Clasificarea leziunilor carioase

Kik stephanie Anul:3 Grupa:lll

Cariile dentare
Afeciunile coroanelor dentare cuprind leziuni sau modificri ale integritii, formei, poziiei sau culorii poriunilor extra-alveolare ale dinilor

Din punct de vedere clinic, ele se mpart n:

! leziuni (distrucii) ale esuturilor dure dentare, care "n funcie de factorii etiologici, pot fi:
#e etiologie carioas - cariile dentare #e etiologie necarioas: -fisurile i fracturile dentare -uzurile dentare

!! anomalii coronare dentare aprute "n urma unor anumii factori $genetici, congenitali, inflamatori sau %io-mecano-funcionali& "n timpul dezvoltrii 'i erupiei dinilor pe arcade (le cuprind modificrile de form, volum, culoare, numr 'i poziie ale dinilor

Tipuri de leziuni carioase

)riteriile de clasificare ale leziunilor carioase
1. Aspectul clinic Leziuni necavitare: este prezent* o leziune de su%suprafa*, acoperit* de un strat de smal aproximativ integru, aspru la suprafa* (ste considerat stadiu reversi%il al leziunii carioase prin procese de remineralizare $terapeutice sau naturale&+ Leziuni cavitare: caracterizate de o soluie de continuitate la suprafaa smalului, cu pr*%u'irea prismelor 'i formarea unei cavit*i (ste considerat stadiu ireversi%il, el %eneficiind numai de tratament restauraiv

2. Tipul lezional Leziuni carioase iniiale, primare sau incipiente: descriu primul atac asupra unei suprafee a dintelui+ Leziuni carioase secundare sau recurente: sunt cele o%servate su% sau "n ,urul marginilor sau pereilor incon,ur*tori ai unei o%turaii existente apr-nd cel mai adesea la marginile aproximale 'i linguale ale unei o%turaii aproximale, f*r* a a,unge "n zona punctului de contact, "n 'anuri 'i fosete care nu au fost inglo%ate "n cavitate, la nivelul suprafeelelor de l-ng* zonele fracturate

3. Evoluia clinic Carii cu evoluie acut-progresiv (acute) - carii explozive sau rampant caries: procese cu evoluie rapid* care afecteaz* de o%icei mai muli dini #entina lezional* este moale 'i de culoare g*l%uie .unt frecvent insoite de reacii pulpare severe Carii cu evoluie lent progresiv (cronice) - evoluia lor se intinde pe o perioad* mai lung* de timp, sunt de diferite profunzimi, 'i au tendina de a evolua "n num*r redus #entina lezional* este de consisten* dur* 'i de culoare inchis* #e o%icei diferena intre caria acut* 'i cea cronic* se face pe %aza coloraiei, consistenei, mirosului, v-rstei, duratei evoluiei 'i posi%ilei reacii pulpare

Carii cu evoluie intrerupt (staionare sau oprite n evoluie): apar "n situaiile clinice c-nd, fie prin pr*%u'irea prismelor de smal fie prin a%sena dintelui vecin sunt create condiiile propice cur*irii, autocur*iriii 'i contactului direct cu saliva /n aceste cazuri, apare un strat de dentin* scleros $hipermineralizat&, %ine reprezentat, care se opune unui atac cariogen ulterior $0c*tu'u& Carii vindecate: reprezint* leziuni carioase iniiale, remineralizate datorit* accesului direct al factorilor favorizani remineralizani #e o%icei sunt localizate la nivelul coletului, urm*rind orientarea festonului gingival 'i apar c-nd leziunile incipiente %eneficiaz* prin erupia pasiv* a dintelui de expunerea direct* la fluxul salivar 'i la mi,loacele de cur*ire 'i autocur*ire

!. Topo"rafia leziunii Carii de fisur i foset (fisurale): acele carii care evolueaz* la nivelul fosetelor 'i fisurilor de pe faa oral* a dinilor maxilari anteriori 'i a dinilor laterali pe feele ocluzale, vesti%ulare 'i orale Carii de suprafa neted: sunt cariile care evolueaz* la nivelul tuturor suprafeelor dinilor, except-nd 'anurile, fisurile 'i fosetele

