ŞTEFAN LAZĂR MIHAI DICU

MIHAI LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CONSPRESS 2008

BUCUREŞTI

Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR Prof.univ.dr.ing. Mihai DICU

Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CFDP - UTCB 2008

Ştefan LAZĂR:

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Mihai LOBAZĂ:

Mihai DICU:

ISBN 978-973-100-053-4

PREFAŢĂ

Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta. Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială. Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale. În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă, amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul pentru cota de construcţie a unei clădiri. Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să acceseze manuale de specialitate. Autorii

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.

Al3

B

V2 Ax drum public existent Ti2
Al2

Te2

Platforma industriala proiectata

TiA" TeA'=TeA" A TiA' Ti1 V1
Al 1

Te1

Ax legatura rutiera proiectata

Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor intermediare ( Al1 , Al 2 , Al3 ). Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.

Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU

1

Dicu M.2): U .1. B .. Date de proiectare Viteza de proiectare: V p = 40 km/h Coeficientul de confort: k = 25 Panta de supraînălţare în curbă: p s = 6 % 1. R . în m. 1. Determinarea elementelor curbei C1 Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1. Calculul razei minime de racordare a aliniametelor 40 2 = 58..1.1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . în m.unghiul la centru.raza arcului de cerc. T .1. R ≥ Rmin . Figura 1.acceleraţia gravitaţională. Principii de proiectare.1. Căi de comunicaţii rutiere. 2006 [1]) Bibliografie [1] Diaconu E.mărimea bisectoarei. în grade centesimale. Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare 1. ISBN 978-973-7797-80-9 2 Căi de comunicaţii rutiere.4V .unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc.lungimea arcului de cerc.06 ⋅ (25 + 10 ) unde: g . în m.mărimea tangentei.Capitolul 1. C ≥ 1. g = 9.81 ≅ 10 m/s2 Rmin = = Vp 2 1.2. α c . C .61 m ≅ 60 m 13 ⋅ p s ⋅ (k + g ) 13 ⋅ 0. 2006. în m.3. Editura CONSPRESS Bucureşti. şi Răcănel C.2. în grade centesimale. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E. Dicu M şi Răcănel C.

8663 g = 92 g 86 c 63cc U 1 = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α c1 = 200 − U 1 = 200 − 92.06 ⋅ (25 + 10 ) = 40.47 km/h C1 = 100. Mihai LOBAZĂ.97 m ≥ 1.3.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie Se determină grafo-analitic unghiurile U 1 şi α c1 (Figura 1.1337 = 100. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C1 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se alege o rază R1 = 60 m (care se înscrie între clădirile învecinate).04 m B1 = R1 ⎜ ⎜ cos α c1 ⎟ ⎜ cos 107.1337 T1 = R1tg c1 = 60 ⋅ tg = 67. 1:1000 Aliniamentul 2 Aliniamentul 1 Figura 1.1337 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 60 ⋅ 107.4 ⋅ 40.8663 g = 107. Mihai DICU 3 .1337 g = 107 g13c 37 cc Obs.4V1 = 1.3). α 107.: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc.64 = 2 ⋅ arcsin = 92.97 m C1 = 1 gc1 = 200 200 Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V1 = 13 ⋅ R1 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 60 ⋅ 0.47 = 56.66 m Ştefan LAZĂR. b 66.13 m 2 2 ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎜ 1 ⎟ ⎜ ⎟ 1 − 1⎟ = 60 ⋅ ⎜ − 1⎟ = 30.

70 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B2 = R2 ⎜ − 1⎟ = 22.66 α c 2 = 2 ⋅ arcsin = 2 ⋅ arcsin = 75.Capitolul 1.06 ⋅ (25 + 10) = 54.72 m 4 Căi de comunicaţii rutiere.1.41 m − 1⎟ = 110 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α c 2 ⎜ cos 75.1578 = 129.4).8422 g = 124 g 84 c 22 cc Aliniamentul 3 Aliniamentul 2 Figura 1.4V2 = 1.4.86 m C 2 = 2 gc 2 = 200 200 Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V2 = 13 ⋅ R2 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 110 ⋅ 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . b 55.1578 g = 124.80 km/h C 2 = 129. α 75. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C2 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan se alege o rază R2 = 110 m.80 = 76.4.1578 g = 75 g15 c 78 cc 2a 2 ⋅ 50 g g U 2 = 200 − α c 2 = 200 − 75.4 ⋅ 54.86 m ≥ 1. Determinarea elementelor curbei C2 Se determină grafo-analitic unghiurile U 2 şi α c 2 (Figura 1. 1.1578 ⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 110 ⋅ 75.1578 T2 = R2tg c 2 = 110⋅ tg = 73.

care obligă conducătorii auto de pe strada proiectată să reducă viteza.6348 g = 117.36 m − 1⎟ = 25 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α cA' ⎟ ⎜ cos 117. α 117.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.5). Mihai LOBAZĂ.5.5.3652 g = 117 g 36 c 52 cc Aliniamentul 1 Ax drum existent Figura 1. Determinarea unghiului la vârf pentru curba CA’ Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua legătură rutieră se alege o rază redusă Rr = 25 m ( Rr = R A' ).3652 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 25 ⋅ 117.6348 g = 82 g 63c 48cc U A ' = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α cA' = 200 − U A ' = 200 − 82.95 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B A' = R A' ⎜ − 1⎟ = 16.3652 TA' = RA'tg cA' = 25 ⋅ tg = 32.44 = 2 ⋅ arcsin = 82. b 60.3652 = 46. Mihai DICU 5 . pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă. Determinarea elementelor curbei CA’ Se determină grafo-analitic unghiurile U A ' şi α cA' (Figura 1.09 m C A ' = A ' gcA' = 200 200 Ştefan LAZĂR.1.

4 ⋅ 26. .6348 ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 43.6348 C A" = A" gcA" = = 56.1. CA’ şi CA”.13 = 36. .4 ⋅ 34.43 ⋅ 0.4V A' = 1.58 m 1. Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză: .în curba CA” a intersecţiei la 30 km/h. .5.6.43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A" = 13 ⋅ R A" ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 43.3652 g = 117 g 36 c 52 cc α cA" = U A ' = 82. Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A ' = 13 ⋅ R A ' ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 25 ⋅ 0.37 m 200 200 Pentru o rază de 43.6348 g = 82 g 63c 48 cc Mărimea razei R A" rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei.06 ⋅ (25 + 10 ) = 34.Capitolul 1.08 m ⎜ cos α cA" ⎟ ⎜ cos 82.43 m 82.95 m). Determinarea elementelor curbei CA” Se determină unghiurile U A" şi α cA" din construcţia grafică ajutătoare prezentată în Figura 1.43 = 48.43 ⋅ ⎜ B A" = R A" ⎜ − 1⎟ = 11.95 RA" = A" = = 43.7.43 ⋅ 82.1.4V A" = 1. Concluzii Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. respectă viteza de proiectare impusă prin temă de V p = 40 km/h.13 km/h C A ' = 46.06 ⋅ (25 + 10) = 26.în curba C1 din localitate la 40 km/h. U A" = α cA' = 117.6348 α cA" tg tg 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ ⎛ ⎜ 1 ⎟ ⎟ ⎜ 1 − 1⎟ = 43.43 km/h C A" = 56.în curba CA’ a intersecţiei la 20 km/h. au o tangentă comună ( TA' = TA" = 32. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .în curba C2 din afara localităţii la 50 km/h.09 m ≥ 1.20 m 1. T 32. 6 Căi de comunicaţii rutiere.37 m ≥ 1.

