P. 1
proiect-drumuri

proiect-drumuri

|Views: 18|Likes:
Published by Igor Urzica
Proiect drumuri CFPD
Proiect drumuri CFPD

More info:

Published by: Igor Urzica on Dec 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/14/2015

pdf

text

original

ŞTEFAN LAZĂR MIHAI DICU

MIHAI LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CONSPRESS 2008

BUCUREŞTI

Asist.univ.ing. Ştefan LAZĂR Prof.univ.dr.ing. Mihai DICU

Asist.univ.ing. Mihai LOBAZĂ

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE. ÎNDRUMĂTOR DIDACTIC DE PROIECTARE PENTRU SPECIALIZAREA CCIA

CFDP - UTCB 2008

Ştefan LAZĂR:

Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Asistent inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Profesor doctor inginer la Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Mihai LOBAZĂ:

Mihai DICU:

ISBN 978-973-100-053-4

PREFAŢĂ

Lucrarea intitulată “Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA” se adresează studenţilor din anul II drept ghid de elaborare a aplicaţiei aferente disciplinei Căi de comunicaţii. El cuprinde etapele strict necesare concepţiei unui drum de legătură între un drum public existent pe planul de situaţie şi o platformă industrială ce se va proiecta. Traseul drumului în planul de situaţie, traversează două zone, respectiv o zonă urbană şi cealaltă extraurbană spre accesul în platforma industrială. Conţinutul îndrumătorului este orientat spre necesitatea specializării unui student din Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, respectiv se detaliază etapele specifice amenajărilor urbane şi a unei platforme industriale. În acest sens, se prezintă în prima parte exemple de calcul pentru planşele de bază, respectiv pentru calculul elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi profile transversale caracteristice de străzi şi drumuri extraurbane. În partea a doua se prezintă studii de caz aferente sistematizării verticale pentru un tronson de stradă, amenajarea unui parcaj auto şi amenajarea platformei industriale cu detaliul de calcul pentru cota de construcţie a unei clădiri. Considerăm că acest îndrumător didactic de proiectare reprezintă un punct de sprijin important pentru studenţii care se preocupă să aprofundeze prin aplicaţii şi detalii conţinutul unei documentaţii tehnice de realizare a unei căi de comunicaţie rutieră, la nivel de cultură tehnică generală, urmând ca aceia care doresc să aprofundeze cunoştinţele din domeniul infrastructurii transportului terestru, să acceseze manuale de specialitate. Autorii

Calculul elementelor traseului în planul de situaţie

CAPITOLUL 1. CALCULUL ELEMENTELOR TRASEULUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE Traseul căii de comunicaţie reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a axei căii. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan (Figura 1.1) este constituit de tronsoane succesive rectilinii denumite aliniamente şi curbilinii denumite curbe, care leagă punctul iniţial (A – origine) şi cel final (B – destinaţie) al obiectivului temei de proiectare.

Al3

B

V2 Ax drum public existent Ti2
Al2

Te2

Platforma industriala proiectata

TiA" TeA'=TeA" A TiA' Ti1 V1
Al 1

Te1

Ax legatura rutiera proiectata

Figura 1.1. Traseul unei căi de comunicaţie rutieră în plan Pentru a determina elementele traseului se vor calcula mai întâi elementele racordărilor arc de cerc (U, R, T, B, C) din care vor rezulta lungimile aliniamentelor intermediare ( Al1 , Al 2 , Al3 ). Modul de calcul se prezintă în paragraful următor, printr-un exemplu de calcul.

Ştefan LAZĂR, Mihai LOBAZĂ, Mihai DICU

1

1.mărimea tangentei. în m.lungimea arcului de cerc. Dicu M.. R ≥ Rmin .06 ⋅ (25 + 10 ) unde: g .1. Calculul razei minime de racordare a aliniametelor 40 2 = 58.81 ≅ 10 m/s2 Rmin = = Vp 2 1.2): U .unghiul la vârf = unghiul făcut de cele două aliniamente care se racordează printr-o curbă arc de cerc. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .Capitolul 1. Figura 1. R . în grade centesimale. Dicu M şi Răcănel C.acceleraţia gravitaţională.1.1.1. Căi de comunicaţii rutiere. Principii de proiectare. în grade centesimale. şi Răcănel C. în m. C . ISBN 978-973-7797-80-9 2 Căi de comunicaţii rutiere.1.61 m ≅ 60 m 13 ⋅ p s ⋅ (k + g ) 13 ⋅ 0. g = 9. în m. 2006 [1]) Bibliografie [1] Diaconu E.mărimea bisectoarei. 2006. Editura CONSPRESS Bucureşti.4V . Determinarea elementelor curbei C1 Elementele geometrice ale unei curbe arc de cerc sunt următoarele (Figura 1.2. Elementele curbei arc de cerc (Diaconu E. în m.unghiul la centru. Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare 1. T .raza arcului de cerc.. α c . C ≥ 1.2.3. B . Date de proiectare Viteza de proiectare: V p = 40 km/h Coeficientul de confort: k = 25 Panta de supraînălţare în curbă: p s = 6 % 1.

4V1 = 1.: b se măsoară pe planul de situaţie la Sc.97 m C1 = 1 gc1 = 200 200 Pentru o rază de 60 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V1 = 13 ⋅ R1 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 60 ⋅ 0.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie Se determină grafo-analitic unghiurile U 1 şi α c1 (Figura 1.04 m B1 = R1 ⎜ ⎜ cos α c1 ⎟ ⎜ cos 107. 1:1000 Aliniamentul 2 Aliniamentul 1 Figura 1. b 66.8663 g = 92 g 86 c 63cc U 1 = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α c1 = 200 − U 1 = 200 − 92.1337 = 100.97 m ≥ 1.1337 T1 = R1tg c1 = 60 ⋅ tg = 67.4 ⋅ 40. Determinarea unghiului la vârf pentru curba C1 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece prima curbă se găseşte în zona de intravilan se alege o rază R1 = 60 m (care se înscrie între clădirile învecinate).64 = 2 ⋅ arcsin = 92.1337 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 60 ⋅ 107. Mihai LOBAZĂ.3).1337 g = 107 g13c 37 cc Obs. Mihai DICU 3 .8663 g = 107.13 m 2 2 ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎜ 1 ⎟ ⎜ ⎟ 1 − 1⎟ = 60 ⋅ ⎜ − 1⎟ = 30.06 ⋅ (25 + 10 ) = 40.47 = 56.66 m Ştefan LAZĂR. α 107.3.47 km/h C1 = 100.

06 ⋅ (25 + 10) = 54.4.72 m 4 Căi de comunicaţii rutiere.80 km/h C 2 = 129.1578 T2 = R2tg c 2 = 110⋅ tg = 73. Determinarea elementelor curbei C2 Se determină grafo-analitic unghiurile U 2 şi α c 2 (Figura 1.1578 g = 75 g15 c 78 cc 2a 2 ⋅ 50 g g U 2 = 200 − α c 2 = 200 − 75.Capitolul 1.4V2 = 1.4 ⋅ 54. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . Determinarea unghiului la vârf pentru curba C2 R ≥ Rmin = 60 m => Deoarece a doua curbă se găseşte în zona de extravilan se alege o rază R2 = 110 m. α 75.1.86 m ≥ 1.41 m − 1⎟ = 110 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α c 2 ⎜ cos 75.8422 g = 124 g 84 c 22 cc Aliniamentul 3 Aliniamentul 2 Figura 1.70 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B2 = R2 ⎜ − 1⎟ = 22.1578 ⎟ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 110 ⋅ 75.4).1578 = 129.80 = 76.86 m C 2 = 2 gc 2 = 200 200 Pentru o rază de 110 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V2 = 13 ⋅ R2 ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 110 ⋅ 0.66 α c 2 = 2 ⋅ arcsin = 2 ⋅ arcsin = 75.1578 g = 124. 1. b 55.4.

α 117. b 60.3652 TA' = RA'tg cA' = 25 ⋅ tg = 32.3652 = 46.09 m C A ' = A ' gcA' = 200 200 Ştefan LAZĂR.5). Mihai DICU 5 .5.36 m − 1⎟ = 25 ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ cos α cA' ⎟ ⎜ cos 117.6348 g = 82 g 63c 48cc U A ' = 2 ⋅ arcsin 2a 2 ⋅ 50 g g α cA' = 200 − U A ' = 200 − 82. Determinarea unghiului la vârf pentru curba CA’ Deoarece în punctul A are loc intersecţia dintre drumul existent şi noua legătură rutieră se alege o rază redusă Rr = 25 m ( Rr = R A' ). Mihai LOBAZĂ.95 m 2 2 ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ 1 B A' = R A' ⎜ − 1⎟ = 16.1.44 = 2 ⋅ arcsin = 82. care obligă conducătorii auto de pe strada proiectată să reducă viteza.6348 g = 117.3652 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 πR α π ⋅ 25 ⋅ 117. pregătindu-i astfel pentru întâlnirea cu fluxul de circulaţie de pe artera principală existentă.5. Determinarea elementelor curbei CA’ Se determină grafo-analitic unghiurile U A ' şi α cA' (Figura 1.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.3652 g = 117 g 36 c 52 cc Aliniamentul 1 Ax drum existent Figura 1.

5. Pentru desfăşurarea circulaţiei autovehiculelor în condiţii de securitate se impun următoarele restricţii de viteză: .1. .3652 g = 117 g 36 c 52 cc α cA" = U A ' = 82. CA’ şi CA”.1. U A" = α cA' = 117.13 = 36.06 ⋅ (25 + 10) = 26.37 m ≥ 1.09 m ≥ 1.6348 g = 82 g 63c 48 cc Mărimea razei R A" rezultă din condiţia că cele două curbe ale intersecţiei.43 ⋅ 82.43 m 82.06 ⋅ (25 + 10 ) = 34.95 m).13 km/h C A ' = 46. .7.Capitolul 1.4 ⋅ 26.43 km/h C A" = 56. au o tangentă comună ( TA' = TA" = 32.58 m 1.08 m ⎜ cos α cA" ⎟ ⎜ cos 82.în curba CA’ a intersecţiei la 20 km/h.43 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A" = 13 ⋅ R A" ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 43.4V A' = 1.43 = 48.20 m 1. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .6348 ⎟ ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎠ ⎝ 2 ⎝ ⎠ 2 πR α π ⋅ 43. Concluzii Elementele geometrice proiectate ale traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B.43 ⋅ ⎜ B A" = R A" ⎜ − 1⎟ = 11. 6 Căi de comunicaţii rutiere. respectă viteza de proiectare impusă prin temă de V p = 40 km/h.6348 α cA" tg tg 2 2 ⎛ ⎞ ⎞ ⎛ ⎜ 1 ⎟ ⎟ ⎜ 1 − 1⎟ = 43. Pentru o rază de 25 m autovehiculele pot circula în condiţii de siguranţă cu o viteză de: V A ' = 13 ⋅ R A ' ⋅ p s ⋅ (k + g ) = 13 ⋅ 25 ⋅ 0.95 RA" = A" = = 43.în curba C1 din localitate la 40 km/h.6348 C A" = A" gcA" = = 56.4 ⋅ 34.6.în curba C2 din afara localităţii la 50 km/h. .43 ⋅ 0.în curba CA” a intersecţiei la 30 km/h. T 32. Determinarea elementelor curbei CA” Se determină unghiurile U A" şi α cA" din construcţia grafică ajutătoare prezentată în Figura 1.37 m 200 200 Pentru o rază de 43.4V A" = 1.

47 = 56. Mihai DICU 7 . Calculul lungimii traseului LT = C A' + Al1 + C1 + Al2 + C 2 + Al3 LT = 46.03 m ≥ 1.70 = 104.4V1 = 1.01 − 67.57 + 100. Ştefan LAZĂR.4V .4V2 = 1.72 m 1.57 m Al1 = 111.70 = 117.73 − 73. Al3 ) trebuie să aibă o lungime mai mare sau cel puţin egală cu 1.57 m ≥ 1.18 m Al2 = 104.2.72 m Al3 = Te 2 B = V2 B − T2 = 190.13 − 73.97 + 104.86 + 117. Al1 ≥ 1.3. Al2 .4 ⋅ 54.4 ⋅ 54.66 m Al1 = TeA'Ti1 = AV1 − TA' − T1 = 211.65 − 32.18 + 129.80 = 76.4V1 = 1.13 = 111.4 ⋅ 40.4V2 = 1. Mihai LOBAZĂ.18 m ≥ 1.Calculul elementelor traseului în planul de situaţie 1.4 ⋅ 40.47 = 56.03 = 609.70 m Cu ajutorul acestor elemente calculate se amenajează traseul în plan conform exemplului de planşe (Planul de situaţie din Anexa 1A).09 + 111.95 − 67.80 = 76.03 m Al3 = 117. Calculul lungimii aliniamentelor dintre curbele circulare Din considerente legate de siguranţa circulaţiei Aliniamentele ( Al1 .66 m Al2 = Te1Ti 2 = V1V2 − T1 − T2 = 245.

2.în punctele de la începutul şi sfârşitul traseului.1.5 % CP 2. prin profil longitudinal înţelegem secţiunea axială.acolo unde este cazul.în punctele caracteristice ale traseului şi anume punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor în planul de situaţie. 8 Căi de comunicaţii rutiere. pentru a respecta condiţia ca distanţa dintre doi picheţi consecutivi să fie de cel mult 30 de m. . . Pentru raportarea liniei terenului în profilul longitudinal sunt necesare parcurgerea mai multor etape de lucru. PICHET i A ax drum COTE A-A COTA PROIECT 4% 2 :3 2 3 1 1: COTA PROIECT LINIA ROSIE (PROIECT) CP LINIA NEAGRA (TEREN) 2. precum şi. picheţii se fixează după cum urmează: . Picheţii situaţi în punctele de început şi de sfârşit ale traseului şi în punctele caracteristice îşi păstrează notaţia iar restul de picheţi vor fi numerotaţi cu cifre arabe de la 1 la n (Figura 2. Astfel. CAPITOLUL 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .2).1). Pichetarea traseului legăturii rutiere în planul de situaţie Pentru a putea desena linia terenului în profil longitudinal este nevoie ca pentru început să se facă pichetarea traseului legăturii rutiere dintre punctele A şi B. .Capitolul 2. care prin poziţie şi cotă să ne permită trasarea liniei terenului în plan vertical. Aceasta presupune alegerea de puncte pe axul căii de comunicaţie în planul de situaţie.1.la intersecţia traseului cu curbele de nivel.5 % 4% 1:3 2% 1 1: CT COTA TEREN CT COTA TEREN A PICHET i PROFIL TRANSVERSAL PROFIL LONGITUDINAL DISTANTE Figura 2. desfăşurată şi proiectată într-un plan vertical a traseului drumului din planul de situaţie (Figura 2. adică în punctele denumite origine respectiv destinaţie. ELEMENTELE PROFILULUI LONGITUDINAL Conform definiţiei.

Mihai DICU 9 .2). Se fac următoarele verificări: 1. adică suma distanţelor dintre picheţi pe aliniamentul i să fie egală cu lungimea aliniamentului i măsurat pe de-a-ntregul. se vor măsura cu rigla pe planul de situaţie distanţele dintre picheţi avându-se în vedere scara la care este reprezentat planul.2. Se vor nota şi cotele terenului în toţi picheţii. Pichetarea traseului 2.3. 2. ∑ d Al = Ali .Elementele profilului longitudinal TiA" OA" O1 12 11 BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 3 10 Te1 0 35 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 OA' V1 5 Figura 2. Pentru picheţii amplasaţi între două curbe de nivel cota lor se va stabili prin interpolare liniară între cotele acestora. Investigarea datelor referitoare la teren După încheierea operaţiunii de pichetare se trece la culegerea de informaţii referitoare la configuraţia terenului. Scopul este acela de a elimina eventualele erori de măsurare care prin însumare pot afecta semnificativ lungimea reală a traseului. Întocmirea foii de pichetaj Înainte de a calcula poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte trebuie făcută verificarea şi compensarea distanţelor măsurate dintre picheţi. i Ştefan LAZĂR. Astfel. Mihai LOBAZĂ. Datele despre teren ridicate din planul de situaţie sunt centralizate apoi într-un tabel numit “Foaie de Pichetaj” (Tabelul 2.2.

se repetă operaţia până la sfârşitul aliniamentului (de exemplu Ti1).rigla se poziţionează cu valoarea 0 în dreptul pichetului de început al aliniamentului (de exemplu în TeA’).se verifică dacă suma distanţelor parţiale (între picheţi) reprezintă distanţa totală între TeA'Ti1 = Al1 10 Căi de comunicaţii rutiere. 2. .pentru pichetul (4) se citeşte valoarea pe riglă în dreptul poziţiei acestuia şi se scade citirea din dreptul poziţiei pichetului (3).se citeşte valoarea în dreptul pichetului (3). Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . . . Măsurarea distanţelor între picheţi în aliniament Se va proceda astfel: . .Capitolul 2.0 0 0 35 4 28.4). adică suma distanţelor dintre picheţi pe curba j să fie egală cu lungimea curbei j calculate. ∑d Cj = C j .1 0 9 5 6 Ti1 7 8 B1 OA' RIGLA Figura 2. Eroarea în plus sau în minus se va scădea respectiv se va adăuga prin distribuire uniformă distanţelor măsurate între picheţi.3. rezultând distanţa dintre picheţii (3) şi (4) (d3.3 7 3 25. Exemplu: a) Pentru aliniament TiA" OA" O1 curba de nivel BA" A TeA'=TeA" 2 BA' 1 TiA' 0 14.

595 m => e / 2 = 0. .00 m).00 7.se “plimbă” compasul pe lungimea arcului de cerc TiA'1 (de exemplu 5.00 e = 0.Elementele profilului longitudinal b) Pentru curbă TiA" OA" curba de nivel BA" A 5 3. Pichet Distanţa măsurată Distanţa Eroare (m) Distanţa înregistrată pe planul de calculată (m) în tabelul de pichetaj situaţie (m) (m) TiA' 0.se va lua o distanţă de 5 mm între acele compasului distanţier (5 m la scara 1:1000).70 5 1 4 5 6 TiA' 5 OA' COMPAS DISTANTIER 5.64 − 23.595 / 2 = 0.00 0.în cazul în care apare o eroare de măsurare.64 m). 4.70 15.00 Ti1 7 Figura 2.595 C A ' / 2 = 23. Exemplu: Tabelul 2.64 m =15.045 1 8. aceasta se distribuie proporţional între arcele intermediare.00 m + 3.46 TeA'=TeA" 34 5 5 0.64 m e = 23.4. Mihai LOBAZĂ. Măsurarea distanţelor între picheţi în curbă Se va proceda astfel: .045 = 0. .2975 m Ştefan LAZĂR.59 2 5 3 BA' O1 5 0 35 2.00 m + 0. .se verifică în final lungimea arcului de cerc TiA ' B A' ca fiind jumătate din valoarea calculată a curbei ( TiA ' B A' =C A ' / 2 ).00 m = 8.64 Σ = 23. Mihai DICU 11 .34 BA' 15.se măsoară şi arcul 1B A' (de exemplu 3 × 5.1. .

68 + 258.23 + 395.57 16.04 m C=100.76 17. 24. 14. 1.36 m C=46.88 356.Capitolul 2.2. 12 Pichet TiA' 1 BA' 2 TeA' 3 4 5 6 Ti1 7 8 B1 9 10 Te1 11 12 13 14 15 Ti2 16 17 18 B2 19 20 21 Te2 22 23 24 25 26 B Distanţa Poziţia între picheţi kilometrică (m) (km + m) 0. 30.47 + 492.00 350.56 24.29 20.96 + 447. 10.67 25.46 355.63 5.41 352.00 356.22 17. Foaia de pichetaj Nr.74 20. 9.8663g R= 60 m T=67.09 m Al1=111.63 18.38 357.97 m Al2=104.70 Cote teren (m) 347. 11.22 12. 35. 18.66 13.13 m B=30. Crt. 8.00 + 85. 16. Exemplu: 2.00 358.00 349. 29.68 361. 34.00 351.00 355.95 17. 6. 28. 23.12 0 + 609.99 17.52 365.00 362.00 348.09 14.00 0 + 0.91 + 590.34 + 23.07 + 497. 31.48 + 434.95 + 378. 19.88 + 413.03 m Căi de comunicaţii rutiere.00 7.46 28.18 21. 33. 12.10 + 157.14 20.82 + 223.18 m U=75.48 366.70 + 7.00 + 563.99 + 240.63 + 171. 3.00 363.96 16.24 + 362.59 + 27.74 20.44 351.04 4.10 353.46 25.4.70 15. 13.02 + 468.22 20.58 19.41 m C=129.6348g R= 25 m T=32. 5.00 + 517.00 359.95 m B=16.74 6.53 16.00 Tabelul 2.56 20.00 + 284.1578g R= 110 m T=73.00 367.68 350.14 25. 25.93 + 538.10 + 113.00 + 133.35 + 346.85 364.00 + 329.86 m Al3=117. 26.54 359. 21. 15. 20.67 5.76 348.00 360.87 + 427. 7. 27.00 357.24 + 191. Traseu U=82.78 349. 4.00 354.00 354.20 24.53 355.00 364.70 m B=22.08 + 309. 32. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .81 15.87 13.67 26.51 + 264.46 + 46.61 + 208.37 + 60. 2.00 365.46 360.14 15.53 358.57 m U=92. 17.00 363. 36. 22.

km. i i CP14 − CPB ∆h2 357. Calculul lungimii paşilor de proiectare l1 = Poz.08 − 347. CP14 se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i2 = 3.76 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.1.14 m l 2 = Poz.00 = 208.99 ⋅ 100 = B ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.B1 − Poz. După fixarea liniei proiectului este necesar să se facă următoarele calcule. Mihai LOBAZĂ. urmează trasarea liniei roşii (proiectului).km.22 = 280. Calculul elementelor geometrice în profil longitudinal După reprezentarea linei terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj.14 unde: CPB se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de i1 = 1 i 1 referinţă ( CPR = 345.70 − 329.48 unde: CPB = CTB = 367. Mihai DICU 13 .5.21% l3 l3 280.99 − 354.5.14 = 609.Elementele profilului longitudinal 2.14 − Poz.76 m.5. i3 = Ştefan LAZĂR.km. CPT A' = CTT A' = 347.km. Exemplu: 2.00 m.24 % 121.2.B − Poz.km. i2 = 1 1 ∆h3 CP − CP14 367.03 % l1 l1 208.08 ⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.14 = 121.24 %.03 %.km.B1 = 329. economice şi estetice de încadrare în zona traversată (vezi planşa din Anexele 2A şi 2B).08 m l3 = Poz. Trasarea liniei roşii se face pe baza unor criterii tehnice.48 m 2. Linia roşie este linia pe care se găsesc cotele legăturii rutiere proiectate în axul său în fiecare pichet de pe parcursul traseului. CPB se calculează în funcţie de valoarea declivităţii i1 = 3. Calculul declivităţilor CPB − CPT A' ∆h1 354.Ti A' = 208.14 − 0.00 − 357.22 − 208.08 l2 l2 unde: CP14 se citeşte de pe profilul longitudinal în funcţie de cota planului de referinţă.00 m).

60 m …………………………………………………………………………. “Cote proiect” şi ulterior “Diferenţe în ax”.14 − 0.32 -0.63 20.99 m i i CPBA' = CPT A' + i1 % ⋅ l BA' −T A' = 347.00 -0.70 15.03% ⋅ (208. Primul pas de proiectare .63 − 0. Exemplu: i = 3.46 m i i CP2 = CPT A' + i1 % ⋅ l2−T A ' = 347. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .08 m i i 1 i 1 i Cu aceste elemente calculate se completează în cartuşul planşei profilului longitudinal rubricile “Declivităţi”.14 m 0.76 + 3.3.04 − 0.04 -0.01 -0. CPB = CPT A' + i1 % ⋅ l B −T A' = 347.00 28.52 -0.76 + 3.61 15 Figura 2.Capitolul 2.46 14.21 0.59 18.03% ⋅ (23.00) = 354.76 + 3.09 0.primul pas de proiectare: CPT A' = CTT A' = 347.03% l = 208.37 25.5.43 -0. 2.00) = 348.03% ⋅ (7.00) = 348.44 -0.5.76 + 3.76 m i i CP1 = CPT A' + i1 % ⋅ l1−T A' = 347.10 20.24 16.. Calculul cotelor liniei proiectului (roşii) .40 -0.10 13.34 4.03% ⋅ (27.00) = 347.Rampă 14 Căi de comunicaţii rutiere.00 24.40 0.41 -0.45 7.70 − 0.

