Ion de Liviu Rebreanu

Romanul Ion" de Liviu Rebreanu reprezint o certitudine a valorilor realismului dup literatura smntorist i poporanist. Direciia smntorist i cea poporanist, ce presupuneau iluminarea ranului prin cultur, reprezentau un ideal. De aceea, satul si ranul apreau ca realiti idilice, ca in poeziile lui George obuc. !nd apare romanul Ion" in "#$%, criticul &ugen Lovinescu scrie laudativ despre Liviu Rebreanu, observ!nd realismul crerii persona'elor. (entru prima data, satul si ranul erau dou realiti privite cu detaare. )iar si George linescu, adeptul realismului, a considerat ca pentru linescu nu va scrie multa vreme literatura romana va *i o literatura de Ioni". (arado+al, tocmai

niciodat un ast*el de roman. ,pinia sa nu este -ns acceptata de &ugen Lovinescu, adeptul modernismului. &l apreciaz romanul lui Rebreanu, in sensul noutii de perspectiva, in raport cu alte romane scrise pe aceeai tem. .otui, el *ormuleaz teoria sincronismului, consider!nd ca o dat cu evoluia civilizaiei, trebuie sa e+iste un alt*el de roman, acela cu re*erin citadin. In perioada interbelica se constata o adevarata tradiie de scriere a nuvelelor, considerate nuclee tematice pentru romane. /ceast realitate este vizibila at!t in cazul lui amil (etrescu, cat si in cel al lui Liviu Rebreanu. 0uvela anticipeaza con*lictul din romanul Ion", in timp ce nuvelele atastro*a" si Iic 1trul dezertor" reprezinta puncte de plecare ale romanului (durea spanzuratilor". In 2rturisiri", carte publicata in "#3$, Liviu Rebreanu e+plica geneza romanelor Ion" si (adurea spanzuratilor". /ceasta este o dovada a conceperii apriorice a ambelor te+te. /tunci, aceste romane aparin doricului, in terminologia lui 0icolae 2anolescu in "/rca lui 0oe". .otusi, "(adurea spanzuratilor" poate *i considerat te+t de tranzitie intre doric i ionic, intruc!t e+ista si elemente de psi)ologizare a protagonistului /postol 4ologa. 0aratiunea, in ambele romane, este la persoana a III5a, iar naratorul este omniscient si e+tradiegetic 6G7rard Genette 8 9igures III":. In 2rturisiri", autorul e+pune trei evenimente, care l5au impresionat, conducandu5l spre crearea romanului Ion". Rebreanu amintete de cazul unei *ete, care a *ost necinstita de un *lacau din sat, *iind apoi btuta si alungata de tatal ei. In romanul "Ion", /na va *i persona'ul care va avea un destin tragic. rez!ndu5se iubita de Ion, se indreapta spre acesta, ca spre *ericirea -nsi, contientiz!nd treptat ca iubirea lui Ion nu a *ost dec!t o iluzie. ;n alt eveniment care l5a marcat pe autor a *ost vederea unui aran, care s5a aplecat si a sarutat pamantul. De aici provine scena in care persona'ul Ion va saruta pamantul, traind un sentiment aproape mistic.