66 m Al2 = Te1Ti 2 = V1V2 − T1 − T2 = 245.09 + 111.80 = 76.47 = 56.03 = 609.18 m ≥ 1.4 ⋅ 40.95 − 67.18 + 129.4 ⋅ 54.70 = 104. Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele ( Al1 .86 + 117.13 = 111.4V2 = 1.4V2 = 1. Mihai LOBAZĂ. Calculul lungimii traseului LT = C A' + Al1 + C1 + Al2 + C 2 + Al3 LT = 46.47 = 56. Al1 ≥ 1.18 m Al2 = 104.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.4V1 = 1.2.03 m Al3 = 117.4V .57 + 100.70 m Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A). Ştefan LAZĂR.70 = 117.72 m 1.72 m Al3 = Te 2 B = V2 B − T2 = 190.66 m Al1 = TeA'Ti1 = AV1 − TA' − T1 = 211.97 + 104.4V1 = 1. Mihai DICU 7 .01 − 67. Al3 ) trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu 1.80 = 76.3.4 ⋅ 54.57 m ≥ 1.73 − 73.4 ⋅ 40. Al2 .65 − 32.13 − 73.57 m Al1 = 111.03 m ≥ 1.

Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie. 8 Căi de comunicaţii rutiere. picheţii se fixează după cum urmează: . 2. .1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .1. Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. Astfel. desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de situaţie (Figura 2. . precum şi. care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical. Pentru raportarea liniei terenului în profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru.Capitolul 2.în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie.5 % 4% 1:3 2% 1 1: CT COTA TEREN CT COTA TEREN A PICHET i PROFIL TRANSVERSAL PROFIL LONGITUDINAL DISTANTE Figura 2.5 % CP 2. prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială.la intersecţia traseului cu curbele de nivel. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Conform definiţiei. PICHET i A ax drum COTE A-A COTA PROIECT 4% 2 :3 2 3 1 1: COTA PROIECT LINIA ROSIE (PROIECT) CP LINIA NEAGRA (TEREN) 2. .1).2).în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului. Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2. CAPITOLUL 2. pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m. adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie.acolo unde este cazul.

adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul. se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul. i Ştefan LAZĂR. Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii. ∑ d Al = Ali . Mihai DICU 9 . Se fac următoarele verificări: 1.Elementele profilului longitudinal TiA" OA" O1 12 11 BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 3 10 Te1 0 35 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 OA' V1 5 Figura 2. Astfel. Mihai LOBAZĂ. Întocmirea foii de pichetaj Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi. Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora. Investigarea datelor referitoare la teren După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului. Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2.2). 2.2. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului.3. Pichetarea traseului 2.2.

Capitolul 2.se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa totală între TeA'Ti1 = Al1 10 Căi de comunicaţii rutiere.rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al aliniamentului (de exemplu în TeA’). . adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu lungimea curbei j calculate. ∑d Cj = C j . Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi. .se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3). Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .4). .se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1).3 7 3 25. rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi (4) (d3. Exemplu: a) Pentru aliniament TiA" OA" O1 curba de nivel BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 0 14. Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament Se va proceda astfel: .1 0 9 5 6 Ti1 7 8 B1 OA' RIGLA Figura 2. 2. .3.0 0 0 35 4 28.pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3).

64 Σ = 23. Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă Se va proceda astfel: . aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare.595 m => e / 2 = 0. Pichet Distanţa măsurată Distanţa Eroare (m) Distanţa înregistrată pe planul de calculată (m) în tabelul de pichetaj situaţie (m) (m) TiA' 0. .1.34 BA' 15.se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara 1:1000).64 m).00 m + 0.70 5 1 4 5 6 TiA' 5 OA' COMPAS DISTANTIER 5. .în cazul în care apare o eroare de măsurare.64 m e = 23.se verifică în final lungimea arcului de cerc TiA ' B A' ca fiind jumătate din valoarea calculată a curbei ( TiA ' B A' =C A ' / 2 ).46 TeA'=TeA" 34 5 5 0.4.64 − 23.59 2 5 3 BA' O1 5 0 35 2.se măsoară şi arcul 1B A' (de exemplu 3 × 5.045 1 8. .64 m =15.2975 m Ştefan LAZĂR. 4.Elementele profilului longitudinal b) Pentru curbă TiA" OA" curba de nivel BA" A 5 3.045 = 0. Exemplu: Tabelul 2.se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc TiA'1 (de exemplu 5.00 m = 8. Mihai DICU 11 .00 Ti1 7 Figura 2.00 7.595 / 2 = 0.00 e = 0.70 15. .00 m).00 0.595 C A ' / 2 = 23.00 m + 3. Mihai LOBAZĂ.

67 25. Exemplu: 2.10 353.18 21. Traseu U=82.88 + 413.53 355.41 352.91 + 590.82 + 223.53 16. 35.13 m B=30. 6. 4. 5. 2.70 m B=22. 15.00 358.10 + 113.46 355.14 15.78 349.20 24.46 28. 13.46 + 46. 25.95 + 378.68 361.34 + 23. 24.24 + 362.54 359. 14.00 + 85.00 + 329.52 365.56 24.87 + 427. 20.6348g R= 25 m T=32.04 4.00 354. 26.00 354. Crt.74 6.87 13.22 20.00 350.00 367.00 364.59 + 27.46 360.12 0 + 609.22 17. 23.63 5. 17.48 + 434.48 366.68 350.86 m Al3=117. 28.81 15.22 12.04 m C=100.97 m Al2=104.09 14.46 25.00 + 517.56 20.00 356. 12 Pichet TiA' 1 BA' 2 TeA' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16 17 18 B2 19 20 21 Te2 22 23 24 25 26 B Distanţa Poziţia între picheţi kilometrică (m) (km + m) 0.00 351.23 + 395.53 358.99 17.95 17.67 26.35 + 346. 27.02 + 468.36 m C=46. 18.96 + 447.93 + 538. 34. Foaia de pichetaj Nr.18 m U=75.03 m Căi de comunicaţii rutiere.14 20. 8.63 + 171.96 16. 31.74 20.00 355.85 364.51 + 264. 36. 9.58 19. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . 10.95 m B=16.Capitolul 2.08 + 309.8663g R= 60 m T=67. 11. 33.10 + 157.66 13.41 m C=129.88 356.29 20. 21.2.07 + 497. 16. 32.14 25.67 5.70 15.00 359.00 0 + 0.63 18.47 + 492.00 + 133. 29.09 m Al1=111. 19.76 17.76 348. 30.00 7.70 + 7. 12. 7.57 16.24 + 191.00 349.37 + 60.61 + 208.00 357.00 Tabelul 2.00 363.00 + 284. 3.99 + 240. 1.00 + 563.38 357.00 365.74 20. 22.44 351.57 m U=92.1578g R= 110 m T=73.00 360.00 363.00 348.00 362.4.68 + 258.70 Cote teren (m) 347.

