APARATUL GENITAL MASCULIN

Este format din: gonada (glanda genitala) = testiculul care are secretie mixta: exocrina - spermatozoizii endocrina - h. testosteron caile genitale - cu rol de depozitare si transport al spermatozoizilor glandele genitale accesorii: doua vezicule seminale prostata doua glande bulbouretrale organul copulator

Testiculul
Se dezvolta in cavitatea abdominala si apoi coboara in bursele scrotale, acest lucru fiind esential pentru generarea spermatozoizilor (este necesara o temperatura cu -!"# mai mica decat tenperatura corpului). #and acestea nu coboara, spermatozoizii nu sunt generati si apare sterilitatea (la om). Spre exemplu, la om testiculele coboara doar in perioada imperecherii. Ele ou forma ovoidala, diametrul longitudinal de $ cm, latimea de ,$ cm iar lungimea axului antero-posterior este de ! cm. %reutatea medie este de &' g dar exista variatii, in functie de talia individului etc. #ei doi poli, fata anterioara si fetele laterale sun acoperite de tunica vaginala (foita viscerala a peritoneului). (eci tunica vaginala este alcatuita dintr-un mezoteliu si o membrana bazala. )oita viscerala se muleaza si pe capul epididimului. (upa tunica vaginala urmeaza albugineea care este o capsula fibroasa, inextensibila, formata din tesut con*unctiv, fibre de colagen si elastina cu dispozitie lamelara si fibre musculare netede rare. +osterior, tunica albuginee formeaza o ingrosare numita mediastinum testis (corpul Highmore) din care pornesc septuri con*unctive care devin incomplete in partea opusa mediastinului si care delimiteaza niste camarute, lobulii testiculari, ca niste trunchiuri de piramida cu baza mare spre tunica albuginee. )iecare testicul are aprox. $, lobuli. -n fiecare lobul exista tubii seminiferi (&-' . lobul). Ei au traseu foarte sinuos si intre ei exista tesut interstitial care reprezinta prox. !$/ din volumul testicular. 0esutul interstitial este format dintr-o retea de tesut con*unctiv lax cu putine fibre de colagen si reticulina, fibroblasti si rare macrofage si mastocite. +rin acest tesut patrund vase de sange, capilare fenestrate cu diafragme. 1ai exista vase limfatice, nervi si grupuri de celule endocrine (celulele 2e3dig) care secreta testosteron. Sub albuginee se vede tunica vasculosa care contine vase de sange cu calibru mult mai mare. 4ceste vase trec de la un lobul la altul prin zona unde septurile con*unctive sunt incomplete. Celulele Leydig 4u forma poligonala, diametrul de &$- , m, sunt grupate si sunt incon*urate de o bogata retea de capilare sangvine. 4u nucelul mare, eucromatic, in general excentric. 5areori pot fi binucleate. #itoplasma este acidofila si poate avea aspect spongios, vacuolar, datorita picaturilor lipidice din interior. 2a 1E se observa ca aceste celule au caracteristici comune cu cele ale celulelor secretoare de hormoni steroizi: 5E6 abundent, aparat %olgi bine dezvoltat, mitocondrii cu criste tubulo-veziculare,

picaturi lipidice. 2a om se intalnisc si niste formatiuni cristaloide de natura proteica, numite cristale Reinke care cresc o data cu inaintarea in varsta. Exista si incluziuni de lipofuscina. Secretia celulelor 2e3dig este stimulata de: 27 care se mai numeste si interstitial cell stimulating hormone - ICSH. prolactina #elulele 2e3dug uncep sa se diferentieze in viata fetala si incep sa secrete testosteron, cu rol in dezvoltarea aparatului genital masculin. (in 2' incep sa involueze, pana in 28 iar la nastere nu mai exista (nu se pot diferentia de fibroblaste). 2a pubertate se diferentiaza din nou si vor ramane toata viata. 4ici se elibereaza 9$/ din testosteron iar $/ se elibereaza la nivelul corticosuprarenalei. -n fiecare i se secreta : mg de testosteron din care: ; parte trece in circulatie si devine testosteron circulant. El a*uta la: diferentierea aparatului genital masculin diferentierea si dezvoltarea S6# imprimarea caracterele sexuale secundare intervine in procesele anabolice determina comportamentul de tip masculin 4lta parte intra in epiteliul tubilor seminiferi si a*uta la diferentierea si proliferarea celulelor liniei seminale. +entru aceasta este necesar ca testosteronul sa fie foarte concentrat in epiteliul seminifer ( de ,, de ori mai concentrat ca in sange.). #oncentrarea testosteronului se face cu a*utorul celulelor de sustinere Sertoli prin proteina 4<+ (androgen binding protein). Tubul seminifer contort )iecare tub are o lungime de ',-=, cm si un diametru de ,,-!,, m. -n fiecare testicul exista '.,,, - =.,,, de tubi seminiferi. +rin urmare, lungime totala a tubilor seminiferi este de $, m in fiecare testicul. 4mbele capete ale tubului sunt orientate spre mediastinum testis. >nul din capete este orb (in deget de manusa) iar celalalt capat se continua cu o portiune scurta, tubii drepti. ;rganizare generala (dinspre periferie spre lumen): 0unica de tesut con*unctiv format din fibroblaste si celule mioide (cu capacitate de contractie) dar la om predomina fibroblastele. 0oate celulele sunt dispuse pe -! randuri. 1embrana bazala bine definita. Exista cazuri cand aceasta 1< se ingroasa, cazuri in care apare infertilitatea. Epiteliul seminifer, germinativ, care contine mai multe randuri de celule ('-8). 2a nivelul lumenului se observa spermatozoizii care au flagel. #elulele epiteliului seminifer sunt: celule germinative (proliferative) - apartin liniei spermatogenetice (spermatogonii 4 . spermatogonii < spermatocite - spermatocite -- spermatide spermatozoizi imaturi. celule de sustinere (neproliferative) - celulele Sertoli, care nu apartin liniei seminale. ; spermatogonie produce in final aprox. &= spermatozoizi. -n testicul, in :' de zile, iau nastere spermatozoizii imaturi. Ei nu au capacitate fecundanta si nici motilitate proprie. 1ai urmeaza inca &, - & zile de maturare la nivelul cozii epididimului. Spermatogoniile sunt de doua feluri: 4 si <. Ele sunt situate la baza epiteliului germinativ, deasupra 1<. #elulele germinative se gasesc intre faldurile de sustinere ale celulelor Sertoli care sunt ca niste buzunare. Spermatogoniile 4 alcatuiesc compartimentul susa pentru celulele germinative si nu sunt diferentiate. Spermatogoniile 4 au nucleul ovalar si, in functie de cromatina, se impart in: spermatogonii 4 dar?, care au cromatina fin granulara dar mai condensata la periferie. 4u si doi nucleoli atasati la membrana nucleara. spermatogonii 4 pale, care au cromatina tot fin granulara dar nucleul este mai deschis la culoare decat in cazul spermatogoniilor 4 dar?.

Spermatogoniile 4, prin diviziune, dau nastere spermatogoniilor 4 dar? sau 4 pale care prin diviziune, mai departe ('-8 diviziuni), dau nastere spermatogoniilor <. Spermatogoniile < sunt celule diferentiate si prin diviziune dau nastere spermatocitelor -. Ele au nucleul rotund, cromatina este grun*oasa, mai condensata, mai ales in celulele de la periferia lobulului. 6ucleolul este central. Spermatogoniile < cau initial & m, apoi ele cresc in dimensiuni si prin diviziune mitotica dau nastere spermatocitelor -. 4cestea sunt cele mai mari celule din seria seminala, avand diametrul de &= m. Ele au un set diploid de cromozomi ('= cromozomi bicromatidici). Spermatocitele intra apoi in prima diviziune meiotica. +rofaza dureaza de zile si deci ea se intalneste frecvent in preparatele histologice. (intr-un spermatocit - rezulta spermatocite --, fiecare cu cate ! de cromozomi bicromatidici. (upa o perioada scurta ( de cateva ore) spermatocitele -intra in a doua diviziune meiotica in care nu se mai dubleaza cantitatea de 4(6. 4stfel, spermatocitele -- se intalnesc rar pentru ca ele traiesc putin. Ele au diametrul de 9 m si in final, din cele doua spermatocite -- rezulta ' spermatide care au cate ! de cromozomi monocromatidici. Spermatidele vor da nastere apoi la ' spermatozoizi fara a se mai divide. Spermatogeneza Spermatogeneza cuprinde trei etape: &. spermatocitogeneza (formarea spermatocitelor) . spermiogeneza (formarea spermatozoizilor) !. spermiere (eliberarea spermatozoizilor in lumenul tubului seminifer) -n timpul etapelor spermatogenezei exista o cariokineza completa (de la o etapa la alta, nucleii celulelor se separa complet) dar exista o citokineza incompleta (intre celulele de un fel exista punti de citoplasma). 4ceste punti au rolul de a sincroniza diferentierea celulelor care are loc in valuri de aceeasi generatie. 2a om diferentierea in valuri se face pe generatii diferite in acelasi tub seminifer. ; spermatogonie 4 intra in procesul de diferentiere si diviziune la un moment dat. 0oate celulele ce rezulta din aceasta spermatogonie se vor divide toate in acelasi moment datorita prezentei puntilor citoplasmatice. -nsa nu toate spermatogoniile 4 intra in acelasi moment in diviziune. @or exista prin urmare valuri de celule aflate in diferite etape de diferentiere in acelasi tub seminifer. spermiogeneza reprezinta transformarea spermatidelor in spermatozoizi. -nitial, spermatidele sunt rotunde, cu diametrul de = m,fiind cele mai mici celule din linia seminala. 1odificarile care urmeaza au loc concomitent dar, din motive didactice, le impartim in etape: &. )ormarea acrozomului 4paratul %olgi este bine dezvoltat. El da nastere la macrovezicule care vor fuziona si vor da nastere unei vezicule mai mari care se ataseaza la suprafata dinspre aparatul %olgi a nucleului. 4ceasta vezicula se numeste vezicula acrozomala. -n continuare, aparatul %olgi sintetizeaza macrovezicule care se ataseaza la vezicula acrozomala. Ea va creste si va incepe sa se muleze pe suprafata nucleuluui. -n final va acoperi .! din supraafata nucleului si se va numi acrozom. 4crozomul contine enzime hidrolitice care au rolu de a digera zona pellucida si de a patrunde in nucleul ovulului spre a fuziona cu materialul genetic feminin. . )ormarea flagelului -nitial centriolii migreaza in partea opusa aparatului %olgi. #entriolii vor sintetiza microtubuli care se vor asambla si vor forma in final flagelul. !. 1odificarea nucleului -nitial nucleul este central si rotund. 4poi el va deveni excentric, de forma discoidala (turtit antero-posterior) iar cromatina se va condensa foarte mult. (in nucleul initial, eucromatic, se obtine un nucleu tahicromatic, care contine numai heterocromatina si, uneori, niste vacuole interne. '. 1itocondriile migreaza si se dispun in portiunea initiala a flagelului. Ele se dispun intr-un singur rand, cap la cap, helicoidal.

$.

(upa aceea, excesul de citoplasma este indepartat, spermatozoizii formati fiind eliberati in lumen iar din excesul de citoplasma formandu-se corpii reziduali Reynolds care vor fi fagocitati de celulele Sertoli. 2a inceput, spermatozoidul este imatur. El are =$-:, m lungime. El are urmatoarea structura: cap - contine: nucleul foarte condensat, avand forma in functie de specie acrozomul membrana plasmalemala gatul - contine & centriol flagelul - are trei parti: piesa mi*locie - are aceeasi lungime ca si capul (aprox $ m) piesa rpincipala - are aprox. $, m, fiind cea mai mare piesa terminala - are aprox. $ m. +e toata lungimea flagelului exista axonema alcatuita din 9 perechi de microtubuli periferice si o pereche centrala. 2a partea terminala, peste axonema vine membrana plasmatica. +este piesa principala vine un invelis fibros format din mai multe coloane (ca niste coaste). 2a piesa mi*locie, se gaseste mai intai axonema, apoi invelisul fibros, teaca mitocondriala si apoi plasmalema. -n sindromul AartagenaBB apar defecte la nivelul microtubulilor. 4par spermatozoizi imobili si apare sterilitatea. (ar microtubulii intra si in structura cililor, deci persoana va avea si afectiuni respiratorii. Celulele de sustinere Sertoli Sunt celule inalte, asezate pe un strat continuu pe 1< iar polul apical a*unge pana in lumen. )aldurile laterale patrund intre celulele liniei germinative. +rin urmare este greu de urmarit conturul unei celule Sertoli. -ntre doua celule Sertoli vecine se stabilesc *onctiuni nepermeabile care vor determina doua compartimente in care se gasesc celule germinative: compartimentul bazal (in care exista doar spermatogonii) compartimentul adluminal - spre lumen, in care se afla restul celulelor liniei seminale. 5olul celulelor Sertoli este de a constitui bariera sange-testicul. 4ceasta bariera este necesara pentru a prote*a celulele haploide de sistemul imun intrucat aceste celule prezinta pe suprafata alte antigene decat cele proprii organismului respectiv si ar putea fi distruse de componentele sistemului imun. 4spectul celulelor la 1;: nucleul este in treimea bazala a celulei, are forma ovalara, triunghiulara sau neregulata si este eucromatic, cu nucleol evident. citoplasma este abundenta, acidofila, cateodata usor vacuolara. 4spectul la 1E: in *urul nucleolului se vad doua mase de heterocromatina. citoplasma contine 5E6 si 5E5 bine dezvoltat, mitocondrii numeroase, alungite. Exista incluziuni lipidice, multi lizozomi, pigment de imbatranire - de lipofuscina. 1ai exista niste formatiunicristaloide, corpii #harcot-<ottcher. 2a polul apical, citoscheletul este bine dezvoltat si se vad multe mmicrofilamente de actina si miozina. 2a polul apical, exista *onctiuni intre celulele Sertoli si spermatide care tin strans legate spermatidele de celulele Sertoli pana cand se diferentiaza in spermatozoizi imaturi. #and diferentierea s-a terminat, *onctiunea se desface si, prin miscarile polului apical (format din microfilamente de actina si de miozina) spermatozoizii sunt eliminati in lumen. (ar corpii 5e3nolds (excesul de citoplasma al spermatidei ) raman legati de celula Sertoli si vor fi fagocitati.

&. . !. '. $. =. etc.

5olu celulelor Sertoli: 4u rol de suport si nutritie pentru celulele germinative. #elula Sertoli mai este numita si Cnursing cellD deoarece prin intermediul ei a*ung substantele nutritive din sange la celulele liniei seminale. Secreta fluidul din tubii seminiferi, necesar pentru mobilitatea si nutritia spermatozoizilor. Secreta 4<+ care are rol in concentrarea testosteronului in epiteliul seminifer. 4cesta secretie este influentata de )S7. )agociteaza corpii reziduali si celulele germinative moarte. 4sigura eliberarea spermatozoizilor in lumen. Secreta mici cantitati de hormoni estrogeni. #elulele Sertoli nu se divid in perioada reproductiva. Ele confera rezistenta la infectii, iradiere

Exista si tubi seminiferi aspermatogeni, mai numerosi o data cu inaintarea in varsta. Ei predomina la batrani. 4cesti tubi sunt alcatuiti numai din celule Sertoli. #elulele Sertoli si in partea distala a tubului seminifer unde acesta se ingusteaza si apoi se continua cu tubii drepti.

Caile genitale
#aile genitale sunt: tubii seminiferi tubii drepti rete testis tubii eferenti canalul epididimal canalul deferent care se uneste cu: canalul e*aculator si impreuna se varsa in: uretra prostatica uretra membranoasa uretra peniana Tubii drepti contin un epiteliu simplu cubic asezat pe o 1< si tesut con*unctiv dens. Ei au un traiect scurt. Rete testis se gaseste in mediastinum testis. Este o retea de tubi ce Erezinta epiteliu simplu cu celule turtite, cubice sau columnare (cu umai multi microvili si un cil). 5olul cililor si microvililor este de a impingefluidul testicular mai departe, in ductii eferenti. Tubii eferenti sunt &,- , de tubi care pornesc din partea superioara a mediastinumului. -nitial au un traict rectiliniu, apoi vor avea un traiect foarte sinuos, formand capul epididimului. Ei au un epiteliu simplu cu celule cubice si columnare care au mai multi cili. Sub 1< a epiteliului exista un strat de fibre musculare netede. 0ubii eferenti au doua roluri: asigura mobilitatea fluidului, impingandu-l spre epididim absoarbe fluidul seminal (in mai mica masura) Canalul epididimal se formeaza prin unirea tubilor eferenti intr-unul singur. El are traiect foarte intortocheat. El formeaza corpul si coada epididimului. -ntins, ar avea o lungime de $ m. (iametrul tubului creste spre coada epididimului: initial are un diametru de &$, m iar in final are diametrul de ',, m. Este captusit de un epiteliu pseudostratificat care contine celule bazale mici (celule de inlocuire si celule principale care sunt inalte in partea initiala (8, m) iar in partea finala sunt mai scunde (', m). 2a polul apical ei prezinta stereocili. #analul epididimal are mai multe roluri: asigura absorbtia fluidului testicular (absorbindu-se aici 9,/ din fluidul testicular)

secreta glicoproteine cu rol nutritiv pentru spermatozoizi. -n partea initiala a canalului exista &-! randuri de fibre musculare netede care au contractii ritmice. -n partea finala a canalului contractia este redusa. 4ici se depoziteaza spermatozoizii aprox. & zile si se matureaza pana devin fertili. Canalul (ductul deferent este continuarea epididimului si el intra in alcatuirea cordonului spermatic. El a*unge in veciantatea prostatei si in partea terminala are o dilatatie numita ampula ductului deferent!