Varianta 83 / 84

Floare albastra
de Mihai Eminescu Eminescu a intemeiat poezia noastra erotica, sintetizand dimensiunea senzuala a iubirii cu cea spirituala. Ca urmare, iubirea apare intotdeauna ca aspiratie, ca vis; scenariile eminesciene lasa impresia de irealitate prin atmos era, prin ima!inea cuplului, prin tonalitatea discursului. "ndra!ostitii ies de sub tirania timpului si se inscriu in durata universala prin intensitatea sentimentului. #ovestea lor nu este o evocare a unei iubiri trecute, ci o recuperare a Edenului pierdut sau o proiectie in viitor. "n lirica eminesciana este cultivat cu precadere elementul eminine $ principiul cunoasterii a ective, in contrast cu elementul masculine $ principiul cunoasterii spirituale. Feminitatea cuprinde tot Cosmosul% elemente terestre &valea, padurea', ve!etale & loarea, trestia', acvatice &apa, balta', cosmice &luna, steaua, seara, noaptea'; elementele masculine sunt% izvorul, codrul si muntele. "n planul reprezentarii, poezia eminesciana adduce antropomor ismul &personi icarea elementelor naturii'; emininul apare ca principiu protector, !enerator de viata, cu unctia de mama, de iubita, lo!odnica, mireasa; eul poetic este simbolul principiului masculin. Elementele naturii sunt si ele purtatoare de eros &!lasul apei are in le(iuni eminine de voluptate'. "ma!inarul poetic este un spatiu al naturii erotizate; cele doua sentimente $ al naturii si al iubirii, se contopesc. Contemplarea si visarea in intimitatea naturii duc insa la melancolie pentru ca trezesc iorul meta izic al in initului si al misterului universal. )patiul scenariilor cuprinde trei s ere% acvaticul, terestrul si cosmicul. )telele produc o muzica invaluitoare; atributul privirii astrale echivaleaza cu cel al in!erilor; recvent, apare simbolul iubita $ stea $ in!er. *una este pusa in le!atura cu anima poetului; ea poate i simbolul timpului; adesea, este personi icata in re!ina, stapana, iubita. #erechea de indra!ostiti isi traieste reverie intr+un spatiu silverstru si rustic, arhaic si izolat; el pare un eden al erosului. Formele spatiului terestru alcatuiesc un cadru ascensional in sensul ca aspira la contopirea cu in initul cosmic. ,espartirea cuplului implica insa un spatiu re!resiv, in!hetat. -tunci, iubirea este retraita ima!inar cu o imensa su erinta a absentei iubitei. ,inamica apropierii prin iubire atin!e punctual dramatic in constatarea ca iubirea absoluta este o imposibilitate mereu dorita in viata concreta, dar posibila numai in vis. #oezia .Floare albastra/ publicata in 0813 in revista Convorbiri literare poate i considerate reprezentativa pentru viziunea eminesciana asupra naturii si a iubirii. #oezia se constituie ca un dialo! intre doua voci lirice &mastile eului liric', iind alcatuita din cinci ra!mente% 0' primele trei stro e contin un monolo! al instantei eminine adresat instantei masculine &omul de !eniu'; stro a a patra este un comentariu al eului liric ata de vorbele etei; 3' stro ele V $ 2"" contin scenariul unei povesti de iubire ima!inate; 4' stro a 2""" este un alt comentariu al eului liric; 3' ultima stro a este un adaos tarziu la comentariile din stro ele "V si 2""". 4itlul aminteste de un motiv romantic intalnit si la 5ovalis si *eopardi, culoarea albstra su!erand setea de cunoastere si nostal!ia in initului. *a Eminescu se pastreaza si aceste sensuri, dar se adau!a si altele% loarea albastra este o meta ora pentru cunoasterea

a ectiva, dionisiaca asupra lumii, avand la baza principiul eminin. #rimele trei stro e $ un monolo! al iubitei cu caracter adresativ $ contin reprosul acestuia adus atitudinii de detasare a barbatului ata de mani estarile vietii cotidiene% ."ar te+ai cu undat in stele si in nori si+n ceruri nalte6/. #rin meta ore plastice este su!erat spatial spiritului in aspiratia lui spre cunoastere% de la elementele !enezei &.intunecata mare/' pana la timpul istoric &.piramidele+nvechite/'. 4ermeni precum% .ceruri inalte/, .campii -sire/, .intunecata mare/ su!ereaza .departele/ spre care aspira omul de !eniu. )tro a a patra contine un comentariu nostal!ic al eului liric ata de spusele iubitei si ata de propria lui atitudine de atunci% .eu am ras, n+am zis nimica/; tacerea aceasta traduce imposibilitatea iesirii sale de sub imperiul abstract al ideilor. )tro ele V $ 2"" au structura speci ica chemarilor eminesciene% este scenariul unei iubiri ima!inate intr+un cadru silvestru, salbatic &.7ai in codrul cu verdeata / 8nd9izvoare plan! in vale / )tanca sta sa se pravale / "n prapastia mareata/'. #rin intermediul personi icarii .izvoare plan!/ apare un motiv comple( al poeziei eminesciene, cel al lacrimilor, care apartine nu numai umanului, ci si cosmicului. Frumusetea calda a pamantului, privelistea de o salbaticie incantatoare se a la in contrast cu raceala spatiului din primele trei stro e; locul este intim% .un ochi de padure/, codrul, izvoarele, boltile de runze, luna, soaptele, saruturile reprezinta proiectia unei iubiri ericite. ,e alt el, olosirea timpului viitor al verbelor &.vom sedea/, .voi cerca/' si a modului conditional optativ &.de mi+i da o sarutare/' conduce la ideea ca iubirea este doar un vis. "n stro a 2""", comentariul eului liric se realizeaza printr+o e(clamatie amiliara de superlativ% .Ce rumoasa, ce nebuna / E albastra+mi dulce loare/. Este e(primata aici intele!erea celui care reprezinta principiul masculin ata de adevarul contrastant al celui eminin; se deduce ca el a consimtit la trairea vietii sub semnul a ectivului; repetitia . loare albastra/ poate su!era stri!atul celui care si+a dorit ca momentul trairii plenare a iubirii sa ramana etern. 8ltima stro a este concluzia poemului% adverbul .totusi/ presupune o propozitie subordonata concesiva si atunci ideea este ca, desi a aderat la trairea dionisiaca a vietii in apropierea iintei iubite, totusi iubirea a murit si in su let a ramas tristetea. )e subintele!e ca e(ista un contrast intre realitate si iluzie% e(perienta iubirii devine un act trist de cunoastere pentru ca se incheie prin stin!ere; omul de !eniu se retra!e din nou in lumea lui abstracta iind adeptul cunoasterii apolinice.