ŞTEFAN LAZĂR MIHAI DICU

MIHAI LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CONSPRESS 2008

BUCUREŞTI

Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR Prof.univ.dr.ing. Mihai DICU

Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CFDP - UTCB 2008

Ştefan LAZĂR:

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Mihai LOBAZĂ:

Mihai DICU:

ISBN 978-973-100-053-4

PREFAŢĂ

Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta. Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială. Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale. În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă, amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul pentru cota de construcţie a unei clădiri. Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să acceseze manuale de specialitate. Autorii

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.

Al3

B

V2 Ax drum public existent Ti2
Al2

Te2

Platforma industriala proiectata

TiA" TeA'=TeA" A TiA' Ti1 V1
Al 1

Te1

Ax legatura rutiera proiectata

Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor intermediare ( Al1 , Al 2 , Al3 ). Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.

Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU

1

2006 [1]) Bibliografie [1] Diaconu E. C ≥ 1. în grade centesimale.4V .mărimea bisectoarei.2.06 ⋅ (25 + 10 ) unde: g . Editura CONSPRESS Bucureşti. Figura 1. în m. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .unghiul la centru.1.1. R . Principii de proiectare. R ≥ Rmin . 2006. în m. g = 9.1. Calculul razei minime de racordare a aliniametelor 40 2 = 58. C . în m.. în grade centesimale. şi Răcănel C.2.Capitolul 1.1.raza arcului de cerc. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E. α c .3. Căi de comunicaţii rutiere.2): U .mărimea tangentei.. Date de proiectare Viteza de proiectare: V p = 40 km/h Coeficientul de confort: k = 25 Panta de supraînălţare în curbă: p s = 6 % 1. B . Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare 1.lungimea arcului de cerc. 1. Dicu M şi Răcănel C.acceleraţia gravitaţională.81 ≅ 10 m/s2 Rmin = = Vp 2 1.unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc. ISBN 978-973-7797-80-9 2 Căi de comunicaţii rutiere. în m. Dicu M. Determinarea elementelor curbei C1 Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.61 m ≅ 60 m 13 ⋅ p s ⋅ (k + g ) 13 ⋅ 0. T .1.

47 km/h C1 = 100.1337 T1 = R1tg c1 = 60 ⋅ tg = 67.13 m 2 2 ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎜ 1 ⎟ ⎜ ⎟ 1 − 1⎟ = 60 ⋅ ⎜ − 1⎟ = 30.8663 g = 107. Mihai DICU 3 .64 = 2 ⋅ arcsin = 92.1337 = 100.1337 g = 107 g13c 37 cc Obs.1337 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 60 ⋅ 107.47 = 56. 1:1000 Aliniamentul 2 Aliniamentul 1 Figura 1.4 ⋅ 40. Mihai LOBAZĂ.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie Se determină grafo-analitic unghiurile U 1 şi α c1 (Figura 1.3). α 107.66 m Ştefan LAZĂR.06 ⋅ (25 + 10 ) = 40. b 66.04 m B1 = R1 ⎜ ⎜ cos α c1 ⎟ ⎜ cos 107.8663 g = 92 g 86 c 63cc U 1 = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α c1 = 200 − U 1 = 200 − 92.97 m C1 = 1 gc1 = 200 200 Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V1 = 13 ⋅ R1 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 60 ⋅ 0.3.97 m ≥ 1. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C1 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se alege o rază R1 = 60 m (care se înscrie între clădirile învecinate).4V1 = 1.: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc.

1578 = 129.8422 g = 124 g 84 c 22 cc Aliniamentul 3 Aliniamentul 2 Figura 1.1578 g = 124.70 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B2 = R2 ⎜ − 1⎟ = 22.4).72 m 4 Căi de comunicaţii rutiere.4V2 = 1.1. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C2 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan se alege o rază R2 = 110 m.1578 ⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 110 ⋅ 75.86 m ≥ 1.1578 g = 75 g15 c 78 cc 2a 2 ⋅ 50 g g U 2 = 200 − α c 2 = 200 − 75.41 m − 1⎟ = 110 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α c 2 ⎜ cos 75. b 55.86 m C 2 = 2 gc 2 = 200 200 Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V2 = 13 ⋅ R2 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 110 ⋅ 0.1578 T2 = R2tg c 2 = 110⋅ tg = 73. 1. α 75.66 α c 2 = 2 ⋅ arcsin = 2 ⋅ arcsin = 75.80 = 76.4.4 ⋅ 54.80 km/h C 2 = 129.06 ⋅ (25 + 10) = 54.Capitolul 1. Determinarea elementelor curbei C2 Se determină grafo-analitic unghiurile U 2 şi α c 2 (Figura 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .4.

5). pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă.3652 = 46.44 = 2 ⋅ arcsin = 82. Mihai DICU 5 .5.5.36 m − 1⎟ = 25 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α cA' ⎟ ⎜ cos 117.6348 g = 117.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1. Mihai LOBAZĂ.6348 g = 82 g 63c 48cc U A ' = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α cA' = 200 − U A ' = 200 − 82. b 60.3652 TA' = RA'tg cA' = 25 ⋅ tg = 32.1.3652 g = 117 g 36 c 52 cc Aliniamentul 1 Ax drum existent Figura 1.09 m C A ' = A ' gcA' = 200 200 Ştefan LAZĂR.95 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B A' = R A' ⎜ − 1⎟ = 16. Determinarea unghiului la vârf pentru curba CA’ Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua legătură rutieră se alege o rază redusă Rr = 25 m ( Rr = R A' ). α 117. Determinarea elementelor curbei CA’ Se determină grafo-analitic unghiurile U A ' şi α cA' (Figura 1. care obligă conducătorii auto de pe strada proiectată să reducă viteza.3652 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 25 ⋅ 117.

43 ⋅ 0.43 ⋅ ⎜ B A" = R A" ⎜ − 1⎟ = 11.43 = 48.58 m 1.4 ⋅ 26.6348 α cA" tg tg 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ ⎛ ⎜ 1 ⎟ ⎟ ⎜ 1 − 1⎟ = 43. .95 RA" = A" = = 43. 6 Căi de comunicaţii rutiere.37 m ≥ 1.în curba C2 din afara localităţii la 50 km/h. respectă viteza de proiectare impusă prin temă de V p = 40 km/h.6348 C A" = A" gcA" = = 56.37 m 200 200 Pentru o rază de 43.6.13 km/h C A ' = 46.7. Concluzii Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. au o tangentă comună ( TA' = TA" = 32.4 ⋅ 34.3652 g = 117 g 36 c 52 cc α cA" = U A ' = 82. U A" = α cA' = 117.43 km/h C A" = 56.95 m).06 ⋅ (25 + 10 ) = 34. Determinarea elementelor curbei CA” Se determină unghiurile U A" şi α cA" din construcţia grafică ajutătoare prezentată în Figura 1.1. T 32.4V A" = 1. Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză: .în curba CA’ a intersecţiei la 20 km/h. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . CA’ şi CA”.4V A' = 1. . Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A ' = 13 ⋅ R A ' ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 25 ⋅ 0. .13 = 36.Capitolul 1.6348 ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 43.08 m ⎜ cos α cA" ⎟ ⎜ cos 82.5.în curba C1 din localitate la 40 km/h.06 ⋅ (25 + 10) = 26.09 m ≥ 1.în curba CA” a intersecţiei la 30 km/h.6348 g = 82 g 63c 48 cc Mărimea razei R A" rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei.20 m 1.43 ⋅ 82.1.43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A" = 13 ⋅ R A" ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 43.43 m 82.