Ti A' = 208. Mihai DICU 13 .14 m l 2 = Poz.km.00 m. i i CP14 − CPB ∆h2 357.B1 − Poz.km.B1 = 329.km.21% l3 l3 280.22 = 280.70 − 329.14 = 609. Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului.5.00 = 208.08 m l3 = Poz.B − Poz.14 − 0.00 − 357. Calculul lungimii paşilor de proiectare l1 = Poz.1.Elementele profilului longitudinal 2.48 m 2.08 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. CPB se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i1 = 3.14 − Poz. Mihai LOBAZĂ.08 l2 l2 unde: CP14 se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de referinţă. CP14 se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i2 = 3.76 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.99 − 354.03 %. urmează trasarea liniei roşii (proiectului). i3 = Ştefan LAZĂR.22 − 208.00 m).km.03 % l1 l1 208.km.24 %.48 unde: CPB = CTB = 367. i2 = 1 1 ∆h3 CP − CP14 367.2.08 − 347. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj. CPT A' = CTT A' = 347. După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule.76 m. Exemplu: 2.99 ⋅ 100 = B ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.5. Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice.14 = 121.km. Calculul declivităţilor CPB − CPT A' ∆h1 354.24 % 121. economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B).14 unde: CPB se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de i1 = 1 i 1 referinţă ( CPR = 345.5.

03% ⋅ (23.44 -0.14 m 0.46 14.34 4. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00) = 348.03% ⋅ (27.04 -0.41 -0.76 m i i CP1 = CPT A' + i1 % ⋅ l1−T A' = 347.14 − 0..00) = 347.52 -0.00) = 354.70 15.40 0.5.03% l = 208.76 + 3.3. “Cote proiect” şi ulterior “Diferenţe în ax”.08 m i i 1 i 1 i Cu aceste elemente calculate se completează în cartuşul planşei profilului longitudinal rubricile “Declivităţi”.63 20.45 7.61 15 Figura 2.76 + 3.63 − 0.40 -0.59 18.00 24.5.10 13.01 -0. CPB = CPT A' + i1 % ⋅ l B −T A' = 347.43 -0.24 16.00 -0.03% ⋅ (7. 2.00 28.03% ⋅ (208. Exemplu: i = 3.Capitolul 2.76 + 3.04 − 0.primul pas de proiectare: CPT A' = CTT A' = 347.10 20.60 m ………………………………………………………………………….76 + 3.32 -0.37 25. Primul pas de proiectare . Calculul cotelor liniei proiectului (roşii) .21 0.Rampă 14 Căi de comunicaţii rutiere.09 0.00) = 348.46 m i i CP2 = CPT A' + i1 % ⋅ l2−T A ' = 347.70 − 0.99 m i i CPBA' = CPT A' + i1 % ⋅ l BA' −T A' = 347.

21% ⋅ (346.22 − 208.08 m 1 CP9 = CPB + i2 % ⋅ l9− B = 354.59 m 1 1 CP10 = CPB + i2 % ⋅ l10− B = 354.81 − 329.99 − 348.00 = 0.70 − 329.21 ⋅ 500 T= = = 0.00 m CPB = CTB = 367. CP14 = CPB + i2 % ⋅ l14− B = 354.39 m ∆H B = CPB − CTB = 367.08 + 3.00 m 2.99 + 3.95 − 208.22) = 367.5.22) = 358.76 − 347.76 = 0. Mihai LOBAZĂ.14) = 357. R ≥ Rmin = 500 m.14) = 354. Mihai DICU 15 .03 = 0.00 m i i i ∆H 1 = CP1 − CT1 = 347..4.00 − 367.24% ⋅ (329. se adoptă R = 500 m m ⋅ R 0.14 m ………………………………………………………………………….57 − 329.21 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.53 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă). Ştefan LAZĂR.24% ⋅ (240.22) = 359.39 − 366.5.21% ⋅ (609.al treilea pas de proiectare: CP14 = 357.00 = −0.99 m CP15 = CP14 + i3 % ⋅ l15−14 = 357.32 m …………………………………………………… ∆H 26 = CP26 − CT26 = 366. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale..99 m 1 1 1 1 . Calculul racordărilor verticale Racordare verticală concavă în punctul de schimbare a declivităţii B1 m = i2 − i1 = 3.Elementele profilului longitudinal .21 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.99 + 3.01 m ∆H BA' = CPBA' − CTBA' = 348.21% ⋅ (362. Calculul diferenţelor în axul căii ∆H T A ' = CPT A' − CTT A' = 347.07 m ………………………………………………………………………….55 m CPT 2 = CP14 + i3 % ⋅ lT 2−14 = 357.00 m i i 2.78 = −0.08 + 3.24% ⋅ (223.00 = 0.99 + 3.al doilea pas de proiectare: CPB = 354.24 − 3.46 − 348.14) = 355. Totuşi. CPB = CP14 + i3 % ⋅ l B −14 = 357.08 + 3.96 − 208.5.

Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA B=0.24 = 0. Figura 2.62 m ≅ 19100 m m 0. m=0.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja. Deoarece tangenta T = 0.6.01 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.21 % R=19100 m T=20.03 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. Racordare verticală concavă în pichetul B1 Racordare verticală convexă în punctul de schimbare a declivităţii 14 m = i3 − i2 = 3.06 2 B= = = 0.2 03% i = 3.21 − 3.01 m T=20.21 ⋅ 19100 T= = = 20.06 m T=20.53 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m. Totuşi.21 m ⋅ R 0.Capitolul 2.06 m B=0.01 m 2 R 2 ⋅ 19100 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0.06 m i= 4% 3.06 m 200 200 T2 20. 16 Căi de comunicaţii rutiere. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.01 m . T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 19047. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.03 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.

2 = i Figura 2.002 m 2 R 2 ⋅ 133400 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0.01 m 21% i = 3. Racordare verticală convexă în pichetul 14 În final se redactează planşa profilului longitudinal conform exemplului din Anexele 2A şi 2B.01 m B=0.15 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).03 ⋅ 1000 T= = = 0.01 m T=20.03 ⋅ 133400 T= = = 20.002 m T=20. m=0.002 m .33 m ≅ 133400 m m 0. Ştefan LAZĂR.Elementele profilului longitudinal R ≥ Rmin = 1000 m. Mihai DICU 17 B=0. 4% 3.01 m 200 200 T2 20.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.03 % R=133400 m T=20.012 B= = = 0. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.03 m ⋅ R 0.7. Deoarece tangenta T = 0. Mihai LOBAZĂ.15 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 133333. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală. se adoptă R = 1000 m m ⋅ R 0.002 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0.

PROFILE TRANSVERSALE LA CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE Profilele transversale caracteristice picheţilor de pe traseu se întocmesc utilizând profilele transversale tip. Această condiţionare rezultă din necesitatea evacuării apelor pluviale de la faţada clădirii către gurile de canalizare.00 3.Capitolul 3.50 3. Pentru studenţii CCIA este indicat să cunoască modul de stabilire a cotelor de construcţie ale clădirilor funcţie de reţeaua de străzi. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 1: 1 90 30 50 .1.50 2.50 3.50 2. care se găsesc la rigola părţii carosabile.5 % 4% 1: 1 1:3 2% 2:3 2 3 Figura 3. stabilite prin temele de proiectare. 18 Căi de comunicaţii rutiere. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm 2% 2% 2% 2% Sistem canalizare subteran 2.00 Figura 3.2.50 1.5 % 2.00 1. CAPITOLUL 3.50 1.00 2.50 4% 2. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM ax drum 1.

înălţimea bordurii.3).50 2.50 1. ax strada CPAx 2% CPR CPB 2% CPRT ±0. astfel încât construcţia clădirii să nu depindă de amenajarea ulterioară a căilor de acces (Figura 3. Mihai LOBAZĂ. CPB = CPR + hb (m) unde: hb . unde se cunoaşte valoarea cotei proiect din profilul longitudinal.panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament. CPB .00 m. S-au făcut următoarele notaţii: CPAx . Schema pentru calculul cotei de construcţie la o clădire Calculul se porneşte din axul străzii.cota proiect la rigola părţii carosabile. Mihai DICU 19 . 10 cm.lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip.00 Figura 3. (m) CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) unde: B . CPR .Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere Calculul cotei de construcţie este absolut necesar în cadrul sistematizării verticale zonale. B = 7. Ştefan LAZĂR. hb cca.cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal. folosind elementele geometrice din profilul transversal tip.00 1. pa = 2 %.3.00 CPTP 2. pa .cota proiect pe bordură.00 2.

19 m CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr = 351.00 = CPTP + 0. .24 − 0.00 m. urmărindu-se aflarea cotelor în punctele caracteristice ale conturului proiectat (marginea părţii carosabile.Capitolul 3.panta transversală a trotuarului.: Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de drum se desfăşoară în mod asemănător. cu detalii de structură rutieră. 20 Căi de comunicaţii rutiere.21 − 2% ⋅ 3. km 0+517.21 m CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) = 351. . hbtr cca. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de stradă (Pichetul nr.10 = 351.83 m Obs.înălţimea bordurii trotuarului la limita cu spaţiul verde.în Anexa 3E: pichetul nr.14 m CPB = CPR + hb = 351.în Anexa 3C: pichetul nr. 15. marginea acostamentelor şi dacă este cazul la talvegul rigolei şi la marginea banchetei rigolei) (Anexele 3D şi 3E).74 – profil de drum în debleu (săpătură). Cota de construcţie a clădirii (± 0.60 = 351. Exemplu: 3. km 0+113.23 + 0.14 + 0. 5.1.min = 2.00 = 351. poz. 5.50 = 351. km 0+113.56) CPAx = 351. ltr . CPRT = CPB − hbtr (m) unde: hbtr .cota proiect la rigola trotuarului. km 0+346. În Anexele 3A şi 3B sunt prezentate un profil transversal tip de stradă.60 (m) unde: 60 cm reprezintă înălţimea soclului de 3 trepte de acces în clădire. structură de trotuar şi de bordură. CPTP .57 – profil de drum în rambleu (umplutură). ptr = 2 %.24 m CPRT = CPB − hbtr = 351. CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr (m) unde: ltr .00 = CPTP + 0. 23.60 = 351.în Anexa 3D: pichetul nr. 5 cm.lăţimea trotuarului variabilă. respectiv de drum. S-au desenat şi trei profile transversale caracteristice pentru care s-au calculat cotele proiectului: .56 – profil de stradă.00) se calculează cu relaţia: ± 0.cota proiectului la trotuarul de protecţie al clădirii. respectiv cu detalii de structură rutieră şi de rigolă cu pereul din elemente prefabricate din beton de ciment. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .19 + 2% ⋅ 2.23 m ± 0. CPRT .05 = 351. ptr .

1. în m. α e d CP I Sectiunea I .declivitatea liniei roşii.echidistanţa dintre puncte. d . Astfel. Mihai DICU e (4. Pentru început ţinându-se cont de declivitatea liniei roşii pe tronsonul de stradă studiat şi de valoarea echidistanţei convenabil aleasă în funcţie de necesităţile de detaliere se calculează distanţa între secţiunile cu puncte echidistante. în m.1.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CAPITOLUL 4.1 se observă că declivitatea se poate stabili cu relaţia următoare: e i % = tgα = (4. 4.56. pornind de la schema din Figura 4.1) d unde: i .distanţa dintre două puncte echidistante. %. km 0+060.1) se obţine apoi valoarea distanţei d : e e d= = ⋅ 100 (m) i% i Ştefan LAZĂR. Mihai LOBAZĂ.46 – km 0+113. e . CALCULUL SISTEMATIZĂRII VERTICALE A UNUI TRONSON DE STRADĂ Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă reprezintă modul în care se amenajează suprafaţa părţii carosabile şi a trotuarelor astfel încât apa de suprafaţă (din ploi şi topirea zăpezii) să se scurgă în mod controlat spre anumite locuri prevăzute cu dispozitive de colectare şi evacuare a apei. Reprezentarea sistematizării verticale se face pe planul de situaţie prin linii proiectate de cotă egală echidistante numite izolinii.2) 21 . Schema pentru calculul distanţei d Din relaţia (4. α d Sectiunea II Sectiunea III Figura 4. CP III i% CP II i% e . Stabilirea distanţei dintre secţiunile cu puncte echidistante Se va face sistematizarea verticală a tronsonului de stradă cuprins între picheţii 3 şi 5.

00 m. CPBi .03 4.90 m i 3. B = 7.2. ltr = 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . ptr = 2 %.panta transversală a trotuarului. în funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor şi de pantele transversale ale acestora.lăţimea părţii carosabile.cotă proiectată la limita trotuarului în secţiunea i. CPTi .înălţimea bordurii. pa .52 m 2 2 22 Căi de comunicaţii rutiere. Calculul cotelor punctelor caracteristice ale secţiunilor echidistante Se calculează mai întâi pentru prima secţiune a tronsonului de stradă cotele de nivel la rigole. În continuare se fac următoarele notaţii (Figura 4.cotă proiectată la rigolă în secţiunea i. Secţiune transversală de stradă Se cunosc: B . ltr .panta transversală în aliniament a străzii. hb = 10 cm.cotă proiectată în axul străzii în secţiunea i (i număr roman). Apoi se calculează cotele caracteristice şi pentru restul de secţiuni prin adăugarea de fiecare dată a valorii echidistanţei. CP3 = CPAxI = 349. Secţiunea I Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul longitudinal.lăţimea trotuarului.2): CPAxi .59 − 2% ⋅ = 349.cotă proiectată la faţa de sus a bordurii în secţiunea i. la faţa de sus a bordurii şi la limita trotuarului.00 CPRI = CPAxI − pa % ⋅ = 349.00 m.2. ptr .03 % e 0. hb . CPTi ptr% CPBi CPRi pa% hb pa% CPBi CPRi ptr% CPTi CPAxi ltr B/2 B/2 ltr Figura 4.Capitolul 4.30 m Declivitatea tronsonului este i = i1 = 3. CPRi . Exemplu: Se alege echidistanţa e = 0.30 Rezultă distanţa d = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 9.59 m B 7. p a = 2 %.