/utorul a mai *ost impresionat si de cunoasterea unui taran, care se numea c)iar Ion al Glanetaului. /cesta era *oarte sarac, dar )arnic si iubea pamantul, cu o patima nemai-nt!lnit. /utorul va corela aceste trei evenimente si va concepe romanul. iclicitatea este o alta caracteristica a romanului realist. Ion" incepe si se s*arseste prin motivul drumului<. In viziunea lui Rebreanu, drumul este o meta*ora a vietii. riticul Lucian Raicu sesizeaza ca scriitorul stie sa redea viata". De asemenea, primul capitol este intitulat Inceputul", iar ultimul =*arsitul", ast*el incat te+tul devine ec)ivalent unei e+istente. =i in romanul Rscoala" se observa acelai procedeu, intruc!t primul capitol are titlul Rsritul", iar ultimul /pusul". 2iscarea soarelui pe cer devine ast*el o meta*ora a vietii. Devine pertinenta si a*irmatia lui >ean Ricardou, din 0oi probleme ale romanului". /utorul sesizeaza ca intre incipitul si *inalul unui te+t literar e+ista o str!ns legtur, c)iar daca se a*la la o mare distanta narativa. =imetria romanului Ion" rezulta si din scena )orei. &+ista doua )ore in te+t? una la -nceput si alta la *inal. Din punct de vedere simbolic, )ora corespunde motivului cercului<, sugerand ciclicitatea. @ora iniial reprezinta viata, reunind toate persona'ele semni*icative in evenimentele ce vor *i narate. @ora *inala, simbolizeaz -nceputul unei noi e+istente, dupa sinuciderea /nei si omor!rea lui Ion de ctre George. Din punct de vedere structural, romanul este alcatuit din doua parti intitulate simbolic Glasul pamantului" si Glasul iubirii". .ermenul comun ambelor titluri este "glasul", ca o voce interioara a persona'ului Ion, care este *ascinat mai intai de pamant si apoi de iubire. &l se va indrepta spre ambele teme, insa, ca in romanele lui DostoievsAi, prima alegere in*lueneaz intregul destin. Ion nu se mai poate -ntoarce spre eros, pentru ca prima sa opiune a *ost pamantul. De alt*el, si uciderea sa de ctre George, cu sapa, unealta a pm!ntului, sugereaz ca Ion este predestinat sa ramana in tema pamantului. In critica literara, de la George linescu la &ugen Lovinescu, persona'ul Ion a *ost analizat numai in datele eticului, *iind considerat o bruta", un instinctual". /ceste cali*icari i se par mult prea simpliste criticului Lucian Raicu. &l demonstreaza in momogra*ia dedicata lui Liviu Rebreanu, ca asemenea considerari nu conduc decat spre o discutie sterila asupra lui Ion. Intr5adevar protagonistul nu are soluii pentru situatia in care se a*la. (amantul este dorit cu patima, *iind iubit ca o ibovnica", aa cum reiese din scena sarutarii pamantului. )iar autorul in 2arturisiri" e+plica *aptul ca, pentru taran, pamantul nu este un simplu obiect de e+ploatare, ci mai degraba o *iinta vie, *ata de care nutreste un sentiment straniu de adoraie si de team". /tunci, pamantul reprezinta o motivaie a unor obsesii de tip *reudian. =i Lucian Raicu sesizeaz ca Rebreanu scrie un roman al unei obsesii, adica al unei c)emari secrete, care covarseste totul. Din acest punct de vedere se poate *ace legtura intre romanul lui Rebreanu si cele ale lui DostoievsAi. In rima si pedeapsa", dar si in "9ratii Baramazov", persona'ele sunt dominate din subterana de obsesiile care le motiveaz

actiunile. &le nu se pot -mpotrivi acestor triri, asa cum nici Ion nu poate sa nu auda glasul pamantului" si apoi glasul iubirii". Intentia autorului 6;mberto &co 8 Limitele interpretarii": a *ost, ca prin toate romanele sale, sa redea viata. /ceasta realitate este vizibila in romanul "Ion", in primul rand prin motivul drumului<, o meta*ora a vieii. /adar, intre intenia autorului si cea a operei e+ista o ec)ivalenta. Descrierea drumului cuprinde si o semni*icatie iniiatic, pentru ca, simbolic, reprezinta o invitatie a lectorului in parcurgerea te+tului. 0aratorul apare in ipostaza de martor, amintind cu *idelitate mai multe spatii, care vor conduce in cele din urma catre satul (ripas, locul des*urrii evenimentelor? !rlibaba, =ome, lu', /rmadia, >idovia, 4istria etc. La *inalul romanului, toi aceti topoC, insa, in ordinea inversa, ast*el incat este e+primata indepartarea de sat. =imetria te+tuala este asadar observabila si la nivelul locurilor care alctuiesc -mpre'urimile satului (ripas.Daca initial, drumul este privit dintr5o perspectiva a planului indepartat, asa cum sugereaz si topoCi enumerati, se va trece la o perspectiva a prim planului, c!nd satul va *i descris din interior. In 0oi probleme ale romanului", >ean Ricardou sesizeaza ca nu e+ista descriere *ara naratiune, a'ungand la conceptul descrierii narative<. Dupa observarea drumului, naratorul5martor va descrie doua realitati esentiale in roman? casa invatatorului @erdelea si cea a lui /le+andru (op Glanetau. (rin descrierea acestor doua case sunt caracterizate in mod indirect persona'ele, anticipandu5se cele doua planuri ale romanului? al intelectualitatii sotului, prin invatatorul @erdelea si al taranimii prin /le+andru (op Glanetau, tatl lui Ion. asa lui @erdelea are o topologie centrala, iar descrierea ei este una narativa, c)iar prin personi*icarea celor doua *erestre, care se uita tocmai in inima satului "cercettoare si do'enitoare". De *apt, invatatorul @erdelea este cercetator si do'enitor, intrucat reprezinta instana morala a satului, av!nd rolul de comentator al evenimentelor. asa lui /le+andru (op Glanetau re*lecta saracia si mizeria in care se complace aceasta *amilie? coperisul de paie parca e un corp de balaur". Ion, *iul lui Glanetau, este singurul care dorete sa obtina un statut social. Desele con*licte dintre el si tatl sau pornesc de la lipsa pamantului. /mbiia lui Ion este de a avea cat mai mult pamant si toate actiunile sale se vor indrepta in aceasta directie. In /rca lui 0oe", 0icolae 2anolescu observa ca romanul creeaz, la inceput, impresia de pasivitate, satul pare a *i cu desavarsire pustiu. Descrierea )orei apare atunci ca element de contrast, re*lect!nd pasiunea vieii. =cena )orei este semni*icativa si in ceea ce priveste cele doua teme ale romanului? pamantul si iubirea. La nivelul discursului narativ sunt vizibili mai multi termeni, care corespund ambelor teme. =emni*icani precum asprime", a!", s!ngele", soarele", s*!r!ie", aprig", in*ocat", sunt sugestii ale *ocului, privit ca pasiune a 'ocului. @ora devine atunci o mani*estare a

pasiunii debordante? "*lcii isi -ncolcesc bratele, mereu mai str!ns pe dup mi'locul *etelor". De tema pamantului apartin semni*icanti precum? colbul", stratul", Dpamantul", brzdate", pra*". Intr5un mod ine+act s5a a*irmat in critica literara ca Liviu Rebreanu ar *i un scriitor *ara stil. De la bun inceput, scena )orei cuprinde termenii citati anterior, e+primand temele romanului. La )ora sunt prezente toate persona'ele semni*icative la nivelul istoriei narate? Ion, /na, George, 9lorica, Easile 4aciu, =avista. /ceasta din urma are o *unctie esentiala intrucat apare in toate momentele semni*icative ale te+tului. &a mediaz, de *apt, intre te+t si vocea autorului. La )ora, Ion 'oaca numai alaturi de /na, desi lectorul a*la ca intr5un timp anterior o iubise pe 9lorica. /sadar, cuplurile initiale *usesera? Ion59lorica si George5/na. .oate aceste patru persona'e se a*la in contrast./na si 9lorica par a *i create dupa modelul basmului? 9lorica este *rumoasa, dar srac, in timp ce /na este urata, cel putin in viziunea lui Ion, dar bogat. De asemenea, George este cel mai -nstrit *lcu din sat, in timp ce Ion este cel mai srac. Ion este *ascinat de /na, pentru ca vede in ea o oglinda a pamantului dorit. .rairea pasionala a realitatii pamantului conduce erosul catre alt plan. (amantul este privit "ca o ibovnica", atat de catre Ion cat si de taranii din Rascoala". Ion se va indeparta de 9lorica, pe care o iubea cu adevarat, pentru a o seduce pe /na, persona' care simbolizeaza, pentru el, pamantul. /tunci, /na si 9lorica e+prima la randul lor temele romanului. /urel =asu observa in Liviu Rebreanu 5 =arbatoarea operei", ca Ion renunta la erosul identi*icat in 9lorica, pentru a se indrepta spre tema pamantului. Lucian Raicu demonstreaza ca, renuntand la eros, Ion se indeparteaza, de *apt, de sine, contientiz!nd mai tarziu realitatea tragica. Inc din scena )orei, Ion va simula iubirea *ata de /na, c)emand5o spre un spatiu al *ericirii aluzorii? =a vii /nu... =tii tu unde F".0umele de alint /nu" e+prima doar in aparenta iubirea. /na se va indrepta spre Ion, vazand in acesta *ericirea insasi. /tunci, motivul drumului< capata si conotaii simbolice. La *inalul romanului si Ion va incerca sa o recupereze pe 9lorica, dar se va de*ini ca persona' tragic, asemenea /nei. =paiul spre care o c)eam Ion pe /na este, de *apt, unul al inc)iderii. rezand ca merge spre *ericire, /na va merge, de *apt, spre moarte. Romanul va cuprinde o cucerire gradata a /nei, care va culmina cu scena de pe cuptor, cand aceasta i se va drui lui Ion, c)iar in casa tatlui ei. rez!ndu5se iubita, /na va suporta cu umilinta privirile tuturor care o p!ndesc dup garduri si *erestre pipindu5i burta, comtempl!ndu5i mersul". &ste momentul dupa scena de pe cuptor, c!nd /na ramane insarcinata cu Ion. 0iciodata nu il va invinovati pe acesta. Dimpotriva, isi va asuma intregul destin. /ctiunile /nei isi gasesc e+plicatia in dorinta sisi*ic a trairii *ericirii, realitate evidenta si in cazul lui Ion. In imaginar, acesta identi*ica in /na propria pasiune pentru pamant. asatorindu5se cu /na, va constientiza treptat ca tema pamantului nu este su*icient. De aici apar si *rustrrile persona'ului.

