Sunteți pe pagina 1din 27

Continutul:

1.Delimitarea conceptelor: atmosfer i climat

socio-psihologic; 2. Structura climatului socio-psihologic; 3. Formele de manifestare a climatului sociopsihologic in colectiv; 4. Dinamica dispoziiei in colectiv.

Covaleov A.G.
menioneaz c, tensiunea constant, stresul, ateptarea neplcerilor pot duce la stri de iritare sau depresie care-i las amprenta asupra strii sntii persoanelor. Conflictele de proporii afecteaza intregul grup, ducand chiar la desfiinarea (dezintegrarea) lui. Despre consecinele social-psihologice nefaste ale conflictului i influena lor asupra climatului colectivului in general i strii indivizilor in particular ne vorbesc i datele unor cercetri: timpul rezonanei psihologice de dup conflict depete de zeci de ori (10-20 ori i mai mult) timpul manifestrii conflictului. Acest fapt, dezorganizeaz activitatea in ansamblu, oamenii se abat din calea atingerii scopului, scade capacitatea de munc, ingeniozitatea i creativitatea, iar deseori, se manifest chiar printr-o deconectare general.

A. N. Lutochin
spune c starea emoional sau dispoziia colectivului este principala component ce formeaz climatul psihologic. Iar prin dispoziie el subinelege rezultatul tuturor evenimentelor ce se petrec in colectiv i care se reflect asupra sentimentelor sale i relaiilor din grup.

B. N. Lebedev
subliniaz aspectul social al climatului psihologic i menioneaz c nu orice grup este un colectiv ci doar acea fuziune (grupare) de oameni, ce se caracterizeaz prin scopuri comune, unitate de interese i activitate in comun, care posed o structur organizaional, disciplin contient i responsabilitate reciproc a fiecruia fa de rezultatul muncii colectivului, unde domin relaiile de cooperare.

Climatul social-psihologic are urmtoarele caracteristici specifice:


in primul rand este una din faetele vieii cotidiene a oamenilor; in al doilea rand este diferit in diferite colective; in al treilea rand influeneaz in mod diferit membrii colectivului; i in al patrulea rand influena lui are urmri asupra strii psihologice.

Climatul social-psihologic posed dinamic condiionat in primul rand de


determinantele externe (condiiile materialtehnice i organizaionale) i in al doilea rand de reflectarea acestor interrelaii (adic determinanta intern, subiectiv).

Factori obiectivi:
I tipul de activitate, caracterul i condiiile muncii. Un moment important aici este alegerea profesiei sau orientarea profesional i anume gradul de satisfacie sau insatisfacie de la munc. II organizarea activitii de munc i factorul economic, adic trebuie s existe atat condiii bune de munc, cat i stimulare material difereniat.

III stimularea activitii colectivului, adic

motivaia oamenilor,
in special trebuie s se stimuleze tendina omului de a-i compara rezultatele sale cu ale altor oameni (concurena i competiia sporesc productivitatea muncii).In afar de aceasta trebuie s se imbine stimularea material i moral pentru a spori iniiativa i creativitatea oamenilor.

I structura, componena colectivului. Din

Factori subiectivi:

experiena i cercetrile sociologice reiese c structura optimal a colectivului este cea combinat (oameni de diferite sexe, varst, de diferit calificare, cu diferite experiene i cunotine). Ins, inand cont de aspectul muncii (coninutul ei) exist colective unde e mai binevenit uniformitatea (sudori, mineri, croitorese). Un aspect important aici ar fi gradul de utilizare a potenialului uman i anume in ce msur cunotinele acumulate sunt folosite corespunztor (drept exemplu pot servi absolvenii instituiilor de invmant superior care nu activeaz in domeniul su.

Acest fenomen este foarte rspandit la noi, mai ales in prezent). Jurnalistul rus A. Agranovschi meniona in acest sens: Atunci cand cunotinele acumulate de om nu lucreaz putem vorbi despre un capital ingropat. Cand posibilitile i talentul rman nedescoperite, aceasta este o mare pierdere pentru societate, cu mult mai mare decat utilajul care staioneaz. Am putea vorbi aici i de caracteristica cantitativ a colectivului: sub conducerea unui manager trebuie s fie nu mai mult de 15 oameni.

II compatibilitatea dintre membrii colectivului (influena particularitilor individuale) fiziologic necesar in munc unde se cere for fizic, rapiditatea micrilor, rezisten, indemanare, iscusin, dibcie. psihologic in munc ce necesit rapiditatea reaciilor, ateniei, sincronizarea micrilor, precizie, coordonare, dibcie in aciuni.Compatibilitatea psihologic nu trebuie ineleas ca o asemnare intre oameni, ci mai degrab complementaritate de caractere,temperamente, caliti emoional-volitive. social un nivel superior, ce presupune unitatea orientrilor, intereselor, aprecierilor, valorilor (morale, spirituale, politice), concepiilor,opiniilor.

III interrelaiile existente in colectiv oamenii se supun unor anumite norme in grup. Trebuie s inem cont de apariia grupelor neformale in colectiv, de caracterul lor (pozitiv sau negativ), mecanismul lor de funcionare. Liderii neformali pot fi: profesionali, recunoscui pentru experiena sa; intelectuali, recunoscui pentru cunotine; emoionali-volitivi, recunoscui pentru iniiativ, umor etc.

Ideal ar fi ca liderul neformal s coincid cu cel oficial. Atunci cand msurile luate (convorbiri, incercri de a-l convinge etc.) pentru neutralizarea influenei liderului neformal nu se soldeaz cu succes, conductorul poate folosi i alte mijloace, incepand cu opinia public i exercitarea influenei,pan la transferarea intr-un alt colectiv, unde acesta din start nu poate deveni lider.

Dup Lebedev, formarea climatului moralpsihologic depinde de personalitatea i autoritatea conductorului, de capacitatea de influen asupra oamenilor prin exemplul propriu cu ajutorul mecanismelor decontaminare,sugestie, convingere i imitare.

Deci, ce caliti trebuie s posede un conductor pentru a cultiva un climat moralpsihologic sntos in colectiv?

a) caliti ce caracterizeaz orientarea valoric i moral a personalitii conductorului, capacitatea de a influena asupra oamenilor, i anume de a crea in colectiv o ambian de responsabilitate, exigen reciproc cat i stim reciproc, perseveren i creativitate in atingerea scopului. b) capaciti organizatorice; c) competen, cunotine ample (s fie la curent cu inovaiile);

d) caliti moral-psihologice: empatie, tact, stim, amabilitate, modestie,perseveren, reinere, corectitudine, bunvoin etc. In urma chestionrii angajailor unei organizaii (experiment) s-a constatat c este dificil de lucrat cu un ef caracterizat drept nervos, neechilibrat,dur, suspicios i arogant chiar dac el este un bun specialist. Un alt experiment a demonstrat c conductorul schimbandu-i doar atitudinea fa de un subaltern a obinut o mai mare productivitate a muncii cu 15% fa de colegul su in decurs de o lun (adresare pe nume, interes fa de starea sntii, familiei, consultarea in legtur cu unele probleme de lucru).

Structura climatului socio-psihologic


Structura climatului social-psihologic este determinat de sistemul relaiilor formate in colectiv intre membrii si, cepoate fi caracterizat prin urmtoarele elemente: 1. relaii sociale (colective), adic caracterul social al relaiei dintre oameni, din care fac parte: relaiile de producie, economice, politice, de drept, etice, estetice, care sunt strans legate de urmtoarea grup, ins prezint o sfer mai larg. 2. interrelaiile dintre oameni (cooperare, concuren, compatibilitate, prietenie, inelegere etc.), cat i prin calitile de personalitate de care depinde specificul comunicrii in colectiv (comunicabilitate, reinere, timiditate, fire inchis, indepeden, principialitate, dreptate .a.).

Formele de manifestare a climatului socio-psihologic in colectiv


Nivelul conlucrrii in munc demonstreaz o repartizare raional amuncii intre membrii colectivului, conform verigilor tehnologice. Nivelul conflictogen in colectiv depinde de gradul de inelegere reciproc intre angajai in ceea ce privete activitatea in comun. Se are in vedere acceptarea i susinerea opiniilor, poziiilor altor oameni referitor la obiectul muncii, prezena scopurilor i modurilor de realizare unice, ceea ce orienteaz efortul colectivului in aceeai direcieuluide producie.

Coeziunea caracterizeaz unitatea existent in colectiv i capacitatea de a se


opune, dac este necesar, influenelor externe. Coeziunea colectivului crete odat cu atingerea compatibilitii psihologice dintre membrii grupului (montaje, opinii, motive, trebuine, interese, capaciti,cunotine, experien, caractere, voin, sentimente, atitudini .a.).

Formele de comunicare, in dependen de cele care prevaleaz


ordine sau rugmini, propuneri sau intrebri, sfaturi caracterizeaz specificul climatului social-psihologic in colectiv. Studiind legturile comunicative, numrul, direcionarea (orientarea) contactelor, sau coninutul lor ne putem crea o impresie despre starea real a climatului socialpsihologic. Dezvoltarea unor relaii defectuoase intre angajai duce treptat la izolarea unor subieci, reducerea numrului contactelor, prevalarea legturilor intermediate asupra celor directe, reducerea legturilor comunicative pan la cele formale strict necesare, reinerea informaiei, deficiene de feedback (legtur invers) in procesul muncii.

Dinamica dispoziiei in colectiv


Dispoziia este mai mult sau mai puin o stare emoional longitudinal (de durat), ce coloreaz activitatea omului. Dispoziia reprezint un indice emoional situativ al climatului social-psihologic. (In urma unei cercetri dup metodica lui Lutochin A.N. lucrtorii alegeau dintre culorile: rou entuziasmat, inflcrat (3 puncte la prelucrare), oranj incantat, bucuroas (2), galben luminoas, plcut (1), verde linitit, calm (0), albastru nesatisfctoare, trist (-1), violet incordat (- 2), negru apatie, incapacitatea de munc (-3) i gri greu de definit ).

Astfel s-a constatat c deficienele in organizarea tehnologic se rsfrang negativ asupra dispoziiei, mai profund sunt retrite conflictele interpersonale, lucrrile suplimentare neplanificate, cat i activitile ru organizate. O cretere a dispoziiei s-a observat in ziua primirii salariului, in rest dispoziia era relativ constant atat la inceputul, cat i la sfaritul zilei de munc.

Dispoziia mai este influenat de urmtorii factori:

gradul de ocupare (optim); conducerea adecvat a proceselor muncii; starea sntii muncitorilor; disciplina; relaiile din colectiv. inand cont de ei se poate organiza o program de aciuni orientat spre lichidarea condiiilor traumatizante.

Concluzie:
In dinamica opiniilor individuale opinia social servete drept criteriu extern de apreciere a evenimentelor, joac rolul montajului social-psihologic asupra opiniei publice. Opinia colectiv asimileaz in sine opiniile individuale a majoritii pe baza discutrii problemei i exprim poziia colectivului in ceea ce privete relaiile cu alte colective i societatea. inand cont de aceste particulariti, cat i respectand principiile elucidate in celelalte capitole se poate alctui i implementa un program de optimizare a climatului psihologic din colectivul condus.