ŞTEFAN LAZĂR MIHAI DICU

MIHAI LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CONSPRESS 2008

BUCUREŞTI

Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR Prof.univ.dr.ing. Mihai DICU

Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CFDP - UTCB 2008

Ştefan LAZĂR:

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Mihai LOBAZĂ:

Mihai DICU:

ISBN 978-973-100-053-4

PREFAŢĂ

Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta. Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială. Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale. În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă, amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul pentru cota de construcţie a unei clădiri. Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să acceseze manuale de specialitate. Autorii

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.

Al3

B

V2 Ax drum public existent Ti2
Al2

Te2

Platforma industriala proiectata

TiA" TeA'=TeA" A TiA' Ti1 V1
Al 1

Te1

Ax legatura rutiera proiectata

Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor intermediare ( Al1 , Al 2 , Al3 ). Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.

Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU

1

. Căi de comunicaţii rutiere.acceleraţia gravitaţională. C ≥ 1.2. în grade centesimale.61 m ≅ 60 m 13 ⋅ p s ⋅ (k + g ) 13 ⋅ 0. în m.lungimea arcului de cerc. în m. Principii de proiectare.1. Dicu M şi Răcănel C. Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare 1.1.mărimea bisectoarei. Dicu M.3. B .06 ⋅ (25 + 10 ) unde: g .mărimea tangentei. Figura 1.1. ISBN 978-973-7797-80-9 2 Căi de comunicaţii rutiere.1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . Calculul razei minime de racordare a aliniametelor 40 2 = 58. şi Răcănel C. T . Determinarea elementelor curbei C1 Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.4V .unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc.unghiul la centru.2. în m. R . Date de proiectare Viteza de proiectare: V p = 40 km/h Coeficientul de confort: k = 25 Panta de supraînălţare în curbă: p s = 6 % 1.Capitolul 1. C .81 ≅ 10 m/s2 Rmin = = Vp 2 1. α c . în grade centesimale. 2006. 2006 [1]) Bibliografie [1] Diaconu E.1.2): U . în m. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E.raza arcului de cerc. g = 9. 1. R ≥ Rmin . Editura CONSPRESS Bucureşti..

1337 g = 107 g13c 37 cc Obs.64 = 2 ⋅ arcsin = 92. Mihai LOBAZĂ.4 ⋅ 40. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C1 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se alege o rază R1 = 60 m (care se înscrie între clădirile învecinate).97 m C1 = 1 gc1 = 200 200 Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V1 = 13 ⋅ R1 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 60 ⋅ 0.8663 g = 107. b 66.97 m ≥ 1. 1:1000 Aliniamentul 2 Aliniamentul 1 Figura 1.1337 = 100.04 m B1 = R1 ⎜ ⎜ cos α c1 ⎟ ⎜ cos 107.47 = 56.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie Se determină grafo-analitic unghiurile U 1 şi α c1 (Figura 1.1337 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 60 ⋅ 107.4V1 = 1.: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc.47 km/h C1 = 100.3.8663 g = 92 g 86 c 63cc U 1 = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α c1 = 200 − U 1 = 200 − 92.1337 T1 = R1tg c1 = 60 ⋅ tg = 67.06 ⋅ (25 + 10 ) = 40. α 107.13 m 2 2 ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎜ 1 ⎟ ⎜ ⎟ 1 − 1⎟ = 60 ⋅ ⎜ − 1⎟ = 30. Mihai DICU 3 .3).66 m Ştefan LAZĂR.

Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .86 m ≥ 1.80 km/h C 2 = 129.4V2 = 1.1578 g = 124. Determinarea elementelor curbei C2 Se determină grafo-analitic unghiurile U 2 şi α c 2 (Figura 1.86 m C 2 = 2 gc 2 = 200 200 Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V2 = 13 ⋅ R2 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 110 ⋅ 0.1578 g = 75 g15 c 78 cc 2a 2 ⋅ 50 g g U 2 = 200 − α c 2 = 200 − 75.4.4). b 55. α 75.72 m 4 Căi de comunicaţii rutiere.1578 ⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 110 ⋅ 75.1578 T2 = R2tg c 2 = 110⋅ tg = 73.4.80 = 76.1578 = 129.66 α c 2 = 2 ⋅ arcsin = 2 ⋅ arcsin = 75.41 m − 1⎟ = 110 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α c 2 ⎜ cos 75. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C2 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan se alege o rază R2 = 110 m.8422 g = 124 g 84 c 22 cc Aliniamentul 3 Aliniamentul 2 Figura 1.70 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B2 = R2 ⎜ − 1⎟ = 22. 1.06 ⋅ (25 + 10) = 54.4 ⋅ 54.Capitolul 1.1.

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.44 = 2 ⋅ arcsin = 82. Determinarea elementelor curbei CA’ Se determină grafo-analitic unghiurile U A ' şi α cA' (Figura 1.5.3652 g = 117 g 36 c 52 cc Aliniamentul 1 Ax drum existent Figura 1.3652 = 46. α 117. Mihai LOBAZĂ. pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă. b 60.3652 TA' = RA'tg cA' = 25 ⋅ tg = 32. Determinarea unghiului la vârf pentru curba CA’ Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua legătură rutieră se alege o rază redusă Rr = 25 m ( Rr = R A' ). Mihai DICU 5 .1.36 m − 1⎟ = 25 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α cA' ⎟ ⎜ cos 117.6348 g = 117.3652 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 25 ⋅ 117. care obligă conducătorii auto de pe strada proiectată să reducă viteza.5.95 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B A' = R A' ⎜ − 1⎟ = 16.6348 g = 82 g 63c 48cc U A ' = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α cA' = 200 − U A ' = 200 − 82.5).09 m C A ' = A ' gcA' = 200 200 Ştefan LAZĂR.

respectă viteza de proiectare impusă prin temă de V p = 40 km/h.4V A' = 1.4 ⋅ 34. .5.6348 C A" = A" gcA" = = 56.în curba C1 din localitate la 40 km/h.95 m).1.43 m 82. Determinarea elementelor curbei CA” Se determină unghiurile U A" şi α cA" din construcţia grafică ajutătoare prezentată în Figura 1. CA’ şi CA”.43 ⋅ 82.37 m 200 200 Pentru o rază de 43.1.în curba CA’ a intersecţiei la 20 km/h.Capitolul 1.43 = 48.4 ⋅ 26. Concluzii Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B.08 m ⎜ cos α cA" ⎟ ⎜ cos 82.58 m 1.7.6348 α cA" tg tg 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ ⎛ ⎜ 1 ⎟ ⎟ ⎜ 1 − 1⎟ = 43.6348 ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 43.06 ⋅ (25 + 10 ) = 34.20 m 1.6348 g = 82 g 63c 48 cc Mărimea razei R A" rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei.95 RA" = A" = = 43.06 ⋅ (25 + 10) = 26.în curba C2 din afara localităţii la 50 km/h.6. Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A ' = 13 ⋅ R A ' ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 25 ⋅ 0.43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A" = 13 ⋅ R A" ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 43.09 m ≥ 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .43 ⋅ 0. 6 Căi de comunicaţii rutiere.13 km/h C A ' = 46.13 = 36.4V A" = 1. U A" = α cA' = 117. Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză: .3652 g = 117 g 36 c 52 cc α cA" = U A ' = 82. T 32.43 ⋅ ⎜ B A" = R A" ⎜ − 1⎟ = 11. . .43 km/h C A" = 56. au o tangentă comună ( TA' = TA" = 32.37 m ≥ 1.în curba CA” a intersecţiei la 30 km/h.

57 m ≥ 1.72 m 1.97 + 104.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.70 = 104.13 = 111.4V2 = 1.2.65 − 32.03 = 609.09 + 111.4 ⋅ 54.57 m Al1 = 111. Al2 .80 = 76.95 − 67. Mihai LOBAZĂ.66 m Al2 = Te1Ti 2 = V1V2 − T1 − T2 = 245. Al1 ≥ 1.70 m Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A).4V .86 + 117.4 ⋅ 40.4V1 = 1. Ştefan LAZĂR. Al3 ) trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu 1.3.18 m Al2 = 104.03 m Al3 = 117.80 = 76. Calculul lungimii traseului LT = C A' + Al1 + C1 + Al2 + C 2 + Al3 LT = 46.47 = 56.70 = 117.57 + 100.73 − 73.4V2 = 1.4 ⋅ 40.01 − 67. Mihai DICU 7 .47 = 56.72 m Al3 = Te 2 B = V2 B − T2 = 190.13 − 73. Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele ( Al1 .4V1 = 1.66 m Al1 = TeA'Ti1 = AV1 − TA' − T1 = 211.18 + 129.18 m ≥ 1.03 m ≥ 1.4 ⋅ 54.

CAPITOLUL 2.acolo unde este cazul. . Pentru raportarea liniei terenului în profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru. . care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Conform definiţiei. PICHET i A ax drum COTE A-A COTA PROIECT 4% 2 :3 2 3 1 1: COTA PROIECT LINIA ROSIE (PROIECT) CP LINIA NEAGRA (TEREN) 2. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie. desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de situaţie (Figura 2.1).5 % 4% 1:3 2% 1 1: CT COTA TEREN CT COTA TEREN A PICHET i PROFIL TRANSVERSAL PROFIL LONGITUDINAL DISTANTE Figura 2. 8 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. picheţii se fixează după cum urmează: . 2.în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie.1. adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie. Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2.1. prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială. precum şi. .2).Capitolul 2.5 % CP 2. Astfel.la intersecţia traseului cu curbele de nivel.în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului. pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m.

Pichetarea traseului 2. Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2. Investigarea datelor referitoare la teren După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului. Mihai DICU 9 . Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora. se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul. Mihai LOBAZĂ. 2. ∑ d Al = Ali . Se fac următoarele verificări: 1.2. Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii. i Ştefan LAZĂR.Elementele profilului longitudinal TiA" OA" O1 12 11 BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 3 10 Te1 0 35 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 OA' V1 5 Figura 2.2.3. adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul. Astfel. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului.2). Întocmirea foii de pichetaj Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi.

. ∑d Cj = C j . Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament Se va proceda astfel: . . 2.se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3). rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi (4) (d3.3 7 3 25.1 0 9 5 6 Ti1 7 8 B1 OA' RIGLA Figura 2.rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al aliniamentului (de exemplu în TeA’). . adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu lungimea curbei j calculate.4).Capitolul 2.0 0 0 35 4 28. Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .3. Exemplu: a) Pentru aliniament TiA" OA" O1 curba de nivel BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 0 14.se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa totală între TeA'Ti1 = Al1 10 Căi de comunicaţii rutiere. .se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1).pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3).

64 − 23. . .64 m).64 Σ = 23.00 0.se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara 1:1000).59 2 5 3 BA' O1 5 0 35 2. Pichet Distanţa măsurată Distanţa Eroare (m) Distanţa înregistrată pe planul de calculată (m) în tabelul de pichetaj situaţie (m) (m) TiA' 0.595 C A ' / 2 = 23. Mihai DICU 11 .4.34 BA' 15.00 Ti1 7 Figura 2.1.00 m).se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc TiA'1 (de exemplu 5.se măsoară şi arcul 1B A' (de exemplu 3 × 5.46 TeA'=TeA" 34 5 5 0. Mihai LOBAZĂ.Elementele profilului longitudinal b) Pentru curbă TiA" OA" curba de nivel BA" A 5 3.045 = 0. aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare.00 m + 3.se verifică în final lungimea arcului de cerc TiA ' B A' ca fiind jumătate din valoarea calculată a curbei ( TiA ' B A' =C A ' / 2 ).70 5 1 4 5 6 TiA' 5 OA' COMPAS DISTANTIER 5. .2975 m Ştefan LAZĂR.00 7.595 / 2 = 0.în cazul în care apare o eroare de măsurare.64 m e = 23.64 m =15. . Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă Se va proceda astfel: . 4.00 m + 0.00 m = 8.045 1 8.70 15.595 m => e / 2 = 0.00 e = 0. Exemplu: Tabelul 2.

70 m B=22.76 348. 21.12 0 + 609. 13.00 365.57 16.00 354.81 15.23 + 395.70 + 7. Foaia de pichetaj Nr.04 4.36 m C=46.47 + 492.24 + 362.87 + 427.88 + 413.22 12.2.00 7. 30.18 m U=75.51 + 264.00 363.10 353.13 m B=30.70 15.00 350.78 349.88 356. 17.00 Tabelul 2.1578g R= 110 m T=73.22 20.00 + 517.Capitolul 2.00 + 284. 32.68 350.63 5.82 + 223. 6.85 364.00 357.41 352. 5. 16.46 25. 22.87 13.6348g R= 25 m T=32.00 356.07 + 497.54 359. Traseu U=82.46 355.8663g R= 60 m T=67.95 m B=16.20 24. 15. 8.61 + 208.00 364. 19. 9. 31. 14. 12.56 20. 23. 10.96 + 447. 12 Pichet TiA' 1 BA' 2 TeA' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16 17 18 B2 19 20 21 Te2 22 23 24 25 26 B Distanţa Poziţia între picheţi kilometrică (m) (km + m) 0.00 358.4. 35.96 16.10 + 113.59 + 27.48 366.04 m C=100. 29. Crt.66 13.22 17.29 20.00 363.93 + 538.00 + 329.44 351.00 354.68 + 258. 25. 7.00 359.10 + 157. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .03 m Căi de comunicaţii rutiere.00 + 133.58 19.00 349.52 365.00 348.63 18. 26. 11.97 m Al2=104.74 20.70 Cote teren (m) 347.74 20.14 15. 3. Exemplu: 2.68 361.46 + 46.48 + 434. 2.86 m Al3=117.95 + 378.24 + 191.76 17. 18. 27.99 + 240.00 + 85.67 25.35 + 346.02 + 468.46 360.38 357.00 355.91 + 590.08 + 309.09 m Al1=111. 36.14 20.74 6. 4.57 m U=92.63 + 171.00 351.00 362.67 5.53 16.09 14.67 26. 20.00 + 563.95 17.00 360.14 25.56 24. 34.53 358.99 17. 28.34 + 23.46 28.37 + 60.53 355.00 0 + 0.41 m C=129.18 21.00 367. 33. 1. 24.

00 = 208.14 unde: CPB se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de i1 = 1 i 1 referinţă ( CPR = 345. urmează trasarea liniei roşii (proiectului).00 m.08 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule.48 unde: CPB = CTB = 367.08 − 347. i2 = 1 1 ∆h3 CP − CP14 367.22 − 208.24 %. i i CP14 − CPB ∆h2 357.24 % 121.km.14 = 609.70 − 329.B − Poz.1. CPT A' = CTT A' = 347.14 = 121.km. CPB se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i1 = 3.2.00 − 357.21% l3 l3 280.08 m l3 = Poz.B1 − Poz.14 m l 2 = Poz. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj.km.00 m).km.5. Mihai LOBAZĂ.km.5. Calculul declivităţilor CPB − CPT A' ∆h1 354. Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului.5.Ti A' = 208.14 − Poz.76 m. economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B).03 % l1 l1 208. Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice. Calculul lungimii paşilor de proiectare l1 = Poz. Exemplu: 2.22 = 280.99 ⋅ 100 = B ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. i3 = Ştefan LAZĂR.B1 = 329.76 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.km.14 − 0.Elementele profilului longitudinal 2. Mihai DICU 13 .99 − 354.48 m 2.03 %. CP14 se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i2 = 3.08 l2 l2 unde: CP14 se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de referinţă.

10 13.52 -0.03% ⋅ (7.03% ⋅ (27.40 -0. CPB = CPT A' + i1 % ⋅ l B −T A' = 347.04 − 0.03% ⋅ (23.04 -0.00) = 348.61 15 Figura 2.40 0.Capitolul 2.00) = 348. 2.08 m i i 1 i 1 i Cu aceste elemente calculate se completează în cartuşul planşei profilului longitudinal rubricile “Declivităţi”.46 m i i CP2 = CPT A' + i1 % ⋅ l2−T A ' = 347.44 -0.46 14.09 0.5.24 16.76 + 3.01 -0.76 + 3.03% l = 208.00) = 347.21 0.32 -0.63 − 0.34 4.00 24.00) = 354. Primul pas de proiectare .14 m 0.Rampă 14 Căi de comunicaţii rutiere.76 m i i CP1 = CPT A' + i1 % ⋅ l1−T A' = 347.60 m …………………………………………………………………………. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .76 + 3.3.43 -0.70 15..41 -0. Calculul cotelor liniei proiectului (roşii) .63 20.76 + 3.70 − 0.37 25.99 m i i CPBA' = CPT A' + i1 % ⋅ l BA' −T A' = 347.00 -0.45 7.03% ⋅ (208.10 20.14 − 0.primul pas de proiectare: CPT A' = CTT A' = 347.59 18. Exemplu: i = 3.5.00 28. “Cote proiect” şi ulterior “Diferenţe în ax”.

39 − 366.96 − 208. R ≥ Rmin = 500 m.99 + 3.00 m 2.14) = 354.00 = −0.21% ⋅ (362.59 m 1 1 CP10 = CPB + i2 % ⋅ l10− B = 354.76 − 347.53 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă). Calculul diferenţelor în axul căii ∆H T A ' = CPT A' − CTT A' = 347.03 = 0.95 − 208.22) = 358.al doilea pas de proiectare: CPB = 354. CP14 = CPB + i2 % ⋅ l14− B = 354.55 m CPT 2 = CP14 + i3 % ⋅ lT 2−14 = 357.01 m ∆H BA' = CPBA' − CTBA' = 348.46 − 348.4.99 + 3. CPB = CP14 + i3 % ⋅ l B −14 = 357.00 m CPB = CTB = 367. Mihai DICU 15 . Calculul racordărilor verticale Racordare verticală concavă în punctul de schimbare a declivităţii B1 m = i2 − i1 = 3..78 = −0.99 + 3.99 − 348.08 + 3.24% ⋅ (329.24 − 3.57 − 329..21 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.14) = 357.81 − 329.99 m 1 1 1 1 .al treilea pas de proiectare: CP14 = 357. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.00 − 367.08 + 3.99 m CP15 = CP14 + i3 % ⋅ l15−14 = 357.24% ⋅ (223.70 − 329.08 m 1 CP9 = CPB + i2 % ⋅ l9− B = 354.00 m i i i ∆H 1 = CP1 − CT1 = 347.22) = 359.5. Ştefan LAZĂR.39 m ∆H B = CPB − CTB = 367.08 + 3.5.07 m ………………………………………………………………………….21% ⋅ (609.24% ⋅ (240.Elementele profilului longitudinal .22) = 367.32 m …………………………………………………… ∆H 26 = CP26 − CT26 = 366.5.00 = 0. Mihai LOBAZĂ.21 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.22 − 208.76 = 0.14 m ………………………………………………………………………….21 ⋅ 500 T= = = 0. se adoptă R = 500 m m ⋅ R 0. Totuşi.14) = 355.00 m i i 2.21% ⋅ (346.00 = 0.

01 m 2 R 2 ⋅ 19100 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0.Capitolul 2.06 2 B= = = 0. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale. Racordare verticală concavă în pichetul B1 Racordare verticală convexă în punctul de schimbare a declivităţii 14 m = i3 − i2 = 3. Totuşi. 16 Căi de comunicaţii rutiere. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA B=0.06 m T=20. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.01 m T=20.06 m B=0. m=0.21 % R=19100 m T=20.06 m 200 200 T2 20.01 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0.06 m i= 4% 3. Figura 2.01 m . T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 19047.21 − 3.62 m ≅ 19100 m m 0.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.03 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.24 = 0.03 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0.21 m ⋅ R 0.21 ⋅ 19100 T= = = 20.2 03% i = 3.53 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m. Deoarece tangenta T = 0.6.

002 m T=20.002 m 2 R 2 ⋅ 133400 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0.03 ⋅ 133400 T= = = 20.01 m B=0.2 = i Figura 2.15 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă). se adoptă R = 1000 m m ⋅ R 0.012 B= = = 0. Ştefan LAZĂR. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.15 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m.33 m ≅ 133400 m m 0.002 m .002 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. m=0.03 m ⋅ R 0.03 ⋅ 1000 T= = = 0.Elementele profilului longitudinal R ≥ Rmin = 1000 m. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 133333. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.7.01 m 21% i = 3. Deoarece tangenta T = 0.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.01 m 200 200 T2 20. Mihai DICU 17 B=0. 4% 3. Racordare verticală convexă în pichetul 14 În final se redactează planşa profilului longitudinal conform exemplului din Anexele 2A şi 2B. Mihai LOBAZĂ.03 % R=133400 m T=20.01 m T=20.

Această condiţionare rezultă din necesitatea evacuării apelor pluviale de la faţada clădirii către gurile de canalizare.5 % 4% 1: 1 1:3 2% 2:3 2 3 Figura 3.00 1.50 4% 2. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm 2% 2% 2% 2% Sistem canalizare subteran 2. 18 Căi de comunicaţii rutiere.00 Figura 3.5 % 2. Pentru studenţii CCIA este indicat să cunoască modul de stabilire a cotelor de construcţie ale clădirilor funcţie de reţeaua de străzi. care se găsesc la rigola părţii carosabile. stabilite prin temele de proiectare.2.50 2.50 3.50 1. CAPITOLUL 3.50 3.00 2.Capitolul 3.00 3.50 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 1: 1 90 30 50 . PROFILE TRANSVERSALE LA CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE Profilele transversale caracteristice picheţilor de pe traseu se întocmesc utilizând profilele transversale tip. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM ax drum 1.1.50 2.

pa . CPB . B = 7.50 1. (m) CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) unde: B .panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament.3).00 Figura 3. Schema pentru calculul cotei de construcţie la o clădire Calculul se porneşte din axul străzii.lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip.00 2.cota proiect pe bordură.00 m. Mihai DICU 19 . Ştefan LAZĂR. ax strada CPAx 2% CPR CPB 2% CPRT ±0. CPB = CPR + hb (m) unde: hb . CPR . pa = 2 %.00 CPTP 2. 10 cm.înălţimea bordurii.Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere Calculul cotei de construcţie este absolut necesar în cadrul sistematizării verticale zonale.cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal.00 1.cota proiect la rigola părţii carosabile. astfel încât construcţia clădirii să nu depindă de amenajarea ulterioară a căilor de acces (Figura 3.50 2. Mihai LOBAZĂ. S-au făcut următoarele notaţii: CPAx . unde se cunoaşte valoarea cotei proiect din profilul longitudinal. hb cca.3. folosind elementele geometrice din profilul transversal tip.

în Anexa 3C: pichetul nr. 5.00 = CPTP + 0.14 m CPB = CPR + hb = 351.50 = 351. structură de trotuar şi de bordură. poz. S-au desenat şi trei profile transversale caracteristice pentru care s-au calculat cotele proiectului: .cota proiectului la trotuarul de protecţie al clădirii.23 m ± 0.00 m. urmărindu-se aflarea cotelor în punctele caracteristice ale conturului proiectat (marginea părţii carosabile.24 m CPRT = CPB − hbtr = 351.57 – profil de drum în rambleu (umplutură).56 – profil de stradă. km 0+113.74 – profil de drum în debleu (săpătură).00 = 351. Cota de construcţie a clădirii (± 0. km 0+113.00) se calculează cu relaţia: ± 0. respectiv de drum. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de stradă (Pichetul nr.00 = CPTP + 0.05 = 351. 20 Căi de comunicaţii rutiere.21 m CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) = 351.60 = 351. CPRT .24 − 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .60 = 351. În Anexele 3A şi 3B sunt prezentate un profil transversal tip de stradă.lăţimea trotuarului variabilă.1.19 + 2% ⋅ 2.Capitolul 3. hbtr cca. ltr . km 0+346. km 0+517.10 = 351. ptr = 2 %.83 m Obs.56) CPAx = 351. 5. .panta transversală a trotuarului. CPRT = CPB − hbtr (m) unde: hbtr . 5 cm.19 m CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr = 351. 15. ptr .21 − 2% ⋅ 3.min = 2.: Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de drum se desfăşoară în mod asemănător. . Exemplu: 3. CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr (m) unde: ltr .înălţimea bordurii trotuarului la limita cu spaţiul verde.cota proiect la rigola trotuarului.în Anexa 3D: pichetul nr. respectiv cu detalii de structură rutieră şi de rigolă cu pereul din elemente prefabricate din beton de ciment. marginea acostamentelor şi dacă este cazul la talvegul rigolei şi la marginea banchetei rigolei) (Anexele 3D şi 3E).14 + 0.în Anexa 3E: pichetul nr.60 (m) unde: 60 cm reprezintă înălţimea soclului de 3 trepte de acces în clădire. cu detalii de structură rutieră. CPTP . 23.23 + 0.

pornind de la schema din Figura 4. e . 4.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CAPITOLUL 4. α d Sectiunea II Sectiunea III Figura 4.1) d unde: i . în m. km 0+060.1. CP III i% CP II i% e . Pentru început ţinându-se cont de declivitatea liniei roşii pe tronsonul de stradă studiat şi de valoarea echidistanţei convenabil aleasă în funcţie de necesităţile de detaliere se calculează distanţa între secţiunile cu puncte echidistante.echidistanţa dintre puncte. Reprezentarea sistematizării verticale se face pe planul de situaţie prin linii proiectate de cotă egală echidistante numite izolinii.1. Stabilirea distanţei dintre secţiunile cu puncte echidistante Se va face sistematizarea verticală a tronsonului de stradă cuprins între picheţii 3 şi 5. CALCULUL SISTEMATIZĂRII VERTICALE A UNUI TRONSON DE STRADĂ Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă reprezintă modul în care se amenajează suprafaţa părţii carosabile şi a trotuarelor astfel încât apa de suprafaţă (din ploi şi topirea zăpezii) să se scurgă în mod controlat spre anumite locuri prevăzute cu dispozitive de colectare şi evacuare a apei.46 – km 0+113. Schema pentru calculul distanţei d Din relaţia (4. Mihai LOBAZĂ.1 se observă că declivitatea se poate stabili cu relaţia următoare: e i % = tgα = (4. d . %.distanţa dintre două puncte echidistante. α e d CP I Sectiunea I . în m. Astfel.declivitatea liniei roşii.2) 21 . Mihai DICU e (4.1) se obţine apoi valoarea distanţei d : e e d= = ⋅ 100 (m) i% i Ştefan LAZĂR.56.

03 4. Apoi se calculează cotele caracteristice şi pentru restul de secţiuni prin adăugarea de fiecare dată a valorii echidistanţei.2. hb = 10 cm. pa .90 m i 3.00 m.52 m 2 2 22 Căi de comunicaţii rutiere. în funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor şi de pantele transversale ale acestora.înălţimea bordurii.lăţimea trotuarului.lăţimea părţii carosabile.00 CPRI = CPAxI − pa % ⋅ = 349.2): CPAxi .cotă proiectată la faţa de sus a bordurii în secţiunea i. Calculul cotelor punctelor caracteristice ale secţiunilor echidistante Se calculează mai întâi pentru prima secţiune a tronsonului de stradă cotele de nivel la rigole. la faţa de sus a bordurii şi la limita trotuarului. B = 7.59 m B 7.cotă proiectată în axul străzii în secţiunea i (i număr roman). CPTi ptr% CPBi CPRi pa% hb pa% CPBi CPRi ptr% CPTi CPAxi ltr B/2 B/2 ltr Figura 4. Secţiunea I Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul longitudinal. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .03 % e 0. ltr . Exemplu: Se alege echidistanţa e = 0.30 Rezultă distanţa d = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 9.panta transversală a trotuarului.59 − 2% ⋅ = 349. p a = 2 %. ptr = 2 %. hb .00 m. CPTi . În continuare se fac următoarele notaţii (Figura 4. Secţiune transversală de stradă Se cunosc: B .cotă proiectată la rigolă în secţiunea i.cotă proiectată la limita trotuarului în secţiunea i.Capitolul 4. CP3 = CPAxI = 349.30 m Declivitatea tronsonului este i = i1 = 3. CPBi .2. ptr . ltr = 2.panta transversală în aliniament a străzii. CPRi .

96 m Secţiunea III CPAxIII = CPAxI + 2e = 349.59 − 349.30 = 349.03% CP − CPTI 349.59 m din ax.59 + 0.26 m Analog se fac calculele pentru restul de secţiuni echidistante. 4.92 m CPTII = CPTI + e = 349.62 + 2% ⋅ 2.3).59 m). respectiv de la trotuar (Figura 4.52 x RI = AxI = = 2.99 m i% 3.30 = 349.31 m i% 3.30 = 350.59 − 349.30 = 350.00 = 349.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CPBI = CPRI + hb = 349.59 m).62 x BI = AxI = = −0.10 = 349. de la bordură. Ştefan LAZĂR. Secţiunea I CP − CPRI 349.66 + 0.59 − 349.30 = 350.03% unde: x RI .30 = 350.3.52 + 0. x BI .66 xTI = AxI = = −2. xTI .abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.59 m).82 m CPBII = CPBI + e = 349.89 m CPRII = CPRI + e = 349.30 = 349.03% CP − CPBI 349.abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.62 + 2 ⋅ 0. Mihai DICU 23 .66 + 2 ⋅ 0. Mihai LOBAZĂ.31 m i% 3.59 + 2 ⋅ 0.66 m Secţiunea II CPAxII = CPAxI + e = 349.62 m CPTI = CPBI + ptr % ⋅ ltr = 349.19 m CPRIII = CPRI + 2e = 349. Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă.52 + 2 ⋅ 0.22 m CPTIII = CPTI + 2e = 349.abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.12 m CPBIII = CPBI + 2e = 349.52 + 0.62 + 0.30 = 349.

82 349. În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată.59 Sectiunea: I . 3 VEDERE IN PLAN 349.62=CPB I 349.03% 9.Capitolul 4.90 m Pichet nr. În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson de stradă. de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare.90 m 9. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . pentru toate cotele din ax aflate la echidistanţa de 0.xB I y x II xR I .66=CPT I 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 349. Apele pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare pantă.92 349.59 349. respectiv perpendicular pe aceste izolinii către gura de canalizare.52=CPR I 349. Trasarea izoliniilor În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax cu cele de la rigole.59=CPAx I 2% x constructie desen prin paralelism 2% 349.3. Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită (de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de canalizare (Figura 4.4.96 349. Schema de calcul: SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3. Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia declivităţii profilului longitudinal (i%).xT I Figura 4.52 349.66 349.89 349.82 349. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală 4.30 m.92 349. 24 Căi de comunicaţii rutiere.59 2% 349.62 349.96 349.3).

2. determinarea numărului de vehicule care defineşte capacitatea de parcare (Nv). 3. 4.3 SPATIU DE PARCARE SPATIU DE SIGURANTA 0. Mihai LOBAZĂ. determinarea planului de nivelare funcţie de relieful amplasamentului.semnalizare rutieră. Mihai DICU 25 .1. . Determinarea capacităţii de parcare Această etapă depinde de spaţiul necesar parcării unui autovehicul (autoturism) şi de lăţimile necesare căilor de circulaţie şi spaţiului de manevră prin parcaj.Amenajarea unui parcaj de lungă durată CAPITOLUL 5.b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţiemanevră se condiţionează lăţimea acesteia: Ştefan LAZĂR. Parcajele de lungă durată se amenajează în afara părţii carosabile şi trebuie să respecte condiţii specifice de proiectare: . cu un timp de staţionare de peste 4 ore. În vederea amenajării suprafeţei de parcare este necesară parcurgerea unor paşi de lucru: 1.1.pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de canalizare. . AMENAJAREA UNUI PARCAJ DE LUNGĂ DURATĂ Parcajele de lungă durată sunt suprafeţe amenajate pentru staţionarea vehiculelor.asigurarea razelor minime de racordare în plan. 5.marcarea suprafeţelor de staţionare şi a căilor de circulaţie a vehiculelor.1. concepţia planului de sistematizare verticală a platformei pentru identificarea reţelei de canalizare subterană pentru colectarea-evacuarea apelor pluviale. 5. . Spre exemplificare se prezintă un studiu de caz. 5.a) Spaţiul necesar parcării unui autoturism 5 2. Spaţiul de parcare 5. profilul transversal tip.1.5 Figura 5. marcarea suprafeţei după planul de situaţie arhitectural.

manevră 26 Căi de comunicaţii rutiere.5 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .2.50 m cale circulatie . Lăţime cale de circulaţie . 60 º 2.00 m 0.5 PARCARE PARALELA min. 3.manevra SPATIU DE PARCARE 6.3 min. 6.50 m cale circulatie .manevra Figura 5.manevra 2. 3.Capitolul 5.3 SPATIU DE PARCARE 5 PARCARE PERPENDICULARA cale circulatie . SPATIU DE PARCARE 5 3 PARCARE OBLICA min. 45º .

Mihai DICU 27 3 5 5 .10 − 354.52 355.00 ∆h 355.83 − 355. Mihai LOBAZĂ.30 355.10 itl = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2.34 (%) L 35. Planul de nivelare al suprafeţei parcajului ∆H 356.83 356. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la nivelul terenului.93 356.3.21 (%) l 33. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei Sistematizarea verticală rezolvă colectarea-evacuarea apelor pluviale în cadrul limitelor suprafeţei amenajate conform reglementărilor legale în vigoare. unde practic sunt “pozate” gurile de canalizare. Ştefan LAZĂR.10 355.45 Figura 5.00 m itL% 354.Amenajarea unui parcaj de lungă durată Exemplu: 5.00 m 354.00 itL = 5. Marcarea suprafeţei se face în funcţie de capacitatea de parcare. L=35.10 itl% Curbe de nivel din planul de situatie 355.75 l=33. Din profilele transversale M-M şi N-N rezultă poziţia sistemului de canalizare.2.3.93 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.

Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei 28 Căi de comunicaţii rutiere.00 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00 3.50 M 33. SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.00 itL=3.00 5.30 1.34 % 35. SECTIUNEA N-N M 1.21% Ri=5 .00 N 2.50 =5 Ri .00 4.00 4.Capitolul 5.00 5.00 7.0 0 m 3.50 N R e= 10 . 00 m 7.00 itl=2.00 m 3.4.50 7.25 30 2.00 Figura 5.

.48 m CTc = 367. ale lăţimii trotuarelor.71 m CPd = CPc − 2% ⋅ lcd = 366. Mihai LOBAZĂ.determinarea cotelor la colţurile platformei. CALCULUL ELEMENTELOR DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Proiectarea suprafeţei platformei industriale presupune următoarele etape de studiu: .calculul cotelor de construcţie la clădiri.42 = 367.planul de amenajare arhitecturală.37 m CTd = 364.71 − 2% ⋅ 150 = 366. de poziţionarea accesului din drum.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale CAPITOLUL 6. Exemplu: 6. d şi se calculează cotele terenului şi cotele proiectate ale platformei industriale la colţuri. Mihai DICU 29 . b. .calculul cotelor punctelor pe platformă.00 m şi distanţa de la colţul a la punctul B: l aB = 35. Planul de amenajare arhitecturală Amenajarea platformei industriale în plan se face în funcţie de destinaţia platformei.42 m CTb = 371. Determinarea cotelor la colţurile platformei Se notează colţurile platformei în sens orar cu literele a. respectând mărimile standardizate ale lăţimii părţii carosabile a căilor de circulaţie internă.71 m CPb = CPa + 2% ⋅ l ab = 367. 6. c. .42 m Cotele proiectate la colţuri vor fi: CPa = CPB + 2% ⋅ l aB = 367.profile transversale caracteristice. .71 m CPc = CPb − 2% ⋅ lbc = 369.71 m Ştefan LAZĂR.1.liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor.71 + 2% ⋅ 100 = 369. Cotele terenului la colţuri sunt: CTa = 368. .00 + 2% ⋅ 35.71 − 2% ⋅ 100 = 364.2.71 m Se cunosc cota de racordare a căii de comunicaţie cu platforma industrială: CPB = CTB = 367. locurilor de parcare pentru autoturisme şi camioane precum şi ale razelor de racordare interioare (Anexa 6A).

97 m 150 121.00 − 35.1.48 + 367.00 − 2% ⋅ (150.3. de amenajare a terasamentelor platformei industriale. Verificare: CPd = CPB − 2% ⋅ l Bd = 367.pentru latura bc: lb 0 = 121. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA m ax dru Linia de cota zero a platformei industriale 100 SAPATURA (Debleu) . Liftarea suprafeţei platformei industriale pentru compensarea terasamentelor 30 Căi de comunicaţii rutiere.71 m unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale.37 + 364.pentru latura ad: l a 0 = 11.42 + 371.97 b c 0 37 UMPLUTURA (Rambleu) a 11.42 B d Figura 6.00 m CTo = a 4 4 Se determină poziţia punctelor de cotă egală cu cota zero de pe laturile dreptunghiului abcd. 6. Liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor Pe baza cotelor terenului la colţurile platformei se poate stabili valoarea cotei zero. CT + CTb + CTc + CTd 368.42 ) = 364.71 = = 368.94 m . CTo .94 35.Capitolul 6. pentru a obţine linia geometrică care separă suprafaţa aferentă volumului de rambleu faţă de suprafaţa aferentă volumului de debleu (Figura 6.1): .

00 m) se găseşte sub cota zero ( CTo = 368.80 − 2% ⋅ 7.30 = 367.59 + 2% ⋅ 19.00 m CP1 = CPB + 2% ⋅ l B1 = 368.0 + 0.37 m CP4 = CP3 − 2% ⋅ l34 = 368.59 m CP6 = CP5 + 2% ⋅ l56 = 366. Mihai DICU .54 = 366.00 m.70 = 368.30 = 369.37 m CP7 = CP6 + 2% ⋅ l67 = 367.96 + 2% ⋅ 46.4.08 = 368.0 + 0.44 m CP5 = CP4 − 2% ⋅ l 45 = 367.96 m 6.37 − 2% ⋅ 46.92 − 0.92 − 0.35 = 367.10 + 2%(5.83 m CP9 = CP4 − 2% ⋅ l 49 = 367.22 m Verificare: CP1 = CP7 + 2% ⋅ l71 = 368.44 − 2% ⋅ 21. se impune modificarea cotei proiectului în punctul B de racordare între drum şi platformă la valoarea CPB = CP0 = CT0 = 368.22 + 2% ⋅ 37.94 m 2 CPC 2 = CP9 − 2% ⋅ = 367.98 m CP11 = CP6 + 2% ⋅ l611 = 367. Calculul cotelor punctelor pe platformă Se porneşte calculul pornind din punctul B şi se ţine seama de declivitatea drumului interior al platformei de 2%.96 m CP2 = CP1 + 2% ⋅ l12 = 368.15 m 2 31 B + hb + 2%(5. 6.20 ) = 2 = 367.20) = 367. Acest lucru conduce la executarea la intrarea pe platforma industrială a unei rampe de acces cu pantă de 5.89 − 2% ⋅ 76.54 = 367.01 m CP10 = CP5 + 2% ⋅ l510 = 366.89 m CP3 = CP2 − 2% ⋅ l23 = 369.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale Deoarece cota zero de execuţie a platformei industriale ( CP0 = CPB = 367.44 − 2% ⋅ 42.21% pe o distanţă de 50 m.59 + 2% ⋅ 39.92 − 0. CPB = 368.00 m) de amenajare a terasamentelor platformei industriale. Mihai LOBAZĂ.00 = 368.20 ) = 367.00 + 2% ⋅ 48.20 = 368.92 − 0.20 ) = 2 Ştefan LAZĂR.08 = 367.22 − 2% ⋅ 19.01 − 2% ⋅ 7.37 + 2% ⋅ 21.5.35 = 367.70 = 366.80 m Se calculează cotele la baza feţelor clădirii: B CPC1 = CP11 − 2% ⋅ + hb + 2%(5.37 + 2% ⋅ 42.10 + 2%(5. Calculul cotei de construcţie la o clădire CP8 = CP7 − 2% ⋅ l78 = 368.

37 + 2% ⋅ 19.10 − 2% ⋅ (56. CPC 4 } + 0. 32 Căi de comunicaţii rutiere.50 = 368.97 m Cu aceste elemente de calcul se desenează planşele aferente amenajării platformei industriale din Anexele 6A.20 ) = 367.35 + 2% ⋅ (100. Profile transversale caracteristice În final se desenează două secţiuni transversale prin platforma industrială pe două direcţii diferite.50 + 0.00 − 26.47 m 6.Capitolul 6.10 + 2%(5.00 − 2% ⋅ 3.50 = 367.20 ) = 367.97 − 2% ⋅ 58. CPC 3 . Se mai calculează următoarele cote: CP12 = CPB + 2% ⋅ l B12 = 368.97 + 0.85) + 2% ⋅ 58.20 ) + 2% ⋅ 26.42 − 3.97 m 2 B + hb + 2%(5.97 m CP15 = CP17 − 2% ⋅ l17 d + 2% ⋅ l d 15 = 366.70 − 0.6.83 − 2% ⋅ 7. CPC 2 .12 m 2 B + hb + 2%(5.20 ) = 2 CPC 4 = CP10 − 2% ⋅ = 366.70 − 0. CPC 3 = CP8 − 2% ⋅ = 367.85 = 369.04 = 368.00 − 2% ⋅ 3.50 + 0.35 m CP16 = CP15 + 2% ⋅ l15 c + 2% ⋅ lc16 = = 366.54 m CP13 = CP3 + 2% ⋅ l313 = 368.00 + 2% ⋅ 26.54 − 3.0 + 0.50 − 0.85 = 366.85 = 368.10 + 2%(5.50 − 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .70 − 0.70 − 0.20 m CP17 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb − 2% ⋅ (l B17 − B / 2 − lb ) = = 368.10 + 2% ⋅ (35.20 ) = 366.0 + 0. 6B şi 6C.20 ) = 2 Cota de construcţie la clădire rezultă din relaţia: CPexecutie = max{CPC1 .04 + 2% ⋅ 26.54 = 368.98 − 2% ⋅ 7.76 m CP14 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb + 2% ⋅ (l Ba − B / 2 − lb ) + 2% ⋅ l a14 = = 368.

09 m 7 8 V1 13 13 14 14 15 34 5 TeA' 2 BA ' Ştefan LAZĂR. Mihai LOBAZĂ.20 m 20 0 37 Te 17 16 17 16 B2 TiA" OA" O1 11 Te1 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43.95 m B=16.95 m B=11.0 37 PLANUL nr.97 m BA' 3 1 6 Ti1 7 B1 4 B1 8 9 Anexa 1A.86 m 1 0 35 TiA' PLANUL DE SITUATIE Sc.08 m C=56.70 m B=22.61 m C=80.43 m T=32. 1:1000 36 5 36 0 35 5 33 .40 m B=8.13 m B=30.37 m 12 11 BA" Te1 A 10 9 5 4 5 6 Ti 1 TeA'=TeA" 10 2 Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67. Mihai DICU Ti2 15 O2 Ti2 5 35 Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.04 m C=100.41 m C=129. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi TiA' OA' 3 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32.2 100 36 0 365 B 26 25 24 23 Te2 V2 24 Te2 21 22 Ti 22 25 26 B V 21 20 19 B2 18 18 B 23 150 19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.36 m C=46.

37 m BA" A Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.40 m B=8.61 m C=80.95 m B=11. clădiri. trotuare/acostamente. parcaj de lungă durată Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 36 0 365 B Te2 25 23 26 B 34 5 Te A' 2 ' BA 34 0 37 PLANUL nr. picheţi.41 m C=129.97 m 10 BA' TeA'=TeA" OA' 4 5 6 Ti 1 Ti1 B1 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32.95 m B=16.36 m C=46.13 m B=30. – Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.70 m B=22.2 100 Ti V B 150 0 37 Te Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.43 m T=32.86 m 35 O2 5 1 35 0 TiA' PLANUL DE SITUATIE DEFINITIVAT Sc.09 m 7 8 V1 9 TiA' 3 B1 13 14 Anexa 1B.04 m C=100. parte carosabilă.20 m V2 24 Te2 21 22 B2 B2 20 16 17 18 Ti2 15 Ti2 TiA" O1 Te1 Te1 11 OA" 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43.08 m C=56. 1:1000 36 5 36 0 35 5 .

Anexa 2A.99 17.10 20.53 15.10 13.51 20. – Profilul longitudinal Ştefan LAZĂR.58 -0.34 4.21 -0.01 7.82 16. Mihai DICU i = 3.68 5.63 20.70 15.00 24. Mihai LOBAZĂ.37 25.14 m 0.43 -0.17 -0. 1:1000.00 17.09 0.46 14.40 0.35 16.35 0.24 16.59 18.08 m 0.45 -0.44 -0.32 -0.41 -0.40 -0.00 0.32 -0.11 i = 3.08 20.41 -0.24 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.52 -0.00 28.04 -0.24% l = 121.15 0.03% l = 208. 1:100 0.55 0.95 35 .46 0.00 25.61 15.

71 0.48 m 0.60 -0.93 25.48 12.36 i = 3.00 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.39 0.47 5. – Profilul longitudinal 17.04 -0.48 0.47 -0. 1:1000.28 0.91 19.68 0.07 20. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 21.58 0.96 . 1:100 0.87 6.54 -0.36 Căi de comunicaţii rutiere.61 -0.21% l = 280.00 26.23 17.88 13.02 24.12 Anexa 2B.00 20.22 -0.

Bordura 20 x 25 Sc.50 2.Structura rutiera Sc.Structura trotuar Sc. Mihai LOBAZĂ. 1:50 ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm Anexa 3A. A Det. BA 16 5 cm binder.00 Det. 1:20 4 cm beton asfaltic. B . C . C Sistem canalizare subteran Det. C8/10 10 cm balast teren de fundare Det.50 2. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. BA 8 10 cm beton de ciment.00 1. BAD 25 6 cm anrobat bituminos. 1:20 bordura prefabricata din beton de ciment 20 x 25 10 fundatie din beton C6/7. – Profil transversal tip de stradă cu detalii Ştefan LAZĂR. A .50 1. B 2. Mihai DICU 2% 2% 2% 2% 2. 1:20 3 cm beton asfaltic.00 3.PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA Sc.5 35 15 37 .00 Det.

A .Rigola Sc. 1:20 25 4 cm beton asfaltic.50 90 30 50 3. BA 16 5 cm binder. 1:20 90 30 25 4% 1: 1 1 :3 2% Căi de comunicaţii rutiere.5 % 2% 1: 1 2 Det.50 1. 1:50 3.5 % 4% 2. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. – Profil transversal tip de drum cu detalii 10 cm elemente prefabricate din BC 10 cm nisip teren mastic bituminos 1: 1 38 PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM Sc.1. B Det. BAD 25 6 cm anrobat bituminos.50 . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 3B. B . A 3 Det.Structura rutiera Sc.50 ax drum 4% 1:3 2:3 2.

Mihai LOBAZĂ.00 350.19 351.23 Ştefan LAZĂR. – Profil transversal caracteristic de stradă 351.00 Cote proiect 39 .24 351.25 351.14 351.83 2% 346.00 = 351. Mihai DICU 2% 2% 2% ax strada ±0.24 351.14 351.Profil transversal caracteristic Sc.00 10.56 Anexa 3C.24 351.19 351. 5 km 0+113. 1:100 Pichetul nr.00 351.23 351.24 351.83 ±0.00 = 351.21 Distante 10.70 Cote teren 351.

46 357. 1:100 Pichetul nr.00 357.89 358.46 358.40 358.57 4% 2.00 Cote proiect Cote teren 40 Căi de comunicaţii rutiere.81 4% 2:3 0.5 % 353. 15 km 0+346.Anexa 3D.39 358.27 358.15 358.5 % 2.84 358.40 1: 1 ax drum .14 357.14 358.00 358. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu 2% Profil transversal caracteristic Sc.00 2: 3 1:3 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Distante 10.55 358.77 10.

91 364.80 Distante 10.00 10.96 363.52 364.90 363.74 Anexa 3E. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu 360.90 363.5 % 4% 2% 41 .00 363.96 363.91 363. 23 km 0+517.60 363. 1:100 Pichetul nr.5 % ax drum 2.Profil transversal caracteristic Sc.00 364. Mihai DICU 1: 1 2% 4% 2.05 Cote proiect 364.60 363. Mihai LOBAZĂ.28 Cote teren 1: 1: 1 1:3 1:3 1 1: 1 Ştefan LAZĂR.90 363.90 363.

49 350.21 349.42 350.62 349.10 m 9.46 VEDERE IN PLAN 349.62 349.12 351.02 351.90 m 9.72 350.52 2% 349.79 351.59 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 2% 349.26 349.82 349.66 Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III Sectiunea V Căi de comunicaţii rutiere.90 m 9. 1:200 SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.52 350.86 351.82 350.96 350. 5 km 0+113. 3 km 0+060.52 350.16 349.90 m Anexa 4.72 350.89 350.90 m 42 SISTEMATIZAREA VERTICALA A UNUI TRONSON DE STRADA Sc.42 350.12 351.52 349. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă .92 350.96 349.16 351.12 350.90 m 53.03% 9.66 2% 349.Pichet nr.22 350.19 350.82 350. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Sectiunea IV Sectiunea VI Pichet nr.09 351.22 350.56 350.02 351.86 350.92 349.26 350.12 350.56 350.82 349.56 9.

00 4. i= R m 3. Mihai LOBAZĂ. Mihai DICU 43 .50 7.Anexa 5.00 4.50 N R e= 10 .00 5.00 N 2.301. – Detaliu de parcare de lungă durată DETALIU DE PARCARE DE LUNGA DURATA Sc.21% Ri=5 .25 30 2.50 M 33.00 5.00 itl=2.00 Ştefan LAZĂR. SECTIUNEA N-N M 1.0 0 m 7.00 3.00 itL=3.00 1.00 7.34 % 35.00 m 3.50 00 5. 1:200 SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.

85 Punct de control 35.00 26.00 2.00 2.00 2.50 15.00 5.00 12 11 C1 C2 9 A 21.00 18.30 14 4.50 3.00 76.0 0 m 38.00 29.42 2.00 B Căi de comunicaţii rutiere.00 7.00 4.04 4.00 2.0 0 m Magazie piese de schimb (II) Magazie piese de schimb (I) Depozit materiale de constructii (I) Ri= 15 . 1:500 2% B 58.00 2.50 5.00 2.00 Atelier reparatii 1 7 8 4 Ri= 15 .0 0 m C3 Ri= 15 .00 4.00 Birouri Cantina 6 Depozit materiale de constructii (III) C4 10 17 5 Depozit materiale de constructii (II) 15 48.00 25.00 2.00 4.00 3.00 16 13 3 2.00 4.00 5.00 2.00 25.00 7.00 A 26.50 4.00 4.00 5.00 Ri= 15 .00 15.00 20.00 2.08 20.08 7.00 2 7.00 32.2% m ax dru 44 DETALIU DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Sc.00 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 6A.00 7.92 2.00 3. – Detaliu de amenajare a platformei industriale .0 0 m 2.92 2.

41 368.03 Cote teren 363.05 33.87 367.57 368.00 34.47 368.00 367.73 367.08 366.15 366.27 366.35 Ştefan LAZĂR.04 367.75 368.94 367.94 366.94 367.28 369.83 367.57 368.67 368.20 369.83 367. Mihai LOBAZĂ.43 46.Anexa 6B.00 367.43 365. 1:100 .00 367.67 368.20 369.80 367.75 368.73 367.00 Sectiune transversala A-A Sc. Mihai DICU 45 Cote proiect Distante 29.01 366.04 367.08 369.47 368. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială 7. 1:500.54 368.

00 367. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială Distante 27.00 Sectiune transversala B-B Sc.97 366. 1:100 .90 367.76 367.69 368.00 367.97 46 Căi de comunicaţii rutiere.97 368.49 23. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Cote proiect Anexa 6C.368.28 29.01 366.00 367.76 367.01 365.76 368.06 20.91 367.83 368.86 367.73 368.91 367.79 368.83 367.86 367.80 367.92 368.12 366.93 368. 1:500.69 368.17 Cote teren 363.98 366.53 366.

ISBN 978-973-7797-80-9 Dorobanţu S.. alei de pietoni şi piste de ciclişti.: “Căi de comunicaţii. 8. 1966 Pinescu A. 7. Diaconu E. Editura Tehnică Bucureşti...Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. 2006. Proiectarea stăzilor”.: “Introduction to transport engineering”. Terminologie” 12. 1980 Mătăsaru Tr. STAS 2900-89: “Lucrări de drumuri. STAS 4032/1-2002: “Lucrări de drumuri.: “Trasee şi terasamente”.: “Căi de comunicaţii rutiere. ICB. Prescripţii de proiectare” 13. Dorobanţu S. 2. 2002 x x x: “Monitorul Oficial al României” Prescripţii de proiectare” 11. 1992 Răcănel I: “Drumuri moderne. 4. 5. 3. Paucă C. Principii de proiectare”.P. Profiluri transversale. 1974 Răcănel I. 6. Elemente geometrice ale traseelor.: “Drumuri – calcul şi proiectare”.: “Drumuri”.P. Dicu M. 1979 Dorobanţu S. şi Răcănel C. Ştefan LAZĂR.. Editura CONSPRESS Bucureşti. ş. Prescripţii de poriectare” 14. STAS 10144/1-90: “Străzi. Mihai DICU 47 . Mihai LOBAZĂ. Editura Tehnică. Racordări cu clotoida”.a.. Editura A. STAS 10144/2-91: “Străzi. STAS 863-85: “Lucrări de drumuri. Trotuare. ICB. Editura Tehnică. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Craus I. 1987 x x x: “În memoria drumarilor”.D. Lăţimea drumurilor” 10.. 9.

.............. Capitolul 3. Anexa 6A............ Anexa 6B...... 1:1000) cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi ……………………………………………………………........... – Profil transversal caracteristic de drum în debleu (Sc............. Anexa 6C.. 1 8 18 21 25 29 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Căi de comunicaţii rutiere.......... – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială (Sc... – Profil transversal tip de drum (Sc............ 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………... 1:20) . – Profil transversal caracteristic de stradă (Sc.. 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ...... Capitolul 2.............. 1:500) ……......... Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere ................ Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale …… Anexa 1A......... Bibliografie …………………………………………………………………..... – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă (Sc............. Calculul elementelor traseului în planul de situaţie .... 1:200) . Capitolul 6...... Anexa 3B.......... Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA ............. 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) …………………………………………………………………….. parcaj de lungă durată ……………………………………………….... 1:200) ........... Anexa 3E....... 1:100) ................... 1:1000) definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor........ Amenajarea unui parcaj de lungă durată ………………………........................................ Anexa 1B........... – Profilul longitudinal (Sc. – Planul de situaţie (Sc.. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu (Sc.............................. clădiri....................... Anexa 3A...................... 1:100) ................... Capitolul 4................... trotuare/acostamente........ – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială (Sc...... picheţi............ 1:20) ............................... Anexa 5...... 1:100) ... Anexa 2A... Anexa 3D......... 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ........ – Detaliu de amenajare a platformei industriale (Sc. Capitolul 5.... Elementele profilului longitudinal ....... Anexa 3C.......................... Anexa 2B.... – Profilul longitudinal (Sc. Anexa 4.... – Detaliu de parcare de lungă durată (Sc..Cuprins CUPRINS Capitolul 1.. 1:50) cu detalii (Sc...... 1:50) cu detalii (Sc...... – Planul de situaţie (Sc...... – Profil transversal tip de stradă (Sc... Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă .... parte carosabilă...........

ISBN 978-973-100-053-4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful