INFLAMATIA

Prof. Univ. Dr. Mariana Aschie

GENERALITATI
DEFINITIE SI ETIOLOGIE
Inflamatia (flamma = flacara) este raspunsul direct al tesuturilor vascularizate la agresiuni interne si externe: infectii microbiene, agenti chimici, agenti fizici: diferente de temperatura, electricitate, iradiere, factori mecanici tesut necrotic reactii imune hipersensibilitate la complexe imune reactii autoimune. Orice organ si tesut este susceptibil la inflamatie, gradul si natura acesteia fiind in functie de:

bolnav (starea de sanatate, de nutritie, de imunitate) de natura si severitatea noxelor.

2

GENERALITATI
Avantajele inflamatiei
1. localizeaza si izoleaza agresiunile tisulare, protejand astfel tesutul sanatos vecin; 2. neutralizeaza si inactiveaza substantele toxice produse de factori umorali si de enzime; 3. distruge (Iimiteaza) cresterea microorganismelor infectioase; 4. prepara aria tisulara pentru vindecare si reparare, eliminand tesuturile devitalizate si resturile celulare.
3

GENERALITATI
Dezavantajele inflamatiei
1. durerea si edemul asociate inflamatiei dau diferite grade de incapacitate morfologica si functionala; 2. poate duce la rupturi de organe (apendicita perforata), hemoragii (marirea granulomului tuberculos) etc. 3. formarea de tesut cicatriceal excesiv, cu aderente, contractura, cheloid; 4. formarea de fistule: abdominale, perirenale, bronhopleurale, cu empiem pleural; 5. se poate propaga prin distrugerea tesutuiui sanatos vecin; 6. leziunile produse de inflamatie pot duce la dezvoltarea altor leziuni inflamatorii: glomerulonefrita, artrita, reactii alergice (bronsita alergica), miocardita, encefalita.
4

Celulele participante la inflamatie

I. II. III. IV. V. VI. Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare bazofile Polimorfonucleare eozinofile Mastocite Macrofage Limfocite
5

I) Polimorfonuclearele neutrofile (PMN)

- sunt celule predominante in inflamtia acuta, fiind responsabile pentru leucocitoza care apare in perioada "in crisis" a infectiilor acute.

Morfologie - leucocite granulare cu nucleu multilobat granule fine citoplasmatice care se coloreaza utilizand coloranti neutri

I) Polimorfonuclearele neutrofile (PMN)

Functii
1. in raspunsul inflamator, PMN-urile sunt primele care ajung in zona lezata parasesc patul vascular prin diapedeza si sunt directionate prin chemotaxie spre locul agresionat. 2. fagocitoza este activitatea majora a PMN-urilor: inglobeaza bacteriile cu sub-etapele de liza prin eliberarea de enzime lizozomale; intracelular, lizozomii elibereaza:
mieloperoxidaze -principala enzima antibacteriana care actioneaza prin combinatia de apa oxigenata hidrolaze acide - actioneaza pe materii organice, inclusiv bacterii proteaze - degradeaza proteinele, inclusiv elastina, colagenul, proteine din membrana bazala lizozimul sau muramidaza (hidrolaza prezenta in PMN-uri si monocite), proteinele cationice - inhiba cresterea bacteriana, producand chemotaxia monocitelor si creste permeabilitatea vasculara

extracelular, enzimele lizozomale dau o iritatie inalta, contribuind la macroscopia inflamatiei locale.
7

II) Polimorfonuclearele bazofile (PMB)

Morfologie contin granulatii bazofile (in coloratia Wright), sunt incarcate cu histamina, heparina si substante cu reactie lenta in SRS-A (Ieucotrienele: C4, D4, E4). Functii 1. se dezvolta in tipul I de hipersensibilitate (hipersensibilitate imediata, mediata cu IgE); 2. cand elibereaza histamina si alte substante vasoactive, granulele bazofile produc reactie anafilactica la persoanele susceptibile; 3. au rol si in tipul IV de hipersensibilitate (hipersensibilitate intarziata) ex: in dermatita de contact.

III) Polimorfonuclearele eozinofile (PME)

Morfologie:
au nucleul bilobat in desaga granulatiile citoplasmatice
sunt portocalii in coloratia Romanovsky si rosu-orange in coloratia cu eozina contin enzime hidrolitice (histaminaze, care inactiveaza histamina, si arilsulfataza B, care inactiveaza SRS-A substanta cu reactie intarziata) si o proteina bazica majora putin inteleasa (toxica pentru paraziti);

distributia este fie in sangele periferic, fie apar in tesuturi in reactii de hipersensibilitate, in alergii si infectii parazitare. Functii 1. au capacitatea de a elibera un factor chemotactic eozinofil (ECF) de tip IgE (sintetizat si de mastocite) cu rol in anafilaxie; 2. au si capacitatea de fagocitoza (functie minora).

IV) MASTOCITELE
Seamana cu bazofilele ca structura si functie: bazofilele sunt prezente predominant in sangele periferic si la locul inflamatiei, in timp ce mastocitele se gasesc in tesutul conjunctiv, inchizand" mici vase sanguine Morfologie: contin numeroase granule, colorate metacromatic cu coloranti bazici, acestea eliberand histamina, heparina, SRS-A in tipul I de hipersensibilitate (asemenea granulatiilor bazofilelor) si ECF. Functii: eliberarea de histamina sub actiunea agentilor care determina inflamatii (factori fizici, medicamente, Ig, componente ale complementului C3a, C5a, proteine cationice etc.).
10

V) MACROFAGE
Sistemul de fagocite mononucleare sau sistemul macrofagic-monocitic,sau sistemul reticuloendotelial este o retea extinsa de macrofage in tot organismul.

Morfologie - componentele celulare includ:

macrofage alveolare pulmonare macrofage pleurale si peritoneale, celule Kupffer, histiocite din tesutul conjunctiv mezenchimal, macrofage mezangiale renale, macrofage fixe si mobile in limfoganglioni, splina sau in maduva osoasa. Macrofagele tisulare se dezvolta din monocitele care parasesc sangele periferic atunci cand este nevoie. Monocitele deriva din precursori ai maduvei osoase.

Functii
1) Fagocitoza noxelor din tesuturi (microorganisme, resturi necrotice etc.) si rol in
omorarea celulelor tumorale prin: a) endocitoza este primul pas in fagocitoza (membrana citoplasmatica a macrofagelor se extinde in jurul particulelor, formand vacuole intracelulare) si pinocitoza (membrana citoplasmatica a macrofagelor se extinde in jurul fluidelor extracelulare, formand vacuole intracelulare).
11

V) MACROFAGE
b) digestia reprezinta al doilea pas consta in fagocitarea materialului din vacuole pe seama lizozomilor din macrofage, care contin enzime asemanatoare PMN-urilor (proteinaze, hidrolaze acide, lizozim, MPO); efectul bactericid este evidentiat mai ales fata de organismele incapsulate (mycoplasme, salmonele, listerii, criptococi); c) opsonizarea: macrofagele au receptori pentru moleculele Fc de IgG si pentru fractiunea complement C3b, acestea ajutand macrofagele in fagocitoza prin opsonizarea microorganismelor (microorganismele sunt acoperite de IgG sau C3b).

2) Functia imuna
Macrofagele sunt o componenta importanta a sistemului imun (de la initierea raspunsului imun pana la interactionarea cu limfocitele timodependente)

3) Functia secretorie
Macrofagele elibereaza si alte substante in afara de IL-1: Factorul stimulator al coloniilor si factorul de necroza tumorala care servesc la raspunsul imun Interferonul alfa- ajuta in blocarea replicarii virale Precursori ai prostaglandinelor care sunt in legatura cu IL-1 (efect pirogenic) induc semnele fazei acute a inflamatiei, ca temperatura si leucocitoza in sangele periferic (deplasarea spre stanga a formulei leucocitare cu o crestere a PMN-urilor imature).

4) Functia de vindecare si reparare:

prin fagocitoza ajuta la eliminarea resturilor celulare elibereaza factori proliferatori ai fibroblastelor

12

VI) Limfocitele
Consideratii generale: Limfocitele si toate derivatele lor se gasesc in toate tesuturile, in toate tipurile de inflamatie, in special dupa agresiunea acuta a PMN urilor. Toate limfocitele deriva din celulele stem din maduva osoasa. Celulele stem se diferentiaza in limfocite la nivelul organelor limfoide primare (timus, maduva osoasa). De aici, migreaza pe cale sanguina spre organele limfoide secundare ( splina, limfoganglioni si centrii germinativi limfatici din tot corpul: inelul Waldayer, placile Peyer, apendice). Tipuri de limfocite 1. Limfocite B 2. Limfocite T 3. Limfocite nude sunt limfocite citotoxice fara a avea criterii de diferentiere in Limfocite B sau Limfocite T.

1. Limfocitele T
Sunt denumite dupa maturarea in timus Se gasesc in ariile paracorticale ale limfoganglionilor, intre foliculi. Ele reprezinta aprox 70% din sangele periferic Functiile limfocitelor T (LT) in inflamatie: 1. Limfokinele produse si eliberate de LT atrag celulele (macrofage, bazofile) care servesc ca mediatori nespecifici ai inflamatiei induc inflamatie locala 2. LT citotoxice lizeaza celulele tinta fara lezarea celulelor vecine- functie importanta in infectia virala si in rejectia transplantului. 3. LT sensibilizate sunt responsabile pentru initierea hipersensibilitatii intarziate (hipersensibilitate de contact sau hipersensibilitate de tip tuberculinic).

13

VI) Limfocitele
2. Limfocitele B
Se gasesc la periferia arilor corticale ale limfoganglionilor si in centrii germinativi ai foliculilor secundari, cuprinzand aprox 15% din limfocitele circulante Se pot diferentia spre producerea de Ig, luand numele de plasmocite. Fiecare plasmocit produce un singur tip de imunoglobulina: Ig G, IgM, IgA,IgD si IgE Functiile LB in inflamatie 1. Anticorpii neutralizeaza toxinele produse de bacterii 2. IgG functioneaza in opsonizare: aglutinarea anumitor bacterii cu stoparea multiplicarii si a imprastierii acestora facand mai usoara fagocitarea lor de catre macrofage 3. Anticorpii specifici pentru suprafata antigenica a bacililor Gram negativi produc bacterioliza in prezenta complementului.

3. Limfocitele nude tipuri:

a) Limfocite natural kiler (LNK) sunt importante in respingerea transplantelor de maduva osoasa si sunt o forma de aparare de prima linie fata de infectiile virale si fata de dezvoltarea tumorilor. Limfocitele killer sunt capabile sa lizeze celulele tinta (target cells) acoperite de anticorpi specifici- citotoxicitate mediata celular dependenta de anticorpi Limfocitele activate killer morfologic si functional sunt asemanatoare cu LNK, dar au un mai mare domeniu de celule tinta. Ele devin citotoxice sub stimularea cu IL-2, limfokine care autoactiveaza LT
14

b) c)

CLASIFICAREA INFLAMATIILOR
I) II) III) I) 1. 2. Clasificarea din punct de vedere etiologic Clasificarea din punct de vedere al evolutiei Clasificarea din punct de vedere morfologic

Clasificarea din punct de vedere etiologic Inflamatii nespecifice leziunile sunt asemantoare indiferent de agentul etiologic Inflamatii specifice aspectele macroscopice si microscopice difera pentru agentii etiologici, realizand un tablou caracteristic util pentru diagnostic, nefiind nevoie de a evidentia agentul cauzal: TBC, sifilis, inflamatii virale, rabie, citomegalovirus, herpes, inflamatii microbiene - tularemie, bruceloza II) Clasificarea din punct de vedere al evolutiei 1) Inflamatii acute sunt de la inceput sub actiune microbiana; infiltratul inflamator este format din PMN-uri si fibrina. evolutia este scurta, se termina de obicei cu "restitutio ad integrum", puroiul :
poate fi expulzat, se desica (cade crusta), poate fi limitat de o membrana (abces) difuzeaza in tesutul conjunctiv lax (flegmon), poate persista (sechestru in osteomielita).

15

CLASIFICAREA INFLAMATIILOR
2) Inflamatii subacute: clinic, aspectul este mai sters. infiltratul inflamator este format din PMN-uri, limfocite, plasmocite; poate avea acest aspect de la inceput sau se transforma in inflamatie purulenta. Exemplu: 1. epididimita gonococica - initial este o uretrita, apoi o inflamatie a epididimului care nu are de obicei importanta clinica, prezentand asociere de PMN-uri si plasmocite; 2. salpingitele (probabil gonococice) au spre extremitatea distala infiltrat predominant acut, iar proximal o predominanta cronica, cu plasmocite; 3. inflamatiile micotice se asociaza de obicei cu infiltrat de tip subacut. 3) Inflamatii cronice infiltratul inflamator este format din limfocite, plasmocite, histiocite, macrofage, celule epitelioide, celule gigante de corp strain, multinucleate; simptomatologia clinica este mult redusa, evolutia este indelungata
16

CLASIFICAREA INFLAMATIILOR
In cadrul inflamatiilor cronice pot exista: zone de necroza - care pot fi caracteristice: cazeum in TBC, goma in sifilis; poate avea loc o proliferare a tesutului conjunctivovascular (proliferare granulomatoasa asemanatoare mugurilor), care, prin maturizare, se transforma in tesut conjunctiv-fibros (cicatrice). De exemplu:
nefrita interstitiala este o inflamatie cronica sau, in bronsita cronica, apare si o metaplazie epiteliala si o proliferare a corionului cu elemente celulare infiltrate (dubla proliferare
).

Inflamatia cronica se termina prin tesut fibros dens de scleroza: de exemplu, ciroza (transformarea fibroasa hepatica determina o lobulatie anormala hepatica) sau, in cadrul inflamatiei productive tuberculoase, micii noduli TBC de pe seroasa peritoneala se sclerozeaza. Consecintele inflamatiei cronice sunt exemplificate in felul urmator: procesul de necroza se elimina si zona sufera un proces de scleroza: la nivelul ficatului, prezenta de gome sifilitice da aspedul de "ficat legat in sfori"; la nivelul corticosuprarenalei, scleroza, dupa eliminarea de cazeum, distruge parenchimul cu aparitia bolii Addison; dupa infectii gonococice apar stenoze cu aspect moniliform pe canalul deferent si stricturi ureterale; ulcerul cicatrizat da stomacului aspectul de clepsidra etc.
17

Clasificarea inflamatiilor din punct de vedere morfologic

Inflamatii predominant exsudative:
- predomina exsudatul cu PMN-uri; - evolutia este acuta: inflamatia seroasa, inflamatia fibrinoasa, inflamatia purulenta sau inflamatia hemoragica; - etiologia este predominant bacteriana, cu evolutie nespecifica. Inflamatii predominant alterative: predomina leziunile distrofice, alterative, necrozante; evolutia poate fi acuta, subacuta sau cronica; etiologia: 1. inflamatii nespecifice 2. inflamatii specifice grave:
inflamatia catarala, inflamatia necrotizanta, inflamatia gangrenoasa (putrida) inflamatia ulcerativa.

o o

Inflamatii predominant proliferative:

predomina tesutul de granulatie evolutie:

cronica nespecifica sau cu specificitate limitata, sau inflamatie cronica de corp strain, specifica.
18

Nomenclatura
Sufixul "ita" denumeste o inflamatie acuta; Sufixul "oza" denumeste o inflamatie cronica (tuberculoza) distrofie pura (miocardoza).
Mai exista termeni consacrati, mai putin corecti, dar larg utilizati:
angina, pneumonie, pleurezie, rinita, furuncul, abces, flegmon, empiem.

19

INFLAMATIA ACUTA
Definitie Inflamatia acuta reprezinta o crestere brusca a circulatiei si celularitatii cu ajutorul unei varietati de mediatori chimici, in urma actiunii directe a unor factori externi sau interni. Fiziopatologie Procesele dezvoltate in inflamatia acuta sunt, in ordinea aparitiei:
1. 2. 3. 4. 5. 6. vasodilatatia, care produce caldura locala si congestie; cresterea permeabilitatii vasculare, care produce edem local; influx de PMN-uri; influx de monocite - macrofage; fagocitoza; eliberarea de enzime intracelulare din fagocite.

20

Inflamatia acuta Modificari vasculare timpurii (N- neutrofile)

Inflamatia acuta - formarea timpurie a exudatului F fibrina; N- neutrofil

21

INFLAMATIILE ACUTE
Semnele cardinale clasice ale inflamatiei (descrise de Celsus):
1. 2. 3. 4. 5. congestie (rubor), caldura locala(calor), tumefiere (tumor), durere (dolor), (+/-) tulburari in functionalitate (functio laesa).

Modele morfologice:
- raspunsul inflamator este caracterizat prin formarea unui exsudat (mixtura a fluidului continand celule si proteine) care contine proteine in exces peste 3 g/I si are o greutate specifica de peste 1015 g/l.

Clasificare
Exista patru tipuri majore de exsudat in inflamatia acuta, in functie de agentul etiologic si structura tesutului in care se dezvolta procesele inflamatorii:

1. 2. 3. 4.

seros, purulent, fibrinos, hemoragic

Exista si forme de trecere sau predominant alterative. 22

Inflamatia seroasa

Reprezinta etapa initiala a tuturor inflamatiilor exsudative Caracteristic - continutul apos: este redus cantitativ ca celularitate si proteine fata de continutul altor tipuri de exsudat. se gaseste: in special, in tesutul conjunctiv (Iichid fara structura, colorat palid cu eozina, care dilacereaza fibrele conjunctive formand flictene, bule); pe seroase (in cavitatile naturale lichid serocitrin in pleura, pericard, peritoneu, efuziuni articulare si fluid spinal) pe mucoase (catarul seros). ! poate fi exemplificat si prin fluidul din arsurile termale de grad secundar, cutanate. Evolutia inflamatiei seroase poate fi : fie "restitutio ad integrum", fie spre inflamatia serofibrinoasa
in cadrul colectiilor de lichid la nivelul cavitatilor seroase, in lichidul serocitrin, apar depozite de fibrina, galbuie
23

Exudatul (inflamatia) catarala

Definitie
Reprezinta o forma de pasaj intre inflamatiile predominant exsudative si cele predominant alterative, deoarece in exsudat se intalnesc si celule epiteliale descuamate din mucoase; Caracteristic - continut inalt de mucus; alterarea epiteliilor cu descuamarea lor, prezenta de exsudat (seros, seromucos, mucopurulent), in corion: edem, vasodilatatie si infiltrat inflamator. Exemple: 1. rinite alergice 2. bronsite 3. enterite toxice (dupa actiunea arsenicului, mercurului sau a vibrionului holeric); diareea apoasa este severa, bolnavul putand sa decedeze ca urmare a pierderilor masive si brusc instalate de Iichide si de potasiu; hidratarea bolnavului se poate face si pe cale orala

24

 Inflamaite acuta pulmonarapneumonie lobara

F- fisura interlobara; in stanga tesutul pulmonar prezinta obliterarea spatiilor alveolare de catre celule inflamatorii, in special neutrofile, si fibrina; in dreapta fisurii interlobare prezinta modificarile caracteristice ale inflamatiei acute timpurii exudat seros in alveole

Pneumonie lobara
C- capilare dilatate M- macrofage; Spatiul alveolar ocupat de un exudat inflamator bogat in neutrofile

Inflamatia catarala- alveolita catarala (exudat seros cu celule epiteliale descuamate) HE x 10

25

Inflamatia fibrinoasa
Definitie este caracterizata de mari cantitati de proteine (albumina, fibrinogen) din plasma, cu depozite vizibile de coaguli de fibrina. Macroscopic, aspectul este comparat cu "Iimba de pisica", "tartina cu unt desprinsa de cealalta felie", prin prezenta depozitelor albicioase depuse neregulat si aderente. Microscopic, - la coloratia uzuala HE, aspectul este al unei retele fine, slab acidofila. Examenul de microscopie electronica evidentiaza structuri fibrilare cu striatii transversale si periodicitate coaxiala (diferenta fata de fibrele de colagen). Evolutie: coagulul exsudat :
o o se poate resorbi, se poate organiza (aparitia de tesut de granulatie) si formarea de cicatrice consecutiva 26

Inflamatia fibrinoasa pleurezie serofibrinoasa

(aspect macroscopic)

Pleurita fibrinoasa

27

Pericardita fibrinoasa

Inflamatie fibrinoasa- pericardita acuta Ex- exudat; P- pericard; My- miocard; F- tes. Adipos pericardial

28

Localizarile inflamatiei fibrinoase

1) pe seroase: pleurezie fibrinoasa tuberculoasa, pleurezie fibrinoasa uremica cu germeni piogeni, pleurezie parapneumonica, metapneumonica, cu germeni piogeni, pericardita fibrinoasa reumatismala, TBC, uremica, peritonita fibrinoasa (in jurul unor organe abdominaIe inflamate: colecistita, apendicita), avand scopul de a impiedica extinderea inflamatiei spre marea cavitate. 2) la nivelul alveolelor pulmonare in pneumonii bacteriene: - initial se produce o alveolita serofibrinoasa cu retea laxa de fibrina care umple spatiile alveolare (prehepatizatie); - apoi in ochiurile retelei sunt exsudate, hematii (faza de hepatizatie rosie sau alveolita fibrinohemoragica), apoi PMN-uri (faza de hepatizatie cenusie sau alveolita serofibrinoleucocitara). 3) La nivelul mucoaselor se exemplifica doua varietati inflamatorii exsudative fibrinoase :

I. II.

difteria dizenteria

29

 Pulmon hepatizatie rosie

Pulmon Hepatizatie cenusie

Hepatizatie rosie (HE)x 75

Pulmon Hepatizatie cenusie

30

Inflamatia fibrinoasa
Bacilul difteric
este cantonat la nivelul istmului gatului, determinand pe mucoasa respiratorie pseudomembrane care se pot extinde pe amigdale, pilieri, faringe faringoamigdalita difterica pseudomembranoasa. Extinderea la nivelul laringelui determina laringita obstructiva sau crup difteric.

Macroscopic
falsele membrane - pete albicioase, slab ancorate, care se detaseaza usor, dupa indepartare ramanand mici exulceratii (ulceratii superficiale); falseIe membrane plutesc la suprafata apei;

Microscopic
falsele membrane sunt constituite din fibrina, PMN-uri alterate, colonii microbiene si celule epiteliale, cu leziuni distrofice in necroza si necrobioza.

Evolutia inflamatiei crupoase:

PMN-urile actioneaza asupra fibrinei producand o dezlipire a depozitelor fibrinoase, care pot ajunge in plaman eliberandu-se prin expectoratii: sputa "in zeama de prune", si este partial resorbita pe cale limfatica. 0 alta cale evolutiva este spre organizarea fibrinei cu transformarea in tesut conjunctiv, cu formarea de bride sau simfize (sinechii) care pot duce la obliterarea cavitatilor (seroase sau la nivelul epiteliului malpighian al faringelui).

Clinic
1. 2. - bacilul difteric elibereaza o toxina care de la locul de fixare difuzeaza, avand tropism pentru: miocard - Ieziuni distrofice protidice si lipidice si infiltrat inflamator interstitial, dand insuficienta cardiaca tesutul nervos - Ia nivelul membrelor si in periferie poate da, in general, leziuni toxice si fenomene de nevrita si paralizii - pareza valului palatin.

31

Inflamatia fibrinoasa
Dizenteria bacilara
este localizata pe ileonul terminal si colon; Macroscopic initial aspectul depozitelor de fibrina este de "pudrat de talc", mai tarziu - aspect tipic de inflamalie ulcerativa:
zone de eroziune cu contur neregulat, fundul de culoare rosie marginile albicioase acoperite de fibrina.

Microscopic este acelasi aspect de exsudat fibrinos, descris anterior

Inflamatia necrotica
este o particularitate a inflamatiei fibrinoase; se produce fibrina in exces, epiteliile se necrozeaza si tesutul modificat se elimina rezultand ulceratii; etiologia poate fi:
o o bacteriana bacilul dizenteric ingerarea de substante caustice acide Ieziuni in esofag si stomac.
32

Inflamatia purulenta
(piogenica, supurata)
Definitie - prezenta exudatului purulent Macroscopic
lichidul are consistenta si culoare variabila in functie de agentul patogen: puroiul pneumococic este bine legat, verzui; puroiul stafilococic este galbui, usor filant (curge usor); puroiul streptococic este cenusiu, murdar, grunjos etc.

Microscopic puroiul contine mari cantitati de:

PMN-uri, piocite globule de puroi, provenite din PMN-uri lipsite de nucleu, cu prezenta de lipide si glicogen intramembranar, detritus necrotic colonii microbiene.
33

Inflamatia purulenta meningita acuta

Ex- exudat cu numeroase neutrofile; B- creier; Aarahnoid

34

Inflamatia purulenta
Etiopatogenie - infectiile microbiene pot avea poarta de intrare cutanata, mucoasa, germeni vehiculati prin sange (bacteriemie, septicemie). - exemplu la abcesele renale germenii ajung in glomeruli evidentiindu-se mici focare circumscrise: abcese, predominant in corticala (puncte galbene inconjurate de lizereu congestiv aparent si eventuala supuratie - abcese de eliminare liniare pe traseul tubilor renali). Exsudatul purulent evidentiaza colectii circumscrise: 1. in tesuturi solide - abces, 2. in cavitati - empiem, 3. colectii difuze flegmon.

35

Inflamatia purulenta Abcesul

- Abcesul este o inflamatie acuta purulenta localizata, ce prezinta perete de fibrina care il delimiteaza de tesuturile din jur.

- bacteriile piogene realizeaza abcese prin diseminare de tip bacteriemic (septicemie), trombi septici, de la plagi infectate, sau, mai rar, pe calea foliculilor pilosi sau furunculoza. Etiopatogenie: puroiul atrage PMNuri, cantitatea de puroi determinand presiuni pe tesuturile din jur: se produc leziuni distrofice pe tesuturile vecine prin compresie si prin factori toxici. Afluxul PMN-urilor reprezinta un masiv "manson" in jurul abcesului, cu aparitia membranei piogene, care nu este o realitate anatomica. La periferie se constituie o reactie fibroblastica ("membrana") uneori realizandu-se inchistarea (retea de fibrina si leucocite, avand concentric la exterior tesut de granulatie, care este inconjurata de fibre conjunctive dense) membrana nu este generatoare de puroi (piogen: pia = puroi; gens-genesis = a forma). Evolutia abcesului: tendinta naturala este de fistulizare, datorita:
cresterii tensiunii in interiorul abcesului cresterii produselor rezultate din distructia celulelor si a afluxului de lichide in abces.

Inchistarea abcesului reprezinta constituirea unei capsule periferice prin transformarea colagena a membranei piogene si repararea abcesului prin cicatrice. Marimea abcesului variaza de la cativa milimetri (microabcesele din fundul glandelor Lieberkuhn) pana la cativa centimetri (10- 12 cm in abcesul hepatic).

36

Inflamatia purulenta Abcesul

Abcesul hepatic - germenii piogeni ajung:
1. 2. 3. pe calea arterei hepatice abces periferic sub capsula Glisson, de obicei mare, fara membrana piogena. pe calea venei porte abcese Chauffard sau ficatul in burete", abcese multiple inconjurate de membrana piogena prin caile biliare puroiul are o tenta verde, cu membrana piogena

Abcesul renal pot exista microabcese subcapsulare sub forma de mici pungi cu puroi pe suprafata renala. Acestea pot conflua, dand abcese perirenale subcapsulare, care pot depasi capsula (abcese paranefritice). Abcesele cerebrale pot fi:
1. 2.
1. 2.

unice -focare de vecinatate datorate sinuzitelor sau otomastoiditelor multiple (septicemice) care obisnuit difuzeaza in leptomeninge.
subperiostale endosoase in cavitatea medulara, de obicei, posttraumatic.

Abcesele osoase pot fi:

Supuratia osoasa apare pe seama exsudatului inflamator, care da si o compresie pe vase cu necroza osoasa; fragmentul osos, denumit "sechestru", pierde legatura cu osul, unde se dezvolta cavitatea purulenta, care se numeste "cosciug"; sechestrul pluteste in masa de puroi si se asociaza frecvent hiperostoze si perforatii in periost, pe unde se scurge puroi sau apar scurgeri de puroi doar sub forma de pustule.

37

Inflamatia purulenta Flegmonul

Definitie
este o colectie purulenta difuza care se extinde deoarece agentul cauzal este foarte virulent si tesutul din jur opune o rezistenta slaba pe seama componentei predominante a tesutului lax sau adipos (flegmonul planseului bucal, flegmonul periamigdalian, flegmonul fesier) sau in jurul unor organe (apendicita flegmonoasa, colecistita flegmonoasa, gastrita flegmonoasa etc.). Procesul ulceros si flegmonos porneste de la mai multe puncte ale mucoasei, de la nivelul criptelor mucoasei prin necroza epiteliala si reactie inflamatorie fibrinoleucocitara.

Macroscopic

Ex. apendicita acuta flegmonoasa este caracterizata de: apendice tumefiat cartonat, rosu, acoperit de depozite albe de fibrina; mezoapendicele are edem si desen vascular accentuat; mucoasa este foarte congestiva, groasa, presarata cu ulceratii cu fundul plat; cavitatea apendiculara este ocluzata de coproliti sau samburi de fructe care sunt la originea ulceratiilor prin compresie sau prin retentia secretiilor la acest nivel.

Microscopic se constata acelasi aspect, descris mai sus.

38

Retea de fibrina Glande din mucoasa

Apendicita acuta flegmonoasa

PMN si piocite infiltrat inflamator

Aspect microscopic retea de fibrina cu PMN si piocite in lumen si la nivelul straturilor peretelui apendicular

39

 Empiemul
-Este o forma speciala de inflamatie purulenta a cavitatilor naturale: piosalpinx, empiem apendicular, empiem pleural, peritonita cloazonata, in firidele parietocolice, in regiunile subhepatice, -apare cand inflamatia unui organ determina o reactie locala ce limiteaza procesul inflamator

Empiem pleural

40

Inflamatia hemoragica
este caracterizata de un exsudat hemoragic care apare in inflamatii cu leziuni vasculare grave; - exsudatul este format din fibrina si hematii in cantitate mare (diferentiere fata de hemoragie: pe reteaua de fibrina apar hematii - milioane, si leucocite mii); apare in: 1. inflamatia pur virala gripala, 2. in bacteriemia carbunoasa pulmonara (dalac sau antrax), 3. pesta pneumonica, 4. leptospiroze etc.

Inflamatie hemoragica a cortexului adrenal

hemoragie

hemoragie

Pneumonie hemoragica

41

Inflamatia gangrenoasa
- este data de germeni anaerobi sau facultativi anaerobi (streptococi in endometrite post-abortum sau post-partum), cu descompunerea componentilor tisulari, antrenand un miros fetid caracteristic: pulpita dentara sau gangrena pulmonara. - exsudatul si produsul de necroza completa este inegal, astfel in cat resturile tisulare seamana cu niste zdrente. Macroscopic - exsudatul care lizeaza apare negru albastrui (sange modificat); - la nivelul plamanului diagnosticul de gangrena pulmonara se pune cand in sputa apar resturi de fibre elastice; asocierea fuzospirilara da "noma" sau gangrena obrazului.

42

Inflamatie gangrenoasa genitala

Inflamatie gangrenoasa musculara

Inflamatia este limitata la un singur compartiment muscular (1), in rest musculatura este intacta (2)

43

Inflamatiile alterative
- insotesc inflamatiile exsudative sau proliferative: inflamatii catarale acute angine ulceronecrotice, inflamatii gangrenoase, necroza din TBC, sifilis

44