#. Direcia vectorului de atac Caria cu front de atac anterior or!ard deca" (leziunea de fisur) reprezint acel tip de leziuni la care conul carios la nivelul smalului este mai mare sau cel puin egal cu cel din dentin* 1rocesul carios la nivelul dentinei progreseaz* mult mai rapid dec-t la nivelul smalului, astfel inc-t conul carios la acest nivel tinde s* se extind* lateral, su%min-nd smalul Caria cu front de atac retrograd #ac$!ard deca" (leziunea de suprafa neted) denume'te acel tip de leziuni rezultate "n urma iniierii atacului carios de la nivelul extremit*ii dentinare a smalului

2odelul de atac sau criteriul 3for4ard-%ack4ard 3 de clasificare a cariei poate fi considerat ca o reprezentare grafic* a modului de evoluie a leziunii "n dinte

$. %esutul afectat
Carii de smal - corespund leziunilor carioase incipiente sau iniiale+ Carii de dentin - corespund cariilor cavitare ce afecteaz* smalul 'i dentina+ Carii de cement $de suprafa* radicular*&: sunt localizate pe suprafeele radiculare afect-nd cementul 'i dentina .unt asociate procesului fiziologic de "m%*tr-nire 'i fenomenului de recesiune gingival* Au o evoluie mai mult "n suprafa*, put-nd incon,ura dintele, caz "n care poart* numele de carie senil* sau serpiginoas*

&. 'rofunzimea cavit ii

Caria superficial- afecteaz smalul, fiind o carie incipient 'i prezint modificri structurale minime, fa de care penetra%ilitatea micro%ian este redus Caria de ad%ncime minim 0eziunea carioas se intinde p-n la ,onciunea smal-dentin, unde apar modificri ale dentinei, creindu-se posi%ilitatea de penetrare micro%ian "n profunzim Caria profund 0eziunea intereseaz smalul 'i dentina aproape "n totalitate, rm-n-nd doar un strat su%ire se dentin care separ camera pulpar de exterior Caria penetrant& 5orma care realizeaz comunicarea cu camera pulpar 'i se complic cu inflamaia pulpar

(. )atro"enic Cariile reziduale $recidivele de carie&: sunt reprezentate de esutul patologic care nu a fost indep*rtat "n timpul unei proceduri restauraive, fie accidental, din negli,en* sau intenionat 6neori, o mic* cantitate de dentin* cariat* situat* foarte aproape de pulp* se poate l*sa, acoperit* de un material de coafa, specific care stimuleaz* depunerea de dentin* de reparaie, izol-nd caria de pulp* #entina cariat* se poate indep*rta ulterior

*. +um,rul de fee afectate 0eziuni carioase simple: afecteaz* o singur* suprafa* a dintelui, 0eziuni carioase compuse: afecteaz* dou* suprafee ale dintelui, 0eziuni carioase comple'e: afecteaz* trei sau mai multe suprafee ale dintelui

1-. Dup, tipul de cavitate ce necesit, a fi preparat,

G 7 80A)K clasific* cavit*ile rezultate "n urma tratamentului chirurgical al cariei simple, dup* cum urmeaz*: o Clasa (: cu de%ut la nivelul defectelor structurale ale dinilor cum sunt fosetele 'i fisurile #e o%icei au trei localiz*ri: suprafeele ocluzale ale molarilor 'i premolarilor, dou* treimi ocluzale ale feelor vesti%ulare 'i orale ale molarilor, 'i feele palatinale ale dinilor anteriori o Clasa ((: leziuni care evolueaz* la nivelul feelor aproximale ale premolarilor 'i molarilor o Clasa (((: leziuni care evolueaz* la nivelul feelor aproximale ale dinilor anteriori f*r* a afecta sau a necesita indep*rtarea unghiului incizal

Clasa (): leziuni ce evolueaz* pe feele aproximale ale dinilor frontali care afecteaz* sau necesit* indep*rtarea 'i restaurarea unghiului $unghiurilor& incizal Clasa ): leziuni ce evolueaz* "n treimea cervical* pe feele vesti%ulare 'i orale ale tuturor dinilor Clasa )(: leziuni care iniial nu au fost incluse "n clasificarea lui 8lack .e int-lnesc la nivelul marginilor incizale 'i v-rfurile cuspizilor sau orice suprafa* expus* la maxim cur*irii 'i autocur*irii #e o%icei de%uteaz* la nivelul unui defect de formare sau de origine traumatic* $8aum, 2arzouk&

11. .eele dintelui afectate )lasificarea care se %ucur* de cea mai larg* utilizare clinic* folose'te iniialele suprafeelor ce umeaz* a fi tratate pentru a descrie suprafeele de restaurat $7-vesti%ular, 1-palatinal, 0-lingual, 2-mezial, #-distal, 9ocluzal& .unt posi%ile diferite com%inaii, de exemplu 29#-pentru feele mezio-ocluzodistal*

ii. /E0)1+) CA2)3A4E .)412A/E

)ariile fisurale sunt reprezentate de leziunile dezvoltate la nivelul 'anurlor 'i fosetelor feelor ocluzale ale dinilor laterali 'i sunt cel mai frecvent int-lnite leziuni "n cazul pacienilor cu risc cariogen redus sau mediu !niial, apar dou* leziuni pe laturile 'anului, denumite leziuni :"n oglind*:, care evolueaz* independent una de alta, extinz-ndu-se "n suprafa* 'i "n profunzime de-a lungul pereilor 'anului

 )-nd

evoluia este lent-progresiv* se pun "n eviden* urm*toarele zone: o- zona de necroz o- zona de dentin infectat o- zona de dentin demineralizat o- zona de dentin sclerotic o- zona de dentin sntoas $este denumit* 'i :dentin* opac*;& o- stratul de dentin teriar $:dentin* de reacie3&

*iagnosticarea corect* a unei leziuni fisurale "n stadiile incipiente este dificil* dac* se utilizeaz* exclusiv metodele clasice de inspecie 'i palpare /n cazul "n care leziunea este necavitar*, la examenul clinic se o%serv* urm*toarele situaii: - an ocluzal colorat i decalcifiat - examenul prin radiografie %ite-4ing ne indic* dac* este sau nu prezent* demineralizare dentinar*+ "n cazul "n care nu este prezent*, diagnosticul este carie de smal+ demineralizarea dentinar* indic* existena unei carii necavitare de dentin* - 'an ocluzal colorat 'i orificiu mic de deschidere - carie cavitar*+ /n afar* de examinarea clinic*, este necesar* aplicarea mi,loacelor complementare de diagnostic, de tipul radiografiei %ite-4ing, deoarece retenionare sondei poate fi determinat* de morfologia retentiv* a 'anului

2i,loace complementare de diagnostic al cariilor fisurale:

- radiografia bite-wing - radiotransparena evideniaz* demineralizarea esutului dentinar+ - radiografia bite-wing digitizat - evalueaz* radiodensitatea esuturilor dentare+ - sistemul FOT $5i%er 9ptical <ransilumination& 'i !i-FOT $#igital-59<!& - detectorul electronic - dispozitive laser cu fluorescen

(((& L+,(-.( C/0(1/2+ 3014(5/L+

Apar frecvent la nivelul suprafeelor netede aflate imediat su% punctul de contact, datorit* lipsei condiiilor de "ndep*rtare a pl*cii %acteriene prin me=canismele de autocur*ire 'i cur*ire artificial* Aspectul morfopatologic pentru caria de smal este de triunghi cu %aza la exterior 'i v-rful c*tre dentin*, iar din momentul atingerii ,onciunii amelo-dentinare evoluia este su% forma unui triunghi cu %aza spre exterior 'i v-rful indreptat spre peretele parapulpar

()& L+,(-.( C/0(1/2+ C+0)(C/L+

0eziunile carioase din treimea cervical* apar pe dinii cu convexitate accentuat* a feelor vesti%ulare 'i orale 'i la pacieni cu risc cariogen crescut la care nu mai exist* protecie a suprafeelor netede ca urmare a tul%ur*rilor salivare 'i igienei %uco-dentare deficitare )aria cervical* limitat* la ,onciunea smal-cement apare iniial su% forma unor pete cretoase $carii de smal&, care se intind "n suprafa* paralel cu marginea gingival* #up* o perioad* de timp se extind "n profunzime 'i duc la apariia complicaiilor pulpare 0e sunt caracteristice fenomene de hipersensi%ilitate 'i hiperestezie

Caria radicular, este caracteristic* de o%icei la persoanele cu v-rste peste >?-@? ani la care se expun suprefeele radiculare "n mediul oral, ca urmare a recesiunii parodontale .uprafeele radiculare, de'i expuse secreiei salivare 'i peria,ului %uco-dentar dezvolt* carii de cement datorit* structurii lor particulare (voluia este iniial "n suprafa* cu extindere rapid* "n dentin* /n cazul unei evoluii acute caria radicular* poate determina secionarea coroanei dentare

)& -zura dentar

/6raziunea este cauzat* de aciunea prin frecare a materialelor exogene asupra suprafeelor dentare $alimente, paste a%razive, pul%eri dentrifice a%razive, perii de dini foarte aspre, 'lefuirea voluntar* a dinilor "n cursul unor evenimente religioase&+ /triia descrie leziunile ap*rute "n urma contactelor dento-dentare funcionale sau parafuncionale+ fenomen de uzur* al suprafeelor dentare "ntre ele, de o%icei nu apar "n zona cervical* ci incizal sau ocluzal 'i, uzual, sunt suprafee plane sau depresiuni "n dentin* cu margini %ine delimitate+ se produce la nivelul marginilor incizale, suprafeelor ocluzale 'i aproximale prin exercitarea am%elor funcii ale aparatului dento-maxilar: masticaia, deglutiia+ poate fi extins* p-n* la cote patologice, prin tul%ur*ri structurale de mineralizare a dinilor sau prin disfuncii

+roziunea reprezint pierderea de esut dur dentar "n urma aciunii unor su%stane chimice exogene $sucuri acidulate, la marii consumatori de citrice, %*uturi car%onatate sau regurgitarea sucului gastric "n %oala ulceroas*, contact profesional cu acizi A la%orani, lucr*tori "n fa%ricile de acumulatori&+ eroziunile pot apare pe feele vesti%ulare sau orale, atac* 'i dezintegreaz* at-t smalul c-t 'i dentina, implic* de o%icei distrugeri mari dentare f*r* linii sau unghiuri ascuite Atunci c-nd leziunile apar lingual sau platinal, principalul factor cauzator poate fi considerat refluxul gastro A esofagian (roziunea este o lips* de su%stan* dur* dentar* ce nu afecteaz suprafeele ocluzale Leziunile a6fractive sunt leziuni cervicale ce nu pot fi asociate cu nici un factor cauzator+ fiind frecvent clasificate "n trecut ca 3leziuni cervicale idiopatice;

5i6lio"rafie
A0#(.)6 )9BC(0-BA#!909G!( 1(C<B6 .<(6#(C<! .! 2(#!)! .<92A<909G(# 190!B92-DEEF AC#B((.)6 ) !0!(.)6 A-)!2(C<6B!0( )6 !9C92(B! #( .<!)0A, .<92A<909G!A$86)6B(.<!,CB:D&-DEEG .9B!C AC#B!AC,.<(5AC 0A)A<6.6-)AB!A #(C<ABA 1B9<9)9A0( .! <(HC!)!(# A19009C!A !A.! DEEE