Stresul

Stresul si oboseala la locul de munca

Stresul provocat la locul de munca se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte diferite asupra corpului uman. Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu functioneaza sau telefoane ce nu se opresc din sunat. Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, fara perioade de concediu, volumul prea mic de munca, prestarea unor activitati nedorite, teama de a-si pierde locul de munca sau teama unor posibile neintelegeri cu superiorii. De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie si scaderea productivitatii muncii. Stresul provocat de locul de munca poate influenta sanatatea si viata individului in afara serviciului. Nivele scazute de stres pot trece nedectabile, nivele usor mai mari pot avea un efect pozitiv, ajutand individul sa devina mai eficient si mai creativ, nivelele mari pot fi daunatoare ducand uneori la boli cronice.

Sursele de stres si oboseala

Sursele majore ale acestui tip de stres se impart in sapte categorii: - controlul - acest factor este cel mai stans legat de aparitia stresului. Exista studii care demonstreaza ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate, dar o putere de decizie redusa la locul de munca, au un risc crescut pentru boli cardio-vasculare si alte afectiuni in care stresul poate fi implicat - competenta - teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o provocare suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factori declansatori importanti - claritatea - neintelegerea indatoririlor, modul in care acestea se pot schimba sau care sunt obiectivele departamentului sau organizatiei pentru care lucreaza contribuie la stres - comunicare - atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori ca urmare a lipsei de comunicare care treptat poate amplifica stresul incapacitatea de a isi exprima temerile, frustrarile sau alte emotii pot cauza stres - sprijinul - lipsa sprijinului colegilor poate ingreuna rezolvarea unor probleme la locul de munca - importanta - stresul poate apare si ca urmare a faptului ca unele persoane nu se simt implinite sau mandre de serviciul lor - responsabilitati crescute - stresul poate apare si ca urmare a asumarii unor responsabilitati aditionale - ignorarea concediilor de odihna.

Efectele asupra starii de sanatate

!n cazul in care angajatul nu dispune de concediu de odihna, chiar mai multi ani la rand, poate aparea si sindromul de oboseala cronica. "cesta este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. #ai exista si alte simptome, dar cel principal este oboseala care dureaza de cel putin $ luni. %nele persoane se confrunta cu acest sindrom timp de ani de zile. "lte simptome pe termen lung includ: - uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificultate de concentrare - dureri de gat - ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei - dureri musculare - dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala - cefalee &durere de cap' ale carei caractere sunt diferite de cele din trecut - somn neodihnitor &la trezire persoana se simte obosita'.

(biectivul principal de tratament al sindromului de oboseala cronica este imbunatatirea starii generale astfel incat pacientul sa revina la viata normala. #asuri simple care pot fi luate la domiciliu-cum ar fi imbunatatirea ritmului de somn si exercitiu fizic moderat-sunt componente importante ale tratamentului. "pelarea la un consilier sau psiholog s-a dovedit a fi utila in cazul acestor pacienti. #unca in schimburi alternante pe o perioada lunga de timp, presupune o serie de factori de risc determinati de dezacordul dintre ritmul biologic si cel datorat orelor de program alternante aceste dezechilibre se manifesta mai ales la nivel central prin oboseala si tulburari de somn, dar si sensibilitate la nivelul sistemului digestiv, endocrin si cardiovascular, insomnie, tulburari psihosomatice, greutate in concentrare, modificari de comportament, randament scazut etc. )onform unor studii ale cercetatorilor americani, un alt pericol pentru femeile care au un program de munca prelungit, mai mult de $* de ore saptamanal, fara perioade de odihna suficienta il reprezinta riscul de imbolnavire de diabet zaharat de tipul !!.

Combaterea stresului si oboselii

Stresul si oboseala pot fi scazute prin: - intrevederi cu superiorii cel putin o data pe an &o data la + sau $ luni este si mai bine' pentru a discuta despre performante si responsabilitati, daca evaluarea performantelor este cuprinsa in descrierea slujbei respective, trebuie tratata ca o sansa de a clarifica problemele ce pot cauza stresul trebuie avute in vedere probleme ca asteptarile sefilor legate de postul respectiv, obiectivele companiei si contributia angajatului la obtinerea lor, capacitatile, limitele si modul de perfectionare al salariatului, sprijinul pe care acestia il primesc din partea firmei si posibilitatile de recompensa in cazul unor reusite - managementul eficient al timpului - este foarte important ca activitatile prestate la locul de munca sa nu fie continuate la domiciliu, chiar si in cazul in care biroul este in interiorul locuintei. Daca timpul liber este redus pentru a face loc unor activitati legate de serviciu, simptomele stresului pot apare rapid daca angajatorul ofera un program de lucru flexibil, angajatul trebuie sa profite de aceasta, de exemplu inceperea zilei de lucru mai devreme pentru a avea o pauza de pranz mai lunga sau pentru a avea timp pentru o sedinta de ,oga sau aerobic - izolarea - tehnologiile actuale, cum sunt telefoanele mobile si internetul, fac posibila comunicarea cu oricine, inclusiv colegi si clienti, oricand si oriunde nu trebuie permis ca tehnologia sa anuleze granitele dintre timpul petrecut la serviciu si timpul liber este indicat ca atunci cand nu este absolut necesar telefonul de serviciu sa fie inchis si este bine ca in aceste perioade sa se evite verificarea mail-ului de serviciu - cunoasterea limitelor - daca cele de mai sus nu au avut nici un efect si daca stresul provocat de locul de munca induce angajatului o stare de nefericire, trebuie luat in considerare schimbarea locului de munca. "cest lucru trebuie incercat numai dupa ce s-a stabilit cu siguranta daca problema este legata de angajat ca persoana sau de munca in sine. !nainte de a renunta este bine sa se caute alte oferte de munca, deoarece somajul este o alta cauza de stres. (btinerea unei slujbe noi inainte de a renunta este ideala, dar nu este posibila intotdeauna si de aceea trebuie ca angajatul sa decida care din cele doua situatii este mai putin stresant. - alternanta perioadelor de activitate si odihna - determina starea de sanatate odihna, ca si activitatea, este o parte la fel de esentiala a ritmului vietii, un factor estential pentru pastrarea sanatatii. (dihna influenteaza atat performantele profesionale, intelectuale, fizice, cat si relatiile interumane. (dihna este indispensabila mentinerii unei stari de sanatate optime precum si pentru scurtarea perioadei de refacere a organismului in timpul unor boli ca pneumonia, gripa, traumatisme - program regulat de exercitii fizice, dar si un program regulat de somn de minim .-/ ore pe zi, reprezinta principala metoda pentru combaterea oboselii.

Stresul umbra noastra cea de toate zilele

)onceptul stres provine din limba engleza si are intelesul de 0constrangere, suferinta1, prin extensie capatand sensuri diversificate: 0incordare1, 0presiune1, 0povara1, 0forta1, 0efort1, 0solicitare1, 0tensiune1. Specialisti din lumea intreaga considera ca stresul este o 1maladie a timpurilor noastre2 care pare a se afla la originea celor mai multe boli: coronariene, ulcere, depresii, cancere si, in consecinta, cauza absenteismului de la locul de munca. Notiunea de stres a cunoscut o raspandire rapida datorita teoriei lui 3ans Sel,e, care, in 456$, in cadrul cercetarilor de fiziologie intreprinse pe animale, descrie asa-numitul 0sindrom general de adaptare1 - o reactie complexa a organismului, dar nespecifica, la informatiile care vin din mediul extern, denumite factori stresori. 7actorii stresori pot fi atat pozitivi, cat si negativi, cei pozitivi mobilizand resursele organismului pentru a depasi obstacolele si a-si imbunatati performantele. !n prezent, societatea de tranzitie provoaca noi tipuri de situatii stresante, cum ar fi: incertitudinea locului de munca, frustrarile si constrangerile de tot felul, schimbarile adesea imprevizibile si intr-un timp foarte scurt - concurenta, somajul, necesitatea reorientarii si recalificarii profesionale rapide si, nu in ultimul rand, scaderea nivelului de trai. 7actorii de mediu - temperatura &prea ridicata sau prea scazuta', umiditatea, zgomotul, agentii poluanti - reprezinta, de asemenea, factori de stres pentru organism, producand perturbari fiziologice, traume fizice, dar si psihice. Exista si stresori de natura psihosociala, perceputi ca o amenintare pentru individ: situatiile conflictuale, presiunea sociala, factori care pun in pericol situatia materiala sau statutul social. Stresul poate sa apara si ca o componenta a fiecarei etape importante din viata: casatoria, aducerea pe lume a copiilor, atingerea varstei mijlocii sau pensionarea. Exista situatii care sunt considerate stresori universali, ca de exemplu: razboiul, detentia, calamitatile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile, pierderea unor persoane apropiate. 8oate acestea duc la grave disfunctionalitati ale organismului uman, fiind afectate organele vitale &inima, creierul, plamanii, vasele de sange si muschii'. Stresul nu este influentat numai de situatiile externe, ci si de vulnerabilitatea, de toleranta sau adaptabilitatea individului sau de unele trasaturi ale personalitatii acestuia. "stfel, nu toata lumea percepe unele situatii de viata ca fiind stresante. De pilda, pierderea unui examen, dezaprobarea sau critica sefului determina reactii diferite de la individ la individ. )hiar si in cazul unor dezastre sau calamitati naturale exista persoane care isi pastreaza calmul si actioneaza oportun si eficient, in timp ce altii intra in panica sau au un comportament bizar. )ercetarile asupra unor combatanti din 9azboiul din :ietnam sau din 9azboiul arabo-israelian din 45.+ au aratat ca doar la un anumit procent dintre acestia au aparut simptome emotionale grave - temporare sau permanente - care i-au facut inapti pentru lupta, ceilalti nedezvoltand ceea ce specialistii numesc 1nevroza de razboi2.

!n functie de factorii stresanti, putem vorbi despre stresul emotional, financiar, familial, decizional si, nu in ultimul rand, despre stresul legat de activitatea profesionala. De asemenea, stresul poate fi acut si apare ca reactie in fata unei amenintari imediate, traite ca un pericol &zgomot, aglomeratie, izolare, foame, pericol, infectii, imaginarea unei amenintari sau amintirea unui eveniment periculos' sau cronic incluzand: nivel ridicat de tensiune la locul de munca, probleme pe termen lung in relatiile personale, singuratate, griji financiare persistente. Desi ar putea parea surprinzator - pentru ca i se atribuie doar intelesuri negative - stresul are si o valoare pozitiva pentru individ si activitatea lui, pentru viata in general. !n anumite situatii, este un factor important de dezvoltare, mobilizand resursele adaptarii omului in vederea realizarii sarcinilor, a autodepasirii, antrenand si stimuland vitalitatea organismului. ;aradoxal, nu numai evenimentele negative, cum sunt conflictele, pierderile materiale sau umane, esecurile, suprasolicitarea, determina stresul, ci si cele care prin natura lor sunt percepute ca fiind fericite &casatoria, venirea pe lume a copiilor, avansarea pe scara ierarhica, organizarea de petreceri si concedii etc.', deoarece si acestea fac apel la mobilizarea de energie, presupun adaptare si responsabilitati. Din acest punct de vedere se vorbeste despre 0eustres1, sau stresul pozitiv, in comparatie cu stresul negativ, 0distres1. "sadar, intr-o cantitate relativ redusa, stresul poate fi benefic aflat insa in exces, el poate afecta sanatatea fizica si mentala a omului. 9eactia la stres se instaleaza treptat, atunci cand individul este supus un timp indelungat unor conditii de tensiune psihica, mai ales cand este atinsa imaginea sa, situatia maritala, profesionala sau materiala. De obicei, individul isi revine cand situatia stresanta a fost inlaturata, desi uneori poate ramane o vulnerabilitate crescuta fata de anumiti factori de stres. Denumit si 1maladia invizibila2, stresul este, in general, consecinta adecvarii ritmului vietii profesionale la cel al vietii private. Se considera ca o persoana este stresata in momentul in care se obliga &sau este obligata' sa-si depaseasca limitele capacitatilor fizice. ;rintre alte neajunsuri, stresul are repercusiuni asupra: l emotiilor, schimband comportamentul unei persoane, facand-o adesea iritabila - ceea ce degradeaza relatiile acesteia cu colegii, cu membrii familiei l consumului exagerat de alcool sau de droguri, ceea ce antreneaza o degradare progresiva a sanatatii. )almantele si tranchilizantele sunt eficace, dar ele duc la dependenta si au efecte secundare, cum sunt: lipsa de concentrare si coordonare, vertijul - fara a avea vreun rezultat in remedierea starii respective, pentru ca nu se ajunge la cauzele profunde care au determinat-o l in fine, asupra luarii deciziilor, mai ales daca individul isi pierde increderea in sine o decizie prost luata acasa sau la serviciu poate provoca accidente, dispute, lipsuri financiare sau chiar pierderea locului de munca. Si urmarile asupra vietii de familie sunt grave, putand duce la destramarea cuplului si a familiei. )resterea numarului de divorturi in tarile din :est se datoreaza, in parte,

cresterii rapide a stresului la locul de munca, mai ales daca cei doi parteneri lucreaza cu mult peste program. 1<onglarile2 cu angajamentele profesionale, cu viata sociala si educatia copiilor pot sa duca la situatia in care nu se mai poate consacra suficient timp si energie nici uneia din aceste sarcini. 7iecare dintre noi reactioneaza in mod diferit in fata stresului: crize de angoasa si migrene pentru unii, insomnie si pierderea respectului de sine pentru altii. Stresul se manifesta diferit la femei si la barbati: femeile se inchid in ele si sufera de depresie, iar barbatii au tendinta sa dezvolte agresivitate si dependenta. (ricare dintre noi isi doreste o viata implinita, plina de bucurie, de satisfactie personala si profesionala. ;ersoanele pentru care toate acestea nu raman un simplu deziderat, sunt sanatoase fizic si psihic, cu un bun echilibru interior, au o parere buna despre ele &stima de sine', nu-si subestimeaza, dar nici nu-si supraestimeaza capacitatile, pot face fata 0din mers1 dezamagirilor, isi pot accepta propriile defecte, pot avea o atitudine toleranta fata de ele si fata de altii si pot face haz cu usurinta de propria lor persoana, se simt capabile sa faca fata in cele mai multe situatii, nu se lasa coplesite de propriile emotii: teama, suparare, dragoste, gelozie, vinovatie sau griji, se bucura de lucruri simple, de intamplari cotidiene. !nsa, pe cei mai multi dintre noi, ritmul vietii moderne i-a angrenat intr-un fel de cursa contra-cronometru careia cu greu ii pot face fata. Ne simtim asaltati, agresati chiar, de o multime de solicitari, carora nu le mai putem face fata cu ajutorul resurselor de care dispunem. !nevitabilul nu intarzie sa apara sub forma epuizarii, a bolilor de tot felul, a depresiei si a pierderii interesului fata de viata. Este recunoscut faptul ca stresul poate omori. <aponezii au recunoscut oficial, sub termenul de 1=aroshi2, moartea datorata stresului din cauza excesului de munca. ;e un fond de nemultumire generala apare frustrarea care duce inevitabil la starea de stres. Este evident ca am avea numai de castigat daca am face efortul de a preveni stresul personal si de a gasi solutiile cele mai bune pentru stabilirea echilibrului interior, pentru a infrunta viata cotidiana prin disciplinarea propriei personalitati. )ateva conditii simple de pus in aplicare ne permit sa ne acomodam mai bine. ;rimul pas spre vindecare este admiterea faptului ca stresul este o problema reala. ;entru combaterea lui, trebuie sa invatam mai intai sa-l recunoastem. Stresul este considerat adesea ca fiind o 0entitate1 exterioara care se impune impotriva vointei noastre. !n realitate, termenul 1stres2 se aplica atat unei agresiuni exterioare impuse, cat si modului in care traim o situatie neprevazuta. )u alte cuvinte, stresul este cauzat de felul nostru de a interpreta evenimentele stresante mai mult decat evenimentele insele. 1Nu ceea ce ti se intampla este important, ci modul in care reactionezi>2, atrage atentia 3. Sel,e. "tunci cand seful critica felul in care ne indeplinim sarcinile, critica in sine nu reprezinta cauza stresului, ci modul in care alegem ceea ce ne streseaza sau ne angoaseaza. Seful nu este raspunzator de anxietatea de care dam dovada ci, mai degraba, felul in care interpretam comportamentul sau ne deranjeaza. De cele mai multe ori avem insa tendinta de a respinge aceasta idee pentru ca a o accepta inseamna ca nu mai putem blama pe altii pentru ceea ce simtim. "stfel trebuie sa invatam sa ne asumam propriile actiuni. !n functie de felul in care interpretam o situatie data obtinem satisfactie, mandrie, placere,

motivatie sau, din contra, putem la fel de bine - si cel mai adesea acest lucru se intampla - sa ne simtim deprimati, nervosi, tristi, neputinciosi sau, si mai grav, chiar inutili. Exista doua tehnici principale pentru a ne modifica felul in care reactionam la stres: a' putem sa schimbam circumstantele si evenimentele exterioare: slujba, prietenii, locuinta b' putem schimba modul in care percepem lucrurile, ceea ce ne va permite sa interpretam evenimentele intr-un fel pozitiv, modificandu-ne atitudinea in fata situatiilor neprevazute. ?ineinteles ca modificarea felului de a vedea lucrurile nu se face de la o zi la alta, fiind nevoie din partea noastra de o investitie de timp, efort, energie si introspectie, pentru ca nu este usor sa ne debarasam de vechile obiceiuri. (amenii au rareori posibilitatea de a influenta evenimentele stresante externe, tot ceea ce pot face fiind sa-si insuseasca strategii adaptative care sa-i faca mai rezistenti la agresiunile psihice. Ei trebuie sa descopere modalitatile de a-si intra in ritm prin echilibrarea perfecta a balantei stresului. Sa suferi din cauza stresului nu este un semn de slabiciune. Stresul decurge din responsabilitatile care ne coplesesc, la care se adauga presiunile si lipsa de sustinere a colegilor si a familiei. Nu exista solutii miraculoase pentru a scapa definitiv de stres, dar anumite metode permit stabilizarea lui la un nivel acceptabil. )el mai indicat ar fi sa solicitam ajutorul unui psiholog sau al unui psihoterapeut, singurii in masura sa ne poata facilita modul de a intelege evenimentele sau situatiile stresante din viata noastra, incurajandu-ne, oferindu-ne tehnici de rezolvare a problemelor si o evaluare pozitiva a progreselor pe care le facem. ;entru ca multi dintre noi au inca retineri in a consulta genul acesta de specialisti, trebuie mentionat ca exista si alte posibilitati de a combate stresul zilnic. ;utini oameni stiu insa sa actioneze in mod eficient. ;ersoanele cele mai predispuse la stres sunt acelea care nu pot refuza niciodata cererile celor din jur, si isi traiesc viata in conformitate cu prioritatile celorlalti si nu cu ale lor. De cele mai multe ori ele nu reusesc sa stabileasca anumite limite, sa vorbeasca raspicat sau sa refuze alte persoane, ceea ce conduce la retragerea in sine, suferinta in tacere, comportamente care adauga si mai mult stres unei vieti si asa stresate. Nu fiecare poate face schimbari radicale in viata sa, dar oricare dintre noi poate invata sa suporte lucrurile mai usor prin elaborarea propriului plan de controlare a stresului. )and ne aflam in fata unei situatii stresante ar fi in folosul nostru sa facem o autoanaliza sincera si corecta care sa ne ajute sa identificam ce anume declanseaza sentimentele de frustrare si de anxietate, prin inregistrarea evenimentelor mici sau mari care ne supara pe parcursul zilei, a emotiilor prin care am trecut &cum ar fi furie sau anxietate' si a gandurilor sugestive. %rmatorul pas ar fi efortul de a gindi diferit: nu intotdeauna exista posibilitatea de a schimba mediul inconjurator, dar putem sa schimbam modul de a-l vedea, de a-l interpreta. Examinand lista nemultumirilor, vom constata ca unele vor fi usor de remediat, in schimb, altele vor necesita mai mult efort si inventivitate pentru rezolvare. ;rintre tehnicile la care putem apela, abordate insa cu ajutorul unui personal specializat, se numara: conservarea energiei, tehnicile de relaxare si vizualizare mentala, dar si

concentrarea, auto-hipnoza favorizeaza reducerea stresului. "cupunctura si homeopatia, alaturi de meditatie si excercitiile de respiratie s-au dovedit a fi foarte eficiente in controlarea stresului. Nu trebuie neglijata distractia si, mai ales, odihna, exercitiile fizice, plimbarile in aer liber, contactul cu persoanele optimiste, cu cei dragi, lecturile placute, muzica, respectarea zilelor de odihna din @ee=end si a concediilor. Este important pentru sanatate sa avem o atitudine optimista. ;ozitivismul in modul de gandire permite functionarea corecta a sistemului imunitar, care devine mai rezistent la agresiunile microbiene. De mai mult timp, anumiti cercetatori incearca sa perceapa relatia dintre corpul uman si spirit. "stfel, mai multe studii coreleaza gandurile negative cu un risc mai ridicat la imbolnaviri, iar gandurile pozitive cu mai buna protectie a sistemului imunitar. :iata sanatoasa inseamna, de fapt, bucuria de a trai>

Metode recomandate de specialisti pentru combaterea stresului

A sa discutam problemele pe care le avem cu altii si sa le cerem ajutorul A sa ne planificam timpul in mod eficient A sa avem o gandire pozitiva, sa cultivam trairile si sentimentele pozitive fata de noi insine si fata de ceilalti A sa realizam un echilibru intre munca, timp liber, somn A sa oferim si sa primim afectiune A sa ne rezervam in fiecare zi un moment de liniste A sa ne armonizam aspiratiile cu posibilitatile pe care le avem A sa cultivam practicile personale care mentin sanatatea: alimentatie echilibrata, bogata in vitamine, miscare, somn de .-/ ore pe noapte, fara Bnopti albeB, evitarea exceselor de orice fel A sa nu uitam ca amenajarea locului de munca prin personalizarea lui cu fotografii de familie sau alte obiecte care ne fac reala placere este extrem de importanta l sa aflam care imagini &legate de locul copilariei sau dintr-un concediu de neuitat' ne fac sa ne simtim cel mai bine si, treptat, prin vizualizare, sa incercam sa le suprapunem locului in care ne petrecem cel mai mult timpul.

Stiati ca...?
A persoanele cele mai sociabile sunt cele care au cea mai buna protectie imunitaraC A cei care sunt mai optimisti se imbolnavesc mai rar decat pesimistiiC

A supuse unui stres permanent, mijloacele de aparare naturala nu mai au aceleasi calitati, indivizii devenind astfel mai vulnerabiliC A starea de spirit schimbatoare si nervozitatea accentuata sunt factori care duc la gestionarea slaba a stresuluiC A stresul poate provoca comportamente riscante, precum alcoolismul care are efecte distrugatoare asupra imunitatiiC A stresul poate fi si un factor de risc in aparitia unor forme de cancerC A rasul este una dintre cele mai bune terapii, afirma specialistii care au demonstrat in premiera relatia dintre buna dispozitie si prevenirea maladiilor cardiaceC A cei care reusesc sa-si pastreze calmul in situatiile critice la care sunt supusi sunt mai avantajatiC