Formele educatiei si relatiile dintre ele

Cuprins:

1. Definitia si etimologia cuvantului educatie

2. Educatia ca activitate

3. Autoeducatia

4. Factorii educatiei

5. functiile educatiei

6. Continuturile formele si tendintele educatiei

!. Educatia formala

". Educatie nonformala

#. Educatia informala

1. Definitia si etimologia cuvantului educatie 3

Definiie:

Educaia constituie o$iectul de studiu al pedagogiei a$orda$il

din perspectiva dimensiunii sale funcional%structurale. Definirea educaiei la nivelul unui concept pedagogic fundamental presupune sta$ilirea unor repere metodologie necesare pentru delimitarea funciilor specifice activit&ii de formare%de'voltare a personalit& ii i a structurii specifice de proiectare i de reali'are a acesteia. (n aceast& perspectiv& educa ia repre'int& activitatea psi)osocial& proiectat& la nivelul finalit&ilor pedagogice care vi'ea'& reali'area func iei centrale de intermediul formare%de'voltare permanent& unor aciuni pedagogice a personalit& ii pe umane prin

structurate

$a'a

corela iei

su$iect*educator%o$iect*educat desf&urat& intr%un conte+t intern , am$ian & educaional&- i e+tern , c.mp pedagogic- desc)is. Etimologia cuv.ntului de origine latin& sugerea'& comple+itatea fenomenului educaiei la nivelul a trei semnificaii primare: a- educatio/ cretere )r&nire formare $- educo%educare/ a crete a )r&ni a forma a instrui c- educo%educere/ a scoate din ,...- a ridica a in&l a. Cele trei semnificaii reflect& in mod gradual percep ia social& a

fenomenului educaiei opera$il& din diferite perspective istorice: a- perspective limitat& reduc ionist&/ creterea cultivarea plantelor $- perspective general%uman&/ alimentarea formarea omului pentru via & c- perspective managerial& modern& / conducerea diri0area orientarea unei activit&i.

Dicionarul de pedagogie ,1#!# p.141 142- de'volt& trei semnifica ii secundare care pot fi valorificate la nivelul unor repere metodologice necesare 1n anali'a fenomenului: a$educaia ca efect reali'at conform unui model propus de societate educaia ca proces reali'at prin de'voltarea tuturor resurselor interne ale

fiinei umane ceducaia ca ansam$lu de aciuni integrate intr%o activitate comple+& de

formare%de'vlotare a personalit&ii. Aceste trei repere metodologice demonstrea'& noiunii de educaie e+tinderea actual& a

care repre'int& simultan: o activitate organi'at&

instituional conform unor finalit& i pedagogice*orient&ri valorice un produs al activit&ii determina$il si adapta$il la cerin ele societ&ii i un proces anga0at intre mai multe fiine umane aflate in diferite rela ii de comunicare i de modificare reciproc& ,2ialaret 3aston 1##3 p.!%#-. Anali'a educaiei la nivel funcional%structural presupune raportarea la trei repere metodologice: un reper metodologic de ordin social care prive te educaia in mod special ca produs4 un reper metodologic de ordin psi)ologic care privete educaia in mod special ca proces4 un reper metodologic

integrator de ordin psi)osocial care prive te educaia in mod special ca activitate cu o funcionalitate i o structura de aciune specific&. Educaia ca produs reflect& o necesitate de natur& social& care

orientea'& activitatea de formare%de'voltare a personalit& ii umane. Din aceast& perspectiv& tre$uie ineles accentul sau naional. Educaia apare astfel ca un produs al rela iilor sociale. Dinamica acestor relaii condiionea'& re'ultatele educaiei de la nivelul continuit&ii i al caracterul istoric i de clas& al educaiei dar si

discontinuit&ii intre generaii p.n& la nivelul

reproducerii ierar)iilor sociale

care nu a eradicat nici c)iar in societatea democratic& de tip informati'at. 5peraionali'area reperului metodologic de ordin social permite definirea prioritar& a educaiei ca produs. Educaia este c)iar o producie % o producie a omului ca om o creaie continu& a omului de c&tre om o produc ie a omului social pentru societate ,Cerg)it 6oan 1n Curs de pedagogie coordonatori: Cerg)it 6oan 7l&sceanu 8a'&r 1#"" p.1"-. Educa9ia ca proces reflect& o necesitate de natur& psi)ologic& anga0at& la nivelul numeroaselor raporturi interindividuale care intervin in activitatea de formare% de'voltare a personalit&9ii umane. Educa9ia apare ca un proces specific uman reali'a$il pe o traiectorie : $io%psi)o%social& care urm&re;te valorificarea con;tiin9ei individuale

respectiv a resurselor interne ale personalit&9ii. 5pera9ionali'area reperului metodologic de ordin psi)ologic permite

definirea prioritar& a educa9iei ca proces prin identificarea elementelor esen9iale care asigur& formarea% de'voltarea personalit&9ii umane.

Ac9iunile ;i influen9ele psi)osociale aflate in centrul sau la periferia procesului de educa9ie anga0ea'& structurile cognitive afective ;i volitive ale personalita9ii resursele motiva9ionale aptitudinale ;i caracteriale ale acestuia. Anali'a educa9iei ca

proces

contri$uie

la

e+plicarea

dimensiunii

su$iective a educa9iei care permite interpretarea evolu9iei personalit&9ii prin valorificarea priritar& a resurselor sale interne. Acest reper 1ntre9ine un anumit psi)ologism care promovea'a individualismul ;i descriptivismul elevul

pedagogic prin accentuarea importan9ei facorului su$iectiv ,copilul

educatul - care atrage dupa sine negli0area sau c)iar eludarea finalitatilor educa9iei. Am$ele repere metodologice pre'entate anterior de'ec)ili$rea'a anali'a educa9iei care este fie e+plicat& istoric doar ca produs social fie interpretat& doar ca proces psi)ologic. Cele doua tendin9e traversea'& de altfel istoria pedagogiei ;i a ;colii. %Aceasta de'volt& de%a lungul timpului concep9ii ;i practici educa9ionale centrate pe de o parte pe profesor , <766% <6<- ;i pe secolului <<pedocentrismul secolului <<-. Anali'a educa9iei dintr%o perspectiv& epistemologic& via$il& presupune dep&;irea celor dou& tendin9e de a$ordare unilateral& a conceptului. Educa9ia este simultan un proces ;i un produs proiectat ;i reali'at la nivelul unei activit&9i psi)osociale umane fundamentale. factorul social , magistrocentrismul tipic secolelor

sociocentrismul tipic primei 0um&t&9i a pe individualitatea copilului ,

iar pe de alta parte psi)ocentrismul

tipic sfar;itului secolului <6< = 1nceputul

2. Educatia ca activitate

Educaia ca activitate reflect& o necesitate de natur& psi)ologic& ;i

social& a personalit&9ii umane 1ntr%un proces pemanent de formare% de'volatare proiectat ;i reali'at conform unor finalit&9i ela$orate la nivel glo$al care determin& un ansam$lu de ac9iuni structurate pe corela9ia orientat& in direc9ia auto% educa9iei. 6n mod analogic educa9ia ca proces marc)ia'& drumul psi)ologic dar si social al personalit&9ii spre umani'are spre , auto- de'volatarea sa continu&. Educa9ia apare astfel fundamental& proiectat& 1n primul r.nd unor ca o activitate psi)osocial& ela$orate la nivelul su$iect% o$iect

conform

finalit&9i

macrostructurii societ&9ii pentrui reali'area func9iei sale centrale specifice de

formare% de'voltare a personalit&9ii umane.

Educa9ia apre 1n al doilea r.nd ca o activitate psi)osocial& fundamental& care are un nucleu structural specific ,pre'ent la nivelul ac9iunii educa9ionale$a'at pe corela9ia su$iect%educator o$iect%educat care 1n condi9ii optime evoluea'& 1n direc9ia atingerii unui stadiu superior al umani'&rii: autoeduca9ia.

3. Autoeducatia

6n su$capitolul dedicate structurii educatiei am aratat ca receptorul ,o$iectul educatie- este la randul sau su$iect in consecinta toate mesa0ele e+ercitate asupra lui trec prin filtrul su$iectivitatii sale. Educatia este intotdeauna o relatie intre doi poli agentul si receptorul primul avand misiunea de a initia si declansa actiunea cel de al doilea de a raspunde si a reactiona la ea. Daca in educatie apar doi poli distincti in cadrul autoeducatiei acesti poli se suprapun atri$utiile amandurora fiind preluate de una si aceeasi persoana. Educatia se infaptuieste prin altii autoeducatia se infaptuieste >prin sine insusi?. @u$iectul implicat in autoeducatie isi autopropune scopuri si o$iective autoorgani'ea'a activitatea de invatare isi

isi autoevaluea'a performantele

o$tinute. Autoeducatia inseamna deci autodeclansarea actiunii de a invata este o actiune a insului asupra sa. Ea afectea'a toate laturile devenirii umane. Daca este vor$a de invatare de cunistinte ea im$raca forma autoinstruirii ,autoinformariidaca vi'ea'a aspecte ce tin de structura personalitatii umane im$raca forma autoformarii ,morale estetice fi'ice etc.- . Aro$elma ce se ridica atunci cand ne referim la autoeducatie este cea a momentulu in care individul incepe sa ai$a preocupari in acest sens. 8a ce varsta apare dorinta de autoeducatieB 8a ce varsta individul este capa$il sa reali'e'e cerintele autoeducatiei sa ia in stapanire propria devenireB @unt intre$ari esentiale pentru intelegerea procesului autoeducatiei. 8uand in considerare cele doau aspecte dorinta si capaciatea de infaptuire a ei ma0oritatea specialistilor

plasea'a momentul aparitiei si intensificarii preocuparilor autoeducative la sfarsitul preadolescentei si inceputul adolescentei Dupa cum o sa mai avem prile0ul sa mai discutam in aceasta perioada se produce un progress su$stantial in de'voltarea constiintei de sine conditie psi)ologica indispensa$ila pentru declansarea preocuparilor autoeducative. Evident ca autoeducatia nu se impune de la sine in mod spontan. Ea este rolul educatiei al constienti'arii necesitatii de'vvoltarii propriei personalitati al valorificarii potentialului creator printr%un effort suplimentar orientat in

directia intregirii volumului de cunostinte si a registrului de calitati in vederea integrarii in viata sociala si a satisfacierii unor tre$uinte personale. 6ntre educatie si autoeducatie e+ista un raport de autocomplementaritate am$ele vi'and in cele din urma transformari in interiorul personalitatii umane. Daca educatia declansea'a aceste transformari prin actiuni intreprinse din e+terior autoeducatia infatuieste scopuri asemanatoare prin actiuni autoimpuse e+presia unor mo$iluri interioare si aunui efort voluntarC autoimpus. 6n cest fel unele din prerogativele educatiei sunt convertite in preocupari autoeducative acestea la randul lor devenind conditii interne favora$ile si stimulative in reali'area actiunii educative. Din acesta cau'a autoeducatia este considerate o conditie si un re'ultat al educatiei permanente. A%l pregati pe om in persprectiva educatiei permanente inseamna a%i stimula dorinta si capacitatea de autoperfectionare de autoeducatie.

10

4. Factorii educatiei

E+ist& mai multe circumstan9e de formare ;i de informare a copiilor ;i a tinerilor. Ac9iunile acestor medii educogene tre$uie s& se con0uge pentru a modela adecvat comportamente ;i con;tiin9e 1n accord cu marile idealuri ale epocii. aFamilia. Arimul factor care formea'& persoana 1ntr%o perspectiv&

multidirec9ional& este familia. Aceasta are menirea de a%l introduce pe copil 1n valorile grupului de referin9& dar ;i de formare a primelor conduite sau de interiori'are a unor st&ri de spirit elementare. Familia constituie mediul cel mai natural cu putin9& ;i care e+ercit& o influen9& imens& de multe ori 1n mod implicit ascuns indirect. Cren9ele manifestate la acest nivel rever$erea'& 1ntr% un mod profund si de durata a supracomportamentului celor tineri. Dn climat propensator tonifiant va constitui un factor favori'ant pentru im$ogatiri

ulterioare. @a remarcam faptul ca familia il inserea'a pe copil in civili'atie mai mult prin latura e+presiva stric e+emplificativa si mai putin prin latura

teoretica reflectata. Familia tre$uie mai mult sa forme'e decat sa informe'e. Copilul >a$soar$e? din mediul apropiat familial primele impresii formandu%si conduite prin mimetism si contagiune directa. Copii vor face sau vor crede precum parintii imitand comportamentele acestora. 7om su$linia faptul ca la ora actuala multe familii au nevoie de o educatie solida data fiind starea precara din punct de vedere material si spiritual.

11

$-

Scoala. Dn factor important al educatiei sistematice si continue il

constituie scoala. 8a nivelul acestei institutii educatia si instructia a0ung intr%un stadiu de ma+ima de'voltare prin caracterul programat planificat si metodic al activitatilor instructive%educative. Educatia se reali'ea'a in forme diverse cel mai adesea prin activitati in comun elevii invatand gesticulatii unuii de la altii. @ituatiile de invatare sunt construite premeditat de factorii responsa$ili din perimetrul acestei institutii ,gradinita scoala universitate-. Continuturile care se transmit sunt selectate cu gri0a dupa criterii psi)opedagogice activitatile educative se cer a fi structurate respectandu%se principiile didactice sunt dimensionate cele mai pertinente metode de predare%invatare cunostintele specifice atitudinile si conduitele tre$uie sa fie appreciate si evaluate. Cel care reali'ea'a procesele formative sunt cadre speciali'ate ce detin pe langa

competentele discipilnare academice si pe cele de ordin psi)ologic pedagogic si metodic.

c-

Biserica. Alt factor care poate intra in scena este $iserica care prin

intermediul preotului instaurea'a o perioada densa in transmiterea stimulilor religiosi dar si general%comportamentali. Eiserica compensea'a nevoia de filiatie active pe o linie ideatica prin e+celenta spirituala atat de rar reali'ata in societatea contemporana ,doar in familie se mai intalneste asa ceva-. 6nfluenta educative a $isericii se reali'ea'a la inceput difu' nesistematic atat cu oca'ia ceremoniilor religioase cat si cu prile0ul unor activitati specifice % reali'ate de preot in $iserica dar si in afara ei ,actul spovedaniei cate)i'ari individuale sau grupale actiuni e+plicit educative actiuni carita$ile etc.-. 5 data cu intrarea copilului in scoala $iserica isi va da concursul pentru instaurarea unei fa'e de educatie sistematica e+plicita in perspective valorilor credintei. Forma

principala de educatie religioasa prin $iserica o repre'inta participarea la

12

ceremoniile religioase si indeose$i la @fanta 8itug)ie. Eiserica poate e+ercita nu numai o educatie religioasa ci si sociala civica estetica morala etc.

d-

Institutiile culturale. Casele de cultura

mu'eele case memoriale pot

deveni medii prielnice de transmitere a valorilor si de formare si reformare a persoanelor in acord cu 0aloane valorice polimorfe inalte. Aici se pot desfasura adevarate programe de formare a tinerilor de educatie a adultilor de petrecere fructuasa a timpului li$er concurand pentru aceasta activisti culturali devotati faptelor de cultura adevarate competente in materie care ofera uneori

e+perti'a de inalta clasa.

e-

Mass-media. 5 alta grupa de factori ai educatiei o formea'a instantele

mediatice c)emate sa amplifice sa continue sau sa diversifice e+perientele cognitive si comportamentale ale persoanelor. 6ntr%o societate infomati'ata ,cu virtuti $enefice dar si malefice- stimuli e+plicit educogeni tre$uie sa fie pre'enti si la acest nivel. 3ama acestor mi0loace este deose$it de larga: de la 'iare si reviste trecand prin radio si televi'iune si pana la magistralele

informationale ale internetului. Cum nu intotdeauna mesa0ele distri$uite prin aceste cana le sunt autentice valoroase sau sincere este de dorit ca receptorul sa dea dovada de simt critic de circumspectie interpretative si de competenta valori'atoare pentru a selecta doar ceea ce este $enefic si pentru a devein imun fata de sta$ilitate si coerenta deli$etara o anumita autonomie fata de

fluctuatiile politice economice sociale sunt mai mult decat necesare. Determinarile functinea'a si intre componentele procesului de invatamn si intre elementele spatiului social. Elementele mediului social se reflecta direct in componentele procesului didactic ,innoirea te)nologiei instruirii infu'area

continutului si aspectelor relationale cu valori raspandite larg in societate 13

inducerea unor sentimente de neincredere sau c)iar de dispret fata de scoala din cau'a unor con0uncture economice nefavora$ile etc.- sau indirect prin selectie si prelucrare in interiorul unor compartimente ale sistemului de invatamant. Fu%i mai putin adevarat ca determinarile sunt si inverse dinpre procesul de invataman catre spatiul social ,consolidarea increderii in valorile sociale infu'area de noi mentalitati modele comportamentale etc.- asupra carora factorii deci'ionali ai statului ar tre$ui sa medite'e mai profund.

14

5. Functiile educatiei

Selectarea, prelucrarea si transmiterea valorilor de la societate la individ. Educatia de reali'ea'a prin transmiterea e+perientei sociale stocata su$
forma valorilor cultural%stiintifice. Fatural ca numai o parte din aceste valori vor fi utili'ate in procesul educatiei. @electarea si transmiterea lor urmea'a sa se faca pe $a'a unor principii pedagogice si in conformitate cu anumite particularitati psi)ice indiciduale si de varsta ale copiilor carora li se transmit. Ae masura ce sosietatea evoluea'a ritmul de acumulare a valorilor este tot mai intens fapt pentru care principiile dupa care se face selectarea si transmiterea se restructurea'a incontinuu. Cele doua operatii selectarea si transmiterea se afla intr%o dependenta reciproca o selecatare adecvata se va rasfrange po'itiv asupra transmiterii dupa cum o rationali'are a acesteia va avea influente positive asupra selectiei. Acesta functie asigura deci continutul educatiei. 7olumul continutului s%a modificat de la o epo'a la alta si de la un tip de educatie la altul prin aceste transformari e+primandu%se carcterul istoric al educatiei. De voltarea constienta si progresiva a potentialului !iopsi"ic al omului. ca actiune sociala educatia vi'ea'a omul conceput ca un tot unitarC ca fiinta $iopsi)osociala. Desi actionea'a din e+terior dependenta de anumite particularitati $iopsi)ice educatia este intotdeauna urmarind in acelasi timp

de'avoltarea lor. Este un adevar recunoscut ca valorificarea acestora se poate face numai prin e+ersare prin actiune. 5ri educatia creea'a in mod constient posi$ilitatea aparitiei unor astfel de oca'ii si impre0urari.

15

Functia despre care vor$im este reali'ata numai pe $a'a valorificarii descoperirilor $iologiei si psi)ologiei a fundamentarii actiunii educationale pe aceste dprinderi. De'voltarea potentialului $iopsi)ic raspunde unro nevoi individuale si prin intermediul acestora si unor nevoi sociale. #regatirea omului pentru integrarea active in viata sociala. Din

definitia pe care am dat%o educatiei re'ulta ca urmareste formarea unui timp de personalitate solicitat de conditiile pre'ente si din perspective ale societatii. @arcina educatiei este de a%l pregati pe om ca element activ al vietii sociale ca forta de munca si su$iect al relatiilor sociale. Deoarece in integrarea in viata sociala ca forta de munca si su$iect al relatiilor sociale este un proces continuu neintrerupt se aprecia'a ca acesta functie este specifica educatiei indifferent de varsta individului. Din aceasta perspective putem considera ca asigurand pregatirea profesionistului educatia este un factor al progresului social. Arin functia la care ne referim educatia raspunde unor necesitati sociale pe care societatea in ansam$lul sau le pune in fata oamenilor ca agenti ai devenirii sociale. Arivita din perspective pregatirii fortei de munca educatia indeplineste si o funtie economica. 6ntrucat integrarea in viata sociala se face in primul rand prin activitatea de munca putem considera functia economica ca un aspect al acesteia din urma. Functiile educatiei pre'entate mai sus tre$uie private ca un tot intrucat actiunea educationala vi'ea'a de'voltarea personalitatii umane in concordantacu anumite cerinte ale societatii. Arin aceste functii educatia poate fi apreciata ca o conditie indispensa$ila atat pentru e+istenta si de'voltarea societatii cat si a fiecarui individ in parte.

16

6. $ontinuturile, formele si tendintele educatiei

$oninuturile educaiei vi'ea'& dimensiunile principale ale activit&9ii de formare%de'voltare permanent& a personalit&9ii proiectat&%reali'at& 1n plan: intelectual moral te)nologic estetic fi'ic. Formele educaiei
vi'ea'& ansam$lul ac9iunilor ;i al influen9elor

pedagogice reali'ate

simultan sau succesiv

la nivel institu9ional , educa9ia

formal&%educa9ia nonformal&- ;i la nivel noninstitu9ional ,educa9ia informal&-. %endinele de evoluie a educaiei anga0ate 1n perspectiva secolului
<<6 la scara modelului cultural al societ&9ii postindustriale vi'ea'&:

-formarea%de'voltarea permanent& a personalit&9ii posi$il& ;i necesar& prin

integrarea tuturor formelor ;i con9inuturilor educa9iei pe verticala ;i pe ori'ontala sistemului de educa9ie4

-autoformarea%autode'voltarea personalit&9ii umane posi$il& ;i necesar& prin

proiectarea ;i reali'area superioar& a ciclurilor de educa9ie permanent& desf&;urate la nivel optim pe verticala ;i pe ori'ontala sistemului de educa9ie4

-valorificarea deplin& a educa!ilit&ii la nivelul corela9iei pedagogice e+istente

1ntre factorii care asigur& ,auto-formarea%,auto-de'voltarea personalit&9ii umane: educa9ia%mediul% ereditatea4

-proiectarea curricular& a educa9iei centrat& asupra o$iectivelor formative ;i a coresponden9elor pedagogice posi$ile ;i necesare 1ntre o$iective%con9inuturi% metodologie%evaluare.
Aceste orient&ri asigur& integrarea tendin9ei de a$ordare social& a educa9iei la nivel de produs cu tendin9a de a$ordare psi)ologic& a educa9iei la

17

nivel de proces. Educa9ia este astfel conceput& ca activitate de ,auto-formare%

,auto-de'voltare permanent& a personalit&tii desc)is& perfec9ion&rii 1n plan intellectual%moral%te)nologic%estetic%fi'ic la nivel formal%nonformal%informal.

Cele trei forme ale educaiei sunt: educaia formal& informal& i cea nonformal&.

18

!. Educatia formala

Educaia formal& repre'int& ansam$lul aciunilor pedagogice proiectate

instituional prin structuri organi'ate sistemic pe niveluri i trepte de studii

,gr&dinie coli universit&i centre de perfecionare etc.- in cadrul unui proces de instruire reali'at cu riguro'itate 1n timp i spaiu: planuri programe manuale cursuri materiale de 1nv&are etc.

Educaia formal& valorific& activitatea de educa ie*instruire organi'at& 1n

cadrul sistemului de 1nv&&m.nt su$ indrumarea unor cadre didactice speciali'ate 1n proiectarea unor aciuni educaionale care asigur& reali'area corela iei

su$iect*educator%o$iect*educat la niveluri de riguro'itate pedagogic& ma+im&. '!iectivele pedagogice specifice educaiei formale anga0ea'& toate coninuturile activit&ii de formare%de'voltare a personalit&ii 1n plan intellectual moral te)nologic estetic fi'ic opera ionali'a$ile 1n raport cu particularit&ile fiec&rei trepte 6 discipline colare: a( !( do$.ndirea cunotinelor fundamentale 1n interdependena lor sistemic& e+ersarea aptitudinilor i a atitudinilor general%umane 1ntr%un cadru

metodologic stimulativ desc)is ,auto-perfecion&rii c( aplicarea instrumentelor de evaluare social& la diferite niveluri i grade de colar& postcolar& universitar& profesional&

integrare

,Cerg)it 6oan 7l&sceanu 8a'&r 1#"" p.2! 2"-.

19

$oninutul i metodologia educaiei formale valorific& urm&toarele coordonate funcionale

1nv&&m.nt: a( vala$ile la nivelul sistemului i al procesului de

proiectarea pedagogic& organi'at& pe $a'& de planuri programe manuale

colare cursuri universitare materiale de stimulare a inv& &rii etc. !(

orientarea

prioritar&

finalit&ilor

spre

parcurgere

programei

pentru

asigurarea succesului unui num&r c.t mai mare de elevi i studeni

,7aideanu 3eorge 1#"" p.226-. c(

1nv&area

colar&*universitar&

sistematic&

reali'at&

prin

corelarea

activit&ii cadrelor didactice de diferite specialit& i la nivelul metodologic al unei ec)ipe pedagogice d(

evaluarea pe criterii sociopedagogice riguroase

reali'at& prin: note

calificative aprecieri caracteri'&ri etc. Aceste coordonate funcionale asigur& su$stana pedagogic& a aciunii educaionale de tip formal a c&rei structur& de proiectare 6 de organi'are permite: intrarea educatului 1n tainele muncii intelectuale sistematice4

recunoaterea ac)i'iiilor individuale 1n condiii de activitate sistematic&4 desc)iderea sistematic&a ac)i'iiilor individuale spre alte modalit&i educative e+istente la nivel social ,Cuco Constantin 1##6 p.3!-.

Desc"iderea educaiei formale spre alte modalit&i de organi'are a

aciunii pedagogice permite depairea limitelor sale inerente care in de normativitatea e+cesiv& a programelor de tendin a didacticist& a metodelor de predispo'iia spre rutin& a organi'aiei colare de orientarea spre informare i evaluare cumulativ& a proceselor instrucionale.

20

#. Educatia informala

Educatia

informala

repre'inta

ansam$lul

influentelor

pedagogice

e+ercitate spontan si continuu asupra personalitatii umane la nivelul familiei localitatii stra'ii ,micro-grupurilor sociale mediului social ,cultural

professional economic religios etc.- a comunitatii ,nationale 'onale teritoriale locale- a mass%mediei ,presa scrisa radio%televi'iune etc.-

Educatia informala nu anga0ea'a o activitate* actiune pedagogica $a'ata

pe institutionali'area corelatiei >su$iect% o$iect?. Acest fapt o deose$este fundamental de educatia formala ,$a'ata pe actiunea pedagogica de tip formalsi de educatia nonformala ,$a'ata pe actiune pedagogica de tip nonformal-. Educatia informala evoluea'a in plin camp psi)o%social preluand direct sau indirect influentele cu efecte pedagogice re'ultate din conte+tul situatiilor si al activitatilor cotidiene >care nu isi propun in mod deli$erat atingerea unor teluri de ordin eductiv? ,Cerg)it 6oan in Curs de pedagogie coordinator: Ceg)it 6oan4 7lasceanu 8a'ar 1#"" p.2"-. @pecificul educatiei informale consemnea'a doua tendinte contradictorii: a- diminuare functiei formative in conditiile ine+istentei unei actiuni pedagogice organi'ate sistematic la nivel functional%structural4 $- accentuarea functiei informative in conditiile e+tinderii ,re- surselor de influenta pedagogica

de'voltata in societatea moderna si postmoderna contemporana. 6nfluentele pedagogice spontane disponi$ile pe tot parcursul e+istentei umane conditionea'a procesul de acumulare a unor cunostinte capacitate si comportamente care pro$ea'a resursele educatiei informale in plan cognitiv afectiv socioprofesional. 6n aceasta perspectiva sistemele ,post- moderne de

21

invatamant asigura valorificarea e+perientelor de viata a elevilor studentilor adultilor etc. anga0ate la nivelul planului de invatamant a programelor si

manualelor scolare*universitare ela$orate pe criteriile pedagogice curriculare. 6n conditiile societatii contemporane postindustriale aria de influente >educatiei informale? inregistrea'a o crestere su$stantiala constanta sustinuta de >o masa informationala enorma ca volum dar eterogena foarte variata si inegala de la 'i la 'i si de la persoana la persoana? ,7aideanu 3eorge 1#"" p.232 233-. Ae de alta parte te)nologice de varf ascensiunea mass%mediei cu implicarea mi0loacelor

generali'ea'a fenomenul de >suprainformare? si de

>)iperstimulare sen'oriala? care atinge proportii greu controla$ile pedagogic in special in ca'ul posturilor de televi'iune prin ca$lu emisiunilor de radio pe unde ultrascurte retelelor de calculatoare*internet etc. 6nfluentele pedagogice tipice educatiei informale pot fi grupate la nivelul a doua coordinate orientative: a- influente neorgani'ate spontane difu'e

eterogene cantitative neselectate neprelucrate = provenite si giferite medii sociale: familie strada cartie localitate ,micro-grup etc.4 $- influente

organi'ate transmise de la nivelul unor institutii mass%media care le proiectea'a si le orientea'a insa >din perspectiva altor instante si interese decat pedagogice? ,Cucos Constantin 1##6 p.36-. Aceasta ultima categorie de influente mass%media se deose$este fundamental de actiunea pedagogica organi'ata deli$erat in ca'ul unor programe specifice institutionali'ate la nivelul presei radioului televi'iunii etc. scolare sau universitare. E+tinderea contemporane institutiilor mass%media fenomen specific societatii

plasea'a educatia informal ape terenul unei performante

parado+ale. Ae de o parte ea >precede si depaseste ca durata continutul si modaliatati de insinuare practicile educatiei informale? ,i$idem-. Ae de alta 22

parte educatia informala ramane in limitele unor sfere de influente care prin largirea lor devin tot mai aleatorii in lipsa unor scopuri si efecte pedagogice directe specifice actiunii educationale de tip formal sau informal. Desc)iderea educatiei informale evidentea'a cresterea continua a influentelor pedagogice reali'ate in special prin intermediul mass%mediei. 7alorificarea lor presupune ela$orarea unor raspunsuri semnificative la nivelul urmatoarelor intre$ari%pro$lema: a- >Cat din informatia perceputa devine cultura prelucrata si integrata in ansam$luri ,B-?4 $- 6n ce masura elementele invatate in cadrul informal sustine optiunile si deci'iile individuale si sociale ,B-4 c- Care este $eneficul formative produs in timpul celor 4%6 ore 'ilnice de vi'ionare a televi'iunii ,B-4 d- Ce procent din imaginile s%au datele percepute informal sunt ,reactuali'ate in de'$ateri si anali'e inainte de a patrunde >in depo'itul imens al uitarii? ,B- = ve'i 7Aideanu 3eorge 1#"" p.233 234. Gaspunsurile pedagogice posi$ile si necesare valorifica doau fenomene social o$iective: a- cresterea permanenta a potentialului informativ general al educatiei*instruirii informale reali'ate prin mass%media4 si apoi de situarea educatiei *instruirii formale ,reali'ata prin mass%mediain avangarda adica informatie

informatiei in raport cu actiunile educatiei*instruirii formale si nonformale = ve'i transmiterea imediata a noutatillor din stiinta ,de e+emplu: cucerirea cosmosului primul pas pe luna etc.- si din viata sociala ,de e+emplu: evenimentele politice economice culturale etc. pre'entate 'ilnic la scara universala-. Aceste doua fenomene solicita o mediere pedagogica atenta si

permanenta reali'a$ila prin intermediul institutiilor speciali'ate in proiectare

23

unor actiuni specifice de educatie*instruiere formala si nonformala

care

valorifica influentele pedagogice si e+perientele de viata acumulate la nivel de educatie*instruire informala.

24

". Educatia nonformala

Educatia nonformala repre'inta ansam$lul actiunilor pedagigice proiectate si reali'ate intr%un cadru institutionali'at e+tradidactic sau*si e+trascolar constituit ca >o punte intre cunostintele assimilate la lectii si informatiile accumulate informal? ,ve'i 7aideanu 3eorge 1#"" p.232-. Educatia nonformala valorifica activitatea de educatie*instruire

organi'ata in afara sistemului de invatamant dar si in interiorul acestuia ,ve'i rolul clu$urilor ta$erelor elevilor*studentilor- su$ indrumarea unor cadre

didactice speciali'ate in proiectarea unor actiuni educationale care asigura reali'area corelatiei su$ie*educator%o$iect*educat la nivelul de fle+i$ilitate complementara in raport cu resursele pedagogice formale. Educatia nonformala spri0ina direct si indirect actiunile si influentele sistemului de invatamant pe doua circuite pedagogice principale: A- Dn circuit pedagogic situate in afara clasei: a- cercuri pe disciplina de invatamant cercuri interdisciplinare cercuri tematice*transdisciplinare4 $-

ansam$luri sportive artistice culturale etc.4 c- intreceri competitii concursuri olimpiade scolare. E- un circuit pedagogic situate in afara scolii: a- activitati periscolare organi'ate special pentru valorificarea educative a timpului li$er: cu resurse traditionale: e+cursii vi'ite ta$ere clu$uri universitati populare vi'ionari de spectacole : ,teatru cinema etc.- si de e+po'itii etc.4 cu resurse moderne: videoteca mediateca discoteca4 radiotelevi'iune scolara4 instruire asistata pe calculator cu retele cu diferite programe nonformale etc.4 $- activitati

parascolare organi'ate in mediul socioprofesional ca >solutii alternative? de 25

perfectionare reciclare instruire permanenta institutionali'ate special la nivel de: presa pedagogica radio%televi'iune scolara4 cursuri conferinte tematice % cu programe speciale de educatie permanenta etc. 5$iectivele pedagogice specifice educatiei nonformale completea'a

resusrsele educatiei formale la nivelul unor coordonate >de vocatie > ,ve'i D 8ands)eere 7iviane 1##2 p.566 56!- : spri0inirea elevilor studentilor adultilor etc. cu sanse speciale*minime%ma+ime de reusita scolara profesionala etc.4 stimularea de'voltarii personalitatii elevilor studentilor etc. si a comunitatii educative locale la niveluri de performanta si de competenta superioara

relevante in plan intelectula moral te)nologic estetic fi'ic4 valorificarea adecvata a strategiilor de proiectare%reali'are a actiunilor ,de formare si perfectionare profesionala4 de oregani'are a timpului li$er4 de alfa$eti'are functionala a grupurilor sociale defavori'ate-. Continutul si metodologia educatiei nonformale evidentia'a urmatoarele note specifice care apar la nivel functional%structural pe fondul unui plus de fle+i$ilitate%reali'at in raport cu educatia formala = si de desc)idere = asumat in raport cu educatia informala: a- proiectarea pedagogica neformali'ata cu programe desc)ise spre interdisciplinalitate si educatie permanenta = la nivel general%uman professional sportiv estetic etc.4 $- organi'area facultativa neformali'ata cu profilare dependenta de optiunile elevilor si ale comunitatilor scolare si locale cu desc)ideri speciale spre eveniment si inovatie4 c- evaluarea facultative neformali'ata cu accente psi)ologice prioritar stimulative fara note sau calificative oficiale. Aceste note specifice e+plica avanta0ele dar si limitele educatiei nonformale dependente de incapacitatea momentana a acesteia de validare sociala a re'ultatelor care >nu conduc decat rareori la o calificare oficiala a competentelor? ,ve'i De 8ands)eere 7iviane 1##2 p.566-

26

8imitele

amintite

reflecta

fluiditatea

structurilor

organi'atorice

focali'ate in prea mare masura asupra o$iectivelor pe termen scurt si asupra >li$ertatii? metodologice a educatorilor. @trategiile asumate nu asigura nici continuturile pedagogice necesare pentru sustinerea sociala a actiunilor educationale declansate si nici resursele de adapta$ilitate individuale si

comunitare valorifica$ile in directia educatiei permanente.Ele comporta astfel trei riscuri pedagogice ma0ore : promovarea unui activism de suprafata dependent doar de indeplinirea o$iectivelor concrete rupte adesea de

o$iectivele specifice educatiei formale4 avansarea unui proiect dependent doar de mi0loacele te)nice disponi$ile care pot de'ec)ili$ra corelatia functionala dintre su$iectul si o$iectul educatiei4eludarea posi$ilitatilor de validare sociala reala a re'ultatelor in raport cu >diplomele si certificatele? o$tinute la nivelul educatiei formale. De'voltarea educatiei nonformale ofera sugestii si c)iar solutii pentru depasirea prelungitei >cri'e a scolii?. Heoria >descolari'arii societatii? ,6llic) 6van 1#!1- propune >patru retele ale cunoasterii? caracteristice pentru > noile institutii educative? de tip nonformal: a- 5 retea de >servicii utili'ata in activitatea 'ilnica in u'ine aeroporturi ferme etc.? care pun la dispo'itia pu$licului diferite >o$iecte educative?: instrumente $i$iloteci la$oratoare sali de e+po'itie sali de spectacol mu'ee etc.4 $- 5 retea de > sc)im$uri de cunostinte? actuali'ate $a'ata pe >o lista de personae? dispuse si capa$ile de asemenea activitati4 c- 5 retea de comunicare sustinuta printr%un organism care facilitea'a intrunirile intre >semeni? si inregistrarea dorintelor in materie de educatie4 27

d- 5 retea de adrese ale persoanelor profesioniste sau amatoare capa$ile de >servicii educative? diferite c)iar la nivelul unui >anuar?. 6n comditiile societatii contemporane de'voltarea educatiei nonformale

anga0ea'a >noile mass%media? care intervin din ce in ce mai mult in spri0inul educatiei: presa scrisa radio%televi'iunea sistemele de retele video si de calculatoare% cu profil scolar universitar etc. Aceste mi0loace perfectionate si moderni'ate din punct de vedere te)nologic vi'ea'a nu numai >difu'area? surselor educatiei ci in primul rand >determinarea unui tip superior de

invatare? prin asumarea unor o$iective%continuturi si metotdologii adecvate valorificate de cadre didactice speciali'ate in proiectarea si reali'area instruirii nonformale. 5$iectivele specifice acestui tip aparte de instruire nonformala vi'ea'a: ridicarea nivelului genereal al educatiei prin >difu'area programelor in

scoli isolate sau incadrate necorespun'ator?4 ridicare nivelului de pregatire a cadrelor didactice din unele scoli sau

'one prin calitatea e+emplara a modelelor pedagogice propuse4 e+tinderea proceselor de invatare sistematica pana la nivelul

organi'arii programelor universitare prin intermediul televi'iunii4 completarea cunostintelor in domenii care solicita un grad ridicat de

operativitate a informatiei: lim$i straine stiinte socioumane matematica $iologie te)nologie etc4 stimularea >alfa$eti'arii functionale? in domenii productive care

solicita perfectionarea si c)iar ,re-%calificare profesionala continua.

28

29