Sunteți pe pagina 1din 76

Ieromonah Dr.

Ielru Iruleanu
vvv.leoIogie.nel
ARHEOLOGIALITURGIC
ABI5ERICII ORTODOXE
(LITURGICA GENERAL PARTEA I)
|D||||||, R|V|ZU|T
IDITURA IAISIANA
ZRICINI, 2010
2
NOJIUNI INTRODUCTIVE
I. Nn(iunca, nbicctu! i izvnarc!c Liturgicii.
Iilurgica esle disciIina leoIogic care se ocu cu sludiuI melodic i sislemalic aI
cuIluIui divin ubIic aI isericii Creline Orlodoxe.
ObiecluI Iilurgicii esle deci cu!tu!, rin care in(eIegem lolaIilalea acleIor, a formeIor
i a rnduieIiIor inlrebuin(ale de iseric sre cinslirea Iui Dumnezeu i a sfin(iIor Iui i
rin care ni se imrlele haruI mnluilor i sfin(ilor.
Denumirea de Llturglc se lrage ins de Ia cuvnluI grecesc \.i+ouyio (Iilurghia),
rin care aslzi in(eIegem doar sIu|ba euharislic, dar care in sens Iarg inseamn Iucru
oblesc, adic serviciu ubIic. In leoIogie cuvnluI Iilurghie se oale referi i Ia loale
acleIe de cuIl i chiar Ia loal Iucrarea sfin(iloare a isericii.
1
Tocmai de aceea enlru
disciIina dal se refer anume denumirea de Iilurgic. Un aIl moliv esle faluI c Sf.
Iilurghie ocu IocuI cenlraI in cuIluI orlodox, deci ornind de Ia esen(, dezvoIlm
inlreguI.
ObiecluI Iilurgicii are mai muIle subdiviziuni care sludiaz aarle sau comaraliv
diferile asecle aIe ei. CeIe mai imorlanle sunl:
1. Liturgica gcncra!, care sludiaz no(iuniIe generaIe Iegale de cuIl, isloria i
func(ia cuIluIui, no(iuniIe generaIe desre limuriIe Iilurgice, srblori, osluri, desre
IocauriIe de cuIl, iconografie, obiecle i veminle Iilurgice, recum i anumile asecle
Iegale de cIeruI svrilor de ceIe sfinle. Aceasl arle a Iilurgicii esle inrudil cu o
disciIin mai generaI numil rncc|cgic crciina sau |iscriccasca, iar noi, enlru a fi mai
exIici(i, am numil-o Arheo|oglu |lturglc u Blserlcll Ortodoxe, care acoer o arle din
ceea ce au numil-o leoIogii romni ,Iilurgica GeneraI.
2. Tipicu!, care exune schemalic rnduieIiIe serviciuIui divin de aslzi, avnd ca
sco indeIinirea corecl i exacl a sIu|beIor.
3. Liturgica spccia!, care se ocu cu sludiuI amnun(il aI formeIor i rnduieIiIor
de cuIl, avnd o arle isloric i una exegelic (adic de inlerrelare doclrinar i
simboIic).
1
i aslzi romano-caloIicii in(eIeg rin ,Iilurgie (ei nu zic ,Iilurghie) loale sIu|beIe isericii, iar enlru Dumnezeiasca
Iuharislie ei foIosesc lermenuI de ,missa.
3
4. ImnngraIia esle un comarlimenl seciaI aI Iilurgicii care se ocu cu sludiuI
Iilurgic, isloric i dogmalic aI imneIor Iilurgice. Acesl domeniu nu esle ur Iilurgic, dar
are o vaIoare foarle mare enlru sludiuI cuIluIui orlodox.
DisciIina Iilurgicii esle una foarle imorlanl i esle inrudil in rimuI rnd cu
Dogmalica, enlru c inlreguI cuIl esle o exresie a credin(ei noaslre, dar mai esle
inrudil i cu DreluI Canonic, cu OmiIelica i cu IasloraIa.
Izvnarc!c !iturgicii se ol imr(i in dou calegorii: indirecle i direcle. IzvoareIe
indirecle sunl loale aceIe scrieri, documenle sau lexle Iilerare care con(in referin(e
inlmIloare Ia cuIluI Iilurgic: fragmenle de lexle Iilurgice (rugciuni, exresii, formuIe),
inlerrelri sau informa(ii sumare asura rnduieIiIor sau formeIor de cuIl. Aici se
numr in rimuI rnd Sf. Scrilur, ScrieriIe Sfin(iIor Irin(i, RnduieIiIe MonahaIe i
CanoaneIe SinoadeIor Icumenice i IocaIe, recum i ceIe aIe Sfin(iIor Irin(i.
IzvoareIe direcle sunl oereIe scrise care au ca sco direcl exunerea unor
informa(ii riviloare Ia rnduiaIa, isloria i exIicarea cuIluIui in diferile elae de
dezvoIlare. O arle dinlre eIe sunl !ccuncnic sursc, iar aIleIe c|a|crari criiicc sau iiinijicc
aIe aceslora. Inlre eIe se numr in rimuI rnd loale cr(iIe de cuIl, recum i loale
scrieriIe alrislice cu caracler Iilurgic dinlre care aminlim:
- Di!ania cc|cr 12 pcsic|i
2
i in mod deosebil cailoIeIe 9 i 10 sec. I,
- pc|cgia | a Sj. |usiin Mariiru| i |i|cscju|
3
- sec. II,
- Rn!uia|a |iscriccasca cgipicana a Sf. IoIil RomanuI ( 235), idenlifical de
cercellori cu Tra!iia pcsic|ica (Aoo:o.txq |ooooot,)
4
,
- ,Ccnsiiiuii|c pcsic|icc sau czaninic|c Sjini|cr pcsic|i (Aoo:o.txot Lto:ooi),
in seciaI cr(iIe a II-a i a VIII-a
5
,
- Tcsiancniun Dcnini ncsiri jcsu Cnrisii, o scriere ,aocrif in Iimba Ialin, de
lradi(ie anliohian
6
,
2
Idilal in romnele in coIec(ia IS voI.1, ucureli 1979 i 1995.
3
Idilal in romnele in coIec(ia IS voI.2, ucureli 1980.
4
TexluI in romnele cu uneIe comenlarii au fosl edilale de Ir. Ielru uburuz, Sjniu| |pc|ii Rcnanu| i Tra!iia
pcsic|ica, Chiinu 2002, 264 .
5
Iucrarea esle us de ceIe mai muIle ori e seama Sf. CIemenl RomanuI, dar in reaIilale ea daleaz de rin anuI 380.
Tolui, aceasl Iucrare esle fundamenlaI in sludiuI isloriei cuIluIui in generaI i aI Iuharisliei in seciaI. Desre
imorlan(a Iilurgic a aceslei Iucrri a se vedea arlicoIuIui diaconuIui MihaiI }eIlov, Anccnc.tcxuc |ccnancs.cnu, in
H, +ox 3, cc. 113-119.
4
- TralaleIe desre rugciune: aI Iui TerluIian, aI Sf. Cirian aI Carlaginei i aI Iui
Origen,
- ,|tnc|cgnicnu| |ui Scrapicn !c Tnus (Igil) descoeril i edilal de Dmilrevski,
- ,Caicnczc|c Sf. ChiriI aI IerusaIimuIui
7
,
- ,Dc Sacrancniis a Sf. Ambrozie aI MiIanuIui,
- ,Dcscricrca pc|crinaju|ui |a |ccuri|c sjinic (Pcrcgrinaiic a! Icca Sancia) a eIerinei
sanioIe SiIvia Igeria (e Ia 384)
8
,
- ,Dcsprc icrarnia |iscriccasca a Iui Iseudo-Dionisie AreoagiluI (sec. V),
- ,Mqsiagcgia Sf. Maxim MrlurisiloruI ( 662),
- ,Dcscricrc a |iscricii i ccnicnp|aic nisiica (xx..otoo:txq to:oio xot :.oio
jio:txq 0.oio) a Sf. Gherman I, alriarhuI ConslanlinooIuIui ( 740),
- ,|xp|icarca Iiiurgnici Daruri|cr nai inainic Sjiniic a Iui Teodor SludiluI ( 826). Tol
eI a scris i un liic enlru mnslirea e care o conducea i care esle de o vaIoare
Iilurgic ineslimabiI,
- ,T|cuirca !unnczciciii Iiiurgnii(jqv.io :q, 0.io, ..t:oiio) i ,Dcsprc tiaa
in Hrisics a Sf. NicoIae CabasiIa (sec. XIV),
- O sinlez Iilurgic in inlrebri i rsunsuri a Sf. Simeon aI TesaIonicuIui (1429)
9

cea mai imorlanl Iucrare exegelic a cuIluIui.
Ne-au mai rmas o muI(ime de Iucrri Iilurgice mai aIes cu caractcr tipicnna!, ceIe
mai imorlanle fiind:
- Tipicu| Biscricii cc|ci nari a Sjinici Scjii !in Ccnsianiincpc| (sec. IX), numil Sqnaxaricn.
- Tipicu| Manasiirii Siu!icn (sec. IX), foIosil aroae lol in ImeriuI izanlin in sec.
IX-XIII.
- Tipicu| Manasiirii Sj. Sata cc| Sjinii (eIaboral in varianl finaI in sec. XI-XII) ceI
mai imorlanl liic din Rsril inlrebuin(al i aslzi.
10
6
O Iucrare aocrif, dar de o imorlan( foarle mare. Con(inuluI ei refIecl racliciIe Iilurgice anliohiene (Siria) din sec.
III-V.
7
Idi(ia in romnele: Id. IM aI OR, ucureli 2003.
8
n 2009 s-a editat n romnete o ediie bilingv (romn latin) a acestei Descrieri.
9
Irima lraducere romneasc a fosl inliluIal Vcrcata !c inirc|ari i raspunsuri, ucureli 1765. A doua edi(ie a Iui Toma
Teodorescu a arul cu lilIuI Traciai asupra iuiurcr !cgnc|cr crc!inci ncasirc cric!cxc..., ucureli 1865-1866. UIlima
edi(ie esle arul Ia Suceava 2000-2004, in dou voIume cu lilIuI Traiai.
5
O aIl izvor foarle imorlanl, care dei nu ne ofer Ia moduI direcl informa(ii islorice
sau arheoIogice desre cuIl, dar care con(ine alrimoniuI imnografic aI isericii, iI
rerezinl chiar cr(iIe de cuIl, desre care vom lrala Ia sfriluI aceslui curs. Aslzi
aceslea sunl lraduse in ma|orilalea IimbiIor din sa(iuI orlodox i nu numai.
In uIlimeIe dou secoIe sludiuI Iilurgic a cunoscul un rogres fr recedenl, chiar
dac con(inuluI Iucrrii esle mai muIl de cercelare a documenleIor vechi i de sinlez i
mai u(in cu un con(inul originaI. InceuluI unui aslfeI de sludiu, care Ia inceul lrebuia
s se ocue in rimuI rnd de edilarea (crilic) a lexleIor Iilurgice, I-a fcul leoIoguI
francez }acob Goar, care a edilal |tnc|cgnicnu| grcccsc
11
(Id. Iaris 1647, Vene(ia 1730 i
Graz 1960). Aceasl Iucrare a slal Ia baza sludiuIui liin(ific aI Iilurgicii, all in Rsril,
cl i in Aus. CercelriIe ins nu s-au oril aici, iar cei care s-au ocual ceI mai serios de
sludiuI Iilurgicii i de edilarea lexleIor crilice au fosl leoIogii rui. Ascensiunea Iilurgicii
ruse s-a daloral in rimuI rnd sislemuI inv(mnluIui leoIogic (care unea un accenl
foarle mare e sludiuI Iimbii greceli), dar i finan(riIor din arlea monarhiIor rui.
Cci mai impnrtan(i !iturgiti din Rsrit sunt:
- La grcci: Ianaghiolis TrembeIas i Ioannis IoundouIis
- La rui: r. Ivan Mansvelov, N. KrasnoseIlsev, AIexei Dimilrevskii, Ivan
Karabinov (marlirizal de comunili), MihaiI SkabaIanovici, r. AIexandr Schmemann
12
(Ia
Iaris i Nev York), N. D. Usenski, r. MihaiI }eIlov, .a.
13
Ma|orilalea dinlre ei au
dezvoIlal mai aIes arlea isloric a cuIluIui.
- La rnmni: eiscouI MeIchisedec lefnescu, r. VasiIe Milrofanovici, r. Ielre
VinliIescu (1887-1974), care a scris Iiiurgnicru| |xp|icai, Curs !c |nncgrajic, Spctc!anic i
10
A fosl lradus enlru rima dal in romnele Ia Iai in 1816 i reliril Ia Suceava in 2002. Ixisl i o edi(ie crilic
incomIel cu inlroducere i nole arul Ia ucureli, Idilura Credin(a Noaslr, 2003 (ieromonahuI Ielru
Iruleanu).
11
|ucnc|cgicn sitc Riiua|c Gracccrun ccnp|ccicns riius ci cr!incs Ditinac Iiiurgiac, cjjicicrun, sacrancnicrun,
ccnsccraiicnun, |cnc!iciicnun, juncrun, craiicnun, cun cui|i|ci pcrscnac, siaiui, tc| icnpcri ccngruics, juxia usun cricnia|is
ccc|csiac.
12
Trebuie s men(ionm c r. AIexandr Schmemann, lrind in Occidenl, a scris mai muIl ubIicislic Iilurgic cu roI
calehizalor. Oera aceslui remarcabiI Iilurgisl nu oale fi ins Iual drel aulorilale liin(ific.
13
CeIe mai imorlanle Iucrri aIe aceslor mari Iilurgili rui ol fi gsile e sile-uI URI:
hll://vvv.mzh.mrezha.ru/books.hlm, dar i e aIle Iinkuri care ornesc de acoIo.
6
Dunctnicic cic., i r. Ine ranile (1913-1984), care a scris cursuriIe universilare de
Iiiurgica Gcncra|a i Iiiurgica Spccia|a + zeci de arlicoIe i sludii leoIogice.
n Occidcnt exisl foarle muI(i cercellori ai cuIluIui orlodox (chiar dac ei sunl
romano-caloIici, iar unii chiar roleslan(i). Cei mai imorlan(i dinlre ei sunl Anlon
aumslark (m. 1886), }uan Maleos (1917-2003)
14
, MihaiI Arranz (1930-2008)
15
, Roberl Tafl,
.a. Cei mai muI(i dinlre ei sunl iezui(i de Ia |nsiiiuiu| !c Siu!ii Oricnia|c !in Rcna, de e
Ing Unitcrsiiaica Caic|ica Grcgcriana.
II. PRINCIPII GENERALE DE5PRE CULTUL CRE$TIN ORTODOX
ObiecluI de sludiu aI Iilurgicii, aa cum am mai sus, esle cu!tu! divin pub!ic, rin
care in(eIegem in generaI, lolaIilalea acleIor i senlimenleIor reIigioase rin care noi
inlrm in reIa(ie de comunicare i comuniune cu Dumnezeu.
Irivil in sensuI Iarg i generaIizal aI cuvnluIui, cu|tu| rerezinl lolaIilalea
sIu|beIor i rnduieIiIor bisericeli, recum i orice form i acl Iilurgic svril de un
cIeric consacral (sfin(il, hirolonil), rin care iserica cinslele e Dumnezeu, rimind de
Ia II i imrlind credincioiIor haruI sfin(ilor.
CuIluI are ca baz senlimenluI reIigios aI omuIui i selea Iui du Dumnezeu
concrelizal in ceIe lrei virlu(i cailaIe: credin(a, nde|dea i dragoslea. Ia eIe se adaug
i evIavia, care in cuIl are un roI cailaI, dar numai dac nu cade inlr-un ielism exageral.
Acesl senlimenl reIigios aI omuIui oale rmne ascuns sau s se manifesle Iunlric
i aceasl form de cuIl se numele cu!t intcrn sau subicctiv. II se oale manifesla rin
ielale, fale bune, rugciune Iunlric elc.). Desigur, aceasl form de cuIl esle
consideral nedesvril i chiar insuficienl.
Ixisl ins i o form vzul a cuIluIui care se manifesl rin acle reIigioase i riluri
i acesla se numele cu!t cxtcrn. Aceasl form de cuIl nu anlreneaz doar sufIeluI, ci i
lruuI, aslfeI omuI, in inlegrilalea Iui siho-fizic, aduce Iaud Iui Dumnezeu. O form
ideaI a cuIluIui esle cea care imbin acesle dou forme de cuIl.
14
O lraducere remarcabiI in Iimba romn a uneia din cr(iIe aceslui aulor: Cc|c|rarca Cutniu|ui in Iiiurgnia Bizaniina,
Idilura Renalerea, CIu| Naoca 2007, 220 ., iar aIla a fosl edilal in 2009, cu lilIuI: Uircnia |izaniina, arul Ia aceeai
edilur i lradus de aceIai Cezar Iogin.
15
Acesl Iilurgisl occidenlaI are un sile ersonaI vvv.migueI-arranz.nel cu lilIuriIe Ia loale IucrriIe scrise de eI, uneIe
fiind accesibiIe in formal eIeclronic.
7
In func(ie de numruI ersoaneIor care raclic cuIluI reIigios, cunoalem un cu!t
pcrsnna! sau particu!ar, raclical de o singur ersoan sau de un gru reslrns de
ersoane, dar indeendenl de socielalea reIigioas in care lriele. Ixisl ins i un cu!t
cn!cctiv sau pub!ic care esle cuIluI oficiaI aI isericii Orlodoxe i care esle, de fal,
obiecluI de sludiu aI Iilurgicii. Dei acesle dou forme de cuIl nu se excIud, ci se
comIeleaz, uor ne dm seama c forma ubIic a cuIluI esle suerioar ceIei
arlicuIare, inlrucl exrim mai bine ideea de comuniune i iubire dinlre crelini.
CuIluI divin ubIic aI isericii imIic nile condi(ii i resuune anumile reguIi:
a) Trebuie s se fac rin mi|Iocirea cIericiIor, a sfin(i(iIor sIu|ilori i care au haruI
de a exercila cuIluI divin,
b) Trebuie svril Ia limuri delerminale, in ziIe i ceasuri fixe i obIigalorii
enlru loal oblea crelineasc,
c) Trebuie svril in Iocauri anumile (biserici, aracIise, caeIe) deslinale
rugciunii coIeclive i consacrale svririi }erlfei euharislice,
d) Trebuie svril du un anumil liic fix i obIigaloriu enlru lo(i.
Cea mai concrel exresie a cuIluIui esle rugciunea, care esle convorbirea lainic
cu Dumnezeu. Dar cuIluI mai resuune i anumile gesluri i acle Iilurgice care de
asemenea inlr in sludiuI Iilurgicii i au o anumil imorlan( simboIic i raclic.
Desre cuIl mai sunem c eI are un inlreil sco:
- Latrcutic, de adorare i sIvire a Iui Dumnezeu
16
. TermenuI de adorare \o+.io,
esle rezerval numai Iui Dumnezeu Treime. Sfin(ii (dar i icoaneIe i sfinleIe moale)
rimesc doar o cinslire - oou\io, iar Iecioara Maria, o reacinslire - u.oou\io.
- 5Iin(itnr sau harismalic, de rimire a haruIui divin
17
. Acesl har se imrlele in
rimuI rnd rin SfinleIe Taine, dar i rin orice Iucrare a isericii.
- Didactic sau inv(loresc i calehelic. CuIluI are scouI de a ne inv(a adevruI de
credin( i de a ne da anumile sfaluri duhovniceli, all rin lroare, imne, slihiri elc., cl
mai aIes rin ciliriIe din Sf. Scrilur care se fac in cadruI cuIluIui i rin redic.
16
Ceea ce vine de Ia om sre Dumnezeu. Aceasla resuune i recunolin(a i muI(umirea noaslr adus Iui Dumnezeu
.u_oio+io
17
Ceea ce vine de Ia Dumnezeu sre om.
8
Sre deosebire de romano-caloIici sau roleslan(i care exagereaz doar un anumil
sco sau Ialur a cuIluIui, iserica Orlodox d o imorlan( luluror aceslor asecle, fr
a accenlua in mod deosebil nici una, fcnd chiar o imIelire a Ior.
III. A$EZMANTUL DIVIN AL CULTULUI CRE$TIN ORTODOX
$I ETAPELE LUI DE DEZVOLTARE
Dumnezeu, fcnd Iumea i e om, s-a odihnil in sfril, unnd aslfeI inceul
cinslirii ziIei a alea. Du cderea in cal a slrmoiIor nolri, Dumnezeu I-a inv(al
e om s aduc |erlfe rin care se reinchiuia }erlfa rscumrloare de e GoIgola.
Urmrind relulindeni in nalur urmeIe in(eIeciunii i ulerii Iui Dumnezeu, rimii
oameni ii exrimau sonlan senlimenleIe Ior de bucurie i muI(umire rin diferile cuvinle i
micri. AslfeI aar riluaIuriIe sfinle. Du rimirea Iegii roorocuI Moise a conslruil enlru
ooruI IsraeI corluI, a sfin(il ersoane enlru svrirea cuIluIui mozaic, a aezal srbloriIe
iudaice i formeIe de aducere a |erlfeIor.
In NouI Teslamenl, DomnuI Iisus Hrislos a us inceul cuIluIui reIigios crelin, a
inlemeial iserica i a aezal Taina Iuharisliei. Ia rnduI Ior, Sf. AosloIi, redicnd Ia
ooareIe gne IvangheIia, rsndeau lolodal i melodeIe de exercilare a cuIluIui
crelin, fcnd uneIe comIelri i exIica(ii necesare. Aceasl misiune a fosl reIual de
Ia Sf. AosloIi de clre Sfin(ii Irin(i, care Iumina(i fiind de DuhuI Sfnl, au aIcluil
rugciuni, sIu|be i riluaIuri, neschimbnd esen(a cuIluIui i avnd Ia baz lradi(ia
bisericeasc aosloIic. AslfeI cuIluI crelin orlodox a a|uns Ia cea mai mare inI(ime,
bog(ie i sIendoare
18
.
Ienlru o in(eIegere mai corecl a evoIu(iei cuIluIui orlodox, lrebuie s dislingem
cinci erioade de dezvoIlare aIe acesluia, dinlre care rimuI uncl nu esle o erioad
roriu-zis (in sensuI de dural), ci doar o imIinire i desvrire a reinchiuiriIor din
VechiuI Teslamenl i inceuluI evoIu(iei in mai muIle elae a cuIluIui divin in NouI
Teslamenl.
18
Dei cuIluI esle bazal e lradi(ia aosloIic care in esen(a ei nu oale fi schimbal, iserica admile lolui un asecl
dinamic in ce rivele evoIu(ia formeIor de cuIl. AslfeI de evoIu(ii ol avea Ioc i in rezenl i vor avea Ioc (i in
conlinuare, cl va exisla iserica.
9
1. 5ccn!u! I: insliluirea de clre MnluiloruI Hrislos a cuIluIui crelin, care are Ia
baz |erlfa euharislic i rinciiuI ,inchinrii in duh i in adevr (Ioan 4,24), i
dezvoIlarea rimar a aceslui cuIl de clre Sf. AosloIi i urmaii imedia(i ai aceslora.
19
2. Epnca pcrsccu(ii!nr (scc. II- anu! 313), cnd se dezvoIl rinciaIeIe rnduieIi
de cuIl i aar rimeIe Srblori inchinale MnluiloruIui i marliriIor. SIu|beIe se oficiau
in calacombe i in case arlicuIare
3. Pcrinada 313 726, cnd incee criza iconocIasl. Acum cuIluI cunoale ceI mai
mare avnl. NoleIe secifice aIe aceslei erioade sunl:
a) Conslruirea de Iocae de cuIl i dezvoIlarea arhileclurii i arlei bisericeli
b) DezvoIlarea cicIuIui ziInic aI sIu|beIor i a sislemuIui de Iaude bisericeli i a
imnografiei
c) Consliluirea i generaIizarea lexluIui ceIor dou anaforaIe Iilurgice: Iilurghia Sf.
VasiIe ceI Mare i cea aI Sf. Ioan Gur de Aur, dar i cea a DaruriIor mai inainle Sfin(ile.
d) Aari(ia ceIor mai muIle srblori, incIusiv aIe Maicii DomnuIui du SinoduI
aI III-Iea Icumenic din 431 de Ia Ifes
e) DezvoIlarea monahismuIui care a avul un roI cailaI in dezvoIlarea cuIluIui
orlodox
4. Pcrinada scc. IX-XIII in care au arul ceIe mai muIle crea(ii imnografice i au
Iual sfril elaeIe de dezvoIlare a sIu|beIor de ril bizanlin. Tol acum au Ioc crelinriIe
ooareIor sIave. CuIluI rsrilean se generaIizeaz in lol RsriluI Orlodox inlr-o form
aroae finaIizal
5. Dup sccn!u! a! XIII-!ca, cuIluI orlodox in aceasl erioad n-a mai suferil
modificri esen(iaIe, ci doar uneIe neinsemnale ce (in de lradi(iiIe isericiIor IocaIe. Un roI
imorlanl in aceasl erioad i n acum in are SfnluI Munle Alhos.
20
Un eIemenl
19
Irin anii '70 in sec. XX s-a dezvoIlal ideea recum c, cuIluI crelin rimar ar fi fosl in mare arle deendenl de ceI
sinagogaI. Ceva mai lrziu ins, s-a demonslral c aceasl leorie esle faIs. CuIluI crelin inlr-adevr a imrumulal
uneIe eIemenle aIe cuIluIui iudaic vechi, dar nu din ceI sinagogaI, care e mai lrziu chiar decl ceI crelin (enlru c s-a
dezvoIlal incend cu sec. II d. Hr. i s-a definilival in sec. IX-XIII).
20
A se vedea mai muIle amnunle in sludiuI noslru |tc|uia rn!uic|i|cr iipiccna|c in Rasariiu| Oric!cx. Siu!iu isicricc-
|iiurgic, in revisla ,Sludii TeoIogice nr.1/2006, . 63-99. Ie sile-uI noslru (vvv.leoIogie.nel) exisl o varianl
revizuil a aceslui sludiu.
10
foarle imorlanl Iegal de aceasl erioad esle aari(ia liaruIui i, rin aceasla,
generaIizarea cr(iIor de cuIl in baza unor lexle i rnduieIi (aroae) unanim accelale.
Du SinoduI IV Icumenic (451) o arle din crelinii din Orienl (co(ii monofizi(i,
siro-iacobi(i, neslorieni, armeni, elioienii abisinieni .a.) s-a desr(il de iserica
Orlodox, raclicnd i aslzi forme de cuIl ce difer de ceIe orlodoxe.
O rulur i mai mare s-a rodus in 1054, cnd crelinii din Aus s-a rul de
iserica UniversaI. Acesl Iucru a dus Ia formarea unui cuIl ausean numil romano-
caloIic. i n Ia 1054 crelinii din Aus aveau forme secifice de cuIl, dar aceslea nu
resuuneau o doclrin erelic i riluI Ialin nu era vzul ca ceva greil, ca acum.
CuIleIe roleslanle i neoroleslanle nu rezinl nici o vaIoare enlru sludiuI
Iilurgicii mai aIes daloril caracleruIui su a-ierarhic i ur simboIic.
11
BI5ERICA LOCA$ DE NCHINARE
1. Biscrica i dcnumiri!c ci.
CIdirea sau IocauI inchinal Iui Dumnezeu in care se adun credincioii enlru
rugciune i enlru rimirea haruIui DuhuIui Sfnl, rin SfinleIe Taine, se numele
biseric
21
.
CuvnluI romnesc blserlc rovine din IalinescuI |asi|ica - poot.txq
22
, i care Ia
rnduI Iui deriv din exresia greceasc: poot.txq oixo, - casa |nparaiu|ui. IchivaIenluI
grecesc ins inseamn adunare de credincioi .xx.qoio, adunare. AIle denumiri aIe
bisericii inlrebuin(ale in vechime: xitoxov, voo,, oivooo,, oivo,t,..
iserica esle ,casa DomnuIui i icoana Imr(iei Iui Dumnezeu. Ia esle cmara de
nunl in care sunlem chema(i s ne Iogodim cu Hrislos MireIe ceI Ceresc. Ia esle MunleIe
Sinai in care ni se descoer Dumnezeu i ne inva( orunciIe Iui i IerusaIimuI ceI de Sus
(SionuI) in care sunlem chema(i s srblorim ,IaliIe ceIe venice. Sf. Maxim
MrlurisiloruI numele iserica ,CeruI e mnl, ea fiind i ,lronuI Iui Dumnezeu
fiindc aici, in chi nevzul, sl de fa( Insui MnluiloruI Hrislos, inlr-o rezen(
deosebil i Iin de sIav, ce nu se conlrazice i nici nu excIude alolrezen(a Iui, ci o face
mai reaI inlr-un anumil Ioc. Deci, biserica esle un Ioca inchinal Iui Dumnezeu, dar i
Sfin(iIor Iui, care uneori sunl aIei ca ocrolilori ai IcaeIor divine.
23
Du exlerioruI i menirea ei, biserica, oale fi de mai muIle feIuri: aracIis, biseric
(obinuil), sobor sau caledraI.
Parac!isu! esle o bisericu( ce se gsele in inlerioruI unei case sau cIdiri i se
foIosele lemorar sau enlru loldeauna, ca o inIocuire a bisericii (din I. greac ara-
ekkIesia in Ioc de biseric).
5nbnru! esle o biseric mare unde sIu|esc un sobor de reo(i (de obicei in orae).
21
Cnd acesl cuvnl aare cu Iiler mic, eI se refer Ia IocauI de inchinare, iar cnd esle cu ma|uscuI (iseric),
lermenuI se refer ,TruuI lainic aI DomnuIui sau Ia iserica ca Inslilu(ie divino-uman.
22
Isle imorlanl de accenlual c acesl lermen a fosl foIosil inc de Seluaginla, referindu-se Ia TemIuI din IerusaIim (II
IaraIiomena 4,9 i 6,13)
23
De aici a arul rin fiIier sIavon exresia de Hran a| Biscricii.
12
Catcdra!a esle soboruI in care se afI caledra eiscouIui. Irin urmare, inlr-o earhie
nu oale exisla decl o singur caledraI i anume, biserica in care a fosl inlronizal ierarhuI
IocuIui i unde eI sIu|ele ceI mai des, mai aIes Ia mariIe srblori.
2. Apari(ia biscricii ca !nca dc cu!t
In VechiuI Teslamenl de Ia Adam i n Ia Moise credincioii nu aveau Iocauri
seciaIe de cuIl. Ii svreau cuIluI sub ceruI Iiber i in diferile Iocuri: Cain i AbeI
aduceau |erlfe in cm, Noe e IocuI unde a ieil din corabie, Avraam e munleIe Moria,
Iacob in aluiI elc.
SIu|irea inlr-un anumil Ioca s-a inceul de Ia Moise, cruia Dumnezeu i-a oruncil s
fac ,CorluI Mrluriei, dndu-i msuriIe exacle aIe edificiuIui ce lrebuia conslruil (cj.
|circ XXV-XV||)
24
. CorluI a fosl rimuI Ioca sfnl inchinal AdevraluIui Dumnezeu. Du
chiuI corluIui, mai lrziu, SoIomon a conslruil e munleIe Moria, in IerusaIim, rimuI
TemIu. RegeIe Iersiei Nabucodonosor in urma invaziei a dislrus TemIuI. Dar, du
inloarcerea din calivilalea babiIonic, iudeii au zidil ceI de aI doiIea lemIu in care s-a
rugal i MnluiloruI i care a fosl dislrus de clre romani in anuI 70 du Hrislos
25
.
In TeslamenluI HaruIui, DomnuI Iisus Hrislos a lrimis e ucenicii si s binevesleasc
Ia loal Iumea, ins nu Ie-a indical un Ioc anume enlru svrirea sIu|beIor. Hrislos ia
inv(al sa sc incninc in !un i a!ctar (Ioan 4:24), iar rin aceasla nu a negIi|al nicidecum IocuI
deslinal rugciunii, ci doar a schimbal accenluI de Ia Ioc
26
i de Ia aIle formaIil(i Iegale de
cuIl, Ia slarea duhovniceasc necesar svririi cuIluIui. II ersonaI s-a rugal in diferile
Iocuri: in usliu, e munle, in grdina Ghelsimani elc., iar enlru svrirea Iuharisliei
MnluiloruI a aIes foioruI din Sion, care devine rima biseric crelin.
In rimeIe lrei veacuri crelinii se adunau enlru a svri Iuharislia in caseIe
credincioiIor mai inslri(i in anumile inceri care se numeau icoase (din I. greac oixo,
cas).
24
Aceasla inseamn c Dumnezeu a reveIal omenirea desre feIuI in care oamenii ar lrebui s zideasc IocauI Iui
Dumnezeu. Deci acesla nu oale fi conslruil oricum.
25
Acesl Iucru s-a inlmIal in mod sigur du un Ian roviden(iaI aI Iui Dumnezeu, inlrucl, odal cu aari(ia
crelinismuIui nu mai era nevoie de aceI TemIu aI Iegii Vechi i nici de |erlfeIe sngeroase aduse in eI.
26
Ia iudei, IocuI de aducere a |erlfei Iui Dumnezeu era doar TemIuI din IerusaIim. Odal cu drmarea acesluia, nu s-au
mai adus nici un feI de |erlf din arlea Ior.
13
In anii in care rigoaneIe asura creliniIor clau un caracler mai riguros,
credincioii se refugiau in aa numileIe calacombe, care, conform IegisIa(iei ImeriuIui
Roman, nu erau suuse erchezi(iiIor.
Catacnmbc!c (din Iimba Ialin caiacun|as ga|cric su|icrana) sunl nile cimilire
sublerane in care crelinii din rimeIe lrei veacuri ii inmormnlau rosa(ii. IIe Ie mai
serveau drel adosl i Ioca de rugciune in limuI ersecu(iiIor.
In |uruI Romei exislau circa 35-40 calacombe. IIe urlau (i oarl i acum) numeIe
rorielariIor crora au aar(inul Ia inceul leriloriiIe reseclive sau numeIe marliriIor mai
rinciaIi din eIe, de exemIu: calacombeIe Sf. Sebaslian, Sf. CaIisl, Sf. DomiliIIa .a.
CalacombeIe au inf(iarea unor Iungi coridoare sublerane, de obicei slrmle (rareori
deesc Irgimea de un melru), uneIe mai |oase, aIleIe mai inaIle, liale verlicaI in ere(ii
de slnc (o roc vuIcanic uor de lial dar desluI de rezislenl) Ia diferile adncimi, de Ia
4 n Ia 15 m sub mnl. Incrucindu-se i suraunndu-se acesle coridoare,
formeaz un uria i comIical Iabirinl, care ocu o surafa( de 250 ha cu o Iungime
lolaI de 100 km. CalacombeIe comunic cu surafa(a rin aa numileIe |uninarii, nile
rsufIlori slrmle care servesc enlru aerisirea i iIuminarea inlerioruIui.
De-a IunguI coridoareIor in ere(ii IaleraIi sunl sale nile inceri mici, mi|Iocii i
mai mari. IrimeIe se numesc cublcu|e nile groni(e (colIoane) enlru inmormnlare:
CeIe mi|Iocii se numesc crlpte, iar ceIe mai mari cupe|e. CrileIe i caeIeIe serveau
enlru rugciune. In eIe inceau de Ia 70 n Ia 150 credincioi.
Du ubIicarea IdicluIui de loIeran( reIigioas de Ia MiIan de Conslanlin ceI Mare,
in anuI 313, se une cal ersecu(iiIor imolriva isericii Creline i crelinismuI devine
reIigie loIeral de Slal, iar mai aoi, du anuI 380 dominanl in inlreg ImeriuI Roman
de Rsril i Aus. SIu|beIe creline ince s se svreasc neslingheril in Iocauri mre(e.
In loale cenlreIe imorlanle aIe Iumii creline din sec. IV-V se inaI( biserici, uneIe mai
frumoase decl aIleIe, rin arla conslruc(iei, rin dimensiuni, rin bog(ia i sIendoarea
Ior, dnd aslfeI nalere unei adevrale arle. IxemIuI ceI mai slrIucilor iI d insui
Conslanlin ceI Mare, care a|ulal i incura|al de maica sa Sf. IIena ini(iaz camania de
zidire a unor mre(e biserici din ConslanlinooI, Roma, IerusaIim i aIle Iocuri din |ara
Sfnl.
14
A5PECTUL EXTERIOR AL BI5ERICILOR CRE$TINE
ModuI de conslruire a SfinleIor Iocae n-a fosl aceIai loldeauna i relulindeni. Ia
inceul aceslea aveau foarle muIle eIemenle comune, dar in lim sliIuriIe de bisericii s-au
dezvoIlal in func(ie de erioada isloric, zona geografic i de menlaIilalea i erceerea
sensuIui i rosluIui IocauIui de cuIl. Incend cu sec. IV s-au formal mai muIle sliIuri de
arhileclur dinlre care rimuI, in ordine cronoIogic esle stl|u| buzl|lcu|, comun enlru
aroae loale zoneIe ImeriuIui Romano-izanlin.
Denumirea de baziIic se ddea Ia greco-romani unor sIi ubIice sau imrleli,
unde se adunau cel(enii enlru a holri uneIe robIeme imorlanle aIe sociel(ii. In
erioada in care crelinismuI se rsndele Iarg inlre greco-romani, baziIiciIe erau ceIe
mai mre(e cIdiri. Ial de ce acesl sliI de arhileclur a fosl foIosil drel modeI enlru
conslruirea sfinleIor Icauri, adic ceea ce era consideral mai frumos i mai mre(, a fosl
inchinal Iui Dumnezeu.
aziIiciIe au de obicei forma drelunghiuIar, dar i lral sau in form de cruce. O
nol secific baziIiciIor esle rezen(a coIoaneIor. In inlerior baziIiciIe se imarl, rin
rnduri de coIoane, in 3 sau 5 nave. aziIiciIe, de ceIe mai muIle ori nu au cuoI, ci un
acoeri boIlil cu boI(i semiciIindrice. Du asecluI exlerior sunl asemnloare cu o
corabie.
CeIe mai imorlanle baziIici sunl:
a) de tlp Orlentu|: aziIica Nalerii DomnuIui din elIeem sec. IV i VI, aziIica Sf.
NicoIae din Mira i comIexuI baziIicaI Sf. Simeon SlInicuI de Ing Anliohia sec. V-
VI,
b) de tlp Occldentu|: aziIica Sf. IaveI din Roma sec. IV, aziIica Sf. CIemenl din
Roma sec. V, aziIica Sf. Sabina i aziIica Sanla Maria-Ma|ore (Maggiore) sec. IV-V,
renumil enlru mozaicuriIe saIe, dou baziIici din Ravena inchinale Sf. AoIinarie sec.
IV-V.
aziIici de li OccidenlaI inlInim i in Rsril. Cea mai cunoscul aslzi esle aziIica
Sf. Dimilrie din TesaIonic. In ce rivele ComIexuI SfnluIui Mormnl cu aziIica Sfinlei
Cruci din IerusaIim, numil i Marlyrion, veche din limuI Iui Conslanlin ceI Mare, aslzi
de fal nu mai slreaz forma ei baziIicaI, ci are o arhileclur comIex i hibrid, cu
15
muIle eIemenle romane din limuI CruciadeIor. MuIle aIle din bisericiIe de li baziIicaI au
fosl dislruse sau ur i simIu Ii s-a schimbal arhileclura originaI. SluriIe arheoIogice
aral c aslfeI de baziIici au exislal i in Dobrogea i in mai muIle Iocuri de e maIuI sudic
aI Dunrii.
(iserica SfnluIui Mormnl din IerusaIim: 1 inirarca, 2 piaira ungcrii, 3 |iscrica |nticrii, 7
Mcrnniu| Dcnnu|ui, 13 Gc|gcia (|ccu| rasiignirii).
AIle sliIuri mai imorlanle sunl ce s-a dezvoIlal in decursuI limuIui (in ordinea
cronoIogic):
a) n Rsrit
1. izanlin
2. SliIuri na(ionaIe i IocaIe (moIdovenesc, romnesc medievaI, brncovenesc, rusesc,
baIcanic, elc.) sau combinale, cum esle sliIuI bisericiIor basarabene din sec. XIX-XX.
b) n Apus
1. Romanic
2. Golic
3. Renascenlisl (aI Renalerii), care a dezvoIlal lrei aIle sliIuri secundare: baroc,
rococo, elc.
5ti!u! bizantin
In secoIeIe IV-V araIeI cu sliIuI baziIicaI, ia nalere in Rsril sliIuI bizanlin, IeagnuI
cruia esle orauI izan( (ConslanlinooI).
16
Aceslui nou sliI ii sunl secifice:
conslruirea in form lral, de cerc, slea oclagonaI sau cruce cu bra(eIe egaIe,
ere(ii ce formeaz exlremeIe edificiuIui au forma absidaI (de semicerc)
acoeriuI cuImineaz cu o cuoI / lurI.
SliIuI bizanlin, incend cu sec. VI i n in sec. XV, devine dominanl in lol
ImeriuI izanlin. Cu limuI ins, s-a dezvoIlal i un sliI neo-bizanlin, care are Ia baza
vechiuI sliI bizanlin, dar imrumul i uneIe eIemenle de arhileclur modern.
Cea mai imorlanl biseric din Iume ce aar(ine sliIuIui vechi bizanlin esle
CaledraIa Sfnla Sofia din ConslanlinooI.
27
AIle biserici vechi aar(innd aceslui sliI sunl:
a) in ConslanlinooI: Sf. Irina, Sfin(ii Serghie i Vach, Haghia Theolokos, Chora, .a.
b) in aIle zone de infIuen( veche bizanlin: Sf. VilaIie din Ravena, Adormirea Maicii
DomnuIui din Niceea, Nea Moni (Noua Mnslire) din Hios i ma|orilalea bisericiIor
cenlraIe (kalhoIikon) din SfnluI Munle Alhos,
27
Aceasl CaledraI a fosl conslruil inlre ani 532-535 de clre imraluI Iuslinian, e IocuI unei biserici mai vechi din
limuI Sf. Conslanlin ceI Mare. Ia esle ceI mai mare Ioca de cuIl orlodox. Isle in form aroae lral (77 x 71,70 m.),
are o cuoI uria cu inI(imea de 54 m i diamelruI de 31 m lurI care domin inlreg inlerioruI bisericii, in inlerior
sunl 107 coIoane i numeroase gaIerii i baIcoane, locmai de aceea esle numil uneori ,iserica cea Mare. Iere(ii erau
infrumuse(a(i cu mozaic auril din care s-au slral doar u(ine fragmenle. In anuI 1453, cnd a fosl cuceril
ConslanlinooIuI, Sf. Sofia a fosl fcul moschee, iar in 1847, in urma resiuniIor inlerna(ionaIe, Sf. Sofia a fosl reslaural
i fcul muzeu inlerna(ionaI, cum esle i n aslzi. ( sc tc!ca ancxa cu Caic!ra|a Sjnia Scjia !in Ccnsianiincpc| |a
sjriiu| accsiui curs.)
17
c) muIle aIle biserici din aIcani, |riIe Romne i Rusia (incIuznd i Ucraina de
aslzi i mai aIes KievuI). Aceslea ins foarle rar slreaz sliIuI bizanlin ur. Aar foarle
muIle eIemenle de arhileclur IocaI ouIar, mai aIes in MoIdova i Rusia.
5ti!u! rnmanic
IaraIeI cu sliIuriIe baziIicaI i bizanlin din Rsril, in Iumea crelin din Aus se
formeaz un nou sliI numil romunlc. II ia nalere in eoca Iui CaroI ceI Mare (sec.
VIII-IX). IeagnuI Iui esle Iran(a i norduI IlaIiei (Iombardia), de unde se rsndele in
lol AusuI, devenind sliIuI oficiaI aI caloIicismuIui din sec.X-XIII. isericiIe de sliI romanic
se disling rin masivilalea conslruc(iei i asecluI Ior uneori greoi. Ia inlrare au dou lurIe
asemnloare cIoolni(eIor. Ioarle muIl redomin scuIlura decoraliv.
5ti!u! gntic
Acesl sliI aare in a doua |umlale a sec. XII sub infIuen(a CruciadeIor. Ialria Iui
esle Iran(a. In comara(ie cu sliIuI romanic, bisericiIe de sliI golic sunl zveIle cu lurIe i
cuoIe foarle inaIle (uneori esle 50 m) de form iramidaI, cu vrfuri ca sgeala. In
inlerioruI Ior iclura esle inIocuil de scuIlura monumenlaI: slalui giganlice i
ornamenle vegelaIe care acoer surafa(a ere(iIor i a coIoaneIor. AogeuI su, sliIuI
golic i I-a alins in sec. XV. Cea mai cunoscul biseric, dar nu i cea rerezenlaliv
enlru acesl sliI esle CaledraIa Nolre-Dame de Iaris. O Iarg rsndire a aceslui sliI a
avul Ioc in |riIe de }os, Germania, AngIia i |riIe Scandinave. Incend cu sec. XVI eI
cedeaz in fa(a unui nou sliI, aI renalerii.
sc tc!ca inagini|c !c nai jcs, carc rcj|ccia |iscrici a|c accsicr !cua sii|uri. prina sii|u| rcnanic (jranccz), iar a
!cua sii|u| gciic.
18
5ti!u! rcnasccntist
Acesl sliI aare mai inli in IIoren(a sre sfriluI IvuIui Mediu sub infIuen(a
siriluIui Renalerii, care se manifesl rinlr-o lendin( de inloarcere Ia arla Romei, a
Greciei anlice. In sliIuI Renalerii s-a ivil iclura in uIei inlrebuin(al ca rinciaI mi|Ioc
decoraliv enlru imodobirea inlerioruIui. isericiIe se deosebesc radicaI de ceIe in sliI
golic. Iredomin o singur cuoI, dar de dimensiuni mari. Ia inlrare i in inlerior
redomin coIoaneIe in sliIuI vechiIor greco-romani. Cea mai imorlanl biseric
aar(innd aceslui sliI esle CaledraIa SfnluI Ielru sec. XVI. AIluri de ea ol fi
men(ionale: DomuI din IIoren(a (Sanla Maria deI Iiore) sec. XIV, mai muIle biserici din
Vene(ia i CaledraIa Sf. Isaac din Ielersburg, sec. XIX unuI din monumenleIe de infIuen(
occidenlaI in arhileclura orlodox rus. Aceasl infIuen( a inceul mai aIes incend cu
eoca Iui Ielru ceI Mare (sec. XVIII).
nscmntatca simbn!ic a Inrmc!nr biscricii
Icnd cunolin( cu sliIuriIe de arhileclur bisericeasc, am observal c biserica
crelin are diferile forme care au clal o mare rsndire incIusiv daloril Ieglurii Ior
simboIice cu inv(lura de credin(. De exemIu,
a) forma de coruble simboIizeaz corabia care ne duce Ia IimanuI ceI Iinilil
Imr(ia Iui Dumnezeu. Iumea esle marea zbuciumal a vie(ii, iar iserica esle
corabia. Irecum corabia Iui Noe a saIval e cei credincioi de olo, aa i corabia
isericii Creline Orlodoxe ne oale saIva de focuI ceI venic,
b) forma de cruce ne aral c Ia lemeIia isericii sl Sf. Cruce rin care am
dobndil rscumrarea i mnluirea,
c) forma de steu opt-unghlu|ur (sleaua de Ia elIeem) simboIizeaz iserica ca
slea conducloare care aral oameniIor caIea sre via(a venic,
d) forma de cerc simboIizeaz venicia isericii Iui Hrislos i semnuI dragoslei
Iui nesfrile fa( de omenire. Aa recum cercuI nu are sfril, lol aa i iserica va
dinui venic. Voi zidi iserica Mea i or(iIe iaduIui nu o vor birui (Malei 16,18)
zice Insui MnluiloruI.
Du asecluI Ior exlerior, bisericiIe se mai deosebesc de aIle cIdiri rin acoeriuI
cu cuoI. CuoIa simboIizeaz ceruI. Ia rnduI ei, cuoIa esle incununal cu o Cruce.
19
Crucea de e cuoI oale fi de mai muIle feIuri. Uneori sub cruce inlInim un semicerc,
care simboIizeaz ancora simboIuI seran(ei creline, dar i semiIuna musuIman
infrnl de Sf. Cruce, in urma dezrobirii ooareIor creline de sub |uguI oloman.
NumruI lurIeIor / cuoIeIor de e biseric variaz de Ia una n Ia lreisrezece i
chiar mai muIle. Iiecare numr de cuoIe nu esle inlmIlor, ci oarl un caracler
simboIic. Aa, de exemIu, o cuoI simboIizeaz CauI isericii MnluiloruI Hrislos,
lrei cuoIe Sfnla Treime, cinci DomnuI Iisus Hrislos i cei alru evangheIili, ale
ceIe 7 daruri aIe Sf. Duh revrsale esle crelini, nou ceIe 9 cele ingereli, lreisrezece
MnluiloruI i cei 12 aosloIi.
Uneori inlInim biserici in dou ela|e. Aceasl form de arhileclur bisericeasc
refigureaz iserica cereasc lriumfloare i cea mnleasc Iulloare.
ANEXELE BI5ERICE$TI
Inc de Ia inceul, e Ing bisericiIe roriu-zise au inceul a se dezvoIla lol feIuI de
cIdiri i inceri anexe, menile aIlor Iucrri aIe isericii. Uneori aceslea fceau arle din
aceIai comIex arhileclonic, iar aIleori consliluiau cIdiri aarle. CeIe mai imorlanle
dinlre eIe sunl:
1. BAPTI5TERIUL (o+io+qiov / balislerium) incere deslinal
bolezuIui calehumeniIor sau Ioc seciaI rezerval in saleIe bisericii sau inlr-o anex
IaleraI unde se afI unuI sau mai muIle bazine, de obicei in form de cruce, unde erau
boleza(i calehumenii, indiferenl de vrsla Ior.
2. 5KEVOFYLAKION (oi.uou\oiiov, oioioviiov / diaconicum, vesliarum) -
incere in care se slrau SfinleIe Vase, cr(iIe i veminleIe bisericeli. Tol aici se
uleau slra, in cnitci sau aricjcricn, DaruriIe mai inainle Sfin(ile (SfinleIe Taine
uscale), recum i SfnluI i MareIe Mir. Din acesle molive, rnduieIiIe vechi de sIu|b
revd anumile rocesiuni ce imIicau i acesl Ioc seciaI. SkevofyIakion-uI era ceI mai
adesea aIiil ziduIui IaleraI de sud aI bisericii, in dreluI narlhexuIui, iar cu limuI a
fosl deIasal in arlea IaleraI a AIlaruIui, consliluind vemnlria de aslzi.
28
28
Iersoana insrcinal cu slrarea odoareIor din skevofyIakion se numea s|ctcjq|ax.
20
3. AGHIA5MATARUL (oyiooo+o) incere cu un mic bazin sau chiar izvor
unde se sfin(ea i se slra aa sfin(il. ArheoIogia crelin cunoale diferile
aghiasmalare dinlre care uneIe izvorau de sub biserici, iar aIleIe care devenise adevrale
bi cu ae lmduiloare. In func(ie de formeIe i deslina(ia aceslui aghiasmalar, uneori
acesla era numil i io\uq0o / Iavoarum.
Un Ioc aarle rinlre acesle Iocae adiacenle bisericii iI ocu criptc!c care sunl nile
inceri sublerane sub aIlaruI bisericii sau sub ronaosuI ei. De muIle ori, mai aIes in
bisericiIe medievaIe moIdoveneli, clilorii sau anumi(i ierarhi de vaz erau inmormnla(i
in acesle crile. MuIle dinlre eIe se afI Ia surafa(, in ronaos sau sub ziduriIe inlerioare
sau exlerioare aIe bisericiIor. Acesl obicei rivilor Ia o ingroare deosebil a mariIor
ersonaIil(i esle foarle vechi, cci i imra(ii bizanlini erau ingroa(i in biserici.
Tolui, IocuI ,cIasic de inmormnlare a credincioiIor, mai aIes a mireniIor, a fosl din
loldeauna cimitiru! (ioii+qiov ,Ioc de odihn). Monahii, in mnsliri, sunl i ei
ingroa(i in cimilire comune, dar du o rnduiaI u(in diferil.
Inv(lura crelin desre invierea mor(iIor inc de Ia inceuluri a imus
credincioiIor o gri| deosebil fa( de cei rosa(i. Insui sensuI cuvnluIui cimilir ne
vorbele desre faluI c enlru un crelin moarlea nu esle aIlceva decl un somn din care
cei adormi(i ,se vor lrezi in Ziua }udec(ii de Aoi.
Du cuvinleIe Sfinlei Scriluri (Iacere 3:19), crelinii isericii rimare inmormnlau
lruuriIe confra(iIor adormi(i in mnl, e un Ioc aIes, in grdini sau e cmii. CimilireIe
se fceau in afara oraeIor i saleIor (disciIin care se slreaz ar(iaI i in rezenl),
deoarece IegiIe civiIe din ImeriuI Roman nu ermileau inmormnlarea mor(iIor in
curinsuI IocaIil(iIor de lrai, robabiI mai muIl enlru molive sanilar-igienice.
iserica Orlodox inlerzice incinerarea (arderea) lruuriIor ceIor mor(i i condamn
racliciIe de deshumare (dezgroare) a mor(iIor du un anumil numr de ani.
Crelinii se inmormnleaz cu fa(a sre Rsril, enlru c de Ia Rsril va veni
MnluiloruI s |udece viii i mor(ii. Ia cli se une in mod obIigalor o cruce drel
mrlurie c rosaluI esle crelin. Rslignirea din mi|IocuI cimiliruIui sau de Ia inlrare
adeverele faluI c rin Cruce MnluiloruI a rscumral lol neamuI omenesc incend
21
de Ia Adam, care morl fiind, alela cu credin( e Mesia ceI fgduil. Iomii i fIoriIe din
cimilire aminlesc desre grdina RaiuIui, sunl simboIuI cinslirii ceIor rosa(i i vorbesc
desre reIigiozilalea credincioiIor i vrednicia reoluIui.
A5PECTUL INTERIOR AL BI5ERICII CRE$TINE
1. mpr(irca tradi(inna! a Biscricii
isericiIe orlodoxe, all ceIe mai vechi, cl i ceIe mai noi slreaz neschimbal, indiferenl
de sliIuI i forma Ior, imr(irea inlerioar a vechiIor biserici creline in ceIe lrei r(i: a!tar, nans
i prnnans.
Menirea sau func(ia Iilurgic a fiecrei r(i esle bine delerminal inc de Ia inceul.
AIlaruI incerea cea mai dinIunlru i cea mai sfnl a bisericii era deslinal cIeruIui
sIu|ilor. NaosuI era IocuI ceIor credincioi, iar ronaosuI era deslinal ceIor care inc nu
fceau arle din comunilalea crelin, dar se regleau s devin membrii ei rin olez,
adic calehumenii (,cei chema(i). Tol in ronaos se mai afIau i aa numi(ii enilen(i
crelinii excIui lemorar din comunilale enlru anumile cale.
DeIimilarea aceslor lrei inceri s-a fcul inc de Ia inceul in mod vizibiI rin
anumile eIemenle de arhileclur.
DeIimilarea inlre AIlar i naos se fcea Ia inceul rinlr-un griIa| (grdu( sau bar),
din care mai lrziu a evoIual iconoslasuI sau calaeleasma.
DeIimilarea inlre naos i ronaos se fcea rinlr-un erele cu lrei ui sau rin nile
iIoni foarle groi. Aceasl deIimilare a inceul s-i iard imorlan(a odal cu sIbirea
reseclrii disciIinei calehumenaluIui (sec. VI-VIII).
2. Prnnansu! mcnirca !ui n trccut i n prczcnt
IronaosuI (arlea din saleIe naosuIui narthcx, vo0qL) esle incerea de Ia
inlrarea in biseric. II se imarle in dou r(i: ronaosuI inlerior i ronaosuI exlerior sau
ridvoruI deschis, adic incerea de Ia fa(ada de aus a bisericii mrginil de coIoane
raguI bisericii, numil i cxnnarthcx. Inlre ridvoruI deschis i ronaos oale exisla i o
lind care se numele cndnnarthcx.
In lrecul ronaosuI era menil calehumeniIor i enilen(iIor, iar du surafa( se
egaIa cu naosuI.
22
Catchumcnii, e msura derinderii inv(lurii evangheIice i reglirii clre Sf.
olez se imr(eau in lrei lrele:
1. Ascu|ttorll calehumenii care abia veneau in biseric. Ior Ii se ermilea s inlre
in ronaos i s fac cunolin( cu credin(a, s ascuIle CuvnluI Iui Dumnezeu.
2. ngenunchlu(ll calehumenii care aveau dreluI s se roage in genunchi.
3. Cel ctre |umlnure calehumenii candida(i enlru Sf. olez (inscrii in Iisl).
To(i calehumenii se afIau in ronaos n Ia cuvinleIe diaconuIui C(i sunle(i
chema(i, iei(i., cnd erau nevoi(i s rseasc biserica.
Pcnitcn(ii, du greulalea caleIor fcule i niveIuI Ior de ocin( se imr(eau in
alru lrele:
1. P|ngtorll enilen(ii care in limuI sIu|bei slleau e raguI bisericii i
lnguindu-se cu Iacrimi rugau e credincioii care inlrau in biseric s se roage enlru ei.
2. Ascu|ttorll enilen(ii care aveau dreluI s slea in ronaos enlru ca s
ascuIle CuvnluI Iui Dumnezeu i inv(luriIe redicaloruIui, dar care rseau iserica
odal cu calehumenii.
3. ngenunchlu(ll (czlorii) enilen(ii care uleau s se roage in naos, dar care
rseau biserica odal cu calehumenii. Asura Ior reo(ii i eiscoii cileau rugciuni e
care ei Ie ascuIlau in genunchi.
4. Cel cure stteuu cu credlncloll enilen(ii care uleau s inlre in naos i s
arlicie Ia Iilurghia deIin imreun cu credincioii, dar fr ca s se imrleasc cu
Sf. Taine.
In lrecul, conform rnduieIii bisericeli, in ronaos se cileau CeasuriIe, se sIu|ea Iilia,
Iavecerni(a, Miezonolica, uneIe Taine i Ierurgii: se cileau IedriIe de Ia olez, se fcea
Taina Mrlurisirii, SIu|ba Inmormnlrii elc.
Odal cu disari(ia disciIinei calehumenaluIui i a enilen(ei ubIice, ronaosuI i-a
ierdul insemnlalea i menirea sa, devenind lol mai mic i mai mic, incl in bisericiIe din
ziIeIe noaslre se slreaz mai muIl simboIic. Aici reoluI cilele rugciunea femeii Iehuze,
lol aici slau femeiIe care sunl in necur(ia fireasc.
23
In uneIe biserici deasura ronaosuIui se afI caIasu!
29
un baIcon deslinal coruIui
bisericesc.
IronaosuI mai servele drel anlicamer in care se vnd Iumnri, rescuri, icoane i
aIle alribule de cuIl.
3. Nansu! mcnirca i pr(i!c !ui.
Sa(iuI dinlre AIlar i ronaos formeaz naosuI (din greac: voo, nav, corabie). In
rimeIe secoIe, naosuI avea forma unei inceri drelunghiuIare desr(ile in inlerior rin
coIoane in lrei sec(iuni, numile nave. Nava din cenlru, fiind mai incloare era deslinal
cIeruIui sIu|ilor, cea din dreala enlru brba(i, iar cea din slnga enlru femei. Tol aceasl
deslina(ie o aveau i ceIe lrei ui care duceau in naos. Ia inlrarea in naos slleau enilen(ii
din lreala a III-a i a IV-a, iar inainlea Ior credincioii brba(i i femei, fiecare in sec(iunea
sa, du reguIa slricl reseclal e alunci.
Denumirea de naos-nav vine de Ia ideea c aici se refugiaz credincioii enlru a se
saIva de vaIuriIe mrii vie(ii, recum oarecnd Noe de aeIe olouIui.
Tol in naos se gsesc: soIeea, amvonuI, slrniIe, slrana arhiereasc, anaIoageIe,
sfeniceIe, oIicandruI i iconoslasuI.
5OLEEA IocuI e care esle zidil AIlaruI i fixal iconoslasuI i esle mai inaIl decl
resluI inlerioruIui bisericii. Aceasl inI(ime avanseaz e un anumil sa(iu din fa(a
iconoslasuIui i se numele soIee (din greac: q oo\.io ridiclur). In arlea de Ia urcare,
soIeea are una sau dou lrele. In lrecul e eIe slleau iodiaconii i cile(ii. I(imea soIeii
era Ia inceul muIl mai mare decl in rezenl, deoarece aici se gseau slraneIe cnlre(iIor,
eiscouIui, slare(uIui, imraluIui i chiar aIe dregloriIor mai mari ai slaluIui. Tol aici
credincioii rimeau Sfnla Imrlanie. In rezenl, soIeea servele cIeruIui sIu|ilor i
cnlre(iIor.
30
AMVONUL (din greac oov Ioc inaIl) esle un Ioc inaIl, ,o scen Ia care se a|unge
rin urcarea unor lrele i care are i un anaIog fix, de unde se cilesc AosloIuI, IvangheIia
i se roslesc rediciIe. Aslzi aceasl form de Amvon se slreaz doar in bisericiIe de sliI
29
Termen de origine neogreac. Unii numesc acesl baIcon cajasi sau chiar cajasiru, ceea ce nu esle corecl din uncl de
vedere Iilerar.
30
Desre simboIuI soIeii afIm de Ia alriarhuI Sofronie aI IerusaIimuIui c ea esle sre inchiuirea ruIui de foc care
desarle e cei cloi de cei dre(i. Nu in(eIegem exacl sensuI aceslui simboIism. II lrebuie rivil, robabiI, cu referire
Ia vreo veche func(ie a soIeii, cci din alribu(iiIe de aslzi aIe ei nu desrindem i nici nu inluim un aslfeI de simboIism.
24
bizanlin sau neobizanlin (in Grecia, Ciru, Alhos i in uneIe din Romnia). In bisericiIe
conslruile in sliIuri arhileclonice noi, acesl Amvon Iisele. II esle inIocuil inlr-un feI de
lreleIe de form semirolund care reIungesc soIeea in fa(a SfinleIor Ui. AmvonuI esle
deslinal reo(iIor i diaconiIor enlru roslirea IcleniiIor, cilirea Sfinlei IvangheIii i enlru
redic. AmvonuI simboIizeaz ialra de Ia ua MormnluIui, de unde ingeruI a veslil
Invierea DomnuIui. TreleIe AmvonuIui sunl i o inchiuire a scrii Iui Iacov, care Ieag
ceruI cu mnluI.
AMVONUL ARHIERE5C rerezinl (mai aIes in iserica rus) o scen orlabiI, cu
una sau dou lrele, silual in mi|IocuI naosuIui, sub oIicandru. Ie eI se roag arhiereuI Ia
inceuluI Iilurghiei, Ia IoIieIeu, Ia Te-Deum-uri .a. IreoluI se foIosele de AmvonuI
arhieresc numai Ia srbloarea InI(rii Sfinlei Cruci, cnd svrele rnduiaIa InI(rii
Sfinlei Cruci. Diaconii cilesc Ia sIu|ba arhiereasc Sfnla IvangheIie, iar iodiaconii se urc
numai e lreleIe Iui alunci cnd a|ul arhiereuIui. AmvonuIui arhieresc i se mai zice i
catcdr (io0qoo scaun) enlru c uneori, mai aIes Ia Iilurghie, e acesl amvon se une
i scaunuI arhieresc.
In bisericiIe in sliI bizanlin catcdra cpiscnpa! cu AmvonuI ei are o imorlan( foarle
mare, chiar i alunci cnd nu sIu|ele ierarhuI sau nici nu esle rezenl.
31
Aceasl caledr
arhiereasc esle de obicei amIasal Ing ereleIe sudic aI bisericii, in arlea dreal, Ia
mi|IocuI naosuIui. In mnsliri, Ing aceasl caledr mai oale fi una, mai mic, deslinal
slare(uIui.
In vechime, drel Amvon servea chiar scaunuI/,lronuI de Ia IocuI InaIl. Acesl scaun
era foarle inaIl, incl arhiereuI vedea de acoIo (esle Sfnla Mas) lol ce se elrecea in
biseric. Ins, du generaIizarea iconoslasuIui, AmvonuI din AIlar nu mai ulea servi
drel Ioc de redic aI arhiereuIui, enlru c eI nu mai ulea fi vzul i auzil bine. TronuI a
rmas deci cu o imorlan( doar simboIic.
5TRNILE CANTREJILOR sunl aezale e soIee de-a dreala i de-a slnga
amvonuIui, i sunl deslinale enlru cnlarea succesiv numil cnlare anlifonic (anlifon
gIas-conlra-gIas).
31
Mai muIl decl all, in rimuI rnd ea esle rezenl in loale bisericiIe, sre ea se cdele ca i cum ar fi arhiereuI de fa(
i de Ia ea reoluI cere binecuvnlare (Iecndu-se n Ia mnl in direc(ia aceslui scaun arhieresc) inainle de fiecare sIu|b.
Irin urmare, acesl scaun esle simboIuI rezen(ei arhiereuIui.
25
In aroierea slraneIor, mai aIes in bisericiIe arohiaIe, se afI prapnrii sau sleaguriIe
bisericeli. Iraorii sunl nile buc(i de nz (100 x 60) fixale e o r|in de Iemn in
forma crucii cu bra(uI verlicaI mai Iung. Ie raori sunl iclale chiuriIe sfinle aIe
MnluiloruIui, Maicii DomnuIui i aIe sfin(iIor. Iraorii simboIizeaz sleaguI Iui Hrislos in
|uruI cruia se adun credincioii Ia Iula cu vr|mauI neamuIui omenesc. Originea Ior se
lrage de Ia sleaguI cu Sf. Cruce ce I-a cIuzil e Conslanlin ceI Mare in Iula biruiloare
imolriva Iui Maxen(iu.
ANALOGUL esle un amvon orlabiI in form de lribun, de obicei acoeril cu
nz, i servele enlru cilire. AnaIoguI fix e care se un SfinleIe Icoane sre inchinare
se numele lelraod (din gr. ,cu alru icioare). TelraoadeIe ol fi scuIlale in Iemn.
In arlea slng Ia inlrarea in naos (uneori in ronaos) se gsele lelraoduI rosa(iIor
sau masa enlru Ianahid.
32
POLICANDRUL esle un sfenic mare cu mai muIle rnduri de Iumnri ag(al cu un
Ian( de cuoIa bisericii. II simboIizeaz Iumina Iui Hrislos care in limuI sIu|beIor se
coboar din cer i Iumineaz luluror. IoIicandreIe ol avea forme diferile. In Sf. Munle
Alhos i aslzi exisl oIicandre care se rolesc i se cIalin in anumile momenle aIe
SIu|beIor, mai aIes Ia IoIieIeu.
5FE$NICELE sunl nile slalive cu icior e care se un IumnriIe arinse ca s ard.
De-a IunguI ere(iIor naosuIui se gsesc strni!c (o+ooioioo) nile scaune e care se
ol aeza credincioii (in mnsliri cIugrii) blrni i boInavi, sau chiar i cei snloi
fizic in momenleIe cnd se oale de ezul.
ICONO5TA5UL (catapctcasma)
DeIimilarea inlre naos i AIlar se face rinlr-un erele de Iemn sau mai rar din ialr,
acoeril cu icoane, care se numele iconoslas, calaeleasm sau lmI. Originea
iconoslasuIui vine din sec. IV de e limuI Sf. VasiIe ceI Mare. Ia inceul eI era foarle
simIu i se asemna mai muIl cu un grdu( in saleIe cruia se fixa o erdea. ObiceiuI de
a imodobi iconoslasuI cu icoane a inceul s se rsndeasc indeosebi du aI VII-Iea
Sinod Icumenic (anuI 787), Ia care a fosl analemizal iconocIasmuI.
32
Isle mai muIl un obicei rusesc i nu esle de fal obIigaloriu.
26
Conform rogramuIui iconografic bizanlin, iconoslasuI lrebuie s aib 5 rnduri /
ela|e (de fal, de Ia 3 Ia 9), in fiecare rnd fiind aezale anumile icoane, in func(ie de
ierarhia ersoaneIor rerezenlale e eIe.
Rndu| l iI formeaz ceIe 3 ui care duc in Sf. AIlar i icoaneIe din aroierea Ior.
Ua de Ia mi|Ioc esle formal din dou ui care se numesc 5Iintc!c Ui, deoarece
enlru c rin eIe se scol SfinleIe Daruri, dar i enlru c eIe sunl deslinale numai ceIor
sfin(i(i (eisco, reol i diacon). IIe se mai numesc i Ui!c mprtcti. Denumirea de
,imrleli vine de Ia faluI c rin acesle ui inlr, Ia Sfnla Iilurghie, Insui ImraluI
SIavei i Se |erlfele enlru mnluirea credincioiIor. Tol rin acesle ui inlrau in lrecul
binecredincioii imra(i (domnilori, (ari, regi) cnd se imrleau cu SfinleIe Taine.
33
Deschiderea SfinleIor Ui simboIizeaz (de ceIe mai muIle ori) deschiderea uiIor RaiuIui.
In saleIe SfinleIor Ui alrn pcrdcaua sau dvera
34
, care in anumile momenle aIe
sIu|bei se inchide i se deschide rin lragere. Inchiderea ei simboIizeaz umbrirea TaineIor,
cci minlea noaslr mrginil nu oale curinde TaineIe Iui Dumnezeu, iar deschiderea ei
simboIizeaz c Insui Dumnezeu ne descoer nou acesle Taine rin UnuI-Nscul IiuI
Su.
Ie SfinleIe Ui sunl zugrvile icoana unei Vesliri i icoaneIe ceIor alru evangheIili.
una Veslire esle rima vesle adus e mnl desre inlruarea IiuIui Iui Dumnezeu,
rin Care s-au deschis UiIe RaiuIui. IvangheIilii se icleaz e SfinleIe Ui, deoarece
evangheIia Ior bineveslele n Ia sfriluI veacuriIor luluror oameniIor desre caIea care
duce in Imr(ia Iui Dumnezeu.
33
Numeroase sludii aral c riluaIuI imrlirii imraluIui in izan(/(aruIui in Rusia a evoIual in lim. De exemIu,
in izan(, all Ia Sfnla Sofia, cl i Ia muIle aIle biserici, Ia inlrare (inlre endonarlhex i ronaos sau, in aIle r(i, inlre
ronaos i naos) exislau nile ui cenlraIe mari numile ,Ui Imrleli, rin care inlrau imraluI i cIericii i aIleIe
IaleraIe, rin care inlrau mirenii. CIericii mai mici inlrau i ei rin acesle Ui Imrleli, dar numai cnd erau in anumile
rocesiuni, in limuI sIu|bei.
Arhileclura bisericeasc rus a excIus acesle ui imrleli de Ia inlrare i, neavnd cu ce s Ie idenlifice in riluaIuriIe
Iegale de rezen(a (aruIui Ia sIu|b, a fcul confuzia de|a generaIizal inlre ,UiIe Imrleli i ,SfinleIe Ui, care fac
inlrarea in AIlar i rin care inlrau excIusiv cIericii. Ca urmare, (arii rui, Ia fiecare Iilurghie, inlrau rin SfinleIe Ui i se
imrleau in SfnluI AIlar, ca i cIericii Iucru e care imra(ii bizanlini iI fceau numai in ziua incoronrii. Un abuz
ce s-a imus o vreme in iserica Rus in acesl sens a fosl inlrarea rin SfinleIe Ui in AIlar a femeiIor (arine: Ana,
IIizavela i Icalerina II, in secoIuI aI XVII-Iea. (A se vedea sludiuI Iui .A. USIINSKIY, ,SlaluluI Iilurgic aI (aruIui in
iserica Rus i imrlirea Iui cu SfinleIe Taine. Sludiu islorico-Iilurgic (in I. rus) // Rev. ,`nenme 3anuciu, Mos-
cova 2/1996, . 130-170).
34
Dei Ia origine cuvnluI inseamn ,u ui, rin acesl lermen se subin(eIege erdeaua ce sl in saleIe SfinleIor
Ui. Iresuunem c acesl sens greil (,dvera) esle foIosil in sa(iuI romnesc din vremea cnd se sIu|ea sIavonele i
inainle de Crez se zicea scpu, cscpu., in lim ce se lrgea erdeaua. Romnii, nein(eIegnd ce inseamn acesl ,dveri,
au crezul c esle vorba de erdeaua care se lrage in aceI momenl. Olm enlru foIosirea cuvnluIui ,erdea (care nu ar
lrebui s ne deran|eze, chiar dac esle unuI devenil uzuaI).
27
In dreala SfinleIor Ui se icleaz icoana MnluiloruIui, iar in slnga a Ireasfinlei
Nscloare de Dumnezeu.
SfinleIe Ui au de o arle i de aIla ceIe dnu ui diacnncti: de miazzi i
miaznoale. Ie eIe sunl iclale icoaneIe Sfin(iIor ArhangheIi MihaiI i GavriiI, a Sfin(iIor
Arhidiaconi lefan i Iavrenlie sau a Sfin(iIor Iroroci Moise i Aaron. Acesle ui se numesc
,diaconeli, deoarece rin eIe ceI mai des inlr i ies diaconii, iar in rezenl i mirenii.
RnduI I se incheie in arlea dreal cu icoana hramuIui bisericii, iar in slnga cu
icoana unui sfnl mai muIl cinslil in IocaIilalea dal.
Inainlea icoaneIor din rnduI I se alrn candeIe i se un sfenice.
Sub acesl rnd de icoane se mai oale une un rnd de icoane care rerezinl diferile
scene din VechiuI Teslamenl: darea Iegii Iui Moise, |erlfa Iui Isaac, roorocuI MeIchisedec,
elc.
In rndu| ll (lll), deasura SfinleIor Ui se icleaz icoana Cina cea de Tain, iar
rin r(i icoaneIe ceIor 12 srblori mari.
In rndu| lll (ll) Ia mi|Ioc se icleaz icoana Deisis (din grecele rug), care
inf(ieaz e MnluiloruI e lronuI sIavei, iar Ia icioareIe Iui e Maica DomnuIui i Sf.
Ioan olezloruI, rugndu-se. Ie ambeIe r(i a aceslei icoane se icleaz icoaneIe Sf.
AosloIi i a urmaiIor Ior sfin(ii ierarhi.
In rndu| lV Ia cenlru se icleaz icoana Maicii DomnuIui cu miniIe ridicale sre
rugciune, iar in nleceIe ei esle iclal runcuI Hrislos. Ie de o arle i de aIla a aceslei
icoane se icleaz icoaneIe Sf. rooroci i alriarhi ai VechiuIui Teslamenl care au veslil
desre nalerea Iui Mesia din Iecioar.
In rndu| V Ia mi|Ioc se icleaz icoana Rslignirii MnluiloruIui, iar in dreala i
resecliv in slnga ei, slau icoaneIe Ireasfnlei Nscloare de Dumnezeu i a Sf. Ioan
TeoIoguI. Acesl rnd de iconoslas se imIinele cu icoaneIe sfin(iIor mucenici i a aIlor
sfin(i din Iegea HaruIui. In acesl caz iconoslasuI se incununeaz cu o crucc simI. Dac
ins acesl rnd nu se une (cum se inlmI ceI mai des), alunci o icoan in form de cruce
a Rslignirii MnluiloruIui i ceIe aIe Ireasfnlei Nscloare de Dumnezeu i Sf. Ioan
TeoIoguI se un ca o incununare a iconoslasuIui.
IconoslasuI simboIizeaz minunala scar a Iui Iacov e care se urc i se coboar
sfin(ii Iui Dumnezeu, i Ieglura dinlre iserica cereasc i cea mnleasc. Armonia
28
icoaneIor din iconoslas exrim ideea Iinl(ii isericii Iui Hrislos. Din uncl de vedere
leoIogic mai ulem considera c iconoslasuI nu esle un erele ce desarle AIlaruI de resluI
bisericii, ci esle mai degrab o fereaslr rin care rivim sre cer, all cl ne esle ingduil
s vedem i s curindem.
PICTURA BI5ERICEA5C. GENERALITJI
Iiclura bisericeasc esle slrns Iegal de IocauI de cuIl orlodox. Ia acoer, de
obicei, inlreaga surafa( inlerioar a bisericii, iar uneori chiar i surafa(a exlerioar (de
ex. Ia MnsliriIe Vorone(, MoIdovi(a, Sucevi(a, .a.). Cl rivele icoaneIe mobiIe
(orlabiIe), eIe sunl slrns Iegale nu numai de IocauI de cuIl, ci i de caseIe credincioiIor.
Orlodoxia nu oale fi conceul fr de icoane. Ienlru crelinuI orlodox icoana esle un
mi|Ioc de inlInire sau de comunicare inlre eI i Dumnezeu sau sfin(ii Si. Icoana nu e doar
o simI imagine sacr, ea ne d senlimenluI reaI aI rezen(ei Iui Dumnezeu i a sfin(iIor.
IcoaneIe se foIosesc in cuIluI orlodox inc din rimeIe veacuri aIe crelinismuIui. Din
lradi(ie se lie c Insui MnluiloruI i-a zugrvil reacuraluI Su chi e nz: rima
dal enlru regeIe Idesei Avgar, iar aIl dal, e drumuI Crucii, enlru Sf. Muceni(
Veronica. SfnluI Ioan Damaschin moliva exislen(a icoaneIor rin faluI c Hrislos CeI
Inlrual a avul un lru omenesc reaI, care a ulul i oale fi iclal, dar lolui nu un lru
obinuil, ci unuI indumnezeil, lransfigural. Tocmai de aceea adevraleIe icoane nu sunl
simIe rerezenlri aIe oameniIor Sfin(i, ci sunl redri aIe chiuriIor lransfigurale
duhovnicele. Aceasl sfin(enie i indumnezeire esle redal rin Iumin, aureoIa (nimbuI)
din |uruI cauIui unui Sfnl, iar in cazuI MnluiloruIui, in seciaI du Inviere, rinlr-o
Iumin in |uruI inlreguIui lru, nu doar in |uruI cauIui.
IeagnuI arlei bisericeli sunl calacombeIe. Irimii crelini zugrveau e ere(ii
calacombeIor, lol ce era mai sfnl enlru ei, rin aa numileIe simboIuri. IIe erau e in(eIes
numai creliniIor i aveau menirea de a zi laineIe credin(ei in Hrislos. Aa ,de exemIu,
ancora urla simboIuI seran(ei, orumbeIuI simboIuI DuhuIui Sfnl i aI bInde(ii
sufIeluIui crelinesc, asrea Ienix simboIuI Invierii, unuI simboIuI nemuririi (in
anlichilale se credea c unuI du moarle nu se descomune), cucouI simboIuI
invierii mor(iIor inainle de Infricoala }udecal, mieIuI (agne(uI) simboIuI MnluiloruIui,
crengu(a de msIin simboIuI cii, crinuI simboIuI cur(iei i aI caslil(ii, eleIe
29
simboIuI MnluiloruIui (denumirea greac de IXY`, formeaz ini(iaIeIe cuvinleIor Iisus
Hrislos IiuI Iui Dumnezeu MnluiloruI), vi(a de vie i couIe(uI cu ini simboIuI
Iuharisliei.
SemnuI Sf. Cruci (slauro|) era inchiuil de rimii crelini rin aa numileIe
monograme. Cea mai veche monogram, foIosil n Ia sfriluI sec. II, esle Iilera X sau
cum se mai numele ea crucea Sf. AosloI Andrei. In secoIuI III se adaug i Iilera , I ,
formnd semnuI de mai |os:
Mai lrziu Ia ea se adaug Iilera I, formndu-se semnuI numil nrisncn. Acesla mai
esle numil i ,semnuI Iui Conslanlin (1), iar incend cu anuI 335 acesl semn cal
form de cruce (2)
(1) (2)
Se mai scriau IilereIe de Ia inceuluI i sfriluI aIfabeluIui eIin ,A (aIfa) i ,O
(omega). Abia Ia sfriluI secoIuIui IV, inceuluI ceIui de aI V-Iea aare semnuI Crucii
roriu-zis, cu bra(eIe egaIe i care in lradi(ia Ialin avea bra(uI inferior mai Iung. Irin sec.
V se inlInesc Cruci care au e eIe rslignil un mieI, i numai du anuI 586 inlInim
Crucea cu MnluiloruI rslignil e ea.
Arla iclrii icoaneIor a cunoscul mai muIle sliIuri dinlre care ceIe mai rsndile
sunl sliIuriIe bizanlin i reaIisl. Adevrala iclur bisericeasc esle cea bizanlin i se
icleaz fie simIu, direcl e erele lehnoIogie numil lemera, sau rinlr-o lehnoIogie
mai comIical, dar mai rezislenl, numil fresc. iserica mai accel i icoaneIe in
mozaic, dar ceIe mai des inlInile sunl icoaneIe iclale e Iemn, desigur, lol du o
lehnoIogie seciaI.
30
Dei icoana esle cunoscul inc de limuriu
35
, abia erezia iconocIasmuIui (Iula
imolriva icoaneIor) a obIigal iserica s formuIeze o doclrin recis a icoaneIor, doclrin
definil Ia SinoduI aI VII-Iea ecumenic de Ia Niceea (787) i Ia SinoduI IocaI din
ConslanlinooI (842-843).
In decursuI isloriei isericii, all daloril evoIu(iei arlei bisericeli, cl mai aIes a
simboIuriIor i a inv(luriIor dogmalice desre anumile Srblori creline i desre Sfin(i,
iserica a fixal un anumil rogram iconografic numil i Cancn aI iclurii bisericeli. Irin
urmare, icoaneIe, all ceIe din inlerioruI bisericii, cl i ceIe din exlerior, nu ol fi iclale Ia
inlmIare. Ixisl o ordine reIaliv slricl de iclare a Ior. De exemIu, IanlocraloruI va fi
iclal lol limuI e lurIa din naosuI bisericii, mai |os se vor icla cei alru IvangheIili i
anumile scene raznicaIe. In aIlar se vor icla chiuri de ierarhi, in absideIe slraneIor
chiuri de mucenici, iar in saleIe naosuIui chiuri de cuvioi. In ridvor se vor icla
scene din VechiuI Teslamenl, in seciaI Izgonirea Iui Adam din Rai i }erlfa Iui Avraam, iar
e ereleIe din arlea de Aus (in cazuI bisericiIor cu inlrare IaleraI) sau e un aIl erele
din ridvor se va icla icoana Infricoloarei }udec(i.
Toale acesle icoane bizanline au o vaIoare simboIic ineslimabiI i eIe con(in uneori
idei dogmalice care nu ol fi redale in cuvinle aa de rofund cum sunl redale in icoane.
IorlreleIe renascenlisle, iclale de obicei in uIei, au ins o vaIoare leoIogic redus,
iar uneori conlravin dogmeIor i canoaneIor isericii Orlodoxe. SliIuI reaIisl nu esle
recunoscul de iseric i nu exrim corecl inv(lura desre sfin(enie in iserica
Orlodox.
IcoaneIe orlodoxe se cinslesc de clre crelini rin inchinare i srulare. Ia feI i
Crucea MnluiloruIui Hrislos, Sfnla IvangheIie i MoaleIe Sfin(iIor.
iserica Orlodox recunoale i cinslele deosebil anumile icoane numile ,fcloare
de minuni. De fal, loaleIe icoaneIe iclale canonic i sfin(ile ol i chiar sunl fcloare de
minuni. i dac o anumil icoan se deosebele de ceIeIaIle rin anumile daruri i harisme,
aceasla esle fie un semn de Ia Dumnezeu, fie o rsIal a credin(ei cuiva. iserica
recunoale i icoaneIe izvorloare de mir, de Iacrimi i chiar de snge. Trebuie lolui o
anumil alen(ie (ceea ce nu inseamn indemn Ia necredin(), enlru c in isloria isericii
au fosl i numeroase faIsuri care au sminlil i au amgil muI(imea de credincioi.
35
Dale recise desre exislen(a icoaneIor avem inc de Ia |umlalea sec. V, in erioada conlroverseIor hrisloIogice.
31
A|te slmbo|url cretlne techl.
5FANTUL ALTAR
ALTARUL (din Ialin aIlus inaIl i ara |erlfeInic / t.o:.tov, prcs|iicriun) esle
arlea rinciaI a bisericii creline, deoarece aici esle izvoruI a loal sfin(enia i lol aici se
svresc ceIe mai imorlanle sIu|be i in rimuI rnd Dumnezeiasca Iilurghie. In in(eIesuI
Ialin aI cuvnluIui, a|iar inseamn Sfnla Mas in(eIes care Ia ei i aslzi se slreaz. In
Rsril ins, lermenuI se refer Ia inlreguI sa(iu (incere) care incadreaz Sfnla Mas.
TermenuI vechi care desemna aceasla arle a bisericii sau mai exacl Ialforma mai inI(al
de Ia rsril rezerval reo(iIor esle - qo tina / |cna. Ia se mai numea i prcs|iicriu.
Inc din rimeIe veacuri crelinii ii zidesc AIlareIe sre rsril, deoarece Ia rsril a
fosl IdenuI, Ia rsril s-a svril mnluirea Iumii Hrislos fiind RsriluI CeI de Sus, i
lol de Ia rsril alelm cea de a doua venire a MnluiloruIui.
AIlaruI esle silual e Ioc mai inaIl fa( de resluI surafe(ei bisericii, devenind aslfeI
bine vzul de credincioi.
II simboIizeaz ceruI, RaiuI i IocuI unde MnluiloruI s-a nscul, a redical, a
limil, a muril, a invial i s-a inI(al Ia cer.
AIlaruI se mai numele Sfnla SfinleIor. In eI nu oale inlra nimeni afar de cei
sfin(i(i i aracIiserii care cu binecuvnlare sIu|esc Ior CanonuI 19 Iaodiceea. Calegoric
esle inlerzis inlrarea in AIlar a femeiIor CanonuI 44 Iaodiceea. Ixce(ie se face Ia
mnsliriIe de maici, unde in AIlar ol inlra Slare(a i aracIisiereIe maici vrslnice i
32
fecioreInice, care au binecuvnlare de Ia eisco, vezi CanonuI 15 aI SfnluIui Nichifor
MrlurisiloruI.
Ia mi|IocuI Sf. AIlar se afI Sfnla Mas sau Sf. IresloI. In coI(uI slng a Sf. AIlar se
afI IroscomidiaruI
36
. In arlea cea mai de Ia rsril a Sf. AIlar vis-a-vis cu Sf. Mas se afI
Locu| nu|t sau Scuunu| ce| de Sus. In lrecul acesla avea o imorlan( foarle mare, mai aIes
Ia Sfnla Sofia din ConslanlinooI, unde lronuI arhieresc, aIluri de ceIeIaIle scaune enlru
ierarhi i reo(i (numile sininrcncn) arau aezale e mai muIle niveIe, enlru a scoale in
eviden( ierarhizarea cIeruIui. Acesle lrele (care Ia Sfnla Sofia erau in numr de 7) aveau
i roIuI de a ridica scaunuI inlisllloruIui aslfeI ca eI s oale vedea e deasura Sfinlei
Mese i chiar s oal redica din aceI Ioc. Cu limuI aceasl func(ie de Ioc enlru redic
a fosl reIual de AmvonuI din biseric, de unde diaconii cileau IvangheIia.
5FANTA MA5
Sfnla Mas (q oyio +o.(o) esle o mas lral confec(ional din ialr sau Iemn
e care se aduce |erlfa cea fr de snge.
Sf. Mas simboIizeaz lronuI sIavei Iui Dumnezeu i MormnluI DomnuIui. Ia esle
IocuI rezen(ei lainice a MnluiloruIui ca }erlfilor i }erlf. Iorma ei lral simboIizeaz c
|erlfa cea fr de snge se aduce enlru credincioii din loale ceIe alru coI(uri aIe Iumii.
Sf. Mas se imbrac Ia sfin(irea ei in dou veminle. IrimuI vemnl esle cmaa sau
kalasarkia. Cmaa rmne neschimbal i esle confec(ional din maleriaI aIb de in sau
hasa. Ia simboIizeaz giuIgiuriIe de ingroare a MnluiloruIui. AI doiIea vemnl care se
imbrac esle cma esle inditinnu! sau indilia. II esle confec(ional din maleriaI
slrIucilor i de diferile cuIori (conform srbloriIor) care oale fi schimbal. IndilionuI
simboIizeaz sIava Iui Dumnezeu. In uneIe biserici se inlInesc Sf. Mese cu indilion
confec(ional din melaI re(ios i imodobil cu icoane.
Ie Sf. Mas se gsesc urmloareIe obiecle de cuIl: SfnluI Anlimis, Sfnla IvangheIie,
Sf. Cruce, ChivoluI i lrusa enlru olez.
36
TermenuI de ,|erlfeInic alribuil de Iilurgilii rui roscomidiaruIui nu esle inlru loluI corecl enlru c Sf. }erlf nu se
aduce Ia Iroscomidiar, acoIo doar se reglele, dar }erlfa nesngeroas se aduce e Sf. Mas. Anume IresloIuI lrebuie
numil ,|erlfeInic i nu IroscomidiaruI.
33
5FANTUL ANTIMI5 (ov:i in |cc !c i jivotov nasa) esle o bucal de nz de in sau
mlase de form drelunghiuIar (cu IaluriIe de 50-60 cm.), care se gsele Ia mi|IocuI Sf. Mese
i e care se sIu|ele Dumnezeiasca Iilurghie.
Ia mi|IocuI AnlimisuIui esle imrimal scena coborrii de e cruce i unerii in
mormnl a lruuIui MnluiloruIui. In coI(uri sunl iclale chiuriIe ceIor alru
evangheIili. In arlea de |os se afI inscri(ia cu men(iunea HramuIui isericii enlru care
esle dal AnlimisuI, dala i semnlura ierarhuIui care I-a dal. In saleIe AnlimisuIui, inlr-un
mic buzunra, esle cusul o rlicic din moaleIe unui sfnl mucenic.
Originea AnlimiseIor esle foarle comIex i ea esle Iegal de dou elae diferile: cea
re-icnocIasl i cea osl-iconocIasl.
Se lie c in eoca re-iconocIasl exisla obiceiuI (negeneraIizal i neobIigaloriu), de a
une in Sfnla Mas rliceIe din moaleIe marliriIor. Aceasl raclic ii are originea inc
in crelinismuI rimar i mai aIes in eoca ersecu(iiIor cnd, drel Ioc enlru Sfnla Mas
erau referale morminleIe marliriIor. Acesl obicei se refIecl in rezenl in sIu|ba de Sfin(ire
a isericii, cnd in Sfnla Mas lrebuie use rliceIe din moaleIe marliriIor.
37
Un aIl eIemenl aI isloriei anlimisuIui esl Iegal mai aIes de biserica Sfnla Sofia din
ConslanlinooI. AcoIo exisla obiceiuI de a imrli cu SfinleIe Taine in mai muIle Iocuri
(daloril numruIui mare de crelini), de aceea, in aceIe Iocuri se uneau nile msu(e de
Iemn sfin(ile care se numeau aniininscs. Denumirea aral cIar faluI c eIe aveau roIuI de a
inIocui Sfnla Mas (cenlraI). Acesl obicei a fosl imrumulal i de aIle biserici.
37
Nu se un rliceIe din moaleIe aIlor calegorii de Sfin(i, ci anume de Ia marliri, enlru c ei inii s-au |erlfil enlru
Hrislos i consliluie deci modeIuI suremei |erlfe.
34
Nu muIl du aceea, meseIe reseclive nu se mai sfin(eau, ci e eIe se unea o
mahram sfin(il care a rimil aceeai denumile de aniinis. Tol in acesl mahrame au
inceul s fie use i rliceIe cu SfinleIe Moale mai aIes enlru a arla credin(a in
SfinleIe Moale (Iucru desluI de imorlanl mai aIes du anuI 787 / 843), dar i aceasl
reguI nu era obIigalorie, mai aIes dac in Sfnla Mas de|a exislau Sfinle Moale.
38
InmuI(irea bisericiIor clilorile de diferi(i dreglori ai izan(uIui a dus Ia acordarea
slaluIui de aracIis arlicuIar. In acesl caz SfinleIe Mese nu se mai sfin(eau du ,loal
rnduiaIa, ci e eIe se uneau acesle mahrame care aveau i semnlura ierarhuIui, rin
aceasla dnd o aulorilale canonic aceslui anlimis.
39
Irin urmare, Ia inceul anlimiseIe se foIoseau doar in aracIiseIe arlicuIare
40
i in
bisericiIe cu Sf. Mas nesfin(il (fr Sf. Moale), iar incend cu sec. XVII inlrebuin(area
AnlimiseIor s-a exlins i Ia bisericiIe cu Sf. Mas sfin(il, robabiI mai muIl din molive
raclice, de a ulea uor aduna mirideIe, dar i din molive canonic-adminislralive, cci
AnlimisuI lrebuie obIigaloriu s fie semnal de eiscouI IocuIui, iar relragerea AnlimisuIui
inseamn Iisa dreluIui de a sIu|i Sf. Iilurghie in iserica resecliv.
41
SfnluI Anlimis esle inloldeauna inveIil inlr-o bucal de nz roie, care se numele
i!itnn. IIilonuI (din greac, inseamn ,a inveIi) esle u(in mai mare decl SfnluI Anlimis
i servele drel inveIiloare enlru eI. In rezenl, Ia sIu|ba Dumnezeielii Iilurghii, iIilonuI
i AnlimisuI se desfac Ia |cicnia pcniru cci cncnai, dar in vechime se desfcea doar iIilonuI,
abia inainle de Heruvic enlru aceIeai scouri raclice ca i ceIe de azi, iar AnlimisuI
(n in secoIuI aI XVII-Iea) sllea ermanenl deschis sub acoermnluI (indilia) Sfinlei
Mese, deci nu Ia vedere, ca aslzi.
Sf. Anlimis simboIizeaz giuIgiuriIe de ingroare, iar iIilonuI mahrama cu care a
fosl infural cauI MnluiloruIui.
38
i aslzi grecii un moale doar in Sfnla Mas, Ia Sfin(irea bisericii, nu i in anlimise.
39
Acesl subiecl esle dezblul e Iarg in Siniagna incniana, cap. V. Tol acoIo gsim men(iunea Iui ManuiI aI II-Iea,
alriarhuI ConslanlinooIuIui (1243-1255) care zice c ,anlimiseIe nu lrebuie use e fiecare Sf. Mas, ci numai e aceIea
desre care nu se lie dac au fosl sfin(ile, i eIe nu sunl necesare acoIo unde se lie c masa esle sfin(il. AceIai lez o
sus(ine i canonisluI Malei VIaslaris care sune c ,anlimiseIe se un e aceIe mese care nu au fosl consacrale rin acluI
sfin(irii, (Vezi Ir. Ielre VinliIescu, cp. cii., nola 399, .156). Isle cIar c acesle considera(ii nu iau in caIcuI vaIoare
canonic-|uridic a anlimisuIui, care robabiI nici nu era in vigoare, iar dac aulorii au (inul conl i de aceasla, inseamn c
ei s-au referil Ia cazuI in care Iilurghia esle sIu|il chiar de arhiereu care nu are nevoie s-i dea singur dreluI de a oficia
Iilurghia.
40
CanonisluI bizanlin Theodor aIsamon consider c anume aari(ia numeroaseIor aracIise a i fosl molivuI enlru
care anlimiseIe au devenil obIigalorii, (Vezi Ir. Ielre VinliIescu, Iiiurgnicru| |xp|icai, Id. 1998, .156).
41
Acesle informa(ii desre anlimis au fosl reIuale din sludiuI "An1nmnnc" aI rofesoriIor: c.ncs Muxau. (M.C.),
H.O. |cncs, A.B. Cu.xun, hll://vedomosli.mearh.ru/2005_3_4/11.hlm
35
Asemnlor iIilonuIui esle p!atu!
42
o bucal de nz roie care se foIosele Ia
imrlirea sIu|iloriIor i a credincioiIor.
In Sf. Anlimis se slreaz i un burele seciaI. Burctc!c esle confec(ional dinlr-o
Ianl acvalic numil musu, care, fiind uscal i resal, se sfin(ele i se foIosele Ia
slrngerea rliceIeIor de e disc i de e SfnluI Anlimis. II simboIizeaz aceI burele e
care oslaii I-au imbibal cu o(el i I-au alins de buzeIe MnluiloruIui Rslignil (Ioan 19,29).
5FANTA EVANGHELIE (din greac .uoyy.\iov vesle bun, imbucurloare) esle
carlea care curinde in sine inv(lura dumnezeiasc a MnluiloruIui Hrislos redal de cei
4 evangheIili: Malei, Marcu, Iuca i Ioan.
Ia se afI inloldeauna e Sfnla Mas deasura SfnluI Anlimis i simboIizeaz e
Insui MnluiloruI, Care a Iuminal Iumea cu Iumina inv(lurii Sfinlei IvangheIii.
IvangheIia esle inveIil inlr-o coerl arginlal sau auril i imodobil cu icoane: in
cenlru icoana Invierii, in coI(uri icoaneIe evangheIiliIor, iar in sale icoana
Rslignirii
43
.
Inlrucl Sf. Mas esle aIlaruI e care se |erlfele |erlfa de e GoIgola, aIluri de Sf.
IvangheIie se afI inloldeauna Sfnla Cruce.
Ie Sf. Mas Ia marginea ous se afI o culie in form de bisericu(, care se numele
CHIVOT ( iio+o,).
44
In eI se slreaz rliceIe uscale din Sf. Tru inmuiale in Sf.
Snge, deslinale imrlirii boInaviIor i oslaiIor e cmuI de Iul. Ienlru a fi zil de
raf, chivoluI esle acoeril cu un caac de slicI.
42
Termen sIavonesc care s-ar ulea lraduce cu cuvnluI ,balisl. Acesl esle de fal i rosluI IaluIui. In lrecul, du
imrlirea cu SfinleIe Taine, fiecare se lergea cu balisla sa, dar cu limuI s-a inlrodus un singur Ial (sau mai muIle)
care esle slral in biseric. Dac acesla a fosl lal cu Sfnl Snge, fie i din inlmIare, reoluI lrebuie s ia aIluI nou,
iar ceIui lal s-i dea foc i s sun ierarhuIui IocuIui inlmIarea.
43
Ia greci acesle icoane sunl use invers, iar uneIe IvangheIiare ruseli au in Ioc de icoana Rslignirii e cea a Sf. Treimi.
44
In Iimba rus ea se numele capcxpanunc.tnua, iar in lerminoIogie greco-Ialin, chivoluI se mai numele ci|criu.
36
ChivoluI simboIizeaz MormnluI DomnuIui, iar caacuI cuslodia, slra|a de Ia ua
MormnluIui. Iegal de chivol i de imrlirea boInaviIor, mai esle un obiecl Iilurgic
numil artnInr (o+ooiov / ,aoncua a duce ,Sfnla Iine, SfinleIe Daruri) o
culiu( in care se slreaz un micu( olir, o Iinguri(, o culiu( enlru sfnla Irlicic i o
slicIu( enlru vin simIu cu care se umezele rlicica de Sfinle Taine inainle de a fi
imrlil.
AIluri de chivol se afI trusa pcntru Bntcz o Idi( in care se slreaz SfnluI i
MareIe Mir enlru Taina Mirungerii, miruiloareIe i foarfeceIe enlru olez.
Un aIl obiecl Iegal de Sf. Mas esle scmisIcnicu! un sfenic mare cu ale candeIe.
II se afI in saleIe Sf. Mese i simboIizeaz ceIe 7 daruri aIe DuhuIui Sfnl. II imil
sfenicuI cu ale bra(e din VechiuI Teslamenl.
De Sfnla Mas au dreluI s se aroie i s se aling numai cei sfin(i(i.
PRO5COMIDIARUL $I ATRIBUTELE LUI
IroscomidiaruI esle o mas asemnloare Sfinlei Mese e care se reglesc in limuI
Iroscomidiei CinslileIe Daruri inea i vinuI enlru Iuharislie.
IroscomidiaruI du dimensiuni esle mai mic decl Sf. Mas. II nu se sfin(ele
recum Sf. Mas i are un sigur vemnl indilionuI.
IroscomidiaruI simboIizeaz all elera din elIeem cl i GoIgola.
VaseIe Iilurgice ce se slreaz Ia Iroscomidiar sunl urmloareIe: discuI, oliruI,
sleIu(a, coia, Iinguri(a i ocrove(eIe.
37
DI5CUL/Discnsu! (din greac oioio, laIger adnc) esle un laIger de melaI auril
sau arginlal, cu icior, e care se aaz Agne(uI i resluI rliceIeIor/mirideIor. DiscuI a
inlral in uzuI Iilurgic inc din veacuI aosloIic. Ia inceul eI era confec(ional din maleriaI
simIu: Iul, Iemn sau melaI obinuil i era foIosil adeseori fr icior, ca o farfurie sau co
mic, ca paicna de Ia romano-caloIici. Cu limuI, mai aIes du incelarea rigoaneIor, Ia
confec(ionarea Iui se inlrebuin(eaz maleriaIe re(ioase: aur, arginl elc.
Ie discos esle incruslal icoana Nalerii MnluiloruIui sau o Cruce simI (Ia greci).
II simboIizeaz iesIea in care S-a nscul Hrislos (Scjrcnic a| |crusa|inu|ui), dar i ialra e
care a fosl aezal TruuI Iui Hrislos du ogorrea de e Cruce (Sjniu| Gncrnan a|
Ccnsianiincpc|u|ui).
In afar de disc se mai foIosesc dou laIgere mai mici, unuI cu chiuI Sfinlei Cruci
e eI se reglele Agne(uI , i aIluI cu chiuI Maicii DomnuIui, care se foIosele Ia
scoalerea resluIui rliceIeIor.
POTIRUL (din greac: o+qiov ahar, io\uL cu) esle un ahar din melaI
auril sau arginlal, de forma unei cue, in care se reglele vinuI ameslecal cu a enlru
Sfnla Iuharislie. De aceea, cuvnluI ,olir se refer uneori Ia con(inuluI IoliruIui (I
Corinleni 10:16, 21), i nu Ia vasuI roriu-zis. IrololiuI IoliruIui esle aharuI foIosil de
MnluiloruI Ia Cina cea de Tain. SimboIic, IoliruI oale fi asocial cu coasla imuns a
MnluiloruIui, din care a curs snge i a.
In exlerior, IoliruI esle imodobil cu icoana MnluiloruIui, a Maicii DomnuIui, a
SfnluIui Ioan olezloruI, cu chiuI Sfinlei Cruci i a ceIor alru evangheIili. Ca i
DiscuI, IoliruI Ia inceul era foarle simIu, iar cu limuI s-a modifical n Ia asecluI din
rezenl. O bun erioad de lim s-au foIosil olireIe de Iemn
45
, iar aslzi exisl o lendin(
de a foIosi IolireIe cu ahare de slicI, care sunl desluI de comode, dar care rezinl i un
anumil ericoI.
Tol desre Iolir lrebuie s mai men(ionm urmloareIe:
45
Mai muIle sinoade ausene i unii ai, ca de exemIu Ieon aI IV-Iea (secoIuI aI X-Iea), au inlerzis uzuI olireIor de
Iemn. Aceasla aral c eIe inc se foIoseau, dar mai rar. Isle imorlanl all din uncl de vedere isloric, cl mai aIes
duhovnicesc o senlin(, alribuil de unii SfnluIui onifaciu, eisco de Mogunl (1 755), iar de aI(ii chiar SfnluIui Alha-
nasie ceI Mare (1 372), care sune c ,Odinioar reo(i de aur sIu|eau cu olire de Iemn, acum, dimolriv, reo(i de
Iemn sIu|esc in olire de aur (cf. IG, 1993, . 591).
38
Imrlirea dinlr-un singur Iolir a creliniIor unei comunil(i euharislice a fosl
vzul dinloldeauna ca un simboI aI unil(ii i comuniunii in Hrislos a luluror membriIor
aceIei comunil(i. In rimeIe veacuri creline, cnd numruI credincioiIor era desluI de
mic, nu se conceea ca inlr-o singur comunilale s fie mai muIle iserici/biserici, iar
aceasla, locmai din dorin(a de a subIinia aceasl unilale a luluror in |uruI aceIuiai Iolir
euharislic, avndu-se in vedere i vasuI, nu doar con(inuluI acesluia. Dar du crelerea
subslan(iaI a numruIui de credincioi, mai aIes in mariIe cel(i aIe izan(uIui, nu mai era
osibiI ca in eIe s fie o singur biseric, i alunci simboIismuI imrlirii dinlr-un singur
Iolir s-a redus Ia ideea imrlirii din aceIai con(inul aI IoliruIui, adic AceIai Hrislos
mrlurisil i rimil de clre lo(i, nu i Ia IoliruI ca vas Iilurgic.
i mai lrziu, in mariIe caledraIe bizanline, dar mai aIes Ia Sfnla Sofia, enlru a
imrli mai organizal muI(imea de credincioi, in aceeai biseric se foIoseau mai muIle
Iolire, raclica fiind inlInil i aslzi in uneIe iserici de Iimb greac i mai aIes in
iserica Orlodox Rus, fiind in aceIai lim aroae necunoscul in iserica Orlodox
Romn.
46
Se lie c rin secoIeIe aI VII-IeaaI XI-Iea, Ia Sfnla Sofia, unde de ceIe mai muIle ori
erau foarle muI(i credincioi Ia imrlire, se regleau mai muIle Agne(e (e mai muIle
Discuri) i resecliv mai muIle Iolire din care, Ia momenluI olrivil, mai muI(i cIerici
ieeau i imrleau in mai muIle Iocuri din biseric, incIusiv in imenseIe baIcoane aIe
Sfinlei Sofii.
47
De alunci incoace ins, in loale isericiIe, mai aIes daloril dezvoIlrii
riluaIuIui Iroscomidiei, chiar i alunci cnd esle nevoie de a imrli sule i chiar mii de
credincioi, se reglele un singur Agne(, uneori foarle mare, i se binecuvnleaz un
singur Iolir, de asemenea foarle mare, iar inainle de imrlirea credincioiIor, SfnluI
Tru i Snge sunl imr(ile i in aIle Iolire mai mici, din care ol imrli mai muI(i
reo(i simuIlan.
Desigur, o aslfeI de raclic se imune doar in anumile comunil(i i doar in osluri
sau Ia srbloriIe mai mari. Am doril ins ca acesle eIemenle s fie cunoscule, arlnd
46
Aceasla robabiI i enlru faluI c, du observa(iiIe noaslre, dinlre lo(i orlodocii, romnii sunl cei care se
imrlesc ceI mai rar. In aceasl silua(ie (deIoc IudabiI) de Ia noi, bineine(eIes, rareori se une robIema dea a foIosi
mai muIle Iolire enlru a-i imrli e credincioi. In asarabia ins, ca i in Rusia i in aIle r(i, aceasl raclic
exisl. Cunoalem de asemenea c anumile lendin(e de a o inlroduce exisl i in Romnia i aceslea nu lrebuie caIificale
ca abaleri de Ia vreo norm sau ca e nile inova(ii ericuIoase.
47
Cf. ,uaion Muxaua 2ITO (i aI(ii), Inxauc+un, in |, +ox 17, . 634, Idem, ,An+uxunc, in |, +ox 2, .
489.
39
lolodal c, chiar i in aceasl silua(ie, ideea imrlirii dinlr-un singur Iolir nu disare,
ci lrece de Ia form Ia esen(.
5TELUJA (oo:q / sic||a / sccua
48
) esle formal din dou arcuri unile Ia mi|Ioc in
aa feI, incl ea se deschide i se inchide uor. SleIu(a se a.az e Disc deasura Agne(uIui
i a rliceIeIor, fiind us deoarle du cuvinleIe: Cniarc !c |iruina cnin!, sirign!, g|as
ina|n! i grain!, din limuI Iuharisliei.
Unii sun c ea a fosl inlrodus in uzuI Iilurgic de clre SfnluI Ioan Gur de Aur
Iucru care ins e u(in robabiI. SleIu(a a arul ceI mai robabiI rin secoIeIe aI VII-IeaaI
VIII-Iea, cnd se inlroduce riluaIuI scoalerii SfnluIui Agne( din rescur i aar i
AcoerminleIe (sfinleIor vase). Nici mcar documenleIe Iilurgice din secoIeIe aI VIII-Iea
aI IX-Iea nu aminlesc de SleIu(. Aceasla i-a fcul e unii leoIogi s cread c ea a fosl
inlrodus rin secoIeIe aI X-IeaaI XI-Iea, cnd aare riluaIuI scoalerii mirideIor. Irima
mrlurie cIar desre inlrebuin(area ei o avem abia in secoIuI aI XII-Iea, in lIcuirea Iui
Iseudo-Sofronie aI IerusaIimuIui
49
.
RoIuI raclic aI SleIu(ei esle deci de a role|a ca AcoerminleIe s nu se aling de
Agne( i rliceIe.
Ia Iroscomidie, SleIu(a simboIizeaz sleaua din elIeem, iar du VohoduI Mare
ecelea de Ia ua MormnluIui DomnuIui.
COPIA (oyio \oy_q / ionie suIi(, Iance) esle un cu(il de forma unei suIi(e care se
foIosele Ia scoalerea (reglirea) Agne(uIui i rliceIeIor.
Ia Cina cea de Tain MnluiloruI a frnl Iinea, din care moliv Ia inceul riluaIuI
euharislic se svrea rin frngere (aric||asia. q x.oot, :oi o:oi / jraciic panis, Iale II,
42-46). Inlrebuin(area coiei a devenil necesar odal cu inlroducerea raclicii scoalerii
Agne(uIui din rescur (sec. VII-VIII).
Coia simboIizeaz suIi(a cu care a fosl imuns MnluiloruI in coasl (Ioan 19,34).
LINGURIJA (\oi, cIele, axua) esle confec(ional, ca i loale SfinleIe Vase, din
maleriaI re(ios. Isle asemnloare cu o Iinguri( simI, numai c Ia caluI mneruIui
48
Zvezdi(a veche denumire de origine sIavon inlrebuin(al in cr(iIe vechi.
49
Dac admilem c exIica(iiIe Iilurgice din IG voI. 87 aar(in chiar Iui Sofronie aI IerusaIimuIui (secoIuI aI VII-Iea),
alunci ulem inlr-adevr admile c SleIu(a a arul rin secoIuI aI V-Iea. Cercellorii ins neag cu desvrire alernilalea
sofronian a aceslui documenl, dei lradi(ia Iilurgic, in generaI, o accel. (A se vedea mai muIle informa(ii: IG, 1993, .
593-594.)
40
are o cruciuIi(. Se inlrebuin(eaz Ia imrlirea mireniIor cu SfnluI Tru i Snge
(deodal). Ia simboIizeaz cIeleIe cu crbuneIe de foc rin care a fosl cur(il rorocuI
Isaia (6: 6-8). Du aI(i lIcuilori, Iinguri(a mai simboIizeaz e SfnluI Duh rin Care
rimim e IiuI, sau Mna Iui Dumnezeu care creeaz / recreeaz Iumea.
Avem mrlurii islorico-Iilurgice i arheoIogice cIare care aral c in rimeIe veacuri
creline Iinguri(a nu era inlrebuin(al in cuIl, cci imrlirea mireniIor se fcea inlr-un
mod asemnlor cu aI cIericiIor: reoluI ddea SfnluI Tru in mna fiecrui credincios i
acesla se imrlea singur, iar diaconuI (inea SfnluI Iolir i fiecare se aroia i sorbea
din Iolir, cum fac i aslzi cIericii
50
. In aIle r(i, SfnluI Tru de|a imbibal in SfnluI Snge
se ddea credincioiIor direcl in gur i mai rar in aIm, incl IoliruI nu mai era oferil
IaiciIor, aa cum se rocedeaz i aslzi Ia armeni. Nu se lie ins cl a dural aceasl raclic,
cci informa(iiIe sunl confuze i uneori conlroversale.
IaluI c Iinguri(a esle inlrebuin(al cu aceIai sco i in uneIe riluri necaIcedoniene
Ia co(i, elioieni i siro-iacovi(i, care s-au rul de iserica Orlodox du anuI 451 i-a
fcul e unii s cread c aceasla a fosl inlrodus rin secoIuI aI IV-Iea in Siria, iar SfnluI
Ioan Gur de Aur a inlrodus-o Ia ConslanlinooI
51
, de unde s-ar fi generaIizal esle lol, in
secoIuI aI V-Iea. Acesl argumenl nu esle ins unanim accelal, fiind in conlradic(ie chiar cu
mrluriiIe dale de SfnluI Ioan Gur de Aur i de aI(i rin(i in scrieriIe Ior
52
.
In rimuI rnd lrebuie s men(ionm c ceIe mai conservaloare riluri necaIcedoniene:
armenii, neslorienii i maroni(ii nu foIosesc nici aslzi Iinguri(a. Nu-i excIus ca rima
gru de riluri necaIcedoniene s fi imrumulal Iinguri(a chiar i du 451, cum s-a
inlmIal i in aIle rivin(e.
Irima mrlurie indirecl, dar deIoc cIar, rivind foIosirea Iinguri(ei o avem abia in
secoIuI aI VII-Iea, Ia SfnluI Sofronie aI IerusaIimuIui (1 638). Acesla, in Dcscricrca ninuni|cr
Sjini|cr Kir i |can, vorbele desre SfnluI Tru inmuial in SfnluI Snge, ceea ce
resuune c aceslea ar fi lrebuil s fie imrlile cu Iinguri(a. Ia feI, i in Viaa Sjinici
Maria |gipicanca se d de in(eIes c reoluI Zosima a mers s o imrleasc e cuvioas
cu SfinleIe Taine ameslecale, iar iconografia aral i Iinguri(a, Iucru care nu oale fi ins
50
A se vedea Ccnsiiiuii|c pcsic|icc VIII, 13, SfnluI ChiriI aI IerusaIimuIui, Caicncza XX|||, SfnluI VasiIe ceI Mare, |pisic|a 93
.a. (IG 1993, . 595).
51
Nichifor CAIIST, |sicria |iscriccasca, carlea XIII, 7. Vom vedea c informa(ia nu oale fi credibiI.
52
A se vedea Caicncza || cairc can!i!aii |a Bcicz, 2, aud IG 1993, . 596. IaluI c SfnluI Ioan vorbele de |a|is nu
inseamn c esle vorba de Iinguri(, ci, ceI mai robabiI, esle vorba de degeleIe reoluIui, care se fac ca nile cIeli alunci
cnd acesla ia SfnluI Tru enlru a-I une in mna ceIui care se imrlele.
41
confirmal isloric, dei muI(i ar fi vrul s vad Ia SfnluI Sofronie o mrlurie enlru
foIosirea Iinguri(ei. Alragem alen(ia asura faluIui c simIeIe mrlurii desre inmuierea
SfnluIui Tru in SfnluI Snge nu inseamn i foIosirea Iinguri(ei. De muIle ori SfnluI
Tru se inmuia foarle u(in in Iolir i era us de reol direcl e Iimba rimiloruIui.
O dovad cIar c in secoIuI aI VII-Iea nu era foIosil inc Iinguri(a o rerezinl lexluI
CanonuIui 101 aI SinoduIui TruIan (690-691), care sune urmloareIe: ... !aca ar trca cincta sa
sc inpariacasca cu Prcacuraiu| Trup..., jaiunci,} jacn!u-i nini|c in jcrna crucii, aa sa sc aprcpic
i sa princasca inpariairca naru|ui. Caci pc cci cc, in |cc !c nna, prcgaicsc carccarc tasc !in aur
sau !in a|ic naicrii pcniru prinirca !unnczcicscu|ui Dar, i prin accasia sc scccicsc trc!nici prca-
curaici inpariairi, cu nici un gn! nu-i aprc|an, ca unii carc cinsicsc nai nu|i naicria cca
ncinsuj|ciia i supusa ninii cnu|ui !cci cnipu| |ui Dunnczcu...
53
Desigur, acesl Canon nu face
referire Ia Iinguri(, ci Ia nile vase seciaIe cu care obinuiau s ia imrlania unii oameni,
i in seciaI cei boga(i. Tolui CanonuI condamn e cei ce slric vechiuI obicei de a rimi
imrlania direcl in mini. AceIai Iucru iI observm ceva mai lrziu i Ia SfnluI Ioan
Damaschin (1 749)
54
, care, de asemenea, vorbele desre rimirea SfnluIui Tru direcl in
mn, arlnd lolodal obiceiuI uzuaI in Siria i IaIeslina in secoIuI aI VIII-Iea.
Se are lolui c in secoIuI aI VIII-Iea, rin zona Anliohiei, s-a consideral de cuviin( a
se inlroduce Iinguri(a, enlru a evila o osibiI rofanare a SfinleIor Taine, care ulea s se
inlmIe all din negIi|en(a mireniIor, cl i a sIu|iloriIor. Irau cazuri cnd unii dinlre
credincioii mireni duceau e ascuns SfnluI Tru rieleniIor sau rudeniiIor Ior ori(i de Ia
Sfnla Imrlanie sau, ceea ce era i mai grav, foIoseau SfnluI Tru in scouri mes-
chine. IoIosirea aceslui obiecl Iilurgic, aa cum se are, nu s-a generaIizal desluI de reede
in lol RsriluI, i chiar dac SinoduI IocaI Irolo-Deflera (I-II) din ConslanlinooI (anuI
861) enumr enlru rima dal Iinguri(a inlre vaseIe Iilurgice, asla nu inseamn c
Iinguri(a se foIosea anume enlru imrlirea mireniIor. Ixislau i aIle inlrebuin(ri aIe
Iinguri(eIor Iilurgice recum: Iuarea gunoaieIor i insecleIor din vin (aa cum se inlmIa
adesea in vechime, du descrieriIe islorice e care Ie avem), lurnarea miruIui dinlr-un vas
in aIluI elc.
55
53
Cancanc|c Biscricii Oric!cxc, ucureli, 1992, . 160.
54
Dcgnaiica, carlea IV, 13, lrad. D. Iecioru, Idilura Scrila, ucureli, 1993, . 167.
55
Roberl TAIT, S.}. ,yzanline Communion Soons: A Reviev of lhe Ividence, Dumbarlon Oaks Iaers 50 (1996),
209-238. Heeno, o. Ceiun Ioaonanona, Ioe+ Taq+ S}, Buannuucxa npu+acnna ..ua. cccp axncs,
hll://vvv.krolov.info.
42
O rim mrlurie cIar desre foIosirea Iinguri(ei enlru imrlirea mireniIor a
avem de Ia Anaslasie SinailuI (1 du anuI 700), dar aceasla rerezinl o lradi(ie IocaI care
nu se lie in ce msur era generaIizal, aa cum ulem observa i din ceIe exuse mai sus. O
aIl mrlurie o avem din comenlariuI Iilurgic aI Iui Iseudo-Sofronie aI IerusaIimuIui
(secoIeIe aI XI-IeaaI XII-Iea). Dac admilem ins c aceasl scriere aar(ine SfnluIui Sofro-
nie insui (secoIuI aI VII-Iea), aceasla ar insemna s negIi|m revederiIe CanonuIui 101
TruIan, recum i mrluria SfnluIui Ioan Damaschin, care era din aceeai regiune cu SfnluI
Sofronie, dar Ia o diferen( de esle 100 de ani.
In concIuzie ulem sune c Iinguri(a a arul in secoIeIe aI VIII-IeaaI IX-Iea, mai
inli in Anliohia i IerusaIim, iar mai aoi s-a generaIizal, in secoIeIe aI XI-IeaaI XII-Iea, in
lol RsriluI Orlodox, fiind imrumulal chiar i de uneIe riluri necaIcedoniene. Chiar i in
anuI 1053 cardinaIuI Humberl ii invinuia e bizanlini de inlroducerea Iinguri(ei (ca e o
inova(ie) i aducea ca mrlurie, Ia vremea aceea (mi|IocuI secoIuIui aI XI-Iea), faluI c nu
lo(i orlodocii o foIoseau. Abia din secoIuI aI XII-Iea i mai lrziu loale izvoareIe vorbesc
desre foIosirea Iinguri(ei enlru imrlirea mireniIor i a cIeruIui inferior. Singura
exce(ie in Rsril o rerezenlau inparaii/ !cnniicrii/arii/rcgii (uni), care nu se
imrleau cu Iinguri(a, ci ca i cIericii, Iund SfnluI Tru in mn i sorbind din Iolir.
In Aus, in ciuda unor ioleze, Iinguri(a nu a fosl foIosil niciodal enlru
imrlirea mireniIor, mai aIes c romano-caloIicii de|a de muIl lim nu imrlesc
mirenii cu SfnluI Snge, ci numai cu SfnluI Tru sub form de azim.
Mai nou, in uneIe Iocuri se simle lendin(a de a inlroduce Ia imrlirea mireniIor
foIosirea Iinguri(eIor sleriIizale, din ricina refuzuIui unora de a se imrli cu Iinguri(a
comun, fal nicidecum |uslifical, care vorbele negreil desre imu(inarea i rcirea
credin(ei. Niciodal in isloria isericii nu se cunoale vreun caz de imboInvire rin
imrlirea cu aceeai Iinguri(.
ACOPERMINTELE sau pncrnvc(c!c (din sIavon) sunl confec(ionale din aceIai
maleriaI ca i veminleIe cIericiIor i se foIosesc Ia acoerirea SfinleIor Vase.
Se cunosc lrei feIuri de Acoerminle: dou mici, in forma unei cruci cu bra(eIe egaIe,
foIosile enlru Disc i enlru Iolir, i aIluI mai mare, in forma unui drelunghi, numil acr
(sau tcz!un, denumirea sIavon) cu care se acoer ambeIe Sfinle Vase.
43
AcoermnluI enlru Iolir a fosl inlrodus in uzuI Iilurgic robabiI de clre SfnluI
Ioan Gur de Aur, enlru a feri SfinleIe Daruri de raf i insecle, iar ceIeIaIle
Acoerminle, ceva mai lrziu.
AcoerminleIe simboIizeaz sculeceIe cu care a fosl infal MnluiloruI Ia Nalerea
Sa. AeruI simboIizeaz boIla cereasc, ialra de Ia ua MormnluIui i HaruI DuhuIui
Sfnl.
ALTE OBIECTE DE CULT
Cdc!ni(a (0uio+qiov) esle un obiecl de melaI comus dinlr-un cu alrnal de
In(ioare, care se unesc sus inlr-un mner cu care se mnuiele cdeIni(a. In cuuI ei se
un crbuni arini, iar esle crbuni se une lmia. AslfeI se roduce fumuI de lmie
care inmiresmeaz loal biserica i care simboIizeaz daruI DuhuIui Sfnl. CuuI
cdeIni(ei simboIizeaz nleceIe Maicii DomnuIui, care a urlal in eI CrbuneIe
dumnezeiesc Hrislos IiuI Iui Dumnezeu.
CdeIni(a se foIosele Ia cdiriIe (lmieriIe) revzule de
liic.
Desre inlrebuin(area cdeIni(ei gsim mrlurii inc in sec.
IV Ia Sf. Ifrem SiruI, Ambrozie aI MedioIanuIui, .a. CeIe dinli
cdeIni(e erau foarle simIe, avnd forma unor cue cu mner. In
rezenl aslfeI de cdeIni(e sau slral rin mnsliri i se numesc
c(ui. Aslzi cu eIe uneori lmiaz cIugrii i maiciIe alunci
cnd fac anumile sIu|be arlicuIare fr reol. Incend cu sec.
XII cdeIni(a rimele forma ei din rezenl.
Ia binecuvnlarea cdeIni(ei, reoluI sau eiscouI roslele rugciunea seciaI de
binecuvnlare a lmiei / lmierii (vezi IilurghieruI).
EpitaIu! sau SfnluI Aer esle o bucal de nz (o muama) e care esle iclal sau
brodal Iunerea DomnuIui in mormnl. IilafuI se foIosele Ia sIu|ba IrohoduIui
DomnuIui in Vinerea Mare, aoi se aeaz e Sf. Mas unde se afI n Ia incheierea
srblorii Invierii DomnuIui, cnd se ridic de e Sf. Mas i se aeaz in IocuI unde se
slreaz in limuI anuIui.
44
Ia Adormirea Maicii DomnuIui se foIosele un eilaf asemnlor e care esle
zugrvil icoana Adormirii.
Liticru! esle o lava din melaI, e care se une inea, gruI, vinuI i unldeIemnuI
cnd se svrele sIu|ba Iiliei. Denumirea obiecluIui esle u(in imrorie avndu-se in
vedere confuzia sau mai degrab idenlificarea dinlre SIu|ba Iiliei i cea a binecuvnlrii
iniIor.
Aghiasmataru! esle un vas din melaI de forma unei cue sau gIelue, foIosil enlru
slrarea aei sfin(ile i Ia sIu|beIe de slroire cu aghiasm. Ca slroilor Ia noi se foIosele
ceI mai des busuiocuI, dar se ol foIosi i mnunchiuri din aIle Ianle i chiar slroiloareIe
,arlificiaIe.
Miruitnru! esle formal dinlr-un hru( in care se loarn uIei sfin(il i o eriu( cu
care se ung credincioii e frunle in semnuI Crucii Ia srbloriIe cu riveghere i IoIieIeu.
Cn!imvitra esle vasuI adnc in care se boleaz runcii. CoIimvilra se mai numele i
cristc!ni(. Ia esle o imila(ie a balisleriuIui din vechime, dar de roor(ii muIl mai mici,
avnd in vedere c cei mai muI(i din cei ce rimesc olezuI sunl coii. i aslzi, dac se
boleaz cineva malur, lrebuie imrovizal un balisleriu care s ermil deIina afundare a
ceIui ce de boleaz.
Cununi!c (cununiiIe) sunl dou obiecle din melaI, in form de cununi (coroane)
imrleli, cu care sunl incununa(i mirii Ia svrirea lainei Cununiei. In lrecul aceslea, in
cazuI oameniIor simIi, se imIeleau din fIori. De aici vine i exresia de ,dezIegare a
cununiiIor, cci du ol ziIe reoluI insui dezIega acesle cununii. IIe simboIizeaz
unirea miriIor i cinslea ce Ii s-a acordal rin binecuvnlarea isericii de a inlemeia o noua
famiIia.
METODELE DE CHEMARE
A CREDINCIO$ILOR LA RUGCIUNE
In iserica Orlodox credincioii sunl chema(i Ia rugciunea comun rin inlermediuI
cIooleIor i a loacei.
SuneluI meIodios aI cIooleIor i loacei nu numai c dau de vesle desre inceuluI
sIu|bei, ci roduc asura sufIeluIui crelinesc o ac(iune haric, iI umiIesc, dar i iI
45
incura|eaz. De aceea, mai aIes cIooleIe, se mai numesc gIasuI DomnuIui. Ixisl in
iserica Orlodox chiar i rugciuni de sfin(ire a cIooleIor.
In aceIai sco, lradi(ia orlodox, mai aIes cea bizanlin foIosele aa-numila tnac o
scndur de Iemn in care se Iovele rilmic cu un ciocna confec(ional din aceIai maleriaI.
Ia a arul enlru rima dal in usliuI IgiluIui (sec. IV) i s-a rsndil de aici in lol
RsriluI. Ia se inlrebuin(eaz i in rezenl numai rin mnsliri. Toaca simboIizeaz,
du SfnluI Teodor SludiluI, chemarea ingeruIui Iui Dumnezeu, iar du Sofronie aI
IerusaIimuIui i Gherman aI ConslanlinooIuIui ea rerezinl lrmbi(a eshaloIogic sau
aIarma care cheam Ia rzboi imolriva dumaniIor nevzu(i. O lradi(ie alhonil sune
ins c loaca rerezinl IemnuI Iovil de Noe enlru a aduna in corabie (simboI aI isericii)
loale viel(iIe Iumii inainle de olo.
56
Unii mai sun c loaca are menirea de a ne aduce
aminle de balerea cuieIor in miniIe i icioareIe DomnuIui alunci cnd a fosl Rslignil.
Deosebim dou liuri de tnac: marc - care esle susendal inlr-un Ioc fix i in care se
Iovele cu dou ciocnae inainle de sIu|beIe cu Iriveghere, i mic - care esle urlal de
aracIisier in |uruI bisericii, inainle de sIu|beIe din ziIeIe de rnd i in care se Iovele cu un
singur ciocna.
In lradi(ia bizanlin, mai aIes Ia greci i romni mai inlInim i o loac mic din melaI
care se numele i tnchi(.
56
TL, n. 12, p.462
46
C!npntc!c au inceul s se foIoseasc in iseric incend cu sec. VIII, IeagnuI Ior
fiind rovincia Camania din IlaIia. De aici eIe s-au rsndil in loal Iumea crelin.
CIooleIe se slreaz in aa-numileIe cIoolni(e. CIoolni(eIe sunl nile lurIe cu
cleva rnduri (uneori foarle inaIle, recum cea a Iui Ioan ceI Groaznic din Moscova 90
melri) conslruil deasura ronaosuIui sau searal de biseric.
Sunarea cIooleIor esle de mai muIle feIuri: pruznlcu|, cnd se sun in loale cIooleIe
in 3 slri, oblnult, cnd se sun inlr-un singur cIool, de obicei de 12 ori, i funerur
(mor(esc), cnd se sun e rnd in fiecare cIool (de Ia mic Ia mare).
Se mai sun cIooleIe i in caz de aIarm, incendiu i aIle nenorociri.
Ia auzuI cIooleIor, crelinii se insemneaz cu semnuI sfinlei Cruci i se roag in sine
zicnd: SIav |ie, DumnezeuI noslru, sIav |ie sau Doamne miIuiele.
In Tyikon, mai aIes in ceI aI Mnslirii Sf. Sava avem indica(ii cIare cnd i cum
lrebuie blul loaca i cIooleIe.

MATERIILE NTREBUINJATE NCULT.


FOLO5IREA$I 5IMBOLI5MUL LOR
Ienlru svrirea cuIluIui sunl necesare anumile malerii, care sunl binecuvnlale ori
sfin(ile i care servesc ca semne simboIice in raorl cu adevruI de credin( sau ca mi|Ioace
necesare Ia indeIinirea acleIor Iilurgice. Acesle malerii inlrebuin(ale in cuIl sunl: inea,
aa, vinuI, lmia, unldeIemnuI, SfnluI i MareIe Mir i IuminiIe.
1. Plneu are in cuIluI orlodox o inlrebuin(are aIeas, ea fiind maleria Sfinlei
Iuharislii, insliluil de MnluiloruI Ia Cina cea de Taina.
Inlrebuin(area inii in cadruI cuIluIui ii are originea inc din VechiuI Teslamenl.
MeIchisedec, regeIe SaIemuIui, a adus Iui Avraam ca |erlf de muI(umire ine i vin, eI
fiind reoluI DumnezeuIui ceIui IreainaIl (Iacere 14,18). Iui Moise ii oruncele
Dumnezeu: ,Pc nasa sa pui pini|c puncrii inainic (Ieire 25,30). Iar Ia Ievilic 2, 4 e scris:
,Daca insa trci sa a!uci jcrija princsu|ui !c pinc !in a|uaiuri ccapic in cupicr, sa a!uci pinc !in
jaina |una !c gru....
In NouI Teslamenl, MnluiloruI zice desre Sine: ,|u suni pinca ticii, cc| cc tinc |a
47
Minc nu ta j|annzi i cc| cc crc!c iniru Minc nu ta inscia nicic!aia (Ioan 6,35).
Iinea a fosl aIeas de MnluiloruI ca maleria care, rin sfin(ire, se reface in TruuI
Su, enlru ca inea a fosl in loale limuriIe hrana cea de loale ziIeIe a omuIui. Ia a fosl i
esle socolil ca indisensabiI inlre(inerii vie(ii omuIui e mnl. In Rugciunea
Domneasc ne rugm enlru ,pinca ncasira cca sprc jiina... (Malei 6,11). Aa recum e
indisensabiI inea de fiecare zi enlru via(a lrueasc, lol aa esle necesar i
indisensabiIa inea cea siriluaI, adic ,TruuI Iui Hrislos enlru via(a siriluaI a
omuIui. In aI doiIea rnd, inea esle aIimenluI rezuIlal din munca slruiloare i grea a
omuIui. Irin cle Iucrri nu lrece n s a|ung a fi mncal` Tol aa i e Ian siriluaI,
enlru a dobndi TruuI Iui Hrislos rin imrlire, se cer din arlea credinciosuIui
infrnare, cin(, mrlurisirea caleIor i dezIegarea dal de reol, rugciunea i aIleIe.
In aI lreiIea rnd, din ceIe mai vechi limuri in mod simboIic via(a omuIui a fosl
inlruchial rin ine. Sf. Ioan Hrisoslom zice: ,Iina esle coruI, doseaIa esle sufIeluI,
sarea esle minlea, iar aa esle duhuI.
Iinea se aduce de clre credincioi Ia aIlar sub form de inioare mici, numile
prcscuri (prcsjcrc), avnd e eIe un sigiIiu (o ecele) in form lral, ceea ce aral c Sf.
}erlf se aduce de clre reol enlru lo(i credincioii din ceIe alru Ialuri aIe Iumii.
Irescura inchiuie mana din uslie i inea reglil de Sfin(ii AosloIi enlru Cina cea
de Tain. IrescuriIe din care s-a roscomidil, liale in buc(i, se imarl credincioiIor Ia
sfriluI Sfinlei Iilurghii sub form de anafor sau untldor, denumire care arala c anafora
se d ,in Ioc de dar credincioiIor care nu se ol imrli Ia Sf. Iilurghie. Iinea se mai
inlrebuin(eaz i Ia sIu|ba Iiliei, sub denumirea de arics (care in grecele inseamn ine),
iniIe de Ia Iilie ne aminlesc de ceIe cinci ini cu care DomnuI a slural cinci mii de
brba(i in uslie (Malei 14,17-21).
2. Vlnu| esle inlrebuin(al in rimuI rnd Ia Sf. Iilurghie, enlru refacerea Iui in
SfnluI Snge aI DomnuIui, se mai inlrebuin(eaz Ia sfin(irea bisericiIor, Ia sIu|ba cununiei,
Ia Iilie, Ia sIu|beIe de inmormnlare, enlru slroirea lruuriIor ceIor adormi(i elc.
Inc din VechiuI Teslamenl vinuI era consideral ca aIimenl cu roI vindeclor i
inlrilor enlru organismuI omuIui, recum se vede i din sfaluI dal de Sf. AosloI IaveI
ucenicuIui su Timolei (I Tim. 5,23).
In NouI Teslamenl, MnluiloruI reface aa in vin Ia nunla din Cana GaIiIeii (Ioan II,
48
1-11) i Insui MnluiloruI S-a asemnal e Sine cu via (bulucuI vi(ei), iar e ai Si cu
mIdi(eIe. VinuI enlru Sf. imrlanie lrebuie s fie din slruguri, cural, neo(elil,
neameslecal cu nimic i de cuIoare roie (adic nici neagr, nici roz)
57
. Singur reoluI
loarn in eI aa Ia roscomidie, inchiuind sngeIe i aa care s-au scurs din coasla
MnluiloruIui cnd a fosl imuns cu suIi(a, de asemenea, du refacerea SfinleIor Daruri
se loarn a caId in Sf. Iolir, sre a inchiui cIdura lruuIui i sngeIui DomnuIui, cu
care ne imrlim. VinuI de Ia Cina cea de Tain lol era ameslecal cu a cci evreii
niciodal nu beau vinuI cural, ci ameslecal cu a. Aa ins lrebuie s fie in canlil(i mici
incl s nu schimbe gusluI sau cuIoarea vinuIui.
3. Apu consliluie un eIemenl de baz in serviciuI cuIluIui, inlrebuin(ndu-se
ameslecal cu vinuI Ia Sf. Iilurghie, ca malerie a lainei Ia sIu|ba bolezuIui, Ia Agheasma
mare i Ia Agheasma mic, Ia sfin(irea vaseIor, veminleIor i a aIlor obiecle care sunl
necesare cuIluIui sau care sunl de foIos credincioiIor.
In VechiuI Teslamenl aa era socolil ca simboI aI cur(iei i aI imcrii.
In NouI Teslamenl, MnluiloruI a sfin(il firea aeIor rin bolezuI Su in aa
IordanuIui, recum se sune in cnlriIe de Ia sIu|ba obolezei. Ca i inea, aa esle un
eIemenl naluraI indisensabiI in via(a omuIui, ea aslmr selea, inlrind ulerea de
munc a lruuIui, saI necur(ia, fiind simboIuI ceI mai olrivil aI cur(iei siriluaIe, i
esle de neinIocuil in via(a casnic i gosodreasc. De aceea aa esle all de muIl
inlrebuin(al i in cuIl, ea fiind binecuvnlal rin diferile ierurgii enlru lrebuin(eIe
omuIui (Ia sarea i darea in foIosin( a fnlniIor, Ia vreme de secel, Ia binecuvnlarea
ogoareIor elc.).
4. Tmlu esle sucuI (rina) unor arbori, care, a|ungnd in conlacl cu aeruI, se
incheag Ia feI ca i rina braziIor. Ia era adus ca ofrand Ia lemIuI iudaic, iar in
crelinism esle consideral ca un rinos sfnl, aI crui fum inmiresmal inso(ele loale
acleIe cuIluIui.
In cuIluI VechiuIui Teslamenl lrebuiau s se aduc diminea(a i seara sacrificii de
lmie e aIlaruI seciaI amena|al in CorluI Mrluriei i aoi in lemIu, numil a|iaru|
57
iserica Orlodox, sre deosebire de cea Romano-CaloIic, nu accel decl vinuI rou. Doar iserica Orlodox
Romn, robabiI rinlr-o infIuen( Ialin, accel i vinuI aIb enlru svrirea Iuharisliei. Dei acesl Iucru nu oale fi
caIifical drel erezie, esle lolui o grav incIcare a Tradi(iei isericii.
49
ianicrii (Ieire 30:1-8), e acesl aIlar nu se ardea numai lmie cural, ci erau ameslecale
inc alru ingredienle (Ieire 30:34). IroorocuI MaIeahi (1:11) rezice c du venirea Iui
Mesia se va aduce |erlf de lmie de Ia rsriluI soareIui n Ia aus.
In cuIluI crelin gsim inlrebuin(area lmiei inc din ceIe mai vechi limuri. AslfeI,
CanonuI 3 aI Sfin(iIor AosloIi sune: ,...Dar s nu fie ierlal a se aduce aIlceva in aIlar
decl unldeIemn enlru candeIe i lmie Ia vremea aducerii inainle. Sf. A. IaveI in
eisloIeIe saIe, insiral de lmieriIe din VechiuI Teslamenl, zice c MnluiloruI S-a dal e
Sine |erlf Iui Dumnezeu enlru noi ,sre nircs !c |una nircasna (Ifes. 5:2), iar Ia II Cor.
2:15, vorbind desre AosloIi, zice c ei sunl Iui Dumnezeu ,|una nircasna.
Trebuie ins s recizm c in erioada ersecu(iiIor, lmia nu era unanim accelal
din cauza c acesl Iucru era asocial cu lmieriIe aduse zeil(iIor gne. Du anuI 313
aceasl aliludine s-a schimbal radicaI.
Desre foIosirea lmiei in cadruI Sfinlei Iilurghii gsim men(iuni in rnduiaIa
Iilurghiei SfnluIui Iacob, a SfnluIui Marcu i in IilurghiiIe Sfin(iIor VasiIe i Ioan Gur
de Aur, unde avem i formuIe seciaIe de binecuvnlare a lmiei foIosil Ia cdire.
Dar lmierea nu era foIosil numai in cadruI Sfinlei Iilurghii, ci i Ia aIle sfinle
sIu|be i manifeslri de cuIl, Ia: rocesiuni, inmormnlri i aIleIe. ObIiga(ia lmierii o
aveau diaconii, de aceea Sf. Arhidiacon lefan esle zugrvil de obicei cu o cdeIni( in
mn. Din ricina mirosuIui Icul e care iI rsndele, inmiresmnd aeruI i aIungnd
miasmeIe, lmia in Sf. Scrilur esle rivil ca un simboI aI rugciuniIor ioase, care,
asemenea fumuIui de lmie, se ridic in sus, ca unuI dinlre ceIe mai re(ioase daruri de
|erlf aduse Iui Dumnezeu (vezi Is. 140:2). AslfeI de daruri au fosl aduse i runcuIui Iisus
de clre magi: aur, smirn i lmie. Snirna esle lol un feI de lmie, ins mai de re( i cu
un miros mai Icul decl aI lmiei.
Tmierea are doua in(eIesuri: cnd se lmiaz ersoane sfinle sau icoane, ea esle
semn de venera(ie i resecl, iar cnd se lmiaz Iucruri asura crora se invoc
lrimilerea haruIui de Ia Dumnezeu TalI, simboIizeaz haruI SfnluIui Duh, care ni se
lrimile de sus, du cum sune i rugciunea lmierii. Irecum am sus mai sus, ea esle
simboIuI rugciuniIor noaslre, care se inaI( sre Dumnezeu ca fumuI de lmie. Cei
douzeci i alru de blrni din viziunea SfnluIui Ioan IvangheIisluI au czul inainlea
MieIuIui avnd fiecare aIule i nslrae de aur Iine cu lmie, care sunl rugciuniIe
50
sfin(iIor (Aoc. 5:8). AceIai in(eIes iI au i cuvinleIe IsaImisluIui, cnd zice: ,Sa sc
in!rcpiczc rugaciunca nca ca iania inainica Ta, ri!icarca nini|cr nc|c (esle ca o) jcrija !c
scara (Is. 140:2). Ienlru lmieriIe sau cdiriIe din rnduiaIa sfinleIor sIu|be se
inlrebuin(eaz ca!c|nia (cauia sau ianicru|), in care se une lmia i desre care s-a
vorbil Ia obiecleIe de cuIl.
5. Untde|emnu| esle un rodus vegelaI, foIosil ca hran, ca eIemenl vindeclor, dar i
ca malerie de Iuminal (rin ardere).
In VechiuI Teslamenl se unea e aIlar, ca ofrand adus DomnuIui, e Ing ine i
vin, i unldeIemn (Ievilic 2:2). Cu unldeIemn erau uni arhiereii, rofe(ii i imra(ii,
inchiuind rin aceasla miIa i indurarea Iui Dumnezeu. In aIle Iocuri din Sf. Scrilur a
VechiuIui Teslamenl unldeIemnuI aare i ca simboI aI binecuvnlrii Iui Dumnezeu, aI
cii, aI ulerii, aI lriei i aI biruin(ei (vezi Iacere 8:11, I Regi 10:1, III Regi 1:45 i 19:16).
In NouI Teslamenl cilim c unldeIemnuI lmduiele rniIe, cum se vede din
araboIa cu samarineanuI miIosliv (Iuca 10:30 i urm.), iar in iIda ceIor 10 fecioare (Malei
25:1 i urm.) esle simboIuI in(eIeciunii, aI miIosleniei i aI iubirii. Se foIosele Ia Taina
SfnluIui olez, Ia sfin(irea bisericiIor, Ia miruirea credincioiIor, Ia laina SfnluIui MasIu i
inlr ca eIemenl comonenl in aIcluirea SfnluIui Mir.
In rimeIe secoIe creline exisla o singur rnduiaI de sfin(ire a unldeIemnuIui,
vaIabiI all enlru olez i MasIu, cl i
6. Sf. Mlr esle unldeIemn ameslecal cu vin naluraI i cu diferile arome, in numr de
38, sfin(il de soboruI eiscoiIor rezidal de IalriarhuI isericii, in }oia IalimiIor, Ia
Iilurghia SfnluIui VasiIe ceI Mare, care se svrele alunci. II se inlrebuin(eaz Ia Sfnla
Tain a Mirungerii, Ia sfin(irea bisericiIor i Ia sfin(irea anlimiseIor, iar acluI sfin(irii Iui
consliluie una din formeIe rin care o iseric na(ionaI aulocefaI ii afirm indeendenla
i aulocefaIia. Sfin(irea se svrele nu in fiecare an, ci Ia inlervaI de c(iva ani, du
lrebuin(a, sIu|ba sfin(irii fcndu-se du o anumil rnduiaI, cu lilIuI ,RnduiaIa Ia
reararea, fierberea i sfin(irea MiruIui.
NumruI mare aI esen(eIor care inlr in comozi(ia SfnluIui Mir simboIizeaz
muI(imea daruriIor DuhuIui Sfnl, care se revars asura credinciosuIui in momenluI
ungerii cu Sf. Mir, Ia roslirea formuIei ,Iecelea daruIui DuhuIui Sfnl, recum i asura
51
bisericiIor i anlimiseIor sfin(ile rin eI.
7. Lumlnu n blserlc. Dumnezeu, in bunlalea Sa nemrginil, a dal omuIui
nere(uile daruri, sre a-i face via(a mai uoar i mai Icul. Irinlre acesle daruri esle i
Iumina, care esle absoIul necesara all enlru viala i aclivilalea omuIui, cl i enlru loale
vie(uiloareIe i IanleIe. Ia d via( i road semnluriIor, imrosleaz almosfera i are
o infIuen( binefcloare asura sihicuIui omuIui. De aceea, muIle ooare gne din
anlichilale aveau cuIluI soareIui, aI Iunii i aI focuIui, aducnd rin aceasla un semn de
recunolin( Iuminii rsndile de alri i de foc, aa cum au fosl de ex., mezii, erii i
aoi romanii. In urma sluriIor arheoIogice fcule e IocuriIe unde erau odal lemIe aIe
diferileIor ooare, s-a conslalal c acesle Iocauri de inchinare erau Iuminale cu a|uloruI
focuIui in limuI svririi cuIluIui.
In VechiuI Teslamenl Dumnezeu a oruncil Iui Moise ca fiii Iui IsraeI s aduc Ia
CorluI Mrluriei ,uni!c|cnn curai pcniru |uninai, sicrs !in nas|inc, ca sa ar!a sjcnicu| in icaia
trcnca in ccriu| a!unarii... (Ieire 27:20), iar Ia Numeri 8:2 scrie: ,Vcr|cic |ui arcn i-i
spunc. cn! tci punc can!c|c|c in sjcnic, ca sa |uninczc parica cca !inainica |ui, sa aprinzi in c|
apic can!c|c.... De asemenea in lemIuI Iui SoIomon se gseau 10 sfenice de aur inainlea
Sfinlei SfinleIor (III Regi 7:49).
In NouI Teslamenl vedem c, alunci cnd MnluiloruI a serbal Cina cea de Tain,
fiind sear, au fosl foIosile Iumini enlru Iuminarea foioruIui. Iar Sf. AosloI IaveI,
gsindu-se in Troada, a svril frngerea inii i a reIungil cuvnluI n Ia miezuI
no(ii. ,|ar in cancra !c sus, un!c cran a!unai, crau nu|ic |unini aprinsc (Iale 20:7-8).
In decursuI isloriei crelinismuIui afIm nenumrale dovezi desre inlrebuin(area
Iuminii in cadruI cuIluIui. Aa, e Ia anuI 250, in eisloIa Iui CorneIiu, eiscouI Romei,
adresal eiscouIui Iabian aI Anliohiei, se aminlele c inlre cIericii inferiori erau i
acc|uii, ca a|ullori mai aroia(i ai eiscoiIor i reo(iIor, i rinlre aIle alribu(ii ei aveau
i e aceea de a arinde IumnriIe. Iar Sf. Grigorie de Nyssa, cu ocazia inmormnlrii
surorii saIe Macrina, sune: ,De o arle i de aIla, mergeau inainlea noaslr, in ordine
obinuil, nu u(in muI(ime de diaconi i cIerici mai mici, care urlau in mini fcIii de
cear. De asemenea, CanonuI 3 AosloIic revede ca Ia AIlar s nu se aduc aIlceva decl
unldeIemn enlru candeI i lmie, iar CanonuI 72 AosloIic revede edesirea aceIuia
care ar Iua din sfnla biseric cear sau unldeIemn.
52
Din ceIe exuse, se vede c Iumina a fosl inlrebuin(al in cadruI cuIluIui de Ia
inceuluI crelinismuIui, fiind rivil ca |erlf i simboI, inlrucl ea simboIizeaz e
Dumnezeu, Care ne d via( i ne Iumineaz in loale caiIe noaslre. Ia exrim bucuria,
erfec(iunea, Iumina divin, du cum zice IsaImisluI: ,Ca |a Tinc csic iztcru| ticii, iniru
|unina Ta tcn tc!ca |unina (Is. 35:9), iar MnluiloruI se numele e Sine Iumin, arlnd
oameniIor c, enlru a se mnlui, lrebuie s vin Ia Iumin i s umbIe in ea (vezi Ioan 1:4-
9, 3:19-21, 8:12, 12:35-36, .a.).
Azi in biseric se inlrebuin(eaz de referin( Iumnri de cear, ca i in lrecul,
inlrucl ceara se cuIege de aIbine din ceIe mai curale i bine mirosiloare fIori, iar aIbina esle
rivil ca modeI aI fecioriei i aI cur(iei.
In rezenl, se foIosele in biserici i Iumina eIeclric, care esle ingduil, fiind vorba
de un rogres aI lehnicii in foIosuI omuIui. Isle bine ins s Ism in seama IumnriIor i
a candeIeIor lradi(ionaIe Iumina in sens reIigios, sau ca simboI in cuIl.

53
PER5OANELE LITURGICE
CLA5IFICAREA CLERULUI BI5ERICE5C 5UPERIOR
Ierarhia bisericeasc (cIeruI
58
) esle o inslilu(ie de origine dumnezeiasc. Ie de o arle
ea esle o conlinuare Ia un niveI suerior, a reo(iei VechiuIui Teslamenl, iar e de aIl
arle, inceuluI i ulerea harismalic a ierarhiei vin, rin Sf. AosloIi, de Ia MnluiloruI
Hrislos, care du cuvnluI saImisluIui esle reol in veac du rnduiaIa Iui
MeIchisedec. Ireo(ii Iegii Vechi aduceau |erlfe sngeroase, iar reo(ii Iegii Noi aduc
|erlf de Iaud nesngeroas i sunl mi|Iocilori inlre Dumnezeu i oameni i invers.
CeIe lrei lrele aIe cIeruIui: 1) diaconia, 2) reo(ia i 3) arhieria, aar inc din a doua
|umlale a rimuIui secoI, imilnd lreleIe reo(iei VechiuIui Teslamenl. CIeruI esle formal
din brba(i vrednici, care rin unerea miniIor (hirolonie) rimesc haruI sfin(ilor aI
Ireo(iei
59
, e cnd in VechiuI Teslamenl haruI se ddea rin ungere. Treala cea mai inaIl
a cIeruIui esle arhieria.
EPI5COPUL (.ioioo, suraveghelor) sau arhicrcu! (o_i..u, ,mai mareIe
reo(iIor), in virlulea ulerii haruIui ce-I de(ine, are urmloareIe imulerniciri rinciaIe:
a) esle inli-sllloruI unei comunil(i de crelini i conducloruI cIericiIor din earhia
(dioceza/regiunea) sa, b) oale svri loale SfinleIe Taine i ierurgiiIe, fr nici o exce(ie
i c) are dreluI de a lransmile, rin hirolonie, ulerea harismalic, fie deIin (aIlor
arhierei), fie ar(iaI (reo(iIor i diaconiIor).
Arhiereii sunl urmaii direc(i ai Sfin(iIor 12 AosloIi, de Ia care au molenil, rin
succesiunea neinlrerul a hiroloniei, Ieglura haric sfin(iloare, care se va slra in
Adevrala iseric Orlodox n Ia sfriluI veacuriIor. Deci, rin succesiune aosloIic,
arhieria eiscoiIor de azi se lrage din arhieria aosloIiIor i, resecliv, din cea a Iui
Hrislos. Hirolonia unui eisco, sre deosebire de cea a reoluIui sau diaconuIui, rere-
zinl o exresie a sinodaIil(ii isericii, locmai de aceea ei se hirolonesc du arobarea Si-
noduIui isericii IocaIe, de aI(i lrei sau, in caz de nevoie, de doi arhierei. MomenluI
hiroloniei esle Ia Sfnla Iilurghie, inainle de a se cili AosloIuI. Hirolonia arhiereuIui se
58
CuvnluI ,cIeric din Iimba greac inseamn ,aIes.
59
Aici cuvnluI ,reo(ie are un sens Iarg de ,om sfin(il enlru a aduce |erlf, rin aceasla in(eIegndu-se de fal loale
lreleIe ierarhiei suerioare i mai aIes arhieria i insi reo(ia.
54
face cu IvangheIia deschis e ca, aceasla fcnd aIuzie Ia inv(lura isericii c
eiscouI esle aulorilalea inv(loreasc surem inlr-o earhie i eI esle obIigal de
Canoane s redice Ia fiecare sIu|b.
60
ArhiereuI e hirolonil numai enlru o earhie i ii exercil sIu|beIe i oale redica
doar in IimileIe earhiei saIe. In func(ie de earhia e care o sloresc sau de merileIe
ersonaIe deosebile
61
, arhiereii se numesc: alriarhi, exarhi, milrooIi(i, arhieiscoi,
eiscoi i arhierei vicari. In lrecul exisla i inslilu(ia horeiscoiIor, adic a eiscoiIor de
Ia sale, care erau deenden(i de eiscoii din celale i nu aveau dreluI s hiroloneasc.
Cu limuI, IocuI Ior a fosl ocual de reo(i.
IiscouI care conduce o iseric AulocefaI dinlr-o anumil (ar se numele
alriarh (din greac ,alria neam i ,arhon conduclor). MilrooIi(ii, arhieiscoii i
eiscoii sunl arhiereii care conduc o oarecare regiune dinlr-un anumil alriarhal.
Arhiereii care nu au earhie i acliveaz e Ing un milrooIil sau arhieisco se numesc
vicari. IxarhuI esle de obicei un milrooIil care conduce uneIe comunil(i creline din aIl
alriarhal
62
.
In ce rivele ulerea haric, lo(i arhiereii sunl absoIul egaIi, indiferenl de func(iiIe
canonic-adminislralive sau lilIuriIe onorifice e care Ie ol avea.
Incend cu secoIeIe aI VII-IeaaI VIII-Iea s-a generaIizal i a devenil obIigalorie
lradi(ia ca arhiereii s rovin din rnduI monahiIor. Ii ol binecuvnla cu ambeIe mini,
du exemIuI MnluiloruIui (Iuca 24:50), i lrebuie s fie omeni(i Ia Iclenii in earhiiIe
Ior, cl i in aIle earhii alunci cnd sIu|esc sau asisl Ia serviciuI divin.
A doua lreal a cIeruIui esle reo(ia.
PREOTUL (i..u, sfin(il, \.i+ouyo, sIu|ilor) sau resbileruI (.ou+.o,
blrn) era consideral Ia inceul ca urma aI ceIor 70 de ucenici ai DomnuIui i ca simIu
a|ullor aI eiscouIui. Dar din secoIeIe aI II-IeaaI III-Iea inainle, cnd numruI comu-
60
Iegal de aceasla, in iseric exisl o veche lradi(ie ca ma|orilalea cr(iIor reIigioase, mai aIes ceIe de cuIl, s se
lireasc cu binecuvnlarea chiriarhuIui. Nu exisl ins vreun Canon care s regIemenleze acesl Iucru. Aceasla oale i
din cauz c in lrecul nu exisla liaruI i aclivilalea ediloriaI era neconlroIabiI.
61
DreluI Canonic bizanlin, din vechime i n acum, numele e ierarhuI unei earhii in func(ie de earhia e care
o conduce: eiscoie, arhieiscoie, milrooIie sau alriarhie, du ordinea din dilicuI IocaI. Deci un ieromonah oale
chiar din momenluI hiroloniei saIe ca arhiereu s fie direcl alriarh, dac esle aIes enlru scaunuI de alriarh, sau s fie
milrooIil, dac esle aIes enlru scaunuI de milrooIil. Cazuri de aceslea au fosl desluIe i, leorelic, eIe sunl osibiIe i
aslzi. ReguIamenluI isericii Ruse ins revede ca lilIuriIe ierarhiIor s se dea in func(ie de merileIe ersonaIe, indiferenl
de imorlan(a adminislraliv sau isloric a earhiei.
62
Tol exarh se mai numele i arhimandriluI insrcinal cu suravegherea mnsliriIor dinlr-o anumil earhie.
55
nil(iIor creline a inceul s soreasc, necesil(iIe Ior nu mai uleau fi salisfcule de
eiscoii singuri. AslfeI, reo(ii au devenil, cu binecuvnlarea eiscoiIor, Ioc(iilorii Ior
ermanen(i in arohiiIe din orae i sale, svrind ceIe sfinle in numeIe i in IocuI
eiscoiIor, in aceIai lim fiind i rerezenlan(ii credincioiIor din arohie inainlea
eiscoiIor.
In virlulea haruIui rimil Ia hirolonie, reoluI oale svri in arohia sa loale
sIu|beIe, IaudeIe i SfinleIe Taine (cu exce(ia Tainei Ireo(iei), loale sfin(iriIe (cu exce(ia
sfin(irii AnlimiseIor i a SfnluIui Mir).
63
IreoluI iereu care are anumile func(ii adminislralive sau merile ersonaIe rimele
ranguI de roloiereu (din greac, ,rimuI reol). Acesl lilIu, cl i orice aIl decora(ie sau
lilIu adminislraliv sau onorific
64
nu dau nici o ulere de(inloruIui decl numai inlielalea
du cinsle. In iserica Rus mai exisl i ranguriIe onorifice de prcicicrcu niircjcr i de
prcicprcs|iicr.
Sre deosebire de reo(ii de mir (cslori(i), reo(ii cIugri se numesc ieromonahi.
Conduclorii (slare(ii) mnsliriIor se numesc egumeni i arhimandri(i.
Ir binecuvnlarea eiscouIui, ieromonahuI nu oale sIu|i in vreo arohie.
Drel semn c n-are deIinlalea ulerii sacramenlaIe, reoluI binecuvnleaz cu o
singur mn (dreala).
A lreia lreal a cIeruIui esle diaconia.
DIACONUL (oioiovo, servilor) are aslzi func(ii Iilurgice muIl mai reslrnse decl
Ie avea in rimeIe secoIe. Ia inceul, e Ing alribu(iiIe e care Ie are aslzi, eI a|ula Ia sla-
biIirea i reslabiIirea ordinii in biseric, Ia svrirea olezuIui, Ia organizarea agaeIor,
ducea SfinleIe Taine Ia boInavi acas i avea gri| de reglirea maleriiIor de cuIl: ine,
vin, uIei, lmie elc. In rin secoIuI aI XII-Iea (i chiar mai lrziu), lol diaconii svreau
Iroscomidia. Un aIl roI aI diaconiIor era de a suraveghea calehumenii. Disari(ia lrelal
a unora din inslilu(iiIe isericii rimare ca agaeIe, calehumenaluI, enilen(a ubIic .a.
a alras du sine, in chi firesc, all imu(inarea func(iiIor Iilurgice aIe diaconiIor, cl i
63
IreoluI oale sfin(i biserica enlru un anumil lim, ca s oal sIu|i in ea, dar numai avnd ermisiune scris de Ia
eisco.
64
In iserica Orlodox Rus sunl ceIe mai muIle decora(ii enlru reo(i uneIe dinlre eIe nemolivale. IIe sunl
urmloareIe: bederni(a, scufia coIoral, camiIafca, crucea auril, aIi(a, crucea cu odoabe, milra. Chiar dac uneIe sunl
accelale i de aIle iserici, milra nu esle accelal de nimeni, decl enlru arhierei.
56
scderea numruIui diaconiIor, mai aIes Ia sale, n ce s-a a|uns Ia silua(ia de aslzi, cnd
inlInim diaconi numai e Ia caledraIe, Ia mnsliri i Ia uneIe biserici din orae.
Neavnd ulerea haric de a sIu|i ceIe sfinle (ci doar de a a|ula), diaconuI nu oale
sIu|i niciodal singur, ci loldeauna cu arhiereuI sau cu reoluI.
65
Aslzi roIuI rinciaI aI diaconuIui esle roslirea IcleniiIor, cilirea Sfinlei Scriluri i
cdirea. IcleniiIe rerezinl un ir de cereri e care diaconuI Ie roslele din fa(a AIlaruIui.
Diaconii in serviciuI divin inchiuiesc e Sfin(ii Ingeri, care neincelal sIu|esc Ia lronuI
Iui Dumnezeu. Diaconii cIugri se numesc ierodiaconi. Diaconia are i gradeIe onorifice de
prcic!iaccn (Ia diaconii de mir/cslori(i) i arni!iaccn (Ia cIugri).
Ii nu binecuvnleaz cu mna.
Ia romano-caloIici, diaconii aroae c nu mai au nici o alribu(ie Iilurgic, deoarece ei au
excIus IcleniiIe, iar roleslan(ii numesc diacon e un aslor inferior, care se ocu cu
serviciiIe sociaIe.
CLERUL INFERIOR CLA5IFICAREA $I FUNCJIILE LUI
Ie Ing ierarhia ceIor lrei lrele, sau a cIeruIui roriu-zis, a Iual nalere inc de Ia
inceul o nou calegorie de sIu|ilori ai cuIluIui sau ersoane a|ulloare aIe cIeruIui, enlru
a indeIini serviciiIe secundare i mai modesle aIe cuIluIui. To(i acelia erau inslilui(i de
clre eiscoi rin hlrotesle unerea miniIor fcul in afara AIlaruIui i socoli(i ca
fcnd arle din cIeruI inferior.
UneIe din lreleIe cIeruIui inferior s-au nscul in limuriIe de rigoan (sec. II-III),
aIleIe ceIe mai muIle du acea isericii, in sec. IV-VI. CeIe mai imorlanle lrele aIe
cIeruIui inferior sunl: diaconi(a, iodiaconuI, anagnosluI i saIluI.
1) Diacnni(c!c (ot otoxovot) sunl men(ionale i in Sfnla Scrilur (Romani 16:1)
66
.
Consacrarea Ior se fcea rin hirolesie. IIe a|ulau Ia bolezuI i mirungerea femeiIor i
65
Ir binecuvnlare, diaconuI nu oale nici s imbrace veminleIe, nici s lmieze, nici s rosleasc Iclenii i nici s
ia ceIe sfinle (IvangheIia, SfnluI Disc .a.) n nu i Ie d reoluI.
57
suravegheau ordinea din biseric in rnduI femeiIor. Ca i diaconii, eIe urlau orar, dar
nu se imrleau in aIlar. Inslilu(ia diaconi(eIor a disrul in sec. V-VI in Aus i in sec.
XII in Rsril. Aari(ia i disari(ia aceslei lrele s-a daloral unor necesil(i concrele aIe
isericii din aceIe vremuri.
2) Ipndiacnnii ( uooioiovo, - subdiaconii) au arul Ia sfriluI sec. II inceuluI
sec. III i se inlInesc i aslzi in iseric ca lreal regliloare enlru diacon. Aveau in
lrecul numeroase sarcini: zeau uiIe bisericii in limuI sIu|beIor, suravegheau ordinea
i Iinilea in biseric, a|ulau arhiereuIui s se imbrace in veminle, s se seIe e mini,
a|ulau e diaconi in sIu|ba aIlaruIui, a|ulau Ia Sf. olez, aveau gri| de SfinleIe Vase, de
morminleIe marliriIor, de iIuminarea bisericii, de ordinea in biseric i de loale ceIe
necesare enlru serviciuI divin.
Iodiaconii hirolesi(i se ol alinge, de Iroscomidiar i de Sf. Mas, ol s deschid Sf.
Ui, dar, du canoane, n-au voie s se csloreasc du ce au rimil hirolesia. Anume
din acesl moliv, cei care a|ul aslzi Ia anumile servicii aIe AIlaruIui, mai aIes Ia sIu|beIe
arhiereli, nu sunl hirolesi(i, ca s fie Iiberi de a se cslori. Ia feI ca i diaconi(eIe, ei se
imrleau in afara aIlaruIui.
3) Anagnntii ( ovoyvoo+q, / |ccicr - cile(ii) isloric aar inainlea iodiaconiIor, dar
au o imorlan( mai mic. SIu|irea Ior nu esle Iegal de aIlar, ci aveau func(ia Ior rinciaI
s cileasc ceIe rnduile Ia sfinleIe sIu|be (cu exce(ia IvangheIiei) i s slreze cr(iIe de
cuIl. Tol cile(ii aveau gri| i de Iumnri, dar cu limuI sIu|irea Ior s-a reslrns doar Ia
slran. Tol acelia a|ulau i Ia Iucrarea de calehizare.
Aslzi aceasl lreal esle doar o reglire enlru iodiacon.
4) Psa!(ii ( o\+q, / canicr - cnlre() erau a|ulorii cile(iIor, avnd insrcinarea de
soIisl i diri|or. Aceasl lreal a arul mai lrziu, cnd cnlarea bisericeasc s-a dezvoIlal
i s-a comIical.
Ia inceul cnlau lo(i crelinii din biseric, iar cile(ii ii diri|au, cu limuI cei mai
iscusi(i cile(i au fosl numi(i saI(i i ei aveau menirea s execule cnlriIe mai greIe. Tolui,
aceasl sIu|ire nu a fosl insliluil enlru a-i inIocui e credincioi, ci doar enlru a organiza
mai bine cnlarea Iilurgic.
66
Treala Ior se deosebea de aIle 2 lrele cIericaIe ocuale de femei: blrneIe (.ou+io.,) sau fecioareIe (oi o0.voi)
- care nu aveau func(ii Iilurgice.
58
Aceasl lreal se slreaz i aslzi in loale isericiIe, dar fr hirolesie.
IrimuI dinlre saI(i se numele rolosaIl.
In iserica Orlodox din rezenl aroae loale serviciiIe inferioare Ie indeIinesc
parac!iscrii
67
, iar lreleIe de cile( i iodiacon au rmas doar ca lrele remergloare sre
diaconie.
In lrecul mai exislau i aIle lrele consacrale lol rin hirolesie i care aslzi au
disrul:
5) exorclstu| aveau gri| de demoniza(i (energumeni). Ia inceul aceasla era o
harism, iar mai lrziu a devenil o lreal a cIeruIui inferior consacral rin hirolesie. Iu
svreau i riluaIuI de exorcizare inainle de bolez (e care aslzi iI svrele reoluI).
6) ostluru| (orlarii i uierii), i
7) gropuru|.
Un roI desluI de imorlanl i chiar acliv in cuIl iI au i mircnii, fr de care nu se ol
oficia sIu|beIe bisericeli. Aceli nu numai c sunl membri deIini ai isericii, ci chiar
arlici rin reo(ia Ior universaI (I Ielru 2,9) Ia reo(ia sacramenlaI, care e dislincl de
rima. Acesle dou feIuri de reo(ie nu se ol confunda.
In lrecul, cnd inlreaga iseric ddea rsunsuriIe Ia eclenii i inlerrela imneIe i
cnlriIe bisericeli, rn!u! !aici!nr era mai mare, dar cu limuI acesla s-a diminual u(in,
dar nu oale disrea comIel.
67
Acelia ar lrebui s fie brba(i evIavioi care se mrlurisesc i se imrlesc mai des i care, s aib o binecuvnlare
seciaI de Ia eiscouI IocuIui. Acesl Iucru nu esle revzul de vreun Canon in mod exres, dar oale fi in(eIeas Ia o
inlerrelarea dinamic a aIlor Canoane.
59
VE$MINTELE LITURGICE
Irin veminle Iilurgice subin(eIegem imbrcminlea seciaI e care o foIosesc
sIu|ilorii cuIluIui in serviciuI divin.
Ienlru a se deosebi de mireni, sIu|ilorii sunl obIiga(i rin CanonuI 27 aI SinoduIui V-
VI (TruIan) i CanonuI 16 aI SinoduIui VII s oarle inloldeauna coslumuI cIericaI
duIama / caflanuI. Aceasla nu esle ins un vemnl Iilurgic i nu se sfin(ele, ci doar se
binecuvinleaz sre a fi urlal i nu au vreo rugciune de sfin(ire. Ia feI i rasa. Tradi(ia
isericii recunoale doar duIameIe i raseIe de cuIoare neagr.
VeminleIe roriu zise, au o inlrebuin(are Iilurgic. Inlrebuin(area Ior in iserica
Orlodox esle foarle veche. Inc de Ia inceul cIericii, enlru a oficia serviciuI divin,
imbrcau anumile haine e care Ie foIoseau numai in acesl sco. UneIe din acesle veminle
erau confec(ionale du modeIuI ceIor din VechiuI Teslamenl, iar aIleIe in concordan( cu
semnifica(ia lainic a cuIluIui orlodox, a|ungndu-se lrelal Ia forma din rezenl.
Ia inceul loale veminleIe erau de cuIoare aIb ca simboI aI cur(iei. Mai lrziu,
ins, din sec. IV, au inceul s fie foIosile i aIle cuIori: roie, gaIben-surie, verde, aIbaslr,
vioIel-ururie i neagr, fiecare avnd semnifica(ia ei.
Irin forma, cuIoarea i caIilalea Ior, veminleIe sfinle conlribuie in mod deosebil Ia
sorirea frumuse(ii i sIendorii cuIluIui divin orlodox i formeaz o almosfer lainic in
sIu|b.
Deoarece in ierarhia noaslr bisericeasc exisl lrei lrele, avem i veminle seciaIe
enlru fiecare lreal: diaconeli, reo(eli i arhiereli. SensuI i simboIuI fiecrui vemnl
esle de obicei sugeral de rugciunea care se cilele Ia imbrcarea vemnluIui resecliv
(tczi Iiiurgnicru|).
Vcmintc!c diacnncti
In limuI sIu|irii, diaconii imbrac lrei veminle: sliharuI, oraruI i mnecu(eIe.
5tiharu! (o+i_oiov) esle un vemnl cu mneci, Iung i Iarg, care acoer lol coruI.
II esle rimuI vemnl Iilurgic i de aceea esle comun luluror lreleIor cIeruIui. Acesla
rovine de Ia o hain exlerioar care era numil Ia moduI generaI lunic sau manla
(_.i+ov), men(ional de mai muIle ori in Sfnla Scrilur.
60
SliharuI simboIizeaz cur(ia ingeriIor. SliharuI cu ruri aIbe i roii simboIizeaz
sngeIe i aa care au curs din coasla MnluiloruIui enlru via(a Iumii (Simeon aI
ThesaIonicuIui).
In rezenl, sliharuI reo(esc i arhieresc difer u(in de ceI diaconesc: eI esle dinlr-un
maleriaI mai sub(ire i mai u(in ornamenlal i are mneciIe mai ingusle, avnd Ia cal i
nile ireluri ce se infoar in |uruI minii.
Oraru! (ooiov) esle o fie de nz Iung i ingusl de 10-15 cm., imodobil cu
cruci e care diaconuI o oarl e umruI slng. Ia roslirea ecleniiIor, diaconuI auc cu
lrei degele aIe minii drele caluI din fa( aI oraruIui i-I ridic Ia niveIuI umeriIor sau
gurii, invilnd aslfeI e credincioi Ia rugciune. Unii chiar au consideral c cuvnluI
,orar rovine de Ia IalinescuI crc, crarc - a sc ruga. Aceasla ar fi inlr-o Ieglur cu un vechi
obicei de Ia sinagog cnd mai mareIe sinagogii ridica o balisl in sus enlru a semnaIa
momenluI cilirii din Iege.
AI(ii cred ins c oraruI era foIosil Ia inceul ca un erve(eI cu care erau leri Ia
gur credincioii du imrlirea cu SfinleIe Taine.
68
In sfril, unii canonili bizanlini
deriv denumirea oraruIui de Ia verbuI ooo, care inseamn a tc!ca, a c|scrta, fiindc cei
ce oarl oraruI lrebuie s fie cu loal Iuarea aminle Ia svrirea SfinleIor Taine i Ia ceIe
ce se inlmI in sfnluI Ioca.
69
OraruI care infoar coruI e sub mna dreal se numele ,orar mare i esle o
dislinc(ie dal unor diaconi enlru anumile merile. In uneIe iserici IocaIe (Ia greci, srbi i
romni) a disrul ,oraruI mic incl lo(i diaconii, chiar Ia hirolonie rimesc ,oraruI
mare.
OraruI simboIizeaz ariiIe ingeriIor, de aceea e eI uneori sunl scrise cuvinleIe
Sfnl, Sfnl, Sfnl.
Mnccu(c!c (.ioviiio) sunl nile fii de slof care infoar miniIe diaconuIui in
form de manele. Irovenien(a aceslui vemnl nu esle rea cIar i eI nu are
coresondenl in VechiuI Teslamenl. S-au emis mai muIle ioleze rivind originea
mnecu(eIor, dinlre care cea mai robabiI esle urmloarea. Ia inceul aceslea rerezenlau
nile benzi brodale care infrumuse(au mneciIe de Ia sliharuI sau sacosuI arhiereuIui, dar
68
Vezi lIcuirea CanonuIui 23 Iaodiceea in IidaIion, Id. ucureli 1992, .340.
69
A se vedea comenlariiIe Iui Teodor aIsamon i Malei VIaslaris in Sinlagma Alhenian III, 191 i VI, 252., aud LG
1993, .614.
61
aveau i func(ia de ireluri enlru a Iega mneciIe Iargi aIe veminleIor in anumile
momenle seciaIe. Sf. Gherman aI ConslanlinooIuIui (sec. VIII) esle rimuI care
men(ioneaz acesl obicei cu referire Ia cuIl i aral i sensuI simboIic aI aceslor ireluri
ceI aI IegluriIor cu care a fosl Iegal MnluiloruI in limuI alimiIor SaIe (Ioan 18:12). Cu
limuI aceslea au devenil veminle aarle, iar mneciIe sliharuIui i sacosuIui s-au scurlal
desluI de muIl.
Ia inceul mnecu(eIe erau imbrcale doar de arhierei i doar Ia Iilurghie. Abia mai
lrziu, rin sec. XV, aceslea au inceul a fi foIosile i de reo(i, iar de rin sec. XVII-XVIII i
de diaconi
70
.
In iserica Rus exisl un obicei mai nou de a imbrca mnecu(eIe Ia loale sIu|beIe,
lradi(ie care nu esle cunoscul in ceIeIaIle iserici Orlodoxe i care raclic nici nu se
|uslific, avnd in vedere scouI rimar i chiar acluaI aI mnecu(eIor. Iraclic, aceslea ar
lrebui Iuale doar Ia oficierea SfinleIor Taine, cnd lrebuie imbrcale loale veminleIe. Ia
svrirea IaudeIor, nici reoluI, nici diaconuI nu are nevoie (i chiar nu esle indrel(il)
s ia mnecu(eIe.
Inainle de a se imbrca in veminleIe saIe, diaconuI cere binecuvnlare de Ia reol sau
eisco, aoi srulnd crucea de e fiecare vemnl se imbrac cilind rugciuniIe cuvenile
(vezi Iiiurgnicru|).
Vcmintc!c prcn(cti
In afar de slihar i mnecu(e, reoluI oarl inc eilrahiIuI, bruI i feIonuI.
Epitrahi!u! (din greac: .i pcsic i :oq.o, grunaz) esle aceIai orar numai c
alrn in |uruI gluIui cu ambeIe caele in fa(.
Sf. Simeon aI TesaIonicuIui sune c in lrecul Ia hirolonia reoluIui, arhiereuI Iua
caluI de Ia sale aI oraruIui i-I unea in |uruI gluIui esle umruI drel. IilrahiIuI
simboIizeaz |uguI sIu|irii Iui Hrislos i esle simboIuI haruIui cu care esle invrednicil
reoluI de a sIu|i ceIe sfinle, iar fran|uriIe cu care se lermin caluI eilrahiIuIui - sufIeleIe
credincioiIor a cror rsundere o oarl reoluI.
70
Acesl adevr isloric iI conslalm i din formuIa Iilurgic foIosil de diacon: ,inecuvinleaz, Slne, sliharuI i
oraruI, fr s fie men(ionale i mnecu(eIe. Aceasla se oale observa in loale IilurghiereIe, cu exce(ia uIlimeIor edi(ii
care au modifical lexluI vechi.
62
Ial ce sune SfnluI Simeon aI ThesaIonicuIui rivilor Ia inlrebuin(area raclic a
eilrahiIuIui: ,|ara cpiirani| nici c iaina
71
sa nu sc satrcasca. |ar !aca sc ta ininp|a sa jic !c
irc|uina a sc jacc trcc iaina sau c rugaciunc, |cicz sau a|iccta !in cc|c sjinic i nu sc ta gasi
cpiirani|, aiunci, sprc a nu rannc |ucrarca ncjacuia, |inccutnin!, sa-i puna |ru| sau c |ucaia
!c junic cri pnza, ca un cpiirani| i asijc| sa satrcasca iaina. |ar !upa accca, |ucru| carc a s|ujii ca
cpiirani| sa jic pasirai inir-un |cc !ccsc|ii sau sa jic inirc|uinai |a ccta sjni. Nunai cc|c cc suni
c|inuiic in nanasiiri, |a Miczcncpiica, |a Ccasuri i |a Patcccrnia, |c pci zicc prccii i jara
cpiirani|.
72
De aici vedem imorlan(a aceslui vemnl in riluI orlodox, dar nu numai. i aslzi Ia
romano-caloIici, reo(ii i eiscoii oarl acesl eilrahiI numil sic|a ca un orar us e
amndoi umerii, cu caeleIe Isale in |os, iar in limuI Iilurghiei caeleIe se incrucieaz
e iel.
Bru! esle o cingloare cu care reoluI (i arhiereuI) se incinge esle slihar. II
simboIizeaz lria i virlulea reoluIui, recum i cur(ia lruuIui i ne aminlele de
lergaruI cu care s-a incins MnluiloruI Ia sIarea icioareIor uceniciIor in seara Cinei
ceIei de Tain. Un vemnl asemnlor urlau i arhiereii VechiuIui Teslamenl i chiar unii
rooroci. In NouI Teslamenl bruI devine un vemnl roriu cIericiIor
73
, inc din vremea
aosloIic.
Fc!nnu! (.\oviov, .\ovq,) esle vemnluI de deasura care aminlele de loga
(manlia) cu care MnluiloruI i Sf. AosloIi ii infurau coruI.
II simboIizeaz ulerea Iui Dumnezeu care se d reo(iIor i inchiuie hIamida roie
cu care a fosl imbrcal MnluiloruI in curlea Iui IiIal (Malei 27: 28).
Ia inceul feIonuI era urlal all de reo(i cl i de arhierei, iar incend cu sec. V, eI
a rmas numai in foIosin(a reo(iIor
74
.
Ia imbrcarea veminleIor, reoluI Ie binecuvnleaz, srul crucea de e eIe i
cilele rugciuniIe din Iilurghier.
71
Sf. Simeon are aici in vedere sensuI Iarg aI cuvnluIui iaina i are in vedere orice Iucrare sfin(iloare a isericii.
72
Aici se are in vedere cazuI in care IaudeIe sus men(ionale se fac in ridvoruI bisericii, aa cum revede TiicuI
Mnslirii Sf. Sava. Dac ins aceslea se fac in biseric, reoluI lrebuie s-i un obIigaloriu eilrahiIuI. (TexluI alrislic
du Traiaiu| Sf. Simeon, lrad. rom., . 315-316).
73
IncIusiv monahiIor, sub form de cenlur.
74
In isericiIe Vechi-OrienlaIe (necaIcedoniene) arhiereii oarl inc i aslzi feIon.
63
Vcmintc!c arhicrcti
Ie Ing slihar, mnecu(e, eilrahiI i bru, care sunl comune reoluIui i arhiereuIui,
arhiereuI are i veminle rorii numai lrelei Iui:
5acnsu! (ooiio, sac), un vemnl in form de sac, mai scurl decl sliharuI, cu
mneci scurle i Iargi. Isle urlal de arhiereu in Ioc de feIon. II se incheie e Ialuri cu cle
6 cIoo(ei.
Ia inceul aceasl hain se imbrca numai de imra(i, dar Conslanlin ceI Mare a
druil-o alriarhuIui Macarie aI IerusaIimuIui, ca semn de deosebil re(uire. Mai lrziu
gsim sacosuI inlre veminleIe arhiereli aIe Sf. Ioan Gur de Aur. In alunci arhiereii
urlau lol feIoane din maleriaI simIu, de obicei ,oIislavrion adic cu muIle cruciuIi(e.
Sf. Simeon aI TesaIonicuIui, vorbind desre sacos, zice c eI esle urlal de cei mai
insemna(i dinlre arhieiscoi. Incend cu sec. XVIII sacosuI esle urlal de lo(i eiscoii.
SacosuI esle simboIuI cin(ei i aI umiIin(ei, cci arhiereii imbrcndu-I, ii aduc
aminle de alima MnluiloruIui i de cmaa Iui enlru care s-au aruncal sor(i. CIoo(eii
de e margini simboIizeaz gIasuI cuvinleIor ceIor 12 AosloIi, care lrebuie s ias din
gura eiscouIui.
OmnInru! (oooiov de Ia oo, umr i .o a urla), esle un vemnl in
form de angIic, urlal de arhierei e ambii umeri in |uruI gluIui, inchiuind oaia cea
ierdul i aoi afIal. II esle simboIuI demnil(ii arhiereli. Avnd cruce e eI, omoforuI
mai oarl i simboIuI sIu|irii Iui Hrislos rin suferin(e, cci cei ce voiesc a lri in Hrislos ii
iau crucea e umeri i-I urmeaz Iui. OmoforuI esle ceI mai vechi vemnl arhieresc.
Unii cred c omoforuI a rmas Ia arhiereii Iegii Noi ca o conlinuare a lradi(iei iudaice
conform creia, arhiereii urlau vemnluI de e umeri numil cjc!. Se crede ins c acesl
vemnl era dal Ia inceul de clre imral ierarhiIor mai de vaz, aoi a devenil roriu
luluror
75
.
Se cunosc dou feIuri de omofoare: mare i mic. OmoforuI mare se imbrac numai Ia
ulrenie i Ia inceuluI Iilurghiei, in resluI cazuriIor arhiereuI se foIosele de ceI mic.
75
Aceasl idee oale fi uor desrins i din via(a Sf. Ierarh NicoIae, arhieiscouI MireIor Iichiei, cruia, in limuI I-Iui
Sinod Icumenic, imraluI Conslanlin ia relras omoforuI i IvangheIia, considerndu-I ,neoIilicos in aliludinea sa fa(
de Arie. Aceslea i-au fosl inaoiale rin minune.
64
Imbrcal in omofor, arhiereuI esle chiuI MnluiloruIui, iar in momenleIe in care
Insui MnluiloruI esle de fa( rin anumile reaIil(i Iilurgice sau Sf. Taine, arhiereuI, ca un
simIu sIu|ilor, eI Ias omoforuI.
Epignnatu! (de Ia .i i yovu e genunchi) sau ,aIi(a esle un vemnl in form
de romb care se oarl e coasa dreal, Iegndu-se cu o angIic du gl. II se
foIosele de rin sec. VI i simboIizeaz sabia DuhuIui cu care se inarmeaz arhiereuI
imolriva ereziiIor. Se mai resuune c eI rovine de Ia lraisla in care arhiereii urlau
cr(iIe sfinle.
In iserica Rus se foIosele un vemnl de form drelunghiuIar, aIlernaliv
eigonaluIui, numil bederni(, care are aceiai semnifica(ie simboIic ca i eigonaluIui i
esle o dislinc(ie reo(easc inferioar Iui. In ceIeIaIle iserici IocaIe nu exisl decl acesl
eigonal.
76
Panaghia (ovoyio alolsfnl, reasfnl) esle o icoan mic din melaI re(ios
(medaIion) care are e ea chiuI Maicii DomnuIui sau a MnluiloruIui i care se oarl Ia
iel.
Ia ii are originea de Ia rimii crelini, care urlau Ia gl moale aIe sfin(iIor. IerarhuI
oarl aceasl icoan Ia iel, ca semn c lrebuie s aib ermanenl e Iisus in inima sa i
e Maica DomnuIui ca o mi|Iociloare grabnic clre Dumnezeu. In lradi(ia bizanlin,
numai medaIionuI cu chiuI Maicii DomnuIui se numele panagnic, e cnd ceIe cu chiuI
MnluiloruIui sau cu aIl chi se numesc cngn!pinn (.yio\iov, de Ia .v i io\o, - Ia
sn).
Crucca pcctnra! e urlal Ia iel de ierarhi i de unii reo(i (numi(i siatrcjcri)
77
, ca
semn aI mrlurisirii credin(ei in Hrislos ceI Rslignil. Cruce nu face arle din veminle i
nu esle indisensabiI sIu|irii unei anumile sIu|be.
Mitra (i+o Ieglur enlru ca, lurban, +ioo, \oov) esle acoeremnluI
cauIui arhiereuIui in limuI serviciiIor reIigioase. Ia simboIizeaz all cununa de sini
care a fosl us e cauI MnluiloruIui in limuI alimiIor (Malei 27:29), cl i inI(imea
76
Romnii, de exemIu, numesc bcdcrni( locmai aceasl aIi(.
77
Incend cu anuI 1897, (aruI NicoIae II a disus ca in iserica Rus lo(i reo(ii s oarl cruce Ia gl, enlru a se
deosebi de diaconi. Aceasla du ce (aruI, fr s lie, a srulal mna unui diacon.
CeIeIaIle iserici IocaIe dau crucea ca o dislinc(ie doar Ia anumi(i reo(i i du o anumil erioad de sIu|ire. Tol din
acesl moliv, ei nu au mai muIle liuri de cruci ca Ia rui, ci Ie accel e loale ca e una singur, dar esle referal aa
numila ,cruce cu ielre scume.
65
demnil(ii arhiereli. Milra are rerezenlale chiuriIe ceIor alru evangheIili sau icoana
numil ,Deisis.
Ini(iaI, milra era confec(ional du modeIuI coroanei imra(iIor bizanlini. IrimuI
care a urlal milr a fosl SiIveslru eiscouI Romei, care a rimil-o in dar de Ia Conslanlin
ceI Mare. Du reIalriIe Iui Theodor aIsamon i aIe Sf. Simeon aI ThesaIonicuIui, Ia
inceul, milra era un drel rezerval doar eiscouIui - a aI Romei. Incend cu SinoduI
aI III-Iea Icumenic, aceasla a inceul s fie urlal i de alriarhuI AIexandriei, incend
cu Sf. ChiriI aI AIexandriei. In rin sec. XII, in lol RsriluI Crelin numai acesl ierarh
urla milra-coroan. Aoi a inceul s fie urlal de alriarhuI ConslanlinooIuIui i de
aI(i inli-slllori, iar mai lrziu, rin sec. XVII-XVIII de lo(i ierarhii. MilrooIiluI
MoIdovei i ceI aI |rii Romneli a inceul a urla milr de rin sec. XV, dar nu i
eiscoii.
In iserica Rus, incend cu anuI 1705, milra devine obIigalorie enlru lo(i ierarhii,
dar i enlru arhimandri(i i chiar unii roloierei. Diferen(a de Ia ei ins consla in aceea c
doar Ia alriarh i Ia milrooIi(i milra avea cruce (in vrf), iar Ia eiscoi - nu. Abia din
anuI 1988, i eiscoii au inceul a urla milr cu cruce, aslfeI uniformizndu-se raclica
din lol RsriluI Orlodox.
78
i aslzi, in alriarhaleIe din Orienl, dac sIu|ele alriarhuI i mai muI(i arhierei,
numai rolosuI oarl milra, iar ceiIaI(i doar camiIafca / kIobuk-uI
79
.
Mantia esle un vemnl Iung i Iarg, fr mneci, arlea din sale lrndu-se e
mnl. Ia esle de cuIoare ururie i are e Ialuri nile angIici aIb-roii numile ruri,
care inchiuiesc ruriIe de a vie, adic inv(luriIe care lrebuie s izvorasc in
ermanen( din gura arhiereuIui (Ioan 7:38). In arlea din fa( manlia are Ia iel i Ia
oaIe cle 2 lbIi(e, care simboIizeaz Iegea Veche (ceIe de |os) i Iegea Nou (ceIe de sus).
Manlia arhiereasc rovine de Ia cea monahaI, deoarece arhiereii sunl recrula(i din
rnduriIe cIugriIor.
Tniagu! pstnrcsc esle un baslon inaIl care in arlea de sus are dou caele de eri
cu guriIe deschise unuI sre ceIIaIl, avnd inlre ei un gIob i o cruce.
78
A. A. Dmilrevski, Munpa. Hcncpuxc-apxcc.c.u+ccxuu c+cpx. In rev. ,Mocionciue Inaxuaainme e,oxoc+u nr. 4-5 /
2003. SludiuI esle adus Ia zi de ComileluI de Redac(ie aI Revislei.
79
Termen rusesc care desemneaz camiIafca i e care ruii o confund cu olcauI. In reaIilale camiIafc se numele
anume acea nz lransarenl care acoer olcauI sau cuIionuI.
66
ToiaguI esle simboIuI ulerii conducloare cu care arhiereuI ii slorele lurma in
numeIe Iui Hrislos. erii simboIizeaz in(eIeciunea asloraI (Malei 10:16), iar crucea de
deasura Ior simboIizeaz c, cu ulerea Crucii, arhiereuI va zdrobi caeleIe nevzu(iIor
baIauri (diavoIi).
ToiaguI esle foIosil de arhierei numai in limuI sIu|bei, iar in resluI cazuriIor ei se
foIosesc de un loiag mai simIu, fr eri i cruce, care se numele cr|.
Toiag i cr| oarl i slare(ii i slare(eIe de mnsliri.
Vu!turu! esle un covora rolund care se aeaz sub icioareIe arhiereuIui. Se numele
aslfeI, deoarece are inf(ial e eI un vuIlure zburnd deasura unei cel(i (ora). VuIluruI
simboIizeaz ulerea DuhuIui i in(eIeciunea cu care arhiereuI ii conduce orauI
(earhia) Iui.
Dichcru! i Trichcru! (dou i lrei Iumnri) sunl nile sfenice de mn cu dou i
cu lrei Iumnri e care Ie foIosele arhiereuI in limuI serviciuIui divin, inchiuind
Iumina inv(lurii evangheIice. CeIe dou Iumnri aIe dicheruIui simboIizeaz ceIe dou
firi aIe MnluiloruIui, iar ceIe lrei aIe lricheruIui Sf. Treime.
Ia inceul acesle obiecle erau foIosile de clre imraluI izan(uIui care, nefiind
sfin(il, nu ulea s binecuvinleze ooruI aIlfeI decl cu lricheruI i dicheruI, imilnd aslfeI
binecuvnlarea cu dou mni a alriarhuIui. Du cderea ConslanlinooIuIui, alriarhuI
devenind ,elnarh i reIund i uneIe insemne imrleli, a inceul s binecuvinleze
anume cu acesle sfenice, fiind imrumulale i uliIizale mai aoi de lo(i eiscoii
orlodoci.
Ripida (iuoiov, de Ia ii, an) esle un evanlai cu care in lrecul diaconii arau
Sf. Daruri de insecle. Ia inceul riideIe se confec(ionau din ene de un, iar mai lrziu
din melaI re(ios, avnd e eIe inf(ia(i serafimi i heruvimi i cuvinleIe Sfnl, Sfnl,
Sfnl.
RiideIe simboIizeaz uleriIe ingereli care zboar neincelal in |uruI lronuIui ceresc,
sIu|ind DomnuIui SIavei cu fric i cu culremur.
ArhiereuI se imbrac in veminleIe saIe in mi|IocuI bisericii e amvonuI arhieresc,
fiind a|ulal de iodiaconi. RugciuniIe enlru imbrcare Ie cilele cu voce lare arhidiaconuI
/ rolodiaconuI.
67
CRJILE DE CULT
ALE BI5ERICII ORTODOXE
1. Nn(iuni gcncra!c dcsprc cr(i!c dc s!u|b.
Iolrivil oruncii dale de MnluiloruI Ia Cina cea de Tain, Sf. AosloIi svreau
ziInic frngerea inii, adic Sf. Iilurghie (Iale II, 42, 46-47). Cu acesl riIe| rimii
crelini cileau i lIcuiau din cr(iIe VechiuIui Teslamenl i din eisloIeIe Sf. AosloIi, Ia
care se adugau i diferile rugciuni i cnlri (saImi) Iuale din Sf. Scrilur ori comuse
de crelini. Toale aceslea au fosl adunale cu limuI in anumile cr(i, in care se slreaz
all ericoeIe (ciliriIe) bibIice foIosile in cuIl, cl i lezauruI de imne i rugciuni comuse
de Sf. AosloIi i de urmaii Ior in genera(iiIe urmloare. IIe oarl denumirea de cr(i
Iilurgice sau cr(i de sIu|b, curinznd lol ceea ce esle de lrebuin( sIu|iloriIor bisericeli
enlru svrirea cuIluIui divin ubIic aI isericii orlodoxe.
Du originea curinsuIui Ior Ie imr(im in cr(i exlrase din Sf. Scrilur i cr(i
aIcluile de iseric e baza lradi(iei bisericeli.
2. Cr(i cu cuprins dc nriginc bib!ic
Cr(iIe cu curins de origine bibIic (reveIal) sunl:
1) Sfnla IvangheIie, 2) AosloIuI i 3) IsaIlirea.
5F. EVANGHELIE (Luoyy.\io) esle carlea care curinde in sine ceIe alru
IvangheIii de Ia Malei (28 ca.), Marcu (16 ca.), Iuca (24 ca.) i Ioan (21 ca.).
Incend cu |umlalea a doua a sec. IV, s-a inceul imr(irea fiecrei din ceIe alru
IvangheIii in ericoe (.iioq - desr(ilur, sec(iune) sau Iocu(iuni (din Ialin ciliri).
Imr(irea de azi a IvangheIiei in ericoe ziInice, rnduile du DuminiciIe i
SlmniIe de du Iali (7), DuminiciIe i SlmniIor de du Cinzecime (36) i
DuminiciIe i SlmniIe IosluIui Mare (6-7) are ca inceul imr(irea fcul de diaconuI
IulaIiu din AIexandria, dar s-a slabiIil i generaIizal in eoca Sf. Ioan Damaschin (sec. VIII)
i a Sf. Teodor SludiluI (sec. IX), cu uneIe mici modificri uIlerioare.
Ia sfriluI IvangheIiei se gsesc ceIe 12 IvangheIii a Sf. Ialimi, ceIe 11 IvangheIii a
Invierii, IvangheIiiIe enlru Sf. Taine i Ierurgii i SinaxaruI cu IvangheIiiIe de oble.
Sf. IvangheIie se slreaz e Sf. Mas.
68
APO5TOLUL ( ooo+o\o,) esle carlea de sIu|b care curinde in sine:
IaleIe Sf. AosloIi (oLooo+o\o,),
14 eisloIe aIe Sf. A. IaveI (Romani, I i II Corinleni, GaIaleni, Ifeseni, IiIieni,
CoIoseni, I i II TesaIoniceni, I i II Timolei, Til, IiIimon i Ivrei),
7 eisloIe soborniceli (a Sf. A. Iacov, a Sf. A. Ielru - 2, a Sf. A. Ioan TeoIoguI - 3,
i una a Sf. A. Iuda).
Ordinea cilirii ericoeIor are aceiai Iogic ca i cea din Sf. IvangheIie.
Ia sfriluI AosloIuIui gsim IrochimeneIe, ericoeIe i AIiIuia-riiIe enlru Sf.
Taine i Ierurgii, SinaxaruI i IrochimeneIe, ericoeIe i AIiIuia-riiIe de oble.
P5ALTIREA (o\+qiov)esle carlea de sIu|b care curinde in sine cei 150 saImi ai
Iui David i ai aIlor brba(i din VechiuI Teslamenl.
Chiar de Ia inceul saImii s-au cnlal i cilil in iserica Crelin cu muIl ielale i
de aceea CanonuI 85 AosloIic recunoale IsaIlirea ca o carle sfnl.
Ienlru foIosin(a in sIu|b lo(i saImii s-au imr(il in 20 de r(i numile calisme (de
Ia grecescuI io0i(o a edea), numile aa enlru c in limuI cilirii saImiIor esle ermis
de a edea. Iiecare calism esle imr(il in 3 r(i numile slri, slihoIogii sau ,sIave,
deoarece du fiecare arle se zice S|ata Taia|ui i |iu|ui i Sjniu|ui Dun i acun i pururca
i in tccii tcci|cr. nin. |i|uia, |i|uia, |i|uia s|ata |ic Dunnczcu|c (!c 3 cri), Dcannc
ni|uicic (!c 3 cri) S|ata., i acun..
Tradi(ia liiconaI sludil care era foIosil in cea mai mare arle a ImeriuIui
izanlin in sec. IX-XII avea o aIl imr(ire a saImiIor. Aa numila ,IsaIlire
ConslanlinooIilan era imr(il, in 76 de anlifoane. Aceasl imr(ire era necesar in
mod deosebil enlru sIu|ba numil ,asmalikon akoIoulhia - un feI de Vecernie
duminicaI i raznicaI, cnlal anlifonic, care du sec. XII a ieil din uz. Imr(irea de
aslzi a IsaIlirii e i ea desluI de veche, dar ea refIecl lradi(ia aIeslinian a sIu|beIor,
venil robabiI inc rin sec. IV-V din mediuI monahaI egilean. In izan( ea a inceul s
fie cunoscul mai muIl incend cu sec. XIII.
IsaIlirea se foIosele all in sIu|b, cl i in afara ei, devenind o carle ceI mai des
inlInil in caseIe credincioiIor, in iserica Orlodox mai exisl un bun obicei de a cili
IsaIlirea ca mi|Iocire enlru crelinii nou-adormi(i.
69
3. Cr(i cu cuprins a!ctuit dc Biscric
Cr(iIe cu curins aIcluil de iseric, adic comuse de Sf. Irin(i, e baza lradi(iei
bisericeli, sunl:
LITURGHIERUL (\.i+ouyioiov / i.o+iiov / cayxenui) carlea de sIu|b care
curinde in sine rnduiaIa enlru reo(i i diaconi Ia Vecernie, Ulrenie i ceIe lrei Iilurghii
orlodoxe: a SfnluIui Ioan Gur de Aur, a SfnluIui VasiIe ceI Mare i cea a DaruriIor mai
inainle Sfin(ile.
Mai curinde, de asemenea, rnduiaIa Imrlirii, formuIeIe OlusluriIor de esle
an i a IcfoniseIor (VozgIasuriIor), rugciuni Ia diferile lrebuin(e, rnduiaIa Iilurghiei cu
Arhiereu, ov(uiri enlru svrirea Sfinlei Iilurghii i SinaxaruI (CaIendaruI).
Trebuie s remarcm c in lrecul, e cnd IilurghieruI nici nu exisla ca o carle dislincl
(ci era curins in IvhoIoghion, aIluri de aIle Taine i Ierurgii), rugciuniIe erau scrise una
du aIla, fr indica(ii liiconaIe (inlre eIe) i fr IcleniiIe i formuIeIe diaconuIui. Aceslea
din urm areau de obicei inlr-o carle aarle, numil Diacnniknn (Aioioviiov)
80
, care esle
i aslzi foIosil de clre greci i de unii crelini orienlaIi necaIcedonieni. Irinlre cr(iIe de
cuIl sIavoneli i romneli acesla nu esle cunoscul
81
, inlreaga sIu|b fiind curins in Iilur-
ghier.
Cl rivele aari(ia indica(iiIor liiconaIe i chiar a unor formuIe aIe diaconuIui,
aceslea au inceul s aar, in seciaI, du secoIuI aI XIV-Iea, daloril Diataxisu!ui
(Aio+oLi, +q, .io, A.i+ouyio,) alriarhuIui IiIolhei Kokinos
82
, care descria amnun(il
rnduiaIa Iilurghiei SfnluIui Ioan Gur de Aur i a Iroscomidiei.
83
Acesl Dialaxis a suferil
i anumile schimbri de-a IunguI limuIui, mai aIes in secoIeIe aI XV-IeaaI XVI-Iea (n Ia
80
A nu se confunda cu lermenuI omonim care rerezinl o anex a AIlaruIui (numil Ia feI), inIocuil aslzi cu
vemnlria.
81
,uaion Muxaua 2ITO, ,,uaionuion, in |, +ox 14, . 580. Varianla greceasc a DiaconikonuIui afIal aslzi
in uz (edi(ia 1989) a ieil sub indrumarea mareIui Iilurgisl I. IoundouIis. DiaconikonuI regIemenleaz in seciaI rnduiaIa
sIu|bei cu mai mu(i diaconi Ia IilurghiiIe arhiereli i Ia ceIe obinuile.
82
IiIolhei Kokinos, alriarh de ConslanlinooI inlre 1354 i 1376, fosl monah Ia Sinai i ucenic aI SfnluIui Grigorie
IaIama.
83
Cf. H. KIACHOCIIHI, Mancpua.t c. ucncpuu +uncncc.cccsanu .unqp.uu cs. Hcanna 3.ancqcnc.c. Btn. 2.
\cnast nanpuapxa Kcncnannuncnc.tcxc.c u.cc u npcncncnapu Bc.uxcu cpxsu u:unpu |c:ucna nc pqxcnuc: X|V
s. // Hanocaannm coece,nui, Ka:ani, 1895, . 30-79, C. M`IITO, un npccxc:ucuu s .pc+ccxcu jcpxsu c X|| cc
nc.csunt X|V scxa (cc nanpuapxa u.cc) // H+enun n Oec+ne avu+eae ,yxonnoio nocneenun, Moscova, 1894.
denaai, . 192-216.,
70
rsndirea edi(iiIor lirile aIe IilurghieruIui), iar in rezenl esle normaliv enlru lo(i
orlodocii (i chiar greco-caloIicii), cu anumile arlicuIaril(i IocaIe neinsemnale.
IrimuI Iilurghier liril in inlreaga Iume a fosl ceI sIavon aI ieromonahuIui Macarie
Trgovile / Mnslirea DeaIu, 1508. Nu muIl du aceea, au inceul s aar i rimeIe
lraduceri romneli: cea a diaconuIui Coresi de Ia raov in 1570 edi(ie oarecum
conlroversal
84
, aoi in 1679, Ia Iai, cea a SfnluIui MilrooIil Dosoflei, care esle rima
lraducere romneasc foIosil cu adevral in cuIl.
85
ARHIERATICONUL (Hunonnui) esle un Iilurghier arhieresc Ia care in afar de ceIe
scrise in IilurghieruI obinuil se mai afI i rnduiaIa sIu|beIor svrile numai de
arhiereu, adic rnduiaIa hirolesiiIor i a hiroloniiIor, rnduiaIa Ia sfin(irea bisericiIor, a
AnlimiseIor i a SfnluIui i MareIui Mir.
MOLITVELNICUL sau Trcbnicu! (Lu_o\oyiov) esle carlea care curinde rnduiaIa
svririi SfinleIor Taine (cu exce(ia Hiroloniei), a IerurgiiIor bisericeli i a sIu|beIor
enlru diferile lrebuin(e. Drel rololi aI aceslei cr(i ol fi considerale IvhoIoghionuI Iui
Seraion de Tmuis
86
i Carlea a VIII-a a Conslilu(iiIor AosloIice. Ia inceul
IvhoIoghionuI (bizanlin) curindea in sine, e Ing rnduiaIa ,TaineIor, i lexleIe din
Iilurghier i ceIe din Arhieralicon. Cu limuI, rin secoIuI aI XIII-Iea, acesle cr(i au
inceul s se seare.
Aslzi se slreaz mai muIle manuscrise aIe vechiuIui IvhoIoghion bizanlin (secoIeIe
aI VIII-IeaaI XII-Iea), care aral anumile diferen(e de lexl i mai aIes de form aIe unor
gesluri i acle Iilurgice in svrirea TaineIor. Deci rugciuniIe i rnduieIiIe
IvhoIoghionuIui au cunoscul i eIe o evoIu(ie aarle, uneIe rnduieIi fiind modificale chiar
in IvuI Mediu lrziu.
87
IilurgisluI francez Andre }acob cIasific manuscriseIe IvhoIoghio-
nuIui bizanlin in alru grue, fiecare din eIe refIeclnd redaclri diferile aIe unui con(inul
asemnlor. Acesle grue sunl:
a) conslanlinooIilan rimar,
84
Vezi edi(ia crilic a Iui AI. MARI, ucureli, 1969.
85
N.A. URSU, Dunnczciasca Iiiurgnic in ira!uccrca Sjniu|ui |crarn Dcscjici, Miircpc|iiu| Mc|!ctci 1679, edi(ie crilic,
Iai, 1980.
86
A. ,MITIICKII, |sxc.c.ucn |V-.c scxa Ccpanucna, cnucxcna T:quncxa.c, Kuen 1894, 34 ag. A se vedea i
refeririIe in romnele Ia KarI Chrislian IIIMY, cp. cii., . 65-69. Aici gsim i lexluI in romnele aI AnaforaIei.
87
Muxaua AIIAHH, S}, Hcpanntc cc+uncnu nc Aunqp.uxc, 4 +oxa, Iux Mocina, 2003. In acesle voIume avem
edilale mai muIle aslfeI de manuscrise, din diferile erioade i din diferile Iocuri. TexleIe sunl in grecele i au doar uneIe
inlroduceri i comenlarii in Iimba rus.
71
b) conslanlinooIilan lrzie,
c) eriferic rimar,
d) eriferic lrzie.
De obicei, ceIe eriferice au un con(inul mai bogal, inlrucl cei care Ie-au redaclal, e
Ing rugciuniIe i inlreg con(inuluI IvhoIoghionuIui conslanlinooIilan, incercau s
men(in i roria lradi(ie IocaI, inscriind aslfeI mai muIle rugciuni ,de aIlernaliv. Cu
limuI, aceslea (IocaIe) au fosl ur i simIu adugale Ia ceIe din rima i a doua gru de
manuscrise, formnd nile rnduieIi mai comIexe, uneori cu reelri de idei, iar aIleori
fr o conlinuilale cIar.
88
CeIe mai imorlanle codice bizanline care con(in lexle aIe redaclriIor vechi sunl:
Bar|crini 336 (secoIuI aI VIII-Iea) coie sud-ilaIian ce se afI Ia Valican
89
, Icningra!cnsis
gr. 226, numil i |tnc|cgnicnu| |ui Pcrjiri Uspcns|iq (secoIuI aI IX-Iea sau chiar aI VIII-Iea),
Sctasiianct graccus 474 (secoIeIe aI X-IeaaI XI-Iea), Ccis|inus 213 IvhoIoghion conslanli-
nooIilan din anuI 1027 aar(innd reoluIui Slraleghios de Ia Sfnla Sofia, Grciiajcrraia
(secoIeIe aI XII-IeaaI XIII-Iea), numil i |tnc|cgnicnu| |ui Visaricn (Bcssaricn).
90
Irima edi(ie
crilic i isloric a IvhoIoghionuIui bizanlin o face }acob Goar. Idi(ia a II-a de Ia Vene(ia
1730 esle cea mai cunoscul.
AGHIAZMATARUL esle un rezumal aI MoIilfeInicuIui, care are rnduieIiIe ceI mai
des foIosile in raclica Iilurgic i esle foIosil din comodilale, fiind mai sub(ire. Denumirea
cr(ii esle u(in imrorie, dar s-a generaIizal fr mari robIeme.
CEA5LOVUL (oo\oyiov, nacocaon ,carlea ceasuriIor
91
) curinde in sine
rugciuniIe din rnduiaIa sIu|beIor ziInice, CeasuriIe, Vecernia, Iavecerni(a, Miezonolica,
Ulrenia, Obedni(a Ia care se adaug rugciuniIe dimine(ii i de sear, lroareIe Invierii, aIe
88
,uaion Muxaua 2ITO, un |c.ccnscnncu Aunqp.uu s cpcsncuuux (X|-X|V ss.) c.asncxux pqxcnuccu //
Ioiocaonciue Ty,m, conui 41, Moscova, 2007, . 280.
89
Cf. ,uaion Muxaua 2ITO, ,Iaeunu Inxoaoiu, in |, voI. 4, . 131-132. Aici gsim o descriere desluI
de amnun(il a con(inuluIui aceslui IvhoIoghion. Men(ionm doar c esle un IvhoIoghion redaclal in suduI IlaIiei,
robabiI du nile varianle de Ia ConslanlinooI i nu numai. Denumirea Iui vine de Ia cardinaIuI arberini, de unde a
a|uns in ibIioleca din Valican. Cea mai bun edi(ie a aceslui codex o avem din anuI 1995 (Roma), aar(innd
cercelloriIor Iarenli i VeIkovska. Noi ins am consuIlal i am cilal du M. ARRANZ, S}, cp. cii., voI. III, . 537-585.
90
M. ARRANZ, S}, cp. cii., voI. I. Remarcm c in aceasl Iucrare sunl anaIizale lexleIe mai muIlor manuscrise
(originaIe) de baz aIe Iilurghiei: arberini gr. 336 secoIuI aI VIII-Iea, essarion, ms. Grollaferrala gr. Gb1, XI secoIuI
aI XI-Iea, IuchoIogion Slraligios, ms. CoisIin gr. 213 a. 1027, Ms. Alhenae gr. 662 secoIuI aI XIII-Iea, IuchoIogion
Iorfirius, ms. S. Ielerburg gr. 226 secoIuI aI X-Iea, Ms. Sevaslianov-Rum|ianlsev gr. 474 secoIeIe aI X-IeaaI XI-Iea, Ms.
Sinai gr. 959 i muIle aIle lexle edilale in diferile coIec(ii de manuscrise recum ceIe aIe Iui A. Dmilrevski, I.I. righlman,
C.A. Svainson, I. TremeIas i aIle IvhoIoghii.
91
Irin ,Ceasuri se subin(eIeg loale IaudeIe isericii numrale simboIic in numr de 7, dar care de fal sunl 9.
72
mor(iIor, lroareIe i condaceIe TrioduIui i a IenlicoslaruIui, lroareIe ziIeIor slmnii,
Canoane de rugciune, IaracIise i Acalisle i SinaxaruI.
Aceasl carle de cuIl esle de origine aIeslinian i refIecl sIu|beIe secifice TiicuIui
Mnslirii Sf. Sava de Ing IerusaIim. CeasIovuI ne esle cunoscul abia incend cu sec. IX,
cnd lrunde i in izan(. Modificri esen(iaIe in decursuI limuIui nu a suferil, doar c
au inceul a se aduga uneIe Acalisle i a arul rnduiaIa Iavecerni(ei Mici care Ia
inceul nu exisla.
OCTOIHUL (oi+o + q_o, ol gIasuri) con(ine sIu|beIe ceIor 8 gIasuri bisericeli
enlru fiecare zi a slmnii. CnlriIe Iui se imarl in lrei grue: ceIe de Ia Vecernie, ceIe
de Ia Ulrenie i ceIe de Ia Iilurghie. Iiecare gIas (ine o slmn, aa incl OcloihuI se
cnl in inlregime lim de ol slmni, du care iari se incee cu gIasuI I-ii iruI
ceIor ol gIasuri.
In Ocloih fiecare zi a slmnii are cnlri consacrale unui subiecl rinciaI:
cnlriIe de duminic reamresc Invierea DomnuIui, ceIe de Iuni e Sf. Ingeri (loale
uleriIe cereli), ceIe de mar(i e Sf. Irooroc Ioan olezloruI, ceIe de miercuri i vineri
sunl inchinale Cinslilei Cruci i Ireasfinlei Nscloare de Dumnezeu, ceIe de |oi Sf.
AosloIi i Sf. Ierarh NicoIae, iar ceIe de smbl e lo(i sfin(ii i con(in rugciuni de
mi|Iocire enlru lo(i cei rosa(i din veac drelsIvilori crelini.
Ia inceul OcloihuI con(inea numai rnduiaIa sIu|bei duminicaIe, comus de Sf.
Ioan Damaschin, mai lrziu s-au adugal i sIu|beIe enlru ceIeIaIle ziIe a slmnii,
comuse de sfin(ii Iosif, ArhieiscouI TesaIonicuIui i Teofan MrlurisiloruI din sec. IX,
recum i ceIe comuse mai inainle de AnaloIie, alriarhuI ConslanlinooIuIui (sec. V).
TRIODUL (+iooiov: +.i, ooq lrei cnlri) curinde serviciiIe divine din limuI
IosluIui Mare, incend cu Duminica VameuIui i a IariseuIui i incheindu-se cu
Smbla Mare din Slmna IalimiIor.
CanoaneIe TrioduIui din ziIeIe de rnd, care sunl ceIe mai muIle, sunl comuse, nu
din 9 cnlri, ci din 3, de unde ii i lrage denumirea.
Irinlre aulorii TrioduIui aminlim e Sf. Andrei CrileanuI (sec. VIII) comoziloruI
CanonuIui ceI Mare i a muIlor aIlor imne de ocin(, aoi e Sf. Teodor SludiluI i fraleIe
su Sf. Iosif SludiluI (sec. IX) i aI(ii.
73
TrioduI esle imr(il du slmni i ziIeIe slmnii i se cnl lim de 10
slmni. II se incee cu erioada regliloare formal din 4 duminici: a VameuIui i a
IariseuIui, a IiuIui Risiilor, a IsaluIui sec. de Carne (a Infricoloarei }udec(ii) i a
IsaluIui sec de rnz (Izgonirii Iui Adam din Rai, numil i ,Duminica Ierlrii),
erioada alruzecimii, formal din 6 duminici: I-a, a Orlodoxiei, a II-a, a Sf. Grigore
IaIama, arhieiscouI TesaIonicuIui, a III-a, a Inchinrii Sfinlei Cruci, a IV-a, a Sf. Ioan
ScraruI, egumenuI mnsliriIor din munleIe Sinai, a V-a, a Cuvioasei Maria Igileanca i
a VI-a, a Inlrrii DomnuIui in IerusaIim (a IIoriiIor) + Slmna MnluiloareIor Ialimi cu
care se incheie TrioduI.
PENTICO5TARUL (|Carlea enlruj Cincizecime) curinde rnduiaIa sIu|beIor din
erioada Cincizecimii, care incee din Duminica Invierii DomnuIui (a IaliIor), urmal de
inc 8 duminici: a Tomii, a Mironosi(eIor, a SIbnoguIui, a Samarinencii, a OrbuIui, a Sf.
Irin(i de Ia rimuI Sinod ecumenic din Niceea, a Iogorrii Sf. Duh (Cinzecimea,
Duminica Mare, ziua Sf. Treimi) i se incheie cu Duminica Tuluror Sfin(iIor, care a fosl
adugal mai lrziu.
SIu|beIe IenlicoslaruIui sunl aezale du duminici i ziIeIe slmnii i au un
caracler de bucurie i veseIie duhovniceasc riIe|uil de Invierea DomnuIui i Iogorrea
SfnluIui Duh.
Aulorii rinciaIi ai IenlicoslaruIui sunl sfin(ii Iosif SludiluI, Sf. Ioan Damaschin i
Cosma de Maiuma.
MINEIELE (qvo, Iun) curind sIu|beIe srbloriIor i a sfin(iIor enlru fiecare zi
a anuIui, aran|ale du ceIe 12 Iuni.
MineieIe sunl de mai muIle feIuri:
1) MineiuI Iunar, 2) MineiuI de oble i 3) MineiuI raznicaI sau AnloIoghionuI.
Mlnelu| |unur esle comus din 12 cr(i, du numruI ceIor 12 Iuni a anuIui
bisericesc, incend cu selembrie i lerminnd cu augusl.
Din MineiuI Iunar s-au exlras sIu|beIe srbloriIor i sfin(iIor mai mari, aIcluindu-se
o carle care se numele MineiuI raznicaI sau Anto|oghlon.
SIu|beIe de oble enlru loale calegoriiIe de sfin(i ingeri, rooroci, aosloIi, ierarhi,
mucenici i sfin(i(i mucenici, cuvioi, sfinle femei (cuvioase i muceni(e), lmduilori fr
74
de argin(i, dre(i i nebuni enlru Hrislos sunl adunale in carlea numil Mlnelu| de
obte.
O bun arle din imnografia MineiIor esle desluI de veche, dar ea n-a fosl organizal
i sislemalizal in vreo carle. AIcluirea MineieIor in forma de azi se daloreaz
imnografiIor bizanlini din sec. IX inainle, ca Sf. Melodie MrlurisiloruI, alriarhuI
ConslanlinooIuIui, Iosif GraluI, Ioan aI IvhaileIor i aI(ii imnografi mai aIes alhoni(i. O
uIlim comIelare i chiar revizuire a MineiIor a fosl fcul in sec. aI XIX-Iea Ia Mnslirea
CulIumui de un gru de monahi in frunle cu monahuI VarloIomeu.
In rezenl fiecare iseric IocaIe adaug in roriiIe edi(ii aIe MineiIor SIu|beIe
Sfin(iIor noi canoniza(i sau a ceIor care se bucur de o cinslire IocaI.
O carle desluI de imorlanl all enlru aIlar, cl mai aIes enlru slran esle
TIPICUL sau Tipiknnu! (+uiiov). Aceasl carle are o islorie foarle comIex ce va fi
sludial aarle. Carlea curinde rnduieIiIe sIu|beIor din duminici, srblori i ziIeIe de
rnd, regIemenlnd reguIi i enlru diferile cazuri de suraune a diferilor sIu|be, mai aIes
in erioada TrioduIui i IenlicoslaruIui. VechiIe Tiicuri monahaIe regIemenlau i diferile
reguIi de organizare mnslireasc, incIusiv rnduiaIa de servire a meseIor i rnduiaIa
osluriIor. CeI mai cunoscul i mai inlrebuin(al Tiic esle ceI aI Mnslirii Sf. Sava ceI
Sfin(il de Ing IerusaIim. Acesla s-a formal e arcursuI mai muIlor veacuri, n in sec.
XII, iar incend cu sec. XIII-XIV s-a generaIizal in lol sa(iuI orlodox.
Ia loale acesle cr(i se mai adaug i uneIe secundare, ca AcalislieruI, CalavasieruI,
IrmoIoghionuI i cr(iIe de muzic bisericeasc.
75
76
BIBLIOGRAFIA GENERAL
FOLO5IT LA ELABORAREA CUR5ULUI
1. Sfntu Scrlptur (Blb|lu), Id. IIS arloIomeu Anania, IMOR, uc. 2002 i Idi(ia (,cIasic)
a Sf. Sinod, uc. 1991.
2. Cunoune|e Blserlcll Ortodoxe, lrad. i nole de Arhid. Irof. Ioan N. IIoca, ed. 1992.
3. Dlctlonnulre durcheo|ogle chretlenne et |lturgle (DACL), Iaris, 1907 sq.
4. |pascc.asna nux.cnccu, Mocina, 2000 sq.
5. Ycmuc Hepxocno:o sconu, Moscova, 2002.
6. Aamxon ui+o, Aexuu no Hcmopuuecxou Aump:uxe, Hc|q Triniiq Orinc!cx Scncc|.
7. Arranz MihaiI, lstorlu Tlplkonu, (I. rus), curs dacliIografial de Ia Academia Duhovniceasc din
Ieningrad, 1978, 112 .
8. ranile Ine, Ir. Irof., Cu|iu| Biscrici|cr Crciinc tccni !in Oricni, in ,Orlodoxia nr.1/1965
9. Idem, Llturglcu speclu| (LS 1980), , Id. IMOR, uc. 1980.
10. Idem, Llturglcu generu| (LG 1993), uc. 1993. Acesl ,manuaI a fosl reedilal inlr-o varianl
u(in revizuil, in dou voIume (GaIa(i 2002).
11. Idem, Orlglneu, lnstltulreu l dezto|tureu cu|tu|ul cretln, in Sludii TeoIogice, nr. 3-
4/1963.
12. Idem, Prob|eme de uctuu|ltute u|e Blserlcl|or de uzl. Dezto|ture (eto|u(le) l retlzulre
(udupture) n cu|t, dln punct de tedere ortodox, in rev. Orlodoxia, nr. 2/1969.
13. Idem, Progrumu| lconogruflc u| Blserlcl|or Ortodoxe. ndrumtor pentru zugrutll de
blserlcl, in rev. OR 5-7/ 1974.
14. Ivseeva IiIia .a., Hcmopun Hxononucu. Vl-XX cexu, Moscova AIT-IMI, 2002.
15. Karaisaridis Konslanlinos, Ir., L|emente |lturglce speclflce n Blserlcu Ortodox Romn,
(Alena). Noi vom cila du rezumaluI fcul de Ir. Ielru Sidoreac in rev. TeoIogie i Via(, nr.
1-6/1997.
16. Idem, Oplnll u|e teo|ogl|or uctuu|l ul Blserlcll Greclel n |egturu cu prob|emu retlzulrll
cu|tu|ul ortodox, in rev. Sludii TeoIogice, nr. 1-2/1980.
17. Makarios SimonoelriluI, Ierom., Trlodu| exp|lcut (TL), Id. Deisis, Sibiu, 2000.
18. NecuIa D. NicoIae, Ir. Irof. Dr., Trudl(le l nnolre n s|u]lreu |lturglc, 3 to|ume, Id.
Iiscoiei Dunrii de }os, 1996, 2001 i 2004.
19. Sf. Simeon aI ThesaIonicuIui, Tructut usupru tuturor dogme|or., lrad. Toma Teodorescu,
uc. 1865, (reedilare: voI.I, 2002).
20. Ierom. Ielru Iruleanu, Llturghlu Ortodox. lstorle l uctuu|ltute, ucureli, 2008.
21. Ir. Irof. Ielre VinliIescu, Llturghleru| exp|lcut (LLX), Id. IMOR, uc. 1998.
22. Usenskiy .A., Stututu| |lturglc u| (uru|ul n Blserlcu Rus l mprtlreu |ul cu Sflnte|e
Tulne. Studlu lstorlco-|lturglc. Rev. `nenme 3anuciu, Moscova 2/1996.
23. 2ea+on M. C. un occnenun xpu+u u noaoenun ccnmmx +oeu c cusunmuucxux
Lcxoao:unx Xl cexu // Ieauinuu n uciycc+ne u iyai+ye noc+onnoxuc+uancioio xua. M.,
2000. C. 111126.
24. Roberl I. Tafl, S.}. yzanline Communion Soons: A Reviev of lhe Ividence, Dumbarlon
Oaks Iaers 50 (1996) 209-238. Heeno, o. Ceiun Ioaonanona, Ioe+ d. Taq+ S},
Busunmuucxun npuuucmnun auu. osop quxmoc, aud hll://vvv.krolov.info