01 m ∆H BA' = CPBA' − CTBA' = 348.07 m ………………………………………………………………………….08 + 3.21 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.00 = 0.21 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0. Calculul diferenţelor în axul căii ∆H T A ' = CPT A' − CTT A' = 347.24% ⋅ (329.55 m CPT 2 = CP14 + i3 % ⋅ lT 2−14 = 357.08 + 3.Elementele profilului longitudinal .5.24 − 3.96 − 208.39 − 366.5.22) = 359.99 m 1 1 1 1 .22) = 367. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.00 − 367.21% ⋅ (362..78 = −0.14) = 355.21% ⋅ (346.81 − 329.00 m 2.99 + 3.99 + 3. se adoptă R = 500 m m ⋅ R 0. Totuşi.21% ⋅ (609.46 − 348. Ştefan LAZĂR.39 m ∆H B = CPB − CTB = 367. CPB = CP14 + i3 % ⋅ l B −14 = 357.59 m 1 1 CP10 = CPB + i2 % ⋅ l10− B = 354.99 − 348.14) = 354.95 − 208.08 m 1 CP9 = CPB + i2 % ⋅ l9− B = 354.14 m …………………………………………………………………………. Mihai LOBAZĂ.21 ⋅ 500 T= = = 0.00 m CPB = CTB = 367. R ≥ Rmin = 500 m.70 − 329.al treilea pas de proiectare: CP14 = 357.53 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).24% ⋅ (240.00 m i i i ∆H 1 = CP1 − CT1 = 347.76 − 347.08 + 3.76 = 0.4. Mihai DICU 15 .99 m CP15 = CP14 + i3 % ⋅ l15−14 = 357.22 − 208.14) = 357.32 m …………………………………………………… ∆H 26 = CP26 − CT26 = 366. CP14 = CPB + i2 % ⋅ l14− B = 354. Calculul racordărilor verticale Racordare verticală concavă în punctul de schimbare a declivităţii B1 m = i2 − i1 = 3.al doilea pas de proiectare: CPB = 354.99 + 3.24% ⋅ (223.00 = 0.57 − 329..00 m i i 2.22) = 358.00 = −0.5.03 = 0.

53 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.03 % nu este mai mare sau cel puţin egală cu 1% se trage concluzia că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.Capitolul 2. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 19047. m=0.01 m .2 03% i = 3. 16 Căi de comunicaţii rutiere. din considerente didactice se va continua calculul pentru a stabili şi celelalte elemente geometrice ale racordării verticale.21 ⋅ 19100 T= = = 20. Deoarece tangenta T = 0.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja.21 % R=19100 m T=20.21 m ⋅ R 0.06 m T=20.06 m i= 4% 3.24 = 0.21 − 3. şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.01 m T=20.06 m 200 200 T2 20.03 % Deoarece diferenţa trigonometrică m = 0. Figura 2. Racordare verticală concavă în pichetul B1 Racordare verticală convexă în punctul de schimbare a declivităţii 14 m = i3 − i2 = 3.06 m B=0.6.01 m 2 R 2 ⋅ 19100 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0.01 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA B=0.06 2 B= = = 0.62 m ≅ 19100 m m 0. Totuşi.

15 m 200 200 Din considerente constructive mărimea tangentei trebuie să fie cel puţin egală cu 20 m (adică cu lungimea unui camion cu remorcă).15 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 20 m.2 = i Figura 2.01 m B=0.002 m 2 R 2 ⋅ 133400 Deoarece mărimea bisectoarei B = 0. 4% 3.03 ⋅ 1000 T= = = 0. T ⋅ 200 20 ⋅ 200 R= = = 133333. Ştefan LAZĂR. se adoptă R = 1000 m m ⋅ R 0.012 B= = = 0.03 % R=133400 m T=20.03 m ⋅ R 0.33 m ≅ 133400 m m 0.7.002 m . şi anume că nu este necesară execuţia unei racordări verticale.Elementele profilului longitudinal R ≥ Rmin = 1000 m. Deoarece tangenta T = 0.05 m se trage concluzia care se cunoştea deja. Mihai LOBAZĂ.03 ⋅ 133400 T= = = 20.01 m 21% i = 3. m=0.01 m 200 200 T2 20.01 m T=20.002 m nu este mai mare sau cel puţin egală cu 0. Mihai DICU 17 B=0. Racordare verticală convexă în pichetul 14 În final se redactează planşa profilului longitudinal conform exemplului din Anexele 2A şi 2B. se impune adoptarea unei tangente T = 20 m şi se va recalcula raza de racordare verticală.002 m T=20.

care se găsesc la rigola părţii carosabile. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm 2% 2% 2% 2% Sistem canalizare subteran 2. CAPITOLUL 3.00 3.00 1.50 1.50 3.2.50 4% 2.1. Această condiţionare rezultă din necesitatea evacuării apelor pluviale de la faţada clădirii către gurile de canalizare.00 Figura 3. PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM ax drum 1.50 3.50 1.50 2. stabilite prin temele de proiectare.00 2. Pentru studenţii CCIA este indicat să cunoască modul de stabilire a cotelor de construcţie ale clădirilor funcţie de reţeaua de străzi. PROFILE TRANSVERSALE LA CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE Profilele transversale caracteristice picheţilor de pe traseu se întocmesc utilizând profilele transversale tip.50 2.5 % 2. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 1: 1 90 30 50 .Capitolul 3. 18 Căi de comunicaţii rutiere.5 % 4% 1: 1 1:3 2% 2:3 2 3 Figura 3.

unde se cunoaşte valoarea cotei proiect din profilul longitudinal. (m) CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) unde: B .panta suprafeţei carosabile în profil transversal în aliniament. 10 cm.înălţimea bordurii. Mihai DICU 19 . Mihai LOBAZĂ. pa . CPB .cota proiect la rigola părţii carosabile. hb cca.50 2. Ştefan LAZĂR.00 2. astfel încât construcţia clădirii să nu depindă de amenajarea ulterioară a căilor de acces (Figura 3. ax strada CPAx 2% CPR CPB 2% CPRT ±0.cota proiectului în axul străzii din profilul longitudinal. B = 7. CPB = CPR + hb (m) unde: hb .00 m.00 Figura 3. folosind elementele geometrice din profilul transversal tip. pa = 2 %.50 1.00 CPTP 2.Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere Calculul cotei de construcţie este absolut necesar în cadrul sistematizării verticale zonale. S-au făcut următoarele notaţii: CPAx .cota proiect pe bordură. Schema pentru calculul cotei de construcţie la o clădire Calculul se porneşte din axul străzii.00 1. CPR .3.lăţimea părţii carosabile din profilul transversal tip.3).

5. 20 Căi de comunicaţii rutiere.83 m Obs.21 m CPR = CPAx − pa % ⋅ (B / 2 ) = 351.în Anexa 3E: pichetul nr. km 0+113.74 – profil de drum în debleu (săpătură). urmărindu-se aflarea cotelor în punctele caracteristice ale conturului proiectat (marginea părţii carosabile. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . CPRT . Cota de construcţie a clădirii (± 0. structură de trotuar şi de bordură.60 (m) unde: 60 cm reprezintă înălţimea soclului de 3 trepte de acces în clădire.14 + 0. respectiv de drum.23 + 0. 23. Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de stradă (Pichetul nr.57 – profil de drum în rambleu (umplutură). ltr .00 = CPTP + 0. poz.00 m.50 = 351.: Calculul cotelor proiectului pentru un profil transversal caracteristic de drum se desfăşoară în mod asemănător. km 0+517.cota proiect la rigola trotuarului. 5 cm.min = 2.05 = 351.lăţimea trotuarului variabilă.56 – profil de stradă. 5. În Anexele 3A şi 3B sunt prezentate un profil transversal tip de stradă.1.23 m ± 0. hbtr cca. km 0+346.19 m CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr = 351.60 = 351.în Anexa 3C: pichetul nr.60 = 351.00 = CPTP + 0.10 = 351.19 + 2% ⋅ 2. cu detalii de structură rutieră. .00 = 351. CPTP .în Anexa 3D: pichetul nr. km 0+113.14 m CPB = CPR + hb = 351.Capitolul 3. 15. . CPRT = CPB − hbtr (m) unde: hbtr .24 m CPRT = CPB − hbtr = 351.cota proiectului la trotuarul de protecţie al clădirii. respectiv cu detalii de structură rutieră şi de rigolă cu pereul din elemente prefabricate din beton de ciment.24 − 0. CPTP = CPRT + ptr % ⋅ ltr (m) unde: ltr . ptr = 2 %.56) CPAx = 351.panta transversală a trotuarului. S-au desenat şi trei profile transversale caracteristice pentru care s-au calculat cotele proiectului: . ptr . marginea acostamentelor şi dacă este cazul la talvegul rigolei şi la marginea banchetei rigolei) (Anexele 3D şi 3E).00) se calculează cu relaţia: ± 0.înălţimea bordurii trotuarului la limita cu spaţiul verde. Exemplu: 3.21 − 2% ⋅ 3.

56.1 se observă că declivitatea se poate stabili cu relaţia următoare: e i % = tgα = (4.distanţa dintre două puncte echidistante. e . pornind de la schema din Figura 4. CALCULUL SISTEMATIZĂRII VERTICALE A UNUI TRONSON DE STRADĂ Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă reprezintă modul în care se amenajează suprafaţa părţii carosabile şi a trotuarelor astfel încât apa de suprafaţă (din ploi şi topirea zăpezii) să se scurgă în mod controlat spre anumite locuri prevăzute cu dispozitive de colectare şi evacuare a apei. Mihai LOBAZĂ. 4. α e d CP I Sectiunea I .echidistanţa dintre puncte.1. Mihai DICU e (4.1) d unde: i . Pentru început ţinându-se cont de declivitatea liniei roşii pe tronsonul de stradă studiat şi de valoarea echidistanţei convenabil aleasă în funcţie de necesităţile de detaliere se calculează distanţa între secţiunile cu puncte echidistante. CP III i% CP II i% e . %. Astfel.46 – km 0+113. în m. Stabilirea distanţei dintre secţiunile cu puncte echidistante Se va face sistematizarea verticală a tronsonului de stradă cuprins între picheţii 3 şi 5. α d Sectiunea II Sectiunea III Figura 4.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CAPITOLUL 4. în m.1) se obţine apoi valoarea distanţei d : e e d= = ⋅ 100 (m) i% i Ştefan LAZĂR. Reprezentarea sistematizării verticale se face pe planul de situaţie prin linii proiectate de cotă egală echidistante numite izolinii.1. Schema pentru calculul distanţei d Din relaţia (4. km 0+060.2) 21 . d .declivitatea liniei roşii.

la faţa de sus a bordurii şi la limita trotuarului. hb = 10 cm. în funcţie de lăţimea părţii carosabile şi a trotuarelor şi de pantele transversale ale acestora.2): CPAxi .00 m.lăţimea trotuarului.cotă proiectată la faţa de sus a bordurii în secţiunea i. ptr .90 m i 3. CPBi . ltr = 2. p a = 2 %. pa . ptr = 2 %. Exemplu: Se alege echidistanţa e = 0.cotă proiectată la limita trotuarului în secţiunea i.03 % e 0.30 m Declivitatea tronsonului este i = i1 = 3. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .30 Rezultă distanţa d = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 9. Calculul cotelor punctelor caracteristice ale secţiunilor echidistante Se calculează mai întâi pentru prima secţiune a tronsonului de stradă cotele de nivel la rigole.00 m. CPRi .2.panta transversală în aliniament a străzii.59 − 2% ⋅ = 349.înălţimea bordurii.cotă proiectată la rigolă în secţiunea i. Secţiunea I Se pornesc calculele de la cota proiect în pichetul 3 cunoscută din profilul longitudinal.03 4.cotă proiectată în axul străzii în secţiunea i (i număr roman). CP3 = CPAxI = 349. ltr .2. hb . B = 7. CPTi .00 CPRI = CPAxI − pa % ⋅ = 349.panta transversală a trotuarului.52 m 2 2 22 Căi de comunicaţii rutiere.lăţimea părţii carosabile. Secţiune transversală de stradă Se cunosc: B . În continuare se fac următoarele notaţii (Figura 4.Capitolul 4.59 m B 7. CPTi ptr% CPBi CPRi pa% hb pa% CPBi CPRi ptr% CPTi CPAxi ltr B/2 B/2 ltr Figura 4. Apoi se calculează cotele caracteristice şi pentru restul de secţiuni prin adăugarea de fiecare dată a valorii echidistanţei.

99 m i% 3.10 = 349.30 = 349.59 m).52 + 0.30 = 349. Secţiunea I CP − CPRI 349.66 xTI = AxI = = −2.59 + 2 ⋅ 0.66 + 0.Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă CPBI = CPRI + hb = 349.03% unde: x RI .59 m).30 = 350.30 = 350.abscisa punctului de la marginea trotuarului cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.89 m CPRII = CPRI + e = 349.62 + 2% ⋅ 2. xTI .3.62 + 2 ⋅ 0. Ştefan LAZĂR.59 m din ax.30 = 349.82 m CPBII = CPBI + e = 349.62 + 0.03% CP − CPTI 349. Mihai LOBAZĂ.abscisa punctului de pe bordură cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.abscisa punctului de la rigolă cu cota egală cu cea din axul secţiunii I (349.30 = 349.31 m i% 3.30 = 350.62 m CPTI = CPBI + ptr % ⋅ ltr = 349.62 x BI = AxI = = −0.59 + 0.59 − 349. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală Trasarea izoliniilor este posibilă prin stabilirea mai întâi a poziţiei punctelor de cotă egală cu cea din ax prin interpolare liniară pe linia cotelor de la rigolă.52 x RI = AxI = = 2.66 m Secţiunea II CPAxII = CPAxI + e = 349. Unind aceste puncte între ele rezultă o izolinie ca loc geometric al tuturor punctelor de pe suprafaţa proiectată care au cota 349. respectiv de la trotuar (Figura 4.59 − 349. 4.22 m CPTIII = CPTI + 2e = 349.59 m).12 m CPBIII = CPBI + 2e = 349.31 m i% 3.96 m Secţiunea III CPAxIII = CPAxI + 2e = 349. de la bordură.03% CP − CPBI 349.30 = 350.52 + 2 ⋅ 0.3).66 + 2 ⋅ 0.26 m Analog se fac calculele pentru restul de secţiuni echidistante. Mihai DICU 23 .92 m CPTII = CPTI + e = 349.52 + 0.19 m CPRIII = CPRI + 2e = 349. x BI .00 = 349.59 − 349.

24 Căi de comunicaţii rutiere.30 m.62 349.90 m 9. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .xT I Figura 4.90 m Pichet nr.92 349.Capitolul 4.52 349. Se verifică ca această descărcare a apelor pluviale să se facă în direcţia declivităţii profilului longitudinal (i%).59 2% 349. În felul acesta rezultă un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de situaţie dar având izoliniile identificate pe suprafaţa proiectată.96 349. În Anexa 4 este prezentat un plan de sistematizare verticală pentru un tronson de stradă.59=CPAx I 2% x constructie desen prin paralelism 2% 349.82 349.59 349.82 349.xB I y x II xR I .03% 9.4. respectiv perpendicular pe aceste izolinii către gura de canalizare.62=CPB I 349.59 Sectiunea: I .66 349.52=CPR I 349. Stabilirea poziţiei punctelor de cotă egală 4.3). Trasarea izoliniilor În final se trasează izoliniile prin unirea cu linii a punctelor de cotă egală din ax cu cele de la rigole. Schema de calcul: SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.66=CPT I 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 349.92 349. de la borduri şi la sfârşit cu cele de la trotuare.96 349. pentru toate cotele din ax aflate la echidistanţa de 0. Se observă cum apele de pe suprafaţa proiectată se scurg de la limita construită (de la clădiri) către bordură şi în lungul acesteia cu panta (i%) către gura de canalizare (Figura 4. 3 VEDERE IN PLAN 349.89 349. Apele pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare pantă.3.

Mihai DICU 25 . .Amenajarea unui parcaj de lungă durată CAPITOLUL 5. 5. .1.1. 3. Spre exemplificare se prezintă un studiu de caz.1.pante de scurgere a apelor pluviale către gurile de canalizare. În vederea amenajării suprafeţei de parcare este necesară parcurgerea unor paşi de lucru: 1.marcarea suprafeţelor de staţionare şi a căilor de circulaţie a vehiculelor. cu un timp de staţionare de peste 4 ore. determinarea planului de nivelare funcţie de relieful amplasamentului.1.a) Spaţiul necesar parcării unui autoturism 5 2. Spaţiul de parcare 5. Mihai LOBAZĂ. 5. AMENAJAREA UNUI PARCAJ DE LUNGĂ DURATĂ Parcajele de lungă durată sunt suprafeţe amenajate pentru staţionarea vehiculelor. Parcajele de lungă durată se amenajează în afara părţii carosabile şi trebuie să respecte condiţii specifice de proiectare: . 5. concepţia planului de sistematizare verticală a platformei pentru identificarea reţelei de canalizare subterană pentru colectarea-evacuarea apelor pluviale. Determinarea capacităţii de parcare Această etapă depinde de spaţiul necesar parcării unui autovehicul (autoturism) şi de lăţimile necesare căilor de circulaţie şi spaţiului de manevră prin parcaj.3 SPATIU DE PARCARE SPATIU DE SIGURANTA 0.b) Funcţie de direcţia axului spaţiului de parcare faţă de axul căii de circulaţiemanevră se condiţionează lăţimea acesteia: Ştefan LAZĂR. marcarea suprafeţei după planul de situaţie arhitectural. 2.semnalizare rutieră. 4. profilul transversal tip. determinarea numărului de vehicule care defineşte capacitatea de parcare (Nv).asigurarea razelor minime de racordare în plan.5 Figura 5. .

Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA . 3.manevra SPATIU DE PARCARE 6.Capitolul 5. 45º .2.3 min.3 SPATIU DE PARCARE 5 PARCARE PERPENDICULARA cale circulatie .50 m cale circulatie . Lăţime cale de circulaţie . 6.manevră 26 Căi de comunicaţii rutiere.manevra Figura 5. 3.5 2.5 PARCARE PARALELA min.50 m cale circulatie .00 m 0.manevra 2. SPATIU DE PARCARE 5 3 PARCARE OBLICA min. 60 º 2.

3.83 356.52 355.30 355.00 m itL% 354.34 (%) L 35. Determinarea planului de nivelare al suprafeţei parcajului Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la nivelul terenului. Mihai DICU 27 3 5 5 .93 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3. Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei Sistematizarea verticală rezolvă colectarea-evacuarea apelor pluviale în cadrul limitelor suprafeţei amenajate conform reglementărilor legale în vigoare.10 itl% Curbe de nivel din planul de situatie 355.21 (%) l 33. Marcarea suprafeţei se face în funcţie de capacitatea de parcare. unde practic sunt “pozate” gurile de canalizare.10 − 354.83 − 355.45 Figura 5.00 itL = 5.3. Mihai LOBAZĂ.10 355.75 l=33. Ştefan LAZĂR.10 itl = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 2.2.93 356.00 ∆h 355.Amenajarea unui parcaj de lungă durată Exemplu: 5. Planul de nivelare al suprafeţei parcajului ∆H 356. L=35. Din profilele transversale M-M şi N-N rezultă poziţia sistemului de canalizare.00 m 354.

4. SECTIUNEA N-N M 1. SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.00 4.00 3.00 5.50 N R e= 10 .00 5.00 4.00 7.34 % 35.50 =5 Ri . Sistematizarea verticală a parcajului şi marcarea suprafeţei 28 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .00 m 3.21% Ri=5 .25 30 2.50 7.00 1.00 N 2.Capitolul 5.00 Figura 5.00 itL=3.00 itl=2.0 0 m 3.30 1.50 M 33. 00 m 7.

71 m CPc = CPb − 2% ⋅ lbc = 369.71 m Ştefan LAZĂR. locurilor de parcare pentru autoturisme şi camioane precum şi ale razelor de racordare interioare (Anexa 6A). CALCULUL ELEMENTELOR DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Proiectarea suprafeţei platformei industriale presupune următoarele etape de studiu: . . .71 − 2% ⋅ 100 = 364. Mihai DICU 29 . Planul de amenajare arhitecturală Amenajarea platformei industriale în plan se face în funcţie de destinaţia platformei.71 m CPb = CPa + 2% ⋅ l ab = 367. d şi se calculează cotele terenului şi cotele proiectate ale platformei industriale la colţuri. Mihai LOBAZĂ.37 m CTd = 364. .1. Exemplu: 6. c. de poziţionarea accesului din drum.48 m CTc = 367.liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor.profile transversale caracteristice.42 m CTb = 371. Cotele terenului la colţuri sunt: CTa = 368. respectând mărimile standardizate ale lăţimii părţii carosabile a căilor de circulaţie internă. Determinarea cotelor la colţurile platformei Se notează colţurile platformei în sens orar cu literele a.calculul cotelor de construcţie la clădiri.71 − 2% ⋅ 150 = 366.71 m CPd = CPc − 2% ⋅ lcd = 366. .planul de amenajare arhitecturală. b. 6.00 + 2% ⋅ 35. ale lăţimii trotuarelor. .71 + 2% ⋅ 100 = 369.42 m Cotele proiectate la colţuri vor fi: CPa = CPB + 2% ⋅ l aB = 367.calculul cotelor punctelor pe platformă.71 m Se cunosc cota de racordare a căii de comunicaţie cu platforma industrială: CPB = CTB = 367.42 = 367.determinarea cotelor la colţurile platformei.2.00 m şi distanţa de la colţul a la punctul B: l aB = 35.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale CAPITOLUL 6.

42 + 371. CT + CTb + CTc + CTd 368.48 + 367.pentru latura ad: l a 0 = 11.00 m CTo = a 4 4 Se determină poziţia punctelor de cotă egală cu cota zero de pe laturile dreptunghiului abcd.37 + 364. 6.71 = = 368. pentru a obţine linia geometrică care separă suprafaţa aferentă volumului de rambleu faţă de suprafaţa aferentă volumului de debleu (Figura 6.00 − 2% ⋅ (150.71 m unde: 2% este panta transversală generală a platformei industriale.94 35.Capitolul 6.00 − 35.1): .pentru latura bc: lb 0 = 121.94 m .1. Liftarea suprafeţei platformei industriale pentru compensarea terasamentelor 30 Căi de comunicaţii rutiere.3.42 B d Figura 6. Verificare: CPd = CPB − 2% ⋅ l Bd = 367. CTo . Liftarea suprafeţei pentru compensarea terasamentelor Pe baza cotelor terenului la colţurile platformei se poate stabili valoarea cotei zero.42 ) = 364.97 m 150 121. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA m ax dru Linia de cota zero a platformei industriale 100 SAPATURA (Debleu) .97 b c 0 37 UMPLUTURA (Rambleu) a 11. de amenajare a terasamentelor platformei industriale.

20 ) = 367.01 − 2% ⋅ 7.10 + 2%(5.37 + 2% ⋅ 21.20 ) = 2 = 367.08 = 367.00 m CP1 = CPB + 2% ⋅ l B1 = 368.Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale Deoarece cota zero de execuţie a platformei industriale ( CP0 = CPB = 367.92 − 0.35 = 367.37 m CP7 = CP6 + 2% ⋅ l67 = 367.15 m 2 31 B + hb + 2%(5.89 − 2% ⋅ 76.83 m CP9 = CP4 − 2% ⋅ l 49 = 367. Calculul cotei de construcţie la o clădire CP8 = CP7 − 2% ⋅ l78 = 368.0 + 0.92 − 0.5.59 + 2% ⋅ 19.70 = 366.0 + 0.54 = 366.59 + 2% ⋅ 39.08 = 368.37 + 2% ⋅ 42.30 = 369.22 − 2% ⋅ 19.00 = 368. Acest lucru conduce la executarea la intrarea pe platforma industrială a unei rampe de acces cu pantă de 5.00 m) de amenajare a terasamentelor platformei industriale.96 m CP2 = CP1 + 2% ⋅ l12 = 368.22 m Verificare: CP1 = CP7 + 2% ⋅ l71 = 368.35 = 367.96 + 2% ⋅ 46.4.54 = 367.37 m CP4 = CP3 − 2% ⋅ l34 = 368.80 m Se calculează cotele la baza feţelor clădirii: B CPC1 = CP11 − 2% ⋅ + hb + 2%(5.44 − 2% ⋅ 42.70 = 368.98 m CP11 = CP6 + 2% ⋅ l611 = 367. Mihai DICU . Calculul cotelor punctelor pe platformă Se porneşte calculul pornind din punctul B şi se ţine seama de declivitatea drumului interior al platformei de 2%. CPB = 368.94 m 2 CPC 2 = CP9 − 2% ⋅ = 367.96 m 6.00 m.44 m CP5 = CP4 − 2% ⋅ l 45 = 367.80 − 2% ⋅ 7.01 m CP10 = CP5 + 2% ⋅ l510 = 366.37 − 2% ⋅ 46.44 − 2% ⋅ 21. se impune modificarea cotei proiectului în punctul B de racordare între drum şi platformă la valoarea CPB = CP0 = CT0 = 368.10 + 2%(5.20 = 368.30 = 367. 6.59 m CP6 = CP5 + 2% ⋅ l56 = 366.21% pe o distanţă de 50 m.00 + 2% ⋅ 48.92 − 0.92 − 0.20) = 367.00 m) se găseşte sub cota zero ( CTo = 368.22 + 2% ⋅ 37.89 m CP3 = CP2 − 2% ⋅ l23 = 369.20 ) = 2 Ştefan LAZĂR. Mihai LOBAZĂ.

10 + 2%(5. CPC 3 = CP8 − 2% ⋅ = 367.00 + 2% ⋅ 26.54 m CP13 = CP3 + 2% ⋅ l313 = 368.50 + 0.97 m 2 B + hb + 2%(5.98 − 2% ⋅ 7.20 ) = 367.85 = 366.47 m 6.35 m CP16 = CP15 + 2% ⋅ l15 c + 2% ⋅ lc16 = = 366. 32 Căi de comunicaţii rutiere.00 − 26.10 − 2% ⋅ (56.00 − 2% ⋅ 3.70 − 0.50 − 0.50 + 0.85 = 369.54 = 368. 6B şi 6C.12 m 2 B + hb + 2%(5.83 − 2% ⋅ 7. CPC 4 } + 0.42 − 3.20 ) = 366.97 m Cu aceste elemente de calcul se desenează planşele aferente amenajării platformei industriale din Anexele 6A.70 − 0.20 m CP17 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb − 2% ⋅ (l B17 − B / 2 − lb ) = = 368.35 + 2% ⋅ (100.00 − 2% ⋅ 3. CPC 2 . Se mai calculează următoarele cote: CP12 = CPB + 2% ⋅ l B12 = 368.37 + 2% ⋅ 19.97 − 2% ⋅ 58.20 ) = 2 CPC 4 = CP10 − 2% ⋅ = 366.04 + 2% ⋅ 26.76 m CP14 = CPB − 2% ⋅ (B / 2 ) + hb + 2% ⋅ (l Ba − B / 2 − lb ) + 2% ⋅ l a14 = = 368.0 + 0.54 − 3.70 − 0.50 = 368.6. CPC 3 .50 − 0.20 ) + 2% ⋅ 26.85) + 2% ⋅ 58. Profile transversale caracteristice În final se desenează două secţiuni transversale prin platforma industrială pe două direcţii diferite.10 + 2% ⋅ (35.97 + 0.85 = 368.0 + 0.20 ) = 367.10 + 2%(5.70 − 0.04 = 368.50 = 367. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA .97 m CP15 = CP17 − 2% ⋅ l17 d + 2% ⋅ l d 15 = 366.Capitolul 6.20 ) = 2 Cota de construcţie la clădire rezultă din relaţia: CPexecutie = max{CPC1 .

70 m B=22.20 m 20 0 37 Te 17 16 17 16 B2 TiA" OA" O1 11 Te1 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43. – Planul de situaţie cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi TiA' OA' 3 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32.97 m BA' 3 1 6 Ti1 7 B1 4 B1 8 9 Anexa 1A.09 m 7 8 V1 13 13 14 14 15 34 5 TeA' 2 BA ' Ştefan LAZĂR.41 m C=129.04 m C=100.95 m B=16.36 m C=46.86 m 1 0 35 TiA' PLANUL DE SITUATIE Sc.08 m C=56.13 m B=30.95 m B=11.43 m T=32. 1:1000 36 5 36 0 35 5 33 .37 m 12 11 BA" Te1 A 10 9 5 4 5 6 Ti 1 TeA'=TeA" 10 2 Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.61 m C=80. Mihai DICU Ti2 15 O2 Ti2 5 35 Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.2 100 36 0 365 B 26 25 24 23 Te2 V2 24 Te2 21 22 Ti 22 25 26 B V 21 20 19 B2 18 18 B 23 150 19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.40 m B=8. Mihai LOBAZĂ.0 37 PLANUL nr.

19 Curba 18 U=148G94C98CC c=51G05C02CC R=100 m T=42.36 m C=46.97 m 10 BA' TeA'=TeA" OA' 4 5 6 Ti 1 Ti1 B1 Curba A' U=82G63C48CC c=117G36C52CC R=25 m T=32.61 m C=80. – Planul de situaţie definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor.2 100 Ti V B 150 0 37 Te Curba 2 U=124G84C22CC c=75G15C78CC R=110 m T=73.37 m BA" A Curba 1 U=92G86C63CC c=107G13C37CC R=60 m T=67.95 m B=16.86 m 35 O2 5 1 35 0 TiA' PLANUL DE SITUATIE DEFINITIVAT Sc.43 m T=32. picheţi.08 m C=56.40 m B=8.13 m B=30.41 m C=129. parcaj de lungă durată Căi de comunicaţii rutiere.70 m B=22.95 m B=11. clădiri. parte carosabilă.04 m C=100. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 36 0 365 B Te2 25 23 26 B 34 5 Te A' 2 ' BA 34 0 37 PLANUL nr.20 m V2 24 Te2 21 22 B2 B2 20 16 17 18 Ti2 15 Ti2 TiA" O1 Te1 Te1 11 OA" 12 Curba A" U=117G36C52CC c=82G63C48CC R=43. 1:1000 36 5 36 0 35 5 . trotuare/acostamente.09 m 7 8 V1 9 TiA' 3 B1 13 14 Anexa 1B.

00 24.53 15.14 m 0.15 0.00 25.21 -0.41 -0.55 0.43 -0.99 17.24 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.32 -0.46 0.82 16.35 16.35 0.40 -0.68 5.95 35 .37 25.17 -0.51 20.41 -0.58 -0.Anexa 2A.32 -0.63 20.11 i = 3.59 18.10 13.09 0.52 -0.00 17.04 -0.34 4.46 14.00 0.08 m 0.61 15.44 -0.70 15.40 0.00 28. Mihai DICU i = 3.24 16. 1:1000.03% l = 208.08 20.24% l = 121.45 -0. – Profilul longitudinal Ştefan LAZĂR.01 7. 1:100 0. Mihai LOBAZĂ.10 20.

93 25.00 PROFILUL LONGITUDINAL Sc.23 17.12 Anexa 2B. 1:1000.60 -0.36 i = 3.07 20.58 0.88 13.68 0.28 0.48 12.96 .54 -0.39 0.47 5.02 24.47 -0.48 0.00 20.61 -0.71 0.22 -0.48 m 0. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA 21.04 -0. 1:100 0.91 19.21% l = 280.00 26. – Profilul longitudinal 17.36 Căi de comunicaţii rutiere.87 6.

50 2.00 Det. C8/10 10 cm balast teren de fundare Det.00 Det. 1:20 bordura prefabricata din beton de ciment 20 x 25 10 fundatie din beton C6/7. C Sistem canalizare subteran Det. Mihai DICU 2% 2% 2% 2% 2.Bordura 20 x 25 Sc. 1:20 4 cm beton asfaltic. B . A . 1:20 3 cm beton asfaltic. AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. B 2.5 35 15 37 .Structura trotuar Sc.50 2.Structura rutiera Sc. A Det. BA 16 5 cm binder. C .PROFIL TRANSVERSAL TIP DE STRADA Sc.50 1.00 3.00 1. – Profil transversal tip de stradă cu detalii Ştefan LAZĂR. BA 8 10 cm beton de ciment. 1:50 ax strada bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 20 x 25 hb=10 cm bordura 10 x 15 hb=5 cm Anexa 3A. BAD 25 6 cm anrobat bituminos. Mihai LOBAZĂ.

AB 2 35 cm balast teren de fundare Det. 1:20 25 4 cm beton asfaltic.5 % 4% 2. 1:20 90 30 25 4% 1: 1 1 :3 2% Căi de comunicaţii rutiere.50 1. BAD 25 6 cm anrobat bituminos.50 90 30 50 3. BA 16 5 cm binder.5 % 2% 1: 1 2 Det.50 ax drum 4% 1:3 2:3 2. B . A .50 . Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 3B. 1:50 3.Structura rutiera Sc.1. A 3 Det.Rigola Sc. – Profil transversal tip de drum cu detalii 10 cm elemente prefabricate din BC 10 cm nisip teren mastic bituminos 1: 1 38 PROFIL TRANSVERSAL TIP DE DRUM Sc. B Det.

00 351.00 Cote proiect 39 .23 Ştefan LAZĂR. 5 km 0+113.00 = 351.Profil transversal caracteristic Sc.21 Distante 10.19 351. – Profil transversal caracteristic de stradă 351. Mihai DICU 2% 2% 2% ax strada ±0.24 351.25 351. Mihai LOBAZĂ.24 351.24 351.00 = 351.14 351.00 10.70 Cote teren 351.83 ±0.56 Anexa 3C.24 351.83 2% 346.19 351. 1:100 Pichetul nr.14 351.00 350.23 351.

Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Distante 10.14 357.46 357. 15 km 0+346.55 358.84 358.77 10. – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu 2% Profil transversal caracteristic Sc.00 358.5 % 2.00 Cote proiect Cote teren 40 Căi de comunicaţii rutiere.00 357.57 4% 2.00 2: 3 1:3 0.15 358.46 358.40 358. 1:100 Pichetul nr.27 358.14 358.5 % 353.Anexa 3D.89 358.39 358.40 1: 1 ax drum .81 4% 2:3 0.

52 364.91 363. Mihai DICU 1: 1 2% 4% 2. 23 km 0+517.60 363.Profil transversal caracteristic Sc.90 363.74 Anexa 3E.91 364.5 % ax drum 2.05 Cote proiect 364.90 363.90 363.00 10.5 % 4% 2% 41 .00 364.28 Cote teren 1: 1: 1 1:3 1:3 1 1: 1 Ştefan LAZĂR.96 363.90 363.96 363. 1:100 Pichetul nr.60 363.00 363. Mihai LOBAZĂ.80 Distante 10. – Profil transversal caracteristic de drum în debleu 360.

22 350.12 350.52 350.90 m 9. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Sectiunea IV Sectiunea VI Pichet nr. 3 km 0+060.62 349.42 350.82 350.96 350.82 349.19 350. – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă .10 m 9.66 2% 349.12 350.86 351.42 350.82 350.02 351.62 349.56 350.12 351.92 349.72 350.52 2% 349. 5 km 0+113.26 349.22 350.79 351.96 349. 1:200 SECTIUNE LONGITUDINALA i = 3.90 m 42 SISTEMATIZAREA VERTICALA A UNUI TRONSON DE STRADA Sc.56 9.90 m 9.09 351.26 350.86 350.02 351.52 350.56 350.Pichet nr.90 m 53.52 349.59 2% SECTIUNE TRANSVERSALA 2% 349.82 349.21 349.72 350.90 m Anexa 4.16 349.46 VEDERE IN PLAN 349.03% 9.66 Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III Sectiunea V Căi de comunicaţii rutiere.12 351.92 350.89 350.49 350.16 351.

50 00 5.00 4.50 7.Anexa 5.25 30 2. SECTIUNEA N-N M 1.00 3.00 itl=2.00 4.00 N 2.0 0 m 7. 1:200 SECTIUNEA M-M 2% Sistem canalizare subteran 1.50 N R e= 10 .00 7. – Detaliu de parcare de lungă durată DETALIU DE PARCARE DE LUNGA DURATA Sc.00 itL=3.34 % 35.00 m 3.00 5.00 5.00 Ştefan LAZĂR.301.00 1. Mihai DICU 43 . Mihai LOBAZĂ.50 M 33.21% Ri=5 . i= R m 3.

1:500 2% B 58.00 20.00 16 13 3 2.08 20.50 4. – Detaliu de amenajare a platformei industriale .00 Atelier reparatii 1 7 8 4 Ri= 15 .00 26.50 5.00 3.42 2.00 2.00 Birouri Cantina 6 Depozit materiale de constructii (III) C4 10 17 5 Depozit materiale de constructii (II) 15 48.00 29.00 B Căi de comunicaţii rutiere.00 5.00 15. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Anexa 6A.00 7.00 5.00 4.00 2 7.00 4.00 7.50 3.00 25.00 12 11 C1 C2 9 A 21.00 32.00 4.50 15.00 25.00 2.92 2.00 76.00 Ri= 15 .00 4.00 2.00 18.0 0 m 2.00 2.0 0 m 38.00 2.85 Punct de control 35.00 3.00 2.92 2.00 2.2% m ax dru 44 DETALIU DE AMENAJARE A PLATFORMEI INDUSTRIALE Sc.00 4.0 0 m C3 Ri= 15 .04 4.00 2.08 7.00 2.0 0 m Magazie piese de schimb (II) Magazie piese de schimb (I) Depozit materiale de constructii (I) Ri= 15 .00 2.00 7.30 14 4.00 5.00 A 26.

Mihai LOBAZĂ.94 366.80 367.35 Ştefan LAZĂR.43 46.20 369.83 367.00 367.00 Sectiune transversala A-A Sc.83 367.15 366.41 368.94 367.67 368.00 34.54 368.73 367.57 368.57 368. 1:100 .04 367.04 367.00 367. Mihai DICU 45 Cote proiect Distante 29.00 367.01 366.75 368.20 369.73 367.08 369.28 369.87 367. 1:500.08 366.Anexa 6B. – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială 7.67 368.05 33.27 366.47 368.03 Cote teren 363.75 368.43 365.94 367.47 368.

00 367.83 368.69 368.90 367.91 367.49 23.76 367.86 367.01 365.06 20.79 368.76 367.91 367.00 367.00 Sectiune transversala B-B Sc.93 368.12 366.73 368.01 366.76 368.97 46 Căi de comunicaţii rutiere.17 Cote teren 363. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA Cote proiect Anexa 6C.98 366.368. 1:100 .00 367.86 367.83 367.97 368.53 366.80 367. 1:500. – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială Distante 27.69 368.92 368.28 29.97 366.

Prescripţii de proiectare” 13. Terminologie” 12. STAS 10144/1-90: “Străzi. 3. ş. 9. Dicu M. Editura Tehnică Bucureşti. Mihai DICU 47 .P.. Paucă C.. 2.. 8.: “Căi de comunicaţii rutiere. Mihai LOBAZĂ. 1992 Răcănel I: “Drumuri moderne. şi Răcănel C.: “Drumuri”. Editura A. ICB.a. STAS 863-85: “Lucrări de drumuri.. Editura CONSPRESS Bucureşti. 1987 x x x: “În memoria drumarilor”. 4. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. Dorobanţu S.: “Trasee şi terasamente”.. Elemente geometrice ale traseelor. 2002 x x x: “Monitorul Oficial al României” Prescripţii de proiectare” 11. 1979 Dorobanţu S. ICB. Trotuare. ISBN 978-973-7797-80-9 Dorobanţu S. 1974 Răcănel I. STAS 2900-89: “Lucrări de drumuri. 2006. Profiluri transversale. Editura Tehnică.. 7.: “Căi de comunicaţii.P. STAS 4032/1-2002: “Lucrări de drumuri.: “Introduction to transport engineering”.Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. 1966 Pinescu A. 6.: “Drumuri – calcul şi proiectare”. Proiectarea stăzilor”. 5. Diaconu E. Lăţimea drumurilor” 10. Prescripţii de poriectare” 14. Ştefan LAZĂR. Craus I.D. 1980 Mătăsaru Tr. STAS 10144/2-91: “Străzi. alei de pietoni şi piste de ciclişti. Editura Tehnică. Principii de proiectare”. Racordări cu clotoida”.

Anexa 3A.......................... Anexa 3D. – Profil transversal tip de drum (Sc......... Bibliografie …………………………………………………………………...... 1:500) ……........ Anexa 2B...................................... – Profil transversal caracteristic de drum în debleu (Sc.... Anexa 4...... Profile transversale la căi de comunicaţii rutiere ....... Anexa 3E..... 1:200) ....... Anexa 6C............. 1:100) . 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………...... – Profil transversal caracteristic de drum în rambleu (Sc. Capitolul 4............. 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) .................................... 1:20) ........ – Detaliu de amenajare a platformei industriale (Sc.. Anexa 3C. clădiri................... 1:50) cu detalii (Sc....... Capitolul 5.................... – Secţiunea transversală A-A prin platforma industrială (Sc........... 1:1000) definitivat: cu elementele geometrice ale curbelor... – Detaliu de parcare de lungă durată (Sc... Anexa 6A. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea CCIA ......... Elementele profilului longitudinal ........................................ 1:100) .............. Capitolul 6.......... Anexa 1B......... trotuare/acostamente..Cuprins CUPRINS Capitolul 1...... 1:1000) cu elementele geometrice ale curbelor şi picheţi ……………………………………………………………................................. Capitolul 3................ – Sistematizarea verticală a unui tronson de stradă (Sc............... picheţi.... Anexa 2A..... 1:200) ..... Capitolul 2........... – Profil transversal tip de stradă (Sc. – Profil transversal caracteristic de stradă (Sc......... Calculul elementelor traseului în planul de situaţie ..... Calculul sistematizării verticale a unui tronson de stradă . 1 8 18 21 25 29 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 Căi de comunicaţii rutiere. 1:100) ....... Anexa 3B.... – Secţiunea transversală B-B prin platforma industrială (Sc......... – Profilul longitudinal (Sc.... 1:500 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ... 1:20) . Calculul elementelor de amenajare a platformei industriale …… Anexa 1A..................... – Planul de situaţie (Sc.. Anexa 5............ parte carosabilă......... Amenajarea unui parcaj de lungă durată ………………………............... parcaj de lungă durată ………………………………………………..... Anexa 6B.... – Profilul longitudinal (Sc......... 1:1000 pe abscisă şi 1:100 pe ordonată) ……………………………………………………………………... – Planul de situaţie (Sc........... 1:50) cu detalii (Sc..........

ISBN 978-973-100-053-4 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->