ŞTEFAN LAZĂR MIHAI DICU

MIHAI LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CONSPRESS 2008

BUCUREŞTI

Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR Prof.univ.dr.ing. Mihai DICU

Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CFDP - UTCB 2008

Ştefan LAZĂR:

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Mihai LOBAZĂ:

Mihai DICU:

ISBN 978-973-100-053-4

PREFAŢĂ

Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta. Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială. Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale. În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă, amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul pentru cota de construcţie a unei clădiri. Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să acceseze manuale de specialitate. Autorii

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.

Al3

B

V2 Ax drum public existent Ti2
Al2

Te2

Platforma industriala proiectata

TiA" TeA'=TeA" A TiA' Ti1 V1
Al 1

Te1

Ax legatura rutiera proiectata

Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor intermediare ( Al1 , Al 2 , Al3 ). Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.

Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU

1

Determinarea elementelor curbei C1 Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.1. α c . Calculul razei minime de racordare a aliniametelor 40 2 = 58. şi Răcănel C.unghiul la centru.Capitolul 1. T .4V . R . în grade centesimale. Dicu M şi Răcănel C.3.06 ⋅ (25 + 10 ) unde: g . Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare 1. g = 9.mărimea tangentei.2): U . 2006.1.raza arcului de cerc.2. în m. ISBN 978-973-7797-80-9 2 Căi de comunicaţii rutiere. 1. Căi de comunicaţii rutiere.1.lungimea arcului de cerc. B .acceleraţia gravitaţională.2. C . în m. Principii de proiectare.81 ≅ 10 m/s2 Rmin = = Vp 2 1.mărimea bisectoarei.unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc.1. R ≥ Rmin . 2006 [1]) Bibliografie [1] Diaconu E. C ≥ 1..1. în grade centesimale.. Date de proiectare Viteza de proiectare: V p = 40 km/h Coeficientul de confort: k = 25 Panta de supraînălţare în curbă: p s = 6 % 1. Figura 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . Dicu M. Editura CONSPRESS Bucureşti. în m. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E. în m.61 m ≅ 60 m 13 ⋅ p s ⋅ (k + g ) 13 ⋅ 0.

1337 T1 = R1tg c1 = 60 ⋅ tg = 67.97 m C1 = 1 gc1 = 200 200 Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V1 = 13 ⋅ R1 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 60 ⋅ 0.3). 1:1000 Aliniamentul 2 Aliniamentul 1 Figura 1.66 m Ştefan LAZĂR.97 m ≥ 1. Mihai LOBAZĂ.4 ⋅ 40. α 107. b 66.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie Se determină grafo-analitic unghiurile U 1 şi α c1 (Figura 1.8663 g = 92 g 86 c 63cc U 1 = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α c1 = 200 − U 1 = 200 − 92.8663 g = 107.1337 = 100.1337 g = 107 g13c 37 cc Obs.47 km/h C1 = 100.3.: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc.47 = 56. Mihai DICU 3 .4V1 = 1.06 ⋅ (25 + 10 ) = 40.13 m 2 2 ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎜ 1 ⎟ ⎜ ⎟ 1 − 1⎟ = 60 ⋅ ⎜ − 1⎟ = 30.64 = 2 ⋅ arcsin = 92.04 m B1 = R1 ⎜ ⎜ cos α c1 ⎟ ⎜ cos 107. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C1 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se alege o rază R1 = 60 m (care se înscrie între clădirile învecinate).1337 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 60 ⋅ 107.

4V2 = 1.4. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .86 m ≥ 1. α 75.70 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B2 = R2 ⎜ − 1⎟ = 22.66 α c 2 = 2 ⋅ arcsin = 2 ⋅ arcsin = 75. b 55.4.1578 T2 = R2tg c 2 = 110⋅ tg = 73. 1.Capitolul 1.06 ⋅ (25 + 10) = 54.4).1578 ⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 110 ⋅ 75.86 m C 2 = 2 gc 2 = 200 200 Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V2 = 13 ⋅ R2 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 110 ⋅ 0.1578 g = 75 g15 c 78 cc 2a 2 ⋅ 50 g g U 2 = 200 − α c 2 = 200 − 75. Determinarea elementelor curbei C2 Se determină grafo-analitic unghiurile U 2 şi α c 2 (Figura 1.41 m − 1⎟ = 110 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α c 2 ⎜ cos 75.80 = 76.1578 g = 124.4 ⋅ 54.72 m 4 Căi de comunicaţii rutiere.1.8422 g = 124 g 84 c 22 cc Aliniamentul 3 Aliniamentul 2 Figura 1.1578 = 129. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C2 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan se alege o rază R2 = 110 m.80 km/h C 2 = 129.

care obligă conducătorii auto de pe strada proiectată să reducă viteza. Mihai LOBAZĂ.09 m C A ' = A ' gcA' = 200 200 Ştefan LAZĂR.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.5.95 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B A' = R A' ⎜ − 1⎟ = 16.3652 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 25 ⋅ 117.5.6348 g = 117.3652 = 46.36 m − 1⎟ = 25 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α cA' ⎟ ⎜ cos 117.1. pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă. α 117. b 60.5). Mihai DICU 5 .6348 g = 82 g 63c 48cc U A ' = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α cA' = 200 − U A ' = 200 − 82. Determinarea unghiului la vârf pentru curba CA’ Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua legătură rutieră se alege o rază redusă Rr = 25 m ( Rr = R A' ).3652 g = 117 g 36 c 52 cc Aliniamentul 1 Ax drum existent Figura 1.44 = 2 ⋅ arcsin = 82.3652 TA' = RA'tg cA' = 25 ⋅ tg = 32. Determinarea elementelor curbei CA’ Se determină grafo-analitic unghiurile U A ' şi α cA' (Figura 1.

43 ⋅ ⎜ B A" = R A" ⎜ − 1⎟ = 11.43 m 82. respectă viteza de proiectare impusă prin temă de V p = 40 km/h. CA’ şi CA”.în curba CA” a intersecţiei la 30 km/h.1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .7.08 m ⎜ cos α cA" ⎟ ⎜ cos 82.4 ⋅ 34. T 32.Capitolul 1. U A" = α cA' = 117.6348 α cA" tg tg 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ ⎛ ⎜ 1 ⎟ ⎟ ⎜ 1 − 1⎟ = 43. .06 ⋅ (25 + 10 ) = 34. au o tangentă comună ( TA' = TA" = 32. Determinarea elementelor curbei CA” Se determină unghiurile U A" şi α cA" din construcţia grafică ajutătoare prezentată în Figura 1.5.43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A" = 13 ⋅ R A" ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 43.6348 g = 82 g 63c 48 cc Mărimea razei R A" rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei.6.în curba C1 din localitate la 40 km/h.06 ⋅ (25 + 10) = 26.95 m).1. .09 m ≥ 1.58 m 1.37 m ≥ 1.13 = 36.43 ⋅ 82. .4V A" = 1.43 ⋅ 0.20 m 1. Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză: .3652 g = 117 g 36 c 52 cc α cA" = U A ' = 82.în curba C2 din afara localităţii la 50 km/h. Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A ' = 13 ⋅ R A ' ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 25 ⋅ 0.43 = 48.37 m 200 200 Pentru o rază de 43.în curba CA’ a intersecţiei la 20 km/h.4V A' = 1. 6 Căi de comunicaţii rutiere.13 km/h C A ' = 46.43 km/h C A" = 56.6348 C A" = A" gcA" = = 56.95 RA" = A" = = 43. Concluzii Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B.6348 ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 43.4 ⋅ 26.

4V2 = 1.72 m Al3 = Te 2 B = V2 B − T2 = 190.09 + 111.4 ⋅ 40.18 + 129.4 ⋅ 40.66 m Al2 = Te1Ti 2 = V1V2 − T1 − T2 = 245. Calculul lungimii traseului LT = C A' + Al1 + C1 + Al2 + C 2 + Al3 LT = 46.47 = 56. Al3 ) trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu 1.18 m ≥ 1.66 m Al1 = TeA'Ti1 = AV1 − TA' − T1 = 211.4V2 = 1.65 − 32.80 = 76.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.80 = 76. Al1 ≥ 1.57 m ≥ 1.03 m Al3 = 117.97 + 104. Mihai LOBAZĂ.47 = 56.70 = 104.03 = 609.03 m ≥ 1.4V1 = 1.95 − 67. Al2 .01 − 67.4V1 = 1.4 ⋅ 54.18 m Al2 = 104.57 m Al1 = 111.70 m Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A).86 + 117.4V .13 − 73. Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele ( Al1 .3.73 − 73.72 m 1. Ştefan LAZĂR.70 = 117.57 + 100. Mihai DICU 7 .4 ⋅ 54.13 = 111.2.

Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Conform definiţiei. .1. CAPITOLUL 2.în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului. pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m.1).acolo unde este cazul. Pentru raportarea liniei terenului în profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru. precum şi. .în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie.5 % 4% 1:3 2% 1 1: CT COTA TEREN CT COTA TEREN A PICHET i PROFIL TRANSVERSAL PROFIL LONGITUDINAL DISTANTE Figura 2. PICHET i A ax drum COTE A-A COTA PROIECT 4% 2 :3 2 3 1 1: COTA PROIECT LINIA ROSIE (PROIECT) CP LINIA NEAGRA (TEREN) 2. 2. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie. picheţii se fixează după cum urmează: . prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială.Capitolul 2.1.2). desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de situaţie (Figura 2. care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical. Astfel. .la intersecţia traseului cu curbele de nivel. adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie. Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . 8 Căi de comunicaţii rutiere.5 % CP 2.

Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora. Investigarea datelor referitoare la teren După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului.3. 2. Mihai DICU 9 .2. se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul.2. Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2. Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii.Elementele profilului longitudinal TiA" OA" O1 12 11 BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 3 10 Te1 0 35 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 OA' V1 5 Figura 2. Întocmirea foii de pichetaj Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi. Astfel. adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul. i Ştefan LAZĂR. Pichetarea traseului 2. Se fac următoarele verificări: 1. ∑ d Al = Ali .2). Mihai LOBAZĂ. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului.

se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3).1 0 9 5 6 Ti1 7 8 B1 OA' RIGLA Figura 2. . 2. Exemplu: a) Pentru aliniament TiA" OA" O1 curba de nivel BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 0 14. adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu lungimea curbei j calculate. Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi. ∑d Cj = C j . .3. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al aliniamentului (de exemplu în TeA’). rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi (4) (d3.4).se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1). .0 0 0 35 4 28.pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3).Capitolul 2. .3 7 3 25. Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament Se va proceda astfel: .se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa totală între TeA'Ti1 = Al1 10 Căi de comunicaţii rutiere.

Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă Se va proceda astfel: .00 e = 0.045 1 8.se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara 1:1000).595 C A ' / 2 = 23.în cazul în care apare o eroare de măsurare.46 TeA'=TeA" 34 5 5 0. Mihai DICU 11 .se măsoară şi arcul 1B A' (de exemplu 3 × 5. .Elementele profilului longitudinal b) Pentru curbă TiA" OA" curba de nivel BA" A 5 3.595 / 2 = 0.se verifică în final lungimea arcului de cerc TiA ' B A' ca fiind jumătate din valoarea calculată a curbei ( TiA ' B A' =C A ' / 2 ). . Exemplu: Tabelul 2.00 m = 8.00 m + 3.00 m + 0. .70 15.64 m).00 7.595 m => e / 2 = 0.64 m =15.64 − 23. 4.00 m).se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc TiA'1 (de exemplu 5.59 2 5 3 BA' O1 5 0 35 2.64 Σ = 23.34 BA' 15.4.64 m e = 23.00 0.045 = 0. aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare. Pichet Distanţa măsurată Distanţa Eroare (m) Distanţa înregistrată pe planul de calculată (m) în tabelul de pichetaj situaţie (m) (m) TiA' 0.70 5 1 4 5 6 TiA' 5 OA' COMPAS DISTANTIER 5.00 Ti1 7 Figura 2.2975 m Ştefan LAZĂR.1. Mihai LOBAZĂ. .

13.35 + 346.88 356.02 + 468.74 20.86 m Al3=117. 5.14 20.00 + 284.99 + 240.66 13. 35. 12 Pichet TiA' 1 BA' 2 TeA' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16 17 18 B2 19 20 21 Te2 22 23 24 25 26 B Distanţa Poziţia între picheţi kilometrică (m) (km + m) 0.00 364.18 m U=75. 19.46 25.09 m Al1=111.54 359.36 m C=46.46 360.48 + 434. 8.07 + 497.68 + 258. 31. 33.04 4.00 360.24 + 362.00 354.74 20.18 21.Capitolul 2.59 + 27. 11.00 350.00 Tabelul 2. 18.00 365. 29.00 357.10 + 113.1578g R= 110 m T=73.95 + 378.63 + 171.00 355.67 26.61 + 208. Traseu U=82.23 + 395.67 25. 25.41 m C=129.12 0 + 609. 7.00 + 517.81 15.47 + 492.6348g R= 25 m T=32. 15.04 m C=100.00 363.63 5. 26. 4. 34.76 17. 10.56 20. Exemplu: 2. 27.08 + 309.34 + 23.38 357.91 + 590.68 361.00 354. Crt.46 355. 14.95 17. 36. 30.82 + 223.52 365.53 16. 3.46 28.56 24.00 349.53 355. 16.22 20.00 358. 23. 9.00 + 133. 21.63 18.37 + 60. 24.93 + 538.00 + 85. 1.51 + 264.58 19.10 353.2.41 352.95 m B=16.00 + 329.10 + 157.00 359. 6.46 + 46.14 15.96 16.48 366.87 13.00 7.22 17.03 m Căi de comunicaţii rutiere.24 + 191. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00 362.78 349.20 24. 17. 12.74 6.99 17.00 348.67 5.14 25.00 367.70 Cote teren (m) 347.87 + 427.00 351.8663g R= 60 m T=67. Foaia de pichetaj Nr.70 15.53 358.22 12.88 + 413. 20. 2.70 + 7.44 351.13 m B=30.00 + 563.76 348.57 m U=92.57 16.68 350.96 + 447.29 20.70 m B=22. 32.09 14.4.00 0 + 0. 22.85 364.97 m Al2=104.00 356.00 363. 28.

CPB se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i1 = 3. CP14 se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i2 = 3. Calculul lungimii paşilor de proiectare l1 = Poz.Elementele profilului longitudinal 2.76 m. i i CP14 − CPB ∆h2 357.5.48 unde: CPB = CTB = 367.1.99 ⋅ 100 = B ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. i3 = Ştefan LAZĂR.24 % 121.14 − Poz.03 %.14 unde: CPB se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de i1 = 1 i 1 referinţă ( CPR = 345.00 − 357.5. După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule. Mihai LOBAZĂ.70 − 329.B − Poz.24 %.08 l2 l2 unde: CP14 se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de referinţă.22 = 280.00 m. i2 = 1 1 ∆h3 CP − CP14 367.14 − 0.km.5. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj. Calculul declivităţilor CPB − CPT A' ∆h1 354. Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice. Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului.48 m 2.99 − 354.km. Exemplu: 2.08 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.B1 = 329. CPT A' = CTT A' = 347.2.14 = 121.km.km.08 − 347. Mihai DICU 13 .21% l3 l3 280.km.08 m l3 = Poz.B1 − Poz.03 % l1 l1 208.Ti A' = 208.76 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.00 m).14 m l 2 = Poz. economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B).km. urmează trasarea liniei roşii (proiectului).00 = 208.22 − 208.14 = 609.

76 + 3.44 -0.03% ⋅ (7.00) = 348.03% ⋅ (23.40 -0.99 m i i CPBA' = CPT A' + i1 % ⋅ l BA' −T A' = 347.00 28. Calculul cotelor liniei proiectului (roşii) .14 m 0.52 -0.21 0.76 m i i CP1 = CPT A' + i1 % ⋅ l1−T A' = 347.59 18.34 4.00) = 348.03% ⋅ (27.10 20.43 -0.32 -0.37 25.09 0.04 − 0.04 -0.60 m ………………………………………………………………………….63 20.70 15.76 + 3.00) = 354.46 m i i CP2 = CPT A' + i1 % ⋅ l2−T A ' = 347.5.5.14 − 0. 2.primul pas de proiectare: CPT A' = CTT A' = 347.Capitolul 2. “Cote proiect” şi ulterior “Diferenţe în ax”.00) = 347. Primul pas de proiectare .10 13.03% l = 208.63 − 0.01 -0.76 + 3.70 − 0.41 -0.03% ⋅ (208.40 0.24 16.61 15 Figura 2.08 m i i 1 i 1 i Cu aceste elemente calculate se completează în cartuşul planşei profilului longitudinal rubricile “Declivităţi”.46 14.3.Rampă 14 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00 24..00 -0. Exemplu: i = 3. CPB = CPT A' + i1 % ⋅ l B −T A' = 347.76 + 3.45 7.

70 − 329.al doilea pas de proiectare: CPB = 354.76 − 347.21% ⋅ (609. Calculul racordărilor verticale Racordare verticală concavă în punctul de schimbare a declivităţii B1 m = i2 − i1 = 3.14) = 355..55 m CPT 2 = CP14 + i3 % ⋅ lT 2−14 = 357.08 + 3.24% ⋅ (329.14) = 357.5. Mihai LOBAZĂ.46 − 348.22) = 359.81 − 329.99 + 3.al treilea pas de proiectare: CP14 = 357..14 m ………………………………………………………………………….59 m 1 1 CP10 = CPB + i2 % ⋅ l10− B = 354.00 m i i 2.99 − 348.76 = 0.08 + 3.21 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.4.07 m ………………………………………………………………………….21 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.24% ⋅ (240.00 m 2.99 m CP15 = CP14 + i3 % ⋅ l15−14 = 357.39 − 366.00 − 367.53 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).99 + 3.57 − 329.21% ⋅ (362.00 m i i i ∆H 1 = CP1 − CT1 = 347. CPB = CP14 + i3 % ⋅ l B −14 = 357.00 m CPB = CTB = 367. CP14 = CPB + i2 % ⋅ l14− B = 354.Elementele profilului longitudinal . din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.78 = −0.32 m …………………………………………………… ∆H 26 = CP26 − CT26 = 366.5.96 − 208. R ≥ Rmin = 500 m. Ştefan LAZĂR.21 ⋅ 500 T= = = 0.95 − 208.99 m 1 1 1 1 .00 = 0.14) = 354. Totuşi. se adoptă R = 500 m m ⋅ R 0.22) = 367.5.99 + 3.24% ⋅ (223.00 = −0.39 m ∆H B = CPB − CTB = 367.03 = 0. Calculul diferenţelor în axul căii ∆H T A ' = CPT A' − CTT A' = 347.08 m 1 CP9 = CPB + i2 % ⋅ l9− B = 354. Mihai DICU 15 .01 m ∆H BA' = CPBA' − CTBA' = 348.22 − 208.24 − 3.21% ⋅ (346.00 = 0.22) = 358.08 + 3.

Totuşi. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. 16 Căi de comunicaţii rutiere.2 03% i = 3.01 m T=20.06 m B=0.03 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0. Figura 2.06 m 200 200 T2 20. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA B=0.21 ⋅ 19100 T= = = 20.01 m .21 − 3. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.62 m ≅ 19100 m m 0.03 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.6. Racordare verticală concavă în pichetul B1 Racordare verticală convexă în punctul de schimbare a declivităţii 14 m = i3 − i2 = 3.01 m 2 R 2 ⋅ 19100 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0. Deoarece tangenta T = 0.53 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m.01 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.24 = 0.06 m i= 4% 3. m=0. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 19047.06 m T=20.Capitolul 2.21 % R=19100 m T=20.21 m ⋅ R 0.06 2 B= = = 0.

012 B= = = 0.01 m 21% i = 3. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.03 m ⋅ R 0.01 m 200 200 T2 20.Elementele profilului longitudinal R ≥ Rmin = 1000 m.002 m 2 R 2 ⋅ 133400 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0. Deoarece tangenta T = 0. m=0.2 = i Figura 2. 4% 3.03 % R=133400 m T=20. Mihai LOBAZĂ.7. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.15 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.01 m B=0. Ştefan LAZĂR.01 m T=20. Racordare verticală convexă în pichetul 14 În final se redactează planşa profilului longitudinal conform exemplului din Anexele 2A şi 2B.03 ⋅ 1000 T= = = 0.03 ⋅ 133400 T= = = 20. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 133333. Mihai DICU 17 B=0.15 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m.002 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. se adoptă R = 1000 m m ⋅ R 0.33 m ≅ 133400 m m 0.002 m T=20.002 m .

00 2. CAPITOLUL 3.50 4% 2. stabilite prin temele de proiectare.5 % 2.00 1.50 3. Această condiţionare rezultă din necesitatea evacuării apelor pluviale de la faţada clădirii către gurile de canalizare.50 3. Pentru studenţii CCIA este indicat să cunoască modul de stabilire a cotelor de construcţie ale clădirilor funcţie de reţeaua de străzi.1.5 % 4% 1: 1 1:3 2% 2:3 2 3 Figura 3.50 2.Capitolul 3. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM ax drum 1.00 Figura 3. 18 Căi de comunicaţii rutiere.50 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 1: 1 90 30 50 .00 3. PROFILE TRANSVERSALE LA CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE Profilele transversale caracteristice picheţilor de pe traseu se întocmesc utilizând profilele transversale tip.2.50 2. care se găsesc la rigola părţii carosabile. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm 2% 2% 2% 2% Sistem canalizare subteran 2.50 1.

hb cca. unde se cunoaşte valoarea cotei proiect din profilul longitudinal. B = 7.50 2. Mihai LOBAZĂ. pa = 2 %.lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip.00 m. Mihai DICU 19 . folosind elementele geometrice din profilul transversal tip.00 CPTP 2. CPR .înălţimea bordurii.panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament.00 1. CPB . (m) CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) unde: B . Ştefan LAZĂR.3.3).50 1. 10 cm.cota proiect pe bordură. Schema pentru calculul cotei de construcţie la o clădire Calculul se porneşte din axul străzii.Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere Calculul cotei de construcţie este absolut necesar în cadrul sistematizării verticale zonale.cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal. ax strada CPAx 2% CPR CPB 2% CPRT ±0.cota proiect la rigola părţii carosabile.00 Figura 3. pa .00 2. S-au făcut următoarele notaţii: CPAx . astfel încât construcţia clădirii să nu depindă de amenajarea ulterioară a căilor de acces (Figura 3. CPB = CPR + hb (m) unde: hb .

83 m Obs.în Anexa 3E: pichetul nr.56) CPAx = 351. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de stradă (Pichetul nr. ptr . S-au desenat şi trei profile transversale caracteristice pentru care s-au calculat cotele proiectului: . 15. . CPRT . CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr (m) unde: ltr .23 m ± 0.19 + 2% ⋅ 2.1.panta transversală a trotuarului.00 = CPTP + 0. respectiv cu detalii de structură rutieră şi de rigolă cu pereul din elemente prefabricate din beton de ciment. 5. km 0+113.00 = 351. În Anexele 3A şi 3B sunt prezentate un profil transversal tip de stradă.60 (m) unde: 60 cm reprezintă înălţimea soclului de 3 trepte de acces în clădire.74 – profil de drum în debleu (săpătură).19 m CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr = 351.00) se calculează cu relaţia: ± 0.23 + 0. km 0+517. CPRT = CPB − hbtr (m) unde: hbtr . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .21 m CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) = 351. poz.05 = 351. 23.cota proiect la rigola trotuarului.60 = 351.Capitolul 3.00 m. . Exemplu: 3. Cota de construcţie a clădirii (± 0.24 − 0. km 0+113.50 = 351.înălţimea bordurii trotuarului la limita cu spaţiul verde. CPTP . urmărindu-se aflarea cotelor în punctele caracteristice ale conturului proiectat (marginea părţii carosabile.14 m CPB = CPR + hb = 351.60 = 351.în Anexa 3D: pichetul nr.57 – profil de drum în rambleu (umplutură). respectiv de drum.56 – profil de stradă. 5 cm. hbtr cca.24 m CPRT = CPB − hbtr = 351.min = 2. 5.00 = CPTP + 0. ptr = 2 %.: Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de drum se desfăşoară în mod asemănător. km 0+346. ltr .14 + 0.lăţimea trotuarului variabilă. marginea acostamentelor şi dacă este cazul la talvegul rigolei şi la marginea banchetei rigolei) (Anexele 3D şi 3E).21 − 2% ⋅ 3.cota proiectului la trotuarul de protecţie al clădirii. structură de trotuar şi de bordură.în Anexa 3C: pichetul nr.10 = 351. 20 Căi de comunicaţii rutiere. cu detalii de structură rutieră.

km 0+060.declivitatea liniei roşii. în m. Pentru început ţinându-se cont de declivitatea liniei roşii pe tronsonul de stradă studiat şi de valoarea echidistanţei convenabil aleasă în funcţie de necesităţile de detaliere se calculează distanţa între secţiunile cu puncte echidistante.1) d unde: i .2) 21 . 4.56. %.46 – km 0+113. d .echidistanţa dintre puncte. α e d CP I Sectiunea I .1 se observă că declivitatea se poate stabili cu relaţia următoare: e i % = tgα = (4.1.1. CALCULUL SISTEMATIZĂRII VERTICALE A UNUI TRONSON DE STRADĂ Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă reprezintă modul în care se amenajează suprafaţa părţii carosabile şi a trotuarelor astfel încât apa de suprafaţă (din ploi şi topirea zăpezii) să se scurgă în mod controlat spre anumite locuri prevăzute cu dispozitive de colectare şi evacuare a apei.distanţa dintre două puncte echidistante. Stabilirea distanţei dintre secţiunile cu puncte echidistante Se va face sistematizarea verticală a tronsonului de stradă cuprins între picheţii 3 şi 5. Schema pentru calculul distanţei d Din relaţia (4.1) se obţine apoi valoarea distanţei d : e e d= = ⋅ 100 (m) i% i Ştefan LAZĂR. Mihai DICU e (4. Reprezentarea sistematizării verticale se face pe planul de situaţie prin linii proiectate de cotă egală echidistante numite izolinii.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CAPITOLUL 4. în m. Mihai LOBAZĂ. Astfel. CP III i% CP II i% e . α d Sectiunea II Sectiunea III Figura 4. e . pornind de la schema din Figura 4.

59 m B 7.lăţimea trotuarului.03 4. Secţiune transversală de stradă Se cunosc: B .panta transversală în aliniament a străzii.00 m. hb . CPTi ptr% CPBi CPRi pa% hb pa% CPBi CPRi ptr% CPTi CPAxi ltr B/2 B/2 ltr Figura 4. ptr .înălţimea bordurii. Apoi se calculează cotele caracteristice şi pentru restul de secţiuni prin adăugarea de fiecare dată a valorii echidistanţei. CPBi . ltr .cotă proiectată la limita trotuarului în secţiunea i.00 m. CPTi .00 CPRI = CPAxI − pa % ⋅ = 349. ltr = 2. CP3 = CPAxI = 349. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .90 m i 3. B = 7. pa .Capitolul 4. în funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor şi de pantele transversale ale acestora.59 − 2% ⋅ = 349.52 m 2 2 22 Căi de comunicaţii rutiere.03 % e 0.cotă proiectată la faţa de sus a bordurii în secţiunea i. Calculul cotelor punctelor caracteristice ale secţiunilor echidistante Se calculează mai întâi pentru prima secţiune a tronsonului de stradă cotele de nivel la rigole.2): CPAxi . ptr = 2 %. p a = 2 %. la faţa de sus a bordurii şi la limita trotuarului.2.2.cotă proiectată la rigolă în secţiunea i.lăţimea părţii carosabile. Secţiunea I Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul longitudinal. hb = 10 cm.30 m Declivitatea tronsonului este i = i1 = 3. În continuare se fac următoarele notaţii (Figura 4.cotă proiectată în axul străzii în secţiunea i (i număr roman).30 Rezultă distanţa d = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 9. CPRi . Exemplu: Se alege echidistanţa e = 0.panta transversală a trotuarului.

66 + 2 ⋅ 0.96 m Secţiunea III CPAxIII = CPAxI + 2e = 349.30 = 350.30 = 349.3.30 = 349.52 + 2 ⋅ 0.31 m i% 3.52 x RI = AxI = = 2.52 + 0. de la bordură.59 m). Secţiunea I CP − CPRI 349.59 m).30 = 349. Ştefan LAZĂR.31 m i% 3.abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.59 + 0.59 − 349.19 m CPRIII = CPRI + 2e = 349.abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.66 + 0. x BI .66 xTI = AxI = = −2.12 m CPBIII = CPBI + 2e = 349.30 = 349.52 + 0. Mihai DICU 23 .92 m CPTII = CPTI + e = 349.62 m CPTI = CPBI + ptr % ⋅ ltr = 349.22 m CPTIII = CPTI + 2e = 349.03% CP − CPBI 349.66 m Secţiunea II CPAxII = CPAxI + e = 349.59 + 2 ⋅ 0. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă. 4.59 − 349.03% unde: x RI . Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349.59 m din ax. Mihai LOBAZĂ.30 = 350.59 − 349.03% CP − CPTI 349.59 m).30 = 350.62 + 0.99 m i% 3.89 m CPRII = CPRI + e = 349.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CPBI = CPRI + hb = 349.26 m Analog se fac calculele pentru restul de secţiuni echidistante.00 = 349.62 + 2% ⋅ 2.30 = 350.62 x BI = AxI = = −0.3).10 = 349.62 + 2 ⋅ 0.82 m CPBII = CPBI + e = 349.abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349. respectiv de la trotuar (Figura 4. xTI .

59 2% 349.62 349.82 349.03% 9. Schema de calcul: SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.3.52=CPR I 349.62=CPB I 349. respectiv perpendicular pe aceste izolinii către gura de canalizare.4.xB I y x II xR I .59=CPAx I 2% x constructie desen prin paralelism 2% 349.92 349. Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită (de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de canalizare (Figura 4.82 349.3).Capitolul 4.89 349.66 349. Apele pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare pantă. de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare. Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia declivităţii profilului longitudinal (i%).66=CPT I 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 349.xT I Figura 4.90 m 9. 3 VEDERE IN PLAN 349.96 349. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală 4.90 m Pichet nr. Trasarea izoliniilor În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax cu cele de la rigole. 24 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .30 m.59 349.59 Sectiunea: I .96 349. În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson de stradă. pentru toate cotele din ax aflate la echidistanţa de 0. În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată.52 349.92 349.

Mihai DICU 25 . profilul transversal tip.1. 5.3 SPATIU DE PARCARE SPATIU DE SIGURANTA 0.1. cu un timp de staţionare de peste 4 ore.Amenajarea unui parcaj de lungă durată CAPITOLUL 5. Spre exemplificare se prezintă un studiu de caz. 4.1. marcarea suprafeţei după planul de situaţie arhitectural.marcarea suprafeţelor de staţionare şi a căilor de circulaţie a vehiculelor. Mihai LOBAZĂ.a) Spaţiul necesar parcării unui autoturism 5 2.b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţiemanevră se condiţionează lăţimea acesteia: Ştefan LAZĂR. concepţia planului de sistematizare verticală a platformei pentru identificarea reţelei de canalizare subterană pentru colectarea-evacuarea apelor pluviale.asigurarea razelor minime de racordare în plan. AMENAJAREA UNUI PARCAJ DE LUNGĂ DURATĂ Parcajele de lungă durată sunt suprafeţe amenajate pentru staţionarea vehiculelor.pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de canalizare. determinarea numărului de vehicule care defineşte capacitatea de parcare (Nv).1. determinarea planului de nivelare funcţie de relieful amplasamentului. 5. Parcajele de lungă durată se amenajează în afara părţii carosabile şi trebuie să respecte condiţii specifice de proiectare: . Determinarea capacităţii de parcare Această etapă depinde de spaţiul necesar parcării unui autovehicul (autoturism) şi de lăţimile necesare căilor de circulaţie şi spaţiului de manevră prin parcaj.semnalizare rutieră. 2. . . . 5. În vederea amenajării suprafeţei de parcare este necesară parcurgerea unor paşi de lucru: 1. Spaţiul de parcare 5.5 Figura 5. 3.

45º . Lăţime cale de circulaţie .manevra SPATIU DE PARCARE 6. SPATIU DE PARCARE 5 3 PARCARE OBLICA min.5 PARCARE PARALELA min. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . 3. 6. 3.3 SPATIU DE PARCARE 5 PARCARE PERPENDICULARA cale circulatie .Capitolul 5.00 m 0.manevra 2.manevra Figura 5.3 min.50 m cale circulatie .manevră 26 Căi de comunicaţii rutiere. 60 º 2.2.5 2.50 m cale circulatie .

Amenajarea unui parcaj de lungă durată Exemplu: 5.34 (%) L 35.00 m 354.00 ∆h 355.83 356.93 356. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei Sistematizarea verticală rezolvă colectarea-evacuarea apelor pluviale în cadrul limitelor suprafeţei amenajate conform reglementărilor legale în vigoare.10 itl% Curbe de nivel din planul de situatie 355. Planul de nivelare al suprafeţei parcajului ∆H 356.21 (%) l 33.00 m itL% 354.93 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.75 l=33.10 − 354. Mihai DICU 27 3 5 5 . Marcarea suprafeţei se face în funcţie de capacitatea de parcare. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la nivelul terenului.30 355.10 itl = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2.3.00 itL = 5.52 355. Din profilele transversale M-M şi N-N rezultă poziţia sistemului de canalizare.2.83 − 355.45 Figura 5. Mihai LOBAZĂ. Ştefan LAZĂR.10 355. unde practic sunt “pozate” gurile de canalizare. L=35.3.

00 4.4. SECTIUNEA N-N M 1. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei 28 Căi de comunicaţii rutiere.25 30 2. SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.50 M 33. 00 m 7.50 N R e= 10 .30 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00 4.Capitolul 5.34 % 35.00 3.00 m 3.00 Figura 5.00 5.50 =5 Ri .00 N 2.00 5.50 7.0 0 m 3.00 itl=2.00 7.00 itL=3.00 1.21% Ri=5 .

Exemplu: 6.71 m CPc = CPb − 2% ⋅ lbc = 369.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale CAPITOLUL 6. c.71 m Ştefan LAZĂR.71 m Se cunosc cota de racordare a căii de comunicaţie cu platforma industrială: CPB = CTB = 367.71 − 2% ⋅ 100 = 364. ale lăţimii trotuarelor.1.42 = 367.determinarea cotelor la colţurile platformei. Mihai DICU 29 . .48 m CTc = 367. CALCULUL ELEMENTELOR DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Proiectarea suprafeţei platformei industriale presupune următoarele etape de studiu: . . Cotele terenului la colţuri sunt: CTa = 368.calculul cotelor punctelor pe platformă. respectând mărimile standardizate ale lăţimii părţii carosabile a căilor de circulaţie internă.71 m CPd = CPc − 2% ⋅ lcd = 366.37 m CTd = 364. d şi se calculează cotele terenului şi cotele proiectate ale platformei industriale la colţuri.71 + 2% ⋅ 100 = 369. .71 − 2% ⋅ 150 = 366.planul de amenajare arhitecturală.00 + 2% ⋅ 35. locurilor de parcare pentru autoturisme şi camioane precum şi ale razelor de racordare interioare (Anexa 6A).2.calculul cotelor de construcţie la clădiri.42 m CTb = 371. Determinarea cotelor la colţurile platformei Se notează colţurile platformei în sens orar cu literele a. 6. Mihai LOBAZĂ.00 m şi distanţa de la colţul a la punctul B: l aB = 35. de poziţionarea accesului din drum.liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor.71 m CPb = CPa + 2% ⋅ l ab = 367. .profile transversale caracteristice. . b.42 m Cotele proiectate la colţuri vor fi: CPa = CPB + 2% ⋅ l aB = 367. Planul de amenajare arhitecturală Amenajarea platformei industriale în plan se face în funcţie de destinaţia platformei.

37 + 364. Verificare: CPd = CPB − 2% ⋅ l Bd = 367. Liftarea suprafeţei platformei industriale pentru compensarea terasamentelor 30 Căi de comunicaţii rutiere.00 m CTo = a 4 4 Se determină poziţia punctelor de cotă egală cu cota zero de pe laturile dreptunghiului abcd.42 B d Figura 6. pentru a obţine linia geometrică care separă suprafaţa aferentă volumului de rambleu faţă de suprafaţa aferentă volumului de debleu (Figura 6. CTo .1): .pentru latura ad: l a 0 = 11.3. CT + CTb + CTc + CTd 368.00 − 2% ⋅ (150.94 m .71 = = 368.00 − 35. 6.97 m 150 121.1.94 35.42 + 371.97 b c 0 37 UMPLUTURA (Rambleu) a 11. de amenajare a terasamentelor platformei industriale. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA m ax dru Linia de cota zero a platformei industriale 100 SAPATURA (Debleu) .Capitolul 6.71 m unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale.pentru latura bc: lb 0 = 121.42 ) = 364. Liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor Pe baza cotelor terenului la colţurile platformei se poate stabili valoarea cotei zero.48 + 367.

4.00 m.92 − 0.37 m CP4 = CP3 − 2% ⋅ l34 = 368.30 = 367.10 + 2%(5.92 − 0.89 m CP3 = CP2 − 2% ⋅ l23 = 369.92 − 0. Acest lucru conduce la executarea la intrarea pe platforma industrială a unei rampe de acces cu pantă de 5. CPB = 368.08 = 367.44 − 2% ⋅ 42.30 = 369.00 m) se găseşte sub cota zero ( CTo = 368.08 = 368.96 m 6.96 m CP2 = CP1 + 2% ⋅ l12 = 368.10 + 2%(5. 6.20 ) = 2 Ştefan LAZĂR. Calculul cotelor punctelor pe platformă Se porneşte calculul pornind din punctul B şi se ţine seama de declivitatea drumului interior al platformei de 2%.01 m CP10 = CP5 + 2% ⋅ l510 = 366. se impune modificarea cotei proiectului în punctul B de racordare între drum şi platformă la valoarea CPB = CP0 = CT0 = 368.54 = 367.00 m CP1 = CPB + 2% ⋅ l B1 = 368.89 − 2% ⋅ 76.35 = 367.22 m Verificare: CP1 = CP7 + 2% ⋅ l71 = 368.20 = 368.22 − 2% ⋅ 19.96 + 2% ⋅ 46.80 − 2% ⋅ 7.80 m Se calculează cotele la baza feţelor clădirii: B CPC1 = CP11 − 2% ⋅ + hb + 2%(5.92 − 0.54 = 366. Calculul cotei de construcţie la o clădire CP8 = CP7 − 2% ⋅ l78 = 368. Mihai LOBAZĂ.59 + 2% ⋅ 39.35 = 367. Mihai DICU .83 m CP9 = CP4 − 2% ⋅ l 49 = 367.0 + 0.37 m CP7 = CP6 + 2% ⋅ l67 = 367.44 − 2% ⋅ 21.70 = 366.98 m CP11 = CP6 + 2% ⋅ l611 = 367.94 m 2 CPC 2 = CP9 − 2% ⋅ = 367.59 + 2% ⋅ 19.37 + 2% ⋅ 21.37 + 2% ⋅ 42.00 = 368.59 m CP6 = CP5 + 2% ⋅ l56 = 366.20 ) = 367.37 − 2% ⋅ 46.01 − 2% ⋅ 7.5.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale Deoarece cota zero de execuţie a platformei industriale ( CP0 = CPB = 367.70 = 368.00 + 2% ⋅ 48.21% pe o distanţă de 50 m.20 ) = 2 = 367.22 + 2% ⋅ 37.00 m) de amenajare a terasamentelor platformei industriale.44 m CP5 = CP4 − 2% ⋅ l 45 = 367.15 m 2 31 B + hb + 2%(5.0 + 0.20) = 367.

70 − 0.20 ) + 2% ⋅ 26.54 m CP13 = CP3 + 2% ⋅ l313 = 368. 32 Căi de comunicaţii rutiere.83 − 2% ⋅ 7.10 + 2%(5. Profile transversale caracteristice În final se desenează două secţiuni transversale prin platforma industrială pe două direcţii diferite.20 ) = 367.00 − 26.50 = 368.85 = 366. CPC 4 } + 0.97 − 2% ⋅ 58.50 + 0.85 = 368.42 − 3.47 m 6.98 − 2% ⋅ 7.50 − 0.6. CPC 3 = CP8 − 2% ⋅ = 367.70 − 0.04 + 2% ⋅ 26.10 + 2% ⋅ (35.37 + 2% ⋅ 19. 6B şi 6C.54 − 3.50 = 367.20 ) = 367.97 m CP15 = CP17 − 2% ⋅ l17 d + 2% ⋅ l d 15 = 366. CPC 3 .12 m 2 B + hb + 2%(5.Capitolul 6.20 ) = 2 CPC 4 = CP10 − 2% ⋅ = 366.00 − 2% ⋅ 3.85 = 369.97 m Cu aceste elemente de calcul se desenează planşele aferente amenajării platformei industriale din Anexele 6A.76 m CP14 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb + 2% ⋅ (l Ba − B / 2 − lb ) + 2% ⋅ l a14 = = 368.10 − 2% ⋅ (56.20 m CP17 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb − 2% ⋅ (l B17 − B / 2 − lb ) = = 368.0 + 0.10 + 2%(5.35 m CP16 = CP15 + 2% ⋅ l15 c + 2% ⋅ lc16 = = 366.00 − 2% ⋅ 3.50 + 0.04 = 368.97 m 2 B + hb + 2%(5.35 + 2% ⋅ (100.0 + 0.85) + 2% ⋅ 58.70 − 0.54 = 368.20 ) = 366. CPC 2 .50 − 0. Se mai calculează următoarele cote: CP12 = CPB + 2% ⋅ l B12 = 368.00 + 2% ⋅ 26.70 − 0.20 ) = 2 Cota de construcţie la clădire rezultă din relaţia: CPexecutie = max{CPC1 .97 + 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .

70 m B=22.13 m B=30.37 m 12 11 BA" Te1 A 10 9 5 4 5 6 Ti 1 TeA'=TeA" 10 2 Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67. Mihai DICU Ti2 15 O2 Ti2 5 35 Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.20 m 20 0 37 Te 17 16 17 16 B2 TiA" OA" O1 11 Te1 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43.08 m C=56.61 m C=80.0 37 PLANUL nr.43 m T=32.86 m 1 0 35 TiA' PLANUL DE SITUATIE Sc.40 m B=8.95 m B=11.2 100 36 0 365 B 26 25 24 23 Te2 V2 24 Te2 21 22 Ti 22 25 26 B V 21 20 19 B2 18 18 B 23 150 19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.95 m B=16.04 m C=100. 1:1000 36 5 36 0 35 5 33 .41 m C=129. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi TiA' OA' 3 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32. Mihai LOBAZĂ.09 m 7 8 V1 13 13 14 14 15 34 5 TeA' 2 BA ' Ştefan LAZĂR.36 m C=46.97 m BA' 3 1 6 Ti1 7 B1 4 B1 8 9 Anexa 1A.

clădiri.70 m B=22.04 m C=100.09 m 7 8 V1 9 TiA' 3 B1 13 14 Anexa 1B.08 m C=56.37 m BA" A Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.41 m C=129.95 m B=11. 1:1000 36 5 36 0 35 5 . parcaj de lungă durată Căi de comunicaţii rutiere.86 m 35 O2 5 1 35 0 TiA' PLANUL DE SITUATIE DEFINITIVAT Sc.95 m B=16. picheţi.36 m C=46.20 m V2 24 Te2 21 22 B2 B2 20 16 17 18 Ti2 15 Ti2 TiA" O1 Te1 Te1 11 OA" 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43. trotuare/acostamente. parte carosabilă.40 m B=8. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 36 0 365 B Te2 25 23 26 B 34 5 Te A' 2 ' BA 34 0 37 PLANUL nr.19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.13 m B=30.97 m 10 BA' TeA'=TeA" OA' 4 5 6 Ti 1 Ti1 B1 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32. – Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.2 100 Ti V B 150 0 37 Te Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.43 m T=32.61 m C=80.

1:100 0.08 m 0.40 -0. – Profilul longitudinal Ştefan LAZĂR.63 20.14 m 0.08 20.35 0.55 0. Mihai LOBAZĂ. 1:1000.21 -0.41 -0.00 0.61 15.40 0.41 -0.95 35 . Mihai DICU i = 3.82 16.52 -0.43 -0.10 20.37 25.00 24.03% l = 208.58 -0.01 7.46 14.04 -0.09 0.24% l = 121.59 18.00 28.44 -0.00 25.10 13.34 4.46 0.99 17.32 -0.53 15.45 -0.68 5.11 i = 3.35 16.24 16.00 17.Anexa 2A.17 -0.15 0.51 20.32 -0.24 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.70 15.

47 5.54 -0.68 0.23 17.58 0.39 0.87 6.00 26.12 Anexa 2B.61 -0. 1:100 0.91 19.21% l = 280.48 0.47 -0.00 20. – Profilul longitudinal 17.96 .93 25.36 i = 3.22 -0. 1:1000.88 13.48 m 0.28 0.04 -0.36 Căi de comunicaţii rutiere.71 0.07 20.02 24.48 12. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 21.60 -0.00 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.

B .PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA Sc.00 Det. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det.50 2.5 35 15 37 . 1:50 ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm Anexa 3A.00 Det. Mihai LOBAZĂ. Mihai DICU 2% 2% 2% 2% 2.00 1.Structura rutiera Sc.Structura trotuar Sc. BAD 25 6 cm anrobat bituminos.Bordura 20 x 25 Sc.50 1.00 3. BA 8 10 cm beton de ciment. A Det. A . C .50 2. 1:20 4 cm beton asfaltic. C Sistem canalizare subteran Det. C8/10 10 cm balast teren de fundare Det. B 2. BA 16 5 cm binder. 1:20 3 cm beton asfaltic. – Profil transversal tip de stradă cu detalii Ştefan LAZĂR. 1:20 bordura prefabricata din beton de ciment 20 x 25 10 fundatie din beton C6/7.

5 % 2% 1: 1 2 Det.5 % 4% 2.50 1. BAD 25 6 cm anrobat bituminos.50 ax drum 4% 1:3 2:3 2.50 90 30 50 3.1. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. A . BA 16 5 cm binder.Structura rutiera Sc. A 3 Det. 1:20 90 30 25 4% 1: 1 1 :3 2% Căi de comunicaţii rutiere.50 . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 3B.Rigola Sc. B Det. 1:20 25 4 cm beton asfaltic. 1:50 3. B . – Profil transversal tip de drum cu detalii 10 cm elemente prefabricate din BC 10 cm nisip teren mastic bituminos 1: 1 38 PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM Sc.

24 351.00 = 351. Mihai DICU 2% 2% 2% ax strada ±0.00 351. – Profil transversal caracteristic de stradă 351.00 Cote proiect 39 .14 351.83 2% 346.19 351.25 351.83 ±0.19 351.23 351. Mihai LOBAZĂ.00 = 351.00 350.Profil transversal caracteristic Sc.00 10. 1:100 Pichetul nr.24 351.14 351.56 Anexa 3C.21 Distante 10. 5 km 0+113.70 Cote teren 351.23 Ştefan LAZĂR.24 351.24 351.

40 358.81 4% 2:3 0.14 358.39 358.40 1: 1 ax drum . 15 km 0+346.27 358.46 358.00 2: 3 1:3 0.89 358.00 Cote proiect Cote teren 40 Căi de comunicaţii rutiere. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu 2% Profil transversal caracteristic Sc.57 4% 2.Anexa 3D.46 357.77 10.84 358.5 % 353.00 358.55 358.15 358.5 % 2.14 357. 1:100 Pichetul nr.00 357. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Distante 10.

Mihai LOBAZĂ.96 363.5 % ax drum 2.74 Anexa 3E.80 Distante 10.90 363.90 363. 1:100 Pichetul nr.60 363. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu 360.00 364.60 363.Profil transversal caracteristic Sc.5 % 4% 2% 41 .00 363.91 364.96 363.28 Cote teren 1: 1: 1 1:3 1:3 1 1: 1 Ştefan LAZĂR.05 Cote proiect 364.90 363.90 363.52 364. 23 km 0+517.91 363.00 10. Mihai DICU 1: 1 2% 4% 2.

26 349.52 349.56 350.66 2% 349. 5 km 0+113.56 350.90 m 9. 1:200 SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.19 350.59 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 2% 349.12 350.96 349.09 351.86 351.16 349.90 m 53.02 351.42 350.42 350.26 350.52 2% 349.90 m 9.92 350.Pichet nr.62 349.21 349.90 m Anexa 4. 3 km 0+060.72 350.96 350.10 m 9. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă .82 350.92 349.52 350.12 351.66 Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III Sectiunea V Căi de comunicaţii rutiere.03% 9.12 350.12 351.89 350.82 349.79 351.16 351.90 m 42 SISTEMATIZAREA VERTICALA A UNUI TRONSON DE STRADA Sc. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Sectiunea IV Sectiunea VI Pichet nr.56 9.62 349.86 350.22 350.82 349.72 350.02 351.49 350.52 350.82 350.46 VEDERE IN PLAN 349.22 350.

00 4.00 4.50 M 33.301.00 3.00 itl=2.0 0 m 7.50 N R e= 10 .00 N 2.50 7.00 5.25 30 2. i= R m 3.00 itL=3.00 5.34 % 35.Anexa 5.00 1. Mihai LOBAZĂ.00 7.00 m 3. 1:200 SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1. Mihai DICU 43 . SECTIUNEA N-N M 1. – Detaliu de parcare de lungă durată DETALIU DE PARCARE DE LUNGA DURATA Sc.50 00 5.00 Ştefan LAZĂR.21% Ri=5 .

00 25.00 5.00 Ri= 15 .00 18.00 B Căi de comunicaţii rutiere.00 4.00 5.00 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 6A.00 4.00 4.00 15.00 12 11 C1 C2 9 A 21.00 2.00 2.0 0 m C3 Ri= 15 .50 4.00 5. – Detaliu de amenajare a platformei industriale .30 14 4.92 2.04 4.00 3.00 2.00 25.85 Punct de control 35.08 7.2% m ax dru 44 DETALIU DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Sc.00 2.00 3.00 20.00 A 26.00 2 7.00 7. 1:500 2% B 58.00 Atelier reparatii 1 7 8 4 Ri= 15 .00 Birouri Cantina 6 Depozit materiale de constructii (III) C4 10 17 5 Depozit materiale de constructii (II) 15 48.50 15.92 2.00 76.00 26.50 3.08 20.00 7.00 4.0 0 m Magazie piese de schimb (II) Magazie piese de schimb (I) Depozit materiale de constructii (I) Ri= 15 .00 4.0 0 m 2.00 16 13 3 2.42 2.00 7.00 2.0 0 m 38.00 2.00 32.00 2.00 2.00 29.50 5.00 2.

75 368.47 368.57 368. Mihai DICU 45 Cote proiect Distante 29.08 366.43 365.80 367. 1:500.73 367.83 367.03 Cote teren 363. Mihai LOBAZĂ.43 46. 1:100 .00 367. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială 7.47 368.00 367.05 33.01 366.67 368.00 367.87 367.00 34.94 366.28 369.67 368.94 367.20 369.08 369.57 368.04 367.75 368.27 366.15 366.54 368.00 Sectiune transversala A-A Sc.04 367.94 367.73 367.20 369.Anexa 6B.41 368.35 Ştefan LAZĂR.83 367.

69 368.86 367.92 368.00 367.17 Cote teren 363.91 367.93 368.00 Sectiune transversala B-B Sc.86 367.80 367.28 29.79 368.06 20.83 367.01 365.49 23.98 366. 1:100 . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Cote proiect Anexa 6C.76 367.368.90 367.53 366.97 46 Căi de comunicaţii rutiere.97 368.69 368.83 368.91 367.00 367. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială Distante 27.76 368.76 367.00 367.01 366. 1:500.12 366.73 368.97 366.

STAS 4032/1-2002: “Lucrări de drumuri. 1966 Pinescu A. 6..: “Drumuri – calcul şi proiectare”. STAS 2900-89: “Lucrări de drumuri. Dorobanţu S. Elemente geometrice ale traseelor.. şi Răcănel C. 1992 Răcănel I: “Drumuri moderne. Profiluri transversale. Mihai DICU 47 . 2. 4. 1974 Răcănel I. ICB. ICB. Diaconu E. Prescripţii de proiectare” 13.: “Căi de comunicaţii rutiere.: “Drumuri”...: “Introduction to transport engineering”. ş. Craus I. Trotuare. Lăţimea drumurilor” 10.. 1987 x x x: “În memoria drumarilor”.D. Editura CONSPRESS Bucureşti.. Editura A. Proiectarea stăzilor”. STAS 863-85: “Lucrări de drumuri.a. alei de pietoni şi piste de ciclişti. Principii de proiectare”.P.: “Căi de comunicaţii. 8. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. ISBN 978-973-7797-80-9 Dorobanţu S. 7. Editura Tehnică. 1980 Mătăsaru Tr. Dicu M. STAS 10144/1-90: “Străzi.: “Trasee şi terasamente”. STAS 10144/2-91: “Străzi. 9.P. Prescripţii de poriectare” 14. Ştefan LAZĂR. Racordări cu clotoida”. Editura Tehnică Bucureşti. Editura Tehnică. 5. Mihai LOBAZĂ. 3. 2002 x x x: “Monitorul Oficial al României” Prescripţii de proiectare” 11. Paucă C. 1979 Dorobanţu S.Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. 2006. Terminologie” 12.

. 1 8 18 21 25 29 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Căi de comunicaţii rutiere............. – Planul de situaţie (Sc... Anexa 2A..... – Detaliu de amenajare a platformei industriale (Sc. – Profil transversal caracteristic de stradă (Sc.... – Profil transversal tip de stradă (Sc................ 1:500) ……... 1:100) ...................................... clădiri............... – Profil transversal caracteristic de drum în debleu (Sc................. Elementele profilului longitudinal ...................................... 1:50) cu detalii (Sc.... Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .... Capitolul 3............ Anexa 1B.............. Anexa 3E........... Anexa 6A....... 1:200) ... – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă (Sc...... – Profilul longitudinal (Sc............................ Capitolul 2...... – Profil transversal tip de drum (Sc........ – Profilul longitudinal (Sc..... 1:20) . Capitolul 5... Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere . Anexa 6B.. Anexa 3C... trotuare/acostamente.. 1:100) . 1:200) .... 1:100) ....... 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………......................... Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale …… Anexa 1A. Amenajarea unui parcaj de lungă durată ………………………........................... – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială (Sc... Anexa 3D..... 1:50) cu detalii (Sc......... parte carosabilă.......... – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu (Sc.................... Bibliografie …………………………………………………………………........ Anexa 5........................ 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ...................... 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ................... – Detaliu de parcare de lungă durată (Sc..... Capitolul 6.. Calculul elementelor traseului în planul de situaţie ....... 1:20) ......... – Planul de situaţie (Sc.............. 1:1000) cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi ……………………………………………………………..... 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………........... Anexa 4........ Anexa 3B............... picheţi. Anexa 3A............ Anexa 2B...... 1:1000) definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.......Cuprins CUPRINS Capitolul 1.... – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială (Sc...... Capitolul 4...... Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă .. parcaj de lungă durată ………………………………………………. Anexa 6C.......

ISBN 978-973-100-053-4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful