CAPTOLUL I Strategii economice si politici manageriale de producie ale ntreprinderii Obiective : -scoaterea in evidenta a faptului ca in condiiile unei economii

de piaa ntreprinderile , pt a fi competitive , trebuie sa elaboreze si sa pun in aplicare strategii economice si politici manageriale de producie adecvate. -cunoaterea conceptelor de baza privind strategia economica si politica manageriala de producie si a comportamentelor cu care aceasta opereaz. -prezentarea unui model de ntocmire a unei strategii economice si a regulilor de urmat pentru elaborarea unor politici manageriale de producie performante. 1 1 !ecesitatea si importanta strategiilor economice si a politicilor manageriale de producte Managementul performant al unei ntreprinderi care isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurenial necesita adoptarea unor strategii economice adecvate si punerea in aplicare a acestora pe baza unor politici manageriale de producie capabile sa permit valorificarea la maximum a potenialului productiv al acesteia. Politicile manageriale de producie trebuie sa precizeze mijloacele si caile necesare care vor fi folosite pentru a asigura realizarea optima a obiectivelor stabilite de strategia economica in condiiile de rentabilitate. doptarea unor strategii economice adecvate, elaborarea si punerea in aplicare a celor mai potrivite politici manageriale de producie sunt impuse de aciunea cresc!nda a o serie de "actori in c!mpul concurenial in care isi desfasoara activitatea ntreprinderea" a#accentuarea concurentei intre diferitele firme pe pieele interne si externe b#apariia si extinderea folosirii unor te$nologii moderne de prelucrare si aplicarea pe aceasta baza de c!tre ntreprinderile performante a unor strategii avansate de producie care permit diversificarea produselor. c#creterea exigentelor si a preferinelor consumatorilor sub raportul calitatii produselor si al preului d#afirmarea tot mai puternica a procesului de globalizare. e#extinderea folosirii calculatoarelor electronice in managementul produciei. %onducerea ntreprinderii pe baza de strategii economice si politici manageriale de producie trebuie sa satisfac urmtoarele e#igente : a#sa permit o confruntare eficienta pe piaa interna si externa cu diferitele firme. b#sa fac fata cu succes prin produse noi sau modernizate exigentelor sporite ale consumatorilor. c#sa asigure o perfecionare continua a structurilor 1 $ %e"inirea conceptelor de strategie economica si politica manageriala de producie& interdependenta acestora
&

Strategia economica a unei ntreprinderi reprezint un concept complex si in acelai timp un instrument de conducere care definete ansamblul obiectivelor pe care si le propune sa le realizeze ntreprinderea , stabilite pe baza de studii cercetri stiintifice si prognoze, aciunile care trebuie ntreprinse si modul de alocare a resurselor in vederea meninerii cometitivitatii si a dezvoltrii ei viitoare. Obiectivele care stau la baza formulrii strategiei economice stabilesc ce isi propun sa realizeze ntreprinderea la un anumit nivel de atingere si in cadrul unui anumit orizont de timp. Scopul definete ceea ce trebuie sa realizeze o ntreprindere in timp. Scopul se refera la o perioada mai mare de timp si se realizeaz prin punerea in aplicare a obiectivelor , avnd un caracter mai larg dect obiectivele. 'isiunea definete produsele sau serviciile de executant, pentru care exista ntreprinderea si pieele pe care se vor realiza acestea, precum si sursele de obinere a veniturilor. Politicile manageriale de producie reprezint o forma de concretizare a politicilor economice pentru realizarea funciunii de producie. Ele au rolul de a asigura punerea in aplicare a activitatilor de transformare a componenelor de intrare in sistem in componente de ieire concretizate in strategia adoptata de ntreprindere. Procedura definete maniera in care o anumita activitate trebuie ndeplinita, preciznd aciunile de efectuat, intr-o anumita succesiune si ordine, care sa permit realizarea scopului dorit. (egulile) precizeaz subseturile de aciuni care trebuie urmate pentru punerea in aplicare a unei proceduri sau a unei anumite tactici. Ele recizeaza aciunile specifice care trebuie realizate in raport cu o anumita situaie data. 1 * Clasi"icarea strategiilor +#empli"icarea modului de "ormulare a misiunii) strategiilor si politicilor 'trategiile care pot fi adoptate de ctre o organizaie economica se pot prezenta sub o mare diversitate, iar in raport cu aceasta se definesc politici manageriale de producie specifice. (n raport cu nivelul ierar$ic de elaborare si aplicare se pot deosebi " a,Strategii la nivel de organi-aie ) se elaboreaz la nivel superior al acestuia, organizaia dispun!nd de unitati economice din mai multe domenii de activiatete sau de unitati de producie diferite , toate denumite generic centre de afaceri. b,Strategii la nivel de centru de a"aceri ) componenta a organizaiei, tine seama de obiectivele strategice fixate la nivelul organizaiei, dar stabilete pe aceasta baza obiective specifice, tinand seama ca are piee de desfacere specifice, proprii clieni, concureni si ca trebuie sa desfasoare in mod independent o actvitate rentabila. c,Strategii "uncionale se stabilesc la nivel de organizaie sau la nivel de centru de afaceri. (n raport cu dinamica obiectivelor propuse , strategiile pot fi "
*

a# de dezvoltare b# de redresare c# de consolidare . 'int-berg un cunoscut specialist american in domeniul strategiilor, mparte strategiile in raport cu caracteristicile si starea evolutiva a sistemului in strategii statice, care urmresc meninerea pe piee a ntreprinderii si strategii dinamice ) care conduc la realizarea de sc$imbri eseniale, si in raport cu sectorul de dezvoltare in strategii de penetrare) strategii de de-voltare a produsului si strategii de diversi"icare. 'ic/ael Porter, reputat specalist la r!ndul sau in domeniul fundamentrii teoretice si practice a strategiilor, le mparte pe acestea , in raport cu rezultatul strategiei urmrit si cu zona de aplicare, in strategii pe ntreaga industrie, incluz!nd dup acest criteriu strategii ba-ate pe costuri mici si strategii de diversi"icare , si strategii care se pot aplica pe un anumit segment de piaa sau domeniu de activitate, incluz!nd aici strategiile de segmentare, cele de concentrare si cele de speciali-are. Autorii 0 .o""er si % Sc/endel clasifica strategiile in strategii de "irma) prin care se urmresc in mod deosebit aspecte organizatorice ale firmei , strategii economice 1 care prin obiective urmresc in mod deosebit creterea cometitivitatii firmei si strategii "uncionale 1 prin care se urmareste optimizarea resurselor si a rezultatelor. 'e pot nt!lni si mai multe tipuri de strategii, in practica " -dup criteriul dominrii pieei 1 strategii de creare si de dominare a pieei si strategii de diversi"icare 2dup anvergura de piaa si de produs 1 strategii de segmentare ) de anvergura geogra"ica si de mondiali-are si strategii de anvergura de produse 2dup criteriul crenelelor de piaa 1 strategii de concentrare) de speciali-are si de interstiii + clasificare a strategiilor des folosita este aceea in raport cu obiectivele urmrite sub raport funcional, put!nd deosebi dup acest criteriu 2strategii de produse 2strategii de piaa 2strategii te/nologice 2strategii de cercetare2de-voltare 2strategii de e#port 2strategii cu caracter2"inanciar + serie de autori grupeaz strategiile in raport cu modul de realizare a creterii ntreprinderii , in strategii de cretere interna si strategii de cretere externa . Strategiile de cre3tere interna sunt acelea care prevd creterea dimensiunilor ntreprinderii si sc$imbarea caracteristicilor acesteia prin adugarea de mjloace de producie suplimentare la instalaiile existente, de tipul mainilor, utilajelor, cldirilor. (n aceasta grupa se pot ncadra strategiile de inovare a ntreprinderii si strategii de clientela
,

Strategiile de cre3tere au ca obiect realizarea dezvoltrii intrerinderii prin diferite modalitati , cum ar fi ac$iziia, fuziunea a unor pari a altor ntreprinderi sau a unor ntreprinderi in totalitate, din r!ndul acestora fc!nd parte strategia de integrare pe ori-ontala) de integrare pe verticala ) de diversi"icare Pentru fiecare tip de strategie adoptata se elaboreaz politici manageriale de producie prin care sa se precizeze maniera de realizare a strategiei pe diferite perioade. -e regula aceste politici manageriale de producie nu pot fi programate pentru toate cazurile si situaiile , ele trebuind sa tina seama de particularitatile at!t ale strategiei, cat si ale domeniului de activitate pentru care se elaboreaz strategia. 1 4 'odel de elaborare a unei strategii economice .laborarea unei strategii economice reprezint un proces complex si dinamic , care necesita numeroase analize cu caracter cantitativ si calitativ, o foarte buna cunoatere a factorilor interni si externi , o buna documentare privind prognoza evoluiilor te$nologiilor, a produselor, a vieii economice, politice si sociale. Prima etapa in procesul de elaborare a strategiei o constituie 2Anali-a situaiei curente 2 se face o identificare a strategiei prezente si trecute si se efectueaz o diagnoza a performantei prezente si trecute nregistrate Pentru identificarea strategiei trecute si prezente trebuie sa capete rspunsuri cu privire la modul de respectare a strategiei stabilite sau a msurii in care ea a suferit modificri. Pe baza rezultatelor si a concluziilor obinute se trece la a doua etapa 2+#aminarea perspectivelor pentru viitor 1 se definete un set de obiective pe termen lung, efectu!ndu-se o analiza a mediului nconjurtor si o analiza a situaiei interne. naliza influentei factorilor din mediul nconjurtor si a factorilor de natura interna servete in mod direct la desprinderea setului de obiective pentru perioada viitoare. /actorii din mediul nconjurtor, exteriori ntreprinderii, pot fi grupai in factori din mediul nconjurtor larg si factori ai mediului nconjurtor competitiv. Cea de2a treia etapa 2Set de alternative strategice pentru cursul viitor ) are ca obiect elaborarea mai multor alternative pentru strategii, compararea acestora si adoptarea strategiei considera cea mai potrivita pentru perioada viitoare. (n acest scop se elaboreaz alternative pentru strategiile de la nivel de organizaie superioara si pentru strategiile de afaeri la nivel de ntreprinderi, care sa fie in concordanta cu misiunea organizaiei si obiectivele pe termen lung ale acesteia. naliza diferitelor alternative strategice trebuie sa tina seama de gradul de fezabilitate a acestora. Cea de2a patra etapa

2Punerea strategiei in "unciune 1 necesita adoptarea tuturor masurilor care sa permit valorificarea la maximum a strategiei adoptate si realizarea in cele mai bune condiii a obiectivelor stabilite. -up realizarea acestor patru etape se impune ca o activitate importanta 2+valuarea strategica si controlul 1 dup punerea in funciune a strategiei, sa se urmreasc prin controale operative sau prin semnalele primite de la compartimentele executante comportamentele strategiei care nu functioneaza in mod corespunztor si pot fr!na sau mpiedica buna aplicare a strategiei adoptate. .valuarea noii strategii se poate face pe baza a patru criterii cum sunt CO'PATI5ILITAT+A 1 o strategie adoptata este compatibila c!nd ea corespunde cu scopurile si politicile formulate de organizaie, fiind deci in armonie cu posibilitatile acesteia CO!SO!A!TA 1 presupune existenta unei bune potriviri si a unui acord intre strategia adoptata si tendinele majore care se manifesta in mediul nconjurtor si care afecteaz ramurile in care activeaz organizaia economica. A6A!TA7UL APLICA(II 1 consta in asigurarea de ctre noua strategie a unor elemente in plus fata de celelalte organizaii concurentiale, cel puin in domeniile " a#resurse superioare de ordin material1 b#personal cu o calificare superioara1 c#o poziie superioara pe piaa. 8+9A5ILITAT+A 1 presupune ca noua strategie de dezvoltare adoptata sa poat fi aplicata in cadrul organizaiei intr-un timp cat mai scurt, tinand seama de resursele materiale, financiare si de munca existente. .valuarea strategica si controlul trebuie sa aib un caracter activ si operativ, concluziile desprinse trebuind sa fie urmate de masuri te$nico-organizatorice de corectare a strategiei , daca este cazul , sau de nlturare a lipsurilor constatate. CAP II Plani"icarea 1 "actor de punere in viata a strategiei si a politicilor manageriale de producie $ 1 %e"inirea conceptului de plani"icare a activitatii ntreprinderii& clasi"icarea dup: di"erite criterii 2a nivelul ntreprinderilor punerea in aplicare in mod eficient a strategiilor economice si a politicilor manageriale adoptate se face prin concentrizarea prevederilor acestora in planuri, care devin astfel instrumente eseniale in procesul de management. Prin planificare se intelege activitatea de programare, organizare, coordonare si conducere pe baza de plan a activitatii economice. A plani"ica la nivelul unei ntreprinderi 1 nseamn a concretiza in documente scrise prevederile strategiei si politicii adoptate pentru o anumita perioada, sub forma de indicatori cantitativi si calitativi, termenele la care acestea trebuie realizate, resursele care trebuie alocate pt ndeplinirea lor, sarcinile concrete care revin executanilor la diferite nivele de conducere si pe compartimente funcionale.
3

Activitatea de plani"icare are un caracter comple# Pentru a putea defini caracterul ei complex se pot folosi diferite criterii de clasificare , cum ar fi in principal gradul de formalizare, dup orizontul de timp, in raport cu obiectivele pe care le cuprinde, dup modul de ntocmire , dup gradul de detaliere. Plani"icarea "ormala 1 se utilizeaz la majoritatea ntreprinderilor. .a presupune definirea unor compartimente specializate de planificare, folosirea unui set sistematic de proceduri metodice si elaborarea unui ansamblu de documente scrise sub forma de planuri agregate sau pe domenii de activitate. Plani"icarea ne"ormala se caracterizeaz prin faptul ca nu are la baza o structura funcionala bine pusa la punct si nu folosete metode, te$nici si proceduri bine stabilite de planificare, ea av!nd de multe ori caracter de discontinuitate. Plani"icarea de perspectiva intr-o ntreprindere are ca obiect elaborarea planului dezvoltrii activitatii pe o perioada de mai muli ani si cu repartizarea principalilor indicatori economici pe ani. Planificarea de perspectiva are la baza studii temeinice , fundamentate, fixeaz direciile principale, generale de dezvoltare a ntreprinderii pe ntreaga perioada si pe fiecare an in parte. Plani"icarea curenta 1 spre deosebire de cea de perspectiva, precizeaz pt perioade de un an sau mai mici prevederile care rezulta din planificarea de perspectiva a ntreprinderii. Prin planurile care se elaboreaz pe aceasta baza se concretizeaz si se imbunatatesc indicatorii stabilii prin planurile de perspectiva , folosind cat mai eficient oportunitatea care a aprut in perioada de ndeplinire a acestora. Plani"icarea strategica 2 se realizeaz de regula la nivelul conducerii de v!rf a ntreprinderii. .a prezint un proces de concretizare a strategiei adoptate , asigur!nd transpunerea in documente de plan a prevederilor si precizarea aciunilor ntreprinse pentru realizarea acestora. Plani"icarea operaionala se aplica la nivelul execuiei nemijlocite a lucrrilor implicate in realizarea obiectivelor strategice si a politicilor manageriale de producie 'ub raportul coninutului activitatii de planificare care se poate desfasura la nivelul unei ntreprinderi , cunoscuta in tara noastr sub denumirea de planificare interna de ntreprindere, se pot deosebi doua forme principale " a, Plani"icarea te/nico2economica 1 reprezint acea actvitate care se refera la stabilirea principalilor indicatori cantitativi si calitativi ai activitatii ntreprinderii .a asigura direcia dezvoltrii activitatii si permite, pe aceasta baza organizarea si controlul activitatii la toi indicatorii, cuprinz!nd producia, munca si salarizarea, folosirea resurselor materiale , costul de producie si finanele . b, Plani"icarea operativa sau programarea activitatii reprezint acea parte a planificaii interne din cadrul ntreprinderii care se ocupa cu elaborarea planurilor de activitate a diferitelor unitati ale ntreprinderii. $ $ Caracteristicile de"initorii ale unui plan 1 ca instrument al politicilor manageriale de producie
4

'ub raport teoretic si practic, pentru ca un plan indiferent de felul lui, sa fie bine ntocmit, este necesar ca aceasta sa ntruneasc urmtoarele caracteristici" &.sa fie explicit *.sa fie inteles ,.sa fie acceptat 0.sa poat permite aducerea sc$imbrilor necesare atunci c!nd este cazul 3.sa fie compatibil cu constr!ngerile interne si externe 4.sa poat fi urmrit si controlat 5.sa fie un stimulent pe a se aciona. Planul trebuie sa fie inteles bine de cei care urmeaz sa il aplice. 6n plan trebuie sa fie si acceptat de ctre cei care il vor aplica. %apabilitatea planului de a suferi anumite sc$imbri in timp rezulta din faptul ca in timpul aplicrii lui pot aprarea noi condiii sau cerine care trebuie luate in consideraie. 6n plan bine elaborat trebuie sa permit o buna urmrire a realizrii prevederilor lui in timp si un control asupra modului de ndeplinire, pentru a se putea lua din timp, daca este cazul, masuri pentru nlturarea defeciunilor constatate. 6n plan bine ntocmit prezint o serie de avantaje ca " -determina pe manageri sa g!ndeasc in viitor -conduce la ridicarea standardelor performantei -asigura articularea obiectivelor cu resursele -ofer capacitatea de a face fata unor evenimente neateptate. $ * Planul economic al unei ntreprinderi 2a nivelul unei ntreprinderi se poate elabora un plan economic al acesteia, prin cuprinsul cruia se vor preciza indicatorii de baza cantitativi si calitativi ce urmeaz a fi realizai in perioada considerata, termenele de realizare , resursele care urmeaz a fi utilizate, nivelul sczut al costurilor si profiturilor. 7inand seama de experiena pozitiva a ntreprinderilor care folosesc planificarea formala ca mijloc de concretizare si punere in aplicare a strategiei si politicilor adoptate, un plan economic al unei ntreprinderi poate avea urmtoarele seciuni" -producia -capacitati de producie si gradul de folosire a acestora -cercetarea stiintifica si dezvoltarea te$nologica -imbunatatirea calitatii produciei si a produselor. -investitii-constructii -asigurarea, pregtirea si perfecionarea forei de munca, -productivitatea muncii, forta de munca si salarizarea -aprovizionarea te$nico-materiala si desfacerea produciei -comerul exterior -costuri de producie -planul financiar

ceste seciuni au un caracter indicativ, ele put!nd a fi restr!nse sau lrgite sub raportul coninutului si al numrului, in funcie de politica manageriala adoptata de conducerea intreprindrii in acest domeniu. .laborarea planului in cadrul unei ntreprinderi , indiferent, gradul de mrime al acesteia reprezint o activitate complexa care necesita efectuarea unui numr mare de calcule pentru fundamentarea sistemului de indicatori si implica participarea diferitelor compartimente funcionale la stabilirea acestora. CAPITOLUL III * 1 Per"ormanta ntreprinderii& "ormele de m:sura a acesteia Performata ntreprinderii exprima un anumit nivel al celor mai bune rezultate obinute de aceasta. %onform teoriei lui A % Little , modelul unei ntreprinderi de nalta performanta se bazeaz pe patru factori eseniali. - resursele de producie ale ntreprinderii - procesele ntreprinderii - latura organizatorica a ntreprinderii - beneficiarii afacerii. Prin performantele realizate in activitatea sa, intreprinderea urmareste nu numai maximizarea rezultatelor de care beneficiaza proprietarii sau actionarii afacerii, si si stabilirea unor relatiireciproc avantajoase cutoti articipantii la derularea acesteia. +biectivul asigurarii unei performante inalte in functionarea intreprinderii aduce in discutie cerinta masurarii nivelului acesteia. 'e pot folosi * specifice de masurare a performantei intreprinderii , bazate pe aplicarea unor modalitati corespunzatoare scopurilor urmarite. -poate fi utilizata o forma de masurare autorelativa a performantei intreprinderii -exista posibilitatea folosirii unei forme de masurare corelativa. !ivelul de per"ormanta se masoara cu ajutorul ritmurilor de evolutie 8ivelul de performanta se exprima prin intermediul indicatorilor de competitivitate * $ Competitivitatea in producie a ntreprinderii si modalitatile de reali-are a acesteia Competitivitatea ntreprinderii consta in abilitatea ei de a participa cu succes la competiia economica si a aspira la ocuparea unor poziii in cadrul acesteia. 8ivelul de competitivitate a sistemului de producie din ntreprindere este influientat $otr!tor de * factori principali ai mediului concurenial " clienii si competitorii . vantajul 9atuul# concurential9competitiv# se concretizeaza in realizarea de catre ntreprindere a unor produse superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru clienti, care le influienteaza in mare masura decizia de cumparare, comparativ cu ofertele de produse similare ale concurentilor importani dintr-un anumit domeniu de activitate.
:

'e impun doua caracteristici de baza ale avantajului concurenial . -se refera la unul sau mai multe atribute de importanta majora pentru clieni, care ii determina sa aleag produsul respectiv din mulimea produselor similare oferite pe piaa. -parametrii la care ntreprinderea realizeaz atributul respectiv trebuie sa fie mai buni dec!t cei obtinuti de concureni semnificativi, astfel nc!t produsul oferit de ea sa se situeze in partea superioara a ierar$iei produselor furnizate pe pieele domeniului respectiv. Avanta;ul competitiv de cost poate fi asigurat prin producerea si distribuirea produselor cu cele mai mici costuri. .l este deinut de ce mai ieftin productor dintr-un anumit domeniu de actvitate. Avanta;ul competitiv de di"ereniere poate fi asigurat prin producerea si comercializarea unor produse care sunt net diferite de cele oferite de concurentii sai dintr-un anumit domeniu de activitate. Avanta;ul competitiv de "le#ibilitate exprima capacitatea intreprinderii de a se adapta operativ la nevoile concrete, cerintele si dorintele in continua diversificare si particularizare ale clientilor. Avanta;ul competitiv al calitatii permite intreprinderii care il detine sa ofere produse mai bune, fara defecte, executate pe baza respectarii stricte a specificatiilor te$nologice si de proiectare constructiva. Avanta;ul competitiv al te/nologiei defineste posibilitatea intreprinderii detinatoare de a executa si oferi pe piata produse cu caracteristici te$nologice deosebite . Avanta;ul competitiv de promptitudine reflecta capacitatea intreprinderii de a onora comenzile primite repede si la timp. Termenul de livrare ) reprezint intervalul de timp cuprins intre momentul semnrii unei comenzi sau a unui contract si momentul punerii la dispoziie a clientului a produselor care fac obiectul comenzii sau contractului. + prima caracteristica se refera la capacitatea sistemului de a stabili termene de livrare raionale, caracterizate printr-un risc sczut de nerealizare. doua caracteristica se refera la capacitatea sistemului de a respecta cu strictee termenele de livrare stabilite treia caracteristica vizeaz capacitatea sistemului de a reduce termenele de livrare a comenzilor, prin diminuarea duratelor ciclurilor de producie si prin accelerarea proceselor de distribuie a produselor. Avanta;ul competitiv de solidaritate se bazeaz pe combinarea avantajului calitatii cu cel al te$nologiei. Avanta;ul competitiv de sensibilitate rezulta din combinarea avantajelor de flexibilitate si de viteza. Avanta;ul competitiv al securitatii ) numit si al dependentei ) combina avantajele de calitate, de promptitudine si de cost. * * 8le#ibilitatea in producie a ntreprinderii& "ormele de pre-entare a acesteia
;

8le#ibilitatea in producie a ntreprinderii exprima capacitatea sistemului de productie din cadrul acesteia de a reactiona la un eveniment neprevazut care impune modificarea produselor oferite pe piata, natura proceselor folosite si<sau volumul cererii . (n activitatile de productie ale intrepr caracterizate prin performante ridicate se pot manifesta doua categorii de flexibilitate " statica si dinamica. 8le#ibilitatea statica reflecta capacitatea sistemului de producie al ntreprinderii de a reaciona la un eveniment previzibil, dar incert, care nu a fost luat in calcul pt fundamentarea prevederilor de producie. 8e#ibilitatea dinamica exprima capacitatea sistemului de producie al ntreprinderii de a reaciona la un eveniment neprevazut cu caracter imprevizibil. =radul de flexibilitate a sistemelor de productie se masoara in doua directii principale " -prima directie evidentiaza viteza de reactie a sistemului , care exprima prin durata ciclului de raspuns la odificarea mediului. -cea de-a dooua directie reflecta m:rimea c/eltuielilor necesare pentru adaptarea sistemului la modificarea mediului, acre se exprima prin costul "le#ibilitatii 'ultidimensionalitatea "le#ibilitatii se concretizeaza in diversitatea tipurilor de sc$imbari care se impun in sistemul de productie al intreprinderii pentru adaptarea la modificarea mediului. 0radul de risc afiliat flexibilitatii, mai mare ij cazul celei dinamice si mai mici in cea statica, este determinat de faptul ca evolutia in viitor a mediului nu poate fi stabilita cu certitudine, iar aparitia evenimentului care defineste flexibilitatea si aciunea lui au fost anticipate. /lexibilitatea generala a sistemului de productie al ntreprinderii este rezultatul combinrii in diverse proporii a mai multor tipuri de flexibilitati elementare. ceste tipuri se individualizeaz in funcie de corelaia dintre doua categorii de perturbatii ale mediului ) cantitative sau calitative ) si mrimea acestor perturbaii mari, mijlocii sau mici %antitative ) perturbatii mici - flexibilitatea de volum - perturbatii mijlocii ) flexibilitatea sortimentului - perturbatii mari ) flexibilitatea de dezvoltare %alitative - perturb mici ) flexibilitatea de produs - perturb mijlocii ) flexibilitatea productiei - perturb mari ) flexibilitatea te$nologica 8le#ibilitatea de volum rezulta din apariia unor perturbaii cantitative de dimensiuni mici ale mediului 8le#ibilitatea sortimentului ) bazata pe perturbaii cantitative de dimensiuni mijlocii 8le#ibilitatea de de-voltare ) are la baza perturbaii cantitative de dimensiuni mari . 8le#ibilitatea de produs ) este rezultatul unor perturbaii calitative de mica amploare. >eflecta capacitatea sistemului de a raspunde la cerinte asimilarii in productie si lansarii pe piata a unui produs.
&?

8le#ibilitatea productiei se manifesta atunci cand apar in mediul ambiant perturbatii calitative de dimensiuni mijlocii. 8le#ibilitatea te/nologica ) este cea mai complexa si exprima capacitatea sistemului de productie de a reactiona la cerinta modificarii te$nologiei folosite pt executarea produselor existente sau nou introduse in nomenclator. CAPITOLUL 4 Politici manageriale privind "undamentarea produciei ntreprinderii 4 1 Cerine ) direcii) date iniiale si etape de "undamentare a produciei ntreprinderii . Producia ntreprinderii cuprinde ansamblul produselor executate de aceasta in perioada considerata , pentru satisfacerea anumitor nevoi, cerine, preferine si dorine ale diferitelor categorii de clieni .
'ub raportul procesului de fundamentare, producia ntreprinderii se refera la urmtoarele aspecte principale " domeniile de activitate in care ea este integrata 1 nomenclatura produselor executate si oferite pe piaa in fiecare domeniu de activitate1 gama tipurilor, modelelor si variantelor de produse pentru fiecare poziie a nomenclatorului1 cantitatile de produse, caracteristicile de calitate,functiile de utilizare , costurile de producie preturile de v!nzare prestabilite la nivelul productorului si termenele de livrare pe feluri de produse. /undamentarea produciei ntreprinderii prin folosirea unor politici manageriale adecvate presupune respectarea unor cerine de baza -luarea in considerare numai a acelor produse si cantitati care au desfacerea asigurata -respectarea cu strictee a termenelor stabilite in contracte si conventii pentru onorarea comenzilor prin livrarea produselor la beneficiari . -asigurarea executarii si oferirii pe piata a unor produse cu un nivel calitativ si cu functii de utilizare adaptate cerintelotr individualizate ale clientilor. -fundamentarea productiei in coordonanta cu volumul, structura si caracteristicile te$nologice, materiale, umane si financiare de care dispune intreprinderea in perioada considerata. -executarea si oferirea pe piata a unor produse noi sau modernizate. -asigurarea, ca tendinta a specializarii diferitelor verigi din structura intreprinderii. 'intetizand aceste cerinte, se pot stabili , directii principale de fundamentare a productiei intreprinderii . -/undamentrarea productiei in fuinctie de cerintele pietei. -/undamentarea productiei intreprinderii in functie de posibilitatile interne ale acesteia. -/undamentarea productiei intreprinderii in functie de strategia si politicile manageriale adoptate de aceasta. Pentru fundamentarea productiei intreprinderii este necesara cunoasterea unor date initiale, de pornire" -prevederile privind productia incluse in strategia economica si politicile manageriale ale intreprinderii pt perioada de fundamentare. -prevederile contractelor si conventiilor inc$eiate cu beneficiareii sau informatiile rezultate din studiile de piata -datele incluse in programul de pregatire a productiei. -date cu privire la marimea noilor capacitati de productie si termenele calendaristice de punere in functiune a acestora. -capacitatile de productie existente in diferitele verigi din structura de productie a intreprinderii. -duratele ciclurilor de productie de produse si componente ale acestora &&

-masurile cu caracter te$nic organizatoric propuse in domeniul productiei pentru perioada respectiva si eficienta economica a acestora. /undamentarea productiei intreprinderii se realizeaza prin parcurgerea etapelor de lucru prezentate in cele ce urmeaza -stabilirea nomenclaturii detaliatec a produselor executate si a calitatilor de productie pe diferite pozitii din nomenclatura -defalcarea pe trimestre a calitatilor de productie prevazute pentru produsele din nomenclator. -dimensionarea indicatorilor valorici ai productiei -elaborarea programelor de ptroductie -adoptarea masurilor te$nice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor necesare executarii productiei programate la nivelul tuturor verigilor intreprinderii. -organizarea sistemului de urmarire. 4 $ 8undamentarea productiei in unitatile naturale Productia in unitatile naturale ) este definita printr-un ansamblu de indicatori care precizeaza volumul productiei pe feluri, tipuri, modele si variante de produse, exprimat in unitati naturale adecvate . Unitatile naturale sunt acele unitati de masura care corespund destinatiei si insusirilor fizice ale produselor. Clasa de produse 1 cuprinde o categorie de articole din cadrul unei familii care are o anumita legatura functionala. 8amilia de produse ) grupeaza toate clase@lec care satisfac o anumita nevoie primara in aceleasi conditii . Linia de produse cuprinde o categorie de articole din cadrul unei clase, aflate intr-o stransa legatura, ca urmare a functionarii similare, a comercializarii catre aceleasi grupe de clienti, sau prin unitati de desfacere identice, a distributiei prin retele de acelasi tip, a vanzarilor la preturi asemanatoare. Tipul) modelul sau varianta de produs grupeaza toate articolele din cadrul unei linii, care prezinta o anumita forma diferentiata sub raport constructiv, functional,dimensional,estetic fata de celelalte forme posibile Sortimentul de produse se caracterizeaza printr-o serie de aspecte folosite pentru definirea productiei in unitati natrurale si anume " 2lungimea sortimentului de produse care evidentiaza numarul produselor incluse in cadrul acesteuia 2largimea sortimentului de produse ) prin care se exprima numarul liniilor de produse executate de ntreprindere 2pro"un-imea sortimentului de produse- care arata numarul mediu al tipurilor modelelor sau variantelor pentru fiecare produs oferit de ntreprindere. -omogenitatea sortimentului de produse care evidentiaza gradul de asemanare a diferitelor linii de produse sub raportul caracteristicilor procesului de productie. Lungimea liniei de produse evidentiaza numarul articolelor existente in cadrul acesteia . 2ungimea liniei de produse este dependenta de obiectivul urmarit prin politicile manageriale de productie adoptate de ntreprindere. >ealizarea unor performante ridicate in functionarea sistemului de productie al intreprinderii presupune adoptarea unor politici manageriale privind competitivitatea, calitatea si rentabilitatea liniilor de produse ale acesteia. Prin actiunile specifice celor mai importante politici de acest gen se asigura" 'oderni-area liniei de produse care consta in adaptarea ei la noile cerine si exigente ale clientilor. <ntregirea liniei de produse se bazeaz pe crearea si asimilarea in componenta ei a unor articole cu cele existente. &*

+#tinderea in aval a liniei de produse presupune lansarea pe piaa a unor articole noi situate pe treapta inferioara a liniei respective sub raportul calitatii si al preului practicat . +#tinderea in amonte a liniei de produse consta in lansarea pe piaa a unor articole noi situate pe treapta superioara a liniei respective sub raportul calitatii si al preului de v!nzare practicat. +#tinderea liniei de produse in ambele sensuri se materializeaz in eliminarea din componenta liniei respective a articolelor care nu mai sunt cerute pe piaa sau care au o responsabilitate sczuta, precum si a celor care nu mai sunt executate de productor ca urmare a micsorarii capacitatii de producie prin restr!ngerea activitatii. Unitatea natural2convenionala este o unitate de msura naturala care corespunde unui produs considerat in mod convenional ca reprezentativ pentru grupa de produse eterogene din care fac parte. %alculul volumului total al produciei exprimat in unitati natural-convenionale pt o grupa A@B de produse- P@- se face cu ajutorul uneia din cele doua relaii prezentate mai jos " " = " i !
i =& n i 9 t # sau " = " i < ! i =& n i9 p#

in care

P@i- volumul produciei pt produsul AiB din grupa A@B exprimat in unitati naturale, %@i9t# si %@i9p#- coeficientul de ec$ivalare aferent produsului AiB din grupa A@B calculat in funcie de timpul normat unitar si ,respectiv producia normata orara. 4 * 8undamentarea indicatorilor valorici ai produciei ntreprinderii Prin intermediul acestor indicatori se asigura posibilitatea masurarii volumului total al unei productii eterogene pe baza exprimarii ei in unitati valorice, folosindu-se in acest scop preturile de vanzare, costurile de productie si tarifele unitare ale bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor din nomenclatorul intreprinderii . %ei mai importanti indicatori din aceasta categorie sunt " productia marfa executata, productia marfa vanduta, productia exercitiului, valoarea adaugata , valoarea adaugata neta , valoarea consumului intern productiv. 4 * 1 Producia mar"a e#ecutata Producia marfa executata exprima valoarea produciei finalizate sub raportul execuiei in perioada considerata, in care este destinata v!nzrii ctre clienii ntreprinderii. .lementele componente ale produciei marfa executate ) PmeC sunt " Pfv ) valoarea produselor finite Psv ) a pieselor de sc$imb necesare acestora 'fv- a semifabricatelor si a altor bunuri materiale ) bv 2c- valoarea lucrrilor executate si a serviciilor prestate 'c- pentru clienii ntreprinderii Pmc- valoarea lucrrilor efectuate la materialele primite de la clieni. Producia marfa executata de ntreprindere se fundamenteaz astfel "

PmeDPfnEPsvE'fvE bvE2cE'cEPmc . 6aloarea "iec:rui element se stabile3te prin produsul intre calitatea de bunuri materiale destinata livr:rii si preul de v=n-are unitar prestabilit sau intre volumul lucr:rilor e#ecutate ori al serviciilor prestate pentru clieni si tari"ul unitar prestabilit
4 * $ Producia mar"a v=nduta Ponderea principala in cadrul acestora o dein veniturile din e#ploatare 'uma totala a veniturilor din exploatare ncasate de ntreprindere reprezint cifra de afaceri a cesteia . Prooductia marfa v!nduta cuprinde numai acele componente ale produciei marfa, executate de ntreprindere care au fost deja v!ndute clienilor , prin livrarea si facturarea lor ctre acetia. %elelalte componente stau la baza modificrii pe perioada de fundamentare a stocurilor de produse destinate v!nzrii. /iecare din cei doi indicatori ai produciei marfa se &,

poate stabili in funcie de celalalt. (n acest sens, se pot deosebi doua situaii specifice procesului de fundamentare a acestora . 2in prima situaie, se considera ca cererea de produse pe piaa este mai mare dec!t posibilitatile interne de producie ale ntreprinderii. Pmv- producia ce poate fi v!nduta in perioada de fundamentare Pme- producia care poate fi executata de ntreprindere pe perioada considerata. Pmv>Pme?@Sp12Sp$,) in care Sp1 si Sp$- valoarea stocurilor de produse executate in ntreprindere in vederea v!nzrii lor, de la nceputul9&# la sfarsitul 9*# perioadei considerate. 'unt posibile doua variante privind rezultatul fundamentrii . -daca 'p&F'p* rezulta 9'p&-'p*#F? si PmvFPme -daca 'p*F'p& rezulta 9'p&-'p*#G? si PmvGPme 2cea de2a doua situaie se bazeaz pe constatarea ca posibilitatile interne de producie ale ntreprinderii sunt mai mari dec!t cererea de produse pe piaa. 'e va fundamenta intr-o prima etapa producia ce poate fi v!nduta de ntreprindere in perioada respectiva ) Pmv, in functie de cererea existenta si capacitatea ei de a o acoperi. %alculele de fundamentare presupun folosirea urmatoarei relatii " Pme>Pmv?@Sp$2Sp1, 'i in aceasta situatie se intalnesc cele doua variante prezentate anterior -daca 'p&F'p* rezulta 9'p*-'p&#G? si PmeGPmv -daca 'p*F'p& rezulta 9'p*-'p&#F? si PmeFPmv Productia marfa executata si productia marfa vanduta se folosesc pt corelarea cu indicatorii costurilor de productie si cei financiari ai intreprinderii. 4 * * Productia e#ercitiului. Productia exercitiului este indicatorul vloric care exprima intregul volum al activitatii de productie a intreprinderii in perioada considerata, concretizat in produse terminate dar si neterminate sub raportul executiei. %ei doi indicatori ai productiei executate de ntreprindere ) productia marfa si productia exercitiului ) pot fi fundamentati unul in functie de celalalt . .lementele componente ale productiei exercitiului Pex, sunt urmatoarele " -toate elementele incluse in producia marfa executata de ntreprindere ) Pme -modificarea valorii produciei in curs de exerciiu stocate - "ces -valoarea produciei de imobilizri - Pim )care exprima valoarea imobilizrilor corporale si necorporale executate de ntreprindere pe cont propriu, in regie. Pe#>Pme? "ces ?Pim 4 * 4 6aloarea ad:ugata 6aloarea ad:ugata este indicatorul care exprima plusul de valoare care obine prin activitatea productiva a ntreprinderii, peste valoarea resurselor materiale, lucrrilor si serviciilor primite din afara acesteia si consumate in procesul ei de producie . Haloarea adugata se poate fundamenta prin doua metode " sintetica si aditiva 'etoda sintetica consta in stabilirea valorii adugate - Ha prin diferena intre producia exerciiului ) Pex si valoarea consumurilor de resurse materiale de rti, a lucrrilor si serviciilor executate de acetia, aferente produciei exerciiului ) %mt

HaDPex-%mt
'etoda aditiva presupune nsumarea elementelor componente ale valorii adugate. cestea sunt " c$eltuieli cu salariile personalului intreprinderii- %sp 1 c$eltuieli privind asigurarile si protectia sociala %aps1 c$elt cu impozite, taxe si alte varsaminte asimilate ) %itv1 c$eltuieli cu amortizarea imobilizrilor - %am, rezultatul activitatii de exploatare- >exp 6a>Csp?Caps?Citv?Cam?(e#p 6aloarea ad:ugata reprezint sursa de acumulri banesti din care se face remunerarea tuturor participanilor, direci sau indireci, la activitatea ntreprinderii astfel " -a salariailor -a proprietarilor -a statului &0

-a creditorilor -a ntreprinderii Pe baza valorii adugate se poate aprecia gradul de integrare pe verticala a ntreprinderii. 'e calculeaz coeficientul integrrii pe verticala ) Iiv, ca un raport intre Ha si cifra de afaceri %a , ale ntreprinderii respective conform relaiei" iv =
#a < & , el exprima ponderea valorii !a

adugate in cifra de afaceri realizata de ntreprindere si, ca urmare, este ntotdeauna subunitar. (mportanta Ha se concretizeaza in folosirea ei pt exprimarea eficientei utilizarii unor factori de productie ai intreprinderii. (n acest scop se pot folosi * coeficieni " coe"icientul de e"icienta a utili-arii "actorului uman Aum, exprima ponderea c$eltuielilor cu salariile si contribuiile aferente in Ha a ntreprinderii astfel " IumD cu amortizarea imobilizrilor in Ha a ntreprinderii
!sp + !aps < & 1 coe"icientul de #a !am <& . #a

e"icienta a utili-arii "actorului te/nic Ate/, prin care se evidentiaza ponderea c$eltuielilor Ite$D

4 * B 6aloarea ad:ugata neta Haloarea adugata neta comensureaza activitatea de producie a ntreprinderii prin valoarea nou creata in perioada considerata. Pt stabilirea acestui indicator Han, din Ha a ntreprinderii se scad c$eltuielile cu amortizarea imobilizrilor 6an>6a2Cam 'etoda sintetica 1 consta in scderea din producia exerciiului a c$eltuielilor materiale aferente acesteia ) %m. >elaiile de calcul specifice acestei metode de fundamentare a valorii adugate nete sunt " 6an>Pe#2Cm & Cm>Cmt?Cam 'etoda aditiva se bazeaz pe nsumarea elementelor valorii adugate nete " 6an>Csp?Casp?Citv?(e#p Haloarea adugata neta evidentiaza contribuia ntreprinderii la cearea produsului intern net al economiei. 4 * C 6aloarea consumului intern productiv Haloarea consumului intern productiv, cunoscuta si sub numele de circulaie interna exprima valoarea subansambelor, pieselor, semifabricatelor, lucrrilor si serviciilor executate in cadrul unor verigi de producie ale ntreprinderii si consumate in scopuri productive in alte verigi ale aceleiai ntreprinderi 4 4 8undamentarea stocurilor de producie in curs de e#ecuie@neterminata, 4 4 1 Producia in curs de e#ecuie :concept ) importanta) categorii de stocuri Producia in curs de e#ecuie este producia a carei realizare nu a fost nc$eiata in ntreprinderea respectiva, afl!ndu-se intr-un stadiu intermediar, intre cel de materii prime si cel de produs finit . (n categoria produciei in curs de execuie se includ at!t producia neterminata, cat si semifabricatele din producie proprie destinate consumului pentru scopuri productive in aceeai ntreprindere. Producia in curs de execuie are o deosebita importanta economica pentru activitatea ntreprinderii. Producia in curs de execuie stocata la nivelul unei ntreprinderi este formata din trei categorii mari de stocuri " normale9ciclice#, circulante9curente#, si de rezerva 9de sigurana#. Stocul normal @ciclic,cuprinde materiile prime aflate in studiile de " prelucrare pe locuri de munca, control, transport intre locuri de munca, depozitare intermediara. Stocul circulant @curent, asigura continuitatea procesului de producie atunci c!nd intre randamentele de funcionare a unor verigi inlantuite te$nologic exista necncordante. Stocul de re-erva @de sigurana# realizeaz continuitatea procesului de producie in cazul apariiei unor perturbaii accidentale in desfasurarea lui.

&3

4 4 $ +valuarea stocurilor de producie in curs de e#ecuie@neterminata, de la s"arsitul perioadei curente +valuarea produciei in curs de e#ecuie stocate la s"arsitul perioadei curente se "ace prin preliminare Stabilirea stocurilor e"ectiv de producie in curs de e#ecuie) se "ace prin inventarierea tuturor comen-ilor sau produselor a"late in prelucrate) de c:tre o comisie constituita in acest scop +#primarea valorica a stocurilor dimensionate pe ba-a de inventariere se reali-ea-: pe "iecare comanda sau produs in parte) prin "olosirea a trei metode de calcul: 'etode de calcul pe ba-a gradului de "inisare te/nica se folosete in producia organizata pe comenzi si pe unicate 'etoda de calcul pe piese sau operaii se folosete pentru produselor complexe, atunci c!nd se poate stabili costul de producie pentru fiecare piesa sau operaie te$nologica a produsului aflat in curs de execuie 'etoda de calcul pe ba-a costului mediu al unei om2ore normate se utilizeaz in cazul produselor complexe, atunci c!nd toate piesele din componenta constructiva a produsului aflat in curs de execuie au aproximativ aceeai structura a c$eltuielilor de producie. 4 4 * Stabilirea stocurilor de productive in curs de e#ecuie @neterminata, de la s"arsitul perioadei de "undamentare -eterminarea produciei in curs de execuie stocate la sfarsitul perioadei de fundamentare se particularizeaz in funcie de sistemul de organizare procesuala a produciei folosite " pe comenzi, in flux continuu sau flux intermitent (n cazul organi-:rii produciei pe comen-i , stocul de producie in curs de execuie ) 'pce de la sfarsitul perioadei de fundamentare, exprimat in costuri de producie, se stabilete pe fiecare comanda in parte. 'pceD
'p %cp $ft cp , in care Jp- cantitatea de producie din &

comanda considerata1 7- numrul de zile calendaristice din perioada respectiva 1 -cp-durata ciclului de producie pt rodusele din comanda considerata1 Ift- coeficientul de finisare te$nica a comenzii estimate pt sfarsitul perioadei de fundamentare1 cp- costul pe producie antecalculat al unei unitati de produs din comanda considerata. (n condiiile organi-:rii produciei pe unicate, stocul de producie in curs de execuie la sfarsitul perioadei de fundamentare se determina pe fiecare produs in parte, prin inmultirea costului de producie antecalculat al produsului respectiv cu coeficient de finisare te$nica estimat pt sfarsitul perioadei. (n ca-ul organi-:rii produciei in "lu# continuu , stocul de producie in curs de execuie se determina in unitati naturale pe fiecare line de producie in flux. 'tocul de la nivelul unei linii este format din urmtoarele categorii de stocuri pariale de producie nedeterminata " -stocuri normale aflate in prelucrare -stocul normal aflat in transport -stocul normal aflat in ateptare. -stocul de rezerva (n ca-ul organi-:rii produciei in "lu# intermitent , pe l!ng categoriile de stocuri prezente anterior, pe fiecare linie se formeaz si stocuri circulante de producte nedeterminata 4 B Politici manageriale privind stocul de produse destinate v=n-:rii al ntreprinderii 'tocul de produse aduce ntreprinderii o serie de dezavantaje, dar si avantaje, sub raport economico-financiar. Principiile economice impun ca stocul de produse existent in ntreprindere sa nu fie prea mare, dar nici prea mic. .l trebuie sa fie meninut permanent la un nivel optim. cesta este nivelul pentru care costul pstrrii stocului de produse este egal cu castigul potenial determinat de existenta lui. &4

Costul impus de meninerea stocului de produse este determinat, pe de o parte, de c$eltuielile necesare pt depozitarea lui, iar pe de alta parte, de dob!nda care ar putea fi obinuta pe seama mijloacelor financiare imobilizate in stoc, daca el nu exista. Castigul potenial din existenta stocului de produse este dat de nivelul ateptat prin v!nzarea lui in condiiile unei probabilitati scontate de cretere a cererii pe piaa. .l se obine prin inmutirea venitului estimat cu probabilitatea de apariie pe piaa a cererii suplimentare. Prin politicile manageriale adoptate in domeniul produciei si al v!nzrilor, ntreprinderea va urmri sa produc mereu o cantitate de produse care, dup v!nzare, ii va asigura aducerea stocului de produse la nivelul optim prestabilit. Pot fi folosite , tipuri de politici in domeniul stocurilor de produse destinate v!nzrii -prima politica se definete prin meninerea constanta a produciei) iar variaiile din s"era v=n-:rilor in "iecare perioada se re"lecta in modi"icarea stocului de produse 2cea de-a doua politica consta in meninerea constanta a stocului de produse) la nivelul sau optim) iar variaiile din s"era v=n-:rilor in "iecare perioada se re"lecta in modi"icarea prductiei Capitolul 6 Politici manageriale de asigurare a calitatii produciei ntreprinderii B D $ Calculul e"icientei economice a masurilor te/nico2organi-atorice + condiie de baza a includerii in plan a masurilor te$nico-organizatorice este aceea ca ele sa fie eficiente din punct de vedere economic. %a regula generala se considera ca o msura te$nico-organizatorica este eficienta sub raport economic daca c$eltuielile necesitate de aplicarea msurii se recupereaz din economiile realizate ca urmare a efectului aplicrii, intr-un anumit termen stabilit. Pe baza unei analize detaliate trebuie determinate efectele economice care pot rezulta pt fiecare in arte, in expresie valorica, cum sunt, de exemplu, economiile ce se pot realiza, sporurile de producie corespunztoare in decursul unui an sau pe o perioada de ai ultimii ani. Pe baza determinrii acestor elemente, in cadrul calculelor de eficienta economica a msurii se pot de urmtorii indicatori de baza " &.economia anual-convenionala ) se calculeaz scz!nd din economiile determinate a se realiza intr-un an ca urmare a aplicrii msurii a c$eltuielilor anuale ce vor fi necesitate de aplicarea msurii. *.economia prevzuta a se obine in anul considerat din momentul aplicrii msurii si pana la sfarsitul anului ,.termenul de recuperare a c$etuielilor necesitate de aplicarea msurii Pentru calcularea economiei care se obine pe baza reducerii normelor de consum ca urmare a aplicrii masuri te$nico-organizatorice se poate folosi urmtoarea formula de calcul" E mnc = 9 ( c? ( c& # ' p " , in care +m nc reprezint economia la c$etuielile cu anumita materie prima ca urmare a reducerii normei de consum1 8c? si 8c& ) norma de consum a materiei prime considerate nainte si dup aplicarea msurii1 Jp- cantitatea de producie din produsul considerat prevzuta a se executa. 1 P- preul unitar al materiei prime date. Pe l!ng reducerea normelor de consum are loc si o reducere a preului. E m = 9 ( c "? ( c "&# ' p , in care E m reprezint economia la c$etuielile cu o anumita materie prima folosita pt fabricarea unui anumit fel de produs ca urmare a reducerii normei de consum si a preului , P& si P? preul unitar nainte si dup aplicarea msurii pt materialul considerat. Pt a determina economia la fondul de salarii pe baza reducerii normei de timp , pt un rezultat al aplicrii unor masuri te$nic-organizatorice se poate folosi "
ncpc ? &
ncpc

E )S = 9 (t ? (t&#

S ' , in care .fs reprez economia la fondul de salarii ca urmare a 4?

&5

reducerii normei de timp pt un anumit produs1 8t?, 8t&- norma de timp nainte si dup aplicarea msurii exprimate in minute pt un anumit produs. , '- salariul orar corespunztor operaiei si produsului pentru care s-a redus norma1 J ) cantitatea de producie din produsul la care se reduce norma. %alculul economiei la c$eltuielile indirecte cu caracter convenional-constant ca urmare a creterii volumului produciei se poate face cu ajutorul formulei E c*.c.c = 9
! c !c # '& ' ? '&

in care E c*.c.c reprezint economii la c$etuielile cu caracter convenional-constant 1 %cvolumul c$eltuielilor indirecte cu caracter convenional-constant1 J?,J&- volumul de producie nainte si dup alocarea msurii . Planul de masuri te$nico-organizatorice poate constitui un instrument important al conducerii ntreprinderilor in preocuparea acestora pt dezvoltarea continua a bazei te$nice, cu implicatttii directe asupra creterii volumului produciei, a ridicrii calitatii , a reducerii costurilor de producie, asupra creterii productivitatii muncii si sporirii profiturilor.

&: