ŞTEFAN LAZĂR MIHAI DICU

MIHAI LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CONSPRESS 2008

BUCUREŞTI

Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR Prof.univ.dr.ing. Mihai DICU

Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CFDP - UTCB 2008

Ştefan LAZĂR:

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Mihai LOBAZĂ:

Mihai DICU:

ISBN 978-973-100-053-4

PREFAŢĂ

Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta. Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială. Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale. În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă, amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul pentru cota de construcţie a unei clădiri. Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să acceseze manuale de specialitate. Autorii

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.

Al3

B

V2 Ax drum public existent Ti2
Al2

Te2

Platforma industriala proiectata

TiA" TeA'=TeA" A TiA' Ti1 V1
Al 1

Te1

Ax legatura rutiera proiectata

Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor intermediare ( Al1 , Al 2 , Al3 ). Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.

Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU

1

R .mărimea tangentei.1.1. Principii de proiectare. C ≥ 1. Figura 1. Date de proiectare Viteza de proiectare: V p = 40 km/h Coeficientul de confort: k = 25 Panta de supraînălţare în curbă: p s = 6 % 1.81 ≅ 10 m/s2 Rmin = = Vp 2 1. 2006. 1.2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . în m.mărimea bisectoarei.raza arcului de cerc. Determinarea elementelor curbei C1 Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc.1.acceleraţia gravitaţională. Calculul razei minime de racordare a aliniametelor 40 2 = 58. Dicu M şi Răcănel C.06 ⋅ (25 + 10 ) unde: g . în m.lungimea arcului de cerc. Editura CONSPRESS Bucureşti. 2006 [1]) Bibliografie [1] Diaconu E. şi Răcănel C. C .3. B .. în grade centesimale.1. T .unghiul la centru. Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare 1.1. în m.2): U . α c . g = 9..4V . Căi de comunicaţii rutiere. Dicu M. ISBN 978-973-7797-80-9 2 Căi de comunicaţii rutiere.2. R ≥ Rmin .61 m ≅ 60 m 13 ⋅ p s ⋅ (k + g ) 13 ⋅ 0. în m. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E. în grade centesimale.Capitolul 1.

8663 g = 92 g 86 c 63cc U 1 = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α c1 = 200 − U 1 = 200 − 92. 1:1000 Aliniamentul 2 Aliniamentul 1 Figura 1.66 m Ştefan LAZĂR.1337 T1 = R1tg c1 = 60 ⋅ tg = 67.: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc.1337 g = 107 g13c 37 cc Obs.47 km/h C1 = 100.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie Se determină grafo-analitic unghiurile U 1 şi α c1 (Figura 1. Mihai LOBAZĂ.97 m ≥ 1. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C1 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se alege o rază R1 = 60 m (care se înscrie între clădirile învecinate).04 m B1 = R1 ⎜ ⎜ cos α c1 ⎟ ⎜ cos 107.06 ⋅ (25 + 10 ) = 40.47 = 56.8663 g = 107.3).97 m C1 = 1 gc1 = 200 200 Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V1 = 13 ⋅ R1 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 60 ⋅ 0.4 ⋅ 40.4V1 = 1. Mihai DICU 3 . α 107.13 m 2 2 ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎜ 1 ⎟ ⎜ ⎟ 1 − 1⎟ = 60 ⋅ ⎜ − 1⎟ = 30.3.1337 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 60 ⋅ 107.1337 = 100. b 66.64 = 2 ⋅ arcsin = 92.

1578 g = 124.1578 = 129. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . Determinarea unghiului la vârf pentru curba C2 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan se alege o rază R2 = 110 m. b 55.66 α c 2 = 2 ⋅ arcsin = 2 ⋅ arcsin = 75.1.86 m ≥ 1.80 km/h C 2 = 129. Determinarea elementelor curbei C2 Se determină grafo-analitic unghiurile U 2 şi α c 2 (Figura 1.06 ⋅ (25 + 10) = 54. 1.4.4).4V2 = 1.72 m 4 Căi de comunicaţii rutiere.1578 ⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 110 ⋅ 75.1578 g = 75 g15 c 78 cc 2a 2 ⋅ 50 g g U 2 = 200 − α c 2 = 200 − 75.80 = 76.Capitolul 1.1578 T2 = R2tg c 2 = 110⋅ tg = 73.4 ⋅ 54.4. α 75.86 m C 2 = 2 gc 2 = 200 200 Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V2 = 13 ⋅ R2 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 110 ⋅ 0.70 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B2 = R2 ⎜ − 1⎟ = 22.41 m − 1⎟ = 110 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α c 2 ⎜ cos 75.8422 g = 124 g 84 c 22 cc Aliniamentul 3 Aliniamentul 2 Figura 1.

Mihai DICU 5 .6348 g = 82 g 63c 48cc U A ' = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α cA' = 200 − U A ' = 200 − 82. α 117.3652 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 25 ⋅ 117.5.6348 g = 117.36 m − 1⎟ = 25 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α cA' ⎟ ⎜ cos 117.3652 TA' = RA'tg cA' = 25 ⋅ tg = 32. Determinarea unghiului la vârf pentru curba CA’ Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua legătură rutieră se alege o rază redusă Rr = 25 m ( Rr = R A' ). Determinarea elementelor curbei CA’ Se determină grafo-analitic unghiurile U A ' şi α cA' (Figura 1.09 m C A ' = A ' gcA' = 200 200 Ştefan LAZĂR.44 = 2 ⋅ arcsin = 82. pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă.1.3652 g = 117 g 36 c 52 cc Aliniamentul 1 Ax drum existent Figura 1. b 60. care obligă conducătorii auto de pe strada proiectată să reducă viteza.5).Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.3652 = 46.5.95 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B A' = R A' ⎜ − 1⎟ = 16. Mihai LOBAZĂ.

43 ⋅ ⎜ B A" = R A" ⎜ − 1⎟ = 11.09 m ≥ 1.în curba C2 din afara localităţii la 50 km/h.43 m 82.13 = 36.43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A" = 13 ⋅ R A" ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 43.43 ⋅ 82.3652 g = 117 g 36 c 52 cc α cA" = U A ' = 82.20 m 1.1.4 ⋅ 34. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .43 ⋅ 0. Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză: . . Concluzii Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B.5.6348 g = 82 g 63c 48 cc Mărimea razei R A" rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei. .43 = 48.în curba CA’ a intersecţiei la 20 km/h. respectă viteza de proiectare impusă prin temă de V p = 40 km/h.7. 6 Căi de comunicaţii rutiere. Determinarea elementelor curbei CA” Se determină unghiurile U A" şi α cA" din construcţia grafică ajutătoare prezentată în Figura 1. au o tangentă comună ( TA' = TA" = 32.6348 C A" = A" gcA" = = 56.în curba CA” a intersecţiei la 30 km/h. .06 ⋅ (25 + 10) = 26.95 RA" = A" = = 43.Capitolul 1.6348 ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 43.4 ⋅ 26.4V A" = 1.37 m 200 200 Pentru o rază de 43. CA’ şi CA”.1.06 ⋅ (25 + 10 ) = 34.6. T 32.6348 α cA" tg tg 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ ⎛ ⎜ 1 ⎟ ⎟ ⎜ 1 − 1⎟ = 43.în curba C1 din localitate la 40 km/h. Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A ' = 13 ⋅ R A ' ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 25 ⋅ 0.95 m).58 m 1.43 km/h C A" = 56.13 km/h C A ' = 46.37 m ≥ 1.08 m ⎜ cos α cA" ⎟ ⎜ cos 82.4V A' = 1. U A" = α cA' = 117.

57 m Al1 = 111. Al3 ) trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu 1.72 m 1.73 − 73.65 − 32.80 = 76.3.4V1 = 1. Ştefan LAZĂR.4 ⋅ 54. Mihai DICU 7 .57 m ≥ 1.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.66 m Al2 = Te1Ti 2 = V1V2 − T1 − T2 = 245.97 + 104.72 m Al3 = Te 2 B = V2 B − T2 = 190.18 + 129.03 m Al3 = 117.03 m ≥ 1.13 − 73.4V1 = 1.70 m Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A).18 m Al2 = 104.4 ⋅ 54. Mihai LOBAZĂ.01 − 67.18 m ≥ 1.47 = 56.4V2 = 1.47 = 56.2.13 = 111.4V .70 = 117.03 = 609. Al2 .86 + 117.09 + 111. Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele ( Al1 .80 = 76.66 m Al1 = TeA'Ti1 = AV1 − TA' − T1 = 211.95 − 67.57 + 100.70 = 104.4 ⋅ 40. Calculul lungimii traseului LT = C A' + Al1 + C1 + Al2 + C 2 + Al3 LT = 46. Al1 ≥ 1.4 ⋅ 40.4V2 = 1.

adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie.la intersecţia traseului cu curbele de nivel.1. 8 Căi de comunicaţii rutiere. desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de situaţie (Figura 2.1). prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Conform definiţiei. pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m. Pentru raportarea liniei terenului în profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru.5 % CP 2.în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie. Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. 2.Capitolul 2.2).în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului. care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical. picheţii se fixează după cum urmează: . precum şi.5 % 4% 1:3 2% 1 1: CT COTA TEREN CT COTA TEREN A PICHET i PROFIL TRANSVERSAL PROFIL LONGITUDINAL DISTANTE Figura 2. . Astfel. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . PICHET i A ax drum COTE A-A COTA PROIECT 4% 2 :3 2 3 1 1: COTA PROIECT LINIA ROSIE (PROIECT) CP LINIA NEAGRA (TEREN) 2. . Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2.acolo unde este cazul.1. CAPITOLUL 2. .

se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul. Investigarea datelor referitoare la teren După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului. i Ştefan LAZĂR. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului. Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora. Se fac următoarele verificări: 1. Astfel. Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii. Mihai LOBAZĂ. adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul. Pichetarea traseului 2.2.2). ∑ d Al = Ali . Mihai DICU 9 .2. 2. Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2.3.Elementele profilului longitudinal TiA" OA" O1 12 11 BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 3 10 Te1 0 35 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 OA' V1 5 Figura 2. Întocmirea foii de pichetaj Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi.

Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3). .Capitolul 2. . Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi.0 0 0 35 4 28. rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi (4) (d3.se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3). .1 0 9 5 6 Ti1 7 8 B1 OA' RIGLA Figura 2.rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al aliniamentului (de exemplu în TeA’).3 7 3 25.3. adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu lungimea curbei j calculate. 2. ∑d Cj = C j . .se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa totală între TeA'Ti1 = Al1 10 Căi de comunicaţii rutiere.4).se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1). Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament Se va proceda astfel: . Exemplu: a) Pentru aliniament TiA" OA" O1 curba de nivel BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 0 14.

00 e = 0.4.00 Ti1 7 Figura 2.se măsoară şi arcul 1B A' (de exemplu 3 × 5. Mihai DICU 11 .00 m + 0. Exemplu: Tabelul 2.59 2 5 3 BA' O1 5 0 35 2. .00 7.34 BA' 15.1.64 m).70 5 1 4 5 6 TiA' 5 OA' COMPAS DISTANTIER 5.045 = 0.se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc TiA'1 (de exemplu 5.2975 m Ştefan LAZĂR. .64 m =15.595 C A ' / 2 = 23.00 m = 8.045 1 8.în cazul în care apare o eroare de măsurare.00 0. .64 − 23.64 m e = 23.Elementele profilului longitudinal b) Pentru curbă TiA" OA" curba de nivel BA" A 5 3.se verifică în final lungimea arcului de cerc TiA ' B A' ca fiind jumătate din valoarea calculată a curbei ( TiA ' B A' =C A ' / 2 ).se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara 1:1000). Pichet Distanţa măsurată Distanţa Eroare (m) Distanţa înregistrată pe planul de calculată (m) în tabelul de pichetaj situaţie (m) (m) TiA' 0. Mihai LOBAZĂ.00 m). .70 15.00 m + 3.595 / 2 = 0. Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă Se va proceda astfel: .46 TeA'=TeA" 34 5 5 0. 4.595 m => e / 2 = 0. aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare.64 Σ = 23.

1.88 + 413.70 15.04 m C=100. 8.46 360.41 m C=129. 26.Capitolul 2.57 m U=92. Exemplu: 2. 22.68 361.10 353.76 348. 2.00 363.74 6.41 352. 32.66 13.47 + 492. 33.46 25. 15.67 26.00 + 517.03 m Căi de comunicaţii rutiere. 18.14 15.00 359.00 Tabelul 2.51 + 264.48 366.04 4. 17.53 16. 6.81 15.76 17. Crt. 24.08 + 309.00 362.88 356. 34.13 m B=30.00 + 133.00 + 329.93 + 538.4.09 14.34 + 23.97 m Al2=104.00 0 + 0.57 16.56 20.95 + 378.36 m C=46.61 + 208.63 5. 21.00 351.87 13.00 7.20 24.14 25.67 5.56 24.86 m Al3=117.59 + 27.54 359. 10.22 20. 14.6348g R= 25 m T=32.46 355.87 + 427.8663g R= 60 m T=67. 19.00 354.46 28.68 + 258.82 + 223.53 355. 31.38 357.18 m U=75. 13.14 20. 12.74 20. 11.00 365. 9.00 + 563.22 17. 16. 25. 5.58 19.23 + 395.96 16.24 + 191.74 20. 3.00 367.24 + 362.00 349.44 351.00 363.00 357.91 + 590. 29. 23. 4.00 350.00 360.52 365.00 356. Foaia de pichetaj Nr. Traseu U=82.29 20.00 355.00 + 85. 35.99 + 240. 30.10 + 157.63 18.00 354.70 Cote teren (m) 347.37 + 60.67 25.85 364.70 m B=22.00 + 284.00 364.09 m Al1=111.46 + 46.00 358. 20.96 + 447. 12 Pichet TiA' 1 BA' 2 TeA' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16 17 18 B2 19 20 21 Te2 22 23 24 25 26 B Distanţa Poziţia între picheţi kilometrică (m) (km + m) 0.00 348.70 + 7.10 + 113. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .48 + 434.02 + 468.95 17.95 m B=16. 28. 36.63 + 171. 27.22 12.2.35 + 346.07 + 497.53 358.18 21.99 17. 7.68 350.1578g R= 110 m T=73.78 349.12 0 + 609.

99 − 354.08 l2 l2 unde: CP14 se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de referinţă.B1 = 329.00 m). Mihai DICU 13 .21% l3 l3 280. După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj.14 − 0.48 unde: CPB = CTB = 367.5.km.km.B − Poz.km. CPB se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i1 = 3.1.48 m 2.00 − 357. Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului.22 = 280.24 % 121.B1 − Poz.22 − 208.99 ⋅ 100 = B ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.Elementele profilului longitudinal 2.km.km. i i CP14 − CPB ∆h2 357.5. Mihai LOBAZĂ.00 m. i3 = Ştefan LAZĂR.08 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.76 m. economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B).08 − 347. Calculul declivităţilor CPB − CPT A' ∆h1 354.08 m l3 = Poz.km.Ti A' = 208.14 − Poz. CP14 se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i2 = 3.14 unde: CPB se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de i1 = 1 i 1 referinţă ( CPR = 345.14 = 121.76 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.00 = 208. Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice. Calculul lungimii paşilor de proiectare l1 = Poz.5.24 %. urmează trasarea liniei roşii (proiectului).2.70 − 329.14 m l 2 = Poz. Exemplu: 2.03 %. CPT A' = CTT A' = 347.14 = 609. i2 = 1 1 ∆h3 CP − CP14 367.03 % l1 l1 208.

03% ⋅ (7.14 m 0.3.52 -0.03% ⋅ (23.34 4.41 -0.00) = 348.5.60 m …………………………………………………………………………. Primul pas de proiectare .44 -0.04 -0.32 -0.76 + 3.09 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .70 − 0. Exemplu: i = 3.40 -0.46 m i i CP2 = CPT A' + i1 % ⋅ l2−T A ' = 347.03% ⋅ (208.03% ⋅ (27.Rampă 14 Căi de comunicaţii rutiere.08 m i i 1 i 1 i Cu aceste elemente calculate se completează în cartuşul planşei profilului longitudinal rubricile “Declivităţi”.Capitolul 2.76 + 3.10 20.21 0.61 15 Figura 2.37 25.45 7.01 -0.03% l = 208.00 24.59 18.70 15. 2. “Cote proiect” şi ulterior “Diferenţe în ax”.24 16.00) = 348.40 0..63 20.14 − 0.43 -0.00) = 347.10 13.00 -0.primul pas de proiectare: CPT A' = CTT A' = 347.63 − 0.00) = 354.99 m i i CPBA' = CPT A' + i1 % ⋅ l BA' −T A' = 347.46 14.76 + 3.76 + 3. CPB = CPT A' + i1 % ⋅ l B −T A' = 347.04 − 0.5.00 28. Calculul cotelor liniei proiectului (roşii) .76 m i i CP1 = CPT A' + i1 % ⋅ l1−T A' = 347.

14) = 357.al doilea pas de proiectare: CPB = 354.21 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.96 − 208.22 − 208.00 m CPB = CTB = 367.39 m ∆H B = CPB − CTB = 367. CPB = CP14 + i3 % ⋅ l B −14 = 357. Calculul diferenţelor în axul căii ∆H T A ' = CPT A' − CTT A' = 347.08 + 3.76 = 0.78 = −0.99 + 3.14 m …………………………………………………………………………..21% ⋅ (362.46 − 348.14) = 355. se adoptă R = 500 m m ⋅ R 0.57 − 329.21% ⋅ (609.03 = 0.24% ⋅ (223. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.00 − 367.70 − 329.Elementele profilului longitudinal .08 + 3.24 − 3.76 − 347.22) = 359.22) = 358.24% ⋅ (240.08 m 1 CP9 = CPB + i2 % ⋅ l9− B = 354.08 + 3.53 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).21 ⋅ 500 T= = = 0.5.99 + 3.22) = 367.00 = −0.al treilea pas de proiectare: CP14 = 357.4.55 m CPT 2 = CP14 + i3 % ⋅ lT 2−14 = 357.. Calculul racordărilor verticale Racordare verticală concavă în punctul de schimbare a declivităţii B1 m = i2 − i1 = 3. CP14 = CPB + i2 % ⋅ l14− B = 354. Totuşi.00 m i i i ∆H 1 = CP1 − CT1 = 347.14) = 354.99 + 3.07 m ………………………………………………………………………….99 m CP15 = CP14 + i3 % ⋅ l15−14 = 357.00 m 2.59 m 1 1 CP10 = CPB + i2 % ⋅ l10− B = 354.95 − 208.81 − 329.32 m …………………………………………………… ∆H 26 = CP26 − CT26 = 366.00 = 0.24% ⋅ (329.99 − 348. Ştefan LAZĂR.00 m i i 2.39 − 366.21% ⋅ (346.21 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.00 = 0. Mihai LOBAZĂ. R ≥ Rmin = 500 m.5.5.99 m 1 1 1 1 . Mihai DICU 15 .01 m ∆H BA' = CPBA' − CTBA' = 348.

21 m ⋅ R 0.03 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 19047. Totuşi. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.03 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0. Deoarece tangenta T = 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA B=0.06 2 B= = = 0.53 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m.01 m 2 R 2 ⋅ 19100 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0.01 m T=20. 16 Căi de comunicaţii rutiere.2 03% i = 3.06 m 200 200 T2 20.21 ⋅ 19100 T= = = 20.6. Racordare verticală concavă în pichetul B1 Racordare verticală convexă în punctul de schimbare a declivităţii 14 m = i3 − i2 = 3.06 m i= 4% 3. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.24 = 0.06 m B=0. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.06 m T=20.Capitolul 2.21 % R=19100 m T=20. Figura 2.21 − 3.62 m ≅ 19100 m m 0. m=0.01 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0.01 m .

15 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m. Mihai LOBAZĂ. Racordare verticală convexă în pichetul 14 În final se redactează planşa profilului longitudinal conform exemplului din Anexele 2A şi 2B.2 = i Figura 2.15 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).Elementele profilului longitudinal R ≥ Rmin = 1000 m. se adoptă R = 1000 m m ⋅ R 0.002 m 2 R 2 ⋅ 133400 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.01 m 200 200 T2 20.03 ⋅ 1000 T= = = 0.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale. Ştefan LAZĂR.002 m T=20.01 m 21% i = 3. m=0. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 133333.7.03 ⋅ 133400 T= = = 20.012 B= = = 0.33 m ≅ 133400 m m 0. 4% 3.01 m B=0.03 % R=133400 m T=20.002 m .01 m T=20.03 m ⋅ R 0. Mihai DICU 17 B=0.002 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. Deoarece tangenta T = 0.

Această condiţionare rezultă din necesitatea evacuării apelor pluviale de la faţada clădirii către gurile de canalizare.50 1.5 % 2. stabilite prin temele de proiectare.Capitolul 3.50 2. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM ax drum 1. PROFILE TRANSVERSALE LA CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE Profilele transversale caracteristice picheţilor de pe traseu se întocmesc utilizând profilele transversale tip. care se găsesc la rigola părţii carosabile.5 % 4% 1: 1 1:3 2% 2:3 2 3 Figura 3.00 2. CAPITOLUL 3.50 1.00 3.50 3.50 2.2. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm 2% 2% 2% 2% Sistem canalizare subteran 2.50 4% 2.1.00 Figura 3. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 1: 1 90 30 50 . 18 Căi de comunicaţii rutiere. Pentru studenţii CCIA este indicat să cunoască modul de stabilire a cotelor de construcţie ale clădirilor funcţie de reţeaua de străzi.50 3.00 1.

cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal. Mihai LOBAZĂ. unde se cunoaşte valoarea cotei proiect din profilul longitudinal.00 Figura 3.00 m.cota proiect la rigola părţii carosabile. pa . CPB = CPR + hb (m) unde: hb . Mihai DICU 19 .panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament.50 1. pa = 2 %. 10 cm.00 1.lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip. folosind elementele geometrice din profilul transversal tip. CPB .înălţimea bordurii. Ştefan LAZĂR. CPR .00 CPTP 2.50 2.00 2. ax strada CPAx 2% CPR CPB 2% CPRT ±0. Schema pentru calculul cotei de construcţie la o clădire Calculul se porneşte din axul străzii. S-au făcut următoarele notaţii: CPAx . (m) CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) unde: B .3).cota proiect pe bordură.Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere Calculul cotei de construcţie este absolut necesar în cadrul sistematizării verticale zonale. astfel încât construcţia clădirii să nu depindă de amenajarea ulterioară a căilor de acces (Figura 3.3. hb cca. B = 7.

poz. ltr .Capitolul 3.în Anexa 3D: pichetul nr. marginea acostamentelor şi dacă este cazul la talvegul rigolei şi la marginea banchetei rigolei) (Anexele 3D şi 3E). .în Anexa 3E: pichetul nr.23 m ± 0. CPRT = CPB − hbtr (m) unde: hbtr .00 = 351. 15. 23.50 = 351. structură de trotuar şi de bordură. Exemplu: 3. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . S-au desenat şi trei profile transversale caracteristice pentru care s-au calculat cotele proiectului: . ptr = 2 %. km 0+113.19 m CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr = 351.cota proiectului la trotuarul de protecţie al clădirii.: Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de drum se desfăşoară în mod asemănător.56 – profil de stradă.21 m CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) = 351.în Anexa 3C: pichetul nr. CPTP . respectiv de drum. km 0+113.14 m CPB = CPR + hb = 351.înălţimea bordurii trotuarului la limita cu spaţiul verde. urmărindu-se aflarea cotelor în punctele caracteristice ale conturului proiectat (marginea părţii carosabile. km 0+517.min = 2.19 + 2% ⋅ 2.56) CPAx = 351.74 – profil de drum în debleu (săpătură).24 m CPRT = CPB − hbtr = 351. 5.24 − 0.21 − 2% ⋅ 3.14 + 0.00) se calculează cu relaţia: ± 0.panta transversală a trotuarului. cu detalii de structură rutieră. 20 Căi de comunicaţii rutiere.83 m Obs.60 = 351.05 = 351.60 = 351. km 0+346.00 m.1.10 = 351. hbtr cca. ptr . În Anexele 3A şi 3B sunt prezentate un profil transversal tip de stradă.00 = CPTP + 0.lăţimea trotuarului variabilă.60 (m) unde: 60 cm reprezintă înălţimea soclului de 3 trepte de acces în clădire. . respectiv cu detalii de structură rutieră şi de rigolă cu pereul din elemente prefabricate din beton de ciment. 5 cm. 5.cota proiect la rigola trotuarului. CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr (m) unde: ltr .23 + 0. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de stradă (Pichetul nr. CPRT .00 = CPTP + 0. Cota de construcţie a clădirii (± 0.57 – profil de drum în rambleu (umplutură).

56.2) 21 .1) se obţine apoi valoarea distanţei d : e e d= = ⋅ 100 (m) i% i Ştefan LAZĂR. în m.echidistanţa dintre puncte.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CAPITOLUL 4. Schema pentru calculul distanţei d Din relaţia (4. km 0+060.46 – km 0+113. e . α d Sectiunea II Sectiunea III Figura 4.declivitatea liniei roşii.1 se observă că declivitatea se poate stabili cu relaţia următoare: e i % = tgα = (4. CALCULUL SISTEMATIZĂRII VERTICALE A UNUI TRONSON DE STRADĂ Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă reprezintă modul în care se amenajează suprafaţa părţii carosabile şi a trotuarelor astfel încât apa de suprafaţă (din ploi şi topirea zăpezii) să se scurgă în mod controlat spre anumite locuri prevăzute cu dispozitive de colectare şi evacuare a apei. 4. Mihai LOBAZĂ. %. Reprezentarea sistematizării verticale se face pe planul de situaţie prin linii proiectate de cotă egală echidistante numite izolinii. α e d CP I Sectiunea I .1. pornind de la schema din Figura 4. Pentru început ţinându-se cont de declivitatea liniei roşii pe tronsonul de stradă studiat şi de valoarea echidistanţei convenabil aleasă în funcţie de necesităţile de detaliere se calculează distanţa între secţiunile cu puncte echidistante. CP III i% CP II i% e . în m.1. d . Astfel. Stabilirea distanţei dintre secţiunile cu puncte echidistante Se va face sistematizarea verticală a tronsonului de stradă cuprins între picheţii 3 şi 5.1) d unde: i . Mihai DICU e (4.distanţa dintre două puncte echidistante.

CPBi .03 % e 0. Secţiune transversală de stradă Se cunosc: B .înălţimea bordurii. pa . Calculul cotelor punctelor caracteristice ale secţiunilor echidistante Se calculează mai întâi pentru prima secţiune a tronsonului de stradă cotele de nivel la rigole.2.00 m. Apoi se calculează cotele caracteristice şi pentru restul de secţiuni prin adăugarea de fiecare dată a valorii echidistanţei. CPTi . p a = 2 %.lăţimea părţii carosabile. ptr = 2 %.panta transversală în aliniament a străzii.52 m 2 2 22 Căi de comunicaţii rutiere.2): CPAxi . În continuare se fac următoarele notaţii (Figura 4.00 m. la faţa de sus a bordurii şi la limita trotuarului. ltr = 2. Secţiunea I Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul longitudinal.Capitolul 4. CP3 = CPAxI = 349. hb = 10 cm. CPTi ptr% CPBi CPRi pa% hb pa% CPBi CPRi ptr% CPTi CPAxi ltr B/2 B/2 ltr Figura 4. ptr .2.panta transversală a trotuarului.30 m Declivitatea tronsonului este i = i1 = 3. hb . CPRi . ltr . Exemplu: Se alege echidistanţa e = 0. B = 7.90 m i 3.cotă proiectată la faţa de sus a bordurii în secţiunea i. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . în funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor şi de pantele transversale ale acestora.59 − 2% ⋅ = 349.30 Rezultă distanţa d = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 9.59 m B 7.lăţimea trotuarului.cotă proiectată la limita trotuarului în secţiunea i.cotă proiectată la rigolă în secţiunea i.cotă proiectată în axul străzii în secţiunea i (i număr roman).03 4.00 CPRI = CPAxI − pa % ⋅ = 349.

62 + 2% ⋅ 2.59 − 349.abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.31 m i% 3.03% unde: x RI . 4.59 m din ax.30 = 350.59 + 0.30 = 350.30 = 350.82 m CPBII = CPBI + e = 349.30 = 349.30 = 349.22 m CPTIII = CPTI + 2e = 349.66 + 2 ⋅ 0.59 m).66 xTI = AxI = = −2.00 = 349.96 m Secţiunea III CPAxIII = CPAxI + 2e = 349. Secţiunea I CP − CPRI 349.12 m CPBIII = CPBI + 2e = 349.66 + 0. Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349.62 + 2 ⋅ 0. respectiv de la trotuar (Figura 4.30 = 350.3). Mihai DICU 23 .66 m Secţiunea II CPAxII = CPAxI + e = 349.52 + 0.26 m Analog se fac calculele pentru restul de secţiuni echidistante. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă.62 x BI = AxI = = −0.3. Ştefan LAZĂR. de la bordură.59 + 2 ⋅ 0.abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.62 m CPTI = CPBI + ptr % ⋅ ltr = 349.03% CP − CPTI 349.62 + 0.19 m CPRIII = CPRI + 2e = 349. xTI .99 m i% 3. x BI . Mihai LOBAZĂ.52 + 0.30 = 349.03% CP − CPBI 349.52 + 2 ⋅ 0.59 m).92 m CPTII = CPTI + e = 349.89 m CPRII = CPRI + e = 349.52 x RI = AxI = = 2.30 = 349.10 = 349.59 − 349.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CPBI = CPRI + hb = 349.59 − 349.59 m).31 m i% 3.

pentru toate cotele din ax aflate la echidistanţa de 0.62 349.52=CPR I 349. Trasarea izoliniilor În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax cu cele de la rigole.90 m 9.3). Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .59=CPAx I 2% x constructie desen prin paralelism 2% 349.59 Sectiunea: I .96 349. Apele pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare pantă.xT I Figura 4.59 349.03% 9.92 349.96 349. respectiv perpendicular pe aceste izolinii către gura de canalizare. În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată.52 349.3. 24 Căi de comunicaţii rutiere.82 349.82 349. 3 VEDERE IN PLAN 349. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală 4. Schema de calcul: SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3. de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare.92 349.4.30 m.59 2% 349.66=CPT I 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 349.xB I y x II xR I . Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia declivităţii profilului longitudinal (i%). În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson de stradă.89 349.90 m Pichet nr.62=CPB I 349.66 349.Capitolul 4. Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită (de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de canalizare (Figura 4.

marcarea suprafeţelor de staţionare şi a căilor de circulaţie a vehiculelor. 2. marcarea suprafeţei după planul de situaţie arhitectural.b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţiemanevră se condiţionează lăţimea acesteia: Ştefan LAZĂR. determinarea planului de nivelare funcţie de relieful amplasamentului. Spaţiul de parcare 5. Spre exemplificare se prezintă un studiu de caz. AMENAJAREA UNUI PARCAJ DE LUNGĂ DURATĂ Parcajele de lungă durată sunt suprafeţe amenajate pentru staţionarea vehiculelor. .asigurarea razelor minime de racordare în plan.a) Spaţiul necesar parcării unui autoturism 5 2. 3. 5. În vederea amenajării suprafeţei de parcare este necesară parcurgerea unor paşi de lucru: 1. . 4.1.semnalizare rutieră.pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de canalizare. Mihai DICU 25 . Mihai LOBAZĂ.Amenajarea unui parcaj de lungă durată CAPITOLUL 5. Parcajele de lungă durată se amenajează în afara părţii carosabile şi trebuie să respecte condiţii specifice de proiectare: . determinarea numărului de vehicule care defineşte capacitatea de parcare (Nv).3 SPATIU DE PARCARE SPATIU DE SIGURANTA 0.1.1. profilul transversal tip. concepţia planului de sistematizare verticală a platformei pentru identificarea reţelei de canalizare subterană pentru colectarea-evacuarea apelor pluviale. 5. . Determinarea capacităţii de parcare Această etapă depinde de spaţiul necesar parcării unui autovehicul (autoturism) şi de lăţimile necesare căilor de circulaţie şi spaţiului de manevră prin parcaj.5 Figura 5. 5.1. cu un timp de staţionare de peste 4 ore.

manevră 26 Căi de comunicaţii rutiere.3 min.5 2. 6.Capitolul 5.3 SPATIU DE PARCARE 5 PARCARE PERPENDICULARA cale circulatie .5 PARCARE PARALELA min.manevra Figura 5.50 m cale circulatie .00 m 0.50 m cale circulatie . 3.manevra SPATIU DE PARCARE 6. 60 º 2. 45º .manevra 2. 3.2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . SPATIU DE PARCARE 5 3 PARCARE OBLICA min. Lăţime cale de circulaţie .

83 356.83 − 355.93 356.3. Planul de nivelare al suprafeţei parcajului ∆H 356.52 355. Din profilele transversale M-M şi N-N rezultă poziţia sistemului de canalizare.00 ∆h 355. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la nivelul terenului.2.45 Figura 5.34 (%) L 35.75 l=33.30 355. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei Sistematizarea verticală rezolvă colectarea-evacuarea apelor pluviale în cadrul limitelor suprafeţei amenajate conform reglementărilor legale în vigoare. Marcarea suprafeţei se face în funcţie de capacitatea de parcare.00 m 354.10 itl% Curbe de nivel din planul de situatie 355.10 itl = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2. Mihai LOBAZĂ.3.00 m itL% 354.00 itL = 5. Mihai DICU 27 3 5 5 .10 − 354. Ştefan LAZĂR. unde practic sunt “pozate” gurile de canalizare.93 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. L=35.10 355.21 (%) l 33.Amenajarea unui parcaj de lungă durată Exemplu: 5.

4.50 =5 Ri .00 4.0 0 m 3. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei 28 Căi de comunicaţii rutiere.00 itl=2. SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.00 3.34 % 35.50 N R e= 10 .00 Figura 5. SECTIUNEA N-N M 1.00 itL=3.30 1. 00 m 7.00 5.50 7.00 N 2.00 m 3.25 30 2.00 7.00 4.00 5.50 M 33.00 1.Capitolul 5.21% Ri=5 . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .

71 m CPc = CPb − 2% ⋅ lbc = 369. d şi se calculează cotele terenului şi cotele proiectate ale platformei industriale la colţuri. Determinarea cotelor la colţurile platformei Se notează colţurile platformei în sens orar cu literele a.42 m Cotele proiectate la colţuri vor fi: CPa = CPB + 2% ⋅ l aB = 367. Mihai LOBAZĂ.1.2.71 m CPb = CPa + 2% ⋅ l ab = 367.calculul cotelor punctelor pe platformă. . Mihai DICU 29 . respectând mărimile standardizate ale lăţimii părţii carosabile a căilor de circulaţie internă. .liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor.00 + 2% ⋅ 35. Exemplu: 6.71 m Se cunosc cota de racordare a căii de comunicaţie cu platforma industrială: CPB = CTB = 367.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale CAPITOLUL 6.71 m Ştefan LAZĂR. . c. ale lăţimii trotuarelor. Cotele terenului la colţuri sunt: CTa = 368.profile transversale caracteristice. .determinarea cotelor la colţurile platformei.00 m şi distanţa de la colţul a la punctul B: l aB = 35.71 m CPd = CPc − 2% ⋅ lcd = 366. locurilor de parcare pentru autoturisme şi camioane precum şi ale razelor de racordare interioare (Anexa 6A). CALCULUL ELEMENTELOR DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Proiectarea suprafeţei platformei industriale presupune următoarele etape de studiu: .42 m CTb = 371.71 + 2% ⋅ 100 = 369.37 m CTd = 364. de poziţionarea accesului din drum.48 m CTc = 367. Planul de amenajare arhitecturală Amenajarea platformei industriale în plan se face în funcţie de destinaţia platformei. . 6.planul de amenajare arhitecturală.71 − 2% ⋅ 100 = 364. b.71 − 2% ⋅ 150 = 366.calculul cotelor de construcţie la clădiri.42 = 367.

Liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor Pe baza cotelor terenului la colţurile platformei se poate stabili valoarea cotei zero. de amenajare a terasamentelor platformei industriale. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA m ax dru Linia de cota zero a platformei industriale 100 SAPATURA (Debleu) .42 B d Figura 6.37 + 364.Capitolul 6. Verificare: CPd = CPB − 2% ⋅ l Bd = 367.00 − 35.1.3.48 + 367. CT + CTb + CTc + CTd 368.42 + 371.94 m .pentru latura ad: l a 0 = 11.97 b c 0 37 UMPLUTURA (Rambleu) a 11. CTo .pentru latura bc: lb 0 = 121. 6. Liftarea suprafeţei platformei industriale pentru compensarea terasamentelor 30 Căi de comunicaţii rutiere.00 − 2% ⋅ (150.00 m CTo = a 4 4 Se determină poziţia punctelor de cotă egală cu cota zero de pe laturile dreptunghiului abcd.97 m 150 121. pentru a obţine linia geometrică care separă suprafaţa aferentă volumului de rambleu faţă de suprafaţa aferentă volumului de debleu (Figura 6.1): .71 = = 368.42 ) = 364.71 m unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale.94 35.

59 m CP6 = CP5 + 2% ⋅ l56 = 366.10 + 2%(5.37 − 2% ⋅ 46.37 + 2% ⋅ 42.00 = 368.44 − 2% ⋅ 21. Calculul cotei de construcţie la o clădire CP8 = CP7 − 2% ⋅ l78 = 368.00 + 2% ⋅ 48.20 ) = 367.70 = 366.80 − 2% ⋅ 7.00 m.00 m) se găseşte sub cota zero ( CTo = 368. Calculul cotelor punctelor pe platformă Se porneşte calculul pornind din punctul B şi se ţine seama de declivitatea drumului interior al platformei de 2%.70 = 368. CPB = 368.89 m CP3 = CP2 − 2% ⋅ l23 = 369.0 + 0.22 − 2% ⋅ 19.92 − 0.54 = 367.0 + 0. Mihai DICU .00 m) de amenajare a terasamentelor platformei industriale.08 = 368.59 + 2% ⋅ 19.92 − 0.96 + 2% ⋅ 46.15 m 2 31 B + hb + 2%(5.83 m CP9 = CP4 − 2% ⋅ l 49 = 367.96 m CP2 = CP1 + 2% ⋅ l12 = 368.30 = 367. Mihai LOBAZĂ.44 − 2% ⋅ 42.10 + 2%(5.22 + 2% ⋅ 37.98 m CP11 = CP6 + 2% ⋅ l611 = 367.44 m CP5 = CP4 − 2% ⋅ l 45 = 367.08 = 367.4.54 = 366. se impune modificarea cotei proiectului în punctul B de racordare între drum şi platformă la valoarea CPB = CP0 = CT0 = 368.37 + 2% ⋅ 21.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale Deoarece cota zero de execuţie a platformei industriale ( CP0 = CPB = 367.20 ) = 2 = 367.01 − 2% ⋅ 7. 6.80 m Se calculează cotele la baza feţelor clădirii: B CPC1 = CP11 − 2% ⋅ + hb + 2%(5.00 m CP1 = CPB + 2% ⋅ l B1 = 368.22 m Verificare: CP1 = CP7 + 2% ⋅ l71 = 368.20 = 368. Acest lucru conduce la executarea la intrarea pe platforma industrială a unei rampe de acces cu pantă de 5.94 m 2 CPC 2 = CP9 − 2% ⋅ = 367.96 m 6.92 − 0.37 m CP4 = CP3 − 2% ⋅ l34 = 368.35 = 367.20) = 367.92 − 0.30 = 369.37 m CP7 = CP6 + 2% ⋅ l67 = 367.89 − 2% ⋅ 76.35 = 367.20 ) = 2 Ştefan LAZĂR.21% pe o distanţă de 50 m.59 + 2% ⋅ 39.5.01 m CP10 = CP5 + 2% ⋅ l510 = 366.

97 m Cu aceste elemente de calcul se desenează planşele aferente amenajării platformei industriale din Anexele 6A.04 + 2% ⋅ 26.50 = 368.20 ) = 2 CPC 4 = CP10 − 2% ⋅ = 366.50 − 0.85 = 368.54 = 368.54 m CP13 = CP3 + 2% ⋅ l313 = 368.50 − 0.47 m 6.35 m CP16 = CP15 + 2% ⋅ l15 c + 2% ⋅ lc16 = = 366.10 + 2% ⋅ (35.54 − 3.98 − 2% ⋅ 7.20 ) + 2% ⋅ 26.04 = 368.85) + 2% ⋅ 58.20 ) = 367.20 ) = 366.12 m 2 B + hb + 2%(5.70 − 0.76 m CP14 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb + 2% ⋅ (l Ba − B / 2 − lb ) + 2% ⋅ l a14 = = 368. CPC 3 = CP8 − 2% ⋅ = 367.37 + 2% ⋅ 19.97 m 2 B + hb + 2%(5.10 + 2%(5.50 + 0.20 ) = 2 Cota de construcţie la clădire rezultă din relaţia: CPexecutie = max{CPC1 .00 − 26. 32 Căi de comunicaţii rutiere.97 m CP15 = CP17 − 2% ⋅ l17 d + 2% ⋅ l d 15 = 366. CPC 4 } + 0.0 + 0.70 − 0. CPC 2 .00 + 2% ⋅ 26.97 − 2% ⋅ 58.Capitolul 6.0 + 0.50 + 0.20 ) = 367.85 = 366.20 m CP17 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb − 2% ⋅ (l B17 − B / 2 − lb ) = = 368.00 − 2% ⋅ 3.42 − 3.83 − 2% ⋅ 7.70 − 0.85 = 369.97 + 0.35 + 2% ⋅ (100.50 = 367. CPC 3 .6. Profile transversale caracteristice În final se desenează două secţiuni transversale prin platforma industrială pe două direcţii diferite. 6B şi 6C.10 − 2% ⋅ (56.10 + 2%(5.00 − 2% ⋅ 3.70 − 0. Se mai calculează următoarele cote: CP12 = CPB + 2% ⋅ l B12 = 368. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .

61 m C=80.0 37 PLANUL nr.13 m B=30.95 m B=16.43 m T=32.97 m BA' 3 1 6 Ti1 7 B1 4 B1 8 9 Anexa 1A.37 m 12 11 BA" Te1 A 10 9 5 4 5 6 Ti 1 TeA'=TeA" 10 2 Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi TiA' OA' 3 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32. 1:1000 36 5 36 0 35 5 33 .08 m C=56.36 m C=46.70 m B=22.86 m 1 0 35 TiA' PLANUL DE SITUATIE Sc.41 m C=129. Mihai LOBAZĂ.04 m C=100.95 m B=11.09 m 7 8 V1 13 13 14 14 15 34 5 TeA' 2 BA ' Ştefan LAZĂR.40 m B=8.2 100 36 0 365 B 26 25 24 23 Te2 V2 24 Te2 21 22 Ti 22 25 26 B V 21 20 19 B2 18 18 B 23 150 19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.20 m 20 0 37 Te 17 16 17 16 B2 TiA" OA" O1 11 Te1 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43. Mihai DICU Ti2 15 O2 Ti2 5 35 Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.

2 100 Ti V B 150 0 37 Te Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.08 m C=56.36 m C=46.13 m B=30.70 m B=22. trotuare/acostamente. 1:1000 36 5 36 0 35 5 .95 m B=16.04 m C=100.19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42. parte carosabilă.09 m 7 8 V1 9 TiA' 3 B1 13 14 Anexa 1B. picheţi.40 m B=8. parcaj de lungă durată Căi de comunicaţii rutiere.37 m BA" A Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.95 m B=11. – Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.41 m C=129.20 m V2 24 Te2 21 22 B2 B2 20 16 17 18 Ti2 15 Ti2 TiA" O1 Te1 Te1 11 OA" 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 36 0 365 B Te2 25 23 26 B 34 5 Te A' 2 ' BA 34 0 37 PLANUL nr.61 m C=80. clădiri.97 m 10 BA' TeA'=TeA" OA' 4 5 6 Ti 1 Ti1 B1 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32.86 m 35 O2 5 1 35 0 TiA' PLANUL DE SITUATIE DEFINITIVAT Sc.43 m T=32.

34 4.09 0.43 -0.41 -0.37 25.40 -0.99 17.55 0.46 14.32 -0. Mihai LOBAZĂ.04 -0.59 18.24 16.00 25.32 -0.14 m 0.24% l = 121.08 20.21 -0. 1:1000.68 5.63 20.Anexa 2A. – Profilul longitudinal Ştefan LAZĂR.61 15. Mihai DICU i = 3.44 -0.08 m 0.15 0.17 -0.82 16.00 24.41 -0.40 0.24 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.35 0.46 0.58 -0.00 0.51 20.95 35 .11 i = 3.03% l = 208.10 20.53 15.52 -0.00 17. 1:100 0.45 -0.35 16.70 15.01 7.10 13.00 28.

48 12.28 0.71 0.91 19.00 26.22 -0.00 20.36 i = 3.47 -0.36 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 21.21% l = 280.96 .93 25.23 17. – Profilul longitudinal 17.87 6.02 24.58 0.12 Anexa 2B.48 m 0.47 5. 1:100 0.00 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.48 0.54 -0.04 -0.61 -0.07 20.68 0.88 13.39 0.60 -0. 1:1000.

Structura rutiera Sc. A . BAD 25 6 cm anrobat bituminos.Bordura 20 x 25 Sc. – Profil transversal tip de stradă cu detalii Ştefan LAZĂR.00 1.5 35 15 37 . B . AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. C Sistem canalizare subteran Det.00 Det. BA 16 5 cm binder.50 2. 1:50 ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm Anexa 3A.50 2. BA 8 10 cm beton de ciment.Structura trotuar Sc. 1:20 bordura prefabricata din beton de ciment 20 x 25 10 fundatie din beton C6/7.00 Det. C . B 2. C8/10 10 cm balast teren de fundare Det.PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA Sc.00 3. 1:20 3 cm beton asfaltic. A Det. Mihai LOBAZĂ. 1:20 4 cm beton asfaltic.50 1. Mihai DICU 2% 2% 2% 2% 2.

1.5 % 2% 1: 1 2 Det.Rigola Sc. BA 16 5 cm binder. A 3 Det.Structura rutiera Sc.50 1. 1:20 90 30 25 4% 1: 1 1 :3 2% Căi de comunicaţii rutiere. BAD 25 6 cm anrobat bituminos. 1:20 25 4 cm beton asfaltic.5 % 4% 2.50 . – Profil transversal tip de drum cu detalii 10 cm elemente prefabricate din BC 10 cm nisip teren mastic bituminos 1: 1 38 PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM Sc. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. B Det.50 ax drum 4% 1:3 2:3 2. 1:50 3. A .50 90 30 50 3. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 3B. B .

24 351.14 351.Profil transversal caracteristic Sc.83 2% 346.56 Anexa 3C.70 Cote teren 351.00 Cote proiect 39 .83 ±0.00 350.25 351.00 = 351.23 Ştefan LAZĂR.24 351.23 351.00 351.24 351.00 = 351.14 351.19 351. Mihai DICU 2% 2% 2% ax strada ±0.00 10. Mihai LOBAZĂ.19 351. 1:100 Pichetul nr.21 Distante 10.24 351. 5 km 0+113. – Profil transversal caracteristic de stradă 351.

Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Distante 10. 1:100 Pichetul nr.Anexa 3D.55 358.00 357.00 2: 3 1:3 0.57 4% 2.46 358.14 357.89 358.00 358.39 358. 15 km 0+346.77 10.5 % 2.81 4% 2:3 0.46 357.5 % 353.27 358.00 Cote proiect Cote teren 40 Căi de comunicaţii rutiere. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu 2% Profil transversal caracteristic Sc.40 358.14 358.40 1: 1 ax drum .15 358.84 358.

90 363.00 10.90 363.96 363.00 363.00 364.05 Cote proiect 364.96 363.28 Cote teren 1: 1: 1 1:3 1:3 1 1: 1 Ştefan LAZĂR.Profil transversal caracteristic Sc.74 Anexa 3E. 1:100 Pichetul nr.80 Distante 10.90 363. Mihai DICU 1: 1 2% 4% 2.91 364. Mihai LOBAZĂ.5 % ax drum 2.90 363. 23 km 0+517.60 363.91 363. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu 360.52 364.60 363.5 % 4% 2% 41 .

10 m 9.22 350. 5 km 0+113.59 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 2% 349.52 2% 349.82 350.56 350.72 350.66 Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III Sectiunea V Căi de comunicaţii rutiere.82 349.79 351.62 349.62 349.09 351.89 350.72 350.56 9.03% 9.90 m 42 SISTEMATIZAREA VERTICALA A UNUI TRONSON DE STRADA Sc.52 350.19 350.26 350.Pichet nr.96 350.86 350.26 349.12 351.86 351.52 350.12 350.12 350.56 350.42 350.92 349.90 m Anexa 4.16 351. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Sectiunea IV Sectiunea VI Pichet nr.46 VEDERE IN PLAN 349. 3 km 0+060.42 350.21 349.02 351.66 2% 349.16 349.82 350.12 351.96 349.49 350.92 350. 1:200 SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.52 349.90 m 9.90 m 53.22 350.82 349. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă .02 351.90 m 9.

21% Ri=5 . 1:200 SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1. Mihai LOBAZĂ.00 N 2.50 7.00 5.00 7.00 Ştefan LAZĂR.00 1.25 30 2.00 5.00 4.00 itL=3.301.Anexa 5.00 m 3.00 3. Mihai DICU 43 . i= R m 3.34 % 35.00 4. SECTIUNEA N-N M 1.50 M 33.50 N R e= 10 .00 itl=2.50 00 5.0 0 m 7. – Detaliu de parcare de lungă durată DETALIU DE PARCARE DE LUNGA DURATA Sc.

1:500 2% B 58.00 2.00 3.00 29.00 5.00 2.00 3.00 2.00 16 13 3 2.00 4.00 4.50 4.00 2. – Detaliu de amenajare a platformei industriale .00 7.00 18.50 3.00 Ri= 15 .30 14 4.92 2.00 4.00 25.08 7.00 7.85 Punct de control 35.00 15.0 0 m 38.00 25.00 5.00 2.00 20.00 2 7.08 20.00 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 6A.00 2.00 5.42 2.04 4.50 5.00 A 26.00 32.00 Birouri Cantina 6 Depozit materiale de constructii (III) C4 10 17 5 Depozit materiale de constructii (II) 15 48.00 12 11 C1 C2 9 A 21.00 2.00 B Căi de comunicaţii rutiere.00 26.00 2.50 15.2% m ax dru 44 DETALIU DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Sc.0 0 m Magazie piese de schimb (II) Magazie piese de schimb (I) Depozit materiale de constructii (I) Ri= 15 .00 76.00 2.00 4.00 Atelier reparatii 1 7 8 4 Ri= 15 .00 4.0 0 m 2.00 7.0 0 m C3 Ri= 15 .92 2.

67 368. 1:500.54 368. 1:100 . Mihai DICU 45 Cote proiect Distante 29.41 368.05 33.20 369.00 34.57 368.27 366.94 366.35 Ştefan LAZĂR.28 369.43 365.94 367.08 369.15 366.Anexa 6B.04 367.01 366.43 46. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială 7.75 368.94 367.57 368. Mihai LOBAZĂ.08 366.47 368.00 Sectiune transversala A-A Sc.75 368.67 368.00 367.83 367.83 367.80 367.20 369.87 367.00 367.04 367.00 367.73 367.47 368.73 367.03 Cote teren 363.

368.97 46 Căi de comunicaţii rutiere.01 365.80 367.00 367.53 366.69 368.76 367.00 367.86 367.76 368.97 366.73 368.17 Cote teren 363.28 29.98 366. 1:500.00 Sectiune transversala B-B Sc.79 368.00 367. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Cote proiect Anexa 6C.01 366.91 367.06 20.92 368.91 367.69 368.49 23.12 366.76 367. 1:100 .90 367.93 368.97 368.83 368.86 367. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială Distante 27.83 367.

.: “Trasee şi terasamente”. 2002 x x x: “Monitorul Oficial al României” Prescripţii de proiectare” 11. Editura Tehnică. Mihai DICU 47 . Editura CONSPRESS Bucureşti.: “Drumuri – calcul şi proiectare”. Dicu M.P. 1974 Răcănel I. 9. 3. Ştefan LAZĂR. STAS 2900-89: “Lucrări de drumuri. ISBN 978-973-7797-80-9 Dorobanţu S. Paucă C. Prescripţii de poriectare” 14..: “Introduction to transport engineering”. 8. Terminologie” 12.. ICB. Editura Tehnică Bucureşti.: “Căi de comunicaţii rutiere.: “Drumuri”. 5.: “Căi de comunicaţii. Trotuare. 1980 Mătăsaru Tr. alei de pietoni şi piste de ciclişti. 2. Prescripţii de proiectare” 13.D. 7. şi Răcănel C.P. STAS 10144/2-91: “Străzi. 4. ICB. Diaconu E. Racordări cu clotoida”. Mihai LOBAZĂ. Lăţimea drumurilor” 10. 1992 Răcănel I: “Drumuri moderne. Principii de proiectare”. 6.. Editura Tehnică..a. STAS 4032/1-2002: “Lucrări de drumuri. STAS 863-85: “Lucrări de drumuri. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Profiluri transversale. Craus I.Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. Proiectarea stăzilor”. 1987 x x x: “În memoria drumarilor”. Editura A. 1966 Pinescu A.. STAS 10144/1-90: “Străzi. 1979 Dorobanţu S. 2006. Elemente geometrice ale traseelor. ş. Dorobanţu S.

.............. – Profilul longitudinal (Sc............................. 1:20) .. Capitolul 6........ clădiri.... 1 8 18 21 25 29 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Căi de comunicaţii rutiere. 1:1000) cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi ……………………………………………………………................. Capitolul 3............................... – Profil transversal tip de drum (Sc................. Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere ..... parte carosabilă.................................................................... 1:200) ..... 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ... 1:200) .................... Anexa 4.......... Capitolul 4... Anexa 2B. – Planul de situaţie (Sc......Cuprins CUPRINS Capitolul 1. Anexa 3C..... Anexa 6B.... – Detaliu de parcare de lungă durată (Sc......... 1:100) ...... Capitolul 2................... – Profil transversal caracteristic de stradă (Sc... 1:20) ... Capitolul 5. Anexa 6C.. 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………............ Anexa 3B............................... – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială (Sc. parcaj de lungă durată ………………………………………………. Bibliografie …………………………………………………………………... Anexa 3A............ Amenajarea unui parcaj de lungă durată ………………………... – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu (Sc.. Anexa 3E....... trotuare/acostamente.... Anexa 3D. – Detaliu de amenajare a platformei industriale (Sc.............. Anexa 5................... – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă (Sc........................ Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA ........ Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale …… Anexa 1A. Calculul elementelor traseului în planul de situaţie ......... 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ............... – Planul de situaţie (Sc. Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă ............... Anexa 6A.. Anexa 2A. picheţi.......... 1:500) ……..... Anexa 1B.. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu (Sc... – Profil transversal tip de stradă (Sc............ 1:100) ................. 1:50) cu detalii (Sc........ 1:50) cu detalii (Sc.. Elementele profilului longitudinal ............... 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………...... – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială (Sc.. 1:100) ............. – Profilul longitudinal (Sc....... 1:1000) definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor..

ISBN 978-973-100-053-4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful