SUPORT DE CURS

DREPTUL MUNCII

PROF. UNIV DR. JURCA CONSTANTIN

Rolul si insemnatatea. Dreptului muncii in sistemul de drept romn

Dreptul muncii este ramura de drept care cuprinde normele uridice aplica!ile rela"iilor de munc# indi$iduale si colecti$e ce se nasc intre patroni si salariati cu oca%ia prestarii muncii . Prestarea muncii se reali%ea%# in cadrul unor raporturi sociale& care re'lementate de normele uridice& de$in& de re'ul#& raporturi uridice de munca. Munca repre%int# acti$itatea uman# speci(ica& manual# )i*sau intelectual#& prin care oamenii utili%ea%# aptitudini personale in $ederea satis(acerii necesitatilor lor. Relatiile de munca repre%inta relatiile sociale care se (ormea%a intre oameni in procesul de prestare a muncii. Din ansam!lul acestor rela"ii de munc#& sunt re'lementate )i li se aplic# normele dreptului muncii& numai acelor rela"ii care se sta!ilesc ca urmare a unui contract de munc#1. Pentru a stabilii obiectul dreptului muncii& $om anali%a cele doua situa"ii +n care se poate presta munca , Munca n cadrul unor raporturi juridice de munc Munca n afara unor raporturi juridice de munc Munca n cadrul unor raporturi juridice de munc Raporturile juridice de munc repre%int# relatiile sociale re'lementate prin norme le'ale& ce iau na)tere +ntre o persoan# (i%ic#& denumit# salariat )i un an'a ator& persoan# uridic# sau persoan# (i%ic#& ca urmare a prest#rii unei anumite munci de c#tre salariat in (olosul an'a atorului& care se o!li'# s# pl#teasc# o sum# de !ani )i s# asi'ure condi"ii necesare prest#rii acelei munci. Principala form a raportului juridic de munc il reprezint contractul de munc. Contractul de munc# care se caracteri%ea%# prin (aptul c# una din p#r"i este intotdeauna o persoan# (i%ic#& care se o!li'# s# preste%e o munc# +n (olosul celeilalte personae& (ie uridic#& (ie (i%ic#& care +)i asum# la r-ndul ei& o!li'a"ia de a o plati )i de a.i asi'ura condi"ii optime de munc#. Tot in aceast# cate'orie intr# mai intr#, raporturile de munc#/ de ser$iciu0 ale (unc"ionarului pu!lic ci$il sau militar& raporturile de munc# ale persoanelor care de"in demnit#"i pu!lice& raporturi de munc# ale mem!rilor cooperatori care au calitatea e1clusi$e de salariat.2 Spre deose!ire de celelalte raporturi uridice de munc#& raporturile n#scute in !a%a inc3eierii contractului de munc#& au urmatoarele caracteristice: persoana care prestea%a munca este intotdeauna o persoan fizic, su! aspectul am!elor su!iecte 4 raportul uridic de munc# are o natur personal(intuitu personae), prestarea muncii se (ace continuu a$-nd un caracter succesi$& salariatul se a(l# intr.un raport de subordonare!& raportul de munc# are caracter oneros plata poart# denumirea de salariul& an'a atorul are putere de a da directi"e de a controla #i de a sanc$iona.
1

Sanda 53impu& Ion Traian 6te(#nescu& 53eor'3e 7o3anu& Dreptul muncii& tratat& $ol.1&8ditura 6tiin"i(ic# )i 8nciclopedic#& 9ucure)ti& 1:;<& pa'. <.11 2 Ale1andru =iclea& Andrei Popescu& 7arioara =ic3indelean& Constantin Tu(an& O$idiu =inca& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>? @ Sanda 53impu& Ale1andru =iclea& Dreptul muncii& 8di"ia a II.a& 8ditura All 9ecA& 9ucure)ti& 2>>1

Munca n afara unor raporturi juridice de munc Bn aceast# cate'orie se inscriu , munca "oluntar& munca des(#)urat# +n !a%a unor obli%a$ii le%ale& munca e(ectuat# +n cadrul unui raport juridic ci"il& munca des(a)urat# in cadrul unui raport comercial& munca des(a)urat# in cadrul unui raport societar. O cate'orie aparte a acestor raporturi o constituie munca des(a)urat# in !a%a unor re'lement#ri le'ale de sine st#t#toare 4 profesiuni liberale ,a$ocat& notar pu!lic& e1ecutor udec#toresc& e1pert criminalist& consilier in proprietate industrial#& medic& e1pert conta!il& etc.

&'()*R+,+ DR+P-.,.& M./0&& No"iunea de iz"or semni(ic#& +n 'eneral& sursa ori ori%inea unui lucru sau al unui (enomen& dar in acela)i& semnifica #i documentul, te1tul ori%inal, istoric, #tiin$ific& pe care se +ntemeia%# o anume udecat#& conclu%ie& sus"inere& opinie despre ce$a pus +n discu"ie. I%$oarele sunt manifestri ale rela$iilor sociale care 'enerea%# norma uridic#. Pentru a.)i reali%a rolul lor de or'ani%are a $ie"ii sociale& normele uridice sunt e1primate +n anumite (orme& proprii dreptului& care +n (unc"ie de or'anul emitent pot (i, le'i& ordonan"e& 3otar-ri& etc )i care 'eneric poart# dennumirea de acte normati$e. Dreptul muncii este alc#tuit din ansam!lul actelor normati$e /le'i& ordonante& 3ot#r-ri ale 'u$ernului& ordine )i instruc"iuni ale mini)trilor0 care re'lementea%# rela"ii sociale de munc#& care in acest (el de$in raporturi uridice de munc#. Curte Constitu"ional# a cons(iin"it necesitatea re'lementarii raporturilor de munc# prin Deci%ia nr.?>*2>>1 ?C re'lementarea le'al# a raporturilor de munc#& a drepturilor )i o!li'a"iilor an'a atorilor )i ale salaria"ilor& precum )i a modalit#"ii de e1ercitare a acestora este necesar# )i +ntr.o societate or'ani%at# pe !a%a principiilor economiei de pia"#C. &z"oarele dreptului muncii sunt de dou cate%orii , 1. &z"oare comune cu ale celorlalte ramuri de drept 2. &z"oare specifice dreptului muncii& care pot (i +mp#r"ite +n i%$oare interne )i i%$oare interna"ionale. &'()*R+ 0)M./+ *ctele normati"e Constitu"iaD Ee'ile Ordonan"ele 5u$ernului Fot#r-rile 5u$ernului Constitu"ia repre%int# le'ea (undamental# )i& prin urmare& cel mai important i%$or de drept& a$-nd ca principal o!iecti$ (i1area cadrului 'eneral al ordinii de drept& cocreti%-nd& +n cel mai +nalt 'rad& ideea de usti"ie )i totodat# enumer# principalele acte normati$e& preci%-nd )i or'anul care le emite. 2urispruden$a (practica judiciar0. nu constituie i%$or de drept +n domeniul dreptului muncii/ius non (aciat iude10. Cu toate acestea& deciziile 0ur$ii 0onstitu$ionale prin care s.a declarat neconstiu"ional un te1t sau o le'e& au caracter obligatoriu i sunt opozabile tuturor.

? D

Pu!licat# +n 7onitorul o(icial al Rom-niei& Partea I& nr.2<> din @> mai 2>>1 Te1tul re$i%uit al Constitu"iei Rom-niei a (ost pu!licat +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& Partea I& nr.;G; din @1 octom!rie 2>>@

7ai men"ion#m c# )i deciziile &naltei 0ur$i de 0asa$ie si 2usti$ie& date +n ca%ul recursurilor +n interesul le'ii & +n liti'ii de munc#& )i care con(er# un caracter unitar interpret#rii )i aplic#rii normelor de drept +n le'isla"ia muncii& pot fi considerate doctrinar izvoare indirecte. Curtea are competen"a de a C ordona practica udiciar# a "#rii determin-nd o interpretare )i o aplicare unitar# a le'ii de c#tre toate celelalte instan"e udec#tore)tiCG )biceiul juridic n principiu & nu constituie i%$or de drept +n domeniul dreptului muncii. O!iceiul uridic este acea re'ul# de conduit# care nu a (ost re'lementat# uridic& dar care repre%int# rodul unei e1perien"e de $ia"#& al repet#rii unei practici& apar"in-nd unor cate'orii de oameni. Prin e1cep$ie de la re'ula potri$it c#reia o!iceiul (#r# a (i consacrat prin acte uridice nu are rele$an"# uridic#& dac# un act normati$ din domeniul le'isla"iei muncii (ace re(erire e1pres# la o!icei& consider-ndu.l +n mod 'eneric ca posi!il& tre!uie s# i se recunoasc# o!iceiului caracter de i%$or de drept.Ast(el& O5 nr. 1@;*2>>> pri$ind sanc"ionarea tutror (ormelor de discriminare la +ncadrarea +n munc# pre$ede c# Caplicarea cerin"elor )i standardelor u%uale +n domeniul respecti$C nu poate (i considerat# discriminare la +ncadrarea +n munc#. &'()*R+ 3P+0&4&0+ &/-+R/+ 0odul muncii consacr# autonomia dreptului muncii ca ramur# a sistemului unitar al dreptului nostru& asi'ur-nd un re'im unitar prin principiile )i tr#s#turile sale esen"iale& pentru to"i cei care prestea%# o munc# +n calitate de salaria"i. Codul muncii )i celelalte re'lement#ri normati$e 'enerale pri$ind pro!lemele esen"iale ale raporturilor de munc# (ormea%# dreptul comun al muncii aplica!il tuturor cate'oriilor de an'a atori )i de salaria"i. Bn acela)i timp& mai e1ist# )i re'lement#ri speciale speci(ice dreptului muncii, Re%ulamentul de or%anizare #i func$ionare este actul intern al unei persoane uridice prin care se sta!ileste structura sa 'eneral#& compartimentele de lucru )i atri!u"iile lor& conlucrarea dintre ele )i raporturile cu conducerea persoanei uridice respecti$e.Se apro!#& de re'ul#& de or'anul de conducere al (iec#rei persoane uridice )i repre%int# un drept la autoor%anizare al (iec#rui an'a ator& c(. art.?> alin.1 lit.a din Codul muncii. De)i& Codul muncii nu +l pre$ede e1pres )i nici nu se re(er# la con"inutul s#u sunt situa"ii c-nd +ns#)i le'ea preci%ea%# c# sta!ilirea r#spunderii uridice a unui salariat se (ace +n (unc"ie de pre$ederile re'ulamentului de or'ani%are )i (unc"ionare +n domeniul protec"iei muncii. Instruc"iunile re(eritoare la protec"ia muncii sunt i%$oare de drept care se adopt# de (iecare an'a ator +n parte& ca o!li'a"ie re%ultat# din Ee'ea :>*1::G; pri$ind protec"ia muncii. Re%ulamentul intern repre%int# actul intern al unei persoane uridice prin care se sta!ilesc /art. 2D< Codul muncii0& urm#toarele , Re'uli pri$ind protec"ia& i'iena& securitatea +n munc# Re'uli pri$ind respectarea principiului nediscrimin#rii )i +nl#turarea oric#rei (orme de +nc#lcare a demnit#"ii. Re'uli concrete pri$ind disciplina muncii +n unitate A!ateri discplinare )i sanc"iuni aplica!ile. Re'uli re(eritoare la procedura disciplinar#. 7odalit#"i de aplicare a altor dispo%i"ii le'ale sau contractuale speci(ice Re'ulamentul intern pre%int# importan"# deose!it# pentru acti$itatea oric#rui an'a ator& persoan# uridic#& iar +ntocmirea acestuia constituie o o!li'a"ie pre$#%ut# de Codul muncii )i tre!uie (#cut# cu consultarea sindicatelor sau& +n lipsa acestora& a repre%entan"ilor salaria"ilor. 0ontractul colecti" de munc Contractele colecti$e de munc#& re'lementate de E. nr. 1@>*1::G&repu!licat#& au de$enit unele dintre cele mai importante i%$oare ale dreptului muncii. 8ste $or!a de o cate'orie aparte de i%$oare& special#& pentru c# ele nu sunt de ori'ine statal#& ci de ori'ine con$en"ional#.
G

7i3ai Constantinescu& Ion 7uraru& Antonie Ior'o$an& Re$i%uirea Constitu"iei Rom-niei 4 81plica"ii )i comentarii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>@ ; Repu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& partea I& nr. ?; din 2: ianuarie 2>>1

Contractul colecti$ de munc# se +nc3eie +ntre patroni )i salaria"i +n limitele le'ii )i cuprinde clau%e pri$ind condi"iile de munc#& salari%are& protec"ia muncii& alte drepturi )i o!li'a"ii ce decur' din raporturile de munc#.

&'()*R+ 3P+0&4&0+ &/-+R/*5&)/*,+ )r%aniza$ia &nterna$ional a Muncii ( ).&.M.) este o or'ani%a"ie speciali%at# a ONU care de"ine o competen"# 'eneral# +n domeniul muncii )i securit#"ii socale. Bn atri!u"iile sale intr# ca acti$it#"i (undamentale, ela!orarea de asisten"# te3nic# statelor mem!re& in domeniile muncii )i securit#"ii socialeH ela!orarea de norme interna"ionale pentru +m!un#t#"irea condi"iilor de munc# ale salaria"ilorH pre'#tirea de personal& inclusi$ prin (inan"area unor cursuri cu participare interna"ional#H or'ani%area de reuniuni interna"ionaleH ela!orarea de studii& cercet#ri& sinte%e de le'isla"ie +n materie de munc# )i securitate social#H supra$e'3erea aplic#rii )i respect#rii con$en"iilor interna"ionale pri$in drepturile omului +n domeniile muncii& social& al li!ert#"ii de asociere sindical#H Sistemul de repre%entare )i acti$itatea OI7& se !a%ea%# pe structura sa tripartit care inseamn# c# la lucr#rile sale particip#& din (iecare "ar# mem!r# a or'ani%a"iei& doi reprezentan$i ai %u"ernului #i cte un dele%at din partea sindicatelor #i al patronatelor. Dar votarea conveniilor i a recomandrilor nu se face pe delegaii ale statelor, ci individua8l. Principiile care stau la !a%a )r%aniza$iei &nterna$ionale a Muncii sunt cuprinse +n 6Declara$ie de la P7iladelp7ia8: . munca nu este o mar(#H . li!ertatea de e1presie )i asociere este o condi"ie indispensa!il# a unui pro'res continuuH . s#r#cia& acolo unde e1ist#& constituie un pericol pentru prosperitatea tuturorH . lupta contra mi%eriei tre!uie dus# cu ener'ie +n s-nul (iec#rei na"iuni& totodat# enun"# scopul politicii )i pro'ramelor de ac"iune na"ional# )i interna"ional#& )i anume, orice (iin"# uman#& indi(erent de ras#& credin"#& se1& are dreptul de a ac"iona pentru pro'resul s#u material )i pentru de%$oltarea spiritual# +n li!ertate )i demnitate& +n securitate economic#& asi'ur-ndu.i.se e'alitatea )anselor:. Re%lementrile unor importante or%aniza$ii re%ionale : 0onsiliul +uropei #i .niunea +uropean9:. 0on"en$ia european pentru protec$ia drepturilor omului #i libert$ilor fundamentale 0arta social european99 /ormele care "izeaz raporturile de munc aprobate prin re%ulamente #i directi"e de .niunea +uropean9;.

< :

Nicolae Voiculescu& Drept )i institu"ii sociale interna"ionale& 8ditura Pan.Pu!lis3in' Fouse& 9ucure)ti& 1::; Vasile Popa& Ondina Pan#& Dreptul muncii. comparat&8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>@ 1> Ale1andru =iclea& Andrei Popescu& 7arioara =ic3indelean& Constantin Tu(an& O$idiu =inca& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>?
11

Andrei Popescu& Impactul rati(ic#rii cartei social europene asupra le'isla"iei rom-ne a muncii )i protec"iei sociale& Dreptul& nr&:*1:::& p.@.2> 12 Andrei Popescu si Nicolae Voiculescu& Drept social european& 8ditura Fundatiei I Rom-nia de m-ineC& 9ucure)ti&2>>@&

Principiile fundamentale ale dreptului muncii ,ibertatea muncii este 'arantat# prin Constitu"ie / dreptul la munc# nu este +n'r#dit0 Orice persoan# este liber +n ale'erea locului de munc #i a profesiei, meseriei sau acti"it$ii pe care urmea%# s# o preste%e Nimeni nu este obli%at s munceasc sau s nu munceasc +ntr.un anumit loc sau pro(esie& oricare ar (i aceasta. 7unc# for$at este interzis Nu se consider# munc# (or"at# , e(ectuarea sta'iului o!li'atoriu militar& +n ca% de (or"# ma or# / +n ca% de r#%!oi& calamitate& in$a%ii de animale sau insecte etc& +n 'eneral +n toate ca%urile care pun +n pericol $ia"a sau condi"iile normale de e1isten"#0 Bn cadrul rela"iilor de munc# se aplic# principiul e%alit$ii de tratament (a"# de to"i salaria"ii )i an'a atorii. Orice discriminare direct# sau indirect# (a"# de salariat& !a%at# pe criterii de se1& reli'ie& $-rst#& ras# & culoare& op"iune politic# etc. este interzis. Orice salariat care prestea%# o munc# !ene(icia%# de condi$ii optime de munc, de protec$ie social, de securitate #i sntatea n munc. Salaria"ii )i an'a atorii se pot asocia liber pentru aprarea drepturilor lor )i promo"area intereselor pro(esioanle& economice )i sociale. Cet#"enii rom-ni sunt liberi s se ncadreze n munc +n statele mem!re ale U8& precum )i +n oricare alt stat& cu respectarea normelor dreptului interna"ional al muncii )i a tratetelor !ilaterale la care Rom-nia este parte.

D&*,)<., 3)0&*,
Dialo%ul social repre%int# o component# a $ie"ii sociale& ce const# +n discu"iile )i +n"ele'erile dintre partenerii sociali 4 sindicate )i patronate& )i anumi"i (actori 'u$ernamentali& prin care se urm#re)te armoni%area intereselor patronale cu cele ale salaria"ior& +n $ederea asi'ur#rii climatului de sta!iliate )i pace social#. )biecti"ul permanent al dialo'ului social este reali%area pcii sociale prin di(eritele forme ale dialo%ului social9! , ne'ociere& consultare& in(ormare& 'estionarea +n comun. Necesitatea de a se asi'ura ordinea pu!lic# social# impune statului s# inter$in# ca (actor re'lator pe pia"a muncii )i +n domeniul raporturilor uridice de munc#1?. Codul muncii re'lementea%# +n mod e1pres +n art.21?,C Pentru asigurarea climatului de stabilitate i pace social, prin lege sunt reglementate modalitile de consultri i dialog permanent ntre partenerii sociali. Bn dialo'ul social din punct de $edere conceptual intr# ,

1@

6er!an 9eli'r#deanu& Impactul Ee'ii nr. 1>:*1::; pri$ind or'ani%area )i (unc"ionarea Consiliului 8conomic )i Social asupra le'isla"iei muncii& +n IDreptulC nr.<*1::; 1? Ion Traian 6te(#nescu& Tratat de dreptul muncii& $ol.I& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>@

=&P*R-&-&3M.,, ca rela$ie sindicate patronat. Partenerii sociali sunt or'ani%a"iile sindicale )i or'ani%a"iile patronale. De cele mai multe ori +n aceast# rela"ie !ipartit#& 'u$ernul e1ercit# o in(luen"# puternic# asupra con"inutului )i re%ultatelor dialo'ului sindicate.patronat. -R&P*R-&-&3M.,, ca rela$ie sindicate patronat <u"ern. Tripartitismul repre%int# un instrument al dialo'ului social& care presupune consultarea& ac"iunea& coordonarea )i controlul la care sunt an'rena"i partenerii sociali& impreun# cu puterea statal#& ca participan"i la acti$itatea economic# )i social#& +n scopul reali%#rii sarcinilor )i intereselor lor& +n acord cu !inele social. Pentru ca rela"iile colecti$e +ntre partenerii sociali s# se poate des(#)ura +n condi"ii optime se impune recunoa)terea a mecanismului tripartit +n luarea deci%iilor esen"iale care pri$esc raporturile de munc#. Bn Rom-nia& inter$en"ia partenerilor sociali la ni$el macroeconomic )i social se traduce prin urm#toarele m#suri , O!li'area consult#rii preala!ile de c#tre 5u$ern a repre%entan"ilor partenerilor sociali cu pri$ire la la proiectele unor acte normati$e ce pri$esc raporturile de munc#. Crearea unor mecanisme speciale cu participarea repre%entan"ilor salaria"ilor )i patronatului& su! (orma unor or'anisme de co'estiune +n di$erse domenii care au un impact ma or social. )r%anismele tripartite se su!di$id +n urm#toarele cate%orii: )r%anisme de co%estiune cum ar (i , A'en"ia Na"ional# pentru Ocuparea For"ei de 7unc#1D& Casa Na"ional# de Asi'ur#ri Sociale& Fondul Na"ional de Accidente )i 9oli Pro(esionale& Casa Na"ional# de Asi'ur#ri de S#natate& Casa Na"ional# de Pensii etc. Bn toate aceste or'anisme& conducerea este asi'urat# +n sistem tripartit. )r%anisme consultati"e cum ar (i , Consiliul 8conomic )i Social1G& comisiile de dialo' social din cadrul ministerelor )i al pre(ecturii.

3&/D&0*-+,+
1./)5&./+. 0*DR., ,+<*, 3indicatele sunt persoane juridice independente, fr scop patrimonial,constituite n scopul aprrii drepturilor #i promo"rii intereselor profesionale, economice, sociale,culturale #i sporti"e ale membrilor de sindicat, ce #i desf#oar acti"itatea in baza statutelor proprii. Art.1 alin.1 din E.D?*2>>@1; pre$ede Isunt constituite +n scopul ap#r#rii drepturilor pre$#%ute +n le'isla"ia na"ional#& pactele& tratatele )i con$en"iile interna"ionale la care Rom-nia este parte& precum )i +n contractele colecti$e de munc# )i promo$#rii intereselor pro(esionale& economice& sociale&culturale )i sporti$e ale mem!rilor acestoraC Con(orm art.21; din Codul muncii Isindicatele sunt persoane uridice independente& (#r# scop patrimonial& constituite +n scopul ap#r#rii )i promo$#rii drepturilor colecti$e )i indi$iduale& precum )i a intereselor pro(esionale& economice& sociale& culturale )i sporti$e ale mem!rilor lorC.

1D 1G

Ee'ea nr.1?D*1::<& modi(icat# de OU5 nr.2:?*2>>> Ee'ea nr.1>:*1::;& modi(icat# )i completat# prin Ee'ea nr.D<*2>>@& pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& Partea I& nr.1;: din 21 martie 2>>@ 1; Pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei Partea I& nr.;@ din D (e!ruarie 2>>@

-rsturi caracteristice Sunt persoane juridice independente de drept pri"at Sunt& prin natura lor& persoane de drept pri$at& care contri!uie +ns#& prin acti$it#"ile lor la solu"ionarea unor pro!leme de interes pu!lic. Sunt re%ultatul unei asocieri de persoane ce e1ercit# acti$it#"i pro(esionale determinat Sunt re%ultatele unei asocieri de persoane dup# criteriul locului de munc#& meseriei& pro(esiei& ramurii de acti$itate sau teritorial. Au caracter profesional #i nu politic sindicatele +)i des(#)oar# acti"itatea +n !a%a statutelor proprii #i a 0onstitu$iei B)i des(#)oar# acti$itatea +n temeiul statutelor proprii& apro!ate potri$it Constitu"iei )i le'ii. Bn mod o!li'atoriu& statutul tre!uie s# cuprind#& potri$it art. G din E.D?*2>>@& cel pu"in , . Scopul constituirii& denumirea )i sediul . 7odul +n care se do!-nde)te )i +ncetea%# calitatea de mem!ru . Drepturile de sta!ilire )i +ncasarea coti%a"iilor . Or'anele de conducere& denumirea acestora& modul de ale'ere )i de re$ocare& durata mandetelor )i atri!u"iile lor. . Condi"iile )i normele de deli!erare pentru modi(icarea statutului )i de adoptare a 3ot#r-rilor. . 7#rimea )i compunerea patrimonului ini"ial. . Di$i%area & comasarea sau di%ol$area or'ani%a"iilor sindicale& transmiterea ori& dup# ca%& lic3idarea patrimoniului& cu preci%area c# !unurile date +n (olosin"# de c#tre stat $or (i restituite acestuia 3copul sindicatelor const# +n aprarea drepturilor #i promo"rii intereselor profesionale, economice, sociale #i culturale ale membrilor lor Ansanm!lul de norme uridice care re'lementea%# or'ani%area )i (unc"ionarea sindicatelor& rolul lor +n cadrul societ#"ii +ndeseo!i +n raporturile cu patronatele )i autorit#"ile pu!lice constituie dreptul sindical. Bn ceea ce pri$e)te li!ertatea a de asociere sindical#& principalelel re'lement#ri interna"ionale sunt, Declara"ia uni$ersal# a dr. Omului / 1:?<0 Con$en"ia nr. <; a O.I.7. Pactul interna"ional re(eritor la dr. Ci$ile )i politice / 1:GG0 Pactul interna"ional re(eritor la dr. 8conomice& sociale )i culturale / 1:GG0 Con$en"ia european# a drepturilor Omului / 1:D>0 Posi!ilitatea constituirii unui sindicat are un caracter 'eneral& )i anume , Dreptul constituirii unui sindicat este recunoscut la ni$elul tuturor an'a a"ilor Con(orm art. 2 din Ee'ea D?*2>>@ persoanele +ncadrate +n munc# precum )i (unc"ionarii pu!lici au dreptul s# constituie or'ani%a"ii sindicale )i s# adere la acestea. Persoanele care a e1ercit# o meserie li!eral#& mem!rii cooperatori& a'ricultorii& precum )i persoanele +n curs de cali(icare au dreptul s adere la un sindicat / nea$-nd dreptul de a constitui un sindicat0 Orice (unc"ionar pu!lic & inclusi$ poli"istul& poate participa la constituirea unui sindicat& cu e1cep"ia (unc"ionarilor pu!lici care de"in (unc"ii de conducere. Bn consecin"#& sindicatele sunt asocia"ii ale salaria"ilor )i or'ani%a"ii (#r# caracter politic. PR&/0&P&& <

,ibertatea sindical. Potri$it Ee'ii D?*2>>@ / art.20 nimeni nu poate (i constr-ns s# (ac# sau s# nu (ac# parte dintr.un sindicat& s# se retra'# sau nu din aceasta.Ei!eratatea sindical# se e1prim# +n am!ele drepturi& cel po%iti$ c-t )i cel ne'ati$.Su! aspectul dreptului comparat& +nc#lcarea dreptului po%iti$ / de a apar"ine unui sindicat0 produce consecin"e uridice similare& )i dimpotri$# re'lementarea consecin"elor de a nu (ace parte dintr.un sindicat comport# pe le'islati$ un tratament di(erit. De e1emplu , Bn sistemul (rance%& ca )i +n dreptul nostru & este inter%is# orice di(eren"iere +ntre sindicali)ti )i nesindicali)ti cu pri$ire la raporturile de munc#. Bn sistemul an'lo.sa1on& Israel& )i c-te$a "#ri latino.americane este permis# condi"ionarea ocup#rii unui loc de munc# de apartenen"a la un anumit sindicat. Bn sistemul 'erman& mai (le1i!il (a"# de cel an'lo.sa1on& se accept# o di(eren"iere +ntre sindicali)ti )i cei care nu (ac parte dintr.un sindicat& numai +n m#sura +n care di(eren"ierea +n cau%# este socialmente util# / cum ar (i un interes 'eneral. de e1emplu asi'urarea s#n#t#"ii pu!lice ori a securit#"ii na"ionale0 Pluralismul sindical. Constituie un principiu care deri$# din li!ertatea sindical#& asi'ur-ndu.se posi!ilitatea de a se constitui mai multe sindicate +n aceea)i ramur#& +n acela)i domeniu de acti$itate& teritorial sau c3iar +n aceea)i unitate. &ndependen$a sindicatelor Spre deose!ire de re'lementarea anterior#& Ee'ea D?*2>>@& sta!ile)te imperati$ )i precis urm#toarele, Prin art. ; este inter%is# autorit#"ilor pu!lice )i patronatelor orice inter$en"ie de natur# de a limita ori +ntrerupe e1ercitarea drepturilor sindicatelor. Prin art. @:. se stipulea%# c# or'ani%a"iile sindicale nu pot (i di%ol$ate )i nu li se poate suspenda acti$itatea +n !a%a unor acte de dispo%i"ie ale autorit#"ilor pu!lice sau patronatelor. ?. 0*-+<)R&& D+ P+R3)*/+ 0*R+ /. 3+ P)- 0)/3-&-.& >/ 3&/D&0*-+ Nu se pot constitui +n sindicate persoanele care de"in (unc"ii de conducere / art. 2:? C. 7uncii0 )i nu pot adera la o or'ani%a"ie sindical#.. Contrarietatea de interese dintre an'a ator )i sindicat& +i +mpiedic# pe salaria"ii cu (unc"ii de conducere s# ai!# calitatea de sindicali)ti. Persoanele care de"in (unc"ii de demnitate pu!lic# Persoanele care (ac parte din cate'oria +nal"ilor (unc"ionari pu!lici& sunt (unc"ionari pu!lici de conducere )i alte cate'orii de (unc"ionari pu!lici. 7a'istra"ii / udec#torii )i procurorii0 Personalul militar Persoanele care practic# pro(esiuni li!erale& mem!rii cooperatori& a'ricultorii )i persoanele +n curs de cali(icare.

D. P+R3)/*,&-*-+* 2.R&D&0? *. /umrul minim de constituire a unui sindicat este de 9@ persoane din aceea#i ramur sau profesiune, c7iar dac #i desf#oar acti"itatea la an%ajatori diferi$i. A)adar este posi!il ca una )i aceea)i or'ani%a"ie sindical# s# ai!# ca mem!rii persoane a(late +n ser$iciul unor an'a atori di(eri"i& dar su! condi"ia ca mem!rii respecti$e s# preste%e acti$itate +n aceea)i ramur# sau pro(esiune. O persoan# poate (ace parte& +n acela)i timp& numai dintr.o or'ani%a"ie sindical#. :

Salaria"ii minori& de la +mplinirea $-rstei de 1G ani& pot (i mem!rii ai unei or'ani%a"ii sindicale& (#r# a (i necesar# +ncu$in"area preala!il# a repere%entan"ilor le'ali.

=. >n scopul dobndirii personalit$ii juridice& +mputernicitul celor care (ondea%# sindicatul depune la udec#toria din ra%a teritoril# o cerere de +nscriere& la care se adau'# procesul $er!al de constituire semnat de mem!rii (ondatori& statutul sindicatului )i lista mem!rilor din or'anul de conducere al sindicatului & cu men"ionarea pro(esiei si a domiciliului. Bn termen de @ zile de la data +nre'istr#rii& udec#toria are o!li'a"ia de a e1amina le%alitatea actelor. Bn ca%ul +n care se constat# c# cerin"ele le'ale nu sunt +ndeplinite& pre)edintele completului de udecat# citea%#& +n camera de consiliu& pe +mputenicitul le'al c#ruia +i solicit# +n scris& remedierea nere%ulilor constatate +n termen de A zile. Dac# sunt +ndeplinite cerin"ele le'ale& instan"a procedea%# la solu$ionarea cererii n termen de 9: zile& cu citarea +mputernicitului special. Instan"a pronun"# o 3ot#r-re moti$at# de admitere sau respin'ere a cererii& care se comunic semnatarului cererii de +nscriere& +n termen de 9@ zile de la pronun$are. )r%aniza$ia sindical capt personalitate juridice la data nscrierii n re%istrul special a 7otrrii judectore#ti de admitere a cererii9B. 0. 0a orice persoan juridic sindicatul are un patrimoniu propriu, care poate fi folosit numai potri"it intereselor membrilor de sindicat #i nu poate fi mpr$it ntre ace#tia D. Sindicatele unei pro(esiuni de la ni$elul mai multor unit#"i din aceea)i ramur# de acti$itate se pot asocial +n (edera"ii sindicale. 7ai multe (edera"ii sindicale pot constitui o con(edera"ie sindical# / la ni$el na"ional).Federa"iile )i con(edera"iile sindicale pot constitui in uniuni sindicale teritoriale. Acestea do!-ndesc personalitate uridic# din momentul ram-nerii de(initi$e a 3ot#r-rii udec#tore)ti care autori%ea%# +n(in"area acestora& competen"a apar"in-nd tri!unalelor ude"ene. +. Reor%anizarea #i dizol"area or%aniza$iilor sindicale. Or'ani%a"iile sindicale indi(erent de ni$elul lor& nu pot (i di%ol$ate )i nu li se poate suspenda acti$itatea +n !a%a unor dispo%i"ii ale autorit#"ilor pu!lice sau patronale. >n cazul reor%anizrii unei or%aniza$ii sindicale, 7otrrile asupra patrimoniului se iau de ctre conducere, dac statutul propriu nu pre"ede altfel. >n cazul dizol"rii unei or%aniza$ii sindicale, 7otrrea se adopt de ctre membrii si sau dele%a$ii acestora. 3indicatul se poate dizol"a for$at atunci cnd numrul membrilor si scade sub limita impus, sau atunci cnd scopul su a de"enit ile%al sau ilicit. G. PR)-+05&* 3P+0&*,? * P+R3)*/+,)R *,+3+ >/ )R<*/+,+ D+ 0)/D.0+R+ * 3&/D&0*-+,)R Con(orm art. < din Ee'ea D?*2>>@& in or'anele de conducere ale sindicatelor pot (i alesi mem!ri ai sindicatului in cau%a care au capacitatea de e1ercitiu deplina& nu e1ecuta o pedeapsa complementara a inter%icerii dreptului de a ocupa o (unctie sau de a e1ercita o pro(esiune de natura aceleia de care s.a (olosit condamnatul pentru sa$arsirea in(ractiunii. *. Con(orm art. 22@ din C. 7uncii se sta!ileste ca reprezentantii alesi in or%anele de conducere ale sindicatelor li se asi'ura protectia le%ii contra oricaror forme de constran%ere, conditionare sau limitare a e1ercitarii functiilor lor. Potri$it art. 1> din Ee'ea D?*2>>@ se sta!ileste ca in timpul mandatului si timp de 2 ani de la incetarea mandatului& repre%entantilor alesi in or'anele de conducere ale sindicatelor nu li se poate modi(ica sau des(ace contractul indi$idual de munca pentru moti$e neimputa!ile lor. ,iderii sindicali pot fi concediati numai in anumite situatii si anume : atunci cand au sa$arsit o a!atere 'ra$a sau mai multe a!ateri disciplinare au (ost re$ocati din (unctiile sindicale pentru incalcarea normelor statutare sau le'ale
1<

Bn acest sens & a se $edea Au'ustin Un'ureanu& Considera"ii pri$ind noile re'lement#ri cuprinse +n Ee'ea sindicatelor nr. D?*2>>@& +n IRe$ista de drept comercialC nr.?*2>>@

1>

Inaintea de promul'area Codului muncii s.a ridicat e1ceptia de neconstitutionalitate a art. 22@ din Codul 7uncii& aratandu.se ca ar contra$eni art. 1G din Constitutie potri$it caruia cetatenii sunt e'ali in (ata le'ii si a autoritatilor pu!lice& (ara pri$ile'ii sau discriminari. Curtea Constitutionala s.a !a%at pe urmatoarele ar'umente , Principiul e'alitatii in drepturi a cetatenilor implica un tratament e'al pentru situatii similare si nicidecum acelasi tratament pentru situatii di(erite Deoarece liderii sindicali se a(la intr.o situatie di(erita de cea a celorlalti salariati& protectia lor le'ala & (ata de posi!ilele represalii& santa sau amenintari& este nu numai usti(icata& dar si imperios necesara. Te1tul incrimat ca neconstitutional nu are semni(icatia unui pri$ile'iu (ata de liderii sindicali& ci a unei masuri de protectie pentru a asi'ura e'alitatea de tratament intre sindicat& pe de o parte& si unitate& pe de alta parte& ca parti in contractul colecti$ de munca. In ca% contrar unitatea ar a$ea un puternic mi loc de presiune asupra liderului sindical& care ar a(ecta insasi po%itia de e'alitate a sindicatului (ata de unitatea in cau%a. =. &nterdictia concedierii liderilor sindicali pe moti"e de necorespundere profesionala. Apare dealt(el& ca (iind +n neconcordan"# cu principiile care 'u$ernea%# +ntr.o economie de pia"# acti$itatea a'en"ilor economici c-t )i e(icien"a acti$it#"ii autorit#"ilor )i institu"iilor pu!lice. Con(orm art. G1 din Codul muncii& orice salariat poate (i concediat dac# nu corespunde pro(esional locului de munc# +n care este +ncadrat& c3iar dac# o atare necorespundere pro(esional# nu este imputa!il# salariatului respecti$ . Ori de aceast# norm#& cu caracter de a1iom#& sunt pri$eli'ia"i liderii sindicali. Bn conclu%ie& su! acest aspect& moti$area )i solu"ionarea Deci%iei Cur"ii Constitu"ionale nr. 2?*2>>@ sunt eronate& +nc#lc-ndu.se art. 1G alin. 1 )i 2 din Ee'ea (undamental#. 0. &nterdic$ia modificrii sau a desfacerii contractelor indi"iduale de munc pentru moti"e care pri"esc acti"itatea sindical Aplicarea acestui te1t implic# urm#toarele preci%#ri , Interdic"ia +i $i%ea%# pe to"i cei ale)i +n or'anele de conducere sindicale indi(erent de ni$elul lor sau de (aptul c# or'ani%a"ia sindical# este sau nu repre%entati$#. An'a atorului +i este inter%is s# +i concedie%e pe cei +n cau%# pentru moti$e care pri$esc acti$itatea sindical#.1: Interdic"ia continu# s# produc# e(ecte c3iar dac# cei +n cau%# au (ast re$oca"i din (unc"iile sindicale de conducere pentru +nc#lcarea pre$ederilor statuare sau le'ale. D. Membrii ale#i n or%anele de conducere ale or%aniza$iilor sindicale au dreptul la reducerea pro%ramului lunar cu ! @ zile pentru acti"it$ile sindicale, fr afectarea drepturilor salariale. +. *rt. 99 din ,e%ea @CD;::! dispune c pe perioada n care persoana aleas n or%anul de conducere este salarizat de or%aniza$ia sindical, #i pstreaz func$ia #i locul de munc a"ute anterior, precum #i "ec7imea n munc. Ea re$enirea pe postul de"inut anterior i se $a asi'ura un salariu care nu poate (i mai mic dec-t cel ce putea (i o!"inut +n condi"ii de continuitate +n acel post. *-R&=.5&&,+ )R<*/&'*5&&,)R 3&/D&0*,+ >/ D)M+/&., R*P)R-.R&,)R 2.R&D&0+ D+ M./0?. )r%aniza$iile sindicale au urmtoarele drepturi : S# adrese%e autorit#"ilor pu!lice competente / 5u$ernului& deputa"ilor& senatorilor sau cel pu"in unui nr. de 2D>.>>> de cet#"eni cu drept de $ot0 propuneri de le'i(erare +n domeniul de interes sindical. S# (ie consultate +n procesul acti$it#"ii normati$e la ni$el na"ional. Se e$iden"ia%# ca e1perien"# practic# / nere'lementat# de le'e0 (aptul c# sindicatele inter$in +n le'#tur# cu
1:

Au'ustin Un'ureanu& considera"ii pri$ind noile re'lement#ri cuprinse +n Ee'ea sindicatelor nr.D?*2>>@& +n IRe$ista de drept comercialC nr.?*2>>@

11

proiectele de le'i inclusi$ la Parlament / dac# dialo'ul cu 5u$ernul nu a condus la re%ultatele scontate de ele0. S# ne'ocie%e )i s# +nc3eie contractele colecti$e de munc# la toate ni$elurile / de la ni$el de unitate )i p-n# la ni$el na"ional0. S# primesc# de la an'a atori sau de la or'ani%a"iile patronale in(orma"iile necesare pentru ne'ocierea contractelor colecti$e de munc# sau pentru +nc3eierea acordurilor de ser$iciu. S# (ie consultate de c#tre an'a ator la +ntocmirea re'ulamentului intern S# (oloseasc# mi loacele speci(ice ac"iunilor sindicale , ne'ocierile& procedurile de solu"ionare a liti'iilor prin concilere& medire sau ar!rita & protestul& mitin'ul& 're$a etc S# se ocupe de +nl#turarea situa"iilor de discriminare dup# criteriul de se1. S# apere c3iar (#r# un mandat e1pres& interesele mem!rilor s#i ce decur' din le'e si din contractele colecti$e de munc#& +n (a"a instan"ei udec#tore)ti& or'anelor de urisdic"ie etc& prin repre%entan"i proprii ale)i. S# se pronun"e& cu titlu consultati$& asupra planului de m#suri sociale al an'a atorului& +ntocmit +n ca%ul concedierilor colecti$e. Ea ni$elul unit#"ilor e1ist# o!li'ati$itatea pentru consiliile de administra"ie de a in$ita dele'a"i ale)i ai or'ani%a"iilor sindicale repre%entati$e s# participe la discutarea pro!lemelor de interes pro(esional& economic& social& cultural& (#r# ca acestia s# ai!# drept de $ot +n luarea deci%iilor. Federa"iile )i con(edera"iile sindicale& la cererea or'ani%a"iilor sindicale din compunerea lor& pot dele'a repre%entan"i care s# trate%e cu conducerea unit#"ilor s# le asiste sau s# le repre%inte interesele acestora& +n toate situa"iile. S# desemne%e prin con(edera"iile sindicale repre%entan"# la Or'ani%a"ia Interna"ional# a 7uncii. 4. Mi#crile sindicale contemporane sunt mpr$ite cate%orial n;: : 3indicate perpetuu protestatare& cu i'norarea situa"iei economice& a posi!ilit#"ilor (inanciare reale. 3indicate de acompaniament care "in seama& +n solicit#rile lor& ra"ional& )i (actorii o!iecti$i. 3indicatele de cas care& dincolo de aparen"a pu!lic#& p#r#sesc rolul lor de promotor al drepturilor )i intereselor salaria"ilor& (#c-nd ocul intereselor patronatelor.

P*-R)/*-+,+
Re%lementare #i or%anizare Prin patron, c(. art 2@> din Codul muncii& denumit an'a ator& se n$ele%e persoana juridic nmatriculat sau persoana fizic autorizat, care administreaz #i utilizeaz capital, indiferent de natura acestuia, n scopul ob$inerii de profit n condi$ii de concuren$ #i care an%ajeaz munca salariat. Bn acela)i timp& +n art.1? din Cod& se de(ine)te noiunea de angajator ca fiind persoana juridic sau fizic ce, potrivit legii, poate s angajeze for de munc pe baz de contract individual de munc

2>

Nicolae Voiculescu& Dreptul muncii.Re'lement#ri interne )i comunitare& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>@&

12

Ee'ea @DG*2>>121& le'ea patronatelor& pre$ede c# patronul este persoana juridic nmatriculat sau persoana fizic autorizat potrivit legii, care administreaz i utilizeaz capital indiferent de natura acestuia, n scopul obinerii de profit n condiii de concuren i care angajeaz munca salariat. ,e%ea @:AD;::; restrn%e capacitatea persoanelor fizice de a a"ea calitatea de an%ajator pentru desf#urarea acti"it$ilor autorizate;;. Bn aceste condi"ii& coro!or-nd pre$ederile din E.@DG*2>>1 cu E.D>;*2>>2 )i cu Codul muncii& re%ult# c# e1ist# diferen$e +ntre termenul de an%ajator #i cel de patron & ace)tia nefiind nici pe de parte sinonimi, cum par la prima $edere. Au calitatea de patron, numai acele persoane juridice care administrea%# )i utili%ea%# capital +n scopul ob$inerii de profit )i care an'a ea%# personal cu contract indi$idual de munc#. Persoanele uridice care nu urmresc realizarea de profit pot a$ea calitatea de an%ajator& in sensul pre$ederilor Codului muncii& dar nu pot a"ea #i calitatea de patron. Constitu"ia Rom-niei recunoa)te& la art.?>& dreptul la li!er# asociere +n partide politice& +n sindicate& +n patronate )i +n alte (orme de asociere. Dac# se recunoa)te salaria"ilor posi!ilitatea ca ace)tia s# se or'ani%e%e +n mod li!er +n asocia"ii pro(esionale& care s# le apere drepturile& este e$ident c# pentru prote area intereselor proprii& patronii au dreptul de a se asocia +n mod li!er& +n asocia"ii patronale& (edera"ii& con(edera"ii. Ansam!lul normelor uridice care re'lementea%# or'ani%area )i (unc"ionarea patronatelor& se re'ase)te +n Codul muncii #i ,.!@ED;::9 Potri$it art.2@1 alin.1 din Codul muncii )i art.1 din l.@DG*2>>1& patronatele sunt or'ani%a"ii ale patronilor& autonome& (#r# caracter politic& +n(iin"ate ca persoane uridce de drept pri$at& (#r# scop patrimonial. Patronatul poate fi constituit de cel pu$in 9@ persoane juridice nmatriculate. Patronatele +)i pot constitui structuri or'ani%atorice teritoriale proprii& cu sau fr personalitate juridic. Patronatele se pot constitui +n uniuni& (edera"ii& con(edera"ii. Con(edera"iile patronale & cu caracter repre%entati$ potri$it E.1@>*1::G& la ni$el na"ional se pot constitui +ntru. un or'anism de repre%entare a patronatelor& cu statut )i re'ulament de or'ani%are )i (unc"ionare propriu. Prin statutul patronatului se re'lementea%# modul de constituire& or'ani%are& (unc"ionare& di%ol$are& statut care tre!uie s# cuprind# su! sanc"iunea nulit#"ii& urm#toarele elemente, . denumirea patronatului& sediul principal )i& dup# ca%& structuri teritoriale proprii& cu sau (#r# personalitate uridic# . o!iectul de acti$itate )i scopul . patrimonial ini"ial& m#rimea )i compunerea acestuia& coti%a"iile& precum )i alte surse de (inan"are le'ale . drepturile )i o!li'a"iile mem!rilor . or'anele de conducere r#spunderi . di%ol$area )i lic3idarea patrimoniului Personalitate juridic se dobnde#te potri"it le%ii asocia$iilor #i funda$iilor, ).<. ;ED;:::;! 0ererea de nscriere a asocia"iei se (ace la 're(a judectoriei n a crei circumscrip$ie teritorial urmez s #i aib sediul, +n Re'istrul asoci"iilor )i (unda"iilor& de oricare dintre asocia"i. Cererea $a (i +nso"it# de procesul $er!al de constituire& sttutul autenti(icat& ta!elul cuprin%-nd ade%iunile& do$ada e1isten"ei sediului )i a mi loacelor (inanciare necesare +n $ederea des(#)ur#rii acti$it#"ii. Bn termen de ! zile de la depunerea cererii de +nscriere & udec#torul desemnat , "erific le%alitatea actelor depuse )i dispune prin +nc3eiere& +nscrierea asocia"iei +n Re'istrul asocia"iilor )i (unda"iilor. Bn ca%ul +n care nu sunt +ndeplinite cerin"ele le'ale pentru constituirea asocia"iei sau nu sunt depuse toate actele cerute & udec#torul& la e1pirarea termenului de @ %ile de la depunerea cererii& $a cita& +n camera de consiliu& pe repre%entantul asocia"iei& pun-ndu.i +n $edere& +n scris& s# remedieze problemele& d-ndu.i un termen care nu $a (i mai mare de o sptmn.
21 22

Pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& Partea I& nr.@<> din 12 iunie 2>>1 Ion Traian 6te(#nescu& Inter(eren"e recente +ntre le'isla"ia muncii )i le'isla"ia comercial#& +n IRe$ista rom-n# de dreptul munciiC& nr.@*2>>2& pa'.: 2@ Pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom#niei& Partea I& nr.@> din @1 ianuarie 2>>>

1@

0odul muncii la art.;!; #i ;!C, precum #i ,.!@ED;::9 re%lementeaz drepturile #i obli%a$iile patronatelor. Patronatelor repre%int#& sus"in )i ap#r# interesele mem!rilor lor +n rela"iile cu autorit#"ile pu!lice& cu sindicatele )i cu alte persoane uridice )i (i%ice& +n raport cu o!iectul )i scopul lor de acti$itate& at-t +n plan na"ional& c-t )i na"ional& potri$it propriilor statute )i +n acord cu pe$ederile le'ale. Bn $ederea reali%#rii scopului pentru care au (ost constituite& patronatele, .repre%int#& promo$ea%#& sus"in )i ap#r# intersele economice& te3nice )i uridice ale mem!rilor lor .acti$ea%# pentru deplina li!ertatea de ac"iune a patronilor +n scopul de%$olt#rii )i e(icienti%#rii acti$it#"ii acestora promo$ea%# concuren"a loial#& +n scopul asi'ur#rii de )anse e'ale (iec#ruia dintre mem!rii lor . sunt consultate de 5u$ern la ini"ierea& ela!orarea )i promo$area pro'ramelor de de%$oltare& restructurare& pri$ati%are& lic3idare etc. 7em!rii or'anelor de conducere !ene(icia%# de protec"ia le'ii +mpotri$a oric#ror (orme de dicriminare& condi"ionare& constr-n'ere sau limitarea e1ercit#rii (unc"iilor lor& su! sanc"iunea pedepselor pre$#%ute de le'e. Patrimoniu poate (i (olosit numai +n interesul acestora )i potri$it scopului pentru care au (ost constituite. Patronatele pot do!-ndi +n condi"iile le'ii& orice (el de !unuri mo!ile )i imo!ile& cu titlul 'ratuit sau oneros& necesare reali%#rii scopului pentru ncare au (ost constituite. Con(edera"iile repre%entati$e pot primi +n loca"ie& pe !a%a unei cereri moti$ate& imo!ile sau spa"ii din (ondul locati$ de stat& pe care le $or (olosii ca sedii& pl#tind c3irie calculat# potri$it dispo%iilor le'ale pri$itoare la locuin"e. Bn ceea ce pri$e)te construc"ia de sedii& con(edera"iile )i (edera"iile pot primi +n concesiune sau cu c3irie& terenuri a(late +n proprietatea pri$at# a statului sau unit#"ilor administrati$ 4teritoriale. )r%aniza$ii patronale din Romnia Bn Rom-nia e1ist# un num#r de ;? de or'ani%a"ii& (edera"ii& con(edera"ii )i uniuni patronale. Cele mai importante or'ani%a"ii la ni$el na"ional sunt, . Con(edera"ia Patronal# din industria Rom-niei( 0)/P&R)M) . Con(edera"ia Na"ional# a Patronatului Rom-n /0/PR) . Consiliul Na"ional al Bntreprinderilor 7ici )i 7i locii din Rom-niei /0/>PMMR) . Uniunea 5eneral# a Industria)ilor din Rom-nia/.<&R) . Uniunea 5eneral# a Industria)ilor din Rom-nia/.<&R 9F:!)

*tribu$iile patronatelor in domeniul raporturilor de munc: . . . . . . la ela!orarea proiectelor de acte normati$e cu rele$an"# asupra mediului de a(aceri la ne'ocierea contractelor colecti$e de munc#& la toate ni$elurile& cu e1cep"ia ne'ociererii )i semn#rii la ni$el de unitate& unde particip# an'a atorul sau repre%entan)ii luiH participarea la ne'ociere se (ace numai dac# asocia"iile patronale au caracter de repre%entati$itate +n condi"iile E.1@>*1::G& repu!licat# la +ntocmirea )i apro!area& de sine st#t#tor& a re'ulamentelor de or'ani%are )i (unc"ionare& +n aceast# situ"ie ne(iind o!li'atorie consultarea sindicatelor sau repre%entan"ilor salaria"ilor& dup# ca% la intocmirea& cu consultarea sindicatelor& a re'ulamentului de ordine interioar# patronatele& la cererea patronilor& +i pot repre%enta pe ace)tia +n ca%ul con(lictelor de munc# or'ani%a"iile patronale cele mai repre%entati$e de la ni$el na"ional +)i desemnea%# repre%entan"ii la con(erin"ele anuale ale Or'ani%a"iei Interna"ionale a 7uncii

Reprezentan$ii salaria$ilor
1?

Bn con(ormitate cu dispo%i"iile Codului muncii& repre%entan"ii sunt ale)i din r-ndul salaria"ilor +n cadrul adun#rii 'enerale a salaria"ilor& cu $otul a cel pu"in um#tate din num#rul total al salaria"ilor. *tribu$iile acestor repre%entan"i sunt pre$#%ute de E.1G<*1::: pri$ind solu"ionarea con(lictelor de munc# )i anume& n lipsa sindicatele reprezentati"e : . repre%int# salaria"ii +n con(lictele de interese . desemnea%# un ar!itru +n cadrul procedurii ar!itra ului con(lictelor de interese . or'ani%ea%# 're$ele )i +i repre%int# pe 're$i)ti Bn con(ormitate cu dispo%i"iile codului muncii& repre%entan"ii salaria"ilor sunt ale)i +n cadrul adun#rii 'enerale a salaria"ilor& cu $otul a cel pu"in um#tate din num#rul total al salaria"ilor/ art.22? alin.2 Codul muncii0. Pot fi ale#i reprezentan$i ai salaria$ilor persoanele care +ndeplinesc urm#toarele dou condi$ii: . s# (i +mplinit $-rsta de 21 aniH . s# (i lucrat la acel an'a ator cel pu"in un an (#r# +ntrerupere /art.22D& alin10 Bn ceea ce pri$e)te protec"ia repre%entan"ilor le'ea pre$ede c# Ipe toat# durata e1ercit#rii mandatului rrepre%entan"ii salaria"ilor nu pot (i concedia"i pentru moti$e care nu "in de persoana salariatului& pentru necorespundere pro(esional# sau pentru moti$e care "in de +ndeplinirea mandatului pe care l.au primitC. Durata mandatului este de ; ani cu posibilitate de reale%ere. Repre%entan"ii salaria"ilor pot s#.)i e1ercite mandatul )i +n timpul pro'ramului& ace)tia a$-nd un timp alocat de 2> de ore pe lun#& +n care sunt de're$a"i de sarcinile de ser$iciu. Bn Rom-nia repre%entan"ii salaria"ilor constituie o alternati$# la sindicate& ei put-nd s# e1iste doar +n lipsa acestora2?. Bn ceea ce pri$e)te "#rile din Uniunea 8uropean#& le'isla"ia permite mai multe posi!ilit#"i de repre%entare a salaria"ilor. Bn Fran"a este re'lementat# o repre%entare intern# a personalului care este & +n principiu o!li'atorie )i care poart# denumirea de comitet de +ntreprindere din care (ac parte )i dele'a"i ai personalului )i de o repre%entare e1tern# a personalului care este repre%entat# de sindicate. Bn 8l$e"ia& prin le'e a (ost re'lementat dreptul salaria"ilor la repre%entare 2D& iar cola!orarea dintre patroni )i dele'a"ii salaria"ilor este 'u$ernat# de principiul !unei credin"e.

0)/-R*0-., 0),+0-&( D+ M./0*

0*DR., ,+<*, /a$ional Ne'ocierea colecti$a a (ost re'lementata prin Ee'ea 1@*1::1& dupa care la D ani de aplicare a acestei le'i& a (ost adoptata o noua le'e in materie si anume Ee'ea 1@>*1::G. Ea un inter$al scurt s.a adoptata Ee'ea 1?@*1::; pentru completarea Ee'ii 1@>*1::G2G. Codul muncii consacra un titlu 4 al VII.lea / art. 2@G.2?;0 contractelor colecti$e de munca. 0*DR., ,+<*, &nterna$ional
2?

Ale1andru =iclea& Andrei Popescu& 7arioara =ic3indelean& Constantin Tu(an& O$idiu =inca& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>?& p.22G
2D 2G

RemJ KJler& Droit du tra$ail& Staemp(li 8ditions SA& 9erne& 2>>2&p.G>1.G>@ Repu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& ParteaI& nr.1<? din 1: mai 1::<

1D

Principalele re'lement#ri au (ost adoptate de Or'ani%a"ia Interna"ional# a 7uncii& ast(el, Recomandarea :1*1:D1. con$en"iile colecti$e& Con$en"ia nr. :<*1:?:. dreptul de or'ani%are )i ne'ociere colecti$#& Con$en"ia nr.1@D*1:;1. repre%entan"ii salaria"iilor Bn acela"i timp& Comunitatea 8uropean# re'lementea%# prin Directi$a :?*:D*C8. consultarea )i ne'ocierea colecti$# +n +ntreprinderile )i 'rupurile de +ntreprinderi transna"ionale& a$-nd sediul sau (iliale pe teritoriu statelor mem!rer ale Uniunii 8uropene. @. /)-&./+. )r%aniza$ia &nterna$ional a Muncii de(ine)te contractul colecti$ de munc# ca (iind un acord scris re(eritor la condi"iile de munc#& +nc3eiat# +ntre un an'a ator&un 'rup de an'a atori sau o asocia"ie de patronal#& pe de o parte& )i una sau mai multe or'ani%a"ii repre%entati$e ale salari"ilor& pe de alt# parte& repre%entan"ii salaria"ilor (iin ale)i sau mandata"i da c#tre cei pe care +i repre%int#& con(orm dispo%i"iilor din (iecare "ar#. Potri$it Codului muncii& art.2@G alin.1 )i Ee'ii nr.1@>*1::G& art.1 . 0ontractul colecti" de munca este con"entia inc7eiata in forma scrisa intre patron sau or%anizatia patronala, pe de o parte, si salariati reprezentati prin or%anizatiile sindicale ori in alt mod permis de le%e, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze pri"ind conditiile de munca, salarizarea precum si alte drepturi si obli%atii ce decur% din rapoturile de munca. Aceast# de(ini"ie este considerat# de ma oritatea autorilor ca (iind cuprin%#toare )i edi(icatoare2;. Prin patron& con(orm Ee'ii D>;*2>>2& se intele'e persoana uridica care (oloseste (orta de munca salariata. / in le'e sunt denumite si unitati0. A$and in $edere ca te1tul art. 1> din Ee'ea 1@>*1::G are un caracter dispo%iti$ si nu imperati$& re%ulta ca inc3eierea contractelor colecti$e de munca nu sunt o!li'atorii. Contractele colecti$e de munca se pot inc3eia si in ca%ul salariatilor institutiilor !u'etare / cei incadrati cu contract indi$idual de munca0& dar tinand seama de speci(icul (inantarii unitatilor pu!lice& nu se pot ne'ocia prin contractele colecti$e clau%ele re(eritoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt sta!ilite prin dispo%itii le'ale / durata concediului de odi3na& ni$elul salariului0 ?. /*-.R* 2.R&D&0* 3ub aspectul naturii sale juridice& contractul colecti$ de munca este concomitent , Act uridic !ilateral& un contract numit solemn& sinala'matic& oneros& cu prestatii succesi$e& in principiul comutati$. I%$or de drept care se incadrea%a in cate'oria de e1ceptie a normelor uridice ne'ociate. 0ontractul colecti" de munca este un iz"or de drept deoarece: Are un caracter 'eneral& deoarece nu $i%ea%a niciodata un salariat sin'ur& indi$idual determinat. 8ste permanent. se aplica de un numar nede(init de ori pe perioada $ala!ilitatii sale. 8ste o!li'atoriu Contractul colecti$ de munca are un caracter de drept pri$at dar produce e(ecte ca si normele de drept pu!lic. Bn Fran"a & con$en"ia colecti$# de munc# are un caracter dualist& deoarece repre%int#C +n acela)i timp o con$en"ie 'eneratoare de o!li'a"ii +ntre 'rupurile care o semnea%# )i o re'lementare& 'eneratoare de norme care sunt o!li'atoriiC. Respecti$a con$en"ie este considerat# principala sursa ordinii uridice socio. pro(esional#& distinct# de ordinea uridico. statal#& 'u$ern-nd cu e(ect imperati$ contractele indi$iduale de munc#& (#r# +ns# a le +ncorpora& dar oper-nd ca o le'e pentru cei c#rora li se adresea%#. Bn Italia )i 5ermania contractul colecti$ de munc# repre%int# un contract de drept pri$at& pe care +n Italia usti)ia +l cali(ic# cu termenul de I post.corporati$C/ pentru c# urmea%# dup# contractele colecti$e de munc# corporati$e re'lementate de E.GD@*1:2G0& iar +n 5ermania contra ctul colecti$ de munc# +i sunt aplica!ile principiile 'enerale din codul ci$il2<.
2;

Ion Traian 6te(#nescu& Tratat de dreptul muncii& $ol.I& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>@& p.1<GH Valer Dorneanu&53eor'3e 9#dic#& Dreptul muncii& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>2& p.2G>H Nicolae Voiculescu& Dreptul muncii.Re'lement#ri interne )i comunitare& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>@& p.1><

1G

-rsturile contractului colecti" de munc: 1. contractul colecti$ de munc# este un contract sinala%matic deoarece presupune presta"ii reciproce at-t din aprtea an'a atorului & c-t )i din partea salaria"ilor& am!ele p#r"i a$-nd drepturi )i o!li'a"ii. 2. contractul colecti$ de munc# este un contract cu titlu oneros deoarece p#r"ile reali%ea%# reciproc anumite presta"ii& o!"in-nd +n urma lor a$anta e. @. contractul colecti$ de munc# este un contract comutati" deaorece presta"iile cunt cunoscute& +nc# de la +nc3eierea contractului& iar e1ecutarea lor nu depinde de un e$eniment incert. ?. contractul colecti$ de munc# este un contract care presupune presta$ii succesi"e n timp& pe +ntrea'a durat# a e1isten"ei sale. D. contractul colecti$ de munc# este un contract numit & (iind re'lementat de le'e. G. contractul colecti$ de munc# este un contract n form scris& aceast# (orm# (iind impus# de le'e. D. R+PR+'+/-*R+* P*R-&,)R Partile contractului colecti$ de munca sunt repre%entate ast(el, a0 Patronul /persoana uridica care (oloseste (orta de munca salariata. in le'e sunt denumite si unitati0. Ea ni$el de unitate& prin or'anul de conducere al acesteia Ea ni$el de 'rup de unitati& de ramura si la ni$el national& prin asociatiile patronale le'al constituite si repre%entati$e potri$it criteriilor sta!ilite de Ee'ea 1@>*1::G !0 3alariatii Ea ni$el de unitate de catre or'ani%atiile sindicale le'al constituite& iar acolo unde nu s.a constituit un sindicat& prin repre%entantii alesi ai salariatilor. In unitatile unde nu e1ista or'ani%atii sindicale sau acestea nu indeplinesc conditiile de reprezentare pre"azute de le%e& ale'erea repre%entantilor salariatilor pentru ne'ocierea colecti$a se (ace prin $ot secret. Ea ale'erea repre%entantilor $or participa cel putin umatate plus unu din numarul total al salariatilor./ art. 1? lit.! si art. 1;.1: din Ee'ea 1@>*1::G si art. @> din Ee'ea D?*2>>@0. Ea ni$elul 'rupurilor de unitati si al ramurilor de acti$itate& prin or%anizatiile sindicale de tip federati". Ea ni$el national& de or%anizatiile sindicale de tip confederati" Ee'ea 1@>*1::G pre$ede criterii le'ale de repre%entati$itate a partilor la ne'ocierea contractului colecti$ de munca si anume , Ea ne'ocierea contractului colecti$ de munca la ni$el national& de ramura sau 'rup de unitati participa asociatiile patronale care indeplinesc anumite conditii si anume , a) ,a ni"el national , au independenta or'ani%atorica si patrimoniala repre%inta patroni ale caror unitati (unctionea%a in cel putin umatate din numarul total al udetelor& inclusi$ municipiul 9ucuresti repre%inta patroni ale caror unitati (unctionea%a in cel putin 2DL din ramurile de acti$itate repre%inta patroni ale caror unitati cuprind minimum ;L din e(ecti$ul salariatilor din economia nationala b) ,a ni"el de ramura: au independenta or'ani%atorica si patrimoniala repre%inta patroni ale caror unitati cuprind minimum 1>L din e(ecti$ul salariatilor din ramura respecti$a Ea ne'ocierea contractului colecti$ de munca la ni$el national& de ramura sau 'rup de unitati participa or%anizatiile sindicale care indeplinesc anumite conditii si anume , a) ,a ni"el national : au statut le'al de con(ederatie sindicala
2<

Ale1andru =iclea& Andrei Popescu& 7arioara =ic3indelean& Constantin Tu(an& O$idiu =inca& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>?& p.2DG

1;

au independenta or'ani%atorica si patrimoniala au in componenta structuri sindicale proprii in cel putin umatae din numarul total de udete& inclusi$ municipiul 9ucuresti au in componenta (ederatii sindicale repre%entati$e din cel putin 2DL din ramurile de acti$itate or'ani%atiile sindicale componente au cumulat un numar de mem!ri de cel putin e'al cu DL din e(ecti$ul salariatilor din economia nationala b) ,a ni"el de ramura: au statut de (ederatie sindicala au independenta or'ani%atorica si patrimoniala or'ani%atiile sindicale componente au cumulat un numar de mem!ri de cel putin e'al cu ;L din e(ecti$ul salariatilor din ramura respecti$a c) ,a ni"el de unitate: au statut le'al de or'ani%atie sindicala numarul de mem!ri ai sindicatului repre%inta cel putin 1*@ din numarul salariatilor unitatii. 7ai e1ist# o a treia condi"ie& contestat#2:& )i anume s# (ie a(iliate la o or'ani%a"ie sindical# repre%entati$# Ea ne'ocierea si inc3eierea contractelor colecti$e de munca in institutiile bu%etare& partile sunt repre%entate in (elul urmator , De catre conducatorul institutiei sau de catre loctiitorul de drept al acestuia. De catre sindicatul le'al repre%entati$ sau de catre repre%entantii alesi ai salariatilor G. 0)/3-*-*R+* R+PR+'+/-*-&(&-*-&& P*R-&,)R ,* /+<)0&+R+* 3& &/0G+&+R+* 0)/-R*0-+,)R 0),+0-&(+ D+ M./0*. Repre%entati$itatea partenerilor sociali& sta!ilita in conditiile le'ii& este $ala!ila pentru contractele colecti$e de munca inc3eiate in termen de ? ani de la data ramanerii de(initi$e a 3otararii udecatoresti de constatatre a repre%entati$itatii lor. Criteriile de repre%entati$itate se cer a (i intrunite nu numai pentru ne'ocierea si inc3eierea contractelor colecti$e de munca& ci si in anumite situatii in care normele de drept cer in mod e1pres sa e1iste repre%entati$itate le'ala. ;. /+<)0&+R+* 0),+0-&(* 3& 0*MP., D+ *P,&0*R+ * 0)/-R*0-+,)R 0),+0-&(+ D+ M./0*. Ee'al& partile nu sunt o!li'ate sa inc3eie contractul colecti$ de munca. Dar potri$it art. 2@G alin. 2 din Codul muncii si art. @ alin. 1 din Ee'ea 1@> repu!licata& este obli%atorie ne%ocierea colecti"a la ni"el de unitate, cu e1ceptia cazului in care unitatea are mai putin de ;9 de salariati. Normal ca si in unitatile cu mai putin de 21 de salariati& se poate ne'ocia contractul colecti$& daca an'a atorul si salariatii sunt de acord. In le'atura cu o!li'ati$itatea ne'ocierii colecti$e la ni$el de unitate in literatura uridica s.au conturat doua opinii di$er'ente , In prima opinie se aprecia%a ca aceasta re'lementare ar (i neoportuna deoarece& desi insasi inc3eierea contractului nu este le'al o!li'atorie& totusi in mod indirect& se (ortea%a in (apt inc3eierea unui contract colecti$. In cea de.a doua opinie se aprecia%a in mod po%iti$ o!li'atia de a ne'ocia la ni$el de unitate contractul colecti$ de munca. <. D.R*-* 0)/-R*0-.,.& 0),+0-&( D+ M./0* 3& M)M+/-., &/ 0*R+ &/-+R(&/+ /+<)0&+R+* 0),+0-&(*. Intemeiul Ee'ii 1@>*1::G& contractele colecti$e de munca se inc3eie& in toate ca%urile& pe o durata determinata. Contractul colecti$ se inc3eie pe o durata determinata care nu poate (i mai mica de 12
2:

6er!an 9eli'r#deanu& Ee'isla"ia muncii comentat#& $ol.MMV&Eumina Ee1& 1::;& p.1G;H Ion Train 6te(#nescu& op. Cit.& p. 1:;

1<

luni sau pe durata unei lucrari determinate.Deci& le'ea sta!ileste numai durata minima& putandu.se inc3eia contracte colecti$e de munca si pe o perioada mai mare de un an. Ne'ocierea colecti$a are loc in (iecare an dupa cum urmea%a , Dupa cel putin 12 luni de la data ne'ocierii precedente& neurmata de inc3eierea contractului colecti$ de munca sau de data intrarii in $i'oare a contractului colecti$ de munca& dupa ca%. Cu cel putin @> de %ile anterior e1pirarii contractelor colecti$e de munca inc3eiate pe un an. :. )=&+0-., /+<)0&+R&& 0),+0-&(+. Potri$it Ee'ii 1@>*1::G ne'ocierea colecti$a $a a$ea ca o!iect& cel putin& salariile& durata timpului de lucru& pro'ramul de lucru si conditiile de munca. Se $or ne'ocia obli%atoriu si masurile de protectie a muncii. In contractele colecti$e de munca pot (i incluse urmatoarele cate'orii de clau%e , Clau%e care pri$esc drepturi de personal in masura in care actele normati$e din domeniul le'islatiei muncii pre$ad ca acestea se sta!ilesc prin ne'ocieri colecti$e. Clau%e pri$ind acordarea unor drepturi de personal in cuantumuri superioare celor pre$a%ute de le'islatiei muncii Clau%e in le'atura cu unele drepturi de personal re(eritor la care actele normati$e in domeniul le'islatiei muncii nu contin nici un (el de re'lementari Clau%e prin care se diminuea%a anumite o!li'atii ale salariatilor& in masura in care o!li'atiile respecti$e sunt sta!ilite prin norme le'ale dispo%iti$e. Posi!ilitatea includerii tuturor acestor cate'orii de clau%e decur'e su! aspect economic& din speci(icul economiei de piata si su! aspect uridic& din principiul li!ertatii contractuale. Potri$it art. < alin. ? din Ee'ea 1@>*1::G& la inc7eierea contractului colecti" de munca, pre"ederile le%ale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal. 9:.D+34*3.R*R+* /+<)0&+R&& a0 Initiati$a ne'ocierii apartine patronului. Daca patronul nu an'a ea%a ne'ocierea& aceasta poate a$ea loc la cererea or'ani%atiei sindicale sau a repre%entantilor salariatilor& dupa ca%. In termen de 1D %ile de la data (ormularii cererii de catre acestia& patronul are o!li'atia sa con$oace partile in $ederea ne'ocierii contractului colecti$ de munca. Ea prima intrunire a partilor se sta!ilesc urmatoarele , in(ormatiile pe care patronul le $apune la dispo%itia dele'atilor sindicali sau ai salaritilor si data la care urmea%a a indeplini aceasta o!li'atie locul si calendarul reuniunilor Ee'ea nu sta!ileste numarul persoanelor& din paretea patronului si respecti$& sindicatul& (ederatiei& con(ederatiei sindicale& care participa la ne'ociere. Ast(el acest numar se sta!ileste de catre parti de comun acord. &n toate cazurile ( indiferent de ni"el), durata ne%ocierii colecti"e nu poate depasi E: de zile. Ee'ea preci%ea%a ca neindeplinirea o!li'atiei de a ne'ocia de catre patro constituie contra$entie si se sanctionea%a cu amenda. Daca patronul ne'ocia%a& dar re(u%a totusi sa inc3eie un contract colecti$ de munca sau& (ara a re(u%a& si s.a depasit termenul de G> de %ile si partile nu au 3otarat sa prelun'easca e(ectele contractului anterior& nu se $a mai aplica amenda contra$entionala !0Ee'ea 1@>*1::G sta!ileste ca la ne'ocierea clau%elor si la inc3eierea contractelor colecti$e& partile sunt e'ale si li!ere. c0 Potri$it principiului !unei credinte i se impune an'a atorului ca pe durata le'ala a ne'ocierii colecti$e& sa nu se ia masuri care sa a(ecte%e intre'ul colecti$ de salariati&

0)/3-*-*R+* R+PR+'+/-*-&(&-?5&& P?R5&,)R

1:

Bndeplinirea condi"iilor de repre%entati$itate pentru (edera"ii )i con(edera"ii& precum )i pentru asocia"iile patronale se constat# de c#tre Tri!unalul municipiului 9ucure)ti& la cererea acestora / la ni$el de ramur# )i na"ional0. Repre%entati$itatea sindicatelor la ni$el de unitate se sta!ile)te prin 3ot#r-rea udec#toriei. Repre%entati$itatea partenerilor sociali este $ala!il# pentru orice contracte colecti$e de munc# +nc3eiate +n termen de ? ani de la data r#m-nerii de(initi$e a 3ot#r-rii udec#tore)ti de constatare a repre%entati$it#"ii lor. Fot#r-rile udec#tore)ti r#mase de(initi$e se comunic# 7inisterului 7uncii& Solidarit#"ii Sociale )i Familiei& care "in e$iden"a acestora. >/0G+&+R+*, 4)RM* H& >/R+<&3-R*R+* 0)/-R*0-+,)R 0),+0-&(+ D+ M./0? Ea (iecare ni$el pre$#%ut de le'e / na"ional& de ramur# )i unitate0 se +nc3eie un sin'ur contract colecti$ de munc# Contractul colecti$ de munc# se +nc3eie su! (orm# scris#& se semnea%# de c#tre p#r"i& se depune )i se +nre'istrea%# la direc"ia de munc# )i solidaritate social# ude"ean# sau a municipiului 9ucure)tiH CC7 se aplic# )i +)i produc e(ectele de la data +nre'istr#rii lorH CC7 nu $or (i +nre'istrate& dac#, Sunt +nc3eiate (#r# s# se (i preci%at unit#"ile +n care se aplic# clau%e ne'ociate P#r"ile nu (ac do$ada +ndeplinirii cerin"elor le'ale de repre%entati$itate CC7 +nc3eiate la ni$el na"ional )i de ramur# se public n Monitorul )ficial n termen de !: de zile de la nre%istrarea lor, cu toate acestea data intrrii n "i%oare este cea de la momentul nre%istrrii!: la Ministerul Muncii, 3olidarit$ii 3ociale #i 4amiliei. 0)/5&/.-., H& +4+0-+,+ 0)/-R*0-.,.& 0),+0-&( D+ M./0? Clau%ele cuprinse +n CC7 cu +nc#lcarea pre$ederilor le'ale sunt lo$ite de nulitatea a!solut#. Nulitatea a!solut# inter$ine dac# s.au stipulat clau%e contrare ordinii pu!lice sau prin care se sta!ilesc drepturi in(erioare (a"# de normele le'ale )i (a"# CC7 la ni$el superior& ori dac# s.au inserat clau%e prin care se dep#)e)te ma1imul le'al admis al o!li'a"iilor pentru salaria"i. Drepturile salaria"ilor cuprinse +n CC7 tre!uie s# (ie superioare sau cel pu"in e'ale cu cele cuprinse +n le'isla"ia muncii. 0lauzele 00M produc efecte astfel: Pentru to"i salaria"ii an'a atorului Pentru to"i salaria"ii +ncadra"i la an'a atori care (ac parte din 'rupul de an'a atori pentru care s.a +nc3eiat CC7 la acest ni$el. Pentru to"i salaria"ii +ncadra"i la to"i an'a atorii din ramura respecti$a M)D&4&0*R+* 00M Clau%ele CC7 pot (i modi(icate & +n (orm# scris# pe parcursul e1ecut#rii lui& cu respectarea condi"iilor le'ale sau ori de c-te ori p#r"ile con$in asupra acestui lucru. 7odi(ic#rile aduse CC7 &se comunic# +n scris or'anului la care se p#strea%# respecti$ul contract )i de$in aplica!ile de la data +nre'istr#rii sau la o data ulterioar#.

3.3P+/D*R+* 00M Suspendarea CC7 repre%int# +ncetarea temporar# a e1ecut#rii o!li'a"iilor sta!ilite prin contract& ele urm-nd a (i reluate dup# trecerea unei anumite durate. Suspendarea are loc , Pe durata 're$ei Prin acordul de $oin"# al p#r"ilor Bn ca% de (or"# ma or#& cum ar (i& situa"ia +ntreruperii acti$it#"ii pe durata aliment#rii cu ener'ie& materii prime& etc.
@>

Ale1andru At3anasiu& Ee'ea nr.1@>*1::G pri$ind contractul colecti$ de munc#& +n I DreptulC& nr.@*1::;

2>

>/0+-*R+* 00M Ea +mplinirea termenului Ea terminarea lucr#rii pentru care a (ost +nc3eiat& dac# p#r"ile nu con$in la prelun'irea acestuia Ea data (alimentului sau di%ol$#rii unit#"ii Prin acordul p#r"ilor CC7 poate +nceta )i ca%ul reor'ani%#rii persoanei uridice +n raport cu modalitatea +n care are loc reor'ani%area respecti$# Bncetarea se comunic# +n termen de D %ile or'anelor la care a (ost depus pentru +nre'istrare Bn ca%ul trans(erului total sau partial al dreptului de proprietate asupra unei societ#"i comerciale& noul proprietar preia )i drepturile )i o!li'a"iile cuprinse +n CC7 deoarece drepturile )i o!li'a"iile salaria"ilor nu pot (i modi(icate pe +ntrea'a durat# a contractului a(lat +n $i'oare la data cesiunii

0)/-R*0-., &/D&(&D.*, D+ M./0? 9. /o$iune

Contractul indi$idual de munc# este re'lementat +n Codul muncii& precum )i +n Contractul colecti$ de munc# unic la ni$el na"ional.@1 Contractul indi$idual de munc# poate (i de(init ca (iind +n"ele'erea +nc3eiat# +n scris& prin care o parte. salariatul. se o!li'# la prestarea& cu continuitate& +n timp& a unei munci +n (olosul )i su! autoritatea celeilalte p#r"i. an'a atorul. iar acesta +i asi'ur#& la r-ndul s#u& plata salariului )i condi"ii adec$ate de munc#. ;. +lementele contractului indi"idual de munc Prestarea muncii. nu e1iast# un contract indi$idual de munc# (#r# prestarea unei acti$it#"i +n cursul unei perioade de timp& +ntr.un num#r de ore pe %i& con(orm pro'ramului de lucru sta!ilit de an'a ator )i anume de cel pu"in 2 ore pe %i& respecti$ 1> ore pe s#pt#m-n# /art. 1>1 Codul muncii0. Salariul. Contractul indi$idual de munc# este un contract cu titlu oneros )i de aceea palata salariului constituie un element necesar al s#u. Su!ordonarea salariatului (a"# de an'a ator. +ntre cele dou# p#r"i ale contractului indi$idual de munc# e1ist# o rela"ie de su!ordonare& caracteri%at# prin prestarea muncii su! autoritatea an'a atorului& care are puterea de a da ordine )i directi$e salariatului& de a controla +ndeplinirea sarcinilor de ser$iciu )i de a sanc"iona a!aterile de la disciplina muncii.@2 !. -rsturile contractului indi"idual de munc: este guvernat de principiul liberalitii de voin; este un contract numit; are dou pri: salariatul i anga!atorul; obligaia caracteristic a salariatului de a "ace are caracter bilateral este un contract cu titlu oneros; are un caracter cumulativ; se #nc$eie intuitu personae; este un contract cu e%ecutare succesiv; nu poate "i a"ectat de o condiie suspensiv& nici de o condiie re'olutorie(
@1 @2

Pu!licat +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& partea a V.a& nr. 2& din 2? (e!ruarie 2>>@ A. =iclea& 2>>?& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& pa'. @@2

21

)re caracter consensual; Pe parcursul e%ecutrii contractului& salariatul a"lat sub autoritatea anga!atorului& i se subordonea' acestuia( C. >nc7eierea contractului indi"idual de munc Bnc3eierea contractului indi$idula de munc# repre%int# acea opera"iune uridic#& consecin"# a ne'ocierii indi$iduale& ce presupune reali%area acordului de $oin"# a celor dou# p#r"i, salariat )i an'a ator.@@ 0apacitatea juridic a persoanei fizice care se ncadreaz n munc Bn temeiul art. D din decretul nr. @1*1:D? pri$ind persoanele (i%ice )i uridice& prin capacitatea uridic# a (ersoanei (i%ice se +n"ele'e aptitudinea persoanei de a do!-ndi drepturi )i o!li'a"ii de a.)i e1ercita drepturile )i de a.si asuma o!li'a"iile. Capacitatea uridic# este alc#tuit# din capacitatea de (olosin"# )i capacitatea de e1erci"iu& cele dou# laturi ale capacit#"ii (iind indisolu!il le'ate +ntre ele. Capacitatea uridic# +n dreptul muncii +ncepe la $-rsta le'al# pentru a +nc3eia un contract de munc#& at-t +n pri$in"a dreptului de munc#& c-t )i +n pri$in"a e1erci"iului acestui drept. Datorit# speci(icului pe care.l repre%int#& capacitatea uridic# +n dreptul muncii poate (i pri$it# ca unic#& disocierea ei +n capacitatea de (olosin"# )i capacitatea de e1erci"iu& nu pre%int# interes.@? Persoana (i%ic# do!-nde)te capacitatea deplin# de a +nc3eia un contract de munc# la +mplinirea $-rstei de 1G ani@D& spre deose!ire de dreptul comun unde capacitatea deplin# de e1erci"iu se do!-nde)te la $-rsta de 1< ani. Bncep-nd cu $-rsta de 1D ani )i p-n# la 1G ani& le'ea recunoa)te persoanei o capacitate !iolo'ic# de munc# par"ial#& ceea ce determin# recunoa)terea capacit#"ii restr-nse de a se +ncadra +n munc#. Bncadrarea tinerilor su! 1G ani se poate (ace nu%mai cu apro!area p#rin"ilor sau ai repre%entan"ilor le'ali& pentru acti$it#"i potri$ite cu de%$ultarea lor (i%ic#& aptitudinile )i cuno)tin"ele sale& dac# ast(el nu +i sunt periclitate s#n#tatea& de%$oltarea )i pre'#tirea pro(esional#.@G Ea +nc3eierea contractului& p#rin"ii $or semna al#turi de copii& lipsa acordului $a atra'e nulitatea a!solut#. Acordul $a (i retras& dac# de%$oltarea minorului este periclitat#& ca% +n care contractul de munc# +ncetea%#. Nu pot +nc3eia acest contract de munc# minorii +n $-rst# de p-n# la 1D ani )i nici persoanele puse su! interdic"ie din cau%a aliena"iei sau de!ilit#"ii mintale& +ntrc-t acestea nu dispun de capacitate de e1erci"iu )i le lipse)te deci discern#m-ntul.. +n plus& copii de p-n# la 1D ani nu au capacitate !iolo'ic# de munc#.@; Incompati!ilit#"i.sunt acele limit#ri sau restr-n'eri ale capacit#"ii uridice& re'lementate +n mod e1pres de le'e +n scopul ocrotirii persoanei sau al ap#r#rii unor interese 'enerale ale societ#"ii. Codul muncii nu re'elementea%# de sine st#t#tor situa"ii de incompati!ilitate. De o!icei ele se re'#sesc +n di(erite alte acte normati$e, unele apar"in le'isla"iei muncii& altele le'isla"iei administrati$e& comerciale sau c3iar penale.@< 81amenul medical.calitatea de su!iect +ntr.un raport de munc#& +n cadul c#ruia persoana (i%ic# se o!li'# s# des(#)oare o anumit# acti$itate +n (olosul celeilalte p#r"i& implic# nu numai capacitatea uridic#& ci )i aptitudinea de a munci +n sens !iolo'ic sau& cu alte cu$inte capacitatea de munc#.@: Con(orm art. 2; din codul muncii o Ipersoan# poate (i an'a at# +n munc# numai +n !a%a unui certi(icat medical care constat# (aptul c# cel +n cau%# este apt pentru prestarea acelei munciC. Art. @1 din Contractul colecti$ de munc# la ni$el na"ional s.a pre$#%ut c# patronul $a or'ani%a la an'a are& )i ulterior& o dat# pe an& e1aminarea medical# a salaria"ilor& +n scopul de a constata dac# sunt ap"i pentru des(#)urarea acti$it#"ii +n posturile ce ar urma s# le ocupe sau pe care le ocup#& precum )i pentru pre$enirea +m!oln#$irilor pro(esionale.
@@ @?

A. =iclea& 2>>?& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& pa'. @@; Sanda 53impu& A. =iclea& 2>>1& Dreptul muncii& 8di"ia a II.a& 8ditura All 9ecN& 9ucure)ti& pa'. 1GD @D art. 1@ alin.1 Codul muncii @G art. 1@ alin.2 Codul muncii @; A. =iclea& 2>>?& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& pa'. @?> @< Ion Traian 6te(#nescu& 2>>@& Tratat de dreptul muncii& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti @: A. =iclea& 2>>?& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& pa'. @?;

22

0apacitatea juridic a an%ajatorului A. *n%ajatorul persoan juridic. poate +nc3eia contracte indi$iduale de munc#& din momentul do!-ndirii personalit#"ii uridice. Bn principiu acesta do!-nde)te capacitate de a +nc3eia un contract de munc# +n momentul +n(iin"#rii sale le'ale& respecti$ +n momentul do!-ndirii personalit#"ii uridice. Capacitatea de e1erci"iu a persoanei uridice const# +n aptitudinea su!iectului colecti$ de drept de a do!-ndi )i e1ercita drepturi )i de a.)i asuma )i +ndeplini o!li'a"iile& prin +nc3eierea de acte uridice& de c#tre or'anele sale de conducere. Persoana uridic# este repre%entat# de c#tre or'anele sale de conducere& la +nc3eierea de acte uridiceH repre%entarea sa le'al# este nu numai su(icient# dar )i o!li'atorie. Persoane uridice care pot +nc3eia contract indi$idual de munc# +n calitate de an'a ator, .Societatea comercial# constituit# c(. E'. @1*1:::> .Re'ia autonom# .Societatea !ancar# .Societatea a'ricol#& constituit# c(. E'. @G*1::1 .Unitatea sau societatea de asi'ur#ri .Asocia"ia sau (unda"ia constituit# c(. Ord. 2G*2>>> Pentru toate persoanele uridice este $ala!il# re'ula potri$it c#reia contractele indi$iduale de munc# se +nc3eie +n numele lor de c#tre conduc#torul unit#"ii& sau prin e1cep"ie de c#tre or'anul colecti$ de conducere. . *n%ajatorul persoan fizic Codul muncii de aplic# )i an'a atorilor persoane (i%ice /art. 2& lit. (. Sin'ura condi"ie impus# de le'e acestora pentru a +nc3eia contracte indi$iduale de munc# este de a a$ea capacitate de e1erci"iu deplin#. C(. art. 1? alin @ C. 7uncii Ipersoana (i%ic# poate +nc3eia contracte indi$iduale de munc#& +n calitate de an'a ator& din momentul do!-ndirii capacit#"ii de e1erci"iuC. Contractul indi$idual de munc# presupune dep#)irea s(erei actelor de administrare& (iind un act de dispo%i"ie /+n special prin plata salariului0& minorul +ntre 1? )i 1< ani& teoretic cel pu"in& +l poate +nc3eia& ca persoan# pentru cel care se preste%# munca& numai cu +ncu$iin"area ocrotitorului le'al )i al autori"#"ii tutelare/du!l# +ncu$iin"are0.?> Ee'ea nr. D>;*2>>2 pri$ind or'ani%area )i des(#)urarea unor acti$it#"i economice& de c#tre peroane ?1 (i%ice & a!ordea%# pro!lema restr-n'erii capacit#"ii persoanei (i%ice de a a$ea calitatea de an'a ator. Con(orm art. @ alin @ din aceast# le'e Ipersoanele (i%ice care des(#)oar# acti$it#"i economice +n mod independent )i asocia"iile (amiliare autori%ate +n condi"iile pre%entei le'i nu pot an'a a persoane cu contract indi$idual de munc# pentru des(#)urarea acti$it#"ilor autori%ate.C @. 0onsim$mntul pr$ilor la nc7eierea contractului indi"idual de munc Fiind un act uridic !ilateral )i consensual& contractul indi$idual de munc# se +nc3eie prin consim"#m-ntul p#r"ilor. 8ste o cerin"# pre$#%ut# e1pres de art. 1G ali. 1 din Codul muncii. Prin consim"#m-nt se +n"ele'e acea condi"ie esen"ial#& de (ond )i 'eneral# a actului uridic ci$il& care const# +n 3ot#r-rea de a +nc3eia un act uridic ci$il& mani(estat# +n e1terior. Acordul p#r"ilor tre!uie s# se con(orme%e normelor de drept comun speci(ice acestei materii )i anume& pentru a (i $ala!il consim"#m-ntul tre!uie s# +ndeplineasc# urm#toarele condi"ii, S# (ie e1primat +n deplin# cuno)tiin"# de cau%# S# e1prime inten"ia de a produce e(ecte uridice S# (ie e1teriori%at S# nu (ie alterat de $icii de consim"#m-nt?2 E. 0auza #i obiectul contractului indi"idual de munc
?>

A. =iclea& 2>>?& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& pa'. @D? Pu!licat# +n 7onitorul o(icial al Rom-niei & partea I& nr. D<2 din G au'ust 2>>2 ?2 P. Tru)ca& Drept ci$il& 8ditura Uni$ersul uridic& 9ucure)ti& 2>>?
?1

2@

Cau'a const# +n scopul urm#rit de (iecare parte prin +nc3eierea contractului indi$idual de munc#. Cau%a constituie moti$a"ia care determin# asumarea o!li'a"iei& ea nu se con(und# nici cu consim"#m-ntul )i nici cu o!iectul actului uridic& ceea ce e$iden"ia%# caracterul s#u de element independent& de sine st#t#tor. Art. 1D Codul muncii sta!ile)te e1pres& c# este inter%is#& su! sanc"iunea nulit#"ii a!solute& +nc3eierea unui contract de munc# +n scopul prest#rii unei munci sau a unei acti$it#"i ilicite sau imorale. Obiectul* (iind un contract sinala'matic& are ca o!iect presta"iile reciproce ale p#r"ilor, prestarea muncii de c#tre salariat& )i salari%area acestuia de c#tre an'a ator. Pentru $ala!ilitatea contractului o!iectul tre!uie s# (ie determinat& licit )i moral. Prestarea muncii de c#tre salariat& ca o!iect al contractului& tre!uie s# (ie posi!il de e1ecutat +n condi"ii licite. Un contract de munc# cu un o!iect ilicit $a (i lo$it de nulitate a!solut# )i nu $a putea produce nici un e(ect. Salari%area muncii de c#tre an'a ator este al doilea element al contractului indi$idual de munc#. Salariul este remunera"ia +n !ani a muncii prestate& +n !a%a contractului indi$idual de munc#& ec3i$alentul muncii prestate de c#tre acesta. Contractul de munc# (iind un contract cu titlu oneros& (iecare parte urm#re)te s# o!"in# un (olos& o contrapresta"ie +n sc3im!ul o!li'a"iei ce )i.o asum#. A. Repartizarea n munc, a"izul prealabil #i an%ajamentul scris de pstrare a secretului de stat sau de ser"iciu Dispozi$ia de repartizare n munc 81ist# situa"ii c-nd +nc3eierea contractului indi$idual de munc# este consecin"a a unei reparti%#ri +n munc#. Reparti%area repre%int# un act administrati$ indi$idual& emis de or'anele competente +n acest sens/ a'en"iile pentru ocuparea (or"ei de munc#0. 7ai multe acte normati$e pre$#d reparti%area& cu consecin"e di(erite pentru cele dou# p#r"i )i pentru +nc3eierea contractului indi$idual de munc#,?@le'ea nr. ;G*2>>2 pri$ind sistemul asi'urator pentru )oma )i stimularea ocup#rii (or"ei de munc#??& le'ea nr. ?1G*2>>1 pri$iond $enitul munim 'arantat?D& Ordonan"a de ur'en"# a 'u$ernului nr. 1>2*1::: pri$ind protec"ia special# )i +ncadrarea +n munc# a persoanelor cu 3andicap?G etc. Re'imul uridic al reparti%#rii este di(erit +n (unc"ie de cate'oria de an'a atori, . pentru unit#"ile !u'etare& precum )i pentru aparaOtul de specialitate al or'anelor le'islati$e& e1ecuti$e & udec#tore)ti este o!li'atorie& reparti%area& numai dac# cel +n cau%# a reu)it la concursH . pentru celelalte unit#"i& reparti"ia nu creea%# nici o o!li'a"ie& dec-t dac# este +nc3eiat o con$en"ie +n scopul asi'ur#rii (or"ei de munc#H Bn le'isla"ia +n $i'oare e1ist# )i situa"ii de e1cep"ie +n care dispo%i"ia de reparti%are +n munc# are caracter o!li'atoriu, Prin Fot#r+rea 5u$ernului nr. G1<*1::; pri$ind modul de e1ecutare a ser$iciului militar alternati$ s. a sta!ilit c# actul indi$idual de reparti%are +n munc# a cet#"enilor rom+ni ap"i pentru ser$iciul militar& care din moti$e reli'ioase re(u%# s# +ndeplineasc# ser$iciul militar su! arme& are caracter o!li'atoriu pentru persoanele +n cau%# )i pentru an'a ator. Con(orm Ordinul ministrului muncii )i solidarit#"ii sociale nr. <D*2>>2 pri$ind apro!area Procedurii de primire )i solu"ionare a cererilor de locuri de munc# sau a indemni%a"iei de )oma & dispo%i"iile de reparti%are +n munc# eli!erate ca urmare a o(ertei an'a atorului au caracter o!li'atoriu pentru an'a atorul +n cau%#. Reparti%area +n munc#.act administrati$. nu a(ectea%# caracterul consensual al contractului indi$idual de munc#. Dispo%i"ia de reparti%area nu constituie niciodat# i%$or al raportului uridic de munc#.

?@ ??

A. =iclea& 2>>?& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& pa'. @G> pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& partea I& nr. 1>@ din G (e!ruarie 2>>2& modi(icat ulterior ?D pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& partea I& nr. ?>1 din 2> iulie 2>>1 ?G pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& partea I& nr. @1> din @> iulie 1:::& modi(icat ulterior prin le'ea nr. D1:*2>>2

2?

*"izul e1ist# anumite situa"ii& re'lementate de le'ile speciale& +n care contractul indi$idual de munc#& se +nc3eie cu pre%entarea preala!il# a unui a$i% con(orm/o!li'atoriu0 ori consultati$ al unui or'an. Bn ca%ul neindeplinirii acestei condi"ii preala!ile +nc3eierii contractului& este atras# nulitatea a!solut#& dar remedia!il#& a +ncadr#rii respecti$e. B. 0ondi$iile de studiu #i "ec7ime n munc Condiiile de studiu . pentru +ncadrarea )i promo$area +n orice (unc"ie sau post este necesar# +ndeplinirea unor condi"ii de studiu /de pre'#tire +n ca%ul muncitorilor0.?; Ee'ea pre$ede pentru +ncadrarea +n anumite (unc"ii un anumit ni$el al studiilor. o!li'atoriu )i pentru an'a atorii din domeniul pri$at. Bncadrarea )i promo$area +n raport de +ndeplinirea condi"iilor de studii este +n concordan"# cu necesitatea des(#)ur#rii unei acti$it#"i e(iciente )i renta!ile +n orice unitate& indi(erent de natura ei& cu stimularea )i recompensarea personalului +n raport de ni$elul )i calitatea pre'#tirii pro(esioanle. Condiiile de vec$ime #n munc* pentru +ncadrarea +n anumite (unc"ii sau posturi se cere& o anumit# $ec3ime +n munc#& mai precis +n specialitatea pe care o presupun acele (unc"ii sau posturi.?< Art. 1G alin @ din Codul muncii pre$edeC munca prestat# +n temeiul unui contract indi$idual de munc# con(er# salariatului $ec3ime +n munc#C. Vec3imea +n specialitate constituie perioada +n care o persoan# a lucrat +n acti$it#"i corespun%#toare (unc"iei /meseriei0 +n care urmea%# s# (ie +ncadrat# sau promo$at#& de (ap ea (iind $ec3ime +n meserie /pentru muncitori0 sau +n (unc"ie /pentru celelalte cate'orii de personal0. Variante ale $ec3imii +n specialitate sunt de pild#& $ec3imea +n specialitate uridic# )i $ec3imea la catedr#. Bn sectorul pu!lic actele normati$e pre$ad de re'ula conditi de $ec3ime atit la +ncadrarea +n munca cit si la a$ansare Pentru muncitorii cali(icati si cei asimilati lor conditiile de $ec3ime sunt sta!lite pentru sectorul pu!lic prin Normati$ul operational apro!at e 7inisterul 7uncii Si Solidaritatii Sociale 3ta%iul Sta'iul este o perioad# determinat# de timp& pre$#%ut# e1pres de re'lement#rile le'ale& a$-nd ca scop principal per(ec"ionarea pre'#tirii pro(esionale& +n procesul muncii& a a!sol$en"ilor unor specialit#"i din +n$#"#m-ntul superior.?: a0 Re'lement#ri le'ale speciale consacr# sta'iul +n cadrul pro(esiunilor uridice li!erale& a$+nd o durat#& ca re'ul#& de doi ani. !0 Bn ca%ul medicilor& stomatolo'ilor )i (armaci)tilor& sta'iul este de un an Sta'iul este re'lementat prin Ee'ea nr. :2*1::2 )i cu pri$ire la ma'istra"i& cu o durat# de 2 ani& +n dou# perioade, prima de G luni& a doua de 1< luni. Cu e1cep"ie& sta'iul este pre$#%ut )i pentru anumi"i salaria"i c#rora nu li se cere drept condi"ie de studii a!sol$irea +n$#"#m+ntului superior. Ea s(+r)itul perioadei de sta'iu se sus"ine un e1amen de $eri(icare a cuno)tiin"elor pro(esionale. Sta'iul nu tre!uie con(undat cu perioada de pro!# de @.G luni re'lementat# de art. @1 alin. ? din Codul muncii +n ca%ul a!sol$en"ilor de +n$#"#m+nt la de!utul lor pro(esional. F. (erificarea pre%tirii #i a aptitudinilor profesionale Codul muncii cuprinde dispo%i"ia de principiu potri$it c#reia Icontractul indi$idual de munc# se +nc3eie dup# $eri(icarea preala!il# a aptitudinilor pro(esionale )i personale ale persoanei care solicit# an'a areaC /art.2: alin.10.

?; ?<

Ion Traian 6te(#nescu& Condi"ii de studiu )i $eri(icarea lor& +n IRaporturi de munc#C nr. D*1::;& A. =iclea& 2>>?& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& pa'. @G< ?: A. =iclea& 2>>?& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& pa'. @G:

pa'. ?;.D>

2D

Bn sectorul pu!lic natura )i ni$elul studiilor sunt prescrise le'al +n raport cu specialitatea& comple1itatea& atri!u"iile )i r#spunderile meseriei sau ocupa"iei care urmea%# a (i +ndeplinite de o anumit# persoan#. Pentru salaria"ii din +n$#"#m-nt condi"iile de studii pe trepte de +n$#"#m-nt )i 'rade didactice sunt sta!ilite prin Statul personalului didactic. An'a atorii din sectorul pri$at tre!uie s# respecte condi"iile minime de studii pre$#%ute prin acte normati$e. 7odalit#"ile in Care se reali%ea%a $eri(icarea pre$a%uta de alin.1 art.2:&sunt sta!ilite de contractul colecti$ de munca&de statutul de personal si de re'ulamentul intern in masura in care le'ea nu dispune alt(el. 0oncursul Constituie modalitatea principal# de $eri(icare a aptitudinilor pro(esionale )i personale ale $iitorilor salaria"i& at-t din sectorul pu!liuc c-t )i din sectorul pri$at. Ea concurs se pot +nscrie mai mul"i candida"i pe un loc. Art. @> alin. ? din Codul muncii pre$ede Icondi"iile de or'ani%are )i modul de des(#"urare a concursului*e1amenului se sta!ilesc prin 3ot#r-re de 5u$ern. C Ea concursul pentru ocuparea unui post $acant& pot participa persoane din unitate sau din a(ara unit#"ii. Persoana +nscris# la concurs tre!uie s# +ndeplineasc# cumulati$ urm#toarele condi"ii, .s# (ie cet#"ean rom-nH .s# nu (i su(erit $reo condamnare pentru (aptele ce ar (ace.o incompati!il# cu (unc"ia pentru care candidea%#H .s# pre%inte o recomandare de la ultimul loc de munc# sau de la unitatea de +n$#"#m-nt pentru a!sol$en"ii care se an'a ea%# pentru p#rima dat#.Prin aceast# recomandare se (ace caracteri%area pro(ilului pro(esional )i moral al persoaneiH .s# pre%inte un curriculum $itae din care s# re%ulte acti$itatea des(#)urat#. Din comisia de e1aminare (ac parte +n mod o!li'atoriu& )e(ul compartimentului +n care urmea%# s# se (ac# an'a area& conduc#torul ierar3ic al acestuia )i dac# este ca%ul speciali)ti din +n$#"#m-ntul superior se specialitate. Posturile $acante se scot la concurs +n (unc"ie de necesit#"ile unit#"ilor !u'etare& (#c-ndu.se pu!licarea necesar# +ntr.un %iar central& local sau prin a(i)area acestora la sediul unit#"ii respecti$e cu cel pu"in 1D %ile +nainte de data sus"inerii concursului. Tematica de concurs se +ntocme)te de or'anele de specialitate din (iecare minister& or'an central sau pre(ectur# +n condi"iile sta!ilite de ministru& conduc#torul or'anului central sau de pre(ect. Persoana care a o!"inut cea mai mare not# la e1amen $a (i declarat# c-)ti'#toare. Candida"ii reu)i"i la concurs tre!uie s# se pre%inte la post +n termen de 1D %ile calendaristice& de la data lu#rii la cuno)tiin"# a re%ultatului concursului. Bn ca% contrar& postul $a (i declarat $acant )i $a (i ocupat de urm#toarea persoan# a(lat# de list#. Perioada de proba Codul muncii +n art. @1 de(ine)te perioada de pro!# ca (iind modalitatea de $eri(icare a aptitudinilor salariatului& (acultati$# sau o!li'atorie& dup# ca%. Perioada de pro!a este utila am!elor parti deoarece .An'a atorul +l $eri(ic# de re'ul# suplimentar pe salariat .Salariatul $eri(ic# masura +n care (unc"ia *postul corespunde pre'#tirii )i aptitudinilor sale 8ste o!li'atorie )i e1clusi$# $eri(icarea aptitudinilor pro(esionale la +ncadrarea persoanelor cu 3andicap prin modalitatea perioadei de pro!# /art. @1 alin. 20. Bn ca%ul acestor persoane este e1clus e1amenul sau concursul. Art. @1 alin. @ )i ? preci%ea%# c# este o!li'atorie perioada de pro!# +n ca%ul a!sol$en"ilor +nstitu"iilor de +n$#"#m-nt superior& la de!utul lor +n pro(esie. Ee'ea pre$ede o durat# ma1im# a perioadei de pro!# sau anumite limite ale acesteia.

2G

Durata e(ecti$# se sta!ile)te de c#tre an'a ator. Pentru a pree$eni a!u%urile din partea acestuia& Codul muncii sta!ile)te unele re'uli pri$ind utili%area perioadei de pro!# /$e%i art. @2 alin 1&2&@& coro!orat cu art. 1; alin ?& art. @@0. Se ridic# +ntre!area ce se +nt-mpl# dup# e1pirarea perioadei de pro!#P Bn acest sens e1ist# dou# solu"iiD> , .prima& dac# an'a atorul consider# c# salariatul respecti$ a corespuns postului +n care a (ost +ncadrat& raportul uridic de munc# se men"ine (#r# nici o alt# (ormalitateH .a doua& dimpotri$# dac# an'a atorul se declar# nemultumit de presta"ia salariatului& are posi!ilitatea de adispune concedierea& +n temeiul art. G1 lit. d din Codul muncii. pentru necorespun dere pro(esional#. dar (#r# prea$i% a)a cum sta!ie)te art. ;@ din Cod. 9:. Durata contractului indi"idual de munc 9. 0ontractul indi"idual de munc pe perioad nedeterminat Codul muncii actual con"ine re'ula /art. ;> din Codul muncii anterior0& potri$it c#reia contractul indi$idual de munc# se +nc3eie pe durat# nedeterminat# )i doar ca e1cep"ie se poate +nc3eia se poate +nc3eia pe durat# determinat#& +n condi"iile e1pres pre$#%ute de le'e. /art. 12 Codul muncii0. ;. 0ontractul indi"idual de munc pe perioad nedeterminat Con(orm art. 12 alin 2 din Codul muncii contractul indi$idual de munc# pe perioad# determinat# se poate +nc3eia numai +n anumite condi"ii, Art. <1 enumer# ca%urile +n care este permis# durata determinat# a contractului , . Bnlocuirea unui salariat +n ca%ul suspend#rii contractuluio s#u de munc#& cu e1cep"ia situa"iei +n care acel salariat particip# la 're$#H . Cre)terea temporar# a acti$it#"ii unit#"iiH . Des(#)urarea unor acti$it#"i cu caracter se%onierH . Bn situa"ia +n care este +nc3eiat +n temeiul unor dispo%i"ii le'ale emise cu scopul de a (a$ori%a temporar anumite cate'orii de persoane (#r# loc de munc#& . Bn alte ca%uri pre$#%ute e1pres de le'i speciale.D1 99.0ontinutul contractului indi"idual de munca 99.9 /otiune Prin con"inut al contractului indi$idual de munc# se +n"ele'. ca )i +n ca%ul oric#rui alt contract. drepturile )i o!li'a"iile p#r"ilor consacrate& de re'ul#& +n clau%e contractuale. Bn con"inutul contractului indi$idual de munc# tre!uie s# intre elementele cu caracter 'eneral& pre$#%ute de art.1; din Codul muncii& precum )i& dup# ca%& cele de la art. 1>2. 99.;.+numerea drepturilor #i a obli%a$iilor par$ilor contractului indi"idual de munca 0onform art. !F alin 9 din 0odul muncii salariatul are urmtoarele drepturi: .dreptul la salari%are pentru munca depus# .dreptul la repaus %ilnic )i s#pt#m-nal .dreptul la concediu de odi3n# .dreptul la e'alitate de )anse )i de tratament .dreptul la demnitate +n munc# .dreptul la s#n#tate )i securitate +n munc# .dreptul la acces la (ormare pro(esional# .dreptul la in(ormare )i consultare etc 0onform art. !F alin ; salariatului i re"in urmtoarele obli%a$ii: .o!li'atia de a reali%a norma de munc# .o!li'atia de a respecta disciplina muncii .o!li'atia de a respecta pre$ederile cuprinse +n re'ulament
D> D1

Ion Traian 6te(#nescu& 2>>@& -ratat de dreptul muncii& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& pa'. @G1 Ion Traian 6te(#nescu& 2>>@& -ratat de dreptul muncii& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& pa'. @<>

2;

.o!li'atia de (idelitate (a"# de an'a ator +n e1ecutarea atri!u"iilor de ser$iciu .o!li'atia de a respecta m#surile de securitate. 0onform art. C: an%ajatorul are urmtoarele drepturi: .s# sta!ileasc# or'ani%area )i (unc"ionarea muncii .s# dea dispo%i"ii cu caracter o!li'atoriu pentru salariat .s# e1ercite controlul asupra modului de +ndeplinire a sarcinilor de ser$iciu .s# e1ercite s#$-r)irea a!aterilor disciplinare )i s# aplice sanc"iunile disciplinare. 0onform art. C: an%ajatorul are urmtoarele obli%a$ii: .s# in(orme%e salaria"ii asupra condi"iilor de munc# .s# asi'ure condi"ii te3nice )i or'ani%atorice de munc#& etc 99.! 3tructura con$inutului contractului indi"idual de munc Con"inutului contractului indi$idual de munc# cuprinde drepturile )i o!li'a"iile celor dou# p#r"i. salariatul )i an'a atorul. Contractul indi$idual de munc# are +n con"inutul s#u dou# p#r"i )i anume, o parte le'al# )i o parte con$en"ional#.D2 Partea le%al este aceea care se r(er# la drepturi )i o!li'a"ii cuprinse +n Codul muncii )i +n alte acte normati$e ce re'lementea%# raporturile uridice de munc#. Partea con"en$ional repre%int# acea parte a contractului l#sat# la li!erul acord de $oin"# al p#r"ilor& dar )i +n acest ca%& cu respectarea normelor le'ale& a contractului colecti$ de munc#& a ordinii pu!lice )i a !unelor mora$uri. Potri$it modelului cadru al contractului indi$idual de munc#& apro!at prin ordin al ministrului muncii )i solidarit#"ii socialeD@& acesta tre!uie s# cuprind# +n mod o!li'atoriu, P#r"ile contractuluiH O!iectul contractuluiH Durata contractuluiH Eocul de munc#H Felul munciiH Atri!u"iiile postuluiH Condi"ii de munc#H Durata munciiH ConcediulH Salari%areaH Drepturi speci(ice le'ate de s#n#tate )i securitate social#H Alte clau%eH Drepturi )i o!li'a"ii 'enerale ale p#r"ilorH Dispo%i"ii (inale care pri$esc modi(icarea contractului& num#rul de e1emplare& or'anul competent s# solu"ione%e con(lictele +n le'#tur# cu respecti$ul contract0. 9;. 4orma contractului indi"idual de munc Art. 1G alin. 1 Codul muncii sta!ile)te, contractul indi$idual de munc# se +nc3eie +n !a%a consim"#m-ntului p#r"ilor +n form scris& +n lim!a rom-n#. 4orma scris a contractului indi"idual de munc reprezint o condi$ie 6ad probationem8, ceea ce presupune c# an'a atul poate demonstra e1isten"a contractului prin orice mi loc de pro!# pre$#%ut de le'e. Pentru +ntocmirea (ormei scrise se utili%ea%# modelul cadru& pre$#%ut +n ane1a la Ordinul ministrului muncii )i solidarit#"ii sociale nr. G?*2>>@. Calitatea de salariat se do!-nde)te de la data +nc3eierii contractului indi$idual de munc#& c3iar dac# munca +ncepe la o dat# ulterioar#.
D2 D@

Ion Traian 6te(#nescu& 2>>@& -ratat de dreptul muncii& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& pa'. @<@ Ordinul nr. G?*2>>@ /pu!licat +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& Partea I& nr. 1@:*? martie 2>>@0 modi(icat prin Ordinul nr. ;G*2>>@ /pu!licat +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& Partea I& nr. 1D:*12 martie 2>>@0

2<

9!. >nre%istrarea contractului indi"idual de munc Potri$it art. @? Codul muncii I(iecare an'a ator are o!li'a"ia de a +n(iin"a un re'istru 'eneral de e$iden"# a salaria"ilorC& precum )i +nre'istrarea la inspectoratul teritorial de munc#. Re%istru %eneral Idocument o(icial unic se completea%# de c#tre, .an'a atorii.persoane uridice .unit#"ile (#r# personalitate uridic#. Nu au o!li'a"ia +n(iin"#rii re'istrului de e$iden"# a salaria"ilor& c(. art. 2 alin. ? din F5 nr. 2?;*2>>@& misiunile diplomatice& o(iciile consulare str#ine cu sediul +n Rom-nia. Completarea re'istrului 'eneral de e$iden"# "inut de an'a ator se (ace pe m#sura )i +n ordinea +nc3eierii contractelor indi$iduale de munc#. Dosarul personal al salariatului cuprinde cel pu"in, .actele necesare an'a #rii .contractul indi$idual de munc# .actele adi"ionale )i celelalte acte re(eritoare la e1ecutarea& modi(icarea& suspendarea )i +ncetarea contractelor indi$iduale de munc#& precum )i alte documente care certi(ic# le'alitatea )i corectitudinea complet#rilor din re'istru. Ea solicitarea salariatului& an'a atorul este o!li'at s#.i eli!ere%e o copie a dosarului personal& precum )i a (ilei din re'istru care cuprinde +nscrieri re(eritoare la acel salariat. Bn acela)i timp le'ea mai pre$ede o!li'a"ia de a +nre'istra (iecare contract indi$idual de munc# la inspectoratele teritoriale de munc#& +n cel mult 2> %ile de la +nc3eiere. 9C. Documentele necesare pentru inc7eierea contractului indi"iduala de munca 9C.9 Documente necesare la an%ajarea salariatului cetatean romn .Cartea de identitate .curriculum $itae .actele 4 .carnetul de munca .a$i%ul medical .recomandare .actul indi$idual de reparti%are in munca .li$retul militar .ca%ierul udicar .a$i%ul*autori%area*atestarea .ade$erinta pri$ind situatia de!itelor (ata de an'a ator la care persoana +n cau%a a lucrat anterior 9C.; *n%ajarea in munca a cetatenilor strini .5u$ernul sta!ileste anual nr strainilor care se pot an'a a in munca in Rom-nia .Permisul de munca poate (ii eli!erat (ara o!"inerea de lun'a )edere +n munca 9@. /ulitatea contractului indi"idual de munca Nulitatea contractului indi$idual de munc# este determinat# de o cau%# anterioar# sau concomitent# +nc3eierii acestuia& spre deose!ire de +ncetarea contractului de munc#& determinat# de situa"ii inter$enite pe parcursul e1ecut#rii contractului respecti$. 2.1 Nulitatea a!soluta si nulitatea relati$a .Constatea nulitatii unui contract indi$idual poate (i ceruta de parti in intrea'a perioda de timp in care contractul respecti$ este in (iinta 2.2 8(ectele /consecin"e0 nulitatii A.Cu pri$ire la plata muncii 9 Cu pri$ire la alte drepturi 3uspendarea contractului indi"idual de munc 81ecutarea contractului indi$idual de munc# repre%int# un proces ce se des(#)oar# +n timp. Bn acest inter$al pot inter$eni anumite impre ur#ri& pre$#%ute c3iar de le'e& care s# +mpiedice temporar +n(#ptuirea 2:

o!iectului )i e(ectelor contractului& deci a o!li'a"iilor reciprice ale p#r"ilor. Sur$ine ast(el suspendarea acestuia.D? Institu"ia suspend#rii constituie una din modalit#"ile prin care dreptul muncii asi'ur# protec"ia salariatului. Ea !a%a suspend#rii stau dou# princii (undamentale din dreptul muncii, Sta!ilirea raporturilor de munc#& care impune men"inerea +n (iin"# a contractuluiH Caracterul sinala'matic al acestui contract care presupune presta"ii succesi$e& iar atunci c-nd o parte +ncetea%# +n mod temporar e1ecutarea o!li'a"iilor asumate& cealalt# s# procede%e +n mod simetric la sistarea temporar# a +ndatoririlor sale. Ca%uri de suspendare )i anume, .suspendarea de dreptH .suspendarea din ini"iati$a an'a atoruluiH .suspendarea din ini"iati$a salariatuluiH .suspendarea prin acordul p#r"ilor. 3uspendarea de drept* potri$it art. D> din Codul muncii& contractul se suspend# de drept +n urm#toarele situa"ii, concediu de maternitateH concediu pentr incapacitate temporar# de munc#H carantinaH e(ectuarea ser$iciului militarH e1ercitarea unei (unc"ii +n cadrul autorit#"ii e1ecuti$e& le'islati$e ori udec#tore)ti& pe toat# durate mandatului& dac# le'ea nu pre$ede ast(elH +ndeplinirea unei (unc"ii de conducere salari%ate +n sindicatH (or"a ma or#H +n ca%ul +n care salariatul este arestat pre$enti$& +n condi"iile Codului de procedur# penal#H +n alte ca%uri pre$#%ute de le'e. 3uspendarea din ini$iati"a salariatului 0onform art. @9 din 0odul muncii 6contractul indi$idual de munc# poate (i suspendat din ini"iati$a salariatului +n urm#toarele situa"iiC, concediu pentru cre)terea copilului +n $-rst# de p-n# la 2 ani sau +n ca%ul copilului cu 3andicap& p-n# la +mplinirea $-rstei de @ aniH concediu pentru +n'ri irea copilului !olna$ +n $-rst# de p-n# la ; ani& +n ca%ul copilului cu 3andicap& pentru a(ec"iuni intercurente& la +mplinirea $-rstei de 1< aniH concediu paternalH concediu pentru (ormare pro(esional#H e1ercitarea unor (unc"ii electi$e +n cadrul or'anismelor pro(esionale constituite la ni$el central sau local& pe toat# durata mandatuluiH a!sen"e nemoti$ate. >ncetarea contractului indi"idual de munc 1;.1 Bncetarea de drept a contractului indi$idual de munc# Bncetrea contractului indi$idual de munc# este dominat# de principiul le'alit#"ii& modurile )i ca%urile +n care poate inter$eni& moti$ele& condi"iile& procedura& e(ctele )i controlul +ncet#rii acestui precum )i r#spunderea p#r"ilor sunt re'lementate e1pres de le'e. Potri$it art. DD din Codul muncii& contractul indi$idual de munc# poate +nceta, Ca urmare a acordului p#r"ilor Ca urmare a $oin"ei unilaterale a uneia dintre p#r"i Bn con(ormitate cu art. DG din Codul muncii contractul indi$idual de munc# +ncetea%# de drept, .la data decesului salariatului sau an'a atorului persoan# (i%ic#H .la data r#m-nerii ire$oca!ile a 3ot#r-rii udec#tore)ti de declarare a mor"ii sau a punerii su! interdic"ie a salariatului sau a an'a atorului persoan# (i%ic#& dac# acesta antrenea%# lic3idarea a(aceriiH
D?

S. 53impu& A. =iclea& 2>>1& Dreptul muncii& 8d. II& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& pa'. 2:>

@>

.ca urmare a di%ol$#rii an'a atorului uridic#& de la data +n care persoana uridic# +)i +ncetea%# e1isten"aH .la data +ndeplinirii cumulati$e a condi"iilor de $-rst# standard )i a sta'iului minim de coti%are pentru pensionare sau& dup# ca%& la data comunic#rii deci%iei de pensionare pentru limit# de $-rst# sau in$aliditate a salariatuluiH .ca urmare a constat#rii nulit#"ii a!solute a contractului& de la data la care nulitatea a (ost constatat# prin acordul p#r"ilor sau prin 3ot#r-re udec#toreasc# de(initi$#H .ca urmare a admiterii cererii de reinte'rare +n (unc"ia ocupat# de salariat a unei persoane concediate nele'al sau pentru moti$e neintemeiate& de la data r#m-neii de(initi$e a 3ot#r-rii udec#tore)ti de reinte'rareH .ca urmare a condamn#rii penale cu e1ecutarea pedepsei la locul de munc#& de la data r#m-nerii emiterii mandatului de e1ecutareH .de la data retra'erii de c#tre autorit#"ile sau or'anismele competente& a a$i%elor& autori%a"iilor sau atest#rilor necesare pentru e1ecutarea pedepseiH .ca urmare a inter%icerii e1ercit#rii unei pro(esii sau a unei (unc"ii& ca m#sur# de si'uran"# sau pedeaps# complimentar#& de la data r#m-nerii de(initi$e a 3ot#r-rii udec#tore)ti prin care s.a dispus interdic"iaH .la data e1pir#rii termenului constractului indi$idual de munc# +nc3eiat pe durat# determinat#H .retra'erea acordului p#rin"ilor sau a repre%entan"ilor le'ali& #n ca%ul salaria"ilor cu $-rst# cuprins# +ntre 1D.1G ani. 1;.; >ncetarea contractului de munc prin acordul pr$ilor Temeiul le'al al +ncet#rii contractului de munc# prin acordul p#r"ilor +l constituie art. DD alin&! din Codul muncii. Bnc3eierea contractului de munc# este re%ultatul consim"#m-ntului reciproc al p#r"ilor& mutuus conssensus& tot acorsul de $oin"# poate conduce la +ncetearea sa& mutuus dissensus. 8ste o aplicare a principiului simetriei actelor uridice. 9B. 0oncedierea Art.D<*C.muncii de(ineste& la alin.1& concedierea ca (iind incetarea contractului de munca din initiati$a an'a atorului& pentru ca alin.2 sa se re(era la moti$ele care conduc la luarea acestei masuri& si anume, concedierea poate (i determinata de comportamentul salariatului sau de moti$e care nu tin de persoana acestuia. Ea randul sau concedierea poate (i indi$idual sau colecti$a& cu preci%area ca cea din urma operea%a doar in conditiile determinate de le'i speciale& atunci cand an'a atorul dispune des(acerea contractului indi$idual de munca pentru minim D salariati si nu poate (i dipusa decat pentru moti$e de ordin economic. 1<.1 Concedierea pentru moti$e care tin de persoana salariatului Noul cod al muncii pre$ede la art.G1 patru situatii care permit an'a atorului sa dispuna concedierea, a) &n cazul in care salariatul a sa"arsit o abatere %ra"a sau abateri repetate de la re%ulile de disciplina muncii sau de la cele stabilite prin contractul indi"idual de munca, contractul colecti" de munca aplicabil sau re%ulamentul intern, ca sanctune disciplinara Consacrat de Constitutie& e1ercitarea dreptului la munca presupune inc3eierea unui contract de munca si incadrarea persoanei in cau%a intr.un colecti$ de munca din institutia respecti$a. Totodata persoana an'a ata are drepturi si o!li'atii care pun accent pe reali%area sarcinilor de ser$iciu& pe respectarea normelor de comportare la locul de munca& dar si pe respectarea secretului de ser$iciu si pe o!li'atia de (idelitate./art.@:*C.muncii0. Des(acerea disciplinara a contractului de munca pentru incalcarea cu $ino$atie a o!li'atiior de ser$iciu si a normelor de comportare a (ost considerata o masura cu caracter de e1ceptieDD& care practic tre!uie sa inter$ina numai in situatia in care mentinerea contractului de munca a persoanei in cau%a ar a$ea consecinte ne'ati$e asupra disciplinei muncii.
DD

S.53impu 4 !"nele aspecte teoretice si practice ale desfasurarii contractului de munca in baza art.#$%lit.e%&.muncii din '()$, in R.R.D.nr.?*1:G:

@1

Daca ar (i sa de(inim disciplina muncii am spune ca aceasta cuprinde totalitatea normelor uridice care sta!ilesc o!li'atiile de munca ale persoanelor incadrate& modul de indeplinire a acestor o!li'atii& masurile de stimulare pentru indeplinirea corecta a indatoririlor de ser$iciu& precum si raspunderea celor $ino$ati de sa$arsirea unor a!ateri. Codul muncii& prin art.G1*lit.a& a re'lementat posi!ilitata des(acerii disciplinare a contractului de munca in doua situatii, persoana incadrata incalca in mod sistematic obligatiile sale de munca 4 in sensul ca aceasta tre!uia sa sa$arseasca cel putin doua a!ateri dispciplinare& prin care sa ase incalce o!li'atiile de munca ce cuprind atat sarcinile de ser$iciu& cat si normele de comportare la locul de munca& iar a!aterile disciplinare sa pre%inte o anumita 'ra$itate ast(el incat& mentinerea si respecti$ continuarea raportului uridic de munca nu se mai usti(ica. persoana incadrata savarseste o singura abatere pentru care legea prevede in mod e*pres aplicarea acestei sanctiuni 4 in aceasta situatie este su(icienta sa$arsirea unei sin'ure a!ateri de persoana an'a ata& dar pentru care prin dispo%itie le'ala s.a preci%at in mod e1pres des(acderea contractului de munca. Potri$it art.2G@*C.muncii& a!aterea disciplinara repre%inta incalcarea cu $ino$atie de catre salariati& indi(erent de (unctia ocupata& a o!li'atiilor de munca& inclusi$ a noemlor de comportare. Sanctiunea des(acerii disciplinare a contractului de munca tre!uie sa inter$ina ori de cate ori sunt intrunite elementele constituti$e ale a!aterii disciplinare. Des(acerea disciplinara a contractului de munca operea%a in doua ipote%e si anume, salariatul a sa$arsit o a!atere 'ra$aH salariatul incalca in mod repetat o!li'atiile sale de munca& inclusi$ normele de comportare in societate. Ee'iuitorul a de(init a!aterea disciplinara ca (iind I o (apta in le'atura cu munca& si care consta intr.o actiune sau inactiune sa$arsita cu $ino$atie de catre salariat& prin care acesta a incalcat normele le'ale& re'ulamentul intern& contractul indi$idual sau contractul colecti$ de munca aplica!il& ordinele si di%po%itiile le'ale ale conducatorilor ierar3iciC.DG Acelasi le'iuitor considera ca des(acerea contractului de munca tre!uie sa inter$ina doar ca masura de e1ceptie si numai in ca%ul Iincalcarii cu $ino$atieC a o!li'atiilor se ser$iciu sau normelor de comportare. In ceea ce pri$este 'ra$itatea conduitei an'a atului& aceasta se anali%ea%a in (unctie de atitudinea psi3ica a acestuia (ata de (apta sa$arsita si consecintele ei. A!aterea disciplinara se poate reali%a (ie printr.o actiune comisi$a& (ie printr.o actiune omisi$a& iar in prcatica udecatoareasca s.au considerta ca%uri de des(acere a contractului de munca urmatoarele ca%uri& cu titlu de e1emplu, re(u%ul de a e1ecuta o detasare sau o retro'radareH pre%enta la ser$iciu in stare de e!rietate sau consumul de !auturi alcoolice in timpul ser$iciuluiH des(asurarea de catre un salariat in calitate de patron al unei (irme particulare sau al carei asociat este a a unei acti$itati identice cu cea a unitatii in care este incadrat. Urmatoarele (apte insa& nu pot atra'e des(acerea disciplinara a contractului de munca, . atitudinea critica a unui lider sindical (ata de patronat c3iar daca a depasit limita unei con(runtari calme& ci$ili%ateH . e1primarea unei opinii critice ca %iarist cu pri$ire la modul in care este condusa unitatea. b) &n cazul in care salariatul este arestat pre"enti" pentru o perioada mai mare de E: zile, in conditiile 0odului de procedura penala Contractul indi$idual de munca poate (i des(acut daca cel in cau%a este arestat mai mult de G> %ileD;H in consecinta incetarea raportului uridic de munca operea%a daca sunt intrunite 2 conditii, arestarea si durata acesteia. Re(eritor la notiunea de IarestareC& in literatura de specialitate s.au e1primat o serie de opinii di(erite, unii autori considera ca sensul notiunii de IarestareQ consta (ie in detinerea su! pa%a le'ala a unei persoane care a comis o
DG D;

Art.2G@*alin.2*C.muncii art.G1*lit.!*C.muncii

@2

in(ractiune& (ie in a lipsi pe cine$a de li!erate in urma comiterii de in(ractiuni sau in $ederea unei udecati. Din punctul nostru de $edere aceasta opinie este critica!ila deoarece, Arestarea nu poate (i cali(icata (orta ma ora deoarece acesta din urma repre%inta o impre urare o!iecti$a& independenta de $ointa unei persoane si in$inci!ilaH Arestarea este un (apt uridicH Temeiul des(acerii contractului de munca il repre%inta lipsa de la ser$iciu a persoanei an'a ate si nu conduita acesteia care a stat la !a%a arestarii. Intr.o alta opinie se considera ca arestarea presupune retinerea persoanei an'a ate (ara a pune in discutie e1istenta culpei in sa$arsirea (aptei incriminate de le'e& iar des(acerea contractului de munca este o masura (acultati$a pe care o unitatea o poate aplica sau nu. In ceea ce pri$este cupla an'a atului se pot emite o serie de ipote%e, operea%a pre%umtia de ne$ino$atieH des(acerea contractului de munca este condamnarea care sta la !a%a necorespunderii la locul de muncaH se considera ca des(acerea contractului de munca pe moti$ ca persoana este arestata este nele'ala.& deoarece tocmai acest lucru il impiedica sa.si indeplineasca sarcinile de ser$iciu. Alti autori sunt de parere ca prin arestarea tre!uie sa se intelea'a atat arestarea pre$enti$a& cat si arestarea pentru e1ecutarea unei pedepse pri$ati$e de li!erate. Pe mar'inea acestor opinii& s.a apreciat ca (iind usta opinia potri$it careia sensul notiunii de arestare este cel de(init in Codul de procedura penala si intotdeauna interpretarea rationala tre!uie sa prime%e interpretarii le1icale. Ca atare& unitatea are dreptul ca la e1pirarea perioadei de G> %ile sa treaca sau nu la des(acerea contractului de munca. Acest lucru nu repre%inta un a!u% din partea unitatii deoarece reali%area o!iecti$ului acesteia presupune o anumita structura de persoanl& iar unitatea nu poate (i impiedicata in reali%area o!iecti$elor sale prin retinerea de posturi si implicit nean'a area de personal. Un aspect deose!it de important care usti(ica des(acerea contractului de munca& se re(era la le'atura pe care o are (apta imputa!ila persoanei incadrate cu munca sa. In ca%ul in care (apta sa$arsita de persoan incadarat a determinat masura arestarii si are le'atura cu acti$itatea des(asurata la locul de munca& iar unitatea depus plan'ere penala sau persoana in cau%a a (ost trimisa in udecata pentru (apte penale& incompati!ile cu (unctia detinuta& conducerea unitatii o $a suspenda din (unctie.D< c) &n cazul in care, prin decizia or%anelor competente de e1pertiza medicala, se constata inpatitudinea fizica siDsau psi7ica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa si indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupatJ 8lementul de noutate adus de le'ea D@*2>>@& se re(era la concedierea in situatia in care or'anele competente de e1perti%a medicala constata inaptitudinea psi3ica si *sau (i%ica a salariatului pentru un anumit loc de munca& delimitand aceasta situatie de concedierea pentru necorespundere pro(esionala. Calitatea unei persoane (i%ice su!iect intr.un raport uridic de munca& in cadrul caruia se o!li'a sa preste%e acti$itatea pentru o alta persoana& implica nu numai capacitatea sa uridica& ci si aptitudinea de amunci& in sens !iolo'ic. Din punct de $edere medical& stramutarea omului din mediul sau natural in cel industrial a a$ut drept consecinta modi(icarea pro(ilului patolo'iei sale RnaturaleC. 7edicina muncii se inte'rea%a ca o necessitate o!iecti$a in ansam!lul actiunilor intreprinse de societate pentru promo$area sanatatii populatiei acti$e& aducand o importanta contri!utie la reali%area aspiratiilor de de%$oltare a societatii. Acti$itatea de medicina muncii D: pentru pre$enirea im!olna$irilor pro(esionale prin monitori%are si asanare a mediului de munca& de promo$are a sanatatii muncitorilor prin asi'urarea unor conditii de munca in concordanta cu capacitatea lor (i%ica si psi3ica nu are e(ecte numai de ordin sanitar& ci si importante re%ultate economice. 81ista insa anumite !oli /silico%a& astmul !ronsic pro(esional& into1icatia cu plum! si compusi or'anici etc.0 care sunt determinate de mediul to1ic sau nu in care se lucrea%a& si ca atare in ast(el de meserii cu risc mare de im!olna$ire este necesar sa se e(ctue%e un control medical atat la an'a are& cat si pe parcursul an'a arii. d0 in ca%ul in care salariatul nu corespunde pro(esional postului in care este incadrat
D< D:

V.Popa& O.Pana 4 !Dreptul muncii comparatC& ed.Eumina Ee1& 9ucuresti& 2>>@& pa'.1:1.1:2 Delia Caiman& Petru Turcan 4 +,edicina muncii & ed.Solness& Timisoara& 1:::& pa'.12

@@

A$and in $edere ca atat $ec3iul Cod al muncii& cat si noul Cod se re(era la des(acerea contractului de munca pentru necorespundere pro(esionala& si tinand cont de (aptul ca nu e1ista o de(initie a acetei e1presii& doctrina si practica udecatoareasca in materie au incercat de(inirea acestei sinta'me. Ca atare& Tri!unalul Suprem a (ost cel care a sustinut ca necorespunderea in munca se re(era atat la aspectul pro(esional cat si moral al conduitei persoanei an'a ate si presupune respectarea re'ulilor de conduita la locul de munca. In doctrina G> s.a apreciat ca nu orice a!ateri puteau (i considerate moti$e pentru des(acerea contractului de munca pentru necorespundere& ci numai sa$arsirea de catre persoana incadrata a unei sin'ure a!ateri& precum si incalcarea repetata a disciplinei muncii. Necorespunderea pro(esionala ca moti$ de des(acere a contractului de munca potri$it art.G1*lit.d*C.muncii tre!uie constatata in timpul e1ecutarii contractului de muncaH mai mult& necorespunderea pro(esionala necesita din partea unitatii o anali%a temeinica& deoarece in practica anumite (apte pot determina des(acerea contractului de munca (ie in !a%a art.G1*lit.d*C.muncii& (ie art.G1*lit.a*C.muncii. De asemenea tre!uei (acuta preci%area ca incetarea raportului uridic de munca pentru moti$ul mentionat mai sus nu este conditionata de producerea $reunui pre udiciu material& ci intalnirea unei impre urari in e1ecutarea contractului de munca dintre cele enumerate anterior usti(ica des(acerea contractului de munca pentru acest moti$. In situatia in care datorita unor ast(el de impre urari se produce si o pa'u!a in patrimoniul unitatii& persoana in cau%a $a arspunde material in $ederea acoperirii inte'rale a pre udiciului cau%at unitatii& pa'u!a (iind un e(ect al necorespunderii pro(esionale si nu o conditie care antrenea%a des(acerea contractului de munca potri$it art.G1*lit.d*C.muncii. 0oncedierea pentru moti"e ce nu tin de persoana salariatului Denumita si concedierea pentru moti$e economice& aceasta repre%inta incetarea contractului indi$idual de munca datorita des(iintarii locului de munca ocupat de salariat ca urmare a unor di(icultati economice& a trans(ormarilor te3nolo'ice sau a reor'ani%arii acti$itatii. a) Reducerea personalului prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in cauza, ca urmare a reor%anizarii Reor'ani%area persoanelor uridice este impusa de ne$oile economico.sociale a(late intr.o continua miscare si presupune rede(inirea acesteia printr.una din modalitatile pre$a%ute de art.?>.??& art.?G. D>*Decr.@1*1:D? si art.1::*alin.1.2*le'ea @1*1::>& repu!licata& la care se adau'a art.GG.G<*le'ea @G*1::1. In ceea ce pri$este doctrina& aceasta considera ca termenul de Ireor'ani%areC este (olosit in (unctie de intinderea sau $olumul structurilor la care se aplica& in trei sensuri, Cu pri$ire la o sin'ura persoana uridica termenul de reorganizare repre%inta o pre(acere ce se aplica unui sn'ur su!iect colecti$ de drept ci$il& (iind denumita si reor%anizare internaJ Cu pri$ire la cel putin doua persoane uridice de a e1istente& sau in curs de in(iintare& reorganizarea desemnea%a operatiunea uridica ca suma a dispo%itiilor care re'lemetea%a modi(icarea in structura sau e1istenta pri$itoare la cel putin doua persoane uridiceH Cu pri$ire la toate persoanele uridice din structura economiei nationale& termenul desemnea%a re(orma economico.sociala repre%entand ni$elul ImacroC de aplicare a reor'ani%arii. In realitate& reor'ani%area este un proces de contopire sau de di$i%are in care sunt antrenate cel putin doua persoane uridice e1istente sau care iau ast(el (iinta& cu mentiunea ca in cadrul unui ast(el de proces se produc unele modi(icari care a(ectea%a toate persoanele uridice participante. Potri$it art.?>*decr.@1*1:D?& persoana uridica incetea%a a a$ea (iinta prin, Comasare 4 acest proces presupune a!sor!irea unei persoane uridice de catre o alta persoan uridica sau prin (u%iunea mai multor persoane uridice pentru a alcatui o persoana uridica noua. Di$i%are 4 se reali%ea%a prin impartirea intre'ului patromoniu al unei persoane uridice intre mai multe persoane uridice care e1ista sau care iau ast(el (iinta. Ea randul sau di$i%area poate (i totala sau partiala.
G>

Dumitru 7aco$ei 4 +-ncetarea contractului individual de munca, pa'.1GG

@?

Di%ol$are 8ste important sa su!liniem (aptul ca e(ectele reor'ani%arii se re'asesc si se (ac simtite si la ni$elul relatiilor de munca& si de re'ula contractele de munca ale unitatii a!sor!ite sau di$i%ate nu se des(ac& ci se preiau de catre unitatea ramasa in (iinta. b) Reducerea de personal prin desfiintarea de posturi de natura celui ocupat de cel in cauza IUnitatea isi reduce personalul prin des(iintarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in cau%a ca urmare a reor'ani%ariiC/art.GD*alin.1*C.muncii0& aceasta dispo%itie le'ala a dat nastere la di(erite interpretari in literatura de specialitate. Intr.o prima opinie s.a aratat ca prin Iposturi de aceeasi naturaC tre!uie sa se intelea'a acele posturi care pentru a (i ocupate reclama aceleasi studii si aceeasi pre'atire pro(esionala. Intr.o alta opinie s.a considerat ca interpretarea data e1presiei Iposturi de aceeasi naturaC este prea restricti$a& aceleasi studii si aceeasi pre'atire ar duce la considerarea posturilor de redactor principal si redactor se( ca (iind posturi de natura di(erita. In practica udiciara mai recenta se arata ca reducerea tre!uie sa pri$easca posturi de natura celui ocupat de persoana in cau%a& deci nu numai posturi identice& ci si posturi asemnatoare ca atri!utii& destinate sa ser$easca acti$itatii de acelasi (el si pentru care se cere aceeasi pre'atire pro(esionala potri$it indicatoarelor de studii si $ec3ime& apreciindu.se ca reducerea tre!uie sa (ie reala& e(ecti$a si nu tre!uie sa constituie un prete1t pentru inlaturarea anumitor persoane si inlocuirea lor cu altele. De asemenea se aprecia%a ca pentru des(acerea contractului indi$idual de munca tre!uie indeplinite cumulati$ trei conditii, Reor'ani%areaH reducerea de posturiH postul redus sa (ie de natura postului ocupat de persoana in cau%a. 18.3 Concedierea colectiva Putem $or!i de concediere colecti$a daca, . sunt concediati cel putin D salariati& daca an'a atorul care disponi!ili%ea%a are intre 2>. 1>> salariatiH . sunt concediati cel putin 1>L din salariatii an'a atorului care are intre 1>>.@>> salariatiH . sunt concediati cel putin @> salariati de catre an'a atorul care are peste @>> salariati. An'a atorul care se a(la in situatia de a dispune concedierea din moti$e economice are urmatoarele o!li'atii& si anume, sa propuna salariatilor pro'rame de (ormare pro(esionalaH sa intocmesca un plan de masuri socialeH sa puna la dispo%itia repre%entantilor salariatilor in(ormatiile necesare in le'atura cu concedierea colecti$a in $ederea (ormularii propunerilor din partea acestoraH sa noti(ice in scris sindicatului*repre%entantilor salariatilor intentia de concediere colecti$a cu cel putin ?D %ile calendaristice anterior emiterii dci%iilor de concediere. Tre!uie sa su!liniem (aptul ca noti(icarea pri$ind concedierea din moti$e economice se (ace su! (orma unui proiect& si tre!uie sa cuprinda& printre altele, 10 numarul si cate'oriile de salariati an'a ati in unitateH 20 moti$ele economice care stau la !a%a concedieriiH @0 numarul si cate'oriile de salariati a(ectati de aceasta masuraH ?0 masurile pri$ind (ormarea pro(esionalaH D0 date de la care sau perioada in care $or a$ea loc concedierileH G0 termenul in cadrul caruia sindicatul*repre%entantii salariatilor pot (ace propuneri pentru a se e$ita sau cel putin diminua numarul de salariati concediati.G1
G1

Termenul este de 2> de %ile calendaristice de la comunicarea proiectului& an'a atorul a$and o!li'atia sa raspunda in termen de 1> %ile de la primirea acestuia. In ca%ul in care aceasta procedura necesita mai mult de ?D %ile& la solicitarea oricareia dintre parti& inspectoratul teritorial de munca poate dispune prelun'irea acestui termen cu cel mult 1D %ile calendaristice.

@D

In situatia in care in inter$al de 1 an de la data concedierii an'a atorul reia acti$itatea a caror incetare a condus la concedieri colecti$e& salariatii care au (ost concediati pot (i rean'a ati& (ara e1amen& concurs sau perioada de pro!a& pe aceleasi locuri de munca pe care le.au ocupat anterior.G2 9F. Demisia sau desfacerea contractului indi"idual de munca din initiati"a persoanei incadrate in munca Aceasta re'lementare le'ala repre%inta mani(estarea unilaterala de $ointa a an'a atorului de a inceta raportul uridic de munca& iar unitatea nu poate impiedica denuntarea contractului& nea$and dreptul de a cen%ura moti$ele in$ocate sau oportunitatea masurii.G@ Art.;:*alin.1*C.muncii pre$ede, Iprin demisie se intele'e actul unilateral de $ointa a salariatului care& printr. o noti(icare scrisa& comunica an'a atorului incetarea contractului indi$idual de munca& dupa implinirea unui termen de prea$i%C. Su!linierea care se impune in acest ca% este ca din initiati$a salariatului se poate des(ace atat contractul pe perioada nedeterminata& cat si cel pe perioada determinata& si aceasta datorita (patului ca le'islatia in materie nu pre$ede o e1ceptie e1presa pentru aceasta cate'orie de contract.G? 81ista anumite situatii cand incetarea contractului de munca din nitiati$a celui an'a at antrenea%a plata de daune interese, asadar& daca e1ista un contract de scolari%are sau un act aditional la contract pentru cei care urmea%a cursuri de cali(icare.recali(icare& des(acerea contractului de munca din initiati$a an'a atului& (ara plata de despa'u!iri catre an'a ator& ar putea opera numai in situatii o!iecti$e. Prea"izul si dreptul la prea"iz Prea$i%ul GD consta in instiintarea (acuta unitatii de catre persoana incadarata in munca& pri$ind 3otararea acesteia de a denunta contractul& si are scopul de a aduce la cunostina unitatii intentia salariatului de a pune capat raportului uridic de munca& iar acesta sa ia masuri pentru inlocuirea persoanei in cau%a. Cererea poate (i (acuta $er!al& dar si in (orma scrisa& aceasta din urma (iind si cea mai recomanda!ila& (iind sin'ura do$ada a mani(estarii unilaterale de $ointa. Termenul de prea$i% are caracter !i$alent, atunci cand salariatul isi e1ercita dreptul de a renunta la contractul indi$idual de munca& el $a respecta termenul de prea$i% pre$a%ut in contractul respecti$& iar potri$it art.;<*alin.<*C.muncii& salariatul poate demisiona si (ara prea$i% in situatia in care an'a atorul nu.si indeplineste o!li'atiile asumate prin contractul indi$idual de munca. In ca%ul concedierii& comunicarea prea$i%iului se (ace o!li'atoriu in (orma scrisa si tre!uie sa cuprinda, moti$ele economice care determina concediereaH criteriile de sta!ilire a ordinii de prioritatiH durata prea$i%uluiH lista tuturor locurilor de munca disponi!ile in unitateH termenul in care salariatii urmea%a sa opte%e pentru a ocupa un post $acant. Su! sanctiunea nulitatii a!solute& !ene(icia%a de dreptul de prea$i% persoanele concediate in !a%a art.G1*lit.c.d& art.GD.GG*C.muncii.GG ;:. +4+0-+,+ &/0+-*R&& 0)/-R*0-.,.& &/D&(&D.*, D+ M./0* 9) Data incetarii contractului indi"idual de munca Incetarea contractului de munca operea%a in urmtoarele situatiiH daca contractul de munca a (ost inc3eiat pe durata determinata& acesta $a inceta la e1pirarea perioadei pentru care a (ost inc3eiat& (iin a(ectat de un termen e1tincti$H des(acerea contractului din initiati$a persoanei incadrate in munca are locla data e1pirarii prea$i%ului de 1D %ile calendaristice& iar pentru cei cu (unctii de conducere& @> %ile calendaristice.
G2 G@

Daca (ostii an'a ati nu solicita rean'a area& locurile de munca se considera $acante si an'a atorul poate (ace noi an'a ari. D.7aco$ei 4 !-ncetarea contractului indicvidual de muncaC& pa'.1:@ G? V.Popa& O.Pana& op.citata& pa'.2>; GD 8ste de ma1.1D %ile pentru salariatii cu (unctii de e1ecutie si de @> %ile pentru cei cu (unctii de conducere GG Termenul de prea$i% nu poate (i mai mic de 1D %ile lucratoare& dar (ac e1ceptie persoanele concediate in temeiul art.G1*lit.d& care se a(la perioada de pro!a

@G

daca contractul incetea%a prin acordul partilor& momentul incetarii este cel al reali%arii acordului de $ointa intre partile contractanteG;H raportul uridic al persoanelor admise in scolile militare de in$atamant superior incetea%a la data cand persoanele in cau%a tre!uie sa se pre%inte la aceste unitatiH contractul de munca se $a des(ace potri$it art.DG*lit.!& c& '& i*C.muncii pe data ramanerii de(initi$e a 3otararii udecatoresti prin care s.a pronuntat declararea udecatoreasaca a mortii& a di%ol$arii an'a atorului& a pedepsei cu inc3isoarea sau interdictia de e1ercitare a pro(esiei temporara sau de(initi$H in ca%urile de des(acere a contractului de munca pentru moti$ele pre$a%ute in art.GD*C.muncii& incetarea contractului indi$idual de munca $a opera dupa e1pirarea perioadei de prea$i% c3iar atunci cand comunicarea dispo%itiei s.a (acut inainte de aincepe cur'erea perioadei de prea$i%. ;) +fecte comune tuturor cazurilor de incetare a contractului indi"idual de munca *. &ncetarea drepturilor si obli%atiilor corelati"e partilor Contractul de munca este un contract cu e1ecutare succesi$a in timp& iar ncetarea lui produce e(ecte Ie1 nuncC& in sensul ca pe $iitor incetea%a drepturile si o!li'atiile corelati$e partilor contractante& iar persoana in cau%a pierde calitatea de salariat. Ca atare (ostul salariat nu mai poate (i sanctionat disciplinar& dar $a raspunde material pentru pre udiciile aduse unitatii in timpul e1ecutarii contractului de unca prin (apte ilicite sa$arsite cu $ino$atie in le'atura cu munca sa& ori $a (i o!li'at sa restituie contra$aloarea !unurilor& ser$iciilor sau sumelor primite (ara drept. Decesul celui $ino$at de producerea pa'u!ei nu inlatura aplicarea normelor re(eritoare la raspunderea materiala& mostenitorii celui $ino$at (iind cei care $or raspunde& din punct de $edere patrimonial& in raport de modul in care au acceptat succesiunea. Unitatea $a (i o!li'ata la plata drepturilor !anesti cu$enite si neacordate salariatului pana in momentul des(acerii contractului de munca, salariul& indemni%atia de concediu de odi3na& idemni%atia pentru ncapacitate temporara de munca& di(erite sporuri. =. )peratii pri"ind lic7idarea drepturilor si obli%atiilor partilor Pentru ca in cadrul acti$itatii unei unitati sa nu se produca o serie de dis(unctii determinate de incetarea contractului de munca al unei persoane& ea are la dispo%itie o serie de $ariante, an'a ea%a o alta persoanaH redistri!uie atri!utiile acesteia catre persoanele care isi des(asoara acti$itatea in compartimentul respecti$. Persoana incadrata in munca, tre!uie sa predea !unurile ce apartin societatii si de care s.a (olosit in indeplinirea o!li'atiilor de ser$iciu si tre!uie sa.si lic3ide%e de!itele pe care le are in unitatea respecti$a. Carnetul de muncaG< sau ade$erinta cu pri$ire la acti$itatea des(asurata se $a inmana la incetarea contractului de munca titularului acestuia& in ca% contracr acesta putandu.se adresa cu o plan'ere tri!unalului muncii in a carui ra%a teritoariala isi aresediul an'a atorul. 0.&ncetarea contractului de inc7iriere a locuintei, accesoriu la contractul de munca Fondul de locuinte de ser$iciu este alcatuit din locuintele e1istente la ni$elul a'entilor economici& dar si locuintele noi construite de acestiaH locuintele de inter$entie se reali%ea%a odata cu o!iecti$ul de in$estitie si se amplasea%a in incinta acestuia sau in mediata sa apropiere. In ceea ce pri$este conditiile de administrare si inc3iriere a acestor locuinte& acestea se sta!ilesc de catre unitatile detinatoare& cu urmatoarele mentiuni, potri$it art.D?*alin.@*le'ea 11?*1::G& locuintele de inter$entie nu pot (i $andute c3iriasilorH contractele de inc3iriere a locuintelor (iind accesorii la contractul de munca& la incetarea raportuilor uridice $or inceta si aceste contracte& daca or'anele de conducere ale unitatii detinatoare nu sta!ilesc modul de utili%are a acestora si dupa incetarea raporturilor uridice de munca.
G; G<

Pratile pot con$eni ca raportul uridic sa incete%e la o data ulterioara& con$entia de incetare (iind a(ectata de un termen suspensi$. Unitatea $a raspunde pentru pre udiciile cau%ate persoanei prin neeli!erarea carnetului de munca si se $a indrepta pentru recuperarea pre udiciului impotri$a persoanei $ino$ata pentru neinmanarea carnetului de munca la ncetarea raportului uridic.

@;

!. +fecte specifice anumitor cazuri de incetare a contractului de munca *.Plata indemnizatiei in caz de neacordare a prea"izului In ca%urile de concediere cand an'a atorului ii incum!a o!li'atia de a acorda salariatului dreptul la prea$i%& daca unitatea nu.l instiintea%a din timp pe salariat& neacordandu.i prea$i%ul& atunci salariatul are dreptul sa primeasca o indemni%atie e'ala cu salariul de !a%a ne'ociat pentru perioada de prea$i%. O!li'atia unitatii este de a acorda prea$i%& plata indemni%atieie repre%entand o situatie de e1ceptie si are semni(icatia unei desdaunari pentru situatia creata persoanei ca urmare a des(acerii contractului indi$idual de munca.G: =. )bli%atia de restituire a c7eltuielilor de scolarizare In situatia in care salariatul este trimis la un curs de cali(icare sau per(ectionare cu scoaterea din productie& contractul de munca $a (i completatcu un act aditional in care se pre$ede o!li'atia persoanei incadrata in munca de a lucra in unitate dupa a!sol$irea cursului respecti$.;> Daca persoana in cau%a nu lucrea%a perioada de timp sta!ilita prin actul aditional& $a (i o!li'ata la plata ueni despa'u!iri repre%entand c3eltuielile (acute de unitate pentru pre'atirea pro(esionala.;1 In toate celelalte ca%uri& salariatul care a urmat o (orma de cali(icare sau per(ectionare pro(esionala are o!li'atia ca la incetarea contractului de munca sa restituie c3eltuielile (acute de unitate cu pre'atirea sa pro(esionala. C. Masuri de protectie sociala Unitatea are o!li'atia ca la incetarea raportului uridic de munca pentru, moti$ele pre$a%ute la art.GD*C.munciiH persoanele al caror contract de munca a (ost des(acut din initiati$a unitatiiH persoanele al caror contract de munca a (ost des(acut din initiati$a lor& pentru moti$e care& potri$it le'ii& la reincadrare nu intrerup $ec3imeaHpersoanele care au (ost incadrate cu contract de munca pe durata determinata& sa intocmeasca actele necesare in $ederea depunerii lor la or'anul competent pentru (ormarea dreptului la a utor de soma . Persoanele ale caror contracte indi$iduale de munca au (ost des(acute ca urmare a concedierilor colecti$e& primesc& in conditiile le'ii& si drepturile sta!ilite de le'ea 1*1::1 pri$ind protectia sociala a somerilor si reinte'rarea lor pro(esionala. &/0+-*R+* R*P)R-.,.& 2.R&D&0 D+ M./0* &/ DR+P-., M./0&& 4R*/0+' In dreptul muncii (rance% contractele se clasi(ica in (unctie de criteriul duratei in, Dura!ile si permanente /perioada nedeterminata& pe timp partial& lucru intermitent0 Nedura!ile /durata determinate& lucru temporar0 Incetarea contractului de munca pe durata nedeterminata pre%inta o importanta deose!ita datorita moti$elor care determina stin'erea raportului uridic de munca& procedura si e(ectele acestei incetari. In le'islatia (rance%a demisia salariatului poate insemna concedierea (acuta (ie in (orma scrisa& (ie $er!ala& u%antele si con$entiile colecti$e impunand acordarea unui prea$i% unitatii. Concedierea din initiati$a an'a atorului poate (i pentru, cau'a personala 4 ceea ce presupune indeplinirea cumulati$a a trei conditii, marimea intreprinderii& $ec3imea in munca a salariatului& moti$ul concedierii& iar pentru $aliditatea sa le'ea impune parcur'erea in mod o!li'atoriu a unei anumite proceduri.
G: ;>

V.Popa& O.Pana& op.citata& pa'.212 Art.1:D si 1:;*C.muncii ;1 81ceptie, in ca%ul incetarii raportului uridic de munca pe moti$e ce nu implica cupla persoanei in cau%a& unitatea nu poate solicita salariatului despa'u!iri.

@<

In acest ca% an'a atorul este o!li'at sa con$oace salariatul la o intre$edere preala!ila concedierii& care tre!uie (acuta printr.o noti(icare cu @ luni inainte de incetarea contractului de munca. In ceea ce pri$este termenul de prea$i% acesta $a (i suprimat in mod o!li'atoriu, de lipsa sau 'reseala 'ra$a can de se $a proceda la o concediere imediata si indemni%atia nu se $a acordaH la cerere salariatului si cu acordul an'a atorului care $a sta!ili daca $a plati sau nu o indemni%atieH la cererea aan'a atorului ca% in care acesta $a plati o indemni%atie. In situatia in care ruperea contractului de munca este a!u%i$a& an'a atorul are o!li'atia platii unei indemni%atii dupa cum urmea%a, intr.o intreprindere cu mai putin de 11 salariati& iar salariatul in cau%a are o $ec3ime in munca mai mica de 2 ani& indemni%atia este calculate in (unctie de pre udiciul produsH intr.o intreprindere cu mai mult de 1> salariati& iar salariatul in cau%a are o $ec3ime in munca de 2 ani& indemni%atia este e'ala sau superioara salariilor pe o perioada de G luni. concedierea pe motiv economic + este concedierea e(ectuata de an'a ator pentru unul sau mai multe moti$e care nu sunt inerente persoanei sau salariatului& re%ultand o suspendare sau trans(ormare a locului de munca sau a unei modi(icari su!stantiale a contractului de munca& consecinte nota!ile ale di(iculatatilor economice sau mutatiilor te3nolo'ice. Ea randul ei concedierea pe moti$ economic este de mai multe (eluri, concediere indi$idualaH concedierea a doi pana la noua salariatiH concedierea economica a mai mult de 1> salariati.

+4+0-+,+ 0)/0+D&+R&& &/D&(&D.*,+ &/ DR+P-., 4R*/0+' Prea"izul In principiu prea$i%ul nu e1ista& decat in ca%urile in care incetarea contractului indi$idual de munca re%ulta din mani(estarea de $ointa unilaterala a unei parti a contractului, concediere& demisie sau pensionare& permitand celuilalt cocontractant luarea unor masuri necesare ianinte ca incetarea contrcatului sa de$ina de(initi$e. Daca prin ordonanda din 1D iulie 1:GD s.a sta!ilit o durata a prea$i%ului de 2 luni pentru salariatii care a$eau cel putin 2 ani $ec3ime in intreprindere& con$entiile colecti$e au constituit un remarca!il instrument de pro'res in materia prea$i%ului. Prea$i%ul le'al de concediere este supus unei conditii de $ec3ime pentru an'a at& iar durata minima este (i1ata la G luni. Aceasta durata este de 1 luna atunci cand salariatul are o $ec3ime cuprinsa intre G luni.2 ani& si de 2 luni cand salariatul are o $ec3ime continua la acelasi an'a ator de cel putin 2 ani. Data de la care incepe sa cur'a prea$i%ul este %iua pre%entarii noti(icarii prin care se anunta concedierea& cu mentiunea& ca in principiu& prea$i%ul nu suporta nici intreruperi si nici suspendari. Pe perioada prea$i%ului& atat an'a atorul cat si an'a atul continua sa e1ecute o!li'atiile ce re%ulta din contract& an'a torul neputand sa aduca nici o modi(icare contractului de munca (ara acordul salariatului& in timp ce acesta din urma tre!uie sa ramana la dispo%itia an'a atorului si sa.si e1ecute toate o!li'atiile contractuale. Darea de socoteli I RK%lement des comptes

@:

Repre%inta plata reali%ata de catre an'a ator a unor di$erse sume in (a$oarea salariatului& iar la primirea acestor sume& acesta din urma& tre!uie sa semne%e o c3itanta a Rsalariului pentru toate socotelileC& care are o du!la (unctie, pro!atorie si compensatorie.& si care pre%inta ca do$ada a sumelor $arsate de an'a ator in momentul incatarii contractului indi$idual de munca. Practic& semnand acest document& salariatul recunoaste ca an'a atorul i.a $arsat o anumita suma de !ani ca plata a datoriilor mentionate in acel act. Una din indemni%atiile datorate de an'a ator este indemni%atia le'ala de concediere& care din punct de $edere (iscal este impo%a!ila& si este calculate in (unctie de, remuneratia !ruta& iar salariul care repre%inta !a%a de calcul este cel de pe ultimele @ luniH $ec3imea in unitate. 0arnetul de munca Codul muncii (rance% preci%ea%a (aptul ca la incetarea contractului indi$idual de munca an'a atorul are o!li'atia de a restitui salariatilor carnetul de munca& care $a cuprinde date cu pri$ire la natura prestatiei in munca& an'a arile successi$e& date cu pri$ire la identitatea salariatului. Carnetul de munca indica (aptul ca salariatul este li!er de orice an'a ament& in sensul ca anunta tertele personae ca salariatul nu mai este ne$oit sa indeplineasca o!li'atiile contractuale. Atunci cand remiterea tardi$a a carnetului de munca a antrenat intar%ierea platii indemni%atiei de soma pentru salariat& acesta are dreptul la o indemni%atie pentru pre udiciul (inanciar su(erit.

TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA

-&MP., D+ M./0* Acesta repre%inta timpul pe care.l (oloseste an'a atul pentru indeplinirea sarcinilor de munca;2 si se reparti%ea%a uni(orm adica < ore pe %it imp de D %ile pe saptamana cu doua %ile de repaus& dar in (unctie de speci(icul acti$itatii sau al unitatii se poate opta si pentru reparti%area ine'ala a timpului de munca& insa cu respectarea celor ?> de ore pe saptamana. 81ista insa sectoare de acti$itate in care durata timpului de munca poate (i mai mare de < ore pe %i& adica de 12 ore& situatie in care este o!li'atoriu sa urme%e o perioada de repaus de 2? ore& sau poate (i mai mica de < ore pe %i. Pentru prima data in le'islatia romana este introdus conceptul de pro'ram de munca (le1i!il& care presupune impartirea timpului de munca in doua perioade, o perioada (i1a in care personalul se a(la simultan la locul de munca si o Rperioada $aria!ila& mo!ile in care salariatul isi ale'te orele de sosire si plecare& cu respectarea timpului de munca %ilnicC. In ceea ce pri$este munca de noapte& art.12@ din noul Cod al muncii stipulea%a ca salariatii care e(ectuea%a cel putin @ ore de munca de noapte !ene(icia%a (ie de pro'ram de lucru %ilnic redus cu o ora& (ie de un spor la salariu de cel putin 1DL din salariul de !a%a pentru (iecare ora de munca de noapte e(ectuata. 8ste inter%isa (olosirea la munca in timpul noptii a tinerilor su! $arsta de 1< ani& iar (emeile 'ra$ide& lau%ele si cele care alaptea%a nu pot (i o!li'ate sa preste%e munca de noapte. Art.11;*C.muncii pre$ede, Rmunca prestata in a(ar duratei normale a timpului de munca sapatmanal este considerate munca suplimentaraC& si nu poate (i e(ectuata (ara acordul salariatului& cu e1ceptia situatiei de (orta ma ora sau pentru lucrari ur'ente care au ca scop pre$enirea producerii unor accidente sau inlaturarea consecintelor unui accident;@.
;2 ;@

Art.1>:*C.muncii Daca se prestea%a ore suplimentare& durata ma1ima le'ala a timpului de munca nu poate depasi ?< de ore pe sapatamana& inclusi$e orele suplimentare.& cu mentiune ca munca suplimentara se compensea%a Rprin ore li!ere platiteC intr.un inter$al de @> %ile.& iar in situatia in care nu este posi!il acest lucru& in luna urmatoare munca suplimentara $a (i platita Rprin adau'area unui spor la salariu corespun%ator duratei acesteiaC.

?>

Potri$it art.12G*C.muncii& norma de munca repre%inta cantitatea de munca necesara pentru e(ectuarea operatiilor sau lucrarilor de catre o persoana cu cali(icare corespun%atoare& care lucrea%a cu intensitate normala& in conditiile unor procese te3nolo'ice si de munca determinateC. Forma de e1primare a normei de munca poate (i ca, norma de timp& norma de productie& norma de personal& (isa postului etc. T,-PU. DE OD,/0) Pe parcursul des(asurarii acti$itatii se acorda atat repausuri periodice& %ilnice& saptamanale si anuale& cat si concedii pentru e$enimente (amiliare deose!ite& pentru pro!leme personale sau pentru (ormare pro(esionala. Daca pro'ramul de lucru este mai mare de G ore pe %i& salariatii au dreptul la pau%a de masa si la alte pau%e& potri$it normelor sta!ilite prin contractul coelcti$ de munca aplica!il sau prin re'ulamentul intern.;? In ca%urile in care acti$itatea unitatii nu poate (i intrerupta sau cand speci(icul muncii impune des(asurarea pro'ramului de lucru sam!ata si duminica& prin contractul colecti$ de munca aplica!il sau prin re'ulamentul intern se pot sta!ili ca %ile de repaus alte %ile din saptamana& iar salariatii !ene(icia%a de un spor la salariu. Cu titlul de e1ceptie& su! re%er$a autori%arii de catre inspectorul territorial de munca si cu a$i%ul sindicatului sau dupa ca%& al repre%entantilor salariatilor& daca acti$itatea impune& repausul saptamanala poate (i acordat cumulat dupa o perioada de acti$itate continua ce nu poate depasi 1D %ile calendaristice.;D Pentru salariatii care lucrea%a in unitatile de (lu1 continuu sau in unitati din domeniul sanitar si de alimentatie pu!lica se $a asi'ura compensarea cu timp li!er corespun%ator in urmatoarele @> de %ile. O deose!ita importanta este acordata re'lementarii concediilor& iar in noul cod al muncii se speci(ica, Rconcediile de odi3na;G constituie una din (ormele timpului li!er& a carei necesitate si insemnatate deose!ita re%ulta din continutul dispo%itiilor le'ale care.l re'lementea%a& cat si din practica raporturilor sociale de muncaC. Durata e(ecti$a a concediului de odi3na se sta!ileste prin contractul coelcti$ de munca aplica!il si se supune urmatoarelor conditionari, este de cel putin 2> %ile lucratoareH se acorda proportional cu acti$itatea prestata intr.un an calendaristicH sar!atorile le'ale si %ilele li!ere paltite sta!ilite prin contractul colecti$ de munca aplica!il nu sunt incluse in durata concediului anual de odi3naH este pre$a%ut e1pres in continutul contractului indi$idual de munca. De a asemenea codul muncii pre$ede o!li'ati$itatea acordarii unui concediu de odi3na suplimentar de cel putin @ %ile lucratoare pentru urmatoarele cate'orii de salariati, salariatii care lucrea%a in conditii 'rele& periculoase sau $atamatoareH ne$a%atorii sau alte persoane cu 3andicapH tinerii in $arsta de pana la 1< ani. Componenta patrimoniala a dreptului la concediul de odi3na este data de indemni%atia de concediu& care nu poate (i mai mica decat I$aloarea totala a drepturilor salariale cu$enite pentru perioada respecti$aC. Pentru a.si reali%a (inalitatea& concediul de odi3na tre!uie e(ectuat& ast(el ca nu se poate acorda compensarea in !ani a concediului decat in ca%urile limitati$ si e1prs pre$a%ute de le'e, in ca%ul cand contractul dindi$idual de munca a incetat inainte ca salariatul sa.si e(ectue%e concediul de odi3naH in situatia decesului salariatului& cand compensatia se $a acorda mostenitorilor sai.;;
;?

Pentru tinerii su! 1< ani& pau%a de masa a(erenta unui pro'ram de munca mai mare de ? ore si umatate este de cel putin @> de minute. ;D In aceste situatii e1ceptionale salariatii au dreptul la du!lul compensatiilor cu$enite pentru munca suplimentara respecti$ !ene(icia%a de du!lul sporului pre$a%ut de art.12>*C.muncii. ;G Dreptul la concediul de odi3na este un drept unic& de natura comple1a& a$and o latura patrimoniala si una nepatrimoniala. ;; Datorita (aptului ca le'ea nu distin'e& iar dreptul la concediu se reali%ea%a %i de %i& pe masura prestarii muncii& compensatia se plateste oricare ar (i moti$ul incetarii contractului de munca. 8a se acorda proprotional cu perioada cuprinsa intre inceputul anului calndaristic si data incetarii contractului de munca.

?1

Alte concedii& cum ar (i concediile medicale& de maternitate& de in'ri irea copilului !olna$& constituie elemente ale drepturilor de asi'urari sociale& si sunt destinate totodata acoperii ne$oilor proprii ale salariatului.In ca%ul unor e$enimente (amiliale deose!ite& salariatii au dreptul la %ile li!ere platite. 8$enimnetele (amiliale deose!ite si numarul %ilelor li!ere platite sunt sta!ilite prin le'e& prin contractul colecti$ de munca aplica!il sau prin re'ulamentul intern. Ea cerere& salariatii au dreptul la concedii pentru (ormarea pro(esionala& care pot (i cu plata sau (ara plata. Deci& salariatul poate solicita pentru (ormarea pro(esionala concediu (ara plata& iar an'a atorul& la randul sau& poate re(u%a aceasta cerere numai acordul sindicatului*repre%entantilor salariatilor& numai daca a!senta salariatului ar pre udicia 'ra$ des(asurarea acti$itatii. Concediul de (ormare pro(esionala se poate acorda si (ractionat in cursul unui an calendaristic& pentru sustinerea e1amenelor de promo$are in anul urmator de studii sau pentru sustinerea e1amenelor de a!sol$ire. Tinanad cont de conceptul de (ormare pro(esionala& an'a atorul este o!li'at sa asi'ure salariatului dreptul la un concediu de (ormare pro(esionala platit de pana la 1> %ile daca, acesta nu a !ene(iciat de participarea la (ormare pro(esionala pe c3eltuiala an'a atorului in cursul unui an calendaristic si care are $arsta de 2D aniH sau nu a !ene(iciat de participarea la (ormare pro(esionala pe c3eltuiala an'a atorului pe parcursul a 2 ani calendaristici consecuti$i si are $arsta de peste 2D ani. &L. R+<,+M+/-*R+* -&MP.,.& D+ M./0* 3& * -&MP.,.& D+ )D&G/* &/ DR+P-., 4R*/0+' Durata timpului de munca e(ecti$a nu poate depasi 1> ore pe %i. In mod e1ceptional& in ca% de surplus de acti$itate intr.o perioada determinata& in ca%ul unor munci temporare sau a celor care implica o acti$itate ridicata in anumite %ile pe saptamana& inspectoratul muncii poate autori%a prestarea muncii peste durata normala sta!ilita. Orice salariat tre!uie sa !ene(icie%e de un timp de odi3na %ilnica de cel putin 11 ore consecuti$e& dar !ineinteles ca e1ista unele dero'ari, in ca% de surplus de acti$itateH in ca%ul in care acti$itatea tre!uie sa (ie prestata in mod ur'entH in ca%ul in care speci(icul muncii nu permite intreruperea acti$itatii. 3istemul de control, An'a atorul este o!li'at sa a(ise%e la orice loc de munca orele la care incepe si se termina pro'ramul de lucru& precum si orele si durata timpului de odi3na. Pro'ramul de lucru tre!uie sa (ie pre%entat inspectorului muncii& care controlea%a modul de aplicare a acestuia. In situatia in care salariatii nu prestea%a acti$itati con(orm aceluiasi orar& deci nu au pro'ram de munca colect$i& documentele necesare tinerii e$identei duratei timpului de lucru si de odi3na se $a sta!ili pentru (iecare salariat in paret& luat in mod indi$idual. Contra$entiile $or (i sanctionate printr.o amenda& iar un e1emplar din procesul.$er!al constatator al contra$entiei $a (i predat salariatului contrac$enient& (iind permisa si metoda trimiterii prin posta.

)rele suplimentare: Repre%inta orele in care persoana prestea%a o munca peste durata normala si le'ala a timpului de lucru& @: ore pe saptamana& sau peste perioada considerata a (i de ec3i$alenta& cu e1ceptia orelor de recuperare. Orice intreprindere tre!uie sa cuprinda un pla(on anual de ore suplimentare& (ara a necesita apro!area preala!ila a autoritatii pu!liceH acest pla(on $a (i sta!ilit la 1@> ore& in ca%ul in care nu e1ista o alta dispo%itie speciala cuprinsa intr.o con$entie sau intr.un acord. Pe lan'a pla(onul anual& in ca%ul unui surplus de acti$itate care nu corespunde modului de (unctionare normal in intreprindere& pot (i a$ute in $edere si un anumit numar de ore suplimentare sta!ilite con(orm a$i%ului repre%entantilor personalului si a autori%atiei inspectorului muncii. In ceea ce pri$este durata ma1ima de munca a (ost instituit un du!lu pla(on, ?2

durata timpului de lucru mediu pe saptamana 4 nu poate depasi ?G de oreH durata saptamanala a!soluta& care nu poate depasi ?< de ore. Re(eritor la plata orelor suplimentare& tre!uie mentionat (aptul ca nici un salariat nu poate pretinde plata orelor suplimentare e(ectuate decat in ca%ul in care aceste ore au (ost prestate con(orm ordinului an'a atorului sau cel putin cu autori%atia acestuia. Se considera a (i licita si stipularea in cadrul unei con$entii& a platii in a$ans a orelor suplimentare care urmea%a a (i prestate in mod re'ulat. In situatia in care cadrele se 'asesc intr.o situatie asemanatoare& tre!uie sa distin'em in (unctie de po%itia lor ierar3ica. Proiectul de le'e pri$itor la cele @D ore de munca prestate distin'e trei cate'orii de cadre, cadrele care indeplinesc (unctii de conducere& a caror responsa!ilitate implica un 'rad ridicat de independenta in cadrul or'ani%arii timpului lor de lucruH cadrele care (ac parte dintr.o ec3ipa sau care lucrea%a in sectiunea unui atelier& supuse normelor dreptului comun in materieH cadrele care nu (ac parte din nici o cate'orie mai sus mentionata& si pentru care durata timpului de lucru nu poate (i determinata cu preci%ie. )rele de recuperare: Recuperarea orelor pierdute ca re%ultat al intreruperii colecti$e a acti$itatii este autori%ata atunci cand aceasta este re%ultatul unui accident& al unei intemperii& a unui ca% de (orta ma ora sau a unui in$entar ori a unei situatii de acordare a %ilelor li!ere. Orele de recuperare sunt uneori limitate la o parte a institutiei& pre%entand un caracter (acultati$ pentru an'a atorul care nu este o!li'at sa acorde %ile de recuperare a orelor pierdute;< si sunt remunerate la $aloarea lor normala& doara daca an'a atorul intele'e sa recupere%e orele care (usesera considerate a (i ore suplimentare. -impul de odi7na si de concediu Acordarea timpului de odi3na saptamanal este 'u$ernata de trei principii 'enerale, este inter%is ca un salariat sa lucre%e mai mult de sase %ile calendaristice pe saptamana. Orice sapatamana de munca tre!uie sa cuprinda cel putin o %i de odi3na. Timpul de odi3na saptamanal se $a acorda (iecrui salariata pe o perioada de cel putin 2? ore consecuti$e pe saptamana& durata la care se poate adau'a si timpul de repaus %ilnic. Timpul de odi3na saptamanal se acorda in %iua de duminca. Punerea in aplicare a acestei posi!ilitati in intreprindere se (ace pe !a%a unui acord& care nu tre!uie sa (ie suscepti!il de opunere& sau pe !a%a unei autori%atii a inspectoratului muncii& acordata consultarii Con(ederatiei Sindicale de Ramura si a a$i%ului repre%entantilor personalului. In ceea ce pri$este concediile cu plata& tre!uie sa mentionam ca an'a atorului& cu e1ceptia unor ramuri de acti$itate cu caracter discontinuu& pentru care au (ost create !irouri speciale de acordare a concediilor cu plata& ii re$ine sarcina de a lua initiati$a de acordare a concediului.;: Pentru a o!tine dreptul la concediu& salariatul tre!uie sa (i indeplinit o luna de munca e(ecti$a in ser$iciul aceluiasi an'a ator& in cursul perioadei de re(erinta.<> Pe cale de consecinta& orice a!senta conduce implicit la o reducere a numarului de %ile de concediu pe care salariatul le poate a$ea. 81ista insa si cate$a e1ceptii, a0 le'ale, anumite a!sente sunt asimilate perioadelor de munca e(ecti$a /e1.concediul de maternitate0 !0 con$entionale, in acordurile colecti$e pot (i stipulate si alte asemenea perioade asimilate perioadelor de munca e(ecti$a& mai ales in ca%urile de !oala.
;< ;:

Timpul orelor de recuperare tre!uie sa inter$ina in inter$alul de 12 luni al anului in curs. Daca concediul nu a (ost luat& salaraiatul nu $a putea primi nici o remuneratie& pe lan'a salariul sau. <> Anul de re(erinta este perioada cuprinsa intre 1 iunie anul precedent si @1 mai al anului in curs& iar %iua de munca e(ecti$a $a (i considerata a (i orice %i in cursul careia munca con$enita a (ost prestata& independent de tipul de orar practicat.

?@

Re(eritor la durata le'ala a concediului de odi3na& pentru un ma1im de @> de %ile lucratoare& se $or atri!ui 2 %ile si umatate de concediu pe luna. Salariatii care nu au implinit $arsta de 21 de ani la data de @>a prilie a anului precedent& au dreptul la un concediu de @> de %ile (ara plata& pe lan'a cele acordate in mod normal. 7amele care nu au implinit 21 de ani la data de @> aprilie a anului precedent& pe lan'a cele @> de %ile acordate in mod le'al& $or !ene(icia de doua %ile de concediu suplimentar& pentru (iecare copil. In lipsa unei stipulatii con$entionale& ordinea de plecare in concediu $a (i sta!ilita de catre an'a ator& in urma a$i%ului dele'atiilor personalului.<1 Orice salariat poate pretinde 12 %ile consecuti$e de concediu in timpul perioadei le'ale de concediu& dar in a(ara unei dero'ari acordate in mod indi$idual& salariatul nu poate pretinde cinci saptamani consecuti$e de concediu. Ordinea de plecare in concediu $a (i comunicata salariatilor cu cel putin 1D %ile inainte& sau c3iar cu o luna& in masura in care in acest inter$al de timp nu este permisa nici o modi(icare.<2 Plata zilelor de concediu: ,etoda celei de.a '$.a parti 4 consta in calculul sumei salariilor o!tinute in cursul perioadei de re(erinta& indemni%atia de concediu pentru cele D saptamanai (iind e'ala cu a1>.a parte din totalul o!tinut. ,etoda salariului teoretic / potri$it acestei metode indemni%atia de concediu nu poate (i mai mica decat salariul pe care salariatul l.ar (i o!tinut in conditiile normale de lucru. ,odul de plata a indemnizatiei / la plata indemni%atiei se $a retine pentru (iecare salariat solutia cea mai (a$ora!ila. Indemni%atia se acorda pe !a%a salariului teoretic& pe !a%a celei de.a 1>.a parti& in ca%ul in care concediul a (ost luat in totalitate. Fisa de salariu tre!uie sa cuprinda date despre concediu si despre $aloarea indemni%atiei corespun%atoare& in ca%ul in care o perioada de concediu este inclusa in perioada de plata a$uta in $edere.

Prezentare succint a timpului de munc #i odi7n n Dreptul romn

Durata normal# a timpului de munc# /+n cadrul unui sin'ur contract indi$idual de munc# )i pentru salaria"ii +ncadra"i cu norm# +ntrea'#0. Durata le'al# a timpului de munc# se re(er# la durata e(ecti$# a muncii. Timpul normal de lucru este perioada +n care salariatul are +ndatorirea de a presta munca la care s.a an'a at prin +nc3eierea contractului indi$idual de munc#. Ca o m#sur# de 'arantare a drepturilor salaria"ilor& +nc#lcarea normelor de protec"ie a muncii pri$ind timpul de munc#& munca +n sc3im!uri )i intensitatea muncii constituie contra$en"ie )i se sanc"ionea%# cu amend#& con(orm art. ?>din Ee'ea nr. :>*1::G pri$ind protec"ia muncii. Durata nominal# a timpului de munc# pentru salaria"ii an'a a"i cu norm# +ntrea'# 4 +n cadrul unui sin'ur contract indi$idual de munc# 4 nu poate dep#)i ?> de ore pe s#pt#m-na )i < ore pe %i& con(orm art. @< alin. @ din Constitu"ie )i art. 1>: alin. 1 din Cod. Durata ma1im# le'al# a timpului de munc#. Durata ma1im# le'al# s#pt#m-nal# nu poate dep#)i& potri$it art. 111 alin. 1 din Cod& ?< de ore pe s#pt#m-n#& inclusi$ orele suplimentare. Art. 112 alin. 1 din Cod dispune c# pentru anumite sectoare de acti$itate& unit#"ii sau pro(esii se poate sta!ili 4 prin ne'ocieri colecti$e sau indi$iduale& ori prin acte normati$e speci(ice& o durat# %ilnic# a timpului de munc# mai mic# sau mai mare de < ore. Durata ma1im# le'al# %ilnic#. Din coro!orarea art. 112 alin. 2 cu art. 1@1& re%ult# c# durata ma1im# le'al# %ilnic# a timpului de munc# este de 12 ore.
<1 <2

Sotii care lucrea%a in aceeasi institutie au dreptul la un concediu simultan. Nerespectarea datelor de plecare si de intoarcere din concediu constituie o a!atere& cali(icata uneori ca (iind 'ra$a.

??

A. Pro'ramul de lucru +n cadrul s#pt#m-nii de lucru poate (i, . ine'al . comprimat D. Pro'ramele indi$iduali%ate de munc#. Bn ca%ul pro'ramelor indi$iduali%ate de munc#& timpul de munc# este or'ani%at +n mod (le1i!il. Durata sa %ilnic# este +mp#r"it# +n dou# perioade, una (i1# )i una $aria!il#. 8. Con(orm art. 11G din Cod& o!li'a"ia de a "ine e$iden"a orelor de munc# prestate de (iecare salariat re$ine an'a atorului. 1.@. Durata redus# a timpului de munc# . Bn con(ormitate cu dispo%i"iile art. 1 din Ee'ea nr. @1*1::1& salaria"ii care +)i des(#)oar# acti$itatea& e(ecti$ )i permanent& +n locuri de munc# cu condi"ii deose!ite& !ene(icia%#& +n condi"iile pre$#%ute de le'e& de reducerea duratei timpului de munc# su! < ore pe %i& (#r# a(ectarea salariului de !a%# )i a $ec3imii +n munc# a(erente unei norme +ntre'i. 9ene(icia%# de reducerea timpului %ilnic de lucru )i, . salaria"ii care din cau%a unor a(ec"iuni cau%ate de accidente de munc# sau de !oli pro(esionale nu mai pot reali%a durata normal# de munc#<@ . so"ul sau rudele care au +n +n'ri ire o persoan# $-rstnic# dependent# . +ntre'ul personal& +n ca%ul unor temperaturi e1treme . salariatele care alaptea%#<? 7unca de noapte Bn acest ca%& (ie durata timpului de munc# este redus# cu o or# (a"# de durata muncii prestate +n timpul %ilei& (ie salaria"ii primesc un spor de minimum 2DL din salariul de !a%# pentru (iecare or# de munc# de noapte prestat#. 1.D. Prestarea de ore suplimentare. . pre%en"a la ore suplimentare a salariatului nu este o!li'atorie . +n toate sectoarele& dac# an'a atorul a dispus e(ectuarea de ore suplimentare cu respectarea condi"iilor le'ale& salariatul nu poate re(u%a prestarea lor dec-t +n ca%uri cu totul deosi!ite care i.ar permite sa lipseasc# moti$at )i de la pro'ramul normal de lucru 1.G. Norma de munc# Con(orm art. 12G& norma de munc# e1prim# cantitatea de munc# necesar# pentru e(ectuarea opera"iunilor sau lucr#rilor de c#tre o persoan# cu cali(icare corespun%#toare& care lucrea%# cui intensitate normal#& +n condi"iile unor procese te3nolo'ice )i de munc# determinate. 1.;. Forme speci(ice de or'ani%are a timpului de munc# . pro'ramul +n tur# . tura continu# . munca +n turnus . pro'ramul de lucru pentru e1ploatare sau +ntre"inere 1.<. Timpul de munc# )i ne'ocierea colecti$# sau*)i indi$idual# A. Actele de dispo%i"ie ale an'a atorului 9. a0 Ne'ocierea colecti$# !0 Ne'ocierea indi$idual# 2. Timpul de odi3n# 2.1. No"iune Prin timp de odi3n# se +n"ele'e durata de timp necesar# pentru recuperarea ener'iei (i%ice )i intelectuale c3eltuite +n procesul +n procesul muncii )i pentru satis(acerea ne$oilor sociale )i cultural . educati$e. 2.2. Forme 2.2.1. Pau%a pentru mas# 2.2.2. Repausul %ilnic
<@

Art.?1 din Ee'ea @?G*2>>2& modi(icat# de Ee'ea nr.D:<*2>>@& pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& Partea I& nr.:@G din 2? decem!rie 2>>@ <? Art.1; din Ordonan"a de ur'en"# a 5u$ernului nr.:G*2>>@ pri$ind protec"ia maternit#"ii la locurile de munc#& apro!at" prin le'ea nr.2D*2>>?& pu!licat# +n monitorul O(icial al Rom-niei& Partea I& nr. 21? din 11 martie 2>>?

?D

2.2.@. Repausul s#pt#m-nal 2.2.?. Silele de s#r!#toare le'al# )i alte %ile +n care& potri$it le'ii& nu se lucrea%# Potri$it art.1@? alin.1 din Codul muncii 2.2.D. Concediul de odi3n# Durata concediilor de odi3n# este di(eren"iat# nu numai +n raport cu $ec3imea +n munc#& ci )i +n raport cu (unc"ia persoanei respecti$e. A. Concediile de odi3n# de !a%# 9. Concediile de odi3n# suplimentare C. Pro'ramarea concediilor de odi3n# D. Indemni%a"ia pentru concediul de odi3n# 8. Bntreruperea concediului de odi3n# F. Concediul de odi3n# +n ca%ul trans(erului salariatului 2.2.G. Silele li!ere pl#tite A. Temeiul acord#rii acestor %ile li!ere pl#tite re%id# +n anumite situa"ii speciale. 9. Bn practic#& +n !a%a principiului li!ert#"ii de $oin"# a p#r"ilor contractante. 2.2.;. Concediile (#r# plat# A. Concediile (#r# plat# se acord# potri$it art. 2D alin. 1 din Fot#r-rea 5u$ernului nr. 2D>*1::2 4 (#r# a dep#)i :> de %ile lucr#toare anual 4 9. Salaria"ii au dreptul la concedii (#r# plat#& con(orm art. 2D alin. 2 din Fot#r-rea 5u$ernului nr. 2D>*1::2& (#r# o limitare +n timp +n cursul anului calendaristic 2.2.<. Concediile pentru (ormare pro(esional# @. Conclu%ii @.1. A. Pro!lema duratei timpului de munc# a constituit& alaturi de cea a salariilor& o component# esen"ial# a istoriei rela"iilor de munc#. C. Nu e1ist# o le'#tur# e$ident# +ntre reducerea timpului de munc# )i men"inerea sau crearea locurilor locurilor de munc#. 3*,*R&'*R+* Con(orm art.1D?*le'ea D@*2>>@ Codul muncii& !salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului indi"idual de munca. Dreptul la salariu constituie o prero'ati$a (undamentala a& pre$a%uta si de Declaratia Uni$ersala a Drepturilor Omului& con(orm careia Iorice munceste are drptul la un salariu ec7itabil si suficient, care sa i asi%ure lui si familiei sale o e1istenta conforma cu demnitatea umana8. Ca atare& pentru munca prestata in !a%a contractului indi$idual de munca& (iecare salariat are dreptul la un salariu indi$idului e1primat in !ani& care cuprinde, salariul de !a%a& indemni%atiile& sporurile si alte adaosuri.<D Intar%ierea ne usti(icata a platii alariului sau neplata acestuia poate determina o!li'area an'a atorului la plata de daune interese pentru repararea pre udiciului produs salariatului& cu mentiune ca asupra salariului nu poate (i operata nici o retinere& cu e1ceptia ca%urilor e1pres pre$a%ute de le'e.<G Daca e1ista o pluralitate de creditori al salariatului& se $a respecta urmatoarea ordine de pre(erinta, O!li'atiile de intretinere 4 con(orm Codului (amilieiH Contri!utiile si impo%itele datorate catre statH Daunele cau%ate proprietatii pu!lice prin (apte iliciteH Acoperirea altor datorii<;

<D <G

Art.1D?*alin.2*le'ea D@*2>>@ Retinerile cu titlu de daune cau%ate an' atorului nu pot (i reali%ate decat daca datoria salariatului este scadenta& lic3ida si e1i'i!ila si este constatata printr.o 3otarare udecatoreasca de(initi$a si ire$oca!ila. <; Retinerile din salariu& cumulate& nu pot depasi in (iecare luna& umatate din salariul net.

?G

Ee'iuitorul a statuat 'arantarea platii drepturilor salariale<<& si ca atare le'ea D@*2>>@.Codul muncii re'lementea%a constituirea Fondului de 'arantare pentru plata creantelor salariale. Fondul de 'arantare pentru plata creantelor salariale se $a constitui potri$it urmatoarelor principii, patrimoniul institutiilor de administrare a (ondurilor tre!uie sa (ie independent de capitatlul de e1ploatare al unitatilor si tre!uie sa (ie constituit ast(el incat asupra acestuia sa nu poata (i pus sec3estru in cursul procedurii in ca% de inso$a!ilitateH an'a atorii tre!uie sa contri!uie la (inantarea in masura in care aceasta nu este acoperita inte'ral de catre autoritatile pu!liceH o!li'atia de plata a institutiilor de administrare a (ondurilor $a e1ista independent de indeplinirea o!li'atiei de contri!utie la (inantare. Principiile salarizarii Anali%and te1tele de le'e cu pri$ire la salari%are si la sistemul de salari%are re%ulta urmatoarele principii, principiul e%alitatii de tratament si eliminarii oricarei discriminari 4 con(orm acestui principiu Ila sta!ilirea si acordarea salariului este inter%isa orice discriminare pe criterii de se1& orientare se1uala& caracteristici 'enetice& $arsta& apartenenta nationala& rasa& culoare& etnie& reli'ie& optiune politica& ori'ine sociala& 3andicap& situatie sau responsa!ilitate (amiliala& apartenenta sau acti$itate sindicalaC. <: Costitutia Romaniei pre$ede cu $aloare de principiu& eliminarea oricarei discriminari si e'alitatea in (ata le'ii si autoritatilor pu!lice. 20 Principiul asi%urarii salariului minim %arantat 4 Cu oca%ia Con(erintei din 1:?? des(asurata la P3iladelp3ia& s.a instituit conceptul de salariu minim $ital& concept ce a$ea sa (ie de(init prin Raportul reuniunii e1pertilor con$ocati de Consiliul de administratie al Or'ani%atiei Internationale a 7uncii la cea de.a 1G<.a sesiune& des(asurata la 5ene$a in 1:G;. Codul muncii roman& la art.1D::>& pre$ede ca salariul de !a%a minim !rut pe tara 'arantat in plata& se sta!ileste prin 3otarare a 'u$ernului& cu consultarea sindicatelor si patronatelor.
10 @0

?0

principiul liberei ne%ocieri a salariului 4 salariile se sta!ilesc prin ne'ocieri indi$iduale*colecti$e& iar la sta!lirea acestuia se tine cont de conditiile in care se prestea%a munca& de ni$elul de pre'atire al an'a atului& de cerintele pe care an'a atorul le pune in (ata salariatului. Principiul caracterului confidential al salariului 4 Isalariul este con(idential& an'a atorul a$and o!li'atia de a lua masurile necesare pentru asi'urarea con(identialitatiiC.:1

-+)R&& a0 Teoria salariului natural !0 Teoria (ondului de salarii c0 Teoria producti$it#"ii mar'inale d0 Teoria raportului de (or"e +ntre salaria"i )i patroni A. Din punct de $edere social& salariul are un caracter alimentar 9. Din punct de $edere uridic& prestarea muncii )i salari%area muncii sunt o!li'a"iile principale care re%ult# pentru salariat Prin salariu se +n"ele'e contrapresta"ia an'a atorului pl#tit# pentru munca prestat# de salariat +n !a%a contractului indi$idual de munc#. a0 Pentru munc# e'al#& plat# e'al# !0 Di(eren"ierea salari%#rii c0 Sta!ilirea salariului minim !rut pe "ar#
<<

A se $edea& 9urreau International du ra$ail& 5TnU$e& Protection du salaire. Normes et 'aranties relati$es du paiment de la rTnumTration des tra$ailleurs& PrTmiUre Tdition& 2>>@& p.1: <: Art.1D?*alin.@*C.muncii :> IAn'a atorul este o!li'at sa 'arante%e in plata un salariu !rut lunar cel putin e'al cu salariul de !a%a minim !rut pe taraC. :1 Art.1D<*C.muncii

?;

d0 Sta!ilirea& de re'ul# a sistemului de salari%are )i a salariilor +n mod concret prin ne'ociere colecti$# sau*)i indi$idual# 1.1. 8lemente A. a0 Salariul de !a%# !0 Sporul la salariul de !a%# c0 Adaosul la salariul de !a%# . repre%int# partea $aria!il# a salariuluiH se pl#tesc )i dac# e1perien"a do!-ndit# pe durata $ec3imii +n munc# se concreti%ea%# +n cre)terea economic# a muncii prestate. :2. C. Principalele cate%orii ale salariului sunt: . salariul !rut . salariul minim !rut . salariul de !a%# . salariul net . salariul direct . salariul nominal . salariul real . salariul e(icient . salariul colecti$ . salariul indirect . salariul ust 1.2. 7od de sta!ilire a0 Prin (orma de or'ani%are !0 Bn raport cu modul de (inan"are c0 Caracterul acti$it#"ii a0 Ca re'ul# !0 Prin le'e c0 Prin 3ot#r-re de 5u$ern Forme de salari%are 2. /i"elul salariului. Salariul de !a%# minim !rut pe "ar# sta!ilit prin Contractul colecti$ de munc#& ne'tociat )i semnat anual. !. &nde1area salariilor Inde1area le'al#. Inde1area are caracter o!li'atoriu numai pentru autorit#"ile )i institu"iile pu!lice )i re'iile autonome de interes deose!it. @.2. Inde1area con$en"ional# C. 7a orarea salariilor are loc& de re'ul#& anual& cu prile ul ne'ocierii contractelor colecti$e de munc# sau& dup# ca%& al aprecierii personalului din sectorul !u'etar. D. Se poate constata c# ast(el de m#suri sunt necesare& +n realitate& cu titlu permanent. Ne'ocierea colecti$# sau*)i indi$idual# a salariilor nu poate s# ai!# loc i'nor-ndu.se ni$elul producti$it#"ii muncii )i& +n 'eneral& situa"ia precar# a unor a'en"i economici. ?. 0aracteristici fundamentale Salariul tre!uie s# (ie, a0 su(icient !0 nediscriminatoriu c0 propor"ional d0 determinat e0 o!li'atoriu (0 corespun%#tor '0 continuu D. 7odul de plat# a salariilor . salariul de !a%#& adaosurile )i sporurile sunt con(iden"iale . salariile se e1prim# +n !ani& iar plata lor se (ace +n !ani
:2

Petre 9urloiu& 8conomia muncii.Pro!leme actuale& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 1::@& p.:D

?<

. salariul nu poate (i urm#rit sau re"inut dec-t +n ca%urile )i +n condi"iile pre$#%ute prin le'e Neac3itarea drepturilor salariale recunoscute de c#tre an'a ator atra'e o!li'area acestuia la desp#'u!iri +n condi"iile +n care nu e1ist# do$ada sanc"ion#rii disciplinare a salariatului. . e1isten"a sau ine1isten"a resurselor (inanciare !u'etare nu poate a$ea $reo in(luen"# asupra sta!ilirii sau recunoa)terii drepturilor salariale pre$#%ute de actele normati$e G. Fondul de 'arantare pentru plata crean"elor salariale A. Re'lement#ri comune 9. Re'lement#ri care nu sunt cuprinse p-n# +n pre%ent +n le'isla"ia intern# a muncii ;. Re"inerile din salariu Din salariu se (ac urm#toarele re"ineri, . impo%itul pe $eniturile din salarii . contri!u"ia indi$idual# de asi'ur#ri sociale . contri!u"ia pentru asi'ur#rile sociale de s#n#tate . contri!u"ia la !u'etul asi'ur#rilor pentru )oma . contri!u"ia pentru plata indemni%a"iilor salaria"ilor pe perioadele de +ntrerupere a acti$it#"ii +n construc"ii Din (ondul de salarii se re"in, . contri!u"ia pentru asi'urarea s#n#t#"ii personalului . contri!u"ia de asi'ur#ri pentru accidente de munc# )i !oli pro(esionale . contri!u"ia lunar# la !u'etul asi'ur#rilor pentru )oma <. Tic3etele de munc# 4 Ee'ea nr.1?2*1::<:@ Acordarea tic3etelor de mas# nu constituie o o!li'a"ie le'al#. Se sta!ilesc clau%e concrete prin contractele colecti$e de munc#. :. Casele de a utor reciproc 1>. Salariul& $eniturile salariale )i alte $enituri ale salaria"ilor 1>.1. Corela"ii 1>.2. Venituri care nu intr# +n cate'oria $eniturilor salariale a0 Di$idendele !0 9ac)i)ul R?3P./D+R+* 2.R&D&0? Rspunderea disciplinar Disciplina muncii Disciplina muncii repre%int# o o!li'a"ie uridic#& a$-nd caracter de sinte%#& deoarece +nsumea%# )i re%um#& +n esen"# totalitatea +ndatoririlor de ser$iciu asumate de persoana respecti$# prin +nc3eierea contractului indi$idual de munc#. Disciplina poate (i de(init# ca starea de ordine e1istent# +n des(#)urarea procesului de munc#& re%ult-nd din respectarea +ntocmai a normelor ce re'lementea%# acest proces )i din +ndeplinirea de c#tre to"i participan"i a o!li'a"iior asumate prin +nc3eierea contractelor indi$iduale de munc#. Desi'ur c#& +n noile condi"ii economice& politice )i sociale& din "ara noastr#& rolul disciplinei nu a sc#%utH ea men"in-ndu.)i pe deplin actualitatea )i importan"a sa:?. O!li'ati$itatea de respecta disciplina muncii nu apare dec-t din momentul +nc3eierii contractului indi$idual de munc#. Codul muncii pre$ede +n art. @: alin 2 lit. ! )i lit. c o!li'a"ia salariatului de a respecta disciplina muncii. Bnc3eierea contractului indi$idual de munc# atra'e recunoa)terea le'al# a unei puteri pri$ate& unilateral# )i puniti$# +n (a$oarea an'a atorului.Din acest punct de $edere& art.2G@ alin.1 din Cod pre$ede CAn'a atorul
:@ :?

Pu!licat# +n 7onitorul O(icial al Rom-niei& Partea I& nr.2G> din 1@ iulie 1::< Sanda 53impu& Ale1andru =iclea& Dreptul muncii& 8di"ia a II.a& 8ditura All 9ecA& 9ucure)ti& 2>>1& p.@D: )i urm#t.

?:

dispune de prero'ati$# disciplinar#& a$-nd dreptul de a aplica& potri$it le'ii& sanc"iuni disciplinare salari"ilor s#i ori de c#te ori constat# c# ace)tia au s#$-r)it o a!atere disciplinar#C. Ansam!lul normelor le'ale care de(inesc a!aterile disciplinare sta!ilesc sanc"iunile disciplinare )i re'lementea%# condi"iile de (ond )i procedurale pentru aplicarea lor constituie (orma de r#spundere uridic# speci(ic# dreptului muncii. rspunderea disciplinar. Bn acela)i timp mai putem de(ini raspunderea uridic# ca (iind r#spunderea ce const# +n sanc"ionarea (aptelor de +nc#lcarea cu $ino$#"ie de c#tre orice salariat a normelor le'ale& re'ulamentelor & contractelor de munc#/ indi$idual )i colecti$0& a ordinelor )i dispo%iilor le'ale ale conduc#torilor ierar3ici. +lementele definitorii ale rspunderii disciplinare sunt: . calitatea de salariat . e1isten"a unei (apte ilicite . s#$-r)irea (aptei cu $ino$#"ie . le'#tura de cau%alitate dintre (apt# )i re%ultat Atra'erea r#s#underii disciplinare poate a$ea loc numai dac# (apta ilicit# a (ost s#$-r)it# de o persoan# care are calitatea de salariat. care se a(l# intr.un raport de munc# cu o persoan# denumit# an'a ator. 81isten"a r#spunderii disciplinare are ca element de(initoriu e1isten"a unei (apte ilicite& care potri$it art.2G@ alin.2 din Codul muncii const# +n +nc#lcarea normelor le'ale& re'ulamentului intern& contractului indi$idual sau contractului colecti$ de munc#& aplica!il ordinelor )i dispo%i"iilor le'ale ale conduc#torilor ierar3ici. 9.; -rsturile caracteristice rspunderii disciplinare a0.este de natur# contractual# !0.are caracter e1clusi$ personal c0.e1ercit# at-t o (unc"ie sanc"ionatorie& c-t )i una pre$enti$# )i educati$# a0R#spunderea disciplinar# este de natur# contractual# deoarece numai +nc3eierea contractului indi$idual de munc# atra'e o!li'ati$itatea de a respecta toate re'ulile de c#tre salariat. !0Caracterul intuitu presonae al contractului indi$idual de munc# (ace imposi!il uridic o transmitere a acestei r#spunderi asupra mo)tenitorilor& )i nici o r#spundere disciplinar# pentru (apta altuia. c0 Persoanei $ino$ate i se aplic# o pedeaps# & +n principal moral sau material& +n (unc"ie de 'ra$itatea a!aterii& care se re(lect# ca o constr-n'ere moral# sau ca o pri$a"iune material#& de natur# s#.l re"in# pe $iitor de la comiterea unor a!ateri. 9.! *baterea disciplinar Constituie a!atere disciplinar# o (apt# +n le'#tur# cu munca )i care const# +ntr.o ac"iune sau inac"iune s#$-r)it# cu $ino$#"ie de c#tre salariat& prin care acesta a +nc#lcat normele le'ale& re'ulamentul intern& contractul indi$idual de munc#& contractul colecti$ de munc# aplica!il& ordinele )i dispo%i"iile le'ale ale conduc#torilor ierar3ici. S#$-r)irea a!aterii disciplinare repre%int# condi"ia necesar# )i su(icient#& temeiul unic al r#spunderii disciplinare. Pentru declan#area rspunderii disciplinare& este necesar& ca un salariat s# (i s#$-r)it o a!atere de la disciplina muncii. O (apt# pentru a (i considerat# a!atere disciplinar# tre!uie s# +ntruneasc# urm#toarele elemente, . o!iectul/ rela"iile sociale de munc#0 . latura o!iecti$#/ (apta 4 ac"iunea sau inac"iunea salariatului0 . latura su!iecti$#/$ino$#"ia 4 inten"ia direct# sau indirect#& culpa cu u)urin"# sau nesocotin"# a salariatului0 .su!iectul/ su!iect cali(icat 4 salariat0 )biectul abaterii disciplinare este repre%entat de rela"iile sociale de munc#& de ordinea )i disciplina +n procesul muncii. 3ubiectul abaterii disciplinare este intotdeauna o persoan# care are calitatea de salariat. su!iect cali(icat. ,atura obiecti" const# +ntr.o (apt# prin care se +ncalc# o!li'a"iile re%ultate din contractul indi$idual de munc#& re'ulamentul de ordine interioar#& (isa postului& etc.Fapta poate (i comisi$#& const-nd +ntr.o ac"iune prin

D>

care se +ncalc# o o!li'a"ie de a nu (ace sau omisi$#:D& prin ne+ndeplinirea unei o!li'a"ii de a (ace. A!aterea disciplinar# poate s# constea +ntr.o sin'ur# (apt#& s#$-r)it# dintr.o dat#& ori dintr.o (apt# continu#. ,atura subiecti" sau "ino"$ia const# +n atitudinea psi3ic# ne'ati$# a su!iectului (a"# de (apta sa :G. A!aterile pot (i s#$-r)ite cu inten"ie sau din culp#& )i care potri$it codului penal (iecare sunt de dou# (eluriH inten"ie direct#. c-nd su!iectul pre$ede )i $oie)te e(ectul d#un#tor al (aptei sale& inten"ie indirect# c-nd pre$ede e(ectul d#un#tor& (#r# a.l dori& accept-nd totu)i producerea lui. Culpa poate (i , usurin"a c-nd se pre$ede e(ectul& dar se sper# (#r# temei c# se $a putea e$ita& nesocotin"a& c+nd su!iectul nu pre$ede e(ectul& de)i putea sau tre!uia s#.l pre$ad#. Fapta ilicit# se impune s# se a(le +ntr.o le'#tur# cau%al# cu un re%ultat noci$ pe plan disciplinar.Dac# sunt pro!ate elmentele constituti$e ale a!aterii disciplinare& respecti$ +nc#lcarea o!li'a"iilor de ser$iciu )i $ino$#"ia& re%ultatul d#un#tor )i le'#tura cau%al# se pre%um#. 9.C 0auze de nerspundere ( neresponsabilitate) disciplinar A$em dou# situa"ii +n care r#spunderea disciplinar# nu poate (i an'a at#& c-nd nu sunt +ntrunite toate elementele constituti$e ale a!aterii )i c-nd de )i par c# sunt +ntrunite toate elementele& anumite +mpre ur#ri speci(ice e1istente +n momentul s#$-r)irii ei duc la conclu%ia c#& +n realitate& conduita autorului nu are caracter ilicit& antisocial& c# acesta nu este $ino$at )i c# se impune e1onerarea de r#spundere. Aceste cau%e de e1onerare sau de neresponsa!ilitate sunt, le'itima ap#rare starea de necesitate constr-n'erea (i%ic# sau constr-n'erea moral# ca%ul (ortuit (or"a ma or# eroarea de (apt e1ecutarea ordinului de ser$iciu emis +n mod le'al 7a oritate acestor cau%e de e1onerare sunt pre$#%ute +n codul penal& )i se aplic# prin analo'ie )i r#spunderii disciplinare. Bn ceea ce pri$e)te situa"ia +n care se e1ecut# un ordin ile'al& emis +nc#lcarea normelor uridice pri$ind competen"a or'anului emitent& con"inutul )i (orma ordinului respecti$& e1ecutarea nu.l e1onerea%# pe salariat de r#spundere disciplinar#. 9.@ 3anc$iuni disciplinare Sanc"iunile disciplinare constituie mi loacele de constr-n'ere pre$#%ute de le'e& a$-nd scop ap#rarea ordinii disciplinare& pecum )i pre$enirea producerii unor acte de indisciplin#. Repre%int# m#suri speci(ice dreptului muncii& +n le'#tur# cu e1ecutarea contractului colecti$ de munc#.8le sunt pre$#%ute e1pres )i limitati$ +n le'e& iar aplicarea lor su! aspectul duratei )i a cuantumului tre!uie s# se (ac# cu respectarea ri'uroas# a dispo%i"iilor le'ale. Bn timp ce pentru (iecare in(rac"iune sau contra$en"ie& le'ea pre$ede )i sanc"iunea& a!aterile disciplinare nu sunt determinate +n indi$idualitatea lor& nu se indic# pentru ce anume (apte se aplic# una sau cealalt# din sanc"iunile disciplinare. Sanc"iunile disciplinare pot (i clasi(icate +n sac"iuni disciplinare %enerale )i sanc"iuni disciplinare speciale. Sanc"iunile disciplinare 'enerale sunt pre$#%ute de Codul muncii +n art.2G? alin.1, a$ertisment scris suspendarea contractului indi$idual pentru o perioad# ce nu poate dep#)i 1> %ile lucr#toare retro'radarea din (unc"ie& cu acordarea salariului corespun%#tor (unc"iei +n care s.a dispus retro'radarea& pentru o durat# ce nu poate dep#)i G> de %ile reducerea salariului de !a%# pe o durat# de 1.@ luni cu D.1> L reducerea salariului de !a%# )i*sau& dup# ca%& )i a indemni%a"iei de conducere pe o perioad# de 1.@ luni
:D :G

Sanda 53impu& Ale1andru =iclea& Dreptul muncii& Casa de editur# )i pres# I6ansaC SRE& 9ucure)ti& 1::D& p.@?G Vasile Popa& Ondina Pan#& Dreptul muncii. comparat&8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>@&p.@G1

D1

des(acerea disciplinar# a contractului de munc#:; *"ertismentul scris repre%int# o sanc"iune cu e(ect precump#nitor moral& care const# +ntr.o comunicare scris# prin care salariatului +i este adus la cuno)tin"# (aptul c# a s#$-r)it o a!atere disciplinar#& )i este a$erti%at c# d#c# nu se $a +ndrepta )i $a s#$-rsi noi a!ateri& i se $or aplica sanc"iuni mai 'ra$e. Repre%int# sanc"iunea cea mai u)oar# )i se aplic#& de re'ul#& salaria"ilor care au s#$-r)it pentru prima dat# & (#r# inten"ie& a!ateri care nu au cau%at pre udicii. 3uspendarea contractului indi"idual de munc pentru perioad ce nu poate dep#i 9: zile lucrtoare const# +n neprimirea la locul de munc# salariatului pe perioda suspend#rii& )i pe cale de consecin"#& neprest-nd munca& nu prime)te salariul corespun%#tor perioadei respecti$e. Retro%radarea din func$ie, cu acordarea salariului corespunztor func$iei n care s a dispus retro%radarea, pentru o durat ce nu poate dep#i E: de zile. Retro'radarea& +n lipsa unei pre$ederi e1prese& prin interpretate istorico.teleolo'ic#& se poate dispune numai +n cadrul aceleia)i pro(esii& deci cu respectarea pro(esii celui +n cau%#. Reducerea salariului de baz pe o durat de 9 ! luni cu @ 9: M repre%int# o sanc"iune cu un caracter patrimonal& )i $i%ea%# numai salariul de !a%#. Se aplic# pentru a!ateri de o anumit# 'ra$itate prin urm#rile lor& s#$-r)ite cu inten"ie& care produc pre udicii materiale an'a atorului. Reducerea salariului de baz #iDsau, dup caz, #i a indemniza$iei de conducere pe o perioad de 9 ! luni repre%int# o sanc"iune care se aplic# e1clusi$ (unc"iilor de conducere& +n sensul c# este una speci(ic# lor. Con(orm dispo%i"iior le'ale e1ist# dou# ipote%e posi!ile, reducerea concomitent# a salriului )i a indemni%a"iei de conducere reducerea numai a indemni%a"iei de conducere Desfacerea disciplinar a contractului de munc este sanc"iunea disciplinar# cea mai 'ra$# const# +n +ndep#rtarea salariatului din colecti$ul de munc#& ca o consecin"# a +ncet#rii contractului indi$idual de munc# prin $oin"a unilateral# a an'a atorului. Bn aceast# situa"ie se impune coro!orarea art.2G? alin.1 lit.( cu art.G1 lit.a din Codul muncii. 3anc$iuni disciplinare specifice Aceste sunt sanc"iuni& +n temeiul art.2G? alin.2 din Codul muncii& pot (i sta!ilite prin statute pro(esionale& apro!ate prin le'e special#& )i care pot (i altele dec-t cele pre$#%ute de Codul muncii. 81ist# o sin'ur# e1cep"ie& amene%ile disciplinare& care (iind inter%ise +n mod e1pres & nu pot (i re'lementate +n mod special.:<

Rspunderea patrimonial
Re%lementarea juridic Principala re'lementare a r#spunderii patrimoniale o constituie Codul muncii +n art.2G:.2;D& Codul ci$il. R#spunderea patrimonial# are un caracter reparatoriu )i se +ntemeia%#& potri$it art.2;> alin.1 din Codul muncii& pe Inormele )i principiile r#spunderii ci$ile contractuale& pentru pa'u!ele materiale produse an'a atorului din $ina )i +n le'#tur# cu munca lorC .

:; :<

Codul muncii Ale1andru =iclea& Andrei Popescu& 7arioara =ic3indelean& Constantin Tu(an& O$idiu =inca& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>?& p.G;G

D2

A)adar& r#spunderea patrimonial# este o (orm# a r#spunderii ci$ile:: contractuale& care const# +n o!li'ati$itatea salaria"ilor de a repara pa'u!ele materiale produse an'a atorului din $ina )i +n le'#tur# cu munca lor1>>. Re%ult# c# din punct de $edere al modului de aplicare al re'ulilor a$em , . re'ulile 'enerale sunt cele din dreptul comun/cele care re'lementea%# r#spunderea ci$il# contractual#0 re'ulile speciale pre$#%ute de Codul muncii/ tr#s#turi0 -rsturile rspunderii patrimoniale 1.R#spunderea patrimonial# are la !a%# contractul indi$idual de munc# (iind condi"ionat# de e1isten"a )i e1ecutarea contractului indi$idual de munc#. 2.Ea !a%a r#spunderii patrimoniale st# $ino$#"ia celui +n cau%#. Bn 'eneral& ca re'ul#& nu operea%# pre%um"ia de culp#& e1ist-nd )i e1cep"ii. lipsuri cantitati$e +n 'estiune operea%# o pre%um"ie simpl# de $ino$#"ie a 'estionarului. @.R#spunderea patrimonial# este o r#spunderea indi$idual#& e1clu%-nd solidaritatea. Bn ca%ul +n care pre udiciul a (ost produs de mai mul"i salaria"i& r#spunderea se sta!ile)te pentru (iecare an'a at +n (unc"ie de 'radul de $ino$#"ie )i propor"ional cu salariul s#u net de la data constat#rii pa'u!ei. ?.R#spunderea patrimonial# are ca o!iect numai repararea pre udiciilor materiale D.Re'lementarea r#spunderii patrimoniale se (ace prin norme imperati$e& ceea ce +nseamn# c# nu se pot insera clau%e de a'ra$are a r#spunderii salariatului dero'atorii de la le'e. G.Sta!ilirea r#spunderii patrimoniale se (ace & +n lipsa acordului scris& numai de c#tre instan"a de udec#t#& prin procedura solu"ion#rii con(lictelor de munc#. ;.Din punct de $edere al e1ecut#rii silite r#spunderea patrimonial# are un caracter limitat& e(ectu-ndu.se& de re'ul#& asupra unei p#r"i din salariul/ cel mult o treime de salariul0.

Rspunderea patrimonial a an%ajatorului fa$ de salaria$ii si Potri$it art.2G: din Codul munciiC an'a atorul este o!li'at& +n temeiul normelor )i principiilor r#spunderii ci$ile contractuale& s# +l desp#'u!easc# pe salariat +n situa"ia +n care acesta a su(erit $reun pre udiciu material din culpa an'a atorului +n timpul +ndeplinirii o!li'a"iilor de ser$iciu sau +n le'#tur# cu ser$iciulC. An'a area r#spunderii patrimoniale a an'a atorului se (ace numai dac# sunt +ndeplinite cumulati$ urm#toarele condi"ii, s# e1iste o (apt# ilicit#& care +n ca%ul persoanei uridice repre%int# o (apt# a uneia sau a mai multor persoane din colecti$ul s#u. Salariatul s# (i su(erit un pre udiciu material +n timpul +ndeplinirii atri!u"iilor de ser$iciu sau +n le'#tur# cu ser$iciul S# e1iste un raport de cau%alitate +ntre (apta ilicit# a an'a atorului )i pre udiciul material su(erit de salariat Culpa an'a atorului este pre%umat#& (iind ap#rat de r#spundere numai dac# (ace do$ada c# ne+ndeplinirea o!li'a"iilor se datorea%# unei cau%e care nu.i poate (i imputat# Ca%uri +n care an'a atorul r#spunde patrimonial, 1.salariatul este +mpiedicat s# munceasc# 2.+nt-r%ierea ne usti(icat# a pl#"ii salariului sau neplata acestuia @.desp#'u!irea cu$enit# +n ca%ul constat#rii ne$ino$#"iei penale a persoanei suspendate din (unc"ie ?.o!li'a"ia de a pl#ti desp#'u!iri +n ca% de anulare a concediului de odi3n#& total sau par"ial D.neluarea m#surilor de pa%# necesare pentru protec"ia ec3ipamentului de protec"ie )i personal
::

Ion Traian 6te(#nescu& Tratat de dreptul muncii& $ol.I& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>@& p.G<@ Ale1andru =iclea& R#spunderea patrimonial# a salaria"ilor& +n IRe$ista de drept comercialC nr.;.<*2>>@&p.GD.1>?

1>>

D@

Rspunderea patrimonial a salaria$ilor fa$ de an%ajator. Art.2;2 din Codul muncii pre$ede o!li'a"ia salariatului de a restitui sumele de !ani nedatorate primite de la an'a ator& !unurile care nu i se cu$eneau& iar pentru ser$iciile prestate la care nu era +ndrept#"it este o!li'at s# suporte contra$aloarea lor. Scopul r#spunderii salaria"ilor este de a ap#ra patrimoniu an'a atorului& de a pre$eni producerea altor pa'u!e. Salariatul r#spunde patrimonial numai dac# sunt +ntrunite cumulati$ urm#toarele condi"ii1>1, A.Persoana $ino$at# de producerea pre udiciului tre!uie s# ai!# calitatea de salariat& deci s# ai!# un contract indi$idual de munc# +nc3eiat cu an'a atorul p#'u!it. 81cep"ii, . r#spunderea patrimonial# a ucenicilor la locul de munc#& a celor care sunt p#r"i +ntr.un contract de cali(icare sau de adaptare salaria"ii deta)a"i (a"# de an'a atorul cesionar 9.Fapta ilicit# )i personal# a salariatului& s#$-r)it# +n le'#tura cu munca sa. Pentru sta!ilirea r#spunderii patrimoniale & caracterul ilicit al (aptei se anali%ea%# +n raport cu o!li'a"iile de ser$iciu& a)a cum re%ult# ele din le'e& din contractul indi$idual de munc#& re'ulamentul intern. Se consider# (apt# +n le'#tur# cu munca& )i orice alt# (apt# care & +ntr.o (orm# sau alta& are le'#tur# cu atri!u"iile de ser$iciu& nu numai e1ercitarea propriu.%is# a atri!u"iunilor de ser$iciu C.Pre udiciul material su(erit de an'a ator Pre udiciul constituie o modi(icare a patrimoniului& +n sens ne'ati$& const-nd +n diminuarea acti$ului/re!uturi0 sau +n cre)tera pasi$ului/amen%i0. Valoarea pre udiciului cuprinde at-t pre udiciul e(ecti$& c-t )i !ene(iciul nereali%at. Pentru a putea sta la !a%a r#spunderii patrimoniale a salariatului& pre udiciul tre!uie s# cumule%e urmatoarele condi"ii, S# (ie real& ceea ce +nseamn# c# salariatul t#spunde numia pentru $alorile e(ecti$ pierdute din patrimoniul an'a atorului& iar nu )i pentru $alorile sta!ilite ca pierdere numai su! aspect nominal S# (ie cert& at-t +n pri$in"a e1isten"ei& c-t )i +n pri$in"a e$alu#rii sale. Do$ada certitudinii pre udiciului cade #n sarcina an'a atorului& (iind necesar ca din actele de constatare a pa'u!ei sau din alte pro!e s# re%ulte (#r# du!iu +ntinderea cuantumului pa'u!ei. S# (ie actual S# (ie cau%at direct an'a atorului. Pre udiciul poate (i produs printr.o (apt# ilicit# +n le'#tur# cu e1ecutarea contractului de munc#& direct +n patrimoniu. Pre udiciul indirect & c-nd an'a atorul r#spunde +n mod direct& +n calitate de comitent pentru prepusul s#u& (a"# de ter"ul pre udiciat. D.S# (ie material. Repararea pre udiciului se (ace numai prin eci$alent !#nesc/ prin calculul )i plata unor desp#'u!iri !#ne)ti0& potri$it art. 2;@ alin.1. Nu se pot acord desp#'u!iri pentru daune morale su(erite pentru pre udiciul cau%at. G.S# nu (i (ost reparat la data la care an'a atorul solicit# acoperirea (aptei. 8$aluarea pre udiciului1>2 se (ace +n (unc"ie de normele speciale& iar +n lipsa acestora& e$aluarea se (ace potri$it normelor dreptului ci$il& +n raport cu pre"urile e1istente la momentul +n care se reali%ea%# acordul p#r"ilor ori +n momentul sesi%#rii instan"ei de c#tre cel p#'u!it. D.S# e1iste raport de cau%alitate +ntre (apta ilicit# )i pre udiciu cau%at 8.Vino$#"ia Const# +n atitudinea psi3ic# a persoanei (i%ice (a"# de (apta sa "i (#"# de consecin"eleei p#'u!itoare. Presupune discern#m-ntul autorului& dar )i $oin"a li!er# +n des(#)urarea conduitei sale.
1>1 1>2

Ion Traian 6te(#nescu& Tratat de dreptul muncii& $ol.I& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>@ Nicolae Voiculescu& Dreptul muncii.Re'lement#ri interne )i comunitare& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>@&

D?

Bn cadrul r#spunderii patrimoniale& distinc"ia +ntre (ormele de $ino$#"ie )i 'radele culpei nu are rele$#n"# practic#. Salariatul r#spunde patrimonial c3iar )i pentru cea mai u)oar# culp# a sa. Culpa comun# +ntre salariat )i an'a atorul& persoana uridic# nu este de conceput. Cau%ele de ner#spundere patrimonial# Potri$it Codului muncii & la art.2;> alin.2 Csalaria"ii nu r#spund de pa'u!ele pro$ocate de (or"a ma or# sau de alte cau%e nepre$#%ute )i care nu puteau (i +nl#turate )i nici de pa'u!ele care se +ncadrea%# +n riscul normal al ser$iciuluiC Ast(el& salariatul care a produs un pre udiciu prin (apta sa personal# +n le'#tur# cu munca nu $a r#spunde patrimonial dac# a inter$enit una din urm#toarele cau%e, 1.+1ecutarea unui ordin le%al de ser"iciu. Se consider# c# e1ecutarea unui ordin le'al 4 +n (ond sau +n aparen"#. nu atra'e r#spunderea patrimonial#& dac# s.a produs o pa'u!#.Aceast# situa"ie este normal#& deoarece salariatul primind un ordin nu are dreptul de a.l cen%ura su! aspectul utilit#"ii )i oportunit#"ii lui. Situa"ia se sc3im!#& atunci c-nd este $or!a de un ordin ile'al& su! aspectul con"inutului sau al (ormei& c#nd ducerea la +ndeplinire a acestuia atra'e r#spunderea pentru e$entualele pa'u!e cau%ate. ;.3tarea de necesitate Bn situa"ia +n care un salariat a s#$-r)it o (apt# pentru sal$area de la un pericol iminent 4 care nu putea (i +nl#turat alt(el. a $ie"ii sale& s#n#t#"ii sau inte'rit#"ii corporale sale sau a altei persoane& a unui !un important al s#u ori al altuia& ori interes pu!lic& nu r#spunde patrimonial dac# prin s#$-r)irea (aptei respecti$e a cau%at un pre udiciu. Dac# salariatul putea s# pre$ad# c# pa'u!a re%ultat# din s#$-r)irea (aptei sale este mai mare dec-t cea pe care +ncearc# s# o sal$e%e& $a r#spunde patrimonial& deoarece cau%a de ner#spundere nu operea%#. Totu)i dac# salariatul a putut& +n mod $erosimil& s# cread# c# prin (apta sa e$it# o $#t#mare mai 'ra$#& el !ene(icia%# de e1onerare datorit# st#rii de necesitate& c3iar dac# +n (inal s.ar sta!ilii c# pre udiciul cau%at prin inter$en"ia sa este mai mare dec-t cel a c#rei e$itare a urm#rit.o1>@. !.4or$a major #i cazul fortuit Salaria"ii nu r#spund de pa'u!ele pro$ocate de (or"# ma or# sau de alte cau%e care nu puteau (i +nl#turate& potri$it art.2;> alin.2 din Codul muncii. C. Riscul normal al ser"iciului. Prin risc al ser$iciului se +n"ele'e pierderea re%ultat# din acti$itatea normal# de ser$iciu& care nu poate (i imputat unui anumit salariat. Producerea riscului tre!uie s# se pre%inte ca un (enomen normal +n raport cu +mpre ur#ri concrete& (ie datorit# condi"iilor e1istente la anumite locuri de munc#& (ie datorit# naturii intrinseci a unor anumite materiale supuse procesului muncii. Riscul normal al ser$iciului poate (i , risc normat )i risc nenormat Risc normat cuprinde pierderile inerente procesului de produc"ie ce se +ncadrea%# +n limitele pre$#%ute de le'e. Riscul nenormat inter$ine c-nd pierderile sunt ne+nsemnate& accepta!ile pentru acti$itatea des(#)urat#& +n ca%ul celor care e1ecut# o o!li'a"ie de dili'en"#& sau +n situa"ia pierderilor care & de)i dep#)esc limitele normale& nu s.au produs totu)i din cau%a $ino$#"iei $reunei persoane1>?.
1>@

Potri$it art.?D alin.2 din Codul Penal I nu este +n stare de necesitate persoana care +n momentul +n care a s#$-r)it (apta )i.a dat seama c# pricinuie)te urm#ri $#dit mai 'ra$e dec-t cele care s.ar (i putut produce dac# pericolul nu era +nl#turatC 1>? Ale1andru =iclea& Andrei Popescu& 7arioara =ic3indelean& Constantin Tu(an& O$idiu =inca& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>?& p.;><

DD

Rspunderea contra"en$ional

0adrul le%al Codul muncii nu re'lementea%# r#spunderea contra$en"ional#& ci numai anumite contra$en"ii. R#spunderea contra$en"ional# constituie o(orm# de r#spundere uridic# de sine st#t#toare care nu (ace parte din le'isla"ia muncii. Art.2;G din Codul muncii pre$ede ; contra$en"ii& dintre care patru +n premier#& iar celelalte trei& au (ost reluate& din alte acte normati$e& ast(el ,. art.2;G lit.c I+mpiedicarea sau o!li'area& prin amenin"#ri ori $iolen"e& a unui salariat sau a unui 'rup de salaria"i s# participe la 're$# sau s# munceasc# +n timpul 're$eiC& reia identic dispo%i"ia cuprins# +n art.<< din E.1G<*1::: art.2;G lit.d Iprimirea la munc# a unei persoane pentru care nu a (ost +ntocmit contract indi$idual de munc# ori stipularea +n contractul indi$idual de munc# a unor clau%e contrare dispo%i"iior le'aleC& reluare din Ee'ea 1@>*1::: art.2;G lit.( I+nc#lcarea de c#tre an'a ator a pre$ederilor art.1@? )i 1@;C din Codul muncii& reluat# din Ee'ea ;D*1::G& a!ro'at# de Codul muncii Celelalte patru contra$en"ii sunt re'lementate& ast(el, Art.2;G lit.aC 4 nerespecterea dispo%i"iilor pri$ind 'arantarea +n plat# a salariului minim !rut pe "ar# lit.! 4 +nc#lcarea de c#tre an'a ator a o!li'a"iei de a eli!era salariatului un document care s# ateste acti$itatea accestuia& $ec3imea +n munc#& +n meserie )i +n specialitate lit.e 4 +ncadrarea +n munc# a minorilor cu nerespectarrea condi"iilor le'ale de $-rst# sau (olosirea acestora pentru prestarea unor acti$it#"i cu +nc#lcarea pre$ederilor le'ale re(eritoare la re'imul de munc# al minorilor lit.' 4 +nc#lcarea pro'ramului de lucru adec$at sta!ilit de 5u$ern pentru asi'urarea asisten"ei sanitare )i a apro$i%ion#rii popula"iei cu produse alimentare de strict# necesitateC Re'lement#rile cu pri$ire la r#spunderea contra$en"ional# din Codul muncii& se +ntre'esc cu dispo%i"iile Ordonan"ei de 5u$ern nr.2*2>>1 pri$ind re'imul uridic al contra$en"iilor& apro!at# cu modi(ic#ri )i complet#ri prin Ee'ea nr.1<>*2>>2 Bn acela)i timp& contra$en"iile re'lementate +n domeniul muncii prin acte normati$e care premer' Codului muncii au r#mas +n $i'oare.

Rspunderea penal
Codul muncii re'lementea%# pentru prima dat# un num#r de (apte penale +n art.2;;.2<>. O parte din aceste (apte penale& nu sunt noi & ele (iind incriminate +n le'isla"ia muncii prin di$erse acte normati$e / E.1G<*1:::0. DG

Scopul re'lement#rilor cu pri$ire la r#spunderea penal# a (ost de a pre+nt-mpina anumite de%ec3ili!re sau producerea unor (apte ilicite re%ultate din +nc#lcarea unor dispo%i"ii le'ale& din domeniul muncii. Bn aceste condi"ii& prin re'lemetarea unor in(rac"iuni +n Codul muncii& re(eritoare la nee1ecutarea unei 3ot#r-ri udec#tore)ti pri$ind plata salariilor )i reinte'rarea +n munc# a unui salariat& s.au a$ut +n $edere rela"iile sociale pri$itoare la drepturile salaria"ilor& care se reali%ea%# prin intermediul 3ot#r-rilor udec#tore)ti& precum )i a autoritatea acestor 3ot#r-ri. Op"iunea le'iuitorului de introduce +n Codul muncii sanc"iuni penale pentru s#$-r)irea unor (apte& pune +n e$iden"# un anumit proces e$oluti$ +n aceast# materie& proces cunoscut de a +n le'isla"iile altor "#ri& care +n decursul timpului au constatat relati$e ine(icacitatea a sanc"iunilor ci$ile& aplica!ile +n domeniul raporturilor de munc#.

Procedura de aplicare #i sanc$ionare a sanc$iunilor disciplinare, patrimoniale, contra"en$ionale

Procedura de aplicare #i sanc$ionare a sanc$iunilor disciplinare *c$iunea disciplinar Nu este o ac"iune +n sens urisdic"ional/ de udecare +n contracdictoriu a a!aterii salariatului0& repre%ent-nd o prero'ati$# a an'a atorului a$-ndu.)i temeiul +n contractul indi$idual de munc#. Fiind un drept & an'a atorul poate s#.l sanc"ione%e sau nu pe salariatul care a +nc#lcat disciplina muncii/e1cep"ie. cei $ino$a"i de 3#r"uire se1ual#0. /ici o msur disciplinar nu poate fi dispus nainte de efectuarea unei cercetri disciplinare prealabile, sub sanc$iunea nulit$ii absolute. Cercetarea a!aterii disciplinare constituie prima (a%# a ac"iunii disciplinare. Persoana a!ilitat# s# aplice sanc"iunea& dup# sesi%area din o(iciu sau (#cut# de o alt# persoan#& $a cerceta (apta& $a asculta persoana care se pre%um# ca (iind $ino$#t# )i $a $eri(ica ap#r#rile acesteia. Aceasta o!li'a"ie& pre$#%ut# de art&2G; alin.1 din Codul muncii& asi'ur# dreptul la ap#rare al salariatului& care pe aceast# cale +)i poate sus"ine ne$ino$#"ia cu pri$ire la (apta care i se atri!uie )i ar#ta toate +mpre ur#rile cu le'#tura cau%al#. Bn $ederea des(#)ur#rii cercet#rii preala!ile& salariatul $a (i con$ocat +n scris& preci%-ndu.se o!iectul& data& ora )i locul +ntre$ederii.Din acest moment salariatul are dreptul s# (ormule%e )i s# sus"in# toate ap#r#rile +n (a$oarea sa )i s# o(ere celui care conduce cercetarea preala!il# toate pro!ele )i moti$a"iile pe care le consider# necesare. Totodat#& salariatul are dreptul de a (i asistat& la cererea sa de c#treun repre%entant al sindicatului din care (ace parte. Constat-nd $ino$#"ia salariatului& an'a atorul +n procesul de sta!ilire a sanctiunii disciplinare& $a "ine cont de urm#toarele criterii le'ale, . mprejurrile s"r#irii faptei . %radul de "ino"$ie al salariatului . consecin#ele abaterii disciplinare . comportarea %eneral la ser"iciu . sanc$iunile disciplinare sur"enite anterior, dac e1ist Toate aceste criterii conduc la indi$iduali%area sanc"iunii& deoarece& numia o corelare ust# a sanc"iunii cu 'ra$itatea (aptei este de natur# s# asi'ure reali%area rolului educati$ )i pre$enti$ al r#spunderii. Decizia de sanc$ionare "a cuprinde n mod obli%atoriu : .descrierea (aptei care constituie a!atere disciplinar# .preci%area pre$ederilor din statutul disciplinar& re'ulamentul intern sau contractul colecti$ de munc# aplica!il care au (ost +nc#lcate de salariat D;

.moti$ele pentru care au (ost +nl#turate ap#r#rile (ormulate de salariat +n timpul cercet#rii disciplinare preala!ile sau moti$ele pentru care nu a (ost (#cut# cercetarea .temeiul de drept +n !a%a c#ruia sanc"iunea se aplic# .termenul +n care sanc"iunea poate (i contestat# .instan"a competent# la care sac"iunea poate (i contestat# Sanc"iunea disciplinar# poate (i sta!ilit# )i comunicat# +n ma1imum @> %ile de la data c-nd persoana competent# s# o aplice a luat la cuno)tin"# de s#$-r)irea a!aterii& dar nu mai t-r%iu de G luni de la data s#$-r)irii acesteia& potri$it art.2G< alin.1 din Codul muncii. Dispo%i"ia de des(acere disciplinar# a contractului de munc# se comunic# +n scris +n termen de D %ile& produc-nd e(ecte de la data comunic#rii. Bmpotri$a m#surii de sanc"ionare disciplinar# se poate (ace pl#n'ere +n termen de @>%ile de la comunicare. Rea!ilitarea salaria"ilor sanc"iona"i disciplinar& +n noul cod nu a mai (ost re'lementat#& cu consecin"e ne(aste pentru salaria"ii care au s#$-r)it a!ateri repetate& +n ceea ce pri$e)te aplicarea unor sanc"iuni mai aspre. Rea!ilitarea este pre$#%ut# doar +n acte normati$e speciale cu aplicare pe o anumit# cate'orie de persoane. Procedura de stabilire #i recuperare a prejudiciilor Principalele modalit#"i de sat!ilire )i recuperare a pre udiciului produs an'a atorului& +n ca%ul r#spunderii patrimoniale& sunt, . +n$oiala p#r"ilor . ac"iunea +n usti"ie Ee'iuitorul a +nl#turat posi!ilitatea sta!ilirii r#spunderii patrimoniale sau* )i a o!li'a"iei de restituire a salariatului& pe calea emiterii unei deci%ii de imputare. Ca urmare a s#$-r)irii unei (apte prin care s.a cau%at un pre udiciu& p#r"ile pot re%ol$a pe cale amia!il# prin +nc3eierea unui acord scris& potri$it art.1;>? cod ci$il& din care s# re%ulte +n mod ne+ndoielnic, . reconoa)terea salariatului c# a produs o pa'u!# an'a atorului . descrierea pa'u!ei . cuantumul acestei pa'u!e . modalitatea de recuperare Acordul de plata nu se constituie titlu e1ecutoriu& )i drept urmare +n !a%a lor nu se pot (ace re"ineri din drepturile salariale pentru acoperirea pa'u!ei. Sin'ura posi!ilitate de a re"ine cu titlu de daune din drepturile salariale pentru acoperirea pa'u!ei& o constituie 3ot#r-rea udec#toreasc# de(initi$# )i ire$oca!il#. Bn situa"ia +n care p#r"ile nu se +n"ele'& c-nd salariatul nu recunoa)te producerea pa'u!ei ori nu este de acord cu cuantumul acesteia& re(u%# desp#'u!irea& sin'ura cale o repre%int# sesi%area instan"ei competente. Termenul pentru sesi%area instan"ei este de @ ani de la data na)terii dreptului la ac"iune.

Procedura constatrii contra"en$iilor #i aplicarea sanc$iunilor Faptele care potri$it le'ii sunt contra$en"ii& pot (i constatate numai de persoane competente potri$it le'ii& care poart# denumirea 'eneric de a'en"i constatatori. Constatarea contra$en"iei presupune din partea a'entului constatator sta!ilirea +n preala!il dac# (apta este contra$en"ie sau in(rac"iune.

D<

Procesul $er!al de contra$en"ie repre%int# actul administrati$ prin care se indi$iduali%ea%# (apta ilicit# )i contra$enientul pe !a%a constat#rilor personale )i pro!elor administrate de a'entul constatator& )i se poate +ntocmi +n pre%en"a sau +n lipsa (#ptuitorului. Procesul. $er!al de constatare a contra$en"iei tre!uie s# (ie +ntocmit +n con(ormitate cu pre$ederile Ordonan"ei de 5u$ern nr.2*2>>1& )i p-n# la pro!a contrar# (ace do$ada. Sanc"iunea speci(ic# dreptului muncii o constituie amenda& care const# +ntr.o sum# de !ani pe care contra$enientul tre!uie s# o pl#teasc#& atunci c-nd s#$-r)e)te o contra$en"ie. Cuantumul sumei este determinat de pericolul social al (aptei& de aceea sumele sunt pre$#%ute di(eren"iat )i cuprinse intre o limit# minim# )i una ma1im#.

3?/?-*-+* H& 3+0.R&-*-+* >/ M./0? 1. Cadrul interna"ional 1.2. Cadrul intern 2. No"iune. Tr#s#turi caracteristice 2.1. No"iunea de s#n#tate )i securitate +n munc# A. Scurt istoric 9. Aspecte de natur# conceptual# 2.2. Tr#s#turi caracteristice A. Constituie o e1presie a implic#rii 4 +n condi"iile economiei de pia"# 4 +n sta!ilirea m#surilor de protec"ie a salaria"ilor )i a celorlal"i participan"i la procesul de munc#. 9. Se inte'rea%# +n mod or'anic proceselor de munc#& (ie c# m#surile se iau +nainte de +nceperea acti$it#"ilor de produc"ie ori de ser$icii& (ie c# se iau +n (a%a dot#rii te3nolo'ice. C. Sunt luate +n considerare& intr.un sens lar'& toate ipote%ele +n care pot a$ea loc accidente de munc# sau +n care se pot produce !oli pro(esionale. D. Are +n $edere o s(er# e1tins# a celor o!li'a"i s# ia m#surile de protec"ie a muncii )i a su!iec"ilor ocroti"i prin m#surile respecti$e. @. Sistemul de re'lementare A. Normele uridice pri$ind asi'urarea s#n#t#"ii )i securit#"ii +n munc# sunt inte'rate +ntr.un sistem care +ncepe cu ni$elul na"ional . Normele 'enerale de protec"ie a muncii . Norme speci(ice de securitate a muncii . Instruc"iuni proprii . Art. ; alin. 1 din Ee'ea nr. :>*1::G sta!ile)te, RContractele colecti$e de munc# $or cuprinde o!li'atoriu clau%e re(eritoare la protec"ia munciiVC . Re'ulamentul intern 9. Bn contractele indi$iduale de munc# )i +n contractele de )colari%are& este o!li'atoriu s# se stipule%e clau%e pri$ind protec"ia muncii. ?. O!li'a"ii ale an'a atorului de asi'urare a s#n#t#"ii )i securit#"ii +n munc# Recept-nd normele interna"ionale +n materie& Codul muncii sta!ile)te +n art. 1;1 alin. D (aptul c# m#surile pri$ind securitatea )i s#n#tatea +n munc# nu pot s# determine& +n nici un ca%& o!li'a"ii (inanciare pentru salaria"i. ?.1. 7#suri te3nico.or'ani%atorice D:

?.2. 7#suri pentru asi'urarea ec3ipamentului indi$idual de protec"ie& a ec3ipamentului indi$idual de lucru& a alimenta"iei de protec"ie )i a materialelor i'ienico.sanitare A. Se acord# o!li'atoriu )i 'ratuit, . ec3ipamentul indi$idual de protec"ie . alimenta"ia de protec"ie . materialele i'ienico.sanitare 9. Se acord# o!li'atoriu, . ec3ipamentul indi$idual de lucru C3eltuielile necesare ac3i%i"ion#rii ec3ipamentului indi$idual de lucru sunt suportate& +n propor"ie de D>L& de c#tre an'a ator iar di(eren"a de c#tre !ene(iciari. ?.@. 7#suri de sta!ilire concret# a r#spunderilor pri$ind condi"iile de munc#& pre$enirea accidentelor de munc# )i a !olilor pro(esionale D. Oli'a"ii ale salaria"ilor )i ale celorlalte persoane participante la procesul muncii Pro!leme practice se pot ridica& +ndeose!i& +n le'#tur# cu o!li'a"ia de a opri lucrul la apari"ia unui pericol iminent. Ordinul nr. @<<*1::G& +n art. < alin. 1 de(ine)te pericolul iminent de accidentare drept situa"ia concret#& real# )i actual#& c#reia +i lipse)te doar prile ul declan)ator pentru a de$eni realitate +n orice moment. G. Coordonarea )i controlul acti$it#"ii de protec"ie a muncii A. 7inisterul cercetea%#, . accidentele colecti$e de munc# . accidentele de munc# mortale . accidentele care au produs in$aliditate& precum )i accidentele te3nice )i a$ariile care ar (i putut pune +n pericol s#n#tatea sau $ia"a salaria"ilor )i a celorlal"i participan"i la procesul de munc#. 9. Inspectorii de munc# sunt autori%a"i ;. Accidentele de munc# )i !olile pro(esionale ;.1. Accidentul de munc# Prin accident de munc# se +n"ele'e& potri$it art. 2? alin. 1 din Ee'ea nr. :>*1::G repu!licat#& $#t#marea $iolent# a or'anismului precum )i into1ica"ia acut# pro(esional#& care are loc +n timpul procesului de munc# sau +n +ndeplinirea +ndatoririlor de ser$iciu& indi(erent de natura uridic# a contractului +n !a%a c#ruia se des(#)oar# acti$itatea )i care pro$oac# incapacitate temporar# de munc# cel pu"in @ %ile& in$aliditate ori deces. a0 Bn raport cu urm#rile produse& accidentele de munc# se clasi(ic# +n, . accidente care produc incapacitate temporar# de munc# . accidente care produc in$aliditate . accidente mortale !0 Bn raport cu num#rul persoanelor accidentate . accidente care a(ectea%# una sau dou# persoane . accident colecti$ c0 Bn (unc"ie de caracterul accidentului se distin', . accident de munc# . accident +n a(ara muncii d0 4accident propriu.%is . accident u)or ;.2. 9oala pro(esional#, A. Prin !oal# pro(esional# se +n"ele'e a(ec"iunea care se produce ca urmare a e1ercit#rii unei meserii sau pro(esii& cau%at# de (actori noci$i& (i%ici& c3imici sau !iolo'ici& caracteristici locului de munc#& precum )i de suprasolicitarea di(eritelor or'ane sau sisteme ale or'anismului +n procesul de munc#. 9. Potri$it Ee'ii nr. 1:*2>>> pri$ind sistemul pu!lic de pensii )i alte drepturi de asi'ur#ri sociale& salaria"ii care& datorit# unei !oli pro(esionale sau unui accident de munc#& nu mai pot lucra +n condi"iile de la locul de munc# anterior producerii riscului& pot trece temporar +n alt# munc#. <. Comunicarea& cercetarea )i +nre'istrarea accidentelor de munc# )i a a!olilor pro(esionale <.1. Comunicarea& cercetarea )i +nre'istrarea accidentelor de munc# G>

A. Comunicarea accidentului de munc# se (ace de +ndat# conducerii persoanei uridice sau persoanei (i%ice& de c#tre conduc#torul locului de munc# sau de orice alt# persoan# care are cuno)tin"# despre producerea accidentului. 9. Cercetarea accidentelor de munc# se e(ectuea%# de c#tre, . persoana uridic# . inspectoratele teritoriale de munc# . 7inisterul 7uncii& Solidarit#"ii Sociale )i Familiei C. Bnre'istrarea accidentului de munc# D. Incidentele periculoase <.2. Comunicarea& cercetarea )i +nre'istrarea !olilor pro(esionale A. Declararea !olilor pro(esionale 9. Cercetarea cau%elor +m!oln#$irilor pro(esionale C. Bnre'istrarea !olilor pro(esionale :. Protec"ia salaria"ilor prin ser$icii medicale 1>. Re'lement#ri speciale 11. 7#suri +n ca%ul temperaturilor e1treme A. a0 Bn perioadele cu temperaturi ridicate e1treme !0 Bn perioadele cu temperaturi sc#%ute e1treme c0 An'a atorii care nu pot asi'ura aceste condi"ii 9. Recuperarea timpului nelucrat )i modalit#"ile de plat# C. Bn condi"ii de temperaturi e1treme& se $or asi'ura de c#tre an'a atori, . primul a utor )i transportul la cea mai apropiat# unitate sanitar# a persoanelor a(ectate . trecerea& dup# posi!ilit#"i& +n alte locuri de munc# sau reducerea pro'ramului de munc# pentru persoanele cu a(ec"iuni care au contraindica"ii pri$ind munca la temperaturi e1treme D. 7#surile pre$#%ute de Ordonan"a de ur'en"# a 5u$ernului nr. ::*2>>> se sta!ilesc de an'a ator +mpreun# cu repre%entan"ii sindicatelor sau& dup# ca%& cu repre%entan"ii ale)i ai salaria"ilor. 12. R#spunderea uridic# 12.1. R#spunderea penal# 12.2. R#spunderea contra$en"ional# A. Ee'ea nr. :>*1::G re'lementea%# contra$en"iile la +nc#lcarea normelor de protec"ie a muncii. 9. Contra$en"iile se constat# ast(el, . de c#tre inspectorii de munc# . de c#tre inspectorii de munc# )i de c#tre inspectorii de poli"ie sanitar# )i medicin# pre$enti$# din cadrul 7inisterului S#n#t#"ii. 12.@. R#spunderea disciplinar# 12.?. R#spunderea patrimonial# A. R#spunderea an'a atorului Culpa comun# determin# reducerea desp#'u!irilor +n raport cu m#sura +n care salariul a contri!uit prin (apta sa la producerea pre udiciului respecti$. 9. R#spunderea salariatului 1@. Asi'urarea pentru accidente de munc# )i !oli pro(esionale Potri$it art. ? din Ee'e& prin asi'urarea pentru accidente de munc# )i !oli pro(esionale& r#spunderea ci$il# a persoanei (i%ice sau uridice pentru presta"iile pre$#%ute de le'e 4 )i pentru care s.a pl#tit contri!u"ia de asi'urare 4 este preluat# de asi'ur#tor. 1?. Re'imul de protec"ie a muncii (emeilor& a tinerilor )i a persoanelor cu 3andicap 1?.1. Re'imul de protec"ie a muncii (emeilor A. Principiile le'ale 9. 7#suri speciale a0 Femeile 'ra$ide )i cele care al#ptea%# !0 Pau%a de al#ptare )i +n'ri ire a copilului 1?.2. Re'imul de protec"ie a muncii tinerilor 1?.@. Re'imul de protec"ie a muncii persoanelor cu 3andicap G1

Prin persoan# cu 3andicap se +n"ele'e acea persoan# c#reia mediul social 4 neadaptat de(icien"elor lor (i%ice& sen%oriale& psi3ice sau mentale 4 o +mpiedic# total sau +i limitea%# accesul cu )anse e'ale la $ia"a social#& potri$it $-rstei& se1ului& (actorilor materiali& sociali )i culturali& necesit-nd m#suri de protec"ie +n $ederea inte'r#rii lor sociale )i pro(esionale.

0)/-R*0-+,+ D+ M./0? *,+ 0+-?5+/&,)R R)MN/& 0. D)M&0&,&., >/ R)MN/&* 0*R+ ,.0R+*'? >/ 3-R?&/?-*-+

0adrul le%al ,.9@ED;::: 7#suri de protec"ie pentru cet#"enii rom-ni cu domiciliul +n Rom-nia a0 O!li'area 5u$ernului Rom-niei& potri$it art. @& prin autorit#"ile competente& de a depune dili'en"ele necesare pentru +nc3eierea de acorduri& +n"ele'eri& tratate sau con$en"ii cu autorit#"i pu!lice similare din alte state +n $ederea sta!ilirii condi"iilor de protec"ie a cet#"enilor rom-ni cu domiciliul +n Rom-nia care lucrea%# +n statele respecti$e !0 Sta!ilirea unor criterii le'ale precise pentru e1isten"a )i des(#)urarea +n Rom-nia a acti$it#"ii de recrutare )i plasare peste 3otare a (or"ei de munc# de c#tre a'en"ii de ocupare a (or"ei de munc# 7edierea an'a #rii cet#"enilor rom-ni +n str#in#tate se poate e(ectua numai pe !a%a contractelor +nc3eiate de a'en"ii de ocupare a (or"ei de munc# acredita"i cu an'a atorii& persoane uridice sau persoane (i%ice str#ine& care con"in o(erte (erme de locuri de munc#. c0 Preci%area o!li'a"iilor care re$in 7inisterului A(acerilor 81terne )i 7inisterului 7uncii& Solidarit#"ii Sociale )i Familiei +n asi'urarea protec"iei cet#"enilor rom-ni care lucrea%# +n str#in#tate. 81cep"ii Nu !ene(icia%# de protec"ia le'ii cet#"enii rom-ni care lucrea%# +n str#in#tate +n !a%a unor contracte ci$ile sau comerciale. Ee'ea nr. 1DG*2>>> nu este aplica!il# nici +n urm#toarele situa"ii, . +n ca%ul cet#"enilor rom-ni cu domiciliul +n str#in#tate . +n ca%ul apatri%ilor +n Rom-nia.

PR)-+0-&* M./0&&

I. ACCIDENTUL DE MUNCA SI RASPUNDEREA ANGAJATORULUI IN SISTEMUL NOSTRU DE DREPT Prin accident de munca se intele'e $atamarea $iolenta a or'anismului& precum si into1icatia acuta pro(esionala& care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de ser$iciu& indi(erent de natura uridica a contractului in !a%a caruia se des(asoara acti$itatea si care pro$oaca incapacitate temporara de munca de cel putin @ %ile& in$aliditate sau deces. /art.@*alin.1*le'ea :>*1::G0. Prin noua re'lementare se incearca adaptarea normei uridice in materie& la noile realitati din domeniul dreptului muncii& stipulandu.se (aptul ca in accidentul de munca sunt determinante doua elemente, $atamarea $iolenta a or'anismului sau into1icatia acuta pro(esionalaH si ca aceste a(ectiuni ale or'anismului uman sa se produca in timpul procesului de munca sau in indeplinirea sarcinilor de ser$iciu. Ee'iuitorul roman& tinand cont de criteriile le'ate de speci(icul unor acti$itati sociale& a considerat ca sunt accidente de munca /art.2@*alin.2*lit.a.e*le'ea :>*1::G0, G2

cele su(erite de ele$i& studenti si ucenici in timpul e(ectuarii practicii pro(esionaleH accidentele su(erite de catre cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes pu!lic& inclusi$ in cadrul unor acti$itati cultural.sporti$e& in timpul si din cau%a indeplinirii acestoraH accidentul su(erit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiati$a& pentru pre$enirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta a$utul pu!lic sau sal$area de $ieti omenestiH accidentul su(erit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si in$ersH accidentul cau%at de acti$itati care nu au le'atura cu procesul muncii& daca se produce la sediul persoanei uridice sau la adresa persoanei (i%ice& ori alt loc de munca or'ani%at de acestea in timpul pro'ramului de munca. Art.2?*le'ea :>*1::G cuprinde o clasi(icare a accidentelor de munca in (unctie, a0 (ie de urmarile produse& unde a$em, . accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin @ %ileH . accidente care produc in$aliditateH . accidente mortale !0 (ie dupa numarul persoanelor accidentante, unde distin'em intre accidentele colecti$e 4 atunci cand sunt accidentate cel putin trei persoane& in acelasi timp si din aceeasi cau%a. Potri$it art.2D*alin2 coro!orat cu art.2G*alin.1*lit.a.c*le'ea :>*1::G& se (ace distinctie intre or'anele de stat a!ilitate sa cercete%e accidentele de munca si continutul actelor de cercetare& dupa criteriul urmarilor accidentului. Ca atare in ca%ul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca& anc3eta administrati$a $a (i reali%ata de persoane autori%ate din cadrul persoanei uridice unde s.a produs accidentul. In ca%ul accidentelor cu urmari deose!ite sau in ca%ul accidentelor colecti$e $om a$ea o anc3eta adminstrati$a e(ectuata de inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii& du!lata de o anc3eta udiciara& e(ecutata de or'anele de urmarire penala competente1>D /art.2D*alin.2 raportat la art.@?. @<*le'ea.:>*1::G0. a0 9olile pro(esionale *rt.2:*le'ea :>*1::G pre$ede, I9olile pro(esionale sunt a(ectiunile care se produc ca urmare a e1ercitarii unei meserii sau pro(esii& cau%ate de (actori noci$i (i%ici& c3imici sau !iolo'ici& caracteristici locului de munca& precum si de suprasolicitarea di(eritelor or'ane sau sisteme ale or'anismului in procesul de munca. Sunt !oli pro(esionale si a(ectiunile su(erite de ele$i& studenti si ucenici in timpul e(ectuarii practicii pro(esionale& in conditiile pre$a%ute la alin. /10C. Declararea !olilor pro(esionale este o!li'atorie si se reali%ea%a de catre medicii unitatii sanitare care au in e$identa personalul muncitor al persoanei uridice sau c3iar de catre persoana (i%ica& cu mentiunea ca aceste !oli se comunica inspectoratului udetean de politie sanitara si medicina pre$enti$a& indi(erent daca sunt sau nu urmate de incapacitate temporara de munca /art.@>*le'ea :>*1::G0. In ceea ce pri$este or'anele a!ilitate sa cercete%e cau%ele im!olna$irilor pro(esionale si sa dispuna masuri pentru pre$enirea altor im!olna$iri& art.@1 din le'e preci%ea%a ca acestea sunt, inspectoratele de politie sanitara udetene si inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii. Re(eritor la (ormele raspunderii uridice in ca%ul accidentelor de munca si a !olilor pro(esionale& con(orm art.@@*le'ea :>*1::G& in materia protectiei muncii se re'aseste intrea'a paleta a raspunderii uridice& incepand cu raspunderea disciplinara si terminand cu raspunderea penala.1>G II. SANATAT8A SI S8CURITAT8A IN 7UNCA
1>D 1>G

A se $edea art.2>:*alin.@*C.proc.pen. art.@@*l'.:>*1::G 4 Iincalcarea dispo%itiilor le'ale pri$itoare la protectia muncii atra'e raspunderea disciplinara& administrati$a& materiala& ci$ila sau penalaC.

G@

a0 Inspectorii de munca Inspectia muncii repre%inta un or'anism speciali%at din structura administratiei pu!lice& in su!ordinea 7inisterului 7uncii& Solidaritatii Sociale si Familiei& care este constituita si (unctionea%a pe !a%a unei le'i speciale. Or'ani%ata la ni$el central si local& Inspectia muncii isi des(asoara acti$itatea prin inspectorii de munca& acestia a$and sarcina urmaririi respectarii pre$ederilor 'enerale si speciale din domeniul relatiilor de munca& cu preci%area ca pentru reali%area acestor atri!utii& ei au prero'ati$e de supra$e'3ere si control la ni$elul (iecarui an'a ator. Art.1;@*C.muncii pre$ede, Iin cadrul propriilor responsa!ilitati& an'a atorul $a lua masurile necesare pentru prote area securitatii si sanatatii salariatilor& inclusi$ pentru acti$itatile de pre$enire a riscurilor pro(esionale de in(ormare si pre'atire& precum si pentru punerea in aplicare a or'ani%arii protectiei muncii si mi loacelor necesare acesteiaC. Se au in $edere urmatoarele principii 'enerale de pre$enire, e$itarea riscurilorH e$aluarea riscurilor care nu pot (i e$itateH com!aterea riscurilor la sursaH adaptarea muncii la om& in special in ceea ce pri$este proiectarea locurilor de munca si ale'erea ec3ipamentelor si metodelor de munca si de productie& in $ederea atenuarii& cu precadere& a muncii monotone si a muncii repetiti$e& precum si a reducerii e(ectelor acestora asupra sanatatiiH luarea in considerare a e$olutiei te3niciiH plani(icarea pre$eniriiH adoptarea masurilor de protectie colecti$a cu prioritate (ata de masurile de protectie indi$idualaH aducerea instructiunilor corespun%atoare la cunostinta salariatilor. An'a atorul& in ela!orarea masurilor de securitate si sanatate in munca& an'a atorul se consulta dupa ca%& cu sindicatul& cu repre%entantii salariatilor& precum si cu comitetul de securitate in munca. !0 Comitetul de securitate si sanatate in munca Ea ni$elul (iecarui an'a ator persoana uridica cu un numar de cel putin D> de salariati& se impune prin pre$ederile art.1<>*alin.1*C.muncii constituirea unui Comitet de securitate si sanatate in munca& iar in ca%ul in care conditiile de munca sunt 'rele& $atamatoare sau periculoase& inspectorul de munca poate cere in(iintarea acestor comitete si pentru an'a atorii cu un numar de salariati mai mic de D>. In ca%ul in care acti$itatea se des(asoara in unitati dispersate teritorial& se pot in (iinta mai multe comitete de securitate si sanatate in munca& numarul acestora sta!ilindu.se prin contractul colecti$ de munca aplica!il. Comitetul de securitate si sanatate in munca coordonea%a masurile de securitate si sanatate in munca si in ca%ul acti$itatilor care se des(asoara temporar& cu o durata mai mare de @ luni. Dintre atri!utiile Comitetul amintim, supra$e'3ea%a si asi'ura protectia sanantatii salariatilorH e$aluea%a si pre$ine riscurile pro(esionaleH contri!uie la im!unatatirea conditiilor de muncaH participa la ela!orarea re'ulilor speci(ice (iecarei unitati si urmareste respectarea tuturor dispo%itiilor in domeniul protectiei muncii& securitatii si sanatatii in munca& a$and acces la toate in(ormatiile din unitate. c0 Protectia salariatilor prin ser$icii medicale Accesul salariatilor la ser$iciul de medical de medicina a muncii este o!li'atoriu pentru a se putea asi'ura protectia salariatilor. Un ast(el de ser$iciu poate (i or'ani%at ca ser$iciu autonom pe unitate sau ca ser$iciu la ni$elul unei or'ani%atii patronaleH in ceea cel pri$este pe medicul de medicina a muncii& acesta este un salariat&

G?

atestat in pro(esia sa& titular al unui contract de munca inc3eiat cu un an'a ator sau o or'ani%atie patronala 1>; si mem!ru de drept in Comitetul de securitate si sanatate in munca. Sarcinile principale ale medicului de medicina a muncii sunt urmatoarele, Pre$enirea accidentelor de munca si a !olilor pro(esionaleH Supra$e'3erea e(ecti$a a conditiilor de i'iena si sanatate in muncaH Asi'urarea controlului medical al salariatilor& atat la an'a area in munca& dar si pe durata e1ecutarii contractului indi$idual de munca.1>< Sta!ilirea in (iecare an a unui pro'ram de acti$itate pentru im!unatatirea mediului de munca din punct de $edere al sanatatii in munca pentru (iecare an'a ator. III. ACCID8NTUE D8 7UNCA IN SIST87UE D8 DR8PT FRANC8S Potri$it codului (rance% al securitatii sociale accidentul de munca se clasi(ica in, . accidentul clasic de munca . este acel accident sur$enit cu oca%ia prestarii muncii de catre orice persoana salariata sau care lucra%ea%a in orice calitate sau loc& pentru unul sau mai multi patroni& indi(erent de cau%a care l.a produsH . accidentul de parcurs . este acel accident su(erit intamplator in timpul parcursului dus.intors intre, resedinta sa principala& o resedinta secundara sau orice alt loc unde lucratorul mer'e in mod o!isnuit pentru moti$e de ordin (amilial si locul de muncaH locul de munca si restaurantul unde ser$este de o!icei masaH traseul nu a (ost intrerupt sau sc3im!at de un interes personal& strain necesitatilor esentiale ale $ietii curente& sau de interesul de ser$iciuH . !olile pro(esionale nu sunt asimilate accidentelor de munca& insa sunt incluse in aceasta cate'orie dupa ce au (ost inscrise pe lista o(iciala& lista ce cuprinde a(ectiunile considerate ca pro(esionale& natura muncilor suscepti!ile de a le pro$oca si durata de incu!atie. Raspunderea uridica pentru accidentele de munca produse Codul securitatii sociale (rance%e descrie in acest domeniu asa numitul beneficiu al prezumtiei de imputabilitate. In sistemul (rance% de drept& pentru a se an'a a raspunderea uridica in ca%ul accidentelor de munca& tre!uie declansata o procedura preala!ila& cu caracter administrati$ medical care presupune, declaratia de accident de munca 4 trei cate'orii de persoane au o!li'atii si drepturi corelati$e in ceea ce pri$este declararea accidentului de munca& si anumeH a0 victima / are o!li'atia de a declara accidentul de munca patronului& intr.un inter$al de 2? de ore de la data producerii& timp care poate (i prelin'it in ca% de (orta ma ora& dar nu mai mult de 2? ore de la incetarea (ortei ma ore. b0 Patronul / imediat ce i s.a declarat accidentul& are o!li'atia de a da $ictimei o (oaie de accident de munca ce ii $a permite sa !ene(icie%e de in'ri irile medicului si are de asemenea are o!li'atia sa declare accidentul la casa primara de asi'urari de sociale& intr.un timp de ?< de ore. c0 ,edicul / are o!li'atia de a eli!era& in du!lu e1emplar& un certi(icat medical descripti$& in care se $a preci%a starea $ictimei si e$entualele urmari ale accidentului. 20 instrumentarea dosarului 4 Casa primara de a utor social& dupa ce intra in posesia declaratiei unui accident de munca& trece la e(ectuarea unei anc3ete administrati$e care poate reali%ata (ie de un a'ent o(icial& carea depus uramant /in ca%ul decesului& de e1emplu0& (ie de persoana desemnata in acest sens de catre consiliul de conducere al casei primare /in ca%ul unui accident de munca mai simplu0. @0 contestarea caracterului pro(esional al accidentului de munca 4 din di(erite moti$e& partiel pot contesta caracterul pro(esional al accidentului. Totusi& Casa primara de asi'urari sociale are la dispo%itie 2> de %ile pentru a introduce contestatia. Dupa implinirea acestui termen& caracterul de accident de munca este in mod de(initi$ admis in raporturile casei primare cu $ictima. In ca% de liti'iu e1ista si o procedura contencioasa care la randul ei cuprinde,
1>; 1><

Art.1<?*alin.1*C.muncii Art.1<D*alin1*C.muncii

GD

 contenciosul 'eneral 4 aplica!il liti'iilor pri$ind cau%ele si conditiile accidentelor de munca& dreptul la
reparatii materiale si morale etc. si contenciosul te3nic.medical 4 (ormat din comisiile te3nice re'ionale& iar in apel de comisia te3nica nationala& este competent sa dispuna cu pri$ire la in$aliditatea& inaptitudinea si incapacitatea de munca a celui*celor accidentati. 2.R&3D&0-&* M./0&&

/)-&./+ Jurisdictia muncii are ca o!iect solutionarea con(lictelor de munca cu pri$ire la inc3eierea& e1ecutarea& modi(icarea& suspendarea si incetarea contractelor indi$iduale* colecti$e de munca& precum si cereri pri$ind raporturile uridice dintre partenerii sociali /art.2<1*C.muncii0. Ee'ea 1G<*1:::1>:& la art.? mentionea%a, Icon(lictele de munca ce au ca o!iect sta!ilirea conditiilor de munca cu oca%ia ne'ocierii contractelor colecti$e de munca sunt con(licte re(eritoare la interesele cu caracter pro(esional& social sau economic ale salariatilor& denumite in continuare con(licte de intereseC. Aceeasi le'e& la art.12 adau'a, Icon(lictele de interese pot (i declansate atunci cand, unitatea re(u%a sa inceapa ne'ocierea unui contract colecti$ de munca& in conditiile in care nu au inc3eiat un contract colecti$ de munca sau contractul colecti$ de munca anterior a incetatH unitatea nu accepta re$endicarile (ormulate de salariatiH unitatea re(u%a ne usti(icat semnarea contractului colecti$ de munca& cu toate ca ne'ocierile au (ost de(initi$ateH unitatea nu isi indeplineste o!li'atiile pre$a%ute de le'e de a incepe ne'ocierile anuale o!li'atorii pri$ind salariile& durata timpului de lucru si conditiile de muncaC. Art.D*le'ea 1G<*1::: pre$ede (aptul ca sunt con(licte de drepturi, Icon(lictele de munca ce au ca o!iect e1ercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor o!li'atii decur'and din le'i sau din alte acte normati$e& precum si din contractele colecti$e sau indi$iduale de muncaC. Art.G;.G< $in si completea%a pre$ederile art.D& in sensul ca sunt con(licte de drept, con(lictele in le'atura cu inc3eierea& e1ecutarea& modi(icarea& suspendarea si incetarea contractelor indi$iduale de muncaH con(lictele care au le'atura cu e1ecutarea contractelor colecti$e de muncaH con(licetele in le'atura cu plata unor despa'u!iri pentru acoperirea pre udiciilor cau%ate de parti prin neindeplinirea& indeplinirea necorespun%atoare a o!li'atiilor sta!ilite prin contractul indi$idual de muncaH con(licte in le'atura cu constatarea nulitatii contractelor indi$iduale*colecti$e de munca ori a unor clau%e ale acestoraH con(licte in le'atura cu constatarea incetarii aplicarii contractelor colecti$e de munca. Ee'ea 1G<*1:::& in cea mai mare parte a ei /art.;.GG0& cuprinde dispo%itii re(eriotare la con(lictele de interese& iar in ceea ce pri$este solutionarea acestora& aceeasi le'e re'lementea%a trei modalitati, concilierea& medierea si ar!itra ul. &ompetenta de solutionare a conflictelor de drepturi1 Con(orm art.;>*le'ea 1G<*1:::& con(lictele de drept se solutionea%a de catre instantele udecatoresti& in speta de tri!unale& cu mentiunea urmatoare, cau%ele pri$ind con(lictele de munca si liti'iile de munca se udeca in
1>:

Ee'ea pri$ind solutionarea con(lictelor de munca& pu!licata in 7.O(. nr.D<2*1::: si care a!ro'a le'ea 1D*1::1

GG

prima instanta cu celeritate de catre un complet (ormat din 2 udecatori si 2 asistenti udiciari11>& dintre care unul pre%inta asociatiile patronale& iar celalalt sindicatele& iar 3otararile in aceste cau%e se iau cu ma oritatea mem!rilor completului. Asistentii udiciari111 tre!uie sa indeplineasca& potri$it art.1;*alin.1& urmatoarele conditii, sa (ie cetatean romanH sa ai!a domiciliul in RomaniaH s ai!a capacitate deplina de e1ercitiuH sa nu ai!a antecedente penaleH sa se !ucure de o !una reputatieH sa cunoasca lim!a romanaH sa (ie apt din punct de $edere medical pentru e1ercitarea (unctiei. Termenele de sesi%are a or'anelor de solutionare a liti'iilor de munca& potri$it art.2<@*C.muncii sunt, de @> de %ile calendaristice de la data comunicarii deci%iei unilaterlae a an'a atorului re(eritoare la inc3eierea& e1ecutarea& modi(icarea& suuspendarea sau incetarea contractului indi$idual de muncaH de @> de %ile calendaristice de la data la care s.a comunicat deci%ia de sanctionare disciplinaraH de @ ani de la data nasterii dreptului la actiune& in situatia in care o!iectul con(lictului indi$idual de munca pri$este drepturi salariale neacordate sau a unor despa'u!iri catre salariat& precum si in ca%ul raspunderii patrimnale a salariatilor (ata de an'a atorH pe toata durata e1istentei contractului& in ca%ul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract indi$idual sau colecti$ de munca ori a unor clau%e ale acestuiaH de G luni de la data nasterii dreptului la actiune& in ca%ul nee1ecutarii contractului colecti$ de munca ori a unor clau%e ale acestuia. In toate celelalte situatii termenul este de @ ani de la data nasterii dreptului Codul muncii la art.2<2 nominali%ea%a persoanele care pot a$ea calitate procesuala in liti'iile de munca, Salariatii& precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau o!li'atie care isi are i%$orul in le'islatia munciiH An'a atorii& a'entii de munca temporara& utili%atorii si orice alte persoane care !ene(icia%a de o munca des(asurata in conditiile le'ii munciiH Or'ani%atiile sindicale si patronaleH Alte persoane uridice sau (i%ice care au aceasta $ocatie potri$itunor le'i speciale sau procesuale II. CO7P8T8NTA INSTANT8EOR D8 JUD8CATA IN SOEUTIONAR8A CONFEICT8EOR D8 7UNCA Competenta materiala Ee'ea 1G<*1::: pri$ind solutionarea con(lictelor de munca& in partea re(eritoare la procedura de solutionare a con(lictelor de drepturi& a creat un sistem procesual dero'ator de la dreptul comun& tocmai in ideea unei armoni%ari cat mai rapide a le'islatiei noastre la cea comunitara. Potri$it art.;>.<2*le'ea 1G<*1::: coro!orate cu pre$ederile codului de procedura ci$ila& con(lictele de drepturi se solutionea%a de catre instantele udecatoresti& in speta tri!unalele care solutionea%a, con(lictele in le'atura cu inc3eierea& e1ecutarea& modi(icarea& suspendarea si incetarea contractelor indi$iduale de muncaH con(lictele in le'atura cu e1ecutarea contractelor colecti$e de muncaH con(lictele in le'atura cu plata unor despa'u!iri pentru acoperirea pre udiciilor cau%ate de parti prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespun%atoare a o!li'atiilor sta!ilite prin contractul indi$idual de muncaH con(lictele in le'atura cu constatarea nulitatii contractelor indi$iduale sau colecti$e de munca ori a unor clau%e ale acestoraH con(lictele in le'atura cu constatarea incetarii aplicarii contractelor colecti$e de munca.
11>

Sunt numiti de catre ministrul ustitiei& la propunerea Consiliului 8conomic si Social& pe o perioada de ? ani& din randul persoanelor care au studii uridice superioare. 111 O.U.5 1;:*1::: pri$ind remunerarea acestora

G;

Potri$it acestei proceduri speciale& pot (ormula cereri in ustitie& numai acele persoane ale caror drepturi au (ost incalcate prin, masuri unilaterale de e1ecutare& modi(icare& suspendare sau incetare a contractului de muncaH deci%ii de imputare sau an'a amente de plata& indi(erent de suma de !aniH Contestatia tre!uie introdusa in termen de @> %ile de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa. Se mai introduc in prima instanta& la tri!unale, cererile pentru contestarea indeplinirii conditiilor de repre%entati$itate a or'ani%atiilor sindicale de la ni$elul unitatilor /art.1;*alin.2*lit.!*le'ea 1@>*1::G0H cereri pri$ind sta!ilirea a utorului de soma & a a utorului de inte'rare pro(esionala si a alocatiei de spri inH cereri in le'atura cu neeli!erarea carnetului de muncaH contestatiile impotri$a modi(icarii unilaterale a salariului sta!ilit potri$it dispo%itiilor le'aleH cereri pri$ind plata despa'u!irilor pentru pa'u!ele cau%ate si restituirea unor sume care au (ormat o!iectul unor plati nedatorate. Dreptul la acest 'en de actiune se prescrie in termen trei ani de la data producerii pa'u!ei.

b) 0ompetenta teritoriala Spre deose!ire de dispo%itiile art.;2*le'ea1G<*1::: care pre$edea ca cererile re(eritoare la solutionarea con(lictelor de drepturi se adresea%a instantei udecatoresti competente112 in a carei circumscriptie isi are sediul unitatea& codul muncii la art.2?< preci%ea%a ca in ca%ul con(lictelor de munca este competenta instanta in a carei circumscriptie isi are reclamantul domiciliul*resedinta sau& dupa ca%& sediul. c) Desfasurarea judecatii. Gotararile. 0aile de atac Art.2<G*alin.1*le'ea D@*2>>@ pre$ede (aptul ca cererile re(eritoare la solutionarea con(lictelor de drepturi se udeca in re'im de ur'enta& iar termenele de udecata nu pot (i mai mari de 1D %ile. C3iar daca citatia le.a (ost inmanata partilor cu cel putin 2? de ore inaintea termenului de udecata& se considera ca acestea au (ost le'al citate si ca procedura este le'al indeplinita. Ca atare& la prima %i de in(atisare instanta are o!li'atia ca& inainte de intrarea in de%!ateri& sa incerce stin'erea con(lictului prin impacarea partilor& iar in ceea ce pri$este administrarea pro!elor& aceasta se $a (ace cu respectarea re'imului de ur'enta speci(ic udecarii con(lictelor de drepturi& sarcina pro!ei re$enindu.i an'a atorului& care are o!li'atia ca pana la prima %i de in(atisare sa depuna do$e%ile in apararea sa. Fotararile prin care se solutionea%a (ondul cau%ei sunt de(initi$e si e1ecutorii de drept11@ si se pronunta in %iua in care de%!aterile au luat s(arsit& cu mentiunea ca amanarea de pronuntare nu poate depasi 2 %ileH de asemenea acestea si pot (i atacate cu recurs in termen de 1> %ile de la data comunicarii. In aceasta situatie au inter$enit o serie de modi(icari, daca initial instanta competenta sa udece recursul era Curtea de apel& acum recursul se solutionea%a de catre Curtea Suprema de Justitie daca prin le'e nu se pre$ede alt(el /art.<*O.U.5. D<*2>>@ pri$ind completarea si modi(icarea art.2::*C.proc.ci$0. Potri$it aceleeasi ordonante& recursul se udeca ast(el, Ipresedintele instantei sau presedintele sectiei& primind cererea de recurs si dosarul& sta!ileste un complet (ormat din @ udecatori& care $a decide asupra adminisi!ilitatii in principiu a recursului. Presedintele instantei sau presedintele sectiei poate desemna un udecator care intocmeste raportul asupra admisi!ilitatii in principiu a recursului. Ea Curtea Suprema de Justitie raportul poate (i intocmit si de catre un ma'istrat asistent. Raportorul $a $eri(ica daca recursul indeplineste cerintele de (orma& daca moti$ele in$ocate se incadrea%a in cele pre$a%ute de art.@>? si $a arata po%itia urisprudentei si a doctrinei in pro!lemele de drept $i%and de%le'area data prin 3otararea atacata.C11?
112 11@

In speta tri!unalului a se $edea art.2G:*C.muncii 11? Art.11*OU5 D<*2>>@ de modi(icare a art.@><*C.proc.ci$.

G<

Daca se constata ca recursul (ormulat corespunde cerintelor le'ale& si daca nu s.a intrunit unanimitatea opiniilor din complet& se pronunta o inc3eiere de admitere in principiu a recursului& si totodata se (i1ea%a termen de udecata in sedinta pu!lica& dispunandu.se citarea partilor si comunicarea moti$elor de recurs intimatului& care $a a$ea o!li'atia depunerii intampinarii cu cel putin D %ile inaintea termenului (i1at de udecata. &&&. 2.R&3D&0-&* M./0&& &/ R)M*/&* 3& M*R+* =R&-*/&+ 2semanari si deosebiri in ceea ce priveste componenta instantelor In 7area 9ritanie e1ista instante speciali%ate pentru solutionarea liti'iilor de munca denumite tribunale industriale numite prin le'e de catre Parlament si au (ost in(iintate pentru prima data in 1:G?& e1istenta lor (iind de atunci neintrerupta. In Romania in sc3im! e1ista sectii speciali%ate in solutionarea liti'iilor de munca& sectii care (unctionea%a in cadru tri!unalelor instante de drept comun. Atat in marea 9ritanie cat si in Romania completele speciali%ate in solutionarea liti'iilor de munca au o structura tripartita, unu sau doi udecatori si doi asistenti udiciari dintre care unul repre%inta asociatiile patronale& iar celalalt sindicatele& cu mentiunea ca in Romania asistentii udiciari sunt numiti de 7inisterul Justitiei la propunerea Consiliului 8conomic si Social& iar in 7area 9ritanie sunt numiti de Secretarul de Stat pentru an'a are. In ceea ce pri$este pre'atirea acestora& in Romania& acestia tre!uie sa ai!a studii uridice superioare si sa indeplineasca totodata ma oritatea conditiilor le'ale pentru numirea ca ma'istrati. In An'lia insa& nu tre!uie sa ai!a cunostiinte uridice de specialitate& ei (iind numiti in lim!a ul u%ual la3 members. Su!liniem (aptul ca importanta or'anelor de urisdictie a muncii tripartite este in concordanta cu principiul tripartitismului apartinand Or'ani%atiei 7ondiale a 7uncii& con(orm caruia la lucrarile O.I.7 participa din (iecare tara doi repre%entanti ai 'u$ernului si cate un repre%entat din partea sindicatelor si a patronilor11D. #. 2semanari si deosebiri cu privire la jurisdictie Nici sectiile de dreptul muncii din Romania& nici tri!unalele industriale nu au competenta totala de a solutiona con(lictele colecti$e de munca. In tara noastra acestea se pot solutiona pe trei cai, . conciliere . mediere . ar!itra In 7area 9ritanie ar!itra ul con(lictelor colecti$e re$ine ser$iciului consultati$ de conciliere si ar!itra . Re'lementarea le'islatiei romane& in ceea ce pri$este competenta materiala de solutionare a liti'iilor de munca este in unele puncte superioara le'islatiei !ritanice. Ca atare& sectia speciali%ata in solutionarea con(lictelor de munca $a decide in cadrul unui proces le'at de o conciliere a!u%i$a si asupra despa'u!irilor care se cu$in salariatului concediat. In 7area 9ritanie in sc3im!& un an'a at se poate plan'e unui tri!unal industrial pentru ca a (ost concediat ile'al& insa acesta nu este competent sa solutione%e cereri re(eritoare la acordarea de despa'u!iri in ca%ul unei concedieri ile'ale& reclamantul pentru solutionarea cererii tre!uind sa se adrese%e printr.o plan'ere separata instantelor de drept comun. Tri!unalelor industriale le.a (ost acordata in mod e1pres competenta de a solutiona plan'eri re(eritoare la discriminari rasiale si se1uale aplicate la an'a are. In Romania insa eliminarea discriminarilor de orice natura este consacrata cu $aloare de principii 'enerale.11G 4. 2semanari si deosebiri refereritoare la caile de atac

11D 11G

S.53impu& Ale1. Ticlea& Dreptul 7unicii& ed.Sansa& 1::D p' DD art 1G din Constitutia Romaniei

G:

In ca%ul liti'iilor de munca& atat in Romania cat si in in 7area 9ritanie e1sita doua 'rade de urisdictie& drept pentru care 3otararile primei instante pot (i atacate cu apel in 7area 9ritanie& si cu recurs in Romania& iar instantele competente sa le solutione%e sunt tri!unalele de apel. In ceea ce pri$este moti$ele care pot (i in$ocate in (ata tri!unalului de apel !ritanic acestea sunt limitate numai la pro!leme de drept& considerandu.se ca (aptele au (ost sta!ilite de(initi$ in (ata primei instante. In dreptul roman moti$ele de recurs pot pri$i atat pro!lemle de drept& cat si pe cele de (apt& iar re'lemenaterea le'islatiei in aceasta materie este net superioara& deoarece limitarea moti$elor de apel doar la c3estiuni de drept duce la limitarea situatiei in care poate (i declarat apelul. Re(eritor la termenul de recurs in dreptul nostru& con(orm art.<>*le'ea 1G<*1:: acesta este de 1> %ile de la data comunicarii 3otararii& iar in 7area 9ritanie este de ?2 de %ile de la aceeasi data. Judecarea recursului in dreptul romanesc se (ace in complet de trei udecatori& in timp ce in 7area 9ritanie solutionarea cailor de atac este de competenta unor instante speciali%ate. 5. &alitatea procesuala Procedura In 7area 9ritanie re'ulile pri$ind audierile si con(runtarile& precum si cele re(eritoare la pro!e& nu sunt cele speci(ice unei instante ordinare& (iind prin comparatie cu instantele de drept comun mai le ere. Procedura in (ata instantei romane este prin de(nitie (ormala& pricipiul (ormalismului (iind un principiu 'eneral al des(asurarii procesului ci$il. Un alt principiu comun celor doua sisteme de drept este cel al contradictorialitatii& con(orm caruia toate elementele procesului tre!uie supuse de%!aterilor si discutiilor partilor& (iecare parte a$and posi!ilitatea de a se e1prima cu pri$ire la orice element care ar a$ea le'atura cu pretentia dedusa udecatii. Termene de sesi%are Ee'ea 1G<*:: pre$ede ca termenul de sesi%are a instantei in$estite cu solutionarea liti'iului de munca este de @> de %ile de la data comunicarii& in ca%ul in care se pre$ede necesitatea unei comunicari& iar in celelalte ca%uri& de la data cand cel interesat a luat cunostiinta de impre urarea care a determinat liti'iul. In dreptul en'le% acest termen este de @ luni in materie de discriminare se1ual*rasiala. Repunerea in termen 8ste re'lementata de art.1: din Decretul 1G;*1:D<&potri$it caruia cererea de repunere in termen $a putea (i (acuta in termen de 1 luna de la incetarea cau%elor care usti(ica depasirea termenelor de prescriptie. Sarcina pro!ei Ee'ea D@*2>>@ la art.2<; preci%ea%a ca sarcina pro!ei in con(lictele de munca re$ine an'a atorului& acesta (iind o!li'at sa depuna do$e%ile in apararea sa pana la prima %i de in(atisare. In 7area 9ritanie insa sarcina di(era dupa natura plan'erii. Pro!a cade in sarcina an'a atorului in ca%ul in care se contesta le'alitatea unei concedieri. In orice liti'ii de munca do$ada temeiniciei si le'alitatii dispo%itiei sau masurii luate de unitate este in sarcina acesteia. Aceasta re'ula repre%inta o dero'are de la dipo%itiile de drept comun con(orm carora sarcina pro!ei re$ine celui care (ace o propunere inaintea udecatii& deoarece tre!uie sa o do$edeasca. Ca atare sarcina pro!ei re$ine reclamantului. Pentru ca in dreptul en'le% sarcina pro!ei re$ine cand an'a atului cand patronului& in (unctie de o!iectul plan'erii& nu se pot sta!ili re'uli de pro!e stricte& sarcina pro!ei re$enind de la ca% la ca% reclamantului sau paratului.

0)/4,&0-., 0),+0-&( D+ M./0*

;>

I. DEFINITIA SI TRASATURILE GENERALE ALE GREVEI Con(orm doctrinei (rance%e& greva consta in incetarea colecti$a si concertata a muncii in scopul de a e1ercita o presiune asupra se(ului de intreprindere sau puterii pu!lice pentru acceptarea unor re$endicari. In doctrina !el'iana& greva este de(inita ca a!tinerea colecti$a si concertata a unui 'rup de salariati de a presta munca cu scopul imediat al opririi acti$itatii uneia sau mai multor intreprinderi& (acand ast(el presiuni (ie asupra patronului& (ie asupra unor terti. In doctrina romana& unii autori sunt de parere ca prin greva se intele'e incetarea lucrului& deli!erat or'ani%ata si 3otarata de catre personalul salariat& in scopul reali%arii unor re$endicari pro(esionale& determinate in mod concret& carora re(u%a sa le dea urmare cel care an'a ea%a. 11; Alti autori sunt de parere ca&11< prin notiunea de greva& se intele'e incetarea totala sau partiala a muncii de catre salariati& in scopul o!tinerii unor re$endicari economice si sociale le'ate de conditiile de munca& de plata a muncii si de securitate sociala. Potri$it art.?>*le'ea 1G<*1:::, +greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr.o unitate si poate fi delarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese6. Principalele caracteristici ale 're$ei& care se desprind din de(initia mai sus mentionata& ar (i urmatorele, 're$a constituie o incetare colecti$a si $oluntara a lucruluiH 're$a poate (i declarata pe durata des(asurarii con(lictelor de interese& in conditiile le'ii. Orice con(lict de munca ce inter$ine intre salariati in le'atura cu inceperea& des(asurarea si inc3eierea ne'ocierilor colecti$e este con(lict de interese. Ca atare& 're$a tre!uie sa ai!a un caracter pro(esional& sa urmareasca numai reali%area unor interese pro(esionale ale salariatilor& cu caracter economic si social& (ara a urmari scopuri pur politice. &&. DR+P-., ,* <R+(* Art.2D1*C.muncii pre$ede, R're$a repre%inta incetarea $oluntara colecti$a a lucrului de catre salariatiC. Salariatii au dreptul la 're$a pentru Rapararea intereselor pro(esionale& economice si socialeC. Pactul -nternational referitor la drepturile economice, sociale si culturale, proclama in art.<& dreptul sindical si dreptul la 're$a& cu preci%area ca acesta I tre!uie e1ercitat con(orm le'ilor din (iecare taraC. Carta Sociala 8uropeana11: considera dreptul la 're$a un mi loc de asi'urare a ne'ocierii colecti$e si a(irma Idreptul muncitorilor si al ntreprin%atorilor la actiuni colecti$e& in ca% de con(licte de interese& inclusi$ dreptul la 're$a& su! re%er$a o!li'atiilor ce pot re%ulta din con$entiile colecti$e in $i'oareC. In ceea ce pri$este clasi(icarea 're$elor& distin'em, greva de averisment 4 nu poate a$ea o durata mai mare de 2 ore& daca se (ace cu incetarea lucrului& si tre!uie sa preceada cu minim D %ile 're$a propriu.%isaH propriu.zisaH de solidaritate 4 se declara pentru sustinerea re$endicarilor (ormulate de salariatii unor unitati si presupune& ca o conditie de declansare& acordul a cel putin umatate din numarul mem!rilor sindicatelor repre%entati$e. Aceasta (orma de 're$a se poate declara doar acolo unde salariatii sunt or'ani%ati in sindicate /art.?D*alin.2 coro!orat cu art.?2*alin.20. Re'lementarea le'ala da ca termen ma1im pentru 're$a de solidaritate o %i.

,,,( DEC.)R)RE) 1RE2E, Conditiile ce tre!uie indeplinite pentru a se putea declara 're$a sunt,
11; 11<

S.9eli'radeanu& Dreptul la 're$a si e1ercitarea lui& in Dreptul nr.G*1::> 53.9re3oi& A.Popescu& Con(lictul colecti$ de munca si 're$a& ed Forum& 9ucuresti& 1::1&p' 12 11: Adoptata de Consiliul 8uropei in 1:G1. Intrata in $i'oare in 1:G@

;1

parcur'erea procedurii de conciliereH incunostiintarea conducerii unitatii cu ?< ore inainte de a se produce acest e$eniment. Daca in prima etapa a concilierii directe unitatea nu raspunde la toate re$endicarile (ormulate sau daca sindicatele sau repre%entantii salariatilor nu sunt de acord cu punctul de $edere al patronatului se considera declansat con(lictul de interese. In aceasta (a%a este sesi%at 7inisterul 7uncii& Solidaritatii Sociale si Familiei& prin or'anele sale teritoriale pentru declansarea procedurii concilierii& pre$a%ute de le'ea 1G<*1::: la art 1<.2D. Sesi%area se (ormulea%a in scris& in 2 e1emplare si tre!uie sa contina, . datele de identi(icare ale unitatii la care s.a declansat con(lictul si numele conducatorului acestuiaH . o!iecti$ul con(lictului de interese si moti$area acestuiaH . do$ada parcur'erii concilierii directeH . indicarea persoanleor dele'ate sa repre%inte la conciliere salariatii& sau dupa ca%& sindicatul repre%entati$. In termen de 2? de ore de la inre'istrarea sesi%arii la directia de munca si directie sociala teritoriala este desemnat un dele'at pentru a participa la conciliere& ce are o!li'atia ca in ?< de ore de la numire sa comunice unitatii sesi%area si in ma1imum ; %ile sa con$oace partile pentru conciliere. Sindicatele sau salariatii sunt repre%entati la conciliere de o dele'atie (ormata din 2.D persoane si care tre!uie sa (ie imputernicita in scris sa participe la conciliere. Ea (inalul intalnirii se $a inc3eia un proces $er!al in trei e1emplare ce $a cuprinde sustinerile partilor si re%ultatul de%!aterilor. Cea de.a doua conditie implica instiintarea scrisa a conducerii unitatii& de catre or'ani%atorii 're$ei despre momentul declansarii acesteia& cu ?< de ore inainte de incetarea colecti$a a lucrului. &(. G)-*R*R+* D+ D+0,*R*R+ * <R+(+& Dispo%itiile le'ii 1G<*1::: preci%ea%a ca 3otararea de declarare a 're$ei poate (i luata de, . or'ani%atiile sindicale repre%entati$e participante la con(lictul de interese& cu acordul a cel putin umatate din numarul sindicatelor respecti$eH . in ca%ul in care in unitate nu e1ista sindicat& sau acesta nu ii cuprinde pe toti salariatii& 3otararea se ia prin $ot secret de catre salariatii unitatii sau su!unitatii& precum si cei care au aceeasi meserie sau pro(esie& adica din 'rupul care se a(la in con(lictul de munca. Acestia tre!uie sa $ote%e pentru declansarea 're$ei intr.un numar minim de D>L din totalitatea mem!rilor 'rupului respcti$. Fotararea de declarare a 're$ei poate (i luata atat pentru declararea unei 're$e propriu.%ise cat si a uneia de a$ertisment. Pentru a se putea $eri(ica ulterior conditiile de le'alitate a declararii 're$ei propriu.%ise& or'ani%atorii 're$ei de a$ertisment12> au o!li'atia de a noti(ica conducerea unitatii despre (orma 're$ei de a$ertisment. Ea declararea 're$ei propriu.%ise or'ani%atorii tre!uie sa preci%e%e durata acesteia precum si orice modi(icare a duratei 're$ei dupa inceperea ei. Art ?; din le'ea 1G<*1::: pre$ede ca pe durata in care re$endicarile (ormulate de salariati sunt supuse medierii sau ar!itra ului& nu se poate declara 're$a.

(. 0*-+<)R&& D+ P+R3)/*, 0*R+ /. P)- D+0,*R* <R+(* Sediul materiei este repre%entat de art G@.GG din le'ea 1G<*1:::. O prima cate'orie o (ormea%a procurorii& udecatorii& personalul 7inisterului Apararii Nationale& 7inisterului de Interne si al unitatilor din su!ordinea acestor ministere& personalul Ser$iciului Roman de In(ormatii& al Ser$iciului de In(ormatii 81terne& al ser$iciului de telecomunicatii speciale& personalul militar incadrat in ministerul ustitiei precum si cel din unitatile de su!ordine ale acestuia. A doua cate'orie este (ormata din, personalul din transporturile aeriene& na$ale& terestre de orice (el& care nu poate declara 're$a din momentul plecarii in misiune si pana la terminarea acesteia. Personalul im!arcat pe
12>

art ?@&?? din le'ea 1G<*1:::

;2

na$ele maritime comerciale su! pa$ilion romanesc poate declara 're$a numai cu respectarea normelor sta!ilite prin con$entii internationale rati(icate de statul roman. (&. D+0,*R*R+* <R+(+& 0. 0)/D&-&* *3&<.R*R&& 3+R(&0&&,)R +3+/-&*,+ 5re$a este permisa& in unitatile sanitare si de asistenta sociala& de telecomunicatii& ale radioului si tele$i%iunii pu!lice& in unitatile de transporturi pe caile (erate& in cele care asi'ura transportul in comun si salu!ritatea localitatilor& precum si apro$i%ionarea localitatilor cu 'a%e &caldura& cu conditia ca or'ani%atorii si conducatorii 're$ei sa asi'ure conditiile esentiale& dar nu mai putin de o treime din acti$itatea normala& cu satis(acerea necesitatilor minime de $iata ale comunitatilor locale. (&&. D+34*3.R*R+* <R+(+& Participarea la 're$a este li!era. Nimeni nu poate (i constrans sa participe la 're$a sau sa re(u%e sa participe /art D>*alin 10. Din acest te1t de le'e re%ulta drepturi recunoscute oricarui salariat de a participa la 're$a in mod li!er& de a se retra'e cand doreste din randul participantilor la 're$a& de a re(u%a atunci cand este solicitat sa adere la un con(lict colecti$ de munca. Incalcarea acestor pr$ederi constituie in(ractiune si se pedepseste cu incalcare de la trei luni la sase luni sau cu amenda. Art.D?*alin.@ pre$ede (aptul ca pe durata 're$ei salariatii isi mentin toate drepturile ce decur' din contractul indi$idual de munca& cu e1ceptia drepturilor salariale. Codul muncii la randul sau preci%ea%a in mod e1pres ca participarea la 're$a precum si or'ani%area acesteia cu respectarea le'ii& nu repre%inta o incalcare a o!li'atiilor salariatilor si nu poate a$ea ca si consecinta& sanctionarea disciplinara a salariatilor 're$isti sau a or'ani%atorilor 're$ei /art.2D20. (&&. &/0+-*R+* <R+(+& Incetarea 're$ei prin renuntare 4 art.?< pre$ede ca in siuatia in care dupa declararea 're$ei umatate dintre mem!ri de sindicat sau umatate dintre salariatii care au 3otarat declararea 're$ei renunta la 're$a& aceasta tre!uie sa incete%e. Renuntarea poAe (i adusa la cunostiinta c3iar si in instanta cu oca%ia solutionarii cererii de suspendare a 're$ei. Incetarea 're$ei prin acordul partilor . ne'ocierile din timpul 're$ei se concreti%ea%a intr.un acord care poate (i total atunci cand am!ele parti s.au inteles deplin asupra re$endicarilor (ormulate si ca atare 're$a incetea%a si acordul reali%at ramane o!li'atoriu pe intrea'a durata sta!ilita de parti dar poate (i si partial cand pri$este numai unele din re$endicari& altele ramanand nesolutionate. Suspendarea si incetarea 're$ei prin 7otarare judecatoreasca 4 art.DD preci%ea%a urmatoarele, conducerea unitatii poate solicita suspendarea 're$ei pe termen de cel mult @> de %ile de la data inceperii sau continuarii 're$ei& cand aprecia%a ca prin aceasta s.ar pune in pericol $iata sau sanatatea oamenilor. Tri!unalul (i1ea%a termen pentru solutionarea cererii care nu poate (i mai mare de ; %ile de la inre'istrare. Sectia pentru con(licte de munca si liti'ii de munca a tri!unalului e1aminea%a cererea si pronunta de ur'enta o 3otarare prin care dupa ca%, respin'e cererea unitatiiH admite cererea si dispune suspendarea 're$ei& cu preci%area ca 3otararile pronuntate sunt ire$oca!ile. Daca unitatea aprecia%a ca acea 're$a a (ost declarata ori se continua (ara respectara le'ii se poate adresa tri!unalului cu o cerere pentru constatarea neindeplinirii conditiilor le'ale pentru declansarea sau continurea 're$ei. Ea randul sau instanta (i1ea%a un termen ce nu poate (i mai mare de trei %ile de la inre'istrarea cererii si dispune citarea partilor. Solutiile date in acest ca% pot (i de respin'ere a cererii unitatii sau de admitere a acesteia si incetarea 're$ei ca (iind ile'ala& 3otararea (iind de(initi$a. Calea de atac ce poate (i (olosita este recursul& iar toate actele de proceduri sunt scutite de ta1e de tim!ru.121

121

art <: din le'ea1G<*1:::

;@

(&&&. R*3P./D+R+* 2.R&D&0* &/ ,+<*-.R* 0. D+0,*R*R+*, D+34*3.R*R+* 3& &/0+-*R+* <R+(+& Raspunderea penala . art <; pre$ede ca declararea 're$ei de catre or'ani%atori cu incalcarea interdictiilor si conditiilor pre$a%ute de le'e constituie o in(ractiune si se pedepseste cu inc3isoarea de la trei la sase luni sau cu amenda& daca (apta nu intruneste elementele unei in(ractini pentru care le'ea penala pre$ede o pedeapsa mai 'ra$a. 7ubiectul activ este cali(icat (iind (orma de or'ani%atorii 're$ei. 7ubiectul pasiv este unitatea in care se declara 're$a cu nesocotirea interdictiilor si conditiilor le'ale. O!iectul in(ractiunii este constituit din $alorile sociale ocrotite de le'e si anume interdictia de declarare a 're$ei prin care se urmareste reali%area unor scopuri politice& protectie asi'urata unitatilor si populatiei prin interdictia sau limitarea declararii 're$ei in anumite ramuri ori sectoare de acti$itate. Eatura o!iecti$a consta in actiunea or'ani%atorilor 're$ei de a declara o 're$a politica sau de a nesocotii interdictia ori limitarile le'ale pri$ind declararea 're$ei. Eatura su!iecti$a este $ino$atia or'ani%atorilor 're$ei si im!raca (orma intentiei. Raspunderea patrimoniala . daca instanta dispune incetarea 're$ei ca (iind ile'ala& instanta poate decide o!li'area celor $ino$ati la despa'u!irile cerute de unitate pentru pa'u!ele pricinuite. Actiunea in dauna a unitatii poate (i (ormulata impreuna cu actiunea principala de anulare a 're$ei& dar si separat dupa ce s.a ponuntat 3otararea de constatare a nele'alitatii 're$ei. In ceea ce pri$este solutionarea si acordarea daunelor morale acestea sunt le'al admise daca unitatea a su(erit e(ecti$ un pre udiciu nepatrimonial apreciat ca atare de instanta udecatoreasca. Intr.ade$ar raspunderea ci$il delictuala pe care o au or'ani%atorii 're$ei este compati!ila in principiu cu daunele morale. In al doilea rand art.D;*alin.@ nu se re(era numai la despa'u!irile patrimoniale& ci la despa'u!iri in 'eneral pentru pa'u!ele ce sunt cau%ate unitatii. )lte "orme ale raspunderii !uridice . art D2 pre$ede ca participarea salariatilor la 're$a nu inlatura raspunderea lor materiala& contra$entionala ci$ila& sau penala& dupa ca%& daca (aptele sa$arsite in timpul 're$ei atra'& potri$it le'ii aceasta raspundere. Simplul (apt al participarii la 're$a nu este de natura sa atra'a raspunderea uridica& deoarece nu repre%inta o incalcare a o!li'atiilor de ser$iciu ale salariatilor si nu poate a$ea consecinte ne'ati$e pentru 're$isti& cu conditia ca participarea la 're$a sa ai!a loc cu respectarea intocmai a pre$ederilor le'ale. Participarea la 're$a ar putea determina raspunderea patrimoniala a celor in cau%a si ar putea inter$eni in ca%ul de'radarii unor !unuri apartinand unitatii ori pentru restituirea sumelor sau a contra$alorii unori !unuri ori a unor ser$icii nedatorate. Raspundearea contra$entionala pentru indeplinirea de(ectuoasa a o!li'atiilor de ser$iciu sau neindeplinirea lor constituie contra$entie& dar pe timpul cat 're$a este in curs de des(asurare& salariatul participant la 're$a este dispensat de o!li'atia de a indeplini o indatorire de ser$iciu& ast(el ca nu poate (i sanctionat nici contra$entional& c3iar daca aceasta neindeplinire constituie contra$entie potri$it le'ii a(ara de ca%ul cand ar (i incidente pre$ederile art <<. &L. 0)/0&,&+R+* 0)/4,&0-+,)R D+ M./0* Con(orm dispo%itiilor le'ii 1G<*1::: concilierea con(lictelor colecti$e de munca este re'lementata in doua (a%e, concilierea directa 4 intre conducerea unitatii si or'anul sindical& sau in lipsa acestuia& de repre%entantii alesi ai salariatilor. In realitate& in aceasta (a%s nu ne a(lam propriu.%is in pre%enta unui con(lict colecti$ de munca& ci numai in (ata e1istentei premiselor declansarii unui ast(el de con(lict. Concilierea directa se reali%ea%a pe cale sesi%arii scrise& si tre!uie sa cuprinda, re$endicarile salariatilor& moti$area acestora& precum si propunerile de solutionare a lor. Sesi%area tre!uie sa (ie semnata& in (unctie de situatie& de persoana care an'a ea%a sindicatul respecti$ sau de catre repre%entantii salariatilor. Dupa primirea si inre'istarea sesi%arii& conducerea unitatii are o!li'atia sa raspunda in scris or'anului sindical sau& in lipsa acestuia& repre%entantilor salariatilor in termen de ?< de ore de la primirea sesi%arii& cu preci%area punctului de $edere pentru (iecare dintre re$endicarile (ormulate. concilierea organizata de ,inisterul ,uncii, 7ecuritatii 7ociale si 8amiliei prin or'anele sale teritoriale 9concilierea indirecta0 4 art.1;*le'ea 1G<*1::: pre$ede ca& in ca%ul in care con(lictul colecti$ de munca a (ost declansat& sindicatul*repre%entantii salariatilor $or sesi%a 7inisterul 7uncii& prin or'anele sale teritoriale& directiile de munca si protectie sociala& in $ederea continuarii concilierii. ;?

Sesi%area se (ormulea%a in scris si $a cuprinde in mod o!li'atoriu, . unitatea la care s.a in$it con(lictul colecti$ de munca cu indicarea sediului si numelui conducatoruluiH . o!iecti$ul con(lictului de interese si moti$area acestuiaH . do$ada indeplinirii cerintelor pre$a%ute de le'e pri$ind e(ectuarea concilierii directeH . indicarea persoanelor dele'ate sa repre%inte& la conciliere sindicatul*salariatii. . Sesi%area se depune in 2 e1emplare la directia de munca si protectie sociala in a carei ra%a teritoriala isi are sediul unitatea si tre!uie sa (ie data de or'anul sindical*repre%entantii salariatilor. In termen de 2? de ore de la inre'istrarea sesi%arii& 7inisterul desemnea%a un dele'at pentru participarea la conciliere& si are o!li'atia sa ia masuri pentru, . comunicarea sesi%arii catre conducatorul unitatii in termen de ?< ore de la desemnarea saH . con$ocarea partilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depasi ; %ile de la inre'istrarea sesi%arii. Con$ocarea se (ace de catre (iecare parte distinct si anume, . catre unitate& la sediul eiH . catre sindicat la sediul sauH . catre repre%entantii salariatilor care au semnat sesi%area. Deoarce persoana uridica& este in acceptiunea le'ii& doar unitatea& ea tre!uie con$ocata& c3iar daca in (apt con(lictul colecti$ de munca ar pri$i doar salariatii unei su!unitati& unui compartiment ori pe cei care e1ercita in acea unitate o anumita pro(esie sau meserie.

L. 0)/3&,&., D+ 0)/0&,&+R+ &/ DR+P-., 4R*/0+' Conseil de prud3$omes 4 Consiliul de conciliere isi are ori'inea in urisdictia lione%a& creata su! Vec3iul re'im in industria matasii& la care s.au asociat un mare numar de salariati. Suprimat de re$olutie consiliul a (ost rein(iintat in 1<>G de Napoleon& su! denumirea de Consiliu de conciliere& iar in anul 1<?< de$ine urisdictie de paritate. &ompetenta &onsiliul de concilirere a0 De deci%ie, Aceste consilii au competenta de re'lementare a di(erendelor aparute in contractele de munca intre an'a ator si salariati. Din aceasta de(initie se pot desprinde o serie de conditii, . necesitatea e1istentei unui contract& inclusi$ contractele pri$ate /contractul de ucenicie0H . e1istenta unui liti'iu in timpul e1ercitarii muncii /se au in $edere liti'iile suscepti!ile de a inter$eni in momentul inc3eierii& e1ecutarii sau stin'erii unui contract indi$idual de munca& precum si cele relati$e la o!li'atiile corelati$e. . Caracterul indi$idual al liti'iului Alte situatii intermediare, . personalul or'ani%atiilor pri$ate care participa la o misiune de ser$iciu pu!lic intra in s(era de competenta a Consiliului de concliere. . Institutiile pu!lice de in$atamant cu caraceter industrial si comercial sunt admisi!ile an'a atorilor de drept pri$at. . Institutiile pu!lice cu caracter administrati$ atunci cand acestia sunt an'a ati in conditiile dreptului pri$at.

;D

&aracterul public al competentei de decizie a &onsiliului de conciliere Orice con$entie inc3eiata in scopul de a modi(ica re'lementarile pri$itoare la competenta consiliului este nula& ca atare o clau%a con$entionala care pre$ede supunerea& liti'iului in preala!il& unei comisii de paritate de conciliere nu $a produce nici un e((ect. In aceasta cate'orie intra si clau%ele de intele'ere& prin care partile con$in& dinainte& sa supuna liti'iul unei proceduri e1tra. udiciare& sau con$entiile de ar!itra 4 inclusi$ in contractile internationale& ca%uri in care clau%ele sunt nule si inopo%a!ile salariatului. &ompetenta teritoriala Principiile relati$e la competenta teritoriala sunt de(inite dupa cum urmea%a, . Atunci cand munca se e(ectuea%a in cadrul unei institutii& Consiliul competent $a (i acela in ra%a caruia se situea%a institutiaH . salariatul poate oricand sesi%a Consiul situat in locul unde a (ost inc3eiat contractul de munca sau in locul unde este sta!ilit an'a atorul. Orice clau%a dero'atorie de la aceste re'uli $a (i considerata nula. :. ;<=2>-?2<@2 &;>7-A-"A"7tructura1 In(iintarea consiliului se (ace prin decret al Consiliului de Stat& si este structurat in D departamente autonome si cuprinde& o!li'atoriu un (or de ar!itra . Departamentele autonome sunt, . Departamentul de resurse umane . Departamentul de industrie . Departamentul de comert si ser$icii comerciale . Departamentul de a'ricultura Aceste departamente pot (i di$i%ate in Camere& (iecare cuprin%and cel putin ? consilieri& repre%entanti ai an'a atorilor si ? consilieri& repre%entanti ai salariatilor. 7odul de constituire a acestora este 3otarat de Prim. Presedintele Curtii de Apel. Fiecare department si (iecare camera are un !irou de udecata care cuprinde cel putin 2 consilieri.an'a atori si 2 consilieri.salariati si un !irou de conciliere (ormat dintr.un sin'ur consilier /an'a ator si salariat0. Alegerea con ilierilor Consilierii Consiliului de conciliere sunt alesi pe o perioada de D ani& iar ale'erea lor se (ace pe departamente si& in cadrul (iecarui departament pe cole'ii. Sunt consilieri.an'a atori persoanele care an3a ea%a pe propria raspundere sau pe raspunderea altuia*in contul altuia unul sau mai multi salariati& asociatiile in nume colecti$& presedintii consiliilor de administratie& directorii 'enerali& cadrelele care detin o dele'atie speciala de autoritate& sta!ilita in scris& permitand ast(el o asimilare cu an'a atorul. Sunt consilieri.salariati in cadrul deprtamentului de Resurse Umane in'inerii& precum si salariatii care desi nu e1ercita (unctii de conducere& au o pre'atire te3nice& administrati$a& uridica& sau comerciala& e1ercita o (unctie de conducere& prin dele'area an'a atorului. Sunt consilieri.salariati ai celorlalte departamente salariatii care indeplinesc alte (unctii decat cele mentionate mai sus& incadrarea acestora (acandu.se in (unctie de acti$itatea principala a intreprinderii. ;G

b0 Procedura &onsiliului de conciliere Consiliul este sesi%at printr.o cerere& introdusa la secretaratul.'re(a. Sesi%area poate (i re%ultatul unei pre%entari $oluntare a partilor in (ata 9iroului de conciliere. =iroul de conciliere 4 partiel sunt tinute sa se pre%inte persoanl in (ata acestui !irou& in ca% contrar& atunci cand reclamantul nu se pre%inta (ara a a$ea un moti$ le'itim& cererea si citatia $or (i declrate nule. Daca paratul& in lipsa unui moti$ teleinic& nu se pre%inta personal& ca%ul $a (i trimis !iroului de udecata& su! re%er$a luarii e$entualelor masuri imediate. In ca%ul concedierilor pe moti$e economice& liti'iile $or (i introduse in (ata Camerei sau a departamentelor competente cu ast(el de concedieri. Sedinta de conciliere tre!uie sa ai!a loc in aceeasi luna in carea (ost sesi%at Consiliul& e$entualele masuri tre!uie e1ecutate in urmatoarele @ luni& iar 9iroul de conciliere este tinut sa statue%e in cel mult G luni. Aceasta este procedura de ur'enta. =iroul de judecata 4 este cel care se ocupa cu solutionarea ca%urilor in care concilierea nu a putut a$ea loc. Deci%iile acestui !irou sunt luate cu ma oritatea a!soluta& in ca% contrar ca%ul $a (i trimis in (ata aceluiasi 9irou& pre%idat de un udecator 4 la instanta in ra%a careia se a(la Consiliul de conciliere. Ca%ul $a (i noti(icat de catre secretariatul.'re(a& prin scrisoare recomandata. 4orul de arbitraj orice consiliu are in componenta sa un For de ar!itra & comun tuturor departamentelor. Atri!utiile acestuia sunt, . prescrie masuri luate in ca% de ur'enta& nesuscepti!ile de nici o contestatie serioasa& usti(icand ast(el e1istenta unui di(erendH . ia masuri de repunere in starea initiala& in scopul pre$enirii unui pericol imminent sau ptr.a pune capat unei situatii ilicite& c3iar si in pre%enta unei contestatii serioase. . Impune e1ecutarea in natura a o!li'atiilor 4 c3iar daca este $or!a se o!li'atia de a (ace. *naliza conflictelor de munc n Dreptul romn 1. 8$olu"ia re'lement#rilor pri$ind con(licte de munc# 2. No"iunea de con(lict de munc#. Clasi(icare Con(orm art. 2<? alin. din Codul muncii& con(lictul de munc# repre%int# orice de%acord inter$enit +ntre partenerii sociali& +n raporturile de munc#. Potri$it Ee'ii nr. 1G<*1:::& aceea)i no"iune este de(init# ca repre%ent-nd con(lictul indi$idual sau colecti$ n#scut +ntre an'a ator )i salaria"i cu pri$ire la interesele cu caracter pro(esional& social sau economic ori la drepturile re%ultate din des(#)urarea raporturilor de munc#. Con(lictele de drepturi sunt de(inite ca (iind acele con(licte de munc# ce au ca o!iect e1ercitarea unor drepturi sau +ndeplinirea unor o!li'a"ii decur'-nd din le'i sau alte acte normati$e& precum )i din contractele colecti$e sau indi$iduale de munc#. Con(lictele de interese sunt acele con(licte de munc# ce au ca o!iect sta!ilirea condi"iilor de munc# cu oca%ia ne'ocierilor contractelor colecti$e de munc# )i se re(er# la interesele cu caracter pro(esional& social sau economic ale salaria"ilor. @. Solu"ionarea con(lictelor de interese Ee'ea nr. 1G<*1::: consacr#& +n prima sa parte& modul de solu"ionare a con(lictelor de interese inter$enite +ntre salaria"i )i unit#"i +n le'#tur# cu +nceperea& des(#)urarea )i +nc3eierea ne'ocierilor colecti$e. @.1. P#r"ile con(lictului de interese P#r"i +n con(lictul de interese sunt, . salaria"ii . an'a atorul . unit#"i . 'rupuri de unit#"i& ramuri sau la ni$el na"ional ;;

su!unit#"i& compartimente sau 'rupuri de salaria"i care e1ercit# aceea)i unitate& +n m#sura +n care +ntre partenerii la ne'ocieri s.a con$enit ca ace)tia s#.)i sta!ileasc#& +n mod distinct& +n contractul colecti$& condi"iile lor de munc#. @.2. Declan)area con(lictului de interese a0 Unitatea re(u%# s# +nceap# ne'ocierea unui nou contract colecti$ de munc#& +n condi"iile +n care, . nu are +nc3eiat un contract colecti$ de munc# sau . contractul colecti$ de munc# a +ncetat !0 Unitatea nu accept# re$endic#rile (ormulate de salaria"i c0 Unitatea re(u%# ne usti(icat semnarea contractului colecti$ de munc# d0 Unitatea nu +)i +ndepline)te o!li'a"iile pre$#%ute de le'e Concilierea A. Concilierea const# +n dialo'ul direct +ntre unitate )i dele'a"ii sindicatului repre%entati$ sau repre%entan"ii salaria"ilor& a$-nd ca scop re%ol$area con(lictului de interese. 9. Termenul Rsesi%ea%# conduce la conclu%ia caracterului o!li'atoriu al +ncerc#rii de conciliere. C. Ea s(-r)itul de%!aterilor& e1ist# )i posi!ilit#"i. @.?. 7edierea 7edierea 4 care se des(#)oar# dup# ce consilierea a a$ut loc (#r# succes 4 const# +n +ncercarea unei persoane autori%ate& aleas# de comun acord de c#tre p#r"i& de a solu"iona con(lictul de interese cu respectarea procedurii sta!ilite prin contractul colecti$ de munc# la ni$el na"ional. @.D. Ar!itra ul Se poate apela la ar!itra numai dup# e)ecul concilierii Fot#r-rea pronun"at# de comisia de ar!itra este o!li'atorie pentru p#r"iH ea determin# +ncetarea con(lictului de interese )i completea%# contractele colecti$e de munc#. ?. 5re$a ?.1. No"iune Potri$it art.?> din Ee'ea nr. 1G<*1:::& 're$a constituie o +ncetare colecti$# )i $oluntar# a lucrului +ntr.o unitate )i poate (i declarat# pe durata des(#)ur#rii con(lictelor de interese& cu e1cep"iile pre$#%ute de le'e. 5re$a constituie& la scar# colecti$#& o aplicare a e1cep"iei nee1ecut#rii o!li'a"iilor contractuale. ?.2. 81erci"iul dreptului la 're$# ?.2.1. Condi"ii Ee'ea nr. 1G<*1::: pre$ede o serie de condi"ii de +ndeplinirea c#rora depinde posi!ilitatea trecerii +n (a%a (inal# a solu"ion#rii con(lictelor de interese )i anume, a0 5re$a poate (i declarat# numai dac#& +n preala!il& au (ost epui%ate (#r# succes posi!ilit#"ile de solu"ionare a con(lictului de interese prin procedurile pre$#%ute de le'e. !0 Declan)area 're$ei )i durata ei tre!uie aduse la cuno)tin"a an'a atorului cu cel pu"in ?< de ore +nainte. c0 5re$a tre!uie s# +ndeplineasc# ade%iunea num#rului le'al necesar de salaria"i. d0 5re$a poate (i declarat# numai pentru ap#rarea intereselor cu caracter pro(esional& economic )i social. ?.2.2. Tipuri de 're$e Potri$it Ee'ii nr. 1G<*1:::& 're$ele pot (i de a$ertisment& propriu.%ise )i de solidaritate. 5re$a de a$ertisment tre!uie s# precead#& cu cel pu"in D %ile& 're$a propriu.%is#. Pe de o alt# parte& este de re"inut +ns# c# le'ea nu instituie o!li'a"ia declan)#rii 're$ei de a$ertisment ca o condi"ie sine Oua non /anterioar#0 declan)#rii celei propriu.%ise. 5re$ele propriu %ise pot (i, . totale . nelimitate +n timp )i limitate . or'ani%ate& spontane sau neor'ani%ate . perlate . de %el . turnante . trom!o%# . cu sau (#r# ocuparea locului de munc# . apone%e ;<

. pro(esionale . mi1te . politice De principiu& dreptul la 're$# permite salaria"ilor s# antrene%e& ca e(ect al 're$ei& suspendarea contractelor indi$iduale de munc#. 8ste e1clus +ns# ca& su! acoperirea e1ercit#rii acestui drept& salaria"ii s# +)i e1ecute munca +n alte condi"ii dec-t cele sta!ilite prin contractele lor de munc#. Ca idee de principiu& criticarea autorit#"ilor e1ecuti$e& +n conte1tul unei ac"iuni 're$iste& nu con(er# 're$ei respecti$e un caracter politic. Caracterul politic al 're$ei +ncepe acolo )i atunci c-nd se solicit# +ns#)i sc3im!area autorit#"ilor le'al in$estite +n stat la ni$el na"ional sau local. 5re$a de solidaritate Ee'ea nr. 1G<*1::: consacr#& pentru prima dat# +n le'isla"ia noastr#& 're$a de solidaritate& ca 're$# le'al#. 8a poate (i declarat# +n $ederea sus"inerii re$endic#rilor (ormulate de salaria"ii din alte unit#"i. 5re$a de solidaritate nu se poate declan)a dec-t +n cadrul aceleia)i (edera"ii sau con(edera"ii sindicale. ?.2.@. Ei!ertatea 're$ei A. Con(orm art. 2D1 alin. 2 din Codul muncii& participarea salaria"ilor la 're$# este li!er#. Potri$it le'ii& nimeni nu poate (i constr-ns s# participe la 're$# sau s# re(u%e s# participe. Pe durata unei 're$e declan)ate +ntr.o unitate pot +nceta acti$itatea )i salaria"ii unor su!unit#"i sau compartimente care nu au participat ini"ial la declan)area con(lictului de interese. 9. Participarea la 're$# sau la or'ani%area ei& cu respectarea condi"iilor le'ale& nu repre%int# o +nc#lcare a o!li'a"iilor de ser$iciu. ?.2.?. Drepturile )i o!li'a"iile 're$i)tilor a0 Cele cere decur' din raportul de munc#H (ac e1cep"ie& +n mod lo'ic& de la aceast# re'ul# 4 deoarece munca nu se prestea%# 4 dreptul la salariu )i la sporuri salariale !0 De a (i repre%entan"i de c#tre sindicatele repre%entati$e sau& dup# ca%& de c#tre repre%entan"ii ale)i ai salaria"ilor& +n rela"iile cu unitatea& inclusi$ +n (a"a instan"elor udec#tore)ti& +n ca%urile +n care se solicit# suspendarea sau +ncetarea 're$ei Ee'ea pre$ede )i o serie de o!li'a"ii ale tuturor salaria"ilor 're$i)ti ori numai ale or'ani%atorilor 're$ei& ca )i ale conducerii unit#"ii, a0 Cei a(la"i +n 're$# tre!uie s# se a!"in# de la orice ac"iune de natur# s# +mpiedice continuarea acti$it#"ii de c#tre salaria"ii care nu particip# la 're$# !0 5re$i)tii au o!li'a"ia de a nu +mpiedica conducerea unit#"ii s# +)i des(#)oare acti$itatea c0 Conducerea unit#"ii nu poate s# +ncadre%e +n munc# persoane 4 Isp#r'#tori de 're$#C . care s#.i +nlocuiasc# pe cei a(la"i +n 're$# d0 Or'ani%atorii& +mpreun# cu conducerea unit#"ii& au o!li'a"ia ca pe durata 're$ei s# prote e%e !unurile unit#"ii )i s# asi'ure (unc"ionarea continua a utila elor )i a instala"iilor a c#ror oprire ar putea constitui un pericol pentru $ia"a sau s#n#tatea oamenilor. Ne+ndeplinirea acestei o!li'a"ii sau +ndeplinirea ei necorespun%#toare constituie cau%# de nele'alitate& at-t pentru declararea 're$ei& c-t )i pentru des(#)urarea ei. e0 Bn timpul 're$ei& or'ani%atorii acesteia au o!li'a"ia de a continua ne'ocierile cu conducerea unit#"ii. Ne+ndeplinirea acestei o!li'a"ii atra'e r#spunderea patrimonial# a or'ani%atorilor 're$ei pentru pa'u!ele cau%ate unit#"ii. ?.2.D. Posi!ilitatea demisiei +n timpul 're$ei Practica a e$iden"iat +n acest conte1t o pro!lem# nere'lementat# e1pres& respecti$ dac# )i +n ce condi"ii se poate demisiona +n timpul 're$ei de c#tre di$erse cate'orii de salaria"i. ?.@. Situa"ii speciale. Interdic"ii Bn (unc"ie de pro!ele administrati$e +n cau%#& instan"ele $or tre!ui s# aprecie%e& de la ca% la ca%& dac# sunt sau nu satis(#cute necesit#"ile minime de $ia"# ale comunit#"ilor locale. Potri$it art. D alin. 2 din Ordonan"a de ur'en"# a 5u$ernului nr. G@*2>>@ pri$ind or'ani%area )i (unc"ionarea 7inisterului Administra"iei )i Internelor )i ane1ei 1 la Fot#r-rea 5u$ernului nr. ;2D*2>>@ pri$ind structura or'ani%atoric# )i e(ectele 7inisterului Administra"iei )i Internelor& +n su!ordinea acestui minister (unc"ionea%#, . +n domeniul administra"iei pu!lice ;:

. +n domeniul si'uran"ei )i ordinii pu!lice ?.?. Suspendarea 're$ei Potri$it art. DD din Ee'ea nr. 1G<*1:::& conducerea unit#"ii poate solicita cur"ii de apel suspendarea 're$ei& dac# prin aceasta s.ar pune +n pericol $ia"a sau s#n#tatea oamenilor. Suspendarea se poate solicita pentru un termen de cel mult @> de %ile. ?.D. Bncetarea 're$ei A. Prin renun"are 9. Prin acordul p#r"ilor C. Prin 3ot#r-re udec#toreasc# Fot#r-rea tri!unalului prin care se dispune +ncetarea 're$ei ca ile'al# este e1ecutorie. D. Prin 3ot#r-rea comisiei de ar!itra ?.G. R#spunderea uridic# ?.G.1. R#spunderea penal# ?.G.2. R#spunderea reparatorie A. Cu pri$ire la or'ani%area 're$ei& Ee'ea nr. 1G<*1::: dispune, a0 Art. ?2 alin 1, CFot#r-rea de a declara 're$a se ia de c#tre or'ani%a"iile sindicale repre%entati$e participante la con(lictul de interese& cu acordul a cel pu"in um#tate din num#rul mem!rilor sindicatelor respecti$eC. Alin 2, RPentru salaria"ii unit#"ilor +n care nu sunt or'ani%ate sindicate repre%entati$e 3ot#r-rea de declarare a 're$ei se ia prin $ot secret cu acordul a cel pu"in unei p#trimi din num#rul salaria"ilor unit#"ii sau& dup# ca%& al su!unit#"ii& compartimentului sau 'rupului de salaria"i +n care s.a declan)at con(lictul de intereseC. Art. ?G alin. 1, R5re$ele sunt or'ani%ate de sindicatele repre%entati$e sau& dup# ca%& de repre%entan"ii salaria"ilor care $or sta!ili )i durata acesteia& cu respectarea pre$ederilor art. ?@.?DC. Alin. 2, RSindicatele repre%entati$e sau& dup# ca%& repre%entan"ii ale)i ai salaria"ilor +i repre%int# pe 're$i)ti& pe toat# durata 're$ei +n rela"iile cu unitatea& inclusi$ +n (a"a instan"elor udec#tore)ti& +n ca%urile +n care solicit# suspendarea sau +ncetarea 're$eiC. Art. D> alin. 2, RPe durata unei 're$e declan)ate +ntr.o unitate pot +nceta acti$itatea )i salaria"ii unor su!unit#"i sau compartimente care nu au participat ini"ial la declan)area con(lictuluiC. Alin. @, ROr'ani%atorii 're$ei& +mpreun# cu conducerea unit#"ii& au o!li'a"iaVC. 9. Opiniile con$er'ente se re(er# la urm#toarele pro!leme, . Or'ani%atorii 're$ei ile'ale . Salaria"ii care au 3ot#r-t or'ani%area unei 're$e spontane )i*sau partcip# la 're$a +n cau%# Opiniile di$er'ente se re(er# la urm#toarele pro!leme, . R#spunderea salaria"ilor +n alte ipote%e dec-t cea a 're$ei spontane C. R#spunderea patrimonial# a salaria"ilor participan"i la o 're$# ile'al# poate sa ai!# drept cau%#, . 're$a propriu.%is# . 're$a de a$ertisment . 're$a de solidaritate D. Bn ipote%a r#spunderii delictuale a or'ani%atorilor 're$ei )i& respecti$& )i a salaria"ilor& an'a atorul poate solicita instan"ei udec#tore)ti )i poate s# o!"in# at-t daune materiale c-t )i daune morale. 8. Natura uridic# a raporturilor dintre 're$i)ti )i or'ani%atorii 're$ei. F. At-t +n doctrin# c-t )i +n practic# se impune s# se asi'ure o distinc"ie. 5. 7ai !ine de un deceniu& le'iuitorul a men"inut& cu pri$ire la r#spunderea uridic# a celor care particip# la o 're$# ile'al# o re'lementare incomplet# )i $#dit con(u%#. ?.G.@. R#spunderea disciplinar# ?.G.?. Bn practic# s.a ridicat )i urm#toarea pro!lem#, (#r# a (i o 're$# spontan#& +n timpul pro'ramului de lucru& +mpotri$a $oin"ei an'a atorului& sindicatul or'ani%ea%# o )edin"# cu salaria"ii. ?.G.D. R#spunderea an'a atorului (a"# de cocontractan"ii s#i +n principiu& deoarece 're$a nu +ntrune)te criteriile de a (i considerat# un ca% de (or"# ma or#& an'a atorul nu este eli!erat de o!li'a"ia de a.i desp#'u!i pe cei pre udicia"i dintre cocontractan"ii s#i. ?.;. Conclu%ii Con(lictul de interese se poate declan)a& potri$it Ee'ii nr. 1G<*1:::, . (ie cu oca%ia ne'ocierii contractelor colecti$e de munc# <>

. (ie cu prile ul ne+ndeplinirii de c#tre unitate a +ndatoririi de ne'ociere anual# o!li'atorie pri$ind salariile& durata timpului de lucru& pro'ramul de lucru )i condi"iile de munc# G. EocA.out.ul Bn esen"#& locA.out.ul constituie o m#sur# de +nc3idere temporar# de c#tre an'a ator a unit#"ii sale& ca r#spuns la un con(lict colecti$ de munc#& la 're$# sau la amenin"area cu 're$a. G. Solu"ionarea con(lictelor de drepturi Con(lictele de drepturi pri$esc& e1erci"iul drepturilor )i asumarea o!li'a"iilor care decur' dintr.un contract colecti$ sau indi$idual de munc#& ori dintr.un act normati$. A. a0 Constituie con(licte de drepturi con(lictele indi$iduale +n le'#tur# cu +nc3eierea& e1ecutarea& modi(icarea& suspendarea )i +ncetarea contractelor indi$iduale de munc#. !0 Nu constituie con(licte indi$iduale de drepturi 9. Con(lictele colecti$e +n le'#tur# cu e1ecutarea )i +ncetarea contractelor colecti$e de munc# sau cu constatarea nulit#"ii lor sunt con(licte de drepturi. C. Con(lictele de drepturi& spre deose!ire de cele de interese& nu se pot solu"iona pe calea ar!itra ului.

0)/0+P-+

Dreptul muncii I cuprinde totalitatea normelor uridice aplica!ile rela"iilor indi$iduale )i colecti$e care se creea%# +ntre cele dou# cate'orii& an'a atori/ patroni0 )i an'a a"i /salaria"i0& cu oca%ia prest#rii muncii. Dreptul muncii constituie o ramur# de sine st#t#toare a sistemului de drept rom-nesc. Munca repre%int# acti$itatea uman# speci(ica& manual# )i*sau intelectual#& prin care oamenii utili%ea%# aptitudini personale in $ederea satis(acerii necesitatilor lor. Raporturile juridice de munc . repre%int# relatiile sociale re'lementate prin norme le'ale& ce iau na)tere +ntre o persoan# (i%ic#& denumit# salariat )i un an'a ator& persoan# uridic# sau persoan# (i%ic#& ca urmare a prest#rii unei anumite munci de c#tre salariat in (olosul an'a atorului& care se o!li'# s# pl#teasc# o sum# de !ani )i s# asi'ure condi"ii necesare prest#rii acelei munci. 0ontractul de munc 4 contractul +n temeiul c#ruia o persoan# (i%ic#& denumit# an'a at /salariat0& se o!li'# s# preste%e munca pentru )i su! autoritatea unui an'a ator& persoan# (i%ic# sau uridic#& +n sc3im!ul unei remunera"ii denumit# salariu. &z"or semni(ic#& +n 'eneral& sursa ori ori'inea unui lucru sau al unui (enomen& dar in acela)i& semni(ica )i documentul& te1tul ori'inal& istoric& )tiin"i(ic& pe care se +ntemeia%# o anume udecat#& conclu%ie& sus"inere& opinie despre ce$a pus +n discu"ie. )r%aniza$ia &nterna$ional a Muncii ( ).&.M.) . este o or'ani%a"ie speciali%at# a ONU care de"ine o competen"# 'eneral# +n domeniul muncii )i securit#"ii sociale. Dialo%ul social repre%int# o component# a $ie"ii sociale& ce const# +n discu"iile )i +n"ele'erile dintre partenerii sociali 4 sindicate )i patronate& )i anumi"i (actori 'u$ernamentali& prin care se urm#re)te armoni%area intereselor patronale cu cele ale salaria"ior& +n $ederea asi'ur#rii climatului de sta!iliate )i pace social#. Pacea social I -ripartitismul I repre%int# un principiu al Or'ani%a"iei Interna"ionale a 7uncii& potri$it c#ruia la lucr#rile O.I.7 particip# din (iecare "ar# doi repre%entan"i ai 'u$ernului )i c-te un repre%entant din partea sindicatelor )i a patronatelor& +n (ormula 2.1.1. <1

Principiul tripartitismului 4 usti(ic# )i presupune e1isten"a unor or'ane de urisdic"ia muncii tripartite cu repre%entan"i ai statului / sau udec#tori 0 & dar )i repre%entan"i ai sindicatelor )i patronatelor/ sau asisten"i ma'istra"i0. 3indicatele . persoane uridice independente& (#r# scop patrimonial&constituite +n scopul ap#r#rii drepturilor )i promo$#rii intereselor pro(esionale& economice& sociale&culturale )i sporti$e ale mem!rilor de sindicat& ce +)i des(#)oar# acti$itatea in !a%a statutelor proprii. 3indicatele / +n concep"ia european#0 4 este un 'rup cu caracter pri$at )i pluralist& independent at-t (a"# de puterea pu!lic#& c-t )i (a"# de patronat )i alte or'ani%a"ii& inclusi$ sindicatele concurente. Principiul independen$ei sindicale I constituirea & (unc"ionarea )i di%ol$areea sindicatelor sunt su! semnul li!ert#"ii& orice inter$en"ie a statului sau unit#"ilor/ +n care ele (unc"ionea%#0 +n pro!lemele interne ale sindicatului sunt inter%ise. Dreptul sindical constituie ansan!lul de norme uridice care re'lementea%# or'ani%area )i (unc"ionarea sindicatelor& rolul lor +n cadrul societ#"ii +ndeseo!i +n raporturile cu patronatele )i autorit#"ile pu!lice. Patron c(. art 2@> din Codul muncii& denumit an'a ator& se +n"ele'e persoana uridic# +nmatriculat# sau persoana (i%ic# autori%at#& care administrea%# )i utili%ea%# capital& indi(erent de natura acestuia& +n scopul o!"inerii de pro(it +n condi"ii de concuren"# )i care an'a ea%# munca salariat#. Ee'ea @DG*2>>1& le'ea patronatelor& pre$ede c# patronul este persoana uridic# +nmatriculat# sau persoana (i%ic# autori%at# potri$it le'ii& care administrea%# )i utili%ea%# capital indi(erent de natura acestuia& +n scopul o!"inerii de pro(it +n condi"ii de concuren"# )i care an'a ea%# munca salariat#. Reprezentan$ii salaria$ilor I persoane alese de Adunarea 'eneral# a salaria"ilor& din r-ndul salaria"ilor& pentru a le repre%enta interesele ori de c-te ori este ne$oie +n (a"a an'a atorului. 0ontractul colecti" de munc Contractul colecti$ de munca este con$entia inc3eiata in (orma scrisa intre patron sau or'ani%atia patronala& pe de o parte& si salariati repre%entati prin or'ani%atiile sindicale ori in alt mod permis de le'e& de cealalta parte& prin care se sta!ilesc clau%e pri$ind conditiile de munca& salari%area precum si alte drepturi si o!li'atii ce decur' din rapoturile de munca. Pr$ile contractului colecti" de munc I Sindicatele& repre%entan"ii salaria"ilor& Federa"iile sindicale& Con(edera"iile sindicale& pe de o parte& )i Patronul& asocia"iile patronale& pe de alt# parte. Reprezentati"itatea pr$ilor I condi"ie cerut# de le'e pentru a putea participa la ne'ocieri )i la inc3eierea +n mod $ala!il a unui contract colecti$ de munc#. Repre%entati$itatea partenerilor sociali& sta!ilita in conditiile le'ii& este $ala!ila pentru contractele colecti$e de munca inc3eiate in termen de ? ani de la data ramanerii de(initi$e a 3otararii udecatoresti de constatatre a repre%entati$itatii lor. 4edera$iile sindicale I uniuni sindicale constituite pe o anumit# ramur# de acti$itate& +n $ederea anali%#rii )i ap#r#rii intereselor materiale )i morale ale salaria)ilor din ramura respecti$#. 0onfedera$ii sindicale , denumite #i centrale sindicale I 'rupea%# pe plan na"ional& sindicatele de !a%#& uniuni& (edera"ii. *socia$ii patronale 4 uniuni ale patronilor +n $ederea ap#r#rii )i promo$#rii intereselor pro(esionale.

<2

0ontractul indi"idual de munc I repre%int# contractul +n temeiul c#ruia o persoan# (i%ic#& denumit# salariat& se o!li'# s# preste%e munca pentru si su! autoritatea unui an'a ator& persoana (i%ic# sau uridic#& +n sc3im!ul unei remunera"ii denumit# salariu. 0apacitatea juridic este alc#tuit# din capacitatea de (olosin"# )i capacitatea de e1erci"iu& cele dou# laturi ale capacit#"ii (iind indisolu!il le'ate +ntre ele. 0apacitatea de folosin$ 4 aptitudinea 'eneral# a unei persoane de a a a$ea drepturi )i o!li'a"ii. 0apacitatea de e1erci$iu I aptitudinea de a.)i e1ercita drepturilor )i de a.)i asuma o!li'a"ii prin s#$-r)irea de acte uridice. &ncompatibilit$i.sunt acele limit#ri sau restr-n'eri ale capacit#"ii uridice& re'lementate +n mod e1pres de le'e +n scopul ocrotirii persoanei sau al ap#r#rii unor interese 'enerale ale societ#"ii. *n%ajator 4 persoana (i%ic# sau uridic# care& potri$it le'ii& poate s# an'a e%e (or"a de munc# pe !a%a contractului indi$idual de munc#. 0apacitatea de munc persoana (i%ic# do!-ndeste capacitatea de munc# la +mplinirea $-rstei de 1G ani / potri$it Constitutiei are dreptul s# munceasc# de la 1D ani0. 4orma contractului indi$idual de munc# 4 contractul indi$idual de munc# se +nc3eie +n (orm# scris#& +n lim!a rom-n#. Forma scris# a contractului indi$idual de munc# repre%int# o condi$ie 6ad probationem8, ceea ce presupune c# an'a atul poate demonstra e1isten"a contractului prin orice mi loc de pro!# pre$#%ut de le'e. Re%istrul %eneral de e"iden$ . cuprinde to"i salaria"ii& +n ordinea an'a #rii& cu toate elementele caracteristice ale contractelor lor de munc#.orice modi(ic#re a raporturilor de munc#& suspendarea sau +ncetarea acestora tre!uie s# (ie men"ionat# +n acest re'istru 'eneral de e$iden"#. +1amenul medical . constituie o condi"ie preala!il# )i o!li'atorie pentru +nc3eierea contractului indi$idual de munc#. Dispozi$ia de repartizare n munc repre%int# un act administrati$ indi$idual& emis de or'anele competente +n acest sens/ a'en"iile pentru ocuparea (or"ei de munc#0. 3ta%iul este o perioad# determinat# de timp& pre$#%ut# e1pres de re'lement#rile le'ale& a$-nd ca scop principal per(ec"ionarea pre'#tirii pro(esionale& +n procesul muncii& a a!sol$en"ilor unor specialit#"i din +n$#"#m-ntul superior. 0oncursul constituie modalitatea principal# de $eri(icare a aptitudinilor pro(esionale )i personale ale $iitorilor salaria"i& at-t din sectorul pu!liuc c-t )i din sectorul pri$at. Perioada de proba Codul muncii +n art. @1 de(ine)te perioada de pro!# ca (iind modalitatea de $eri(icare a aptitudinilor salariatului& (acultati$# sau o!li'atorie& dup# ca%. (ec7imea n specialitate . constituie perioada +n care o persoan# a lucrat +n acti$it#"i corespun%#toare (unc"iei /meseriei0 +n care urmea%# s# (ie +ncadrat# sau promo$at#& de (ap ea (iind $ec3ime +n meserie /pentru muncitori0 sau +n (unc"ie /pentru celelalte cate'orii de personal0.

<@

Radio%rafia sistemului le%islati"

Dialo%ul social 1.Ee'ea nr1>:*2 iulie 1::; pri$ind or'ani%area si (unc"ionarea Consiliului 8conomic )i Social 2.Ee'ea patronatelor nr.@DG*11 iulie 2>>1 @.Fot#r-rea 5u$ernului nr. @1? din 1D martie 2>>1 pri$int +n(iin"area& or'ani%area )i (unc"ionarea comisiilor de dialo' social +n cadrul unor ministere )i al pre(ecturilor ?. Ee'a sindicatelor nr. D? din 2? ianuarie 2>>@ D. Deci%ia Cur"ii Constitu"ionale nr. 2?*2>>@ cu pri$ire la Ee'ea sindicatelor 0ontractul indi"idual de munc Fot#r-rea 5u$ernului nr.2<1 din 1; iunie 1::@ cu pri$ire la salari%area personalului din unit#"ile !u'etare Ee'ea nr.1@> din 2> iulie 1::: pri$ind unele m#suri de protec"ie a persoanelor +ncadrate in munca# Ee'ea nr.2>@ din 2< decem!rie 1::: pri$ind permisele de munca Fot#r-rea 'u$ernului nr. ?@? di 2D mai 2>>> pentru apro!area normelor metodolo'ice pri$ind procedura de eli!erare si de anulare a permiselor de munca Ordo3an"a de ur'en"# a 'u$ernului nr. :< din 2? iunie 1::: pri$ind protec"ia sociala a persoanelor ale c#ror contracte indi$iduale de munca $or (i des(acute ca urmare a concedierilor colecti$e Ee'ea nr. 1DG*2>>> pri$ind protec"ia cet#"enilor rom-ni care lucrea%# in str#in#tate Fot#r-rea 5u$ernului nr.@<? din 11 aprilie 2>>1 pentru apro!area normelor metodolo'ice de aplicae a pre$ederior le'ii nr. 1DG*2>>> pri$ind protec"ia cet#"enilor rom-ni care lucrea%# in str#in#tate Ordinul nr. G?*2>>@ pentru apro!area modelului.cadru a contractului indi$idual de munc# Fot#r-rea 5u$ernului nr.2?; din ? martie 2>>@ pri$ind +ntocmirea )i completarea re'istrului 'eneral de e$iden"# a salaria"ilor -impul de munc #i timpul de odi7n Ee'ea nr.@1*1::1 pentru sta!ilirea duratei timpului de munca su! < ore pe %i pentru salaria"ii care lucrea%a +n condi"ii deose!ite.$#t#m#toare& 'rele sau periculoase Fot#r-rea 'u$ernului nr. 2D> din < mai 1::2& repu!licat# pri$ind concediul de odi3na si alte concedii ale salaria"ilor din administra"ia pu!lica& din re'iile autonome cu speci(ic deose!it si din unit#"ile !u'etare Ordinul nr.2?D*2>>@ pri$ind apro!area cate'oriilor de personal si a locurilor de munca pentru care durata %ilnica a timpului de munc# este mai mic de < ore. 3alarizarea 1. Fotar-rea 5u$ernului nr11>D*1> octom!rie 2>>2 pentru sta!ilirea salariului de !a%a minim !rut pe "ar# 3ntate #i securitate n munca 1. Ee'ea nr:>*1::G pri$ind protec"ia muncii 2. Ordinul ministrului muncii )i protec"iei sociale nr.1<;*1D aprilie 1::< pri$ind apro!area Re'ulamentului de or'ani%are )i (unc"ionare a Comitetului de securitate )i s#n#tate +n munc# @.Ordonan"a de ur'en"# a 5u$ernului nr::*2: iunie 2>>> pri$ind m#surile ce pot (i aplicate +n perioadele cu temperaturi e1treme pentru protec"ia persoanelor incadrate +n munc# ?. Ee'ea nr. @?G*2>>2 pri$ind asi'urarea pentru accidente de munc# )i alte drepturi de asi'ur#ri sociale D. OU5 nr.1D>*2>>2 pri$ind or'ani%area )i (unc"ionarea sistemului de asi'ur#ri sociale de s#natate 4ormarea profesional <?

1.Ee'ea nr1?D*1::< pri$ind in(iin"area& or'aniJarea )i (unc"ionarea A'en"iei Na"ionale pentru Ocuparea For"ei de 7unc# 2.Ordonan"a 5u$ernului nr12:*@1 au'ust 2>>>& repu!licat#& pri$ind (ormarea pro(esionala a adul"ilor. 0onflictele de munc Ee'ea nr.1G< din 12 noiem!rie 1::: pri$ind solu"ionarea con(lictele de munc# Ordinul nr. 1:<*@D< din 1? martie 2>>> pentru apro!area Re'ulamentului pri$ind procedura de lucru a omisiei de ar!itra al con(lictelor de interese. &nspec$ia muncii Ee'ea nr. 1>< din 1G iunie 1:::& repu!licat#& pentru +n(iin"area )i or'ani%area Inspec"iei 7uncii Rspunderea juridic Ee'ea nr. 22 din 1< noiem!rie 1:G: pri$ind an'a area 'stionarilor& constituirea de 'arantii )i raspunderea +n le'#tur# cu 'estinarea !unurilor a'ent"ilor economici& autorit#"ilor sau institu"iilor pu!lice.

Ordonan"a 5u$ernului nr. 1@; din @1 au'ust 2>>>& pri$ind pre$enire )i sanc"ionarea tuturor (ormelor de discriminare .

0)/(+/5&&,+ )R<*/&'*5&+& &/-+R/*5&)/*,+ * M./0&& R*-&4&0*-+ D+ R)M*/&*.

0on"en$ia pri"ind durata muncii (industrie), 9F9FJ 0on"en$ia pri"ind #omajului , 9F9FJ 0on"en$ia pri"ind protec$ia maternit$ii, 9F9FJ 0on"en$ia pri"ind munca de noapte (femei), 9F9FJ denun$at 0on"en$ia pri"ind "rsta minim (industrie) 9F9FJ denun$at 0on"en$ia pri"ind munca de noapte a copiilor (industire), 9F9FJ 0on"en$ia pri"ind "rsta minim (munca maritim), 9F;:J denun$at 0on"en$ia pri"ind indemniza$iile de #omaj (naufra%iu), 9F;:J 0on"en$ia pri"ind "rsta minim (a%ricultur), 9F;9J denun$at 0on"en$ia pri"ind plasarea n munc a marinarilor, 9F;:J 0on"en$ia pri"ind dreptul de asociere (n a%ricultur), 9F;9J 0on"en$ia pri"ind ceruza ("opsitorie), 9F;9J 0on"en$ia pri"ind repausul stmnal (industrie), 9F;9J 0on"en$ia pri"ind "rsta minima (marinarii) , 9F;9J denun$at 0on"en$ia pri"ind e1aminarea medical a tinerilor ( munca maritim), 9F;9J 0on"en$ia pri"ind contractul de an%ajare a marinarilor , 9F;EJ 0on"en$ia pri"ind asi%urarea de boal (industrie), 9F;AJ 0on"en$ia pri"ind indicarea %reut$ii pe coletele transpotrtate cu "aporul, 9F;FJ 0on"en$ia pri"ind munca for$at, 9F!:J 0on"en$ia (re"izuit) pri"ind "rsta minim (industrie), 9F!AJ denun$at 0on"en$ia pri"ind alimenta$ia #i ser"iciul de mas (ec7ipajul na"elor), 9FCEJ <D

0on"en$ia pri"ind inspec$ia muncii, 9FCAJ 0on"en$ia pri"ind libertatea sindical #i protec$ia dreptului sindical, 9FCBJ 0on"en$ia pri"ind ser"iciul de ocupare, 9FCBJ 0on"en$ia pri"ind munca de noapte (femei) (re"izuit), 9FCB #i Protocolul 9FF:J 0on"en$ia pri"ind cazarea ec7ipajelor (re"izuit), 9FCFJ 0on"en$ia pri"ind protec$ia salariului , 9FCFJ 0on"en$ia pri"ind dreptul de or%anizare #i ne%ociere colecti", 9FCFJ 0on"en$ia pri"ind e%alitatea de remuneta$ie 0on"en$ia pri"ind abolirea muncii for$ate, 9F@AJ 0on"en$ia pri"ind cernetele de identitate ale marinarilor, 9F@BJ 0on"en$ia pri"ind discriminarea (an%ajare #i profesie), 9F@BJ 0on"en$ia pri"ind re"izia articolelor finale, 9FE9J 0on"en$ia pri"ind politica social (obiecti"e #i norme de baz), 9FE;J 0on"en$ia pri"ind politica de an%ajare , 9FECJ 0on"en$ia pri"ind %reutatea ma1im, 9FEAJ 0on"en$ia pri"ind inspec$ia muncii ( a%ricultur), 9FEFJ 0on"en$ia pri"ind fi1area salaiilor minime, 9FA:J 0on"en$ia pri"ind caOarea ec7ipajelor ( dispozi$iile complementare), 9FA:J 0on"en$ia pri"ind pre"enirea accidentelor ( na"i%atori), 9FA:J 0on"en$ia pri"ind reprezentan$ii lucrarilor, 9FA9J 0on"en$ia pri"ind benzenul, 9FA9 0on"en$ia pri"ind munca n porturi, 9FA!J 0on"en$ia pri"ind "rsta minim, 9FA!J 0on"en$ia pri"ind consultrile tripartite referitoare la normele interna$ionale ale muncii, 9FAEJ 0on"en$ia pri"ind marina comercial ( norme minime), 9FAEJ 0on"en$ia pri"ind ne%ocierea colecti", 9FB9J 0on"en$ia pri"ind bunstarea marinarilor, 9FBAJ 0on"en$ia pri"ind repartierea marinarilor (re"izuit), 9FBAJ 0on"en$ia pri"ind promo"area ocuprii mpotri"a #omajului, 9FBBJ 0o"en$ia pri"ind durata muncii na"i%atorilor #i efecti"ele na"ale, 9FFEJ 0on"en$ia pri"ind eliminarea celor mai %ra"e forme de munc a copilor, 9FFFJ Protocol referitor la 0on"en$ia pri"ind marina comercial (norme minime), 9FEEJ

Principalele documente europene

0on"en$ia european de securitate social(9FA;) 0on"en$ia european pri"ind statutul juridic al muncitorului mi%rant(9FAA) *ctul +uropea .nic (9FBA) 0arte 0omunit$ii pri"ind drepturile sociale fundamentale ale muncitorilor (9FBF)J -ratatul de la Maastric7t asupra .niunii +uropene #i ane1ele sale, Protocolul pri"ind politica social #i *cordul pri"ind politica social(9FF;) 0artea alb PP Politica social european, o cale de urmat pentru .niuneQQ (9FFC)J -ratatul de la *msterdam (9FFA)J -ratatul de la /isa (;:::)J 0arta social european (9FE9), re"izuit n 9FFE 0odul european de securitate social(9FEC), re"izuit n 9FFE -raetO establis7in% a 0onstitution for +urope I ;: iunie ;::! -7essaloniRi <G

Directi"e, rezolu$ii, recomandri europene

Directi"a I cadruB:D99:AD0++ pri"ind protec$ia contra riscurilor rezultnd din e1punerea n timpul muncii la a%en$i c7imici Directi"a 0onsiliului F!D9:CD0+ or%anizarea timpului de munc Directi"a 9FFFDA:D0+ pri"ind munca pe durat determinat Directi"a F9D@@!D0++ pri"ind obli%a$ia de informare Directi"a FEDA9D0+ I deta#area lucrtorilor n cadrul prestrilor de ser"icii Directi"a B:DFBAD0++ I protec$ia lucrtorilor n caz de insolubilitate a an%ajatorului Directi"a 0onsiliului FCD!!D0+ I protec$ia tinerilor n munc Directi"a 0onsiliului FBD@FD0+ I concedieri colecti"e Directi"e 0onsiliului ;::9D;!D0+ I transfer de ntreprindere sau pr$i de ntreprindere Rezolu$ia 0onsiliului, din 9; iulie 9FB; I combaterea #omajului Rezolu$ia 0onsiliului, din A iunie I ini$iati"e locale de creare a locurilor de munc #i lupta contra #omajului Recomandarea 0onsiliuluiF;DCC9D0++ pri"ind criteriile comune relati"e la resursele #i presta$iile satisfctoare n sistemele de securitate sociale Recomandarea 0onsiliului F;DCC;D0++ pri"ind con"er%en$a obiecti"elor #i politicilor de securitate social

PR&/0&P&&,+ care stau la baza 0)D.,.& M./0&&

Principiul caracterului confiden$ial al salariului 4 salariul este con(iden"ial& an'a atorul a$-nd o!li'a"ia de a lua m#surile necesare pentru asi'urarea con(iden"ialit#"ii. Principiul constitu$ional al e%alit$ii cet$enilor 4 orice discriminare direct sau indirect (a"# de un salariat !a%at# pe criterii de se1& orientare se1ual#& caracteristici 'enetice& $-rst#& apartenen"# na"ional#& ras# culoare& etnie& reli'ie& op"iune politic#& ori'ine social#& 3andicap& situa"ie sau responsa!ilitate (amilial#& apartenen"# sau acti$itate sindical# este interzis. Principiul dobndirii anticipate a capacit$ii de folosin$ 4 unit#"ile pot +nc3eia& +n mod e1cep"ional& imeniat dup# +n(iin"are )i anterior o!"inerii capacit#"ii uridice& unele contracte de munc#& +n situa"ia +n care acest# m#sur# se impune pentru ca personalitatea ei uridic# s# poat# lua (iin"# +n mod le'al. Principiul e%alit$ii de tratament ntre brba$i #i femei I dispune c# nu $a (i nici un (el de discriminare pa !a%# de se1& direct sau indirect& prin re(erire +n particular la statutul marital sau (amilial. Principiul e%alit$ii #i pluralit$ii sindicatelor 4 sindicatele au toate& +n principiu& drepturi e'ale )i pot s# se constituie +n mod li!er& (#r# nici o limitare a num#rului mem!rilor lor& cu e1cep"ia celei impus# de le'e. Principiul formalismului 4 are +n $edere des(#)urarea procesului ci$il& (ormalismul constituind o 'aran"ie pentru usti"ia!ili& o protec"ie contra ar!itrariului udec#torului sau a arrelei credin"e a p#r"ii ad$erse. Principiul independen$ei sindicale I constituirea& (unc"ionarea )i di%ol$area sindicatelor sunt semnul li!ert#"ii& orice inter$en"ie a statului sau a unit#"ilor +n pro!lemele interne ale sindicatelor (iind inter%is#. <;

Principiul libert$ii muncii 4 dreptul persoanei de a.si ale'e pro(esia )i locul de munc# )i presupune +n mod o!li'atoriu dreptul acestei persoane de a 3ot#r+ +ncetarea contractului. Principiul ne%ocierii n rela$iile de munc 4 presupune c# raporturile dintre cei doi parteneri sociali 4 patroni )i salaria"i 4 condi"iile de munc# )i salari%are sunt sta!ilite de ei prin intermediul contractului colecti$ de munc#. Principiul sal"%ardrii actului juridic nul 4 ori de c-te ori este cu putin"#& un act uridic s# (ie sal$at de la des(iin"are& ca tot ceea ce este +n concordan"# cu le'ea s#.i conser$e $aliditatea. Principiul publicit$ii I )edin"ele de udecat# sunt pu!lice& a(ar# de ca%urile pre$#%ute de le'e. Principiul tripartitismului I principiul O.I.7& potri$it c#ruia la )edin"ele or'ani%a"iei particip# din (iecare "ar# doi repre%entan"i ai 'u$ernului )i c#te un repre%entant din partea sindicatelor )i a patronilor& potri$it (ormulei 2. 1.1. Principiul 6 umanizrii8 lucrului pre$ede c# statele mem!re ale Comunit#"ii 8uropene tre!uie s# adopte m#surile necesare pentru a se asi'ura c# an'a atorul ce inten"ionea%# s# or'ani%e%e durata timpului de lucru dup# un anumit plan& "ine seama de principiul 'eneral de adaptare a acestuia cu natura lucrului an'a atului.

-ermeni specifici Dreptului muncii

A!aterea disciplinar# 4 repre%int# o (apt# +n le'#tur# cu munca& )i care const# +ntr.o ac"iune sau inac"iune s#$-rsit# ci $ino$#"ie de c#tre salariat& prin care acesta a +nc#lcat normele le'ale& re'ulamentul intern contractul indi$idual de munc# sau contractul colecti$ de munc# aplica!il& ordinele )i dispo%i"iile le'ale ale conduc#torilor ierar3ici. Accidentul de munc# 4 repre%int# $#t#marea $iolent# a or'anismului& precum )i into1ica"ia acut# pro(esional#& care au loc +n timpul procesului de munc# sau +n +ndeplinirea +ndatoririlor de ser$iciu. Ac"iune sindical# 4 acti$itate e1ercitat# +n mod colecti$ de c#tre or'ani%a"iile sindicale +n cadrul ap#r#rii drepturilor care le sunt recunoscute. An'a amentul de plat# 4 este un act uridic unilateral +n temeiul c#reia salariatul recunoa)te c# a cau%at o pa'u!# unit#"ii sau c# a +ncasat sume (#r# drept )i se o!li'# s# desp#'u!easc# unitatea. Concediera colecti$# 4 este aceea c-nd an'a atorul dispune des(acerea contractului indi$idual de munc# pentru minim D salaria"i )i nu poate (i dispus# dec-t pentru moti$e de ordin economic. Concedierea 4 repre%int# +ncetarea contractului indi$idual de munc# din ini"iati$a an'a atorului. Concediul de maternitate se acord# (emeii salariate timp de 12G %ile calendaristice& din care G@ %ile +nainte de na)tere/ concediul prenatal 4 de sarcin#0 )i G@ de %ile dup# na)tere/concediul postnatal 4 de l#u%ie0. Coti%a"ia sindical# 4 suma de !ani a c#rei $aloare este sta!ilit# +n mod li!er& (ie su! (orma unei sume (i1e& (ie +n propor"ie se salariul.

<<

Cumulul de (unc"ii 4 orice salariat are dreptul de a cumula mai multe (unc"ii& +n !a%a unor contracte indi$iduale de munc#& !ene(iciind de salaruil corespun%#tor pentru (iecare dintre acestea. Demisia este actul unilateral de $oin"# a salriatului care & printr.o noti(icare scris#& comunic# an'a atorului +ncetarea contractului indi$idual de munc#& dup# +mplinirea unui termen de prea$i%. Disciplina muncii 4 cuprinde totalitatea normelor uridice care sta!ilesc o!li'a"iile de munc# ale persoanelor +ncadrate& modul de +ndeplinire a acestor o!li'a"ii& m#surile de stimulare pentru +ndeplinirea corect# a +ndatoririlor de ser$iciu& precum )i r#spunderea celor $ino$a"i de s#$-r)irea a!aterilor. 8(ectul suspend#rii din (unc"ie 4 repre%int# inter%icerea temporar# ca salariatul s#.)i e1ercite (unc"ia sau meseria. Felul muncii este determinat +n contract prin (unc"ia sau meseria e1ercitat# de salariat cu speci(icarea pre'#tirii sau cali(ic#rii pro(esionale. Jurisdic"ia muncii 4 solu"ionea%# con(lictele de munc# cu pri$ire la +nc3eierea& e1ecutarea& modi(icarea& suspendarea )i +ncetarea conttractelor indi$iduale sau & dup# ca%& colecti$e de munc#& precum )i cereri pri$ind raporturile uridice dintre partenerii sociali. Eocul muncii 4 se concreti%ea%# +n contract prin localitatea )i unitatea +n care se e(ectuea%# munca. Eucru des(#)urat +n sc3im!uri 4 metod# de or'ani%are a lucrului +n sc3im!uri prin care an'a a"ii se succed la acela)i posturi de lucru& prin rota"ii& con(orm unui anumit pro'ram. 7edicul de medicina muncii este un salariat& atestat +n pro(esia sa & titular a unui contract de munc# +nc3eiat cu un an'a ator sau o or'ani%a"ie patronal#. 7edierea 4 mod de re%ol$are pe cale amia!il# a unui con(lict de munc# 7unca +n ture continue se caracteri%ea%# prin (aptul c# %ilele de odi3n# nu sunt acelea)i pentru +ntre' personalul institu"iei. 7unca pe sc3im!uri este caracteri%at# prin (aptul c# personalul este reparti%at pe ture& care lucrea%# la ore di(erite. Necorespunderea pro(esional# repre%int# necunoa)terea sau insu(icie"a st#p-nire a re'ulilor speci(ice unei meserii& pro(esii& acti$it#"i& ceea ce implic# o pro!a"iune comple1# le'at# de e1isten"a unor (apte repetate +n timp& de natur# s# pun# +n lumin# aceast# necunoa)tere sau insu(icient# st#p-nirre a re'ulilor speci(ice. Totodat# mai +nseaman# )i pierderea la un moment dat sau ne+ndeplinirea condi"iilor de ocupare a unui anumit post. Ne'ocierea 4 tran%ac"ie ale c#rei condi"ii nu au (ost (i1ate& ci urmea%# s# (ie (i1ate& presupun-nd o suit# de discu"ii )i tratati$e& o comunicare $er!al# +ntre doi sau mai mul"i parteneri e'ali +n drepturi )i o!li'a"ii. Norma de munc# 4 cantitate de munc# necesar# pentru e(ectuarrea opera"iilor sau lucr#rilor de c#tre o persoan# cu cali(icare corespun%#toare& care lucrea%# cu intensitate normal#& +n condi"iile unor procese te3nolo'ice )i de munc# determinate. Orele de recuperare sunt ore pierdute ca re%ultat al +ntreruperii acti$it#"ii din cau%a unui accident& unei intemperii& ca% de (or"# ma or#& in$entar sau +n ca%ul acord#rii %ilelor li!ere.

<:

Pro'ramul de munc# (le1i!il 4 presupune +mp#r"irea timpului de munc# +n dou# perioade, o perioad# (i1#& +n care personalul se a(l# simultan la locul de munc# )i o perioad# $aria!il#& mo!il#& +n care salariatul +)i ale'e orele de sosire )i plecare& cu respectarea timpului de munc# %ilnic. 6oma ul te3nic 4 imposi!ilitate temporar#& din moti$e economice o!iecti$e& a continu#rii acti$it#"ii de c#tre an'a ator. Volumul de munc# ce urmea%# a (i prestat poate (i cu norm# +ntrea'# sau o (rac"iune de norm#& +n (unc"ie de tipul de contract indi$idual de munc# ce urmea%# a (i +nc3eiat.

-+3-+ D+ (+R&4&0*R+

Timpul ma1im de ore de lucru pe saptamana nu poate depasi, 12 ore H 2? ore H ?< ore H In contractul indi$idual de munca sunt pre$a%ute ca stipulatii o!li'atorii , locul si (elul muncii H ora inceperii si terminarii pro'ramului de munca H retri!uirea muncii /salari%are0 H durata pentru care se inc3eie contractul H Conditiile 'eneraleo!li'atorii pentru inc3eierea si $alidarea contractului de munca sunt , capacitatea uridica a partilor contractante H consimtamantul partilor H o!iectul contractului H cau%a contractului H durata contractului H data concursului. ?. In dreptul muncii& capacitatea deplina de e1ercitiu este recunoscuta la $arsta de , a0 1? ani H !0 1G ani H c0 1< ani. D. Pentru a (i su!iect al contractului de munca& tre!uie sa e1iste , a0 numai capacitate de e1ercitiu H !0 numai capacitate de (olosinta H c0 numai capacitate de (olosinta & cat si capacitate de e1ercitiu /deplina sau restransa0. G. Consimtamantul la inc3eierea contractului de munca contractului de munca& pentru a produce e(ecte uridice tre!uie sa nu (ie $iciat prin , a0 eroare H :>

!0 dol H c0 $iolenta H d0 termen H

;. Poate (i an'a ator , a0 numai o persoana (i%ica !0 numai o persoana uridica H c0 atat o persoana (i%ica& cat si o persoana uridica H d0 o societate comerciala H e0 o asociatie sau o (undatie. <. Inc3eierea contractului de munca este conditionata de acordul repre%entantilor le'ali& /parinti sau tutori0 in ca%ul , a0 tinerilor intre 1D si 1G ani H !0 tinerilor peste 1G ani H c0 tineri casatoriti anterior $arstei de 1G ani H :. Sanctiunea lipsei incu$iintarii repre%entantilor le'ali& in ca%ul contractului inc3eiat cu minorulcare nu a implinit 1G ani este , nulitate relati$a H nulitate a!soluta H 1>. In situatia in care contractul indi$idual de munca nu a (ost inc3eiat in (orma scrisa& se pre%uma ca a (ost inc3eiat , pe durata determinata H pe o duratat nedeterminata H 11. Cau%a de neconcurenta $i%ea%a , a0 instituirea unei o!li'atii de (idelitate pe parcursul e1ecutarii contractului de munca H !0 o!li'atia de a nu des(asura o acti$itate pe cont propriu H c0 o!li'atia salariatului de nu a des(asura pe cont propriu o acti$itate de natura sa.l concure%e pe (ostul patron dupa incetarea contractului de munca H d0 o!li'atia salariatului ca dupa incetarea contractului de munca sa nu se incadre%e la o (irma concurenta H 12. Ca re'ula 'enerela& contractul de munca se inc3eie , pe durata nedeterminata H pe durata determinata. 1@. Contractul de munca pe durata determinata nu poate depasi pla(onul ma1im de , 12 luni H 1< luni H 2? luni H 1?. An'a atul. ucenic poate (i orice tanar care nu detine o cali(icare pro(esionala si care nu a implinit $arsta de , a0 1< ani H !0 21 ani H c0 2D ani H :1

1D. Dintre drepturile recunoscute salariatului (ac parte , dreptul de salari%are pentru munca depusa H dreptul la in(ormare si consultare H dreptul la concediu si odi3na anual H dreptul la repaus %ilnic si saptamanal H dreptul de a lipsi nemoti$at de la locul de munca H 1G. Unele dintre o!li'atiile ce ii re$in salariatului sunt , de a respecta disciplina muncii H de a respecta secretul ser$iciu H de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate H de a respecta secretul de stat H 1;. Termenul de incredere este de , cel mult @> de %ile pentru (unctiile de e1ecutie H cel mult 12> de %ile pentru (unctiile de conducere H ma1imum D %ile pentru muncitorii necali(icati H 1<. 7odi(icarea contractului indi$idual de munca se re(era la oricare dintre urmatoarele elemente ale contractului , durata contractului H an'a atorul H salariatul H 1:. Dele'area se caracteri%ea%a prin urmatoarele, este o masura o!li'atorie H se dispune pe o durata nedeterminataH se dispune pe o anumita durata elementul contractului de munca supusmodi(icarii este locul o!isnuit de munca H (elul muncii si salariul pot (i modi(icate H 2>. Detasarea se careacteri%ea%a prin urmatoarele, a0 este o masura o!li'atorie pentru salariatH !0 este un act administrati$ H c0 este un act de drept al muncii H d0 are un caracter temporar H e0 se dipune pe o durata nedeterminanta H

21. Detasarea poate inceta , prin e1pirarea duratei pentru cara a (ost dispusa H prin acordul dintre salariat si unitatea la care se e1ecuta detasarea H din initiati$a salariatului H prin re$ocarea ei de catre unitatea care a dispus.o H prin incetarea contractului de munca. 22. Consintamantul special al salariatului este necesar pentru trecerea temporara in alta munca , in ca%ul numirii unui inlocuitor cu dele'atie H in ca%ul (emeilor 'ra$ide sau care alaptea%aH :2

in ca%ul unei recomandari medicale ca salariatul sa preste%e o munca mai usoaraH in ca%ul inlocuirii unor persoane care lipsesc temporar si carora unutatea este o!li'ata sa le pastre%e locul H 2@. Suspendarea contractului de munca poate inter$eni , a0 de drept H !0 prin acordul parintilor H c0 numai prin initiati$a salariatului H d0 numai prin initiati$aan'a atorului H e0 atat din initiati$a salariatului& cat si din initiati$a an'a atorului H 2?. Contractul indi$idual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii , concediul de maternitate H concediul de odi3na H carantina H (orta ma ora H 2D. Ee'ea acorda (emeii salari%ate un concediu de maternitate de , a0 G@ de %ile inainte de nastere H !0 G@ %ile dupa nastere H c0 12G %ile& din care G@ inainte de nastere si G? dupa nastere H 2G. Sunt ca%uri de suspendare a contractului de munca prin actul unilateral al salariatului , solicitarea concediului pentru cresterea copilului in $arsta de pana la 2 ani& in ca%ul copilului cu 3andicap& pana la implinirea $arstei de @ ani H solicitarea concediului paternal H indeplinirea unor (unctii de conducere salari%ate in sindicat H e(ectuarea ser$iciului militar o!li'aroriuH a!sentele nemoti$ateH

2;. Sunt ca%uri de suspendare a contractului de munca prin actul unilateral al am'a atorului H a0 e1ercitarea mandatului de senator sau de deputat H !0 cercetarea disciplinara preala!ila& in conditiile le'i H c0 participarea la 're$a H d0 detasarea H e0 ca%ul suspendarii contractului indi$idual de munca& ca sanctiune disciplinara H 2<. Prin acordul partilor poate inceta , orice contract de muna H numai contractul de munca pe durata determinata H numai contractul de munca pe durata nedeterminata H 2:. In practica udecatoreasca sunt considerate ca%uri de des(acerea contractuli de munca pt indisciplina , pre%enta la ser$iciu in stare de e!rietate sau consumul de !auturi alcoolice in timpul ser$iciului H re(u%ul de a e1ecuta o detasare sau o retro'radare H :@

e1primarea de critici la adresa conducerii unutatii H intar%ierea re'ulata la pro'ram & lipsa repetata si nemoti$ata de la ser$iciu H atitudinea critica a unu lider sindical la adreasa patronului H @>. Nu constituie munca (ortata acti$itaea impusa de autoritatile pu!lice H in temeiul le'ii pri$in ser$iciul militar o!li'atoriu H in !a%a unei 3oratari udecatoresti de condamnare nede(inieti$aH in ca% de (orta ma oraH @1. Care sunt conditiile cerute pentru declararea mortii neprecedata de declaratia disparitiei persoanei P persoana sa (i disparut intr.o impre urare eceptionala H de la data impre urarii sa (i trecut cel putin G luni H de la data impre urarii sa (i trecut cel putin 1 an. @2. Fotararea declarati$a de moarte produce e(ecte , a0 doar (ata de terti H !0 e1 nunc H c0 e1 tunc H d0 si (ata de an'a ator. @@. Persoana uridica incetea%a prin , comasare H di$i%are totala H di$i%are partiala H di%ol$are H @?. 8ste inter%isa concedierea an'a atilor , pe criterii de se1 & $arsat& rasasau popr etc H pentru nee1ercitarea attri!urtiilor de ser$iciu H pe durata concediului de maternitate H pe durata indeplinirii ser$iciului militar. @D. Comasarea se (ace prin H a!sor!tie H di%ol$are H (u%iune. @G. Fu%iunea , este (orma a comasarii H consta in impartirea patrimoniului unei persoane uridice H consta in unurea a doua sau mai multe persoane uridice H @;. A!sortia , este (orma a comasarii H consta in a!sor!irea unei persoane uridice H consta in unurea a doua sau mai multe persoane uridice H @<. Di$i%area poate (iH a0 di$i%area partialaH !0 di$i%area toatalaH :?

c0 di$i%area inte'rala. @:. 8ste concediere colecti$a daca, sunt concediati cel putin D salariati& daca an'a atorul are intre 2> si 1>> salariati sunt concediati cel putin 1>L din salariatii an'a atuluoi care are intre 2> si 1>> salariatiH sunt concediati cel putin @> salariati & daca an'a atorul are peste 1>> salariatiH sunt concediati cel putin @> salariati & daca an'a atorul are peste @>> salariatiH ?>. Din initiati$e salariatului se poate des(ace , a0 numai contractul de munca pe durata determinata H !0 numai contractul de munca pe durata nedeterminata H c0 atat contractul de munca pe durata determinata cat si pe durata nedeterminata H

?1. Salariu este con(idential & o!li'atia de a lua masurile necesare pentru pastrarea con(identialitatii re$enindu. i, an'a atului H an'a atorului H ?2. Contractul colecti$ de munca isi produce e(ectele H a0 con(orm principiului corespun%ator ada'iului WWres inter alios acta aliis neOue nocere& neOue prodesse potestWW& decat asupra persoanelor care l.au inc3eiat H !0 asupra patronilor si a tuturor salariatilor an'a ati in acel moment H c0 asupra patronilor si a tuturor salariatilor& inclusi$ a acelora an'a ati ulterior inc3eierii lui ?@. Contractul colecti$ de munca este , un act uridic /contract& con$entie0 H un contract in care sunt pre$a%ute drepturile si o!li'atiile (iecarui slariat H un i%$or de drept H o norma con$entionala ne'ociata H ??. Durata e(ecti$a a concediului de odi3na este de cel putin , a0 1> %ile luctatoare H !0 2> %ile lucratoare H c0 @> %ile lucratoare H ?D. Sunt %ile de sar!atoare le'ala , 1 si 2 ianuarie H 1 martie H i mai H 1 decem!rie H ?G. Salariul pentru munca prestata in !a%a contractului indi$idual de munca cuprinde , a0 salariul de !a%a H !0 sporuruile H c0 premiile H d0 Ne'ocierea colecti$a este o!li'atorie& cu e1ceptia ca%ului in care an'a atorul are , mai putin de 21 salariati H mai mult de 21 de salariati H :D

mai mult de D> de salariati H Prin contractul colecti$ de munca se sta!ilesc clau%e pri$ind H acordul unor drepturi in cuantumuti in(erioare celor pre$a%ute in le'istatia muncii in $i'uareH salari%areH conditiile de muncaH ?:. Ea ne'ocierea contractului colecti$ de munca la ni$el national participa asociatiile patronale care indeplinesc cumulat urmatoarele conditii , a0 repre%inta patroni ale caror unitati (unctionea%a in cel putin umatate din nr. total al udetelor& inclusi$ municipiul 9ucurestiH !0 repre%inta patroni ale caror unitati isi des(asoara acti$itatea in cel putin 2>L din ramurile acti$eH c0 repre%inta patroni ale caror unitati cuprind minimum 2>L din e(ecti$ul salariatilor din economia nationalaH D>. Ne'ocierea contractului colecti$ de munca are loc in (iecare an& in urmatoarele termene, dupa cel putin 12 luni de la data ne'ocierii precedente sau de la data contractului colecti$ de muncaH cu cel mult 2 luni anterior e1pirarii contractelor colecti$e de munca inc3eiate pe un an H cu cel mult G luni anterior e1pirarii contractelor colecti$e de munca inc3eiate pe un an H D1. Eane'ocierea contractului colecti$ de munca la ni$el de ramura participa asociatiile patronilor care indeplinesc urmatoarele conditii , a0 repre%inta patronii ale caror unitati cuprinde ma1imum 1>L din e(ecti$ul salariatilor din ramura respecti$a H !0 repre%inta patronii ale caror unitati cuprinde minimum 2>L din e(ecti$ul salariatilor din ramura respecti$a H c0 au independenta or'ani%atorica si patrimoniala H D2. Indeplinirea conditiilor de repre%entati$itate a asociatiilor patronale se constata de catre , udecatoria in a carei ra%a teritoriala se a(la unitatea H tri!unal in a carei ra%a teritoriala se a(la unitatea H tri!unalul municipiului 9ucuresti H D@. Ea ne'ocierea contractelor de munca la ni$el national participa or'ani%atiile sindicale care indeplinesc urmatoarele conditii , a0 au independenta or'ani%atorica si patrimoniala H !0 au in componenta or'ani%atii sindicale din cel putin umatate din numarul total al udetelor& inclusi$ municipiul 9ucuresti H c0 au in or'ani%atii sindicale din cel putin 1DL din ramurile de acti$itateH d0 or'ani%atiile sindicale componente au cumulate un numar de mem!ri cel putin e'al cu 1>L din e(ecti$ul salariatilor din economia nationalaH D?. Ea ne'ocierea contractelor de munca la ni$el de ramura participa or'ani%atiile sindicale care indeplinesc urmatoarele conditii , au independenta or'ani%atorica si patrimoniala H au statut le'al de or'ani%atii sindicale de tip (ederati$ H or'ani%atiile sindicale componente au cumulate un numar de mem!ri cel putin e'al cu DL din e(ecti$ul salariatilor din ramura respecti$aH DD. Ea ne'ocierea contractelor de munca la ni$el de unitate participa or'ani%atiile sindicale care , a0 au independenta or'ani%atorica si patrimoniala H !0 au statut le'al de or'ani%atii sindicale H :G

c0 numaarul de mem!ri ai sindicatului repre%inta cel putin D>L din numarul salariatilor unitatii H d0 numarul de mem!ri ai sindicatului repre%inta cel putin 2DL din numarul salariatilor unitatii H DG. Indeplinirea conditiilor de repre%entati$itate a or'ani%atiilor sindicale& la ni$el de unitate se constata de catre , a0 udecatoria in a carei ra%a teritoriala se a(la unitatii H !0 tri!unal in a carei ra%a teritoriala se a(la sediul unitatii H tri!unalul municipiului 9ucuresti H D;. Ne'ocierea contractului colecti$ de munca are loc in (iecare an& in urmatoarele termene, dupa cel putin 12 luni de la ne'ocierii precedente& neurmata de inc3eierea contractului colecti$ de munca H dupa cel putin 12 luni de la data intrarii in $i'uare a contractului colecti$ de munca H cu cel mult 1 luna anterior e1pirarii contractelor colecti$e de munca inc3eiata pe 1 an H D<. Durata contractului colecti$ de munca poate (i , a0 de cel putin G luni H !0 de cel putin 12 luni H c0 pe durata unei lucrari determinate H d0 de cel putin 1D luni H D:. Contractele colecti$e de munca nu $or (i inre'istrate daca , unele or'ani%atii sindicale repre%entati$e au (ost in$itate la ne'ociere si nu sa.u pre%entat H partile nu (ac do$ada indeplinirii cerintelor de repre%entati$itate H unele asociatii patronale sau or'ani%atii sindicale repre%entati$e au participat la ne'ocieri& au (ost de acord cu clau%ele ne'ociate& dar re(u%a semnarea contractelor H G>. Contractul colecti$ de munca inc3eiat la ni$el national se de ramura se pu!lica in 7onitorul O(icial in termen de , a0 1> %ile de la inre'istrare H !0 2> %ile de la inre'istrare H c0 @> %ile de la inre'istrare H G1. Interpretarea clau%elor contractului colecti$ de munca se (ace , a$andu.se in $edere dispo%itiile art.:;;.:<D din Codul ci$ilH prin consensH dandu.se clauselor intelesul care sa (ie mai (a$ora!il patrimoniului H

G2. In ca%ul nee1ecutarii o!li'atiilor asumate prin contractul colecti$ de munca& raspunderea poate (i, penal& ci$il sau materialH numai ci$ila sau materiala& in ipote%a producerii unui pre udiciu H numai penal /daca (apta ilicita intruneste elementele constituti$e ale unei in(ractiuni0 sau materiala / in ipote%a producerii unui pre udiciu0 G@. 7odi(icarea contractelor de munca pe parcursul e1ecutarii lor se poate (ace , a0 daca salariati declara 're$a in acest scop H !0 numai prin acordul de $ointa al celor 2 partiH G?. Suspendarea contractului colecti$ de munca inter$ine , in ca%ul 're$ei H :;

in ca%ul (alimentului unitatii H ca urmarea a intele'erii partilor H in ca%ul in care unitatea dispune de acest lucruH in ca% de (orta ma ora H GD. Contractul colecti$ de munca incetea%a , a0 prin denuntarea unilaterala de catre una din parti H !0 prin acordul partilor H c0 la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a (ost onc3eiat& daca partile nu con$in prelun'irea H d0 in ca%ul declararii 're$ei. GG. Contractul colecti$ de munca nu poate inceta prin , acordul partilor H renuntare H la implinirea termenului H G;. Incetarea contractului colecti$ de munca $a (i noti(icata or'anului la care a (ost inre'istrat in termenul de , a0 D %ile H !0 1> %ile H c0 1D %ile H G<. Incetarea contractului de munca produce e(ecte , e1 tunc H e1 nunc H G:. In perioada e1ecutarii pedepsei la locul de munca& condamnatul are urmatoarele drepturi , a0 dreptul la asi'urari sociale H !0 perioada e1ecutarii pedepsei i se considera $ec3ime in munca H c0 dreptul de a (i promo$atH ;>. Con(lictele colecti$e de munca se pot re(eri la , dreptul la asociere in sindicate H dreptul la odi3naH dreptul la muncaH interese salarialeH interese cu caracter politic. ;1. Partile con(lictului colecti$ de munca sunt a0 unitatea si salariatii or'ani%ati in sindicate H !0 unitatea si salariatii neor'ani%ati in sindicate H c0 unitatea si salariatii or'ani%ati sau neor'ani%ari in sindicate H ;2. Nu pot constitui o!iect al unor con(licte colecti$e de munca, re$endicarile salariatilor pentru a caror re%ol$are este necesara adoltarea unei le'iH 'arantarea platii unui salariu minim !rut pe taraH reali%area unor scopuri politice H ;@. 5rea$a , este o incetare colecti$a si $oluntara a colecti$ului H :<

poate (i declarata c3iar daca nu s.a incercat solutionarea con(lictului colecti$ de munca prin procedurile de conciliere H este declansata pentru reali%area unor interese preo(esionale ale salariatilor H se poate declansa in situatia in care re$endicarile salariatilor nu pot constitui o!iect al unui con(lict colecti$ de muncaH

;?. Fotararea de declansare a 're$ei poate (i luata de catre, sindicateH patronH cel putin umatate din numarul salariatilor neor'ani%ati in sindicate& prin $ot secret. ;D. Pentru declansarea 're$ei sunt o!li'atorii, numai concilierea directa H cele doua proceduri o!li'atorii de conciliere si respectarea termenului de ?< de ore de incunostintarea conducerii unitstii despre declararea 're$eiH numai concilierea or'ani%ata de 7inisterul 7uncii& Securitatii Sociale si Familiale. ;G. Pot declansa 're$a & cu conditia asi'urarii ser$iciilor esentiale& dar nu mai putin de 1*@ din acti$itatea normal , salariatii din unitatile sistemului ener'etic national H salariatii din in$atamant H salariatii din unitatile sanitare si (armaceutice H salariatii din unitatile care asi'ura transport in comun si salu!ritatea localitatilor H personal 7inisterul Administratiei si Internelor H ;;. Conditiile necesare pentru asumarea responsa!ilitatii pecuniare a salariatului 're$ist sunt , 'reseala H raspunderea H pre udiciul H raportul de cau%alitate intre 'reseala si pre udiciu. ;<. Pe durata 're$ei& salariatii isi mentin urmatoarele drepturi , dreptul la asi'uraru sociale H dreptul de a nu le (i e(ectata $ec3imea in munca H dreptul la salariu H ;:. 5re$a poate inceta , prin acordul parintilor prin renuntarea unui s(ert din mem!ri de sindicat sau din salariatii care au 3otarat declansarea 're$ei H prin 3otararea udecatoreasca H <>. Impotri$a 3otararii udecatoresti prin care se respin'e sau se admite carerea unitatii pentru incetarea 're$ei ca (iind nele'ala& se poate declara , a0 apel H !0 recurs H <1. In concilierea con(lictelor colecti$e de munca& 7inisterul 7uncii& Securitatii Sociale si Familiei are competenta , sa 3otarasca incetarea con(lictului colecti$ de munca H ::

sa indrume partenerii sociali H <2. In situatia unor con(licte de interese& ordinea etapelor parcurse este , medierea & concilierea& ar!itra ul H concilierea& medierea& ar!itra ul H ar!itra ul& concilierea& medierea H <@. Inainte de declansarea 're$ei sunt o!li'atorii , concilierea si medierea H numai concilierea H concilierea si ar!itra ul H <?. Raspunderea disciplinara , are natura contractuala H area caracter sanctionator H se poate transmite asupra altor persoane H Sanctiuni aplica!ilean'a atului in (unctie de a!atere disciplinara sa$arsita , a$ertismentul scris H des(acerea disciplinara a contractului de munca H amenda H Sanctiunea suspendarii contractului indi$idual de munca in ca%ul a!aterilor disciplinare nu poate depasi , 1 luna H 1> %ile lucratoare H 2> %ile lucratoare H Impotri$a masurii de sanctionare disciplinara se poate (ace plan'ere in termen de , D %ile H @> %ile H G> %ile H Deci%ia de sanctionare a a!aterilor disciplinare cuprinde in mod o!li'atoriu , descrierea (aptei care constituie a!aterea disciplinara H salariul (aptuitorului H termenul in care sanctiunea poate (i contestata H

Pentru a (i an'a ata raspunderea patrimoniala a an'a atorului & tre!uie indeplinite conditiile, (apta ilicita a salariatuluiH e1istenta unui pre udiciu material& cau%at salalriatuluiH e1istenta unei le'aturi intre (apta ilicita si pre udiciuH $ino$atia an'a atorului H Pentru a (i an'a ata raspunderea materiala a an'a atului & tre!uie indeplinite conditiile , calitatea de salariat in cadrul unitatii pre udiciate a celui ce a produl pa'u!e H (apta ilicita si personala a an'a atului sa nu ai!a le'atura cu munca sa H e1istenta pre udiciului cau%at an'a atului H e1istenta raportului de cau%alitate intre (apta ilicita si pre udiciu H 1>>

$ino$atia salalriatului H Pre udiciul produs in patrimoniul unitatii de catre un salariat tre!uie sa intruneasca cumulati$ trasaturile H sa (ie e(ecti$ H sa (ie cert si real H sa (ie material H sa (ie actual H sa (ie cau%at direct unitatii H Raspunderea patrimoniala a an'a atilor poate (i , raspundere materiala H raspundere disciplinara H raspudere ci$ila H Pentru recuperarea pa'u!elor cau%ate& de la producerea lor tre!uie sa nu treaca mai mult de , 1 an H @ ani H D ani H Sindicatele , unesc& de re'ula& persoanele incadrare in !a%a unui contract indi$idual de munca H se pot constitui pe !a%a unei simple comunitati de interese H se constituie in temeiul dreptului de asociere H au drept scop apararea drepturilor salariatilor si promo$area intereselor pro(esionale& economice si sociale ale acestora.

In tara noastra& procentul de sindicali%are / numarul mem!rilor de sindicat0 este de apro1imati$ , @>L H D>L H ;>L H Urmatoarele cate'orii de salariati le este inter%is dreptul de asociere in sindicate , ma'istratii H salariatii cu (unctii de conducere si de demnitate pu!lica H personalul ci$il din 7inisterul de Interne H personalul militari%at din 7inisterul Apararii Nationale H salariatii minori care nu au incu$iintarea repre%entantilor le'ali H Numarul minim de mem!ri pentru constituirea unui sindicat este de , 1D mem!ri H @> mem!ri H ?D mem!ri H Sindicatul do!andeste personalitatea uridica , la data ramanerii de(initi$e a 3otararii pronuntate de udecatorie H la data inscrierii in re'istrul special a 3otararii udecatoresti de(initi$e de admitere a cererii de inscriere H Faptul ca sindicatele au personalitate uridica are urmatoarele consecinte , sindicatul este titularul unui patrimoniu H 1>1

!unurile necesare (unctionarii sindicatului pot (i urmarite H sindicatele pot inc3eia contracte cu alte persoane uridice si cu persoane (i%ice H raspunderea sindicatului poate (i doar contractuala& nu si delictuala H Sunt considerate accidente de munca , cele su(erite de ele$i& studenti si ucdnici in timpul e(ectuarii practicii pro(esionale H cele su(erite de ele$i& studenti si ucenici in a(ara timpului practicii pro(esionale H cele su(erite in timpul si pe traseul normal al depasirii de la locul de munca la domiciliu si in$ers H Se impune constituiurea unui Comitet de securitate si sanatate in munca Aa ni$elul (iecarui an'a ator& persoana uridica& cu un numar de , cel putin @> salariati H cel putin D> salalriati H mai putin de D> salariati& in ca%il in care conditiile de munca sunt 'rele& $atamatoare sau periculoase. Sarcinile principale ale medicului de medicina muncii sunt , pre$enirea accidentelor de munca si a!olilor pro(esionale H supra$e'3erea e(ecti$a a conditiilor de i'ena si sanatate in munca H pre$enirea accidentelor in circulatie H Con(lictele de interese pot (i declannsate in urmatoarele situatii, unitatea re(u%a ne usti(icat semnarea contractului colecti$ de munca& cu toate ca ne'ocierile au (ost de(initi$ate H in le'atura cu constatarea nulitatii contractelor indi$iduale sau colecti$e de munca sau unor clau%e ale acestora H unitatea nu accepta re$endicarile (ormulate de salariati H Sunt considerate con(licte de drepturi urmatoarele , con(lictele in le'atura cu e1ecutarea contractelor colecti$e de muncaH con(lictele in le'atura cu constatarea incetarii aplicarii contractelor de munca H con(lictele in le'atura cu constatarea nulitatii contractelor indi$iduale * colecti$e de munca ori a unor clau%e ale acestoraH con(lictele dintre unitati si pesroane care prestea%a in ser$iciul respecti$elor unitati di(erite acti$itati in temeiul altor contracte decat contractul indi$idual de muncaH Pentru solutionarea unui con(lict de interese& ordinea etapelor parcurse este urmatoarea , concilierea& medierea& ar!itra ul H medierea& concilier & ar!itra ul H ar!itra ul& medierea& concilierea H Con(lictele de drepturi , se solutionea%a prin conciliere & mediere si ar!itra H se solutionea%a de catre instantele udecatoresti H se solut%ionea%a prin 're$a H au ca o!iect e1ercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor o!li'atii decur'ind din contractul indi$idual de munca H

Co(lictul de interese se solutionea%a prin , conciliere H 1>2

compromis H mediere H ar!itra H Asistentii udiciari sunt numiti pe o perioada de , 1> ani H ? ani H G ani H Instantele udecatoresti competente sa solutione%e in prima instanta con(lictele de drepturi sunt , udecatoriile H tri!unalele H curtile de apel H Clau%ele pri$ind con(lictele si liti'iile de munca se udeca in prima instanta de catre un complet (ormat din , doi udecatori H un udecator si doi asistenti udiciari H doi udecatori si doi asistenti udiciari H Plata despa'u!irilor pentru pa'u!ele cau%ate si restituirea unor sume care au (ormat o!iectul unor plati nedatorate pot (i cerute de salariati in termen de , @> %ile de la data producerii pa'u!ei H 1 an de la data producerii pa'u!ei H @ ani de la data producerii pa'u!ei H In ca%ul con(lictelor de munca este competenta instanta in a carei circumscriptie isi are domeniul*resedinta ori sediul H reclamantulH paratulH In ca%ul liti'iilor de dreptul muncii in Romania e1ista urmatoarele 'rade de urisdictie, (ondH apelH re$urs. Fotararile de (ond in cau%ele pri$ind con(lictele de munca pot (i atacate cu, apel H recurs. Una din caile de solutionare a con(lictelor collecti$e de munca& . concilierea .& este or'ani%ata de, 7inisterul 7uncii& Securitatii Sociale si FamilieiH Sindicat H Conducerea unitatii H Sindicat si conducerea unitatii H In con(lictele de munca& in pre%ent& repunerea in termen este re'lementata de , dreptul comun H dreptul administrati$ H Cererea de repunere in termen poate (i (acuta in termen de , @ luni H 1>@

1 luna H G luni H Sedintele tri!unalelor muncii se des(asoara & in 'eneral& in a(ara ca%urilor e1pres pre$a%ute de le'e , in pu!lic H in secret H De%!aterile se des(asoara , oral H scris H inre'istrari H In con(lictul de munca sarcina pro!ei re$ine , an'a atului H an'a atorului H In ca%ul liti'iilor de munca & in Romania e1ista doua 'rade de urisdictie , (ond si apel H (ond si recurs H In ca%ul liti'iilor de munca& termenul de recurs este de , 1> %ile de la pronuntarea 3otararii H 1> %ile de la comunicarea 3otararii H 1D %ile de la comunicarea 3otararii H Recursul este o cale de ata , ordinara H e1traordinara H Judecarea recursului se (ace in complet de , 1 udecator H 2 udecatori H @ udecatori H Au calitate de repre%entanti in (ata unui tri!unal al muncii , un a$ocat H un repre%entant al unei asociatii patronale H un minor H

1>?

=&=,&)<R*4&+

Ale1andru =iclea& Andrei Popescu& 7arioara =ic3indelean& Constantin Tu(an& O$idiu =inca& Dreptul muncii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>? Sanda 53impu& Ale1andru =iclea& Dreptul muncii& 8di"ia a II.a& 8ditura All 9ecA& 9ucure)ti& 2>>1 7i3ai Constantinescu& Ion 7uraru& Antonie Ior'o$an& Re$i%uirea Constitu"iei Rom-niei 4 81plica"ii )i comentarii& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>@ Nicolae Voiculescu& Drept )i institu"ii sociale interna"ionale& 8ditura Pan.Pu!lis3in' Fouse& 9ucure)ti& 1::; Vasile Popa& Ondina Pan#& Dreptul muncii. comparat&8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>@ 6er!an 9eli'r#deanu& Impactul Ee'ii nr. 1>:*1::; pri$ind or'ani%area )i (unc"ionarea Consiliului 8conomic )i Social asupra le'isla"iei muncii& +n IDreptulC nr.<*1::; Ion Traian 6te(#nescu& Tratat de dreptul muncii& $ol.I& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>@ Au'ustin Un'ureanu& Considera"ii pri$ind noile re'lement#ri cuprinse +n Ee'ea sindicatelor nr. D?*2>>@& +n IRe$ista de drept comercialC nr.?*2>>@ Andrei Popescu si Nicolae Voiculescu& Drept social european& 8ditura Fundatiei I Rom-nia de m-ineC& 9ucure)ti&2>>@ Andrei Popescu& Impactul rati(ic#rii Cartei sociale europene asupra le'isla"iei rom-ne a muncii )i protec"iei sociale& Dreptul& nr&:*1:::& p.@.2> Nicolae Voiculescu& Dreptul muncii.Re'lement#ri interne )i comunitare& 8ditura Rosetti& 9ucure)ti& 2>>@ Ion Traian 6te(#nescu& Inter(eren"e recente +ntre le'isla"ia muncii )i le'isla"ia comercial#& +n IRe$ista rom-n# de dreptul munciiC& nr.@*2>>2& pa'.:
1>D

RemJ KJler& Droit du tra$ail& Staemp(li 8ditions SA& 9erne& 2>>2&p.G>1.G>@ Valer Dorneanu&53eor'3e 9#dic#& Dreptul muncii& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 2>>2& p.2G> 6er!an 9eli'r#deanu& Ee'isla"ia muncii comentat#& $ol.MMV&Eumina Ee1& 1::;& p.1G; Ale1andru At3anasiu& Ee'ea nr.1@>*1::G pri$ind contractul colecti$ de munc#& +n I DreptulC& nr.@*1::; Sanda 53impu& A. =iclea& 2>>1& Dreptul muncii& 8di"ia a II.a& 8ditura All 9ecN& 9ucure)ti& pa'. 1GD Petric# Tru)ca& Drept ci$il& 8ditura Uni$ersul Juridic& 9ucure)ti& 2>>? Ion Traian 6te(#nescu& Condi"ii de studiu )i $eri(icarea lor& +n IRaporturi de munc#C nr. D*1::;& pa'. ?;.D> S.53impu 4 !Unele aspecte teoretice si practice ale des(asurarii contractului de munca in !a%a art.2>*lit.e*C.muncii din 1:D>, in R.R.D.nr.?*1:G: Delia Caiman& Petru Turcan 4 +7edicina muncii & 8d.Solness& Timisoara& 1:::& pa'.12 Dumitru 7aco$ei 4 +Incetarea contractului indi$idual de munca, pa'.1GG Petre 9urloiu& 8conomia muncii.Pro!leme actuale& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti& 1::@& p.:D S.9eli'radeanu& Dreptul la 're$a si e1ercitarea lui& in IDreptul Inr.G*1::> 53.9re3oi& A.Popescu& Con(lictul colecti$ de munca si 're$a& 8d. Forum& 9ucuresti& 1::1&p' 12 Pierre 7at3i en& ICompendiu de drept europeanC& 8di"ia a ;.a& 8ditura Clu! 8urope& 2>>2& p.G1.1:1 Andrei Popescu& Ion Jin'a& Or'ani%a"ii europene )i euroatlantice& 8ditura Eumina Ee1& 9ucure)ti Andrei Popescu& Alina Dinu& Or'ani%a"ii europene )i euroatlantice& 8ditura Funda"iei Rom-niei de m-ine& 9ucure)ti& 2>>?

1>G

Au'ustin Un'ureanu& considera"ii pri$ind noile re'lement#ri cuprinse +n Ee'ea sindicatelor nr.D?*2>>@& +n IRe$ista de drept comercialC nr.?*2>>@ 7a%eaud& Droit du tra$ail& 7ontc3restien& E.5.D.J& Paris 2>>2 Daniel 7arc3and& Ee droit du tr$ail en practiOue& 8dition& dQOr'ani%ation& edition 2>>2& Paris Vasile Val Popa& Dreptul muncii& 8ditura All 9ecA& 9ucuresti& 2>>? Dumitru V. Firoiu& Dreptul muncii )i securit#"ii Sociale& 8ditura Ar'onaut& Clu .Napoca& 1::: Vlad 9ar!u& Dreptul muncii& 8ditura Na"ional&9ucure)ti& 2>>@ 5a!riel 5uerJ& PractiOue du droit du tra$ail& 7ontc3restien& 5uilano Tditeur& 2>>@ 9urreau International du ra$ail& 5TnU$e& Protection du salaire. Normes et 'aranties relati$es du paiment de la rTnumTration des tra$ailleurs& PrTmiUre Tdition& 2>>@& p.1: Sanda 53impu& Ion Traian 6te(#nescu& 53eor'3e 7o3anu& Dreptul muncii& tratat& $ol.1&8ditura 6tiin"i(ic# )i 8nciclopedic#& 9ucure)ti& 1:;<& pa'. <.11

1>;