57 + 100. Mihai LOBAZĂ.73 − 73.03 = 609.80 = 76.70 = 117.18 m Al2 = 104. Ştefan LAZĂR.97 + 104.4V . Mihai DICU 7 . Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele ( Al1 . Al2 .4 ⋅ 54.4V2 = 1.70 = 104.72 m 1.4V1 = 1.4 ⋅ 40.09 + 111.47 = 56.4 ⋅ 40.65 − 32.70 m Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A).80 = 76.13 = 111.47 = 56.86 + 117.95 − 67.13 − 73.66 m Al2 = Te1Ti 2 = V1V2 − T1 − T2 = 245.57 m Al1 = 111. Calculul lungimii traseului LT = C A' + Al1 + C1 + Al2 + C 2 + Al3 LT = 46.3.57 m ≥ 1.4V1 = 1.4 ⋅ 54.01 − 67.72 m Al3 = Te 2 B = V2 B − T2 = 190. Al3 ) trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu 1.18 + 129.18 m ≥ 1.03 m ≥ 1. Al1 ≥ 1.4V2 = 1.66 m Al1 = TeA'Ti1 = AV1 − TA' − T1 = 211.2.03 m Al3 = 117.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.

Capitolul 2. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie. 8 Căi de comunicaţii rutiere. Astfel.1. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Conform definiţiei. CAPITOLUL 2.5 % 4% 1:3 2% 1 1: CT COTA TEREN CT COTA TEREN A PICHET i PROFIL TRANSVERSAL PROFIL LONGITUDINAL DISTANTE Figura 2. pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m.1).1. precum şi. .în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie. picheţii se fixează după cum urmează: . Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B.acolo unde este cazul. .în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului. desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de situaţie (Figura 2.la intersecţia traseului cu curbele de nivel. . PICHET i A ax drum COTE A-A COTA PROIECT 4% 2 :3 2 3 1 1: COTA PROIECT LINIA ROSIE (PROIECT) CP LINIA NEAGRA (TEREN) 2. 2. Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2. Pentru raportarea liniei terenului în profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie. prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială.5 % CP 2.2). care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical.

Întocmirea foii de pichetaj Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi. Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2. Pichetarea traseului 2.3. ∑ d Al = Ali .2. Se fac următoarele verificări: 1.Elementele profilului longitudinal TiA" OA" O1 12 11 BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 3 10 Te1 0 35 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 OA' V1 5 Figura 2. adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul. se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul. 2. Mihai DICU 9 . Astfel. Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora. Investigarea datelor referitoare la teren După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului.2). Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii. Mihai LOBAZĂ.2. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului. i Ştefan LAZĂR.

4).3 7 3 25. rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi (4) (d3.3.se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa totală între TeA'Ti1 = Al1 10 Căi de comunicaţii rutiere.0 0 0 35 4 28. .se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3). . Exemplu: a) Pentru aliniament TiA" OA" O1 curba de nivel BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 0 14. .se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1). 2.rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al aliniamentului (de exemplu în TeA’). Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi. . ∑d Cj = C j . adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu lungimea curbei j calculate.Capitolul 2. Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament Se va proceda astfel: .pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3).1 0 9 5 6 Ti1 7 8 B1 OA' RIGLA Figura 2.

se verifică în final lungimea arcului de cerc TiA ' B A' ca fiind jumătate din valoarea calculată a curbei ( TiA ' B A' =C A ' / 2 ).00 m + 0. Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă Se va proceda astfel: .595 / 2 = 0.64 m =15. . .46 TeA'=TeA" 34 5 5 0.4.045 1 8.1.în cazul în care apare o eroare de măsurare.64 − 23.00 7. 4.00 Ti1 7 Figura 2.64 m e = 23.045 = 0.se măsoară şi arcul 1B A' (de exemplu 3 × 5.se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara 1:1000). aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare. . Exemplu: Tabelul 2.64 Σ = 23.34 BA' 15.00 m).595 C A ' / 2 = 23.2975 m Ştefan LAZĂR.00 m + 3. Mihai LOBAZĂ.59 2 5 3 BA' O1 5 0 35 2.00 e = 0.70 15.se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc TiA'1 (de exemplu 5. .64 m). Mihai DICU 11 .Elementele profilului longitudinal b) Pentru curbă TiA" OA" curba de nivel BA" A 5 3. Pichet Distanţa măsurată Distanţa Eroare (m) Distanţa înregistrată pe planul de calculată (m) în tabelul de pichetaj situaţie (m) (m) TiA' 0.00 m = 8.70 5 1 4 5 6 TiA' 5 OA' COMPAS DISTANTIER 5.595 m => e / 2 = 0.00 0.

00 + 563.68 + 258.03 m Căi de comunicaţii rutiere. 21.48 + 434.76 348. 26. 29. 16.00 + 85. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .04 m C=100.53 16. 1.10 + 157.47 + 492.70 + 7.00 362. 2.99 + 240.67 26.00 357. 25. 15. 11.46 25.10 + 113.00 355.07 + 497.12 0 + 609. Crt.53 355.10 353.08 + 309. Traseu U=82.78 349.09 m Al1=111.86 m Al3=117.04 4. 12.4.88 + 413.29 20.74 20. 20.46 355. 14.44 351.00 350. 30.91 + 590. 34.95 m B=16.00 7.22 17.70 m B=22. Exemplu: 2.46 360.00 354.02 + 468. 5.36 m C=46.20 24.Capitolul 2. 3.34 + 23.00 351.23 + 395.88 356.22 20. 9.66 13.6348g R= 25 m T=32.48 366.95 + 378.00 356.54 359.76 17. 33.74 20. 35. 36. 7.24 + 191.00 349. 19. 6.52 365. 28.96 + 447.09 14.85 364.00 354.56 24.18 21.63 5.00 358. 10.53 358. Foaia de pichetaj Nr.81 15. 31.18 m U=75.00 367.22 12.00 + 133.59 + 27.00 359.14 20.67 5.56 20.87 + 427.00 348.00 0 + 0. 24.2.58 19.61 + 208.00 363.68 350.96 16. 8.41 m C=129.41 352.13 m B=30.8663g R= 60 m T=67.00 365.37 + 60. 12 Pichet TiA' 1 BA' 2 TeA' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16 17 18 B2 19 20 21 Te2 22 23 24 25 26 B Distanţa Poziţia între picheţi kilometrică (m) (km + m) 0.99 17.63 + 171.38 357.35 + 346.24 + 362.00 Tabelul 2.82 + 223.57 16.67 25.70 15.57 m U=92.00 363. 13.51 + 264.63 18.00 360.14 15. 27.46 28. 18. 32.00 + 329.00 364.97 m Al2=104. 4.74 6.93 + 538.1578g R= 110 m T=73.00 + 284.70 Cote teren (m) 347. 23.46 + 46.68 361.14 25.00 + 517. 22.87 13. 17.95 17.

14 = 121.76 m.21% l3 l3 280. economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B).km.08 l2 l2 unde: CP14 se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de referinţă.03 % l1 l1 208. i i CP14 − CPB ∆h2 357. Mihai DICU 13 . Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice. urmează trasarea liniei roşii (proiectului).Ti A' = 208.00 − 357.24 %.14 = 609. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj.22 − 208. După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule.Elementele profilului longitudinal 2. i2 = 1 1 ∆h3 CP − CP14 367.B1 = 329.76 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.14 m l 2 = Poz.03 %. Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului.km.08 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. Calculul declivităţilor CPB − CPT A' ∆h1 354.00 m.00 m).km.48 m 2.14 − Poz.B − Poz.70 − 329.14 − 0.08 m l3 = Poz.99 − 354.B1 − Poz.14 unde: CPB se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de i1 = 1 i 1 referinţă ( CPR = 345.5.2.1. Calculul lungimii paşilor de proiectare l1 = Poz.km. CPB se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i1 = 3.24 % 121.5. CP14 se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i2 = 3. Mihai LOBAZĂ. Exemplu: 2.00 = 208.km.48 unde: CPB = CTB = 367.99 ⋅ 100 = B ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. i3 = Ştefan LAZĂR. CPT A' = CTT A' = 347.08 − 347.5.km.22 = 280.

03% ⋅ (7.37 25.primul pas de proiectare: CPT A' = CTT A' = 347.46 14.14 − 0. “Cote proiect” şi ulterior “Diferenţe în ax”.00) = 348.00) = 347.61 15 Figura 2.14 m 0.10 13.00) = 348.04 -0. Primul pas de proiectare .76 + 3.60 m ………………………………………………………………………….76 + 3.43 -0.34 4.59 18.70 15.5.Capitolul 2.03% ⋅ (23.. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .03% ⋅ (208.32 -0.08 m i i 1 i 1 i Cu aceste elemente calculate se completează în cartuşul planşei profilului longitudinal rubricile “Declivităţi”.00 28. 2.00 24. CPB = CPT A' + i1 % ⋅ l B −T A' = 347.01 -0.Rampă 14 Căi de comunicaţii rutiere.76 + 3.10 20.76 m i i CP1 = CPT A' + i1 % ⋅ l1−T A' = 347.21 0.04 − 0.99 m i i CPBA' = CPT A' + i1 % ⋅ l BA' −T A' = 347.46 m i i CP2 = CPT A' + i1 % ⋅ l2−T A ' = 347.63 20.3.5.03% l = 208.00 -0.44 -0. Exemplu: i = 3.41 -0.00) = 354. Calculul cotelor liniei proiectului (roşii) .09 0.76 + 3.52 -0.45 7.40 -0.70 − 0.63 − 0.24 16.40 0.03% ⋅ (27.

99 m 1 1 1 1 .55 m CPT 2 = CP14 + i3 % ⋅ lT 2−14 = 357. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.5.00 = −0.21 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.24% ⋅ (223.00 − 367.08 + 3. R ≥ Rmin = 500 m.24 − 3.00 = 0. Calculul racordărilor verticale Racordare verticală concavă în punctul de schimbare a declivităţii B1 m = i2 − i1 = 3.99 + 3.00 m CPB = CTB = 367. CPB = CP14 + i3 % ⋅ l B −14 = 357.53 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).07 m ………………………………………………………………………….99 − 348.21% ⋅ (609.57 − 329.22 − 208. Mihai DICU 15 .59 m 1 1 CP10 = CPB + i2 % ⋅ l10− B = 354.08 + 3.78 = −0.81 − 329.39 m ∆H B = CPB − CTB = 367.14) = 355.21 ⋅ 500 T= = = 0. Calculul diferenţelor în axul căii ∆H T A ' = CPT A' − CTT A' = 347.39 − 366.al doilea pas de proiectare: CPB = 354.99 m CP15 = CP14 + i3 % ⋅ l15−14 = 357. CP14 = CPB + i2 % ⋅ l14− B = 354.14) = 357.5.4.21% ⋅ (346.46 − 348.22) = 358.08 m 1 CP9 = CPB + i2 % ⋅ l9− B = 354.24% ⋅ (240..al treilea pas de proiectare: CP14 = 357.70 − 329.21 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.96 − 208. Mihai LOBAZĂ.76 = 0.Elementele profilului longitudinal .95 − 208.22) = 359.99 + 3.00 m i i i ∆H 1 = CP1 − CT1 = 347.00 = 0.08 + 3.14) = 354.01 m ∆H BA' = CPBA' − CTBA' = 348.21% ⋅ (362. se adoptă R = 500 m m ⋅ R 0.14 m …………………………………………………………………………. Totuşi. Ştefan LAZĂR.22) = 367.5.00 m 2.03 = 0.24% ⋅ (329.76 − 347.32 m …………………………………………………… ∆H 26 = CP26 − CT26 = 366..99 + 3.00 m i i 2.

Figura 2.01 m .53 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m.01 m 2 R 2 ⋅ 19100 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0. Totuşi.2 03% i = 3.06 2 B= = = 0.24 = 0.21 ⋅ 19100 T= = = 20.62 m ≅ 19100 m m 0.Capitolul 2. 16 Căi de comunicaţii rutiere. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale. m=0.6.03 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.01 m T=20.01 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. Deoarece tangenta T = 0.21 m ⋅ R 0.06 m T=20.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.21 − 3.06 m B=0.03 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. Racordare verticală concavă în pichetul B1 Racordare verticală convexă în punctul de schimbare a declivităţii 14 m = i3 − i2 = 3.06 m i= 4% 3.21 % R=19100 m T=20.06 m 200 200 T2 20. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 19047. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA B=0.

Elementele profilului longitudinal R ≥ Rmin = 1000 m.01 m B=0. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.002 m T=20.002 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. m=0.03 ⋅ 133400 T= = = 20.15 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).33 m ≅ 133400 m m 0.012 B= = = 0. Mihai LOBAZĂ. Deoarece tangenta T = 0.002 m .2 = i Figura 2.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.01 m 200 200 T2 20.7.03 ⋅ 1000 T= = = 0.15 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m.002 m 2 R 2 ⋅ 133400 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.03 m ⋅ R 0. Racordare verticală convexă în pichetul 14 În final se redactează planşa profilului longitudinal conform exemplului din Anexele 2A şi 2B.03 % R=133400 m T=20. Mihai DICU 17 B=0. se adoptă R = 1000 m m ⋅ R 0. 4% 3. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 133333. Ştefan LAZĂR.01 m T=20.01 m 21% i = 3.

00 1. CAPITOLUL 3.5 % 2. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm 2% 2% 2% 2% Sistem canalizare subteran 2.00 Figura 3. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM ax drum 1.Capitolul 3.50 3.50 1.2.50 3. Această condiţionare rezultă din necesitatea evacuării apelor pluviale de la faţada clădirii către gurile de canalizare. 18 Căi de comunicaţii rutiere.5 % 4% 1: 1 1:3 2% 2:3 2 3 Figura 3.50 2. care se găsesc la rigola părţii carosabile.1.00 3. stabilite prin temele de proiectare.50 2.00 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 1: 1 90 30 50 . PROFILE TRANSVERSALE LA CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE Profilele transversale caracteristice picheţilor de pe traseu se întocmesc utilizând profilele transversale tip. Pentru studenţii CCIA este indicat să cunoască modul de stabilire a cotelor de construcţie ale clădirilor funcţie de reţeaua de străzi.50 1.50 4% 2.

unde se cunoaşte valoarea cotei proiect din profilul longitudinal. Ştefan LAZĂR. S-au făcut următoarele notaţii: CPAx . ax strada CPAx 2% CPR CPB 2% CPRT ±0.panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament. CPB = CPR + hb (m) unde: hb . astfel încât construcţia clădirii să nu depindă de amenajarea ulterioară a căilor de acces (Figura 3.00 CPTP 2.lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip. B = 7.cota proiect pe bordură.50 2. (m) CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) unde: B .cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal. folosind elementele geometrice din profilul transversal tip. pa = 2 %. CPR .00 1. CPB .3). Mihai DICU 19 .00 Figura 3. Schema pentru calculul cotei de construcţie la o clădire Calculul se porneşte din axul străzii.cota proiect la rigola părţii carosabile.Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere Calculul cotei de construcţie este absolut necesar în cadrul sistematizării verticale zonale. Mihai LOBAZĂ. 10 cm.înălţimea bordurii. pa .00 2. hb cca.50 1.3.00 m.

poz.23 + 0. ptr = 2 %. CPRT . 5. hbtr cca.19 m CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr = 351. km 0+113.24 − 0.00 = CPTP + 0.23 m ± 0.60 = 351.cota proiect la rigola trotuarului.în Anexa 3C: pichetul nr.74 – profil de drum în debleu (săpătură). 5 cm. ltr .21 m CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) = 351.83 m Obs. km 0+346.1.în Anexa 3D: pichetul nr.14 + 0. Cota de construcţie a clădirii (± 0. ptr . urmărindu-se aflarea cotelor în punctele caracteristice ale conturului proiectat (marginea părţii carosabile.în Anexa 3E: pichetul nr.min = 2.56 – profil de stradă.lăţimea trotuarului variabilă.00 = CPTP + 0. 20 Căi de comunicaţii rutiere. Exemplu: 3. În Anexele 3A şi 3B sunt prezentate un profil transversal tip de stradă. km 0+517. 15. .21 − 2% ⋅ 3.14 m CPB = CPR + hb = 351.panta transversală a trotuarului. respectiv cu detalii de structură rutieră şi de rigolă cu pereul din elemente prefabricate din beton de ciment. structură de trotuar şi de bordură.înălţimea bordurii trotuarului la limita cu spaţiul verde. cu detalii de structură rutieră. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00 m. CPTP .00 = 351.19 + 2% ⋅ 2.00) se calculează cu relaţia: ± 0. . CPRT = CPB − hbtr (m) unde: hbtr . marginea acostamentelor şi dacă este cazul la talvegul rigolei şi la marginea banchetei rigolei) (Anexele 3D şi 3E). S-au desenat şi trei profile transversale caracteristice pentru care s-au calculat cotele proiectului: . respectiv de drum.Capitolul 3.60 = 351. km 0+113.10 = 351.24 m CPRT = CPB − hbtr = 351. 23. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de stradă (Pichetul nr. 5.50 = 351.57 – profil de drum în rambleu (umplutură).cota proiectului la trotuarul de protecţie al clădirii. CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr (m) unde: ltr .60 (m) unde: 60 cm reprezintă înălţimea soclului de 3 trepte de acces în clădire.05 = 351.: Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de drum se desfăşoară în mod asemănător.56) CPAx = 351.

46 – km 0+113. %.1) se obţine apoi valoarea distanţei d : e e d= = ⋅ 100 (m) i% i Ştefan LAZĂR. d . e .1 se observă că declivitatea se poate stabili cu relaţia următoare: e i % = tgα = (4. CP III i% CP II i% e . Mihai LOBAZĂ. în m.56. Reprezentarea sistematizării verticale se face pe planul de situaţie prin linii proiectate de cotă egală echidistante numite izolinii. Stabilirea distanţei dintre secţiunile cu puncte echidistante Se va face sistematizarea verticală a tronsonului de stradă cuprins între picheţii 3 şi 5. Astfel. pornind de la schema din Figura 4. 4. Pentru început ţinându-se cont de declivitatea liniei roşii pe tronsonul de stradă studiat şi de valoarea echidistanţei convenabil aleasă în funcţie de necesităţile de detaliere se calculează distanţa între secţiunile cu puncte echidistante.1. CALCULUL SISTEMATIZĂRII VERTICALE A UNUI TRONSON DE STRADĂ Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă reprezintă modul în care se amenajează suprafaţa părţii carosabile şi a trotuarelor astfel încât apa de suprafaţă (din ploi şi topirea zăpezii) să se scurgă în mod controlat spre anumite locuri prevăzute cu dispozitive de colectare şi evacuare a apei.2) 21 . Schema pentru calculul distanţei d Din relaţia (4.distanţa dintre două puncte echidistante. Mihai DICU e (4. α d Sectiunea II Sectiunea III Figura 4.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CAPITOLUL 4.echidistanţa dintre puncte. α e d CP I Sectiunea I .declivitatea liniei roşii. în m. km 0+060.1.1) d unde: i .

lăţimea trotuarului. În continuare se fac următoarele notaţii (Figura 4.cotă proiectată la rigolă în secţiunea i. p a = 2 %.59 − 2% ⋅ = 349. ptr . CP3 = CPAxI = 349. ltr .Capitolul 4.panta transversală a trotuarului. B = 7.cotă proiectată în axul străzii în secţiunea i (i număr roman). la faţa de sus a bordurii şi la limita trotuarului. hb . ltr = 2.cotă proiectată la limita trotuarului în secţiunea i.00 m. Secţiunea I Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul longitudinal. CPRi .2.00 CPRI = CPAxI − pa % ⋅ = 349.cotă proiectată la faţa de sus a bordurii în secţiunea i.înălţimea bordurii.52 m 2 2 22 Căi de comunicaţii rutiere.2): CPAxi .panta transversală în aliniament a străzii. Apoi se calculează cotele caracteristice şi pentru restul de secţiuni prin adăugarea de fiecare dată a valorii echidistanţei.2. CPBi . pa . Exemplu: Se alege echidistanţa e = 0. CPTi ptr% CPBi CPRi pa% hb pa% CPBi CPRi ptr% CPTi CPAxi ltr B/2 B/2 ltr Figura 4. Secţiune transversală de stradă Se cunosc: B .30 Rezultă distanţa d = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 9. hb = 10 cm.30 m Declivitatea tronsonului este i = i1 = 3.03 4. ptr = 2 %. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00 m.03 % e 0. CPTi . Calculul cotelor punctelor caracteristice ale secţiunilor echidistante Se calculează mai întâi pentru prima secţiune a tronsonului de stradă cotele de nivel la rigole.59 m B 7.90 m i 3. în funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor şi de pantele transversale ale acestora.lăţimea părţii carosabile.

3).59 − 349.abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.52 x RI = AxI = = 2.22 m CPTIII = CPTI + 2e = 349.30 = 349.66 m Secţiunea II CPAxII = CPAxI + e = 349.03% CP − CPBI 349.30 = 349.59 m). Mihai LOBAZĂ.62 + 0.19 m CPRIII = CPRI + 2e = 349. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă.59 m).30 = 349.52 + 0.82 m CPBII = CPBI + e = 349. de la bordură.62 + 2 ⋅ 0.30 = 349.10 = 349.59 m). xTI .59 + 0.59 − 349.03% CP − CPTI 349.59 m din ax.abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.92 m CPTII = CPTI + e = 349.59 − 349.30 = 350.99 m i% 3.00 = 349.31 m i% 3.31 m i% 3. Mihai DICU 23 .12 m CPBIII = CPBI + 2e = 349.30 = 350. Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349.30 = 350.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CPBI = CPRI + hb = 349.96 m Secţiunea III CPAxIII = CPAxI + 2e = 349. x BI . respectiv de la trotuar (Figura 4. Secţiunea I CP − CPRI 349.66 xTI = AxI = = −2.52 + 2 ⋅ 0.abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.62 x BI = AxI = = −0.03% unde: x RI .62 + 2% ⋅ 2.3. Ştefan LAZĂR.26 m Analog se fac calculele pentru restul de secţiuni echidistante.66 + 0. 4.52 + 0.62 m CPTI = CPBI + ptr % ⋅ ltr = 349.89 m CPRII = CPRI + e = 349.59 + 2 ⋅ 0.66 + 2 ⋅ 0.30 = 350.

Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită (de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de canalizare (Figura 4. Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia declivităţii profilului longitudinal (i%). pentru toate cotele din ax aflate la echidistanţa de 0.90 m 9.xB I y x II xR I .92 349.xT I Figura 4.62 349.59 2% 349.4.82 349. În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată.66=CPT I 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 349.62=CPB I 349. 3 VEDERE IN PLAN 349. 24 Căi de comunicaţii rutiere.82 349.03% 9. Apele pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare pantă.90 m Pichet nr.52=CPR I 349.30 m.59 Sectiunea: I .59 349.96 349. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală 4.96 349. În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson de stradă.66 349. de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare.3. Schema de calcul: SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3. Trasarea izoliniilor În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax cu cele de la rigole.59=CPAx I 2% x constructie desen prin paralelism 2% 349.Capitolul 4.52 349.89 349.3). respectiv perpendicular pe aceste izolinii către gura de canalizare.92 349. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .

4. cu un timp de staţionare de peste 4 ore.3 SPATIU DE PARCARE SPATIU DE SIGURANTA 0.Amenajarea unui parcaj de lungă durată CAPITOLUL 5.pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de canalizare. Mihai LOBAZĂ. .semnalizare rutieră. marcarea suprafeţei după planul de situaţie arhitectural. 2. .a) Spaţiul necesar parcării unui autoturism 5 2. . 3. Parcajele de lungă durată se amenajează în afara părţii carosabile şi trebuie să respecte condiţii specifice de proiectare: . 5. profilul transversal tip. 5. AMENAJAREA UNUI PARCAJ DE LUNGĂ DURATĂ Parcajele de lungă durată sunt suprafeţe amenajate pentru staţionarea vehiculelor.marcarea suprafeţelor de staţionare şi a căilor de circulaţie a vehiculelor. concepţia planului de sistematizare verticală a platformei pentru identificarea reţelei de canalizare subterană pentru colectarea-evacuarea apelor pluviale.b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţiemanevră se condiţionează lăţimea acesteia: Ştefan LAZĂR. 5. determinarea planului de nivelare funcţie de relieful amplasamentului.5 Figura 5.1. determinarea numărului de vehicule care defineşte capacitatea de parcare (Nv).1. Spre exemplificare se prezintă un studiu de caz. În vederea amenajării suprafeţei de parcare este necesară parcurgerea unor paşi de lucru: 1. Spaţiul de parcare 5. Mihai DICU 25 .asigurarea razelor minime de racordare în plan.1.1. Determinarea capacităţii de parcare Această etapă depinde de spaţiul necesar parcării unui autovehicul (autoturism) şi de lăţimile necesare căilor de circulaţie şi spaţiului de manevră prin parcaj.

3 SPATIU DE PARCARE 5 PARCARE PERPENDICULARA cale circulatie . 6.manevra 2.50 m cale circulatie .manevra SPATIU DE PARCARE 6.5 PARCARE PARALELA min.3 min.5 2.50 m cale circulatie . 45º . 3.manevra Figura 5.Capitolul 5. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . 60 º 2. 3. Lăţime cale de circulaţie .manevră 26 Căi de comunicaţii rutiere.2. SPATIU DE PARCARE 5 3 PARCARE OBLICA min.00 m 0.

3.75 l=33.10 itl = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2.34 (%) L 35.00 m itL% 354. unde practic sunt “pozate” gurile de canalizare.93 356. Marcarea suprafeţei se face în funcţie de capacitatea de parcare. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la nivelul terenului.10 355.52 355.2.83 356. Mihai DICU 27 3 5 5 .Amenajarea unui parcaj de lungă durată Exemplu: 5. Ştefan LAZĂR.00 ∆h 355.83 − 355.21 (%) l 33.00 m 354.10 − 354.30 355.93 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.00 itL = 5. Din profilele transversale M-M şi N-N rezultă poziţia sistemului de canalizare. Planul de nivelare al suprafeţei parcajului ∆H 356.3.10 itl% Curbe de nivel din planul de situatie 355.45 Figura 5. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei Sistematizarea verticală rezolvă colectarea-evacuarea apelor pluviale în cadrul limitelor suprafeţei amenajate conform reglementărilor legale în vigoare. Mihai LOBAZĂ. L=35.

50 N R e= 10 .00 Figura 5.34 % 35.00 itL=3.00 7.00 itl=2.00 4.21% Ri=5 . SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.00 5.50 M 33.00 1.4.30 1.Capitolul 5.00 m 3. 00 m 7.50 =5 Ri .25 30 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .0 0 m 3.00 4.00 5.00 N 2.00 3. SECTIUNEA N-N M 1. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei 28 Căi de comunicaţii rutiere.50 7.

respectând mărimile standardizate ale lăţimii părţii carosabile a căilor de circulaţie internă.37 m CTd = 364.00 m şi distanţa de la colţul a la punctul B: l aB = 35.71 m CPb = CPa + 2% ⋅ l ab = 367. ale lăţimii trotuarelor. Mihai DICU 29 .71 m CPc = CPb − 2% ⋅ lbc = 369. Exemplu: 6.71 − 2% ⋅ 150 = 366.2.calculul cotelor punctelor pe platformă.00 + 2% ⋅ 35.determinarea cotelor la colţurile platformei. CALCULUL ELEMENTELOR DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Proiectarea suprafeţei platformei industriale presupune următoarele etape de studiu: .liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor.42 = 367. 6.71 − 2% ⋅ 100 = 364. de poziţionarea accesului din drum.1.71 + 2% ⋅ 100 = 369.profile transversale caracteristice.71 m Ştefan LAZĂR.71 m Se cunosc cota de racordare a căii de comunicaţie cu platforma industrială: CPB = CTB = 367.planul de amenajare arhitecturală. .42 m CTb = 371. c. . .Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale CAPITOLUL 6.48 m CTc = 367.calculul cotelor de construcţie la clădiri.42 m Cotele proiectate la colţuri vor fi: CPa = CPB + 2% ⋅ l aB = 367.71 m CPd = CPc − 2% ⋅ lcd = 366. d şi se calculează cotele terenului şi cotele proiectate ale platformei industriale la colţuri. b. . locurilor de parcare pentru autoturisme şi camioane precum şi ale razelor de racordare interioare (Anexa 6A). Determinarea cotelor la colţurile platformei Se notează colţurile platformei în sens orar cu literele a. . Mihai LOBAZĂ. Planul de amenajare arhitecturală Amenajarea platformei industriale în plan se face în funcţie de destinaţia platformei. Cotele terenului la colţuri sunt: CTa = 368.

00 − 35. Verificare: CPd = CPB − 2% ⋅ l Bd = 367.71 = = 368.Capitolul 6. Liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor Pe baza cotelor terenului la colţurile platformei se poate stabili valoarea cotei zero.71 m unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale.1.97 b c 0 37 UMPLUTURA (Rambleu) a 11.94 35. CTo .00 m CTo = a 4 4 Se determină poziţia punctelor de cotă egală cu cota zero de pe laturile dreptunghiului abcd. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA m ax dru Linia de cota zero a platformei industriale 100 SAPATURA (Debleu) .42 + 371. de amenajare a terasamentelor platformei industriale. CT + CTb + CTc + CTd 368.37 + 364.1): . Liftarea suprafeţei platformei industriale pentru compensarea terasamentelor 30 Căi de comunicaţii rutiere.3.42 B d Figura 6.42 ) = 364.97 m 150 121. pentru a obţine linia geometrică care separă suprafaţa aferentă volumului de rambleu faţă de suprafaţa aferentă volumului de debleu (Figura 6.00 − 2% ⋅ (150.pentru latura ad: l a 0 = 11.94 m .48 + 367.pentru latura bc: lb 0 = 121. 6.

35 = 367.20 ) = 367. Mihai LOBAZĂ.00 m) se găseşte sub cota zero ( CTo = 368.37 m CP4 = CP3 − 2% ⋅ l34 = 368.15 m 2 31 B + hb + 2%(5.59 + 2% ⋅ 39.54 = 367.20 = 368.00 m CP1 = CPB + 2% ⋅ l B1 = 368. Mihai DICU .94 m 2 CPC 2 = CP9 − 2% ⋅ = 367.20) = 367.00 m) de amenajare a terasamentelor platformei industriale.96 m CP2 = CP1 + 2% ⋅ l12 = 368.00 = 368.89 m CP3 = CP2 − 2% ⋅ l23 = 369. CPB = 368.37 − 2% ⋅ 46.89 − 2% ⋅ 76.59 + 2% ⋅ 19. Calculul cotelor punctelor pe platformă Se porneşte calculul pornind din punctul B şi se ţine seama de declivitatea drumului interior al platformei de 2%.37 + 2% ⋅ 21.22 − 2% ⋅ 19.70 = 368.80 m Se calculează cotele la baza feţelor clădirii: B CPC1 = CP11 − 2% ⋅ + hb + 2%(5.30 = 367.01 − 2% ⋅ 7.08 = 368.92 − 0.96 + 2% ⋅ 46.37 + 2% ⋅ 42.92 − 0. Acest lucru conduce la executarea la intrarea pe platforma industrială a unei rampe de acces cu pantă de 5.08 = 367.44 − 2% ⋅ 21.0 + 0.5.70 = 366.92 − 0.00 + 2% ⋅ 48.10 + 2%(5.30 = 369.35 = 367.20 ) = 2 = 367.44 m CP5 = CP4 − 2% ⋅ l 45 = 367.00 m.98 m CP11 = CP6 + 2% ⋅ l611 = 367.22 + 2% ⋅ 37.54 = 366.20 ) = 2 Ştefan LAZĂR.83 m CP9 = CP4 − 2% ⋅ l 49 = 367.44 − 2% ⋅ 42. 6.96 m 6.21% pe o distanţă de 50 m. Calculul cotei de construcţie la o clădire CP8 = CP7 − 2% ⋅ l78 = 368.22 m Verificare: CP1 = CP7 + 2% ⋅ l71 = 368.80 − 2% ⋅ 7.4.59 m CP6 = CP5 + 2% ⋅ l56 = 366.01 m CP10 = CP5 + 2% ⋅ l510 = 366.10 + 2%(5.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale Deoarece cota zero de execuţie a platformei industriale ( CP0 = CPB = 367.37 m CP7 = CP6 + 2% ⋅ l67 = 367.92 − 0. se impune modificarea cotei proiectului în punctul B de racordare între drum şi platformă la valoarea CPB = CP0 = CT0 = 368.0 + 0.

6.0 + 0. CPC 3 = CP8 − 2% ⋅ = 367.20 ) = 2 Cota de construcţie la clădire rezultă din relaţia: CPexecutie = max{CPC1 .20 ) = 366.97 m CP15 = CP17 − 2% ⋅ l17 d + 2% ⋅ l d 15 = 366. Se mai calculează următoarele cote: CP12 = CPB + 2% ⋅ l B12 = 368.10 + 2%(5.70 − 0.97 − 2% ⋅ 58.00 − 26.50 = 368.42 − 3.10 + 2%(5.47 m 6.04 = 368.20 ) = 2 CPC 4 = CP10 − 2% ⋅ = 366.35 + 2% ⋅ (100.85 = 369.50 + 0. CPC 4 } + 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . CPC 3 .76 m CP14 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb + 2% ⋅ (l Ba − B / 2 − lb ) + 2% ⋅ l a14 = = 368.70 − 0.50 = 367.12 m 2 B + hb + 2%(5.97 m 2 B + hb + 2%(5.10 − 2% ⋅ (56.50 − 0.00 − 2% ⋅ 3.20 ) = 367.83 − 2% ⋅ 7.0 + 0.85) + 2% ⋅ 58.35 m CP16 = CP15 + 2% ⋅ l15 c + 2% ⋅ lc16 = = 366.97 + 0.54 = 368.85 = 366. 32 Căi de comunicaţii rutiere.70 − 0.54 m CP13 = CP3 + 2% ⋅ l313 = 368.37 + 2% ⋅ 19. Profile transversale caracteristice În final se desenează două secţiuni transversale prin platforma industrială pe două direcţii diferite.20 m CP17 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb − 2% ⋅ (l B17 − B / 2 − lb ) = = 368. CPC 2 .10 + 2% ⋅ (35. 6B şi 6C.20 ) = 367.Capitolul 6.04 + 2% ⋅ 26.85 = 368.20 ) + 2% ⋅ 26.98 − 2% ⋅ 7.00 + 2% ⋅ 26.50 + 0.97 m Cu aceste elemente de calcul se desenează planşele aferente amenajării platformei industriale din Anexele 6A.00 − 2% ⋅ 3.70 − 0.54 − 3.50 − 0.

43 m T=32. 1:1000 36 5 36 0 35 5 33 .20 m 20 0 37 Te 17 16 17 16 B2 TiA" OA" O1 11 Te1 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43.95 m B=16.36 m C=46.0 37 PLANUL nr.37 m 12 11 BA" Te1 A 10 9 5 4 5 6 Ti 1 TeA'=TeA" 10 2 Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.86 m 1 0 35 TiA' PLANUL DE SITUATIE Sc. Mihai LOBAZĂ.08 m C=56.70 m B=22. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi TiA' OA' 3 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32.97 m BA' 3 1 6 Ti1 7 B1 4 B1 8 9 Anexa 1A.13 m B=30. Mihai DICU Ti2 15 O2 Ti2 5 35 Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.2 100 36 0 365 B 26 25 24 23 Te2 V2 24 Te2 21 22 Ti 22 25 26 B V 21 20 19 B2 18 18 B 23 150 19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.95 m B=11.04 m C=100.41 m C=129.61 m C=80.40 m B=8.09 m 7 8 V1 13 13 14 14 15 34 5 TeA' 2 BA ' Ştefan LAZĂR.

41 m C=129.61 m C=80.97 m 10 BA' TeA'=TeA" OA' 4 5 6 Ti 1 Ti1 B1 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32. parte carosabilă. clădiri. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 36 0 365 B Te2 25 23 26 B 34 5 Te A' 2 ' BA 34 0 37 PLANUL nr.36 m C=46.86 m 35 O2 5 1 35 0 TiA' PLANUL DE SITUATIE DEFINITIVAT Sc. parcaj de lungă durată Căi de comunicaţii rutiere. – Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.20 m V2 24 Te2 21 22 B2 B2 20 16 17 18 Ti2 15 Ti2 TiA" O1 Te1 Te1 11 OA" 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43.19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.04 m C=100. trotuare/acostamente.13 m B=30.09 m 7 8 V1 9 TiA' 3 B1 13 14 Anexa 1B.43 m T=32.40 m B=8. 1:1000 36 5 36 0 35 5 .2 100 Ti V B 150 0 37 Te Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73. picheţi.95 m B=16.70 m B=22.95 m B=11.08 m C=56.37 m BA" A Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.

53 15.17 -0.44 -0.34 4.68 5.24 16.70 15.14 m 0.46 0. 1:100 0.00 25.21 -0.03% l = 208.10 20.99 17.37 25.41 -0. – Profilul longitudinal Ştefan LAZĂR.24% l = 121.15 0.40 0.32 -0.52 -0.08 20.09 0.43 -0.45 -0.95 35 .40 -0.00 24.01 7.24 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.00 17.Anexa 2A.63 20. 1:1000.59 18.32 -0.61 15.10 13.11 i = 3. Mihai DICU i = 3.51 20.35 0.08 m 0.04 -0.41 -0. Mihai LOBAZĂ.00 0.55 0.46 14.00 28.82 16.58 -0.35 16.

71 0.22 -0.00 20.91 19.02 24.93 25. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 21.96 .61 -0. 1:1000.12 Anexa 2B.88 13.23 17.04 -0.00 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.07 20.36 i = 3.47 -0.48 m 0.54 -0. – Profilul longitudinal 17.48 0.47 5.68 0.00 26.21% l = 280.48 12.60 -0.58 0.87 6.28 0. 1:100 0.36 Căi de comunicaţii rutiere.39 0.

1:20 4 cm beton asfaltic. B 2.00 Det. B .Structura rutiera Sc. C8/10 10 cm balast teren de fundare Det. 1:50 ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm Anexa 3A. 1:20 bordura prefabricata din beton de ciment 20 x 25 10 fundatie din beton C6/7. A . A Det.Structura trotuar Sc.00 3.50 2. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det.5 35 15 37 .00 Det. Mihai DICU 2% 2% 2% 2% 2. 1:20 3 cm beton asfaltic. C Sistem canalizare subteran Det. BA 16 5 cm binder.Bordura 20 x 25 Sc.50 2. BA 8 10 cm beton de ciment. – Profil transversal tip de stradă cu detalii Ştefan LAZĂR. C .00 1. Mihai LOBAZĂ.50 1. BAD 25 6 cm anrobat bituminos.PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA Sc.

50 ax drum 4% 1:3 2:3 2. – Profil transversal tip de drum cu detalii 10 cm elemente prefabricate din BC 10 cm nisip teren mastic bituminos 1: 1 38 PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM Sc.Structura rutiera Sc. B . BAD 25 6 cm anrobat bituminos.50 90 30 50 3.5 % 4% 2. A . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 3B. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. A 3 Det. 1:20 25 4 cm beton asfaltic. B Det.50 . BA 16 5 cm binder.50 1. 1:50 3. 1:20 90 30 25 4% 1: 1 1 :3 2% Căi de comunicaţii rutiere.1.5 % 2% 1: 1 2 Det.Rigola Sc.

56 Anexa 3C.19 351.83 2% 346. 5 km 0+113. 1:100 Pichetul nr.24 351.21 Distante 10.24 351.24 351.14 351.19 351.24 351.00 = 351. Mihai LOBAZĂ.00 = 351.23 351.00 351.23 Ştefan LAZĂR.25 351.00 10.00 350.Profil transversal caracteristic Sc.83 ±0.00 Cote proiect 39 .70 Cote teren 351.14 351. – Profil transversal caracteristic de stradă 351. Mihai DICU 2% 2% 2% ax strada ±0.

Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Distante 10.77 10.27 358.14 357. 1:100 Pichetul nr.40 1: 1 ax drum . 15 km 0+346.5 % 2.00 357.55 358.46 357.89 358.Anexa 3D.46 358.15 358.5 % 353.57 4% 2.00 358.39 358.00 2: 3 1:3 0.40 358. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu 2% Profil transversal caracteristic Sc.84 358.00 Cote proiect Cote teren 40 Căi de comunicaţii rutiere.81 4% 2:3 0.14 358.

1:100 Pichetul nr. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu 360.52 364.5 % 4% 2% 41 .96 363.91 363.5 % ax drum 2. Mihai DICU 1: 1 2% 4% 2.60 363.96 363.60 363.05 Cote proiect 364.00 363.00 364.90 363.80 Distante 10. Mihai LOBAZĂ.Profil transversal caracteristic Sc.90 363.28 Cote teren 1: 1: 1 1:3 1:3 1 1: 1 Ştefan LAZĂR.91 364. 23 km 0+517.00 10.90 363.90 363.74 Anexa 3E.

82 350. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Sectiunea IV Sectiunea VI Pichet nr.12 350.72 350.56 350.56 9.82 350.66 Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III Sectiunea V Căi de comunicaţii rutiere.19 350.96 349.10 m 9.12 350.52 350.21 349.59 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 2% 349.42 350. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă .46 VEDERE IN PLAN 349.82 349.16 351.42 350.26 349.86 350.49 350.90 m 9.92 349.66 2% 349.03% 9.52 349.09 351.02 351.56 350.90 m 42 SISTEMATIZAREA VERTICALA A UNUI TRONSON DE STRADA Sc.Pichet nr.90 m 9.62 349.86 351.12 351.22 350. 1:200 SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3. 5 km 0+113.79 351.52 2% 349. 3 km 0+060.02 351.89 350.90 m Anexa 4.12 351.90 m 53.96 350.92 350.72 350.16 349.52 350.26 350.82 349.22 350.62 349.

Anexa 5.50 N R e= 10 .00 7.34 % 35.00 5.00 itl=2.00 5. i= R m 3.50 7.00 N 2.0 0 m 7.00 1.301.00 3.25 30 2.21% Ri=5 .00 4. Mihai LOBAZĂ.50 M 33.00 4.50 00 5. Mihai DICU 43 . 1:200 SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1. SECTIUNEA N-N M 1.00 itL=3.00 Ştefan LAZĂR. – Detaliu de parcare de lungă durată DETALIU DE PARCARE DE LUNGA DURATA Sc.00 m 3.

00 Ri= 15 .00 2.00 16 13 3 2.00 20.00 25.50 3.00 15.92 2.00 5. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 6A.00 A 26.04 4.00 4.0 0 m 2.00 Atelier reparatii 1 7 8 4 Ri= 15 .00 4.00 5.00 76.0 0 m 38.50 15.00 Birouri Cantina 6 Depozit materiale de constructii (III) C4 10 17 5 Depozit materiale de constructii (II) 15 48.00 32.00 2.00 B Căi de comunicaţii rutiere.85 Punct de control 35.0 0 m Magazie piese de schimb (II) Magazie piese de schimb (I) Depozit materiale de constructii (I) Ri= 15 .00 25.00 29.50 4.00 4.08 7.00 2.00 2.08 20.00 2. 1:500 2% B 58.00 26.00 4.00 7.00 2.30 14 4.92 2.00 3.00 12 11 C1 C2 9 A 21.00 2.00 4.0 0 m C3 Ri= 15 .00 5.00 7.2% m ax dru 44 DETALIU DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Sc.00 2.00 2.00 7.00 2.00 3. – Detaliu de amenajare a platformei industriale .42 2.50 5.00 18.00 2 7.

73 367.57 368.15 366.57 368.20 369.Anexa 6B.00 367.03 Cote teren 363.94 366.08 369.43 365.47 368.94 367.83 367. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială 7.87 367.05 33. 1:500.00 34.43 46.00 Sectiune transversala A-A Sc.75 368.67 368.20 369.54 368.73 367.08 366. 1:100 .94 367.47 368.35 Ştefan LAZĂR.41 368.01 366.04 367.00 367.67 368.27 366.75 368. Mihai LOBAZĂ.00 367. Mihai DICU 45 Cote proiect Distante 29.83 367.04 367.80 367.28 369.

69 368.69 368.01 365.17 Cote teren 363.97 46 Căi de comunicaţii rutiere.91 367. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială Distante 27.83 367.86 367.80 367.53 366.49 23.76 368.73 368.86 367. 1:100 .76 367.00 Sectiune transversala B-B Sc.00 367.90 367.76 367.00 367.01 366. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Cote proiect Anexa 6C.92 368.12 366.97 368.00 367.91 367.93 368.28 29.79 368.06 20.368.97 366.83 368.98 366. 1:500.

Ştefan LAZĂR. STAS 4032/1-2002: “Lucrări de drumuri. Paucă C.Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. şi Răcănel C. Mihai LOBAZĂ. STAS 2900-89: “Lucrări de drumuri. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Terminologie” 12. STAS 10144/2-91: “Străzi. STAS 863-85: “Lucrări de drumuri. 5.: “Drumuri – calcul şi proiectare”. Lăţimea drumurilor” 10. 7. Racordări cu clotoida”..D. Editura Tehnică. 4.. Editura A. Proiectarea stăzilor”. STAS 10144/1-90: “Străzi. 1992 Răcănel I: “Drumuri moderne. 3. 9. 1980 Mătăsaru Tr.P. Trotuare. Craus I. Editura Tehnică Bucureşti.. 8. 2.. ş. ICB.a. 1974 Răcănel I. Principii de proiectare”. Dicu M. ISBN 978-973-7797-80-9 Dorobanţu S. 1987 x x x: “În memoria drumarilor”.: “Trasee şi terasamente”.: “Căi de comunicaţii rutiere. ICB.: “Introduction to transport engineering”. Prescripţii de poriectare” 14. Editura CONSPRESS Bucureşti. 2002 x x x: “Monitorul Oficial al României” Prescripţii de proiectare” 11. alei de pietoni şi piste de ciclişti. 1979 Dorobanţu S. Profiluri transversale.: “Căi de comunicaţii. Prescripţii de proiectare” 13. Editura Tehnică. Diaconu E. 2006.. 1966 Pinescu A. 6. Mihai DICU 47 .: “Drumuri”. Dorobanţu S.P. Elemente geometrice ale traseelor..

........... Capitolul 3........ 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ..... – Profil transversal tip de stradă (Sc...................... 1:100) .... Anexa 3C...... Anexa 3E........... Capitolul 5.. 1:1000) definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.... 1:20) .......... Calculul elementelor traseului în planul de situaţie ...... Elementele profilului longitudinal ...... 1:500) ……. Anexa 4.............. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială (Sc.........Cuprins CUPRINS Capitolul 1.. Amenajarea unui parcaj de lungă durată ………………………....... clădiri..................... – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială (Sc.... 1:200) .... Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere ........ – Profilul longitudinal (Sc. 1:50) cu detalii (Sc.. Anexa 2A................................. 1:100) ........ Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA ... 1:20) ....... – Profil transversal caracteristic de drum în debleu (Sc.... Bibliografie …………………………………………………………………....... – Profilul longitudinal (Sc....... 1:1000) cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi ……………………………………………………………....................................... Anexa 3D........... Anexa 6B............. Anexa 3B...... picheţi.. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă (Sc. 1:50) cu detalii (Sc.............. Capitolul 2................. 1:100) ............ – Profil transversal tip de drum (Sc..... trotuare/acostamente....... 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………........ – Detaliu de amenajare a platformei industriale (Sc. parcaj de lungă durată ………………………………………………..... – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu (Sc............ Anexa 5........... 1:200) ................ – Profil transversal caracteristic de stradă (Sc...................... Anexa 2B....... Anexa 3A.... Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă .. 1 8 18 21 25 29 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Căi de comunicaţii rutiere.............. Capitolul 6. 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) …………………………………………………………………….... 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) .......... – Planul de situaţie (Sc............ Capitolul 4.... Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale …… Anexa 1A.................. Anexa 1B... Anexa 6A.................................... – Detaliu de parcare de lungă durată (Sc........ parte carosabilă.............. Anexa 6C.. – Planul de situaţie (Sc.........

ISBN 978-973-100-053-4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful