Promisiunea securitatii colective

Sub securitatea colectiva, statele se angajeaza sa se supuna unor anumite norme si reguli pentru a mentine stabilitatea si cand este necesar sa se alieze pentru a opri agresiunile. Stabilitatea este produsul cooperarii. Mearsheimer se axaza pe ideea unei securitatii colective ideale, o varianta in care statele fac angajamente legale si obligatorii pentru a raspunde agresiunii oriunde si oricand aceasta apare. Avantajele securitatii colective se impart in : -cele ce ofera un echilibru mai eficient importiva agresorului -altele care promoveaza incredere si cooperare. !um spune si Mearsheimer securitatea colectiva cere statelor sa ignore consideratiile balantei de putere, caracterizare care este fundamental gresita. Pe deplin constienta de caracteristicile sistemului international ce pot cauza razboaie, securitatea colectiva cauta sa ofere un mecanism mai eficient pentru echilibrarea eventualelelor agresiuni ce pot aparea. Sub anarhie, doar statele direct amenintate de catre agresor si statele cu interese vitale in zonele amenintate se vor alia impotriva agresorului. Sub securitatea colectiva , si alte state sunt susceptibile sa se alature coalitiei pentru ca si-au asumat angajamente pentru a face acest lucru si pentru ca au interese in a proteja ordinea internationala. Mearsheimer sugereaza ca, statele dintr-un sistem de securitate colectiva, inainte de izbucnirea razboiului, trebuie sa aiba incredere unul in celalalt si sa isi ia masuri pentru a echilibra potentialul viitorului agresor. Securitatea colectiva este de preferat sa functioneze in timpul anarhiei nu numai pentru ca ofera un mai bun echilibru importiva agresorului, dar si pentru ca favorizeaza un mediu in care agresiunea este putin probabil sa aiba loc. "xista profunde avantaje ale institutionalizarii sistemului de securitate care promit sa aprofundeze acorduri intre state. Securitatea colectiva nu va permite membrilor sai sa se concentreze exclusiv pe castigurile absolute iar statele ar fi mai putin preocupate de castiguile relative decat intr-o

lume de auto-ajutorare.#esigur, institutiile securitatii colective vor ajuta statele sa isi defineasca interesele nationale. $a baza dezbaterii despre valoarea institutilor internationale sta o fundamentala diferenta de opinie despre cauza razboiului si a pacii. %oate marile puteri sunt create egal. !and vad oportunitatea de a actiona, acestea profita una de cealalta, de frica sa nu fie exploatate. &azboaiele nu au fost nici mai mult nici mai putin decat marile puteri care au actionat. 'iziunea autorilor este una diferita, acestia sustinand ca ca marile puteri nu sunt egale.!omportamentul marilor state este influentat in mare parte de consideratiile balantei de putere, politicile interne, credinte si norme insa nu in totalitate. Primul &azboi Mondial, Al #oilea &azboi Mondial si &azboiul &ece nu au aparut din cooperarea competiei internatioanle, ci ca un rezultat al aparitiei unor state agresoare, state care din ratiuni ideologice si interne au cautat putere si nu securitate. Perioada post &azboiul &ece ofera un exemplu excelent care ingroapa aceste doua perspective teoretice ce concureaza una impotriva celeilalte. #aca &usia va fi un membru plin al unui corp paneuropean de securitate colectiva, atunci Mearsheimer va trebui sa se dezica. (nsa daca pe de alta parte, securitatea colectiva va incerca sa reziste. (nsa marile puteri ale "uropei vor cadea inca o data prada rivalitatilor nationale. 'a trebui sa reconsideram nu doar securitatea colectiva, dar si supozitiile teoretice care ne-au oferit increderea ca va reusi. (nsa daca securitatii colective nu i se va da o sansa, atunci, oportunitatile de mentinere a pacii in "uropa vor fi ratate.

Petrica Anda Grupa: S" Anul: (((