau de altul. Nu e DIN LIPSÃ DE PERSPECTIVE nu sunt destul de mulþi, oricum. Cred tegreazã, cine rãmâne sã aprecieze
nimic adevãrat, nu am nici o legãturã cã o mare problemã e ºi cã foarte mulþi artistul? Cine sã te recunoascã, dacã
cu partea asta a lumii. Am mers cu De ce beau românii pânã cad sub dintre noi ºi-au ales meseriile greºit, nu e nimeni acolo? Oamenii de cali-
Geoanã în campanie din douã motive: masã? Avem de uitat, de pedepsit, iar acum fac lucrurile cu rãutate. Dacã tate pleacã, ºi asta este o mare durere.
ca sã nu fiu lângã Bãsescu – ºi cine a e pasiune pentru exces? tu nu dai doi bani pe tine, e normal sã Cei care n-au plecat, din diverse
vãzut coperta de la „Zece porunci“ E câte ceva din toate astea. Eu nu crezi cã nici cel de alãturi nu valoreazã motive, trebuie sã facã ceva. Sã nu
înþelege ce pãrere aveam despre dom- fac aºa, nu beau pânã cad. Un blackout nimic, ºi atunci nu mai faci nimic, nu tacã. Asta am mai încercat sã fac, sã
nia sa dupã ºase ani de preºedinþie; ºi, ocazional, poate... E vorba de rãzbuna- meritã sã faci nimic. pedalez pe vanitate, mãcar pedala asta
mai important decât atât, ca sã-i mul- re, de lipsã de orizont, de tristeþe, de rã- mai existã. Mãcar din orgoliu sã iasã
utate. Poate cã ãsta e maximum de ra- VANITATEA, MOTOR PLAUZIBIL din muþenie, sã se rãþoiascã: „Cine’i
n Italia, în Franþa, portare la lume de care suntem în stare. DE SOLUÞII semidoctul ãsta care tot comenteazã?“.
„Î oamenii nu iau paharul
drept subiect de competiþie
În Italia, în Franþa, am stat la mese cu
artiºti care se bucurau sã se strângã la un În afarã de indiferenþã, care mai
Cine ºtie, poate reuºesc... Existã posi-
bilitatea sã porneºti de la cele mai
pahar de vin, însã nu exista aºa ceva, era sunt pãcatele atârnã greu? greºite premise ºi sã ajungi la cele mai
bucurie. Oamenii nu luau paharul drept Compromisul, parvenitismul nu bune rezultate. În rest... Mi-aduc
þumesc unui om pentru un gest – Mir- subiect de competiþie. Eu n-am scris erau trecute în Decalog... aminte de procuroarea care m-a decla-
cea Geoanã a avut o contribuþie enor- niciodatã bãut, nici nu am bãut vreo- Cred cã neschimbarea – faptul cã rat pericol social, care mi-a recunoscut
mã la o donaþie de 60.000 de euro pe datã înainte de un concert, am învãþat nu am fãcut nimic atâta vreme ºi cã plângând cã a rãspuns unor ordine “de
care am strâns-o pentru un bãiat de asta de la Valeriu Sterian. Dupã con- încã ne merge atât de greu - nu vine sus”... Ea mã declara pericol social, iar
clasa a XI-a, bolnav de cancer. Cine cert, ca sã mã descarc – pentru cã este în atât din neputinþã, cât dintr-o nepã- eu reprezentam România la un eveni-
crede cã activitãþile mele au vreo legã- acelaºi timp o cheltuire ºi o acumulare sare, una programaticã. Ne-am obiº- ment din China, ca mare personalitate
turã cu politica, ar trebui sã vadã ce de energie – da, merg la un ºpriþ cu pri- nuit sã închidem ochii la ceea ce se în- culturalã. Îmi lãsasem chitara acasã, cã
am vãzut eu, s-o vadã pe mama acelui etenii. Însã niciodatã nu am avut tâmplã lângã noi, sã trecem mai nu cânt în chinezã... E þãcãnitã rãu
copil... Dorinþa mea adevãratã, singu- alcoolul pe post de stimulent. departe de parcã n-ar fi nimic. Uite, la România asta în care trãim. E plinã,
ra dorinþã, de altfel, este sã trezesc vo- Trebuie înecate problemele... tot ce am încercat sã fac cu drepturile din pãcate, de fracturi deschise, puru-
cile care conteazã, sã-i fac sã mai lase E ceva în neregulã aici, de când s-a de autor m-am trezit cã artiºtii con- lente. Dar mai avem ºi noroc câteo-
deoparte arta lor ºi sã se preocupe ºi de schimbat rolul preotului, al Bisericii, siderã sub demnitatea lor sã se ocupe datã: industria muzicalã a distrus in-
altã idee, mai înaltã... Sper sã le atrag de când s-a pierdut starea de duhovni- de aºa ceva. Ce-are demnitatea de-a dustria pornograficã din România.
atenþia, mãcar atunci când vor vedea cie... Iar psihologii, care ar putea pre- face cu asta?! Rolul artistului este sã Astãzi, toate curvele cântã la televizor,
cã nimic din ce fac nu e pentru bani, lua atribuþiile, nu sunt suficient de nu- ajute societatea, zic ei. Da, dar când în loc sã joace în filme porno...
funcþii, relaþii, cã nu am de câºtigat
nimic din asta, sã se întrebe de ce fac
tot ce fac. ªi, poate unii, sã facã la fel.
Mutând discuþia spre intenþia ei
iniþialã - care e vinul „de suflet“
pe care îl bei? Cel cu prietenii,
la cârciumã, cel cu iubita de acasã,
cel gustat singur?
Am învãþat de la un mare domn, de
la ªtefan Iordache, cã vinul nu se bea
niciodatã, dar absolut niciodatã sin-
gur. Eu nu ºtiu sã aleg ºi sã preþuiesc
vinul, dar ºtiu, în schimb, toþi prie-
tenii mei. Tot de la ªtefan Iordache,
la casa lui de vacanþã, am învãþat cã vi-
nul nu se bea, se vorbeºte. ªi se tace –
se poate învãþa mult despre vin din tã-
cerile pe care le naºte. Din pãcate,
pentru mulþi dintre noi, vinul, la fel ca
orice bãuturã, este un precursor pen-
tru violenþã, pentru viol, când ar tre-
bui sã fie precursor pentru niºte în-
tâmplãri minunate. Vinul este capabil
sã le nascã. De curând, m-am întâlnit
la mare cu Mihai Mãrgineanu ºi ne-
am aºezat la ºpriþ. ªtiu cã, pentru un
cunoscãtor, sã pui apã în vin este de
neiertat, dar cum foarte multe dintre
vinurile disponibile vin din Valea Pi-
ramidonului, sunt mai mult decât bu-
curos sã le „ajut“ cu un strop de apã. În
in gusturile copilãriei
fine... Am stat cu Mãrgineanu 12,
poate 14 ore. Orice om normal între- „D pot sã amintesc
ceaiul de zahãr ars
abã: ce naiba se poate face în 12 ore?
Am vorbit. Vinul dezleagã nodurile pe
care le face socialul, deschide, lasã sã
curgã din fiecare... Evident, conteazã
foarte mult construcþia interioarã a ce-
lui care se aºeazã la un pahar. Oricum,
dupã ce s-a prãpãdit ªtefan Iordache,
de obicei prefer o sticlã cu vin în loc de
un Jack.

www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi

evenimente • bloguri 21
BonChef.ro
noul produs
Vinul.Ro
CRISTINA MARIA STÃNESCU
BonChef.ro, noul supliment culinar
al publicaþiei Vinul.ro, ridicã cortina
ºi te invitã într-o piesã de teatru a
propriilor plãceri culinare.
Primul numãr îºi propune sã
dezbrace de secrete gastronomia
tradiþionalã româneascã, sã punã în
lumina reflectoarelor caracteristicile ºi
interpretãrile sale ºi sã afle în ce
mãsurã poate fi bucãtãria autohtonã o
afacere profitabilã sau un simbol al
brandului de þarã. Renumitul „chef“
Antonio Passarelli ne împãrtãºeºte
micile sale secrete din bucãtãrie,
editorii BonChef.Ro testeazã
restaurante cu pretenþii de la noi, iar
Costãchel face un periplu prin
mentalul colectiv gastronomic
autohton. Ce înseamnã bucãtãria
româneascã? Ce înseamnã
tradiþional? Ce spun experþii în
gastronomie, dar mai ales ce preferã
totuºi profanii? Pe câte întrebãri, pe
atât mai multe rãspunsuri, picanterii,
noutãþi ºi recomandãri comasate
într-un supliment cu atitutidine.
Un univers de gusturi rafinate îºi va
deschide tainele în paginile unei
publicaþii proaspãt scoasã din cuptor.
BonChef.ro, revista celor care ºtiu
sã dea savoare vieþii, se serveºte lunar,
la un pahar de vin rece.
Pentru gurmanzi ºi gourmeþi, pentru
curioºi ºi perfecþioniºti, un ghid
complet de life-style culinar ce se
asteaptã devorat cu poftã!
CONNAISSEUR / A CCESORII
in pãcate, în restaurantele
D româneºti, cel mai des se
întâlnesc paharele
turceºti, din sticlã groasã,
cu buzã ºi mai groasã
ºi rotunjitã, cu o formã
care te duce cu gândul la
orice, doar la vin – nu.
Pentru multe vinuri
„de masã“, fãrã
mari pretenþii,
un asemenea pahar
este «moarte sigurã»
Pro ºi contra
paharelor de vin
specializate
Discuþiile despre importanþa
paharelor de vin a început odatã
cu constatarea cã paharele
colorate, mici sau cu gura prea
deschisã oferã o experienþã mult
redusã faþã de ceea ce ar putea
oferi vinul gustat. ªi, de atunci, nu
au mai contenit. Câteva lucruri s-au
impus, totuºi: piciorul ºi trans-
parenþa. ªi nici piciorul, dupã cum
vom vedea, nu este o regulã chiar
bãtutã în cuie: atât conþinutul, cât
ºi comentariile postate pe margi-
nea unui material recent publicat
pe Snooth.com indicã faptul cã
existã încã mulþi consumatori –
cunoscãtori ºi amatori deopotrivã
- care îºi beau vinul de zi cu zi din
pahare banale, de bar (tumbler).
RADU RIZEA
ANTI-TREND
E clar cã fiecare vin are de oferit
ceva unic, cã acea combinaþie dintre
texturã, arome, buchet, atac, gust ºi
postgust este unicã ºi irepetabilã, însã
ar fi imposibil, oricât am dori, sã folo-
sim pentru fiecare vin câte un pahar
24 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri
dedi-
cat. Ce-i
drept, marile
vinuri ale lumii
ºi-au creat pahare
cu ajutorul cãrora, se
presupune, expresia ol-
factiv-gustativã ajunge la
cote greu de atins cu ajutorul
paharelor “obiºnuite”. Însã cât
este adevãr ºi cât este pãcãlealã în ceea
ce vi se oferã pe piaþã? Pânã unde poa-
te merge, în realitate, gradul de spe-
cializare al unui pahar? Editorul
Snooth
întreabã,
foarte justifi-
cat, de altfel:
dacã existã un pa-
har pentru Chianti, la
ce foloseºte? La Chianti
vechi sau nou, reserva sau
classico, modern sau tradiþion-
al, dintr-o varã fierbinte sau din
una rãcoroasã? Iar rãspunsul este
simplu: existã atâþia factori care deter-
minã gustul ºi aromele unui vin, încât
paharul folosit este, în cele din urmã,
un aspect marginal, câtã vreme se
folosesc pahare de vin.
Cele douã forme de bazã pe care vi
le va sugera orice cunoscãtor sunt
Burgundy ºi Bordeaux. Primul are ra-
portul dintre cel mai mare diametru al
paharului ºi „buzã“ semnificativ mai
mare decât paharul Bordeaux, fiind
potrivit pentru vinuri albe ºi roºii din
(evident!) Burgundia, însã ºi pentru
orice alte feluri de vinuri roºii înve-
chite ºi vinuri albe baricate. Paharul
Bordeaux este, probabil, paharul cu
cea mai largã rãspândire, fiind potrivit
aharul Bordeaux este,
„P probabil, paharul cu cea mai
largã rãspândire, fiind
potrivit nu doar pentru
vinurile din regiunea
omonimã, ci pentru aproape
orice fel de vin. Practic,
paharele standard de
degustare sunt variante
ale unui Bordeaux clasic,
cu bolul paharului ceva mai
mare pentru vinurile roºii ºi
mai mici pentru cele albe
nu doar pentru vinurile din regiunea
omonimã, ci pentru aproape orice fel
de vin. Practic, paharele standard de
degustare sunt variante ale unui Bor-
deaux clasic, cu bolul paharului ceva
mai mare pentru vinurile roºii ºi mai
mici pentru cele albe.
CE CONTEAZÃ LA UN PAHAR?
Potrivit Snooth.com, patru carac-
teristici sunt fundamentale în deter-
minarea “adecvãrii” unui pahar de vin:
 DIMENSIUNEA. Într-un pahar nor-
mal ar trebui sã aibã loc între 80 ºi 140
de mililitri de vin, astfel încât sã rãmâ-

nã suficient spaþiu pentru a „învârti“
vinul. Agitarea / deschiderea / învâr-
tirea vinului este importantã pentru
eliberarea tuturor aromelor, durând cu
atât mai mult cu cât vinul este mai
vechi ºi mai complex. Pentru a fi si-
guri cã obþineþi rezultatele dorite, pa-
harul ar trebui sã aibã o capacitate
totalã de 250-350 de mililitri. Existã
ºi pahare de 750 ml, însã ar trebui sã fi
extrem de convins cã aveþi nevoie de
aºa ceva, înainte de orice decizie de
cumpãrare.
atru caracteristici sunt
P fundamentale în
determinarea „adecvãrii“ unui
pahar de vin:
dimensiunea, grosimea,
caracterul practic, forma
 GROSIME. Paharele subþiri ºi cu
buza tãiatã sunt mai bune decât
paharele din sticlã groasã ºi cu buza
rotunjitã. Felul în care se aºeazã pe
buzã ºi lasã vinul sã curgã spre papilele
gustative face diferenþa dintre un
pahar bun ºi unul prost. Din pãcate, în
restaurantele româneºti, cel mai des se
întâlnesc paharele turceºti, din sticlã
groasã, cu buzã ºi mai groasã ºi rotun-
jitã, cu o formã care te duce cu gândul
la orice, doar la vin – nu. Pentru multe
vinuri „de masã“, fãrã mari pretenþii,
un asemenea pahar este „moarte sigu-
rã“: dupã ce cã vinul nu avea multe de
spus, paharul „omoarã“ ºi cele câteva
bune intenþii care l-ar fi putut ajuta.
 CARACTERUL PRACTIC. Atunci când
chiar foloseºti pahare de vin, sã le speli
devine un coºmar. Cele mai multe
sunt prea fine pentru a putea trece
prin maºina de spãlat vase. Existã,
însã, câteva secrete care v-ar putea sãri
în ajutor. Unul este cã paharele cu
piciorul mai scurt sunt mai rezistente
decât cele cu picioare lungi. Dacã ig-
noraþi acest aspect, trebuie
reþinut cã paharele nu se
ºterg niciodatã cu cârpa
(nici mãcar cu ºerveþele),
ci se lasã la uscat în
suporturi. De asemenea,
paharele ar trebui sã fie
spãlate imediat dupã
Somelierul Andrea Robinson a inventat o formã de pahar care a mulþumit
ºi pe cei mai pretenþioºi cunoscãtori
întrebuinþare, înainte ca picãturile de
vin sã se usuce. Astfel, nu va fi nevoie
decât de o clãtire ºi, eventual, de spãlat
“buza” paharului, pe care rãmân urme
de ruj, grãsime, mâncare etc.
 FORMA. Celor douã forme de
bazã amintite mai sus li se alãturã
„flute“, paharul pentru vinuri spuman-
te. Existã destule voci care spun cã un
pahar Bordeaux cu dimensiunea po-
trivitã este suficient, însã cei mai mulþi
consi-
derã cã
un spumant,
fiind consumat
de obicei „la oca-
zii“, meritã ºi o pre-
zentare pe mãsurã.
CE CUMPÃRÃM?
Marea problemã este cã trãim în-
tr-o lume în care existã limite pentru
banii pe care-i putem cheltui, existã
limite de spaþiu pentru depozitarea
vinului ºi a accesoriilor, ºi existã -
mai presus de orice – consu-
matori care nu cautã cu orice
preþ analiza „la sânge“ a
fiecãrui vin gustat. Pentru
cineva care gustã, pe par-
cursul unui an, spumante,
vinuri albe proaspete,
semi-aromate sau aro-
mate, vinuri albe dulci,
roºii proaspete ºi roºii
baricate, fãrã a mai
numãra cele câteva
spumante care trec
obligatoriu „prin pei-
saj“, o debara de bloc s-ar putea dove-
di insuficientã pentru a gãzdui câte
ºase pahare din fiecare formã reco-
mandatã.
În România, cea mai la îndemânã
soluþie este sã cãutaþi paharele stan-
dard de degustare, cele folosite ºi la
concursurile OIV. Câte ºase pahare de
alb, roºu ºi spumant sunt, de cele mai
multe ori, absolut suficiente. În fond,
dacã sunt destul de bune pentru a
„scoate“
din vin atri-
butele necesare
impresionãrii unui
juriu, cu siguranþã
sunt ºi suficient de bune
pentru consumul domestic.
Relativ surprinzãtor, atât
articolul din Snooth, cât ºi o
parte dintre comentarii se referã ºi la
paharul ordinar, „de bar“ sau „de
bucãtãrie“ – tradiþionalul „Picardie
tumbler“. Are toate dezavantajele
unui pahar inadecvat: este gros, nu are
CONNAISSEUR / A CCESORII
picior (deci vinul se încãlzeºte dacã
este þinut în mânã), are buza rotunjitã,
diametrul gurii este mai mare decât al
paharului... ªi atunci, de ce? Pentru cã
vinurile fãrã pretenþii, eventual cele de
ºcoalã nouã, cu parfum intens ºi stabil
– pot fi consumate ºi în grãdinã, la un
grãtar. Un astfel de pahar poate fi lãsat
oriunde, se sparge foarte rar, poate fi
spãlat cu încredere în maºina de spãlat
vase, sau poate fi spãlat de mânã, cu
detergent, deoarece frecarea paharului
cu un burete nu-i mai primejduieºte
integritatea. În plus, poate fi folosit la
orice bãuturã (aþi bea un suc de porto-
cale dintr-un pahar de cristal Bor-
deaux?), de la ice-tea la cocktail-uri.
PAHARE UNICE,
PAHARE DUºMÃNOASE
În afarã de paharele standard de
degustare aprobate de cãtre OIV, mai
existã ºi alte produse similare, care
pretind cã acoperã toate tipurile de
aromã ºi gust în doar douã forme de
bazã. Andrea Wine Company (http://
andreawine.ewinerysolutions.com),
de exemplu, a dezvoltat modelele The
One, unul pentru vinuri albe, unul
pentru vinuri roºii. Pornind de la pre-
miza cã „vinurile sunt complicate, pa-
harele nu trebuie sã fie“, somelierul
Andrea Robinson a cercetat ºi încercat
timp de doi ani cele mai des întâlnite
tipuri de vin ºi de pahare, pânã a ajuns
ntr-un pahar normal
„Î ar trebui sã aibã loc între
80 ºi 140 de mililitri de vin,
astfel încât sã rãmânã suficient
spaþiu pentru a „învârti“
vinul. Agitarea / deschiderea /
învârtirea vinului este
importantã pentru eliberarea
tuturor aromelor, durând
cu atât mai mult
cu cât vinul este mai vechi
ºi mai complex
la o formã care i-a mulþumit ºi pe cei
mai pretenþioºi cunoscãtori.
În paralel, tradiþionaliºtii de la Rie-
del au lansat, de câþiva ani deja, seria
de pahare „O tumbler“, confirmând
astfel cã prezenþa piciorului nu este
chiar atât de necesare pe cât se spune.
Totuºi, tumbler-ul de la Riedel are un
bol cât de cât specializat, existând for-
me diferite pentru cele mai întâlnite
varietãþi de struguri: Cabernet / Mer-
lot, Pinot / Nebbiolo, Shiraz, Char-
donnay, Viognier / Chardonnay ºi
Riesling / Sauvignon Blanc.
Se spune cã existã, de asemenea,
pahare atât de performante încât nici
cel mai mic defect al vinului nu trece
neobservat de cãtre un nas cât de cât
educat. Înainte sã vã cumpãraþi aºa
ceva, însã, trebuie sã vã puneþi o între-
bare simplã: chiar vã doriþi sã desco-
periþi aºa ceva, sau vreþi sã vã bucuraþi
de un vin?
www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri 25
 Ce este
Întrebarea din titlu poate
pãrea uºor retoricã, deoarece nu
cred cã existã persoanã în lumea
civilizatã, care sã nu ºtie mãcar
simplul fapt cã vinul este o bãu-
turã produsã din suc de struguri
fermentat. Un enunþ cât se poate
de banal, însã este aproape
incredibil fenomenul prin care
aceastã „zeama fermentatã” se
poate transforma în stiluri ºi tipuri
atât de diferite de lichid: de la
cele sprinþare ºi acide, pânã la
cele puternice, intense, dense ºi
mature, de la cele de culoare alb-
transparent, pânã la cele roºii-
cãrãmizii, chiar indigo. Fie cã
vorbim despre vinuri liniºtite sau
efervescente, despre seci-astrin-
gente sau dulci-licoroase, toate
pleacã de la acelaºi element pri-
mar: mustul strugurilor. Însã, cea
mai importantã caracteristicã a
vinului - trãsãturã prin care se
deosebeºte de toate celelalte
tipuri de bãuturi – este aceea cã,
în condiþii propice, vinul nu numai
cã poate fi pãstrat timp de zeci de
ani, dar are ºi capacitatea de a
evolua. Nimic din ceea ce con-
sumã omul nu poate ajunge la ast-
fel de performanþe în timp, fãrã sã
se transforme în ceva dãunãtor.
Deci, ce este vinul?
VALENTIN CEAFALÃU
Foarte mulþi oameni iubesc
vinul, însã ºtiu cu adevãrat ce
reprezintã acesta? Dupã cum
am mai spus, cea mai simplã
definiþie a acestuia este „suc de
struguri fermentat”, însã, din-
colo de aceastã formulare, mai
existã câteva elemente dis-
tincte, chiar ºi la cele mai ba-
nale vinuri. Degustarea unei
sticle de vin reprezintã un
lucru simplu, înþelegerea
acestuia este însã un lucru
ceva mai complicat. În prin-
cipiu, vinul este compus din
apã, alcool, compuºi aromati-
ci, acizi ºi taninuri. Portalul
Snooth.com a realizat o tre-
cere în revistã a acestor com-
puºi ai vinului, a rolului ºi orig-
inii acestora, concluziile trase
fiind pe alocuri surprinzãtoare.
STRUGURII
Cele douã ingrediente „minune”
care stau la baza vinului sunt strugurii
vinul?
ºi drojdiile. Pare banal, aproape pro-
zaic, dar totul porneºte de la struguri,
uneori chiar se sfârºeºte aici, þinând
cont de faptul cã drojdiile se gãsesc în
mod natural pe pieliþa boabelor de
struguri. De diferite soiuri ºi culori,
strugurii reprezintã materia primã
folositã pentru producerea vinuri-
lor. Procesul de vinificare începe din
momentul culesului strugurilor, care
este stabilit în funcþie de soiul fo-
n struguri existã în mod
„Î natural acizi malici si acizi
tartrici, astfel cã multe vinuri
albe ºi majoritatea vinurilor
roºii trec printr-un al doilea
proces de fermentare, unul
bacterian, în urma cãruia durii
acizii malici (precum cei din
merele verzi) sunt transformaþi
în componenþi mai catifelaþi,
acizii lactici (lapte, iaurt)
losit (gradul de coacere), dar ºi de ti-
pul de vinificare. Mustul, în varianta
sa primarã, poate fi de la incolor la au-
riu, chiar ºi la soiurile roºii. Culoarea
vinurilor este datã de timpul de con-
tact al mustului cu pieliþa strugurilor
în timpul procesului de fermentaþie.
Þinând cont de acest aspect, se pot
obþine vinuri albe din soiuri roºii.
Acest lucru a fost încercat în ultimii
ani ºi de producãtorii români, însã cel
mai bun exemplu rãmân vinurile din
Champagne. De asemenea, strugurii
influenþeazã ºi gustul vinurilor, fiecare
soi dezvoltând arome, tonuri ºi chiar
texturi diferite. Însã, la capitolul gust
mai existã câþiva factori care îºi pot
pune amprenta asupra acestei vari-
abile, precum tipul de sol, climatul,
tehnica de vinificare ºi timpul de ma-
turare.
DROJDIILE
Aceste formaþiuni microscopice
unicelulare transformã mustul dulce
de struguri în vin, apetitul drojdiilor
pentru zahãr având ca rezultat pro-
ducerea alcoolului. Existã producãtori
de vinuri care folosesc drojdiile sãlba-
tice (din aer ºi de pe pieliþa strugu-
rilor), însã majoritatea cramelor mo-
derne utilizeazã drojdii de culturã, aces-
tea fiind de cele mai multe ori mult
mai eficiente decât cele sãlbatice.
În timpul procesului de fermen-
taþie, drojdiile se reproduc exponenþial
pânã când zahãrul din must este re-
dus, fiind transformat în alcool ºi di-
oxid de carbon. De asemenea, drojdi-
ile au un rol important în definitivarea
bãuturii finale. Dupã definitivarea
procesului de fermentare, drojdiile se
depun pe fundul recipientelor, vinul
rezultat putând fi transferat în con-
tainerele pentru maturare.
ACIZII
Acizii sunt substanþele din vin
„vinovate” pentru declanºarea reacþi-
ilor gustative numite mai puþin aca-
demic „apã-n gurã” sau „gura pungã”.
Componenþi vitali pentru savoarea ºi
suculenþa vinurilor, acizii sunt compo-
nente ale tuturor fructelor.
În unele vinuri seci pot fi descope-
rite ºi senzaþii dulci, alcoolul ridicat
contribuind de cele mai multe ori la
apariþia acestora, aºa cã existenþa unui
echilibru între cantitatea de acizi ºi
aceste senzaþii dulci devine una cru-
cialã pentru întreg ansamblul gusta-
tiv.
În struguri existã în mod natural
acizi malici si acizi tartrici, astfel cã
multe vinuri albe ºi majoritatea vinu-
rilor roºii trec printr-un al doilea pro-
ces de fermentare, unul bacterian, în
urma cãruia durii acizii malici (pre-
cum cei din merele verzi) sunt trans-
formaþi în componenþi mai catifelaþi,
acizii lactici (lapte, iaurt).
În timpul coacerii strugurilor, oda-
tã cu creºterea cantitãþii de zahãr din
fruct scade nivelul acizilor, aºa cã de
multe ori vinificatorii adaugã acizi tar-
trici, malici ºi citrici în produsele lor.
TANINURILE
În senzaþii gustative, prezenþa tan-
inurilor din vin ar putea fi tradusã prin
uscarea gurii, astringenþã la nivelul
gingiilor ºi încãrcare a limbii. Sub-
egustarea unei sticle de vin
„D reprezintã un lucru simplu,
înþelegerea acestuia este însã
un lucru ceva mai complicat.
În principiu, vinul este
compus din apã, alcool,
compuºi aromatici, acizi ºi
taninuri
stanþe organice prezente în seminþele
ºi în pieliþa strugurilor - ºi în ciorchini,
dar nimeni nu vinificã cu aceastã parte
din struguri, taninurile au rol de con-
servant ºi, alãturi de acizi, definesc
ceea ce înseamnã structura unui vin.
Aºa se face cã, la fel ca ºi în cazul echi-
librului zahãr-aciditate ºi raportul
dintre taninurile astringente ºi acizi
este foarte important. În afarã de tan-
inurile din struguri, vinurile mai pot
împrumuta astfel de substanþe ºi de la
butoaiele de lemn în care sunt matu-
rate, dar pot fi ºi adãugaþi în vin sub
formã de pudrã.
ADITIVII
Aceastã capitol reprezintã partea
mai puþin „curatã“ a procesului de ob-
þinere a unui vin, în viticultura mo-
dernã folosindu-se în acest moment o
listã impresionantã de aditivi, unii cu
rãdãcini istorice, alþii mai noi, însã toþi
ormaþiuni microscopice
„F unicelulare, drojdiile
transformã mustul dulce de
struguri în vin, apetitul
drojdiilor pentru zahãr
având ca rezultat producerea
alcoolului
fãcând parte din ceea ce cârcotaºii
numesc „chimia vinului”. Foarte mul-
te persoane discrediteazã ideea de adi-
tivi în vin, însã rolul acestora este acela
de a „îmbunãtãþi“ produsul.
Enzimele sunt compuºi organici de
naturã proteicã adãugaþi în vin pentru
a preveni dezvoltarea de drojdii dãu-
nãtoare. De asemenea, acestea ajutã la
formarea sedimentelor în vinurile ti-
nere, permit o filtrare mai bunã, sau
îmbunãtãþesc performanþele drojdi-
ilor. Într-un pahar cu vin mai pot fi
gãsite ºi polizaharide, adãugate pentru
retenþia culorii, taninurilor ºi compu-
ºilor aromatici din pieliþa strugurelui,
cel mai cunoscut fiind guma arabicã,
emulgator folosit atât pentru retenþia
compuºilor aromatici, dar ºi pentru
îmbogãþirea texturii vinului.
Cel mai uzitaþi aditivi rãmân însã
sulfiþii, antioxidanþi cu o lungã istorie
în viticulturã. Dioxidul de sulf, un im-
portant oxidant este folosit în aproape
toate fazele vinificãrii. De obicei, în
vinurile albe cantitatea este mult mai
ridicatã decât în cele roºii, deoarece au
nevoie de o protecþie antibacterianã
mai mare.
AGENÞII DE LIMPEZIRE
Nimãnui nu-i place un vin tulbure,
aºa cã din cele mai vechi tipuri în
vinificaþie s-au folosit substanþe care
sã limpezeascã vinul înainte de proce-
sul de filtrare. Substanþele cu cel mai
mare randament folosite de-a lungul
timpului pentru limpezire au fost al-
buºul de ou ºi sângele de bou. Astãzi,
nu se mai foloseºte decât albumina de
ou, acesteia alãturându-se bentonita
sau gelatina. În urma unui proces de
limpezire realizat corect nu mai rãmân
nici un fel de particule în vin, aºa cã
nu trebuie sã vã speriaþi cã veþi gãsi
resturi de ou în pahar.
cizii sunt substanþele din vin
„A „vinovate” pentru declanºarea
reacþiilor gustative numite
mai puþin academic
„apã-n gurã“ sau „gura
pungã“. Componenþi vitali
pentru savoarea ºi
suculenþa vinurilor,
acizii sunt componente ale
tuturor fructelor
ADVERTORIAL / C ULINAR

Beciul Domnesc prezintã:

Sarmale
moldoveneºti

REÞETÃ TRIMISÃ DE LILIANA FEDELEº
INGREDIENTE:
• 1kg de carne tocatã de porc sau de vitã • 100g de
afumãturã • 200g de orez • 220g de ceapã • 100ml
de ulei • 50g de bulion • o legãturã de verdeaþã • 1l
de borº • piper, sare, cimbru, dafin, mãrar uscat,
câteva foi de dafin • o bucatã de ºorici • o varzã
muratã mare • frunze de viþã de vie
MOD DE PREPARARE
Se desfac foile de varzã ºi de viþã de vie ºi se lasã
sã stea în apã rece câteva ore, ca sã se desãreze ºi sã
îºi piardã din acrealã.
Ceapa se toacã ºi se cãleºte în ulei pânã capãtã o
culoare aurie. Orezul se spalã bine, dupã care se
cãleºte uºor alãturi de ceapã ºi se stinge cu bulion,
diluat cu 2-3 linguri de apã. Se amestecã carnea
tocatã, afumãtura cu ceapa ºi orezul ºi se condi-
menteazã cu sare, piper ºi cimbru, dupã poftã.
Se umplu foile de varzã ºi de viþã de vie cu com-
poziþia obþinutã, se ruleazã ºi se înfundã la ambele
capete, dar nu foarte strâns, pentru cã orezul se um-
flã. Pentru fiert folosim o oalã de lut pe care o un-
gem pe interior cu unturã. Pe fundul oalei punem
un strat de varzã tocatã, apoi o bucatã de ºorici,
dupã care aºezãm sãrmãluþele. Printre ele este bine
sã punem o crenguþã de cimbru, mãrar uscat ºi foi
de dafin. Acoperim sãrmãluþele cu un strat de varzã
tocatã, stropim cu bulion, adãugãm borºul încãlzit
puþin ºi dãm la cuptor la foc molcom sã bol-
boroseascã câteva douã-trei ore.
Se servesc în pâine, cu smântânã ºi ardei iute,
alãturi de un vin foarte bun.

Culinar.Vinul.Ro
TU CREEZI GASTRONOMIA! ºI CºTIGI PREMII

Intrã pe site-ul Culinar.Vinul.ro (vinul.ro/culinar) ºi trimite-ne reþetele tale preferate, gãtite chiar de tine
sau de prietenii tãi, iar noi dãm vinul! Dacã vrei sã ne convingi ºi pe noi, ºi pe alþii, trimite ºi poze apeti -
sante cu mâncarea ta. Sãptãmânal, vom selecta o reþetã pentru newsletter-ul Vinul.Ro, astfel încât mii de
abonaþi o vor putea încerca, la rândul lor. Lunar, vom selecta o reþetã ºi pentru ediþia tipãrita a revistei
Vinul.Ro. Cea mai votatã reþetã va câºtiga, sãptãmânal, un bax de vin. 6 sticle de Beciul Domnesc aºteaptã
sã fie ale tale sãptãmânal, deocamdatã. În curând, multe alte premii ºi surprize pentru comunitatea noastrã
de bucãtari amatori sau profesioniºti.

28 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi

evenimente • bloguri

RADU RIZEA
BANFI LE RIME 2006, CHARDONNAY & PINOT GRIGIO
12% alc
Când a apãrut în România, nu promitea nimic deosebit. Un
vin entry-level, în comparaþie cu minunãþiile pe care le pro-
duce de obicei Castello Banfi (în ciuda faptului cã este pri-
vit de piaþã ca un colos industrial, ceva între Murfatlarul ºi
Jidveiul italienilor). Azi a ajuns de la 29 de lei, cât era în
urmã cu vreo doi ani, la 40. Marea surprizã a constat în
felul în care cei patru ani au reuºit sã îmbine cele douã
soiuri atât de bine, încât ai jura cã este un vin dintr-un
strugure nou. Integrarea deplinã provine, probabil, din fap-
tul cã Pinot Grigio-ul ºi-a mai pierdut din prospeþime ºi
din senzaþiile crocante, iar Chardonnay-ul a preluat con-
trolul, transformând vinul într-un ansamblu rotund. Meritã
bãut din frapierã, în serile clocotite.
Preþ: aprox. 40 lei
Disponibil: magazine online, retail general
BERINGER FUMÉ BLANC, SAUVIGNON BLANC
14% alc
Un vin-etalon pentru Napa Valley, perfect pentru
vara infernalã de afarã. Extrem de rãcoritor, cu
arome de albeaþã de pepene verde, arome de pepene
galben ºi citrice, învelite uºor în ceva iarbã un pic
uscatã ºi nelipsita vanilie de vin baricat a orcãrui
fumé. Totul este perfect echilibrat sub nasul
impecabil, bogat ºi expresiv. E sprinten ca Bugs
Bunny ºi are o tãrie alcoolicã atât de bine ascunsã
încât poate deveni uºor pianul / ciocanul / nicovala
din gagurile Looney Tunes. Consumaþi cu mare
atenþie!
Preþ: aprox. 95 lei
Disponibil: magazine specializate
DAVINO SAUVIGNON BLANC 2009
13,5% alc
Dacã e DAVINO, e inutil de povestit despre
cât e de bun. Din nou, o ediþie limitatã lansatã
(4.630 de sticle) mai mult la cererea publicului
deja fidelizat. Are aceeaºi mineralitate ºi
prospeþime cu care ne-au obiºnuit albele
de la DAVINO, plus ierburi, fân ºi soc. Toate
acestea sunt însã nesemnificative în faþa celor douã
mari atribute ale vinului, care ar putea pãrea
contradictorii pentru consumatorii avizaþi:
prospeþime ºi eleganþã. Deºi este revigorant ca un
neo-zeelandez, are ceva din eleganþa clasicã
a unui european “cu nasul pe sus”.
Preþ: aproximativ 85 lei
Disponibil: magazinele Nic, Vinexpert, Arte&Vino,
Ethic Wine.
RECOMANDÃRI / E DITORI
VALENTIN CEAFALÃU
SCURTA VINEYARD VIOGNIER &
TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ 2009
IG Dealurile Munteniei, 13,5 vol. alc.
Producãtor: Cramele Halewood
Acest cupaj, membru al celei mai noi game de la
Cramele Halewood – Single Vineyard, vine sã rãs-
pundã la întrebarea „Existã vin dupã screwcap?“. Cu-
rajul producãtorului de a pune dop cu filet unui vin
destinat HoReCa este susþinut ºi de calitatea pro-
dusului din sticlã. Aromele de Tãmâioasã românea-
scã ale acestui vin nu sunt dominante, astfel el capãtã
tonuri exotice de flori albe, ananas, mango, avocado
ºi miere de albine. Gustul are o evoluþie liniarã, de la
atacul cu aceleaºi senzaþii dulci de piersicã, pânã la
finalul condimentat-citric. Vinul impresioneazã prin
echilibrul elegant dintre aciditate ºi senzaþiile dulci.
Preþ: 33 de lei
Disponibil: HoReCa, magazine specializate
NYAKAS BUDAI CHARDONNAY 2009
14% vol. alc.
Producãtor: Nyakashegy Kft. (Ungaria)
Chardonnay-ul ca soi este foarte versatil, pe piaþã
existând nenumãrate exemple de vinuri din acest soi,
atât de diferite unele de celelalte, încât ajung sã con-
trarieze. Unele prea „afumate“, unele prea exotice, alte-
le prea „naturale“. Acest Chardonnay are câte puþin
din toate: note afumate, structurã exoticã, dar ºi o tipi-
citate naturalã. Arome intense etalate în straturi, de la
flori de salcâm ºi lãcrãmioare, pânã la fân uscat ºi pru-
ne verzi. Are o greutate onctuoasã, dar în acelaºi timp
este citric ºi vioi. Final dulce, condimentat ºi citric.
Preþ: 25 de lei
Disponibil: www.cramanoastra.ro
MERLOT, SYRAH,
CABERNET SAUVIGNON – 1920, 2007
Producãtor: Bodega Baronia de Turis
Acest vin a fost prezentat de curând în cadrul unui
eveniment de promovare a vinurilor spaniole pe piaþa
româneascã, organizat de cãtre Institutul de Export
Valencian. Atât structura acestui cupaj, cât ºi amprenta
sa aromaticã trimit cãtre marile vinurile bordeleze.
Nasul aduce tonuri de trufe, cafea ºi lemn, aºezate pe
un undã intensã de mirodenii exotice ºi condimente.
Gustul este puternic, cu o þinutã elegantã ºi senzaþii de
prune afumate, coacãze ºi piele, ce se reflectã ºi în
finalul condimentat, uºor astringent.
Preþ: -
Disponibil: în curând
www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri 29
RECOMANDÃRI / B LOGGER
GEORGE MITEA
lucruribune.blogspot.com
CÃLDURÃ MARE, SEÑOR!
ªtiu, e septembrie, dar ceva îmi spune
ca e tot nefiresc de cald. Ei, spre deose-
bire de cãldura româneascã, impersona-
lã ºi absurdã precum impozitul forfetar,
cãldura din Spania este personalizatã.
Soarele bate atât de puternic, încât ai
impresia cã este doar al tãu. Oriunde ai
merge ºi oriunde te-ai ascunde, gãseºte
el o modalitate sã te loveascã în moalele
capului. Dupã o zi îþi dai seama ca om-
niprezentele jaluzele sunt o necesitate ºi
nu vreo modã bizarã. Acuma, cu aju-
torul lui Dumnezeu, am gãsit remediul.
El se numeºte Verdejo ºi vine de lângã
Valladolid, din Rueda. Nu vã întrebaþi
inutil, nu are nici o legãturã cu vinho
verde, din fericire. Unii zic ca ar aduce
cu Pinot Gris, dar cele pe care le-am
gustat semãnau mai degrabã cu un Sau-
vignon Blanc de Lumea Nouã. N-am
cãutat prea mult, dar cea mai bunã în-
trupare pe care am gãsit-o a fost Protos
2009. Dacã vã întrebaþi cu ce aduce de
la noi, vã spun acum: cu Crâmpoºia de
Drãgãºani. Nasul este crocant (de fapt,
englezescul „crisp“ mi-a venit în minte),
proaspãt, elegant, cu note citrice mode-
rate, mãr, miere, flori de salcâm. Deja
ºtii unde sã-l plasezi, dar relaþia a sosit
odatã cu gustul - corpolent, plin de
fruct, ananas, ceva bananã, portocalã,
lime, un suc fin cu aciditate revigorantã,
dusã mai departe de un finish durabil
de grapefruit ºi lãmâie. Cu ce merge la
masa e uºor de bãnuit: fructe de mare,
peºte, salate, tapasuri.
Dacã nu v-aþi rãcorit suficient cu vini-
ºorul de mai sus, permiteþi-mi sã vã re-
comand un vin valencian: Fusta Nova
Blanco din 2008 ori mai recent. E un
amestec interesant de Chardonnay,
Sauvignon blanc ºi Muscat de Alexan-
dria. Are 11,5%, aºadar e potrivit cu cãl-
dura. Are acelaºi nas „crocant“, proaspãt,
cu indicii florale. Cu puþinã imaginaþie
putem spune cã aduce cu florile de por-
tocal. Fructuos, cu ananas ºi piersicã în
prim plan, cu uºoare note onctuoase.
Aciditate ridicatã. Elegant, dar fãrã zor-
zoane. Se asociazã de la sine cu o paella
valencianã cu pui ºi iepure. Bun!
30 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi
evenimente • bloguri
ALIN IONIÞÃ
alibus.blogspot.com
AROME ºI TEXTURI
Condrieu Laurus -
Gabriel Meffre 2006
Am bãut acest vin alãturi de câþiva
prieteni ºi de alte câteva vinuri albe.
Cu toate astea, acest vin franþuzesc
fãcut din soiul Viogner a fost vedeta
serii, sãrind din pahar cu aromele lui
de salcâm ºi muºeþel.
Nasul este foarte viu ºi vivace ºi asta
îl face plãcut încã de la început.
Odatã gustat, notele florale par
ascuþite, dar capãtã tonuri vanilate
discrete (avem de-a face cu un vin alb
baricat) ce se aºtern calm peste fun-
dalul floral. Finalul prinde rotunjimi
exotice cu arome de papaya ºi mango.
Barbaresco 2004 - Armando Piazzo
Dupã ce încercasem un Barolo din
acelaºi an al aceluiaºi producãtor, am
fost foarte curios sã încerc acest
Barbaresco ºi sã vãd prin ce se
deosebeºte de fratele lui de sânge.
Am descoperit astfel un vin cu nas
ceva mai greoi ºi mai puþin fructat, în
care se distinge un iz evident de
piele, alune ºi ceva brusture. Vinul
face dovada unor tanini proeminenþi
ºi foarte texturali ce îþi îmbracã tot
cerul gurii, aceasta fiind de altfel
modul principal prin care se
diferenþiazã evident de vinul cu care
încercãm eu sã fac comparaþie.
Gustul se sprijinã pe aroma vegetal-
floralã ºi pe corsetul de lemn dulce în
care aceste arome stau strânse.
Finish-ul este lung ºi aduce ca bonus
arome de „mai vreau“ ºi „pãcat cã s-a
terminat“.
RÃZVAN JURCA
www.facebook.com/razvan.jurca
REVELAÞII SPANIOLE
Alma Tobia – Tinto de Autor 2004
L-am deschis ºi decantat jumãtate de
orã în aer liber, dupã care, cu emoþie,
l-am servit comesenilor. Ei bine, da!
Reacþia de pe feþele lor a spus mai
mult decât aº putea povesti vreodatã:
uimire, stupoare, infinitã încântare.
Vinul a strãlucit: amplu ºi complex,
adânc ºi misterios, tânãr ºi matur în
acelaºi timp, cu un nas incredibil
oscilând între magiun de prune,
viºine, caramel ºi ferigã, evoluând, pe
mãsurã ce se aºeza în pahar în note
dominante de cacao, fructe roºii,
eucalipt ºi coacãze negre, sufletul
celui mai bun terroir din Rioja ni l-a
adus pe Dumnezeu la masã. Corpul
mediu cu rotunjimi de o inefabilã
dulceaþã ºi taninii moi desãvârºit
integraþi pe 14% alc de baricarea
îndelungatã (20 de luni) a susþinut
gustul delicios de complex – care a
confirmat, val dupã val, promisiunea
din buchet, aducând pe palat gustul
fructelor ºi ierburilor enunþate mai
sus. Binecuvântarea vinului de 96 de
puncte (cã atâtea îi dau acum!) a con-
tinuat în postgust cu declaraþii de
dragoste pentru fiecare, încheindu-se
cu aplauze la scenã deschisã.
Magistral!
MIHNEA MIRONESCU
desprevin.blogspot.com
Robert Weil Riesling Charta 2006
Tot în weekend la prânz la restauran-
tul Ginger am încercat încã un
Riesling german mai de soi, tot un
demisec clasificat „Charta“. Pentru cã
nu ºtiam nimic despre aceastã clasifi-
care, l-am întrebat pe amicul Google
ºi el m-a lãmurit. Numele clasificãrii
vine de la la asociaþia de viticultori
CHARTA, o asociaþie germanã fon-
datã în 1983 de producãtori de frunte
din regiunea Rheingau în scopul
încurajãrii producerii de rieslinguri
trocken (seci) ºi halbtrocken (demise-
ci), în contrast vizibil cu legile ger-
mane din anii 1970, care conduseserã
vinificatorii nemþi pe calea producerii
de vinuri dulci. Asociaþia Charta a
clasificat viile din acea regiune într-o
manierã similarã cu ceea ce fusese
fãcut pe la mijlocul anilor 1800, con-
centrându-se pe podgoriile cu
potenþial maxim de a coace în
întregime strugurii Riesling. Charta a
impus ºi reglementãri stricte referitor
la producerea acestor vinuri, inclusiv
reducerea producþiei de struguri, un
minim de 12% alcool ºi utilizarea
exclusivã a strugurilor din soiul
Riesling. Aceste vinuri de calitate
ridicatã ce poartã inscripþia Charta
sunt îmbuteliate în sticle înalte de
culoare maronie (culoarea optimã în
vederea protejãrii vinului împotriva
radiaþiilor UV), având embosatã o
dublã arcadã.
Vinul are un nas tipic de riesling ger-
man de intensitate medie, note de
miere de salcâm ºi citrice, aciditate
bunã, în gurã vinul dã o notã de
prospeþime pe care o aºteptam de la
acest soi, ajutat, e drept, ºi de carac-
terul uºor petiant. În gurã se simt ºi
mere, care persistã ºi pe finalul mediu
ºi proaspãt.
Nu e o celebritate, dar merge bine la
masã. Cel puþin aºa a fost alãturi de
somonul cu sos de iaurt ºi usturoi,
creveþi ºi orez cu legume. 105 lei la
Ginger.
Recomandãri
internaþionale
i în aceastã lunã, Vinul.ro vã prezintã câteva dintre recomandãrile
ª editorilor din presa internaþionalã de specialitate (Decanter ºi Wine
Spectator)

îl susþine bine, deci poate fi bãut pânã

în 2012.
Recomandãrie Decanter de la în- PESTE 30$: Delas,
chiderea ediþiei noastre s-au concen- Châteauneuf-du-
trat pe „greutatea“ numelor producã- Pape, Haute Pierre
torilor. 2008 (991 de puncte,
VINUL ROºU AL SÃPTÃMÂNII a fost 46$ ). Deºi nu este
Sainsbury’s – „Taste the Difference“ atât de vechi, a ajuns
Douro, Portugalia, 2008. deja la o expresie cal-
Produs de cãtre una din- dã, de plinãtate, cu
tre cele mai respectate fructe de pãdure sus-
companii din zonã, Quin- þinute de arome de
ta do Crasto, este un grafit, prãjituri cu
cupaj clasic de Douro, cu fructe ºi lemn-dulce.
un nas puternic, dominat Final cãrnos ºi lung, cu iz de condi-
de fructe roºii strivite, mente.
flori uscate, cu o urmã de
toffee ºi de mure. Caracterul de fructe
roºii este percutant ºi în gust, unde vi- ISSN 1844-3915
nul se dovedeºte a fi rãcoritor, tânãr ºi
reconfortant. (115,5 puncte, 7,52 lire
sterline).
VINUL ALB AL SÃPTÃMÂNII: Klein
Constantia, Chardonnay, Constantia, www.vinul.ro
Africa de Sud, 2008. Klein Constan- Redactor-ºef
tia este unul dintre cei mai Valentin Ceafalãu
vechi producãtoridin Afri- vali@vinul.ro
ca de Sud, cu o istorie care Editor senior
începe la sfârºitul secolului Radu Rizea
al XVII-lea. Vinul degus- radu@vinul.ro
tat are arome de alune, Redactori
flori proaspãt înflorite, fa- Dora Todea, Sergiu Nedelea,
gure de miere, dublate de Alexandra Enea, Alexandra
senzaþii de fructe coapte,
Halhoº, Cristina Maria Stãnescu
suculente, însã ºi cu nuanþe de drojdii Publicitate
ºi un ansamblu crocant, viu. (116,5 Andrei Chica
andrei@vinul.ro • 0722.993.915
puncte, 9,99 lire sterline).
Ovidiu Bordea
ovidiu@vinul.ro • 0724.376.076
Fotoreporter
George ªerban
Vinurile latine au luat ochii edito-
DTP
rilor WS înainte de închiderea ediþiei Omni Press & Design
noastre, cu Argentina, Spania ºi Fran- www.opd.ro
þa pe lista þãrilor de origine a vinurilor Director ediþia online
recomandate. Bogdan Gavrilã
SUB 15$: Bodega Ruca bogdan.gavrila@core-target.ro
Malen, Chardonnay, Men- Manager dezvoltare ediþia online
doza, Yauquén 2009 (885 de Cãtãlina Toloº
puncte, 12$). Prietenos ºi catalina.tolos@amelie.ro
calm, cu arome de mãr copt Project manager ediþia online
ºi pere, dublate de arome Alexandra Enea
alexandra.enea@amelie.ro
mai adânci, mai grele, de
unt. Publisher
ÎNTRE 15 ºI 30$: Bode- Cezar Ioan
cezar@vinul.ro
gas Valdemar, Tempra -
nillo, Rioja, Conde de Val- este editatã de
demar Crianza 2006 (887 de SC Cezar Connaisseur SRL, Bucureºti.
puncte, 15$).Fructe de pã- Responsabilitatea pentru articolele publicate
revine autorilor. Preluarea de texte ºi imagini
dure ºi cireºe, condimente din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.Ro
ºi fum, strânse într-un vin se poate face numai cu acordul prealabil
al editorului.
graþios ºi suplu. Aciditatea
ACCENT

Concursul în care România pune ketchup

nimeni nu pierde
În momentul în care începi sã scrii un material despre
Concours Mondial de Bruxelles, prima tentaþie este aceea de
a aºterne pe foaie expresia „cel mai mare concurs de vinuri din
lume“. ªi ar fi pe deplin justificat, deoarece chiar este com-
petiþia care se impune în rândul evenimentelor de profil nu
numai prin numãrul de probe aliniate la start, ci ºi prin
numãrul de degustãtori care participã la sesiunile de jurizare,
la ediþia de anul acesta participând 6.964 de probe de vin ºi
spirtoase, respectiv 273 de degustãtori din peste 40 de þãri.
VALENTIN CEAFALÃU
Însã, câte lucruri nu se întrec în titlul de „cel mai mare“ în
lumea asta ºi a cãror utilitate este egalã cu zero?! Valoarea
acestui concurs, în mare parte, derivã din cu totul ºi cu totul alte aspecte, dintre care
cel mai important este faptul cã toþi cei care participã au de câºtigat. Nimeni nu
pierde. De la degustãtorul aflat pentru prima datã aici - iniþiat astfel într-o lume a
profesionalismului ºi a corectitudinii, pânã la producãtorul vinului cu cel mai slab
punctaj, care, prin intermediul evaluãrilor, îºi poate face o idee cât se poate de
elocventã despre nivelul produselor lui în comparaþie cu ceea ce existã pe piaþã.
Acum 16 ani, Luis Havaux a adunat la Brugges mai puþin de 20 de amici degustãtori
– jurnaliºti de vin ºi specialiºti - din Belgia ºi vecinãtãþile ei, pentru a degusta ºi ana-
liza oferta de vinuri din aceastã þarã. Ceea ce a fost considerat în acel moment de
mulþi drept „o simplã degustare între prieteni“, s-a transformat în mai puþin de 20 de
ani într-un fenomen internaþional. Notorietatea competiþiei a crescut în mod natural,
fãrã ajutorul „artificial“ al titulaturilor sau patronajelor vreunei organizaþii internaþio-
nale, bazându-se doar pe profesionalismul degustãtorilor sãi, o mare parte reprezen-
tanþi ai breslei jurnaliºtilor, ºi pe o reflectare transparentã ºi cât mai obiectivã a rezul-
tatelor în mass-media, aºa încât acestea sã vinã în ajutorul consumatorilor.
unde vrea ea!
Întrebarea ne-a izbit încã de anul tre-
cut, pe când încercam sã organizãm un
program agreabil ºi instructiv pentru ju-
raþii strãini sosiþi în Bucureºti la „Pre-
miile de Excelenþã Vinul.Ro“: ce a mai
rãmas viu din tradiþionalul românesc?
Discutam, împreunã cu colegii mei, de-
spre locurile unde ar merita sã-i ducem
CEZAR IOAN
pe jurnaliºtii strãini care vor sã afle mai
multe despre România. Ca gazde, eram
stresaþi cã pe drumul de la aeroport cãtre hotel ºi apoi spre cen-
trul oraºului urma sã vadã toate cliºeele jenante vehiculate de-
spre þara noastrã – copii care cerºesc la intersecþii, cete de auro-
laci, gropi în mijlocul trotuarului, haite de câini sãlbãticiþi, în
haimanalîc pe marile bulevarde etc. Încercam sã evitãm ceea ce
eu consider o gafã, ºi anume sã-i ducem pe musafirii noºtri,
seara, la un restaurant... sârbesc (aºa cum se întâmplase cu ju-
raþii de la un alt concurs de vinuri din Capitalã, mai demult).
Am constatat, atunci, cã e complicat sã alegi un restaurant spe-
cific românesc cu bucãtãrie decentã ºi ferit de kitsch. Cum
acasã la bunicile noastre nu-i puteam invita pe oaspeþi, am avut
de-ales între doar câteva opþiuni cu mâncare ºi ambianþã care
sã le comunice mãcar un pic din „spiritul” românesc (nu e im-
portant acum care au fost acele restaurante, ci faptul cã expe-
rienþa avutã s-ar putea încadra sub titulatura „Operaþiunea ºoc
ºi groazã!”).

Astãzi, lui Luis Havaux îi place sã spunã cã a pus bazele unei „mari familii a vinu - De-aici s-a nãscut ideea pe care o dezbatem, împreunã cu in-
lui“, în care odatã ce ai intrat nu mai poþi fi exclus. Deschiderea cãtre piaþã a CMB vitaþii noºtri, în primul numãr al noului supliment al revistei –
- lucru hulit de foarte mulþi - a adus alãturi de concurs producãtori de vinuri ºi spir- BonChef.Ro. Am vrut sã vedem dacã mai pãstrãm viu sau nu
toase din peste 50 de þãri, un procent semnificativ provenind din Franþa, þarã cunos- (ºi dacã da, în ce formã?) ceva din spiritul culinar tradiþional
cutã pentru conservatorismul ºi sobrietatea ei într-un domeniu precum cel al vinului. autohton. E limpede cã în bucãtãriile urbane se gãteºte mai
De asemenea, farmecul acestei competiþii a atras nu numai crame: producãtori mult pizza decât ciorbã de lobodã, iar în pensiunile sãteºti sunt
renumiþi de beri speciale, ciocolatã ºi cafea ºi-au asociat numele cu cel al concursu - la putere berea multinaþionalã, „cordon bleau“-ul ºi „ºniþelul
lui, tocmai pentru a „împrumuta“ o parte din deschiderea media a acestuia. vienez“, dar - dacã e sã judeci dupã asta - pare cã românii s-au
revoltat acum 20 de ani nu împotriva Ceauºeºtilor ºi a regimu-
Piaþa nu reprezintã doar o schemã economicã. Ea este formatã din oameni, care au lui comunist, ci pentru bomboane Bopi-Bon, Maa-yy-aa-hiii /
aceleaºi aspiraþii indiferent de naþionalitate: sã consume vinuri de calitate la preþuri maa-yy-aa-hooo! ºi pentru dreptul de a pune ketchup peste ce
accesibile. Medaliile Concours Mondial reprezintã o garanþie pentru consumatori ºi vor ei...
o validare a muncii producãtorilor, iar faptul cã în juriul concursului sunt atât de
mulþi jurnaliºti, a cãror menire este sã fie cât mai obiectivi, reprezintã modul cel mai Cum ne place sã credem cã nici chiar noi – aceºti miraculoºi
eficient de a garanta onestitatea ºi vizibilitatea acestui demers. de la Porþile Orientului! – nu putem fi atât de superficiali pe
cât apare la o primã vedere, am
încercat sã cercetãm de ce azi
gãseºti paste ºi bruschette pe
toate drumurile, dar borºul de
gãinã e o raritate, de ce bodegile
mioritice sunt animate seara de
plasme cu Gâdea ºi invitaþii sãi...
de unde ºi de când „ni se trage“
apetitul nemaipomenit de a copia
ºi apoi maimuþãri specificuri
strãine (oferta de pizza cu... sar-
male, scoasã pe piaþã acum câte-
va luni de un antreprenor miorit-
ic, este... colosalã!)

Aºa cã... aºezaþi-vã cuminþi pe

canapea, lãsaþi cipsurile ºi tele-
comanda, luaþi o sarma ºi supli-
mentul BonChef.Ro & „enjoy
the ride“! Vã invitãm la o foar-
te scurtã ºedinþã de pshihana-
lizã culinarã. Colectivã, evi-
dent!

32 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi

evenimente • bloguri