&l incepe s5o bata pe /na, trimitand5o acasa la Easile 4aciu, care, con*orm mentalitatii traditionale, o bate la randul sau si o trimite la Ion. /na se simte tot mai mult intr5un spatiu al captivitatii, in care nu se mai regaseste nicaieri. 0umeroasele drumuri de la casa sotului, pana la casa tatalui si invers, de*inesc un labirint *ara centru, in care /na, treptat, va disparea. 2oartea reprezinta unica sansa a salvarii. In tema vinoviei nu se va incadra doar Ion, ci si .itu, *iul invatatorului @erdelea. Intr5o discutie avuta cu Ion, acesta ii sugereaza sa o lase insarcinata pe /na, pentru ca numai in acest *el il poate obliga pe Easile 4aciu sa consimta casatoria. a si in romanele lui DostoievsAi, raporturile dintre persona'e se stabilesc in *unctie de tema *rustrarii. Eiolentele de limba' si de gesturi in relatiile dintre Ion si tatal sau rezulta in urma *rustrarii de a nu avea pamant. Ion este persona'ul unei vitalitati debordante? este ambitios si muncitor si va *ace tot posibilul sa obtina tot ceea ce isi doreste. De aceea va intra in numeroase con*licte si cu Easile 4aciu. In /rta prozatorilor romani", .udor Eianu considera ca aceste doua persona'e reprezinta pasiuni identice". Intr5adevar se creeaza o relatie pasionala intre Ion si Easile 4aciu, dar prin tema urii. ,rtega G Gasset e+plica in =tudii despre iubire" ca ura este tot o pasiune, asemenea iubirii, insa corespunde dorintei de a des*iina obiectul ur!t. ;ra lui Easile 4aciu trebuie relationata de propriul sau trecut. =i el *usese asemenea lui Ion, un taran sarac, dar )arnic. asatoria lui cu mama /nei *usese una *ormala, pentru ca aceasta avea pamant, insa, intre timp, Easile 4aciu invata sa isi iubeasca sotia. &l intuieste insa ca Ion nu o va putea iubi niciodata pe /na.In Ion se vede pe sine, pe cel din trecut, la *el cum in 2oara cu noroc" de Ioan =lavici, (intea 'ustitiarul isi aminteste de *aradelegile *acute, atunci cand il vede pe Lica =amadaul. , relatie bazata pe *rustrare e+ista si intre Ion si George 4ulbuc. (entru George, Ion este un rival ereditabil, pentru ca reuseste sa o cucereasca pe /na. George simte *rustrarea celui invins si nu intamplator se va insura tocmai cu 9lorica, erosul insusi pentru Ion. /adar, cuplurile initiale Ion5 9lorica si George5/na se vor inverseaz. Ion se va casatori cu /na, cea mai bogata *ata din sat, in timp ce George se va insura cu 9lorica. .ema privirii apare la modul obsedant in roman, incepand cu scena )orei, cand Ion o priveste insistent pe /na, luand5o treptat in posesie. La nunta 9loricai cu George, privirea este multipla. /na se uita la Ion, care la randul lui o priveste doar pe 9lorica. Intreaga scena este vizualizata si de George, care incepe sa intuiasca pasiunea lui Ion. &l nu va suporta sa *ie invins si pentru a doua oara, si5si va mani*esta ura mai tarziu in actul uciderii lui Ion. La nunta 9loricai cu George, /na incepe sa aiba certitudinea ca nu este iubita. In drumul intoarcerii spre casa, ea ii va marturisi lui Ion )otararea sinuciderii? /m sa ma omor, IoaneF". In realitate, asteapta sa auda cuvintele iubirii, insa raspunsul lui Ion, scurt si sec? "Da omoara5te dracului ca poate asa am sa scap de tine", o determina sa ia )otararea *inala.

In cea mai mare parte, romanul implica un tip narativ auctorial, ec)ivalent *ocalizarii zero 6G7rard Genette 8 9igures III": si viziunii din spate 6>ean (ouillon 8 .imp si roman":. &+ista insa scene in care tipul narativ este actorial, intrucat naratorul omniscient preia gandurile si trairile persona'elor. =cena sarutarii pamantului este sugestiva din acest punct de vedere. In monogra*ia inc)inata lui Liviu Rebreanu, Lucian Raicu observa ca toate romanele autorului sunt a+ate in 'urul unor obsesii. =cena in care Ion ingenunc)eaza si saruta pamantul este relevabila pentru imaginea pamantului matern, privit acum la modul pasional? "su*letul ii era patruns de *ericire H...I Lotul negru, lipicios ii intuia picioarele, -ngreuindu5le, atragandu5l, ca bratele unei iubite patimase". De aceasta data, *ocalizarea este interna, iar viziunea este avec<. Gestul sarutarii pamantului provine din subterana trairii? "/poi incet, cucernic, *ara sa5si dea seama, se lasa in genunc)i, isi cobori *runtea si5si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud". /ctul ingenunc)erii sugereaza o umilinta a persona'ului in *ata pamantului, care este numai al lui acuma". =arutul re*lecta dualitatea persona'ului, care va trece simbolic, de la )ora vietii la cea a mortii? "si in sarutarea aceasta grabita, simti un *ior rece, ametitor". =cena sinuciderii /nei implica inc o data o sc)imbare de perspectiva. 0aratorul omniscient isi va insusi trairile /nei. Inainte de a se sinucide, /na vrea sa a*le ce simte omul inainte de a muri. De aceea, va *i *oarte *ascinata de moartea lui /vrum si a lui Dumitru, de la care invata cum trebuie sa se sinucida. =inuciderea nu poate e+ista *ara trairea pro*unda a imaginii celuilalt. (entru /na, Ion reprezinta totul, asa cum ii si marturiseste? .u eti Dumnezeul meu Ioane". and va realiza ca iubirea lui Ion pentru ea a *ost doar o iluzie, /na va se va simti captiva intr5un spatiu *ara centru. =ingura posibilitate de a5si depasi limita va *i indreptarea catre moarte. Ea a'unge sa5l urasca pe Ion, pe care5l vede c)iar in imaginea propriului copil, (etrisor. Inainte de a se sinucide, /na va patrunde in gra'd, *iind uimita de intunericul de acolo. =imbolic, trece de la imaginea luminii de a*ara, sugestie a *ericirii pierdute, la intunericul ce reprezinta ultima etapa a e+istentei sale. In momentul sinuciderii, /na este caracterizata in relatie directa cu pamantul, pe care nu5l mai poate atinge? Deodat ii trece prin minte ca acu are sa moara, se ingrozi si vru sa se intinda, sa atinga pamantul, sa *uga de moarte. Dar degeaba mica picioarele cci nu gasea niciun spri'in". La Rebreanu, tema pamantului instituie tragicul *ericirii iluzorii. /semenea lui Ion, si /na aspira acum la pamant, sugestie de aceasta data a mortii. .ema morii se imbina acum cu aceea a erosului. /na simte o placere grozava, ametitoare, ca si cand un ibovnic mult asteptat ar *i imbratisat5o cu o salbaticie ucigatoare". .ermeni si sintagme precum placere", ibovnic", ar *i imbratisat5o", salbaticie ucigatoare" e+prima intr5o alta *orma tema erosului. In starea de su*ocare se convertesc pamantul, moartea si erosul. .ema iubirii apare ca pasiune a mortii, ca in romanele lui DostoievsAi. Inainte de a muri, /na revede

momentul care i5a sc)imbat destinul? "ca o *ulgerare ii mai trecu prin creieri noaptea, cuptorul, durerea, plcerea". In capitolul al JII5lea, simbolic in privinta ci*rei, este narata uciderea lui Ion de catre George. i*ra "$ este simbolica, e+primand s*!rsitul unui ciclu e+istential, in acest caz, moartea lui Ion. Inca de la -nceputul capitolului, naratorul omniscient sesizeaza instaurarea unui aparent sentiment de prietenie intre cei doi rivali? precum *lacaii se duc pe la *ete in *iecare seara H...I tot ast*el se ducea acum Ion pe la George, nesimtit, ca spre un *rate bun". .ema urii se impleteste cu cea a *ascinatiei. (rietenia celor doi este aparenta, *iind motivata de o atractie *ata de celalalt. In subconstient, George il invidiaz pe Ion pentru ca reusise in trecut sa o seduca pe /na, iar Ion il uraste pe George, pentru ca acesta este cu 9lorica. Dac anterior, Ion *usese intr5un raport de superioritate *ata de rivalul sau, acum George este cel care il domina pe Ion. 9iecare a avut un rol al *rustrarii. (entru amandoi, erosul a reprezentat o mediere, pentru ca au iubit ceea ce nu au putut avea. (entru a o recastiga pe 9lorica, Ion se *oloseste de orice prete+t pentru ca sa5l viziteze pe George. Reapare in acest capitol =avista, care va anticipa moartea lui Ion. =avista are un rol esential in roman, pentru ca ea apare in toate momentele cruciale ale te+tului, c)iar si in scena )orei. Inaintea sinuciderii /nei, ea ii va reprosa acesteia in enunturi asintactice intreaga e+isten. =tenii o considera nebuna si aproape nimeni nu ia in seama vorbele ei. De *apt, =avista mediaza intre te+t si vocea autorului. &a este asemenea carului antic din tragediile grecesti sau ale bu*onului din dramele lui =)aAespeare. 4u*onul sau nebunul intruc)ipa singurul persona' care putea rosti adevarul, *ara teama de a *i pedepsit. In capitolul al JII5lea, =avista ii spune lui George despre Ion si 9lorica? Ion...*ost...9lorica...*ost...t!l)ari...omoar, omoarF". De *apt, 9lorica ii este in*idela lui George, druindu5se lui Ion. George intuieste aceasta realitate, mai ales dupa ce asculta si vorbele =avistei. rima va *i premeditata? "/poi daca e asa il omorF /mu nu mai iert...il omorF". .raind in tema geloziei,George se )otaraste sa isi veri*ice banuiala, punand la cale un plan. Ii va spune lui Ion la carciuma ca are de gand sa plece toata noaptea la padure, lasand5o pe 9lorica singura. Intr5adevar George va pleca de acasa, dar se va intoarce pentru a vedea daca 9lorica se intalneste cu Ion. u cat se apropia mai mult, lui George i se parea ca, de *apt, se indeparteaza. /ceasta este o dovada a trairii unui labirint lipsit de centru, la *el cum anterior se petrecuse cu /na? u cat se apropia, cu atat ii era mai *rica sa nu a'unga prea tarziu". Descrierile au o valoare narativa? erul se innoureaza treptat, treptat. , stea verzuie care mai clipea singuratica disparu deodata H...I". /mbele realitati instituie tema mortii, caci George va in*aptui crima. Il va astepta pe Ion in gradina si in momentul in care acesta va aparea, il va lovi nu cu toporul, asa cum planuise initial, ci cu sapa. (arado+al, Ion nu va sc)ita niciun gest de autoaparare, ca si cum si5ar *i acceptat

destinul. &l este predestinat sa ramana in tema pamantului, prima sa optiune. )iar sapa, unealta cu care se lucreaza pamantul, simbolizeaza aceasta realitate. /nalizand romanele lui DostoievsAi, 9ratii Baramazov" si rima si preadeapsa", >ulia Bristeva problematizeaz tema crimei si a sinuciderii. /mbele teme sunt traite in con*ormitate cu indepartarea de Dumnezeu, care simbolizeaz centrul absolut. =inuciderea este analizata in baza a patru enunturi? Dumnezeu nu e+ista. &u sunt Dumnezeu. &u nu e+ist. &u ma sinucid.". ;rm!nd aceeai paradigma, crima este e+plicata in raport cu alte patru enunturi? Dumnezeu nu e+ista..u esti Dumnezeu. .u nu e+iti. &u te ucid.". rima se nate din trairea ma+ima a urii, adica din dorinta de a5l des*iinta total pe celalalt. /st*el se e+plica si violenta cu care il loveste George pe Ion. Linistea care il va stapani pe George, dup -n*ptuirea crimei este o dovada a tririi in subterana. /proape ca nu constientizeaza ceea ce a *cut. &l se -ntoarce acasa, a*irmand senin *ata de 9lorica? "L5am omoratF". ;ciderea lui Ion este narata dintr5o dubla perspectiva. In capitolul al JII5lea se impune perspectiva lui George asupra acestei realiti, in timp ce in ultimul capitol, al JIII5lea, scena este reluata, de data aceasta evocandu5se ceea ce traieste Ion. /tunci, tipul narativ este actorial 6>aap Lintvelt 8 (unctul de vedere":, la *el ca in scena srutarii pamantului de catre Ion si in cea a sinuciderii /nei. =angele pe care Ion il vede scurgandu5se, nu mai este o re*lectare a temei vietii, ci simbolizeaza moartea. (erspectiva apartine persona'ului, caruia naratorul ii preia gandurile. /tunci *ocalizarea este interna, iar viziunea este impreuna cu". La *el ca /na, Ion isi va aminti, inainte de a muri, intreaga viata, traind sentimentul spatiului inc)is. ;ltimele ganduri ale sale se indreapta tot catre pamant, dovada ca este predestinat sa apartina acestei teme? "si5i parea rau ca toate au *ost degeaba si ca pamanturile lui au sa ramaie ale nimanui...". In roman e+ista, dincolo de planul taranesc, si intelectualitatea satului. Invatatorul @erdelea este reprezentantul acestui nivel. 9rustrarile persona'elor se regasesc si in acest plan, dar nu ating limita ma+ima, ca in cazul lui Ion. In primul rand se remarca *rustrarea invatatorului @erdelea, *a de e+istenta sociala. 9iindu5i teama ca5si poate pierde postul, el va vota cu candidatul ungur. @erdelea este un persona' meditativ prin care se coreleaza intelectualitatea satului si planul taranesc. /semenea *iului sau .itu, @erdelea incearca sa creeze o armonie intre aceste niveluri sociale. =e remarca si *rustrarea lui .itu in raport cu tatal, atunci cand acesta din urma voteaza cu candidatul ungur. .otui, con*lictele dintre ei nu a'ung la violenta celor dintre /le+andru (op Glanetau si Ion. .ema pm!ntului genereaz o alta *rustrare in relaia dintre invatatorul @erdelea si preotul 4elciug, care, la *el ca Ion, dorea pamant. La *inalul romanului, cei doi se impaca. /'ung la concluzia ca au un rol esenial in iluminarea ranilor.

.ema erosului este sumar sc)itata prin iubirile celor doua *ete ale lui @erdelea, Laura si G)ig)i. /mbele sunt persona'e *eminine bovarice, imagin!ndu5si povesti de iubire, in timp ce se pregatesc pentru un bal pe o perioada de un an de zile, care va avea loc la liceul din /rmadia. Iubirile lor nu ating limita tragicului, ca in planul rnesc. =pre *inalul romanului, invatatorul @erdelea va *i inlocuit de Kgreanu. Initial, @erdelea il uraste pe noul -nvtor, dar va e+ista si impacarea, -n momentul in care acesta se va insura cu G)ig)i, *ata lui @erdelea. De *apt, la )ora *inala, dup uciderea lui Ion de catre George, toate persona'ele se impaca, instaurandu5se armonia. @ora inc)eie in mod ciclic romanul, la *el ca si motivul drumului<. Invatatorul @erdelea si cu sotia sa vor parasi satul, uitendu5se melancolic inapoi, spre noua *amilie constituita intre Kgreanu si G)ig)i. &ste momentul in care invatatorul @erdelea isi aduce aminte de prima sa sosire in sat. Drumul presupune si o ieire a lectorului din te+t. Romanul se inc)eie intr5un mod simetric, trstur a te+tului realist.