59 m din ax. de la bordură.26 m Analog se fac calculele pentru restul de secţiuni echidistante.30 = 350.03% CP − CPBI 349.30 = 349.59 − 349. respectiv de la trotuar (Figura 4.96 m Secţiunea III CPAxIII = CPAxI + 2e = 349.59 + 2 ⋅ 0.82 m CPBII = CPBI + e = 349.66 m Secţiunea II CPAxII = CPAxI + e = 349. Secţiunea I CP − CPRI 349.62 m CPTI = CPBI + ptr % ⋅ ltr = 349.59 m).99 m i% 3. Mihai LOBAZĂ.30 = 350.03% CP − CPTI 349. Ştefan LAZĂR.59 − 349.30 = 350.31 m i% 3.62 + 0. 4. xTI .19 m CPRIII = CPRI + 2e = 349.00 = 349.31 m i% 3. Mihai DICU 23 .92 m CPTII = CPTI + e = 349.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CPBI = CPRI + hb = 349.59 m).66 + 2 ⋅ 0.3.abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.52 x RI = AxI = = 2.03% unde: x RI .30 = 349.52 + 0.52 + 0.12 m CPBIII = CPBI + 2e = 349.52 + 2 ⋅ 0. Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349.89 m CPRII = CPRI + e = 349.59 − 349.30 = 349.62 + 2% ⋅ 2.62 x BI = AxI = = −0.3).abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.10 = 349.abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.66 + 0. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă.59 + 0.66 xTI = AxI = = −2.62 + 2 ⋅ 0. x BI .22 m CPTIII = CPTI + 2e = 349.30 = 349.30 = 350.59 m).

59 2% 349.62 349. Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită (de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de canalizare (Figura 4.30 m. Schema de calcul: SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.xB I y x II xR I . În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson de stradă. de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare. În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată.90 m 9. 3 VEDERE IN PLAN 349. Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia declivităţii profilului longitudinal (i%). 24 Căi de comunicaţii rutiere.62=CPB I 349.90 m Pichet nr.03% 9.96 349.66 349.59=CPAx I 2% x constructie desen prin paralelism 2% 349.59 349.Capitolul 4.89 349.xT I Figura 4.66=CPT I 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 349.52=CPR I 349.96 349. respectiv perpendicular pe aceste izolinii către gura de canalizare.92 349. Apele pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare pantă. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală 4. Trasarea izoliniilor În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax cu cele de la rigole. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .3).59 Sectiunea: I .52 349.4.92 349.3.82 349. pentru toate cotele din ax aflate la echidistanţa de 0.82 349.

3 SPATIU DE PARCARE SPATIU DE SIGURANTA 0. . marcarea suprafeţei după planul de situaţie arhitectural.1.pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de canalizare. profilul transversal tip.asigurarea razelor minime de racordare în plan. În vederea amenajării suprafeţei de parcare este necesară parcurgerea unor paşi de lucru: 1. 2.5 Figura 5. 5.marcarea suprafeţelor de staţionare şi a căilor de circulaţie a vehiculelor. concepţia planului de sistematizare verticală a platformei pentru identificarea reţelei de canalizare subterană pentru colectarea-evacuarea apelor pluviale. 5. Mihai DICU 25 . Determinarea capacităţii de parcare Această etapă depinde de spaţiul necesar parcării unui autovehicul (autoturism) şi de lăţimile necesare căilor de circulaţie şi spaţiului de manevră prin parcaj. determinarea planului de nivelare funcţie de relieful amplasamentului.semnalizare rutieră. 3.a) Spaţiul necesar parcării unui autoturism 5 2. Spaţiul de parcare 5.1.Amenajarea unui parcaj de lungă durată CAPITOLUL 5. 5. determinarea numărului de vehicule care defineşte capacitatea de parcare (Nv). 4. Parcajele de lungă durată se amenajează în afara părţii carosabile şi trebuie să respecte condiţii specifice de proiectare: . cu un timp de staţionare de peste 4 ore.b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţiemanevră se condiţionează lăţimea acesteia: Ştefan LAZĂR. Spre exemplificare se prezintă un studiu de caz. AMENAJAREA UNUI PARCAJ DE LUNGĂ DURATĂ Parcajele de lungă durată sunt suprafeţe amenajate pentru staţionarea vehiculelor.1. . . Mihai LOBAZĂ.1.

3.3 min.manevra SPATIU DE PARCARE 6. 60 º 2. 6.manevra 2.manevra Figura 5.00 m 0. 45º . SPATIU DE PARCARE 5 3 PARCARE OBLICA min. 3.Capitolul 5.2. Lăţime cale de circulaţie . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .3 SPATIU DE PARCARE 5 PARCARE PERPENDICULARA cale circulatie .5 2.manevră 26 Căi de comunicaţii rutiere.5 PARCARE PARALELA min.50 m cale circulatie .50 m cale circulatie .

Din profilele transversale M-M şi N-N rezultă poziţia sistemului de canalizare.2.00 ∆h 355.83 356.83 − 355. L=35. Mihai DICU 27 3 5 5 . Planul de nivelare al suprafeţei parcajului ∆H 356.10 − 354.3.3.52 355. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei Sistematizarea verticală rezolvă colectarea-evacuarea apelor pluviale în cadrul limitelor suprafeţei amenajate conform reglementărilor legale în vigoare.93 356. Mihai LOBAZĂ. Ştefan LAZĂR.10 itl = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2.21 (%) l 33.00 itL = 5.Amenajarea unui parcaj de lungă durată Exemplu: 5.10 355. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la nivelul terenului.75 l=33.34 (%) L 35.93 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.30 355.10 itl% Curbe de nivel din planul de situatie 355.45 Figura 5.00 m itL% 354. unde practic sunt “pozate” gurile de canalizare.00 m 354. Marcarea suprafeţei se face în funcţie de capacitatea de parcare.

00 4.00 4.00 1. 00 m 7.00 m 3. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .50 =5 Ri .4.50 7.21% Ri=5 .00 5.25 30 2.50 N R e= 10 .30 1. SECTIUNEA N-N M 1.00 7.00 3. SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.50 M 33. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei 28 Căi de comunicaţii rutiere.00 itL=3.00 N 2.0 0 m 3.34 % 35.Capitolul 5.00 Figura 5.00 itl=2.00 5.

Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale CAPITOLUL 6. Exemplu: 6.42 m CTb = 371.determinarea cotelor la colţurile platformei.2. . d şi se calculează cotele terenului şi cotele proiectate ale platformei industriale la colţuri. Determinarea cotelor la colţurile platformei Se notează colţurile platformei în sens orar cu literele a. b.71 m CPd = CPc − 2% ⋅ lcd = 366. c.calculul cotelor punctelor pe platformă. de poziţionarea accesului din drum. Cotele terenului la colţuri sunt: CTa = 368. locurilor de parcare pentru autoturisme şi camioane precum şi ale razelor de racordare interioare (Anexa 6A). Planul de amenajare arhitecturală Amenajarea platformei industriale în plan se face în funcţie de destinaţia platformei. . .71 − 2% ⋅ 150 = 366. 6.71 + 2% ⋅ 100 = 369. respectând mărimile standardizate ale lăţimii părţii carosabile a căilor de circulaţie internă.71 m CPb = CPa + 2% ⋅ l ab = 367.planul de amenajare arhitecturală.liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor.71 − 2% ⋅ 100 = 364.71 m Ştefan LAZĂR.37 m CTd = 364.71 m CPc = CPb − 2% ⋅ lbc = 369. Mihai LOBAZĂ. Mihai DICU 29 . CALCULUL ELEMENTELOR DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Proiectarea suprafeţei platformei industriale presupune următoarele etape de studiu: . .profile transversale caracteristice.42 = 367.00 m şi distanţa de la colţul a la punctul B: l aB = 35. ale lăţimii trotuarelor.1.calculul cotelor de construcţie la clădiri. .71 m Se cunosc cota de racordare a căii de comunicaţie cu platforma industrială: CPB = CTB = 367.42 m Cotele proiectate la colţuri vor fi: CPa = CPB + 2% ⋅ l aB = 367.00 + 2% ⋅ 35.48 m CTc = 367.

pentru latura ad: l a 0 = 11.00 − 2% ⋅ (150.00 m CTo = a 4 4 Se determină poziţia punctelor de cotă egală cu cota zero de pe laturile dreptunghiului abcd.00 − 35. Liftarea suprafeţei platformei industriale pentru compensarea terasamentelor 30 Căi de comunicaţii rutiere. Verificare: CPd = CPB − 2% ⋅ l Bd = 367.1): .42 ) = 364.71 m unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale.Capitolul 6.94 m .42 B d Figura 6.97 m 150 121.48 + 367.pentru latura bc: lb 0 = 121.94 35.97 b c 0 37 UMPLUTURA (Rambleu) a 11.42 + 371. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA m ax dru Linia de cota zero a platformei industriale 100 SAPATURA (Debleu) .71 = = 368. 6. Liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor Pe baza cotelor terenului la colţurile platformei se poate stabili valoarea cotei zero. de amenajare a terasamentelor platformei industriale.37 + 364. pentru a obţine linia geometrică care separă suprafaţa aferentă volumului de rambleu faţă de suprafaţa aferentă volumului de debleu (Figura 6. CT + CTb + CTc + CTd 368. CTo .3.1.

Calculul cotei de construcţie la o clădire CP8 = CP7 − 2% ⋅ l78 = 368.44 m CP5 = CP4 − 2% ⋅ l 45 = 367. Mihai LOBAZĂ.44 − 2% ⋅ 42.15 m 2 31 B + hb + 2%(5.37 m CP7 = CP6 + 2% ⋅ l67 = 367.70 = 366.00 m) se găseşte sub cota zero ( CTo = 368.01 − 2% ⋅ 7.83 m CP9 = CP4 − 2% ⋅ l 49 = 367.0 + 0.92 − 0.92 − 0.00 + 2% ⋅ 48.44 − 2% ⋅ 21.96 m 6.89 m CP3 = CP2 − 2% ⋅ l23 = 369.30 = 367.08 = 367.10 + 2%(5.92 − 0.59 + 2% ⋅ 19.10 + 2%(5.35 = 367.35 = 367.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale Deoarece cota zero de execuţie a platformei industriale ( CP0 = CPB = 367.20 = 368. Calculul cotelor punctelor pe platformă Se porneşte calculul pornind din punctul B şi se ţine seama de declivitatea drumului interior al platformei de 2%.80 m Se calculează cotele la baza feţelor clădirii: B CPC1 = CP11 − 2% ⋅ + hb + 2%(5. CPB = 368.94 m 2 CPC 2 = CP9 − 2% ⋅ = 367.21% pe o distanţă de 50 m.92 − 0.00 m.00 m CP1 = CPB + 2% ⋅ l B1 = 368.96 + 2% ⋅ 46.96 m CP2 = CP1 + 2% ⋅ l12 = 368.80 − 2% ⋅ 7.37 + 2% ⋅ 42.22 + 2% ⋅ 37.08 = 368.20) = 367.20 ) = 2 Ştefan LAZĂR. Acest lucru conduce la executarea la intrarea pe platforma industrială a unei rampe de acces cu pantă de 5.4.54 = 366. 6.37 + 2% ⋅ 21.00 m) de amenajare a terasamentelor platformei industriale.30 = 369.22 − 2% ⋅ 19.37 − 2% ⋅ 46.70 = 368.89 − 2% ⋅ 76.22 m Verificare: CP1 = CP7 + 2% ⋅ l71 = 368.59 m CP6 = CP5 + 2% ⋅ l56 = 366.54 = 367.00 = 368. se impune modificarea cotei proiectului în punctul B de racordare între drum şi platformă la valoarea CPB = CP0 = CT0 = 368.5.20 ) = 2 = 367.37 m CP4 = CP3 − 2% ⋅ l34 = 368. Mihai DICU .59 + 2% ⋅ 39.0 + 0.20 ) = 367.01 m CP10 = CP5 + 2% ⋅ l510 = 366.98 m CP11 = CP6 + 2% ⋅ l611 = 367.

76 m CP14 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb + 2% ⋅ (l Ba − B / 2 − lb ) + 2% ⋅ l a14 = = 368.50 − 0.85 = 366.20 ) = 366.12 m 2 B + hb + 2%(5.98 − 2% ⋅ 7.20 ) = 367.47 m 6. Se mai calculează următoarele cote: CP12 = CPB + 2% ⋅ l B12 = 368.37 + 2% ⋅ 19.00 − 26. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .10 + 2% ⋅ (35.10 − 2% ⋅ (56.04 + 2% ⋅ 26.70 − 0.70 − 0.83 − 2% ⋅ 7.70 − 0. Profile transversale caracteristice În final se desenează două secţiuni transversale prin platforma industrială pe două direcţii diferite.85 = 369.97 − 2% ⋅ 58.97 m CP15 = CP17 − 2% ⋅ l17 d + 2% ⋅ l d 15 = 366.50 − 0.50 = 368.54 = 368.54 m CP13 = CP3 + 2% ⋅ l313 = 368.20 ) = 2 Cota de construcţie la clădire rezultă din relaţia: CPexecutie = max{CPC1 .50 = 367.00 − 2% ⋅ 3.35 m CP16 = CP15 + 2% ⋅ l15 c + 2% ⋅ lc16 = = 366.6. 6B şi 6C.10 + 2%(5. CPC 3 .10 + 2%(5.35 + 2% ⋅ (100.97 + 0.0 + 0. CPC 3 = CP8 − 2% ⋅ = 367.50 + 0.00 + 2% ⋅ 26.00 − 2% ⋅ 3.97 m 2 B + hb + 2%(5.20 m CP17 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb − 2% ⋅ (l B17 − B / 2 − lb ) = = 368.0 + 0.85) + 2% ⋅ 58.20 ) + 2% ⋅ 26.20 ) = 2 CPC 4 = CP10 − 2% ⋅ = 366. CPC 2 .85 = 368.70 − 0.97 m Cu aceste elemente de calcul se desenează planşele aferente amenajării platformei industriale din Anexele 6A.42 − 3.04 = 368.50 + 0.20 ) = 367.Capitolul 6. CPC 4 } + 0. 32 Căi de comunicaţii rutiere.54 − 3.

37 m 12 11 BA" Te1 A 10 9 5 4 5 6 Ti 1 TeA'=TeA" 10 2 Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.08 m C=56.97 m BA' 3 1 6 Ti1 7 B1 4 B1 8 9 Anexa 1A. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi TiA' OA' 3 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32. Mihai DICU Ti2 15 O2 Ti2 5 35 Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73. Mihai LOBAZĂ.2 100 36 0 365 B 26 25 24 23 Te2 V2 24 Te2 21 22 Ti 22 25 26 B V 21 20 19 B2 18 18 B 23 150 19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.09 m 7 8 V1 13 13 14 14 15 34 5 TeA' 2 BA ' Ştefan LAZĂR.0 37 PLANUL nr.95 m B=11.20 m 20 0 37 Te 17 16 17 16 B2 TiA" OA" O1 11 Te1 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43.43 m T=32.95 m B=16.36 m C=46. 1:1000 36 5 36 0 35 5 33 .04 m C=100.40 m B=8.70 m B=22.86 m 1 0 35 TiA' PLANUL DE SITUATIE Sc.13 m B=30.41 m C=129.61 m C=80.

70 m B=22.36 m C=46.08 m C=56.04 m C=100. parcaj de lungă durată Căi de comunicaţii rutiere.20 m V2 24 Te2 21 22 B2 B2 20 16 17 18 Ti2 15 Ti2 TiA" O1 Te1 Te1 11 OA" 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43.19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42. clădiri. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 36 0 365 B Te2 25 23 26 B 34 5 Te A' 2 ' BA 34 0 37 PLANUL nr.40 m B=8. – Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.86 m 35 O2 5 1 35 0 TiA' PLANUL DE SITUATIE DEFINITIVAT Sc.97 m 10 BA' TeA'=TeA" OA' 4 5 6 Ti 1 Ti1 B1 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32.41 m C=129.2 100 Ti V B 150 0 37 Te Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.43 m T=32.09 m 7 8 V1 9 TiA' 3 B1 13 14 Anexa 1B.13 m B=30.61 m C=80.37 m BA" A Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67. parte carosabilă. trotuare/acostamente.95 m B=16. 1:1000 36 5 36 0 35 5 . picheţi.95 m B=11.

10 20.32 -0.99 17.24% l = 121.00 0. 1:1000.95 35 .63 20. 1:100 0.14 m 0.53 15.52 -0.51 20.45 -0.01 7.32 -0.35 16. Mihai DICU i = 3.34 4. Mihai LOBAZĂ.24 16.00 24. – Profilul longitudinal Ştefan LAZĂR.41 -0.82 16.10 13.09 0.58 -0.43 -0.35 0.08 m 0.55 0.70 15.37 25.00 17.40 -0.68 5.08 20.24 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.21 -0.00 28.46 0.00 25.03% l = 208.15 0.44 -0.40 0.11 i = 3.17 -0.46 14.41 -0.04 -0.Anexa 2A.61 15.59 18.

87 6.48 0.39 0.36 Căi de comunicaţii rutiere.48 12.36 i = 3.02 24. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 21.07 20.00 20.96 .60 -0.93 25.00 26.54 -0. 1:1000.21% l = 280.00 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.47 -0.91 19.71 0.28 0.58 0.23 17.12 Anexa 2B.88 13.47 5.61 -0.04 -0.48 m 0. – Profilul longitudinal 17.22 -0. 1:100 0.68 0.

– Profil transversal tip de stradă cu detalii Ştefan LAZĂR. BA 8 10 cm beton de ciment. B . 1:50 ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm Anexa 3A. 1:20 bordura prefabricata din beton de ciment 20 x 25 10 fundatie din beton C6/7. C8/10 10 cm balast teren de fundare Det.50 2.50 2. B 2. Mihai DICU 2% 2% 2% 2% 2. BAD 25 6 cm anrobat bituminos.00 Det.PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA Sc.00 1. 1:20 3 cm beton asfaltic. 1:20 4 cm beton asfaltic. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. Mihai LOBAZĂ.00 3.5 35 15 37 .00 Det.50 1. A Det. BA 16 5 cm binder. A . C .Structura rutiera Sc.Bordura 20 x 25 Sc. C Sistem canalizare subteran Det.Structura trotuar Sc.

1:20 90 30 25 4% 1: 1 1 :3 2% Căi de comunicaţii rutiere.5 % 4% 2.5 % 2% 1: 1 2 Det. – Profil transversal tip de drum cu detalii 10 cm elemente prefabricate din BC 10 cm nisip teren mastic bituminos 1: 1 38 PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM Sc. 1:20 25 4 cm beton asfaltic.50 ax drum 4% 1:3 2:3 2.50 . A .50 1. BA 16 5 cm binder. B . B Det. A 3 Det.Rigola Sc.Structura rutiera Sc. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 3B. BAD 25 6 cm anrobat bituminos. 1:50 3.1.50 90 30 50 3. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det.

19 351.83 2% 346.23 351.83 ±0.56 Anexa 3C.00 351. Mihai LOBAZĂ.24 351.00 Cote proiect 39 .24 351.24 351.21 Distante 10.14 351.Profil transversal caracteristic Sc. 5 km 0+113. Mihai DICU 2% 2% 2% ax strada ±0.00 = 351.14 351.00 350.25 351.70 Cote teren 351.24 351.19 351. – Profil transversal caracteristic de stradă 351.00 = 351.23 Ştefan LAZĂR.00 10. 1:100 Pichetul nr.

27 358.77 10. 15 km 0+346.14 358.00 358.57 4% 2. 1:100 Pichetul nr.46 357.5 % 2.5 % 353.14 357.Anexa 3D.81 4% 2:3 0.40 358.00 357. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Distante 10.40 1: 1 ax drum .39 358.55 358.00 2: 3 1:3 0.15 358.89 358.00 Cote proiect Cote teren 40 Căi de comunicaţii rutiere.46 358.84 358. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu 2% Profil transversal caracteristic Sc.

90 363.96 363.5 % ax drum 2.96 363. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu 360. 23 km 0+517.90 363.80 Distante 10.05 Cote proiect 364.00 363.91 364.Profil transversal caracteristic Sc.5 % 4% 2% 41 . Mihai LOBAZĂ.90 363.00 364.74 Anexa 3E. Mihai DICU 1: 1 2% 4% 2.91 363.60 363.90 363.60 363. 1:100 Pichetul nr.52 364.28 Cote teren 1: 1: 1 1:3 1:3 1 1: 1 Ştefan LAZĂR.00 10.

66 Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III Sectiunea V Căi de comunicaţii rutiere. 3 km 0+060.16 351.Pichet nr.86 350.66 2% 349.52 2% 349.89 350.46 VEDERE IN PLAN 349.42 350.72 350.96 350.12 350.90 m 9.52 350.12 351. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Sectiunea IV Sectiunea VI Pichet nr.22 350.16 349.82 350.10 m 9.02 351.82 350.02 351.86 351.22 350.49 350.92 350.82 349.56 350.62 349.59 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 2% 349.90 m 9.52 350.90 m Anexa 4.62 349. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă .09 351.90 m 42 SISTEMATIZAREA VERTICALA A UNUI TRONSON DE STRADA Sc.42 350.56 350.92 349.82 349.26 349.90 m 53.52 349.21 349.12 350. 5 km 0+113.79 351.03% 9. 1:200 SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.19 350.26 350.56 9.72 350.12 351.96 349.

00 Ştefan LAZĂR.00 1.34 % 35.00 4.25 30 2.Anexa 5.50 M 33. SECTIUNEA N-N M 1.0 0 m 7.00 7.00 itl=2. Mihai LOBAZĂ.00 5.00 5.00 3.00 m 3.00 4. – Detaliu de parcare de lungă durată DETALIU DE PARCARE DE LUNGA DURATA Sc.00 N 2.50 00 5. i= R m 3. Mihai DICU 43 .301.21% Ri=5 .00 itL=3. 1:200 SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.50 7.50 N R e= 10 .

00 2.0 0 m 38.08 7.50 5.08 20.00 5.30 14 4.00 2.2% m ax dru 44 DETALIU DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Sc.00 7.00 18.00 25.00 2 7.00 4.0 0 m Magazie piese de schimb (II) Magazie piese de schimb (I) Depozit materiale de constructii (I) Ri= 15 .0 0 m 2. – Detaliu de amenajare a platformei industriale .00 5.00 2.00 3. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 6A.00 Ri= 15 .00 2.00 B Căi de comunicaţii rutiere. 1:500 2% B 58.00 Atelier reparatii 1 7 8 4 Ri= 15 .00 16 13 3 2.00 7.00 2.04 4.00 12 11 C1 C2 9 A 21.00 2.00 4.00 A 26.00 4.00 7.00 Birouri Cantina 6 Depozit materiale de constructii (III) C4 10 17 5 Depozit materiale de constructii (II) 15 48.50 3.00 15.00 2.50 4.50 15.00 3.00 26.00 4.00 5.00 25.00 4.00 2.92 2.0 0 m C3 Ri= 15 .00 20.00 2.85 Punct de control 35.00 2.00 76.00 29.92 2.00 32.42 2.

27 366. Mihai LOBAZĂ.00 367.57 368.35 Ştefan LAZĂR.43 365.73 367. 1:100 . 1:500.03 Cote teren 363.00 367.67 368.00 367.Anexa 6B.75 368.01 366.20 369.04 367.73 367.47 368.54 368.94 366.20 369.28 369.67 368.00 Sectiune transversala A-A Sc. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială 7.83 367. Mihai DICU 45 Cote proiect Distante 29.08 369.47 368.04 367.94 367.57 368.08 366.00 34.15 366.41 368.87 367.43 46.94 367.05 33.75 368.83 367.80 367.

1:100 .76 367.91 367.97 368.01 365.368.69 368. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială Distante 27.00 367.80 367.98 366.92 368.90 367.97 46 Căi de comunicaţii rutiere.01 366.17 Cote teren 363.76 368.86 367.83 367.91 367.00 367.12 366.69 368.49 23.97 366.93 368.06 20.00 367.86 367. 1:500.53 366.79 368.28 29.00 Sectiune transversala B-B Sc.76 367.73 368. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Cote proiect Anexa 6C.83 368.

. 6. Trotuare. 2.: “Căi de comunicaţii rutiere. Lăţimea drumurilor” 10. 1979 Dorobanţu S.: “Drumuri”.: “Căi de comunicaţii. 8.P. Prescripţii de poriectare” 14.. Editura Tehnică. ISBN 978-973-7797-80-9 Dorobanţu S. Terminologie” 12. Dorobanţu S.Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. 7. 9.D. 1980 Mătăsaru Tr. 3.: “Trasee şi terasamente”. Editura CONSPRESS Bucureşti. 2002 x x x: “Monitorul Oficial al României” Prescripţii de proiectare” 11.: “Introduction to transport engineering”.P. Mihai LOBAZĂ. STAS 4032/1-2002: “Lucrări de drumuri. Editura A.a. Prescripţii de proiectare” 13. Dicu M. Diaconu E. 4.: “Drumuri – calcul şi proiectare”. Paucă C. 1992 Răcănel I: “Drumuri moderne.. Editura Tehnică Bucureşti.. Proiectarea stăzilor”. Craus I.. Profiluri transversale. ICB. Elemente geometrice ale traseelor. 5. 2006. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Principii de proiectare”. Ştefan LAZĂR. alei de pietoni şi piste de ciclişti. 1974 Răcănel I. STAS 2900-89: “Lucrări de drumuri. STAS 863-85: “Lucrări de drumuri. Mihai DICU 47 . 1966 Pinescu A. STAS 10144/1-90: “Străzi. ICB. şi Răcănel C. ş.. Editura Tehnică. STAS 10144/2-91: “Străzi. Racordări cu clotoida”. 1987 x x x: “În memoria drumarilor”.

.....Cuprins CUPRINS Capitolul 1.... Capitolul 4.. 1:500) …….............................. – Detaliu de parcare de lungă durată (Sc... 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………........ 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) .... Capitolul 2.. Anexa 6B................... clădiri........................ Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere . 1:200) ........ picheţi..................... – Detaliu de amenajare a platformei industriale (Sc..... – Profil transversal tip de stradă (Sc.................................. Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale …… Anexa 1A............ Anexa 3C................ 1:50) cu detalii (Sc..................... – Planul de situaţie (Sc. Anexa 3D... 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………... parte carosabilă....... 1:1000) definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.. 1:100) .. 1:20) ................. – Profil transversal tip de drum (Sc..... Anexa 4.. Amenajarea unui parcaj de lungă durată ……………………….. 1:20) ............ 1:1000) cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi ……………………………………………………………............ Capitolul 5........ Anexa 3E.............. 1 8 18 21 25 29 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Căi de comunicaţii rutiere.. Capitolul 6. Elementele profilului longitudinal ........... – Planul de situaţie (Sc... 1:100) ..... – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu (Sc. 1:200) ....... Calculul elementelor traseului în planul de situaţie ........................ 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ................... Bibliografie ………………………………………………………………….... – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială (Sc............ Capitolul 3...................... – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă (Sc............... – Profilul longitudinal (Sc.... Anexa 3B. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu (Sc........................ Anexa 2A.......... 1:100) .......... Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă .. Anexa 5... Anexa 1B.. Anexa 3A.................. parcaj de lungă durată ………………………………………………...... Anexa 2B............. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială (Sc........ 1:50) cu detalii (Sc..... – Profil transversal caracteristic de stradă (Sc... Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA ......... trotuare/acostamente.. – Profilul longitudinal (Sc............ Anexa 6C.................. Anexa 6A..

ISBN 978-973-100-053-4 .