Problemele finantarii invatamintului in Republica Moldova si cai de solutionare

Strategia de dezvoltare a învăţămîntului în Republica Moldova

Pentru Republica Moldova, problema creării unui sistem optim al învăţămîntului public rămîne deosebit de
importantă şi acută. Continuînd să se dezvolte, în cadrul procesului de învăţămînt european şi global, Moldova nu
trebuie să-şi piardă rădăcinile sale naţionale, tradiţiile şi valorile, care stau la baza culturii moldoveneşti. Strategia în
acest domeniu ar trebui să se concentreze pentru a găsi un răspuns adecvat la întrebarea, în ce mod să se
integreze în comunitatea mondială, astfel încît, să rămînă, în acelaşi timp, ei înşişi, păstrîndu-şi identitatea, nivelul
intelectual şi moral înalt.
Sensul principal al strategiei învăţămîntului - identificarea celor mai eficiente metode şi forme de tranziţie de la
starea actuală a sistemului de învăţămînt într-o altă condiţie calitativ nouă, dorită, care să corespundă priorităţilor
naţionale de dezvoltare a societăţii moldoveneşti şi a statului.
Conţinutul noii strategii educaţionale formează ideile, formele şi metodele de atingere a unui asemenea nivel de
pregătire profesională a fiecărui individ, care i-ar permite ţării să-şi păstreze limba, cultura, teritoriul şi societatea
comunitară, precum şi realizările generaţiilor predecesoare, pentru a dezvolta potenţialul naţiunii şi a societăţii, la
nivelul cerinţelor actuale şi viitoare. Un rol decisiv în formarea unei noi generaţii de cadre trebuie să-l joace
renaşterea tuturor verigilor şi nivelurilor sistemului moldovenesc de învăţămînt.
Eficacitatea strategiei se defineşte prin obţinerea unor rezultate cît se poate de bune cu resurse minime, timp şi efort
şi include următoarele poziţii:
1. Declararea domeniului de învăţămînt, ca fiind unul prioritar la toate etapele de dezvoltare a societăţii moldoveneşti
şi dezvoltarea acestuia în baza principiilor: rolului primordial al valorilor morale general umane şi universale,
respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, care onorează legea, tradiţiile şi obiceiurile societăţii, propagarea
modului de viaţă sănătos şi a forţei fizice a elevilor şi studenţilor, contabilizarea, protejarea şi păstrarea tradiţiilor
naţionale moldoveneşti, crearea unui sistem de învăţămînt de calitate, o abordare sistematică şi coerenţa politicii
educaţionale.
2. Aplicarea creatoare a principiului egalităţii tuturor părţilor implicate  în procesul de învăţămînt. Acest model ar
trebui să includă interacţiunea dintre stat şi societate la elaborarea şi luarea deciziilor la nivel macro, care să vizeze
interesele generale şi naţionale la realizarea programelor naţionale, cu aplicarea managementului strategic şi
finanţarea sistemului naţional de învăţămînt din partea statului.
3. Dezvoltarea unui model educaţional eficient, în baza corelaţiei optime de participare a statului, a structurilor
publice şi private la organizarea, conducerea şi finanţarea sistemului naţional de învăţămînt. Învăţămîntul calitativ
trebuie să fie rezultatul muncii creative comune a tuturor participanţilor la procesul educaţional - elevilor, părinţilor
lor, instituţiilor de învăţămînt, societăţii şi statului.
4. Introducerea unor forme social-statale şi de administrare ca mijloace de extindere a participării societăţii la
conducerea învăţămîntului la toate nivelele sale. Dezvoltarea autogestionării. Printre elementele de bază ale unui
nou organ de conducere ale instituţiilor de învăţămînt general se numără: Consiliul de administrare al instituţiei;
raportarea publică a instituţiilor de învăţămînt şi a sistemului de învăţămînt teritorial, participarea societăţii la
atestarea de stat şi acordarea de licenţe de stat instituţiilor de învăţămînt.
5. Adoptarea unei strategii de dezvoltare a învăţămîntului pentru următorii 15-20 de ani. A se pune în rîndul
priorităţilor de bază şi a li se acorda o atenţie deosebită din partea Parlamentului şi Preşedintelui ţării faţă de
întrebările de dezvoltare ale învăţămîntului în ţară. Să fie adoptat un act legislativ despre regimul obligatoriu şi
periodic (nu mai rar de 2 ori pe an), de prezentare de către prim-ministru a raportului în Parlament cu privire la
situaţia curentă şi de realizare a strategiilor de dezvoltare în ţară.
6. Dezvoltarea în continuare a sistemului naţional de învăţămînt din Republica Moldova ar trebui să fie realizată în
conformitate cu obiectivul strategic principal - de creare a unui sistem educaţional competitiv, care să cuprindă toată,
fără excepţii, generaţia tînără şi care să contribuie la depăşirea problemelor social-economice şi de criză spirituală,
de întemeiere a unei societăţi bazate pe principii democratice, de consolidare a statalităţii moldoveneşti. Sistemul în
cauză ar trebui să asigure dezvoltarea durabilă a învăţămîntului public, acoperirea obligatorie a tuturor în procesul
de învăţămînt, fără excepţie, copii şi tineri, lărgirea accesibilităţii, asigurarea calităţii şi eficienţei sale, crearea unui
mediu sigur pentru studenţi şi elevi în instituţii, care să fie în stare să realizeze următoarele principii foarte
importante:
6.1. Evaluarea cunoştinţelor. Cea mai importantă condiţie a unei reforme educaţionale pozitive ar trebui să fie
crearea unui astfel de sistem, în care elevii şi studenţii să aibă numai opţiunea de a susţine examenele cu bine,
bazîndu-se doar pe propriile cunoştinţe. A face astfel, încît toate posibilităţile de copiere etc. să fie excluse. Metode
pentru rezolvarea acestei probleme există în lume, inclusiv şi în Moldova asemenea programe se elaborează, iar
punerea lor în aplicare ar trebui să înceapă imediat.
6.2. Sistemul de stimulare cu pedepse reduse la minim. Aplicarea politicii unei „turte mari și a unui bici mic”. A învăţa
bine trebuie să fie prestigios. În şcoli şi universităţi ar trebui să fie introdus un sistem clar de recompense şi
pedepse. A învăţa rău trebuie să fie neprestigios.
6.3. Importanţa menţinerii sănătăţii şi dezvoltării sportului. Încurajarea sportivilor (elevilor şi studenţilor), precum şi
conducătorilor instituţiilor de învăţămînt, care contribuie la dezvoltarea sportului. Unul din criteriile de evaluare a
activităţii administratorilor şcolilor trebuie să includă şi succesele obţinute în sport, fără îndoială, în combinaţie cu
standarde educaţionale ridicate.
6.4. Să fie introdusă în mod obligatoriu, în şcolile medii disciplina – educaţia prin muncă. Elevii, începînd cu vîrsta de
12 ani şi studenţii cursurilor inferioare de la colegii şi universităţi să fie obligaţi să lucreze în perioada vară-toamnă
cel puţin cîte două săptămîni în agricultură (pentru hrană şi o plată simbolică) sau să efectueze alte lucrări în folosul
societăţii. Acest lucru ar trebui să fie parte a programului de educare intitulat „Educaţia prin muncă”.
6.5. Implicarea permanentă a copiilor şi tinerilor din sistemul de învăţămînt în diverse evenimente cu caracter
educativ. Aceste activităţi ar trebui să fie interesante, captivante şi utile pentru tineret. Gimnaziile, liceele şi colegiile
trebuie să lucreze de dimineaţa pînă seara, „îndepărtînd ”, astfel copiii de stradă, reducînd numărul potenţialilor
clienţi ai vînzătorilor de droguri şi ai grupărilor criminale organizate.
6.6. Crearea condiţiilor pentru studiul complet studenţilor vorbitori de limbă rusă a limbii moldoveneşti şi păstrarea
bilingvismului real al moldovenilor. În acest scop, în şcolile ruse să fie introdusă predarea disciplinelor umaniste în
limba moldovenească, iar în cele moldoveneşti în - rusă.
6.7. Predarea unui număr maxim posibil de discipline cu scopul de a forma un orizont larg elevilor şi studenţilor din
cursurile inferioare ale universităţilor. Un om cu cunoştinţe temeinice în diverse domenii, adesea este mai eficient şi
în calitate de specialist într-un anume domeniu.
6.8. Dezvoltarea învăţămîntului în strînsă legătură cu ştiinţa, în special cu învăţămîntul tehnic şi cel umanitar. De
exemplu, ingineria şi economia (de afaceri, finanţe), biologia şi filosofia, fizica şi geologia, biologia, în combinaţie cu
istoria şi arheologia, etc.
6.9. O mare atenţie trebuie acordată studiului matematicii în şcoală. Această disciplină dezvoltă gîndirea logică şi
imaginaţia, capacitatea de a calcula rapid, întăreşte memoria şi creează o bază pentru studiul ştiinţelor inginereşti -
cele mai apropiate pentru înţelegerea Conceptului Creatorului.
6.10. Serviciul militar obligatoriu de 9 luni pentru toţi, fără excepţie, tinerii de sex masculin, ca parte a procesului de
învăţămînt şi de educare. Formarea sentimentului de patriotism şi mîndrie în rîndul tinerilor pentru că „şi-au îndeplinit
datoria faţă de patria mamă”, făcîndu-şi serviciul în rîndul Forţelor Armate.
7. Sistemul de învăţămînt ar trebui, în primul rînd, să pregătească cei mai capabili tineri pentru guvernarea ţării (la
toate nivelurile), dar şi pentru conducerea business-structurilor, precum şi pentru munca în domeniile ştiinţei,
ingineriei, agriculturii, învăţămîntului şi asistenţei medicale. Acelaşi sistem ar trebui să selecteze talente în domeniul
culturii, transmiţînd grija formării lor profesionale structurilor statale corespunzătoare. Trebuie creat un sistem de
selecţie la toate etapele de studiu a celor mai capabili şi a le crea condiţii pentru obţinerea studiilor medii în şcoli
(licee) de tip închis ( de elită) şi a studiilor superioare de calitate. Cei mai talentaţi copii ai căror părinţi nu îşi pot
permite să plătească pentru o astfel de instruire ar trebui să poată primi educaţia în astfel de şcoli şi instituţii de
învăţămînt superior din contul statului. Este deosebit de important ca viitorii manageri să fie pregătiţi începînd cu o
vîrstă fragedă, oferindu-le cunoştinţe despre structura lumii, sistemele politice, mecanismele de influenţă, despre
interesele diferitor state în lume şi mai ales în Moldova, despre metodele eficiente de management al afacerii. Elita
pentru guvernare trebuie pregătită anume dintre aceşti copii, care vor fi capabili, avînd un nivel intelectual şi spiritual
înalt să dezvolte ţara şi să poată gestiona afacerile cu partenerii externi, conştienţi de interesele ţării sale, fără „a
devia”, într-o parte sau alta. La selectarea acestor copii, împreună cu intelectul înalt, să se acorde o atenţie prioritară
calităţilor spirituale ale candidaţilor (aspiraţiei lor către dreptate, onestitate, atitudinea pozitivă faţă de tovarăşii săi,
dar şi tovarăşilor faţă de ei, credinţa în Dumnezeu, dorinţa de a cunoaşte Concepţia Creatorului  ...).
8. Pe de altă parte, acest sistem ar trebui să formeze profesional personalităţi, cu o viziune largă, patrioţi ai
Moldovei, care să fie capabili să lucreze eficient în diverse sectoare ale economiei naţionale.
9. Accelerarea procesului de restabilire a sistemului de învăţămînt primar şi mediu profesional pentru profesiile,
cerute în domeniile noi de dezvoltare a industriei şi agriculturii din ţară. O politică educaţională de stat unică în acest
domeniu trebuie să unească eforturile puterii de stat, business-structurilor şi societăţii civile pentru hotărîrea
problemelor învăţămîntului superior profesional, ţinîndu-se cont de condiţiile sociale, economice şi regionale.
10. Introducerea celor mai noi realizări în domeniul ştiinţei şi tehnicii în procesul de studiu, precum şi amplificarea
orientării sale practice, în general, prin consolidarea relaţiilor cu partenerii şi potenţialii angajatori. Stimularea
dezvoltării ştiinţei universitate, colaborarea universităţilor de frunte cu institutele academice şi tehno-parcurile de
bază, cointeresate în abordări şi elaborări inovatoare.
11. Dezvoltarea şi adaptarea la condiţiile locale a noilor tehnologii în domeniul educaţiei, autoeducaţia şi
autocontrolul cunoştinţelor, în baza concepţiei şi metodelor de predare la distanţă prin intermediul mijloacelor
electronice, inclusiv a celor mobile.
12. Crearea condiţiilor pentru perfecţionarea politicii educaţionale prin asigurarea calităţii ridicate a procesului de
învăţămînt, care să corespundă cerinţelor de dezvoltare a ştiinţei şi educaţiei, precum şi cererii de pe piaţa modernă
a muncii. Elaborarea unor mecanisme de stimulare materială a cadrelor didactice ale universităţilor din Moldova,
precum şi accelerarea formării unui sistem de de stat de susţinere a învăţămîntului superior.
13. Crearea unor astfel de condiţii, încît să fie exclusă complet posibilitatea de „cumpărare” sau falsificare a
documentelor despre studii. Introducerea registrelor de elevi şi studenţi, profesori, instituţii de invăţămînt, documente
despre studii etc. Automatizarea deplină a procesului de conducere a sistemului de învăţămînt.
14. Crearea condiţiilor pentru angajarea obligatorie a absolvenţilor săi a şcolilor profesionale secundare şi a
universităţilor.

NECESITATEA  REFORMĂRII   SISTEMULUI  EDUCAŢIONAL  ÎN 

REPUBLICA  MOLDOVA
Educaţia este domeniul principal în care o ţară civilizată investeşte pentru a
asigura dezvoltarea durabilă a societăţii în baza transferul de cunoştinţe.
Politicile educaţionale corecte promovate de stat asigură progresul tehnico-
ştiinţific în toate sferele socio-economice. Din păcate în Republicii Moldova
după 8 ani de guvernare comunistă domeniul educaţiei  a fost lăsat de izbelişte
şi traversează o profundă criză sistemică.

Finanţarea sistemului educaţiei este insuficientă, fapt care a cauzat criza

profundă în domeniu, acutizată de lipsa totală a cadrelor didactice pentru
predarea anumitor discipline, scăderea calităţii prestaţiei cadrelor didactice
tinere la sate din cauza fluctuaţiei lor excesive, diminuarea prestigiului
profesiei de pedagog.

Vom constata existenţa carenţelor grave în baza legislativă. Codul

învăţământului adoptat în luna decembrie 2008 de parlamentul de legislatura
a 16 nu a fost promulgat, documentul în cauză conţinând numeroase lacune
din punct de vedere al literei şi spiritului legii. Actualmente RM nu este la zi cu
legislaţia în domeniul educaţiei, respectivul fiind reglementat de legea
învăţământului din 1995 şi multiple acte normative care deseori se contrazic.

Nivelul preuniversitar al sistemului educaţional denotă probleme serioase în

ceea ce priveşte conţinuturile curriculare, structura ariilor disciplinare,
organizarea sesiunilor de bacalaureat. Experimentarea continuă a
metodologiilor de examinare şi evaluare la examenele de bac, cauzate de
schimbarea frecventă a miniştrilor educaţiei, a degenerat în eşecuri totale pe
parcursul anilor. Lipsa transparenţei în promovarea metodologiei de
organizare a sesiunilor de bacalaureat (prezentarea acestei metodologii la
început de an şcolar, editarea modelelor de teste), cât şi insuficienţa acestor
metodologii (existenţa doar a probelor scrise, evaluarea lucrărilor de către
profesori străini, deseori nepregătiţi pentru algoritmul de evaluare etc) au
făcut ca sesiunile de  bacalaureat să devină un adevărat bilet de loterie. În
urma acestei loterii elevii cu note slabe pe parcursul anilor devin marii
câştigători, iar  cei cu note onorabile riscă să nu acceadă în universităţi la
locurile bugetare din motivul ratării concursului de admitere.

Reforma în învăţământul universitar prilejuită de aderarea RM la Procesul

Bologna a fost compromisă prin abordarea ei tendenţioasă şi superficială.
Actualmente în sistemul universitar instituţional nu se respectă autonomia
universitară şi libertatea academică în ceea ce priveşte domeniul cercetării,
studiilor de doctorat, reglementate excesiv de organisme terţe. Este încălcată
autonomia universitară în promovarea politicilor de admitere la studii a
tinerilor din RM.

Dincolo de discordanţele  politice, care sunt problemă de moment a

incompatibilităţile  doctrinare şi ideologice, omenirea actualmente este
preocupată de asigurarea dezvoltării durabile pe toate continentele şi
salvgardarea planetei pentru generaţiile viitoare.

În condiţiile noilor provocări ale mileniului care sunt, în primul rând, 

încălzirea globală, securitatea alimentară a populaţiei planetei, combaterea
maladiilor incurabile şi a celor ce  provoacă pandemii, statele moderne îşi
concertează eforturile întru soluţionarea acestor probleme prin susţinerea
educaţiei şi cercetării –  piloni ai difuzării cunoaşterii, în baza căreia poate fi
edificată o societate civilizată, democratică, generatoare de idei, tehnologii şi
soluţii pentru viitor. Magna Carta Universitatum, adevărată constituţie a
universităţilor, semnată până în prezent de circa 700 universităţi din întreaga
lume, inclusiv de cele din RM, precizează că universitatea  este instituţia care
îmbină două activităţi esenţiale – învăţământ şi cercetare.

În acest sens universităţilor le revine misiunea deloc uşoara de a forma şi

pregăti tânăra generaţie în condiţiile emergenţei noilor tehnologii de
informare şi comunicare, pentru noi realităţi, mult mai complicate şi
complexe decât cele din secolul trecut. Învinuite de lipsa de performanţe, de
diminuarea calităţii procesului de predare-învăţare, universităţile europene se
confrunta cu descreşterea constantă a finanţărilor din partea bugetelor statale,
cu dilema de a alege între păstrarea tradiţiilor umaniste seculare în spiritul
primelor universităţi din Salamanca, Bologna,  Paris Sorbona şi necesitatea de
a comercializa cunoaşterea pentru a supravieţui crizelor şi intemperiilor post-
industrialismului.

Mobilizarea comunităţii universitare mondiale în general şi a celei europene în

special a găsit expresia salutara în fenomenul Procesului Bologna, proiect
promiţător, la care şi Republica Moldova a devenit parte în 2005, odată cu
semnarea actului de aderare  la Bergen, Norvegia. Toate declaraţiile
reuniunilor miniştrilor europeni ai educaţiei, începând cu cea de la Bologna,
Praga, Berlin, Bergen, Londra şi mai recent Louvain la Neuve, au fost o
manifestare a voinţei universitarilor de a crea către anul 2010 Spaţiul
European al Învăţământului Superior.  În acest context ţin să amintesc că
eforturile universitarilor din RM au fost şi sunt cu adevărat lăudabile.
Reforma Bologna în RM a fost promovată în special prin aportul dezinteresat
şi devotat al managerilor universitari, care şi-au asumat calitatea de experţi şi
promotori ai reformei, fără remunerare şi cheltuieli suplimentare din bugetul
statului. Astfel, până în prezent în regim de urgenţă maximă s-a reuşit să fie
schimbate planurile de studii, să fie reformată curricula  universitară, sa fie
elaborat şi deja pus în aplicare suplimentul la diplomă de tip european, sa fie
structurate sistemele de management al calităţii proceselor universitare.
Multe din aceste realizări au fost posibile graţie finanţărilor europene prin
intermediul proiectelor Tempus-Tacis, prin susţinerea mobilităţilor
academice, asistate financiar de ambasadele acreditate la Chişinău,
organismele diplomatice culturale precum Alianţa Franceză, Agenţia
Universitară a Francofoniei, Centrul DAAD şi altele.

Din păcate, deja al patrulea an în RM guvernul comunist a  elaborat aşa zisul

plan de admitere în instituţiile de învăţământ superior, care se motivează prin 
excesul cadrelor cu studii universitare superioare şi creşterea ratei şomajului
în rândul specialiştilor jurişti, economişti, ş.a. Acest raport de
proporţionalitate directă dintre rata şomajului şi numărul de specialişti cu
studii universitare este unul eronat. O societate e cu atât mai prosperă, cu cât
mai luminaţi şi cărturari sunt oamenii ei. Problema inserţiei în câmpul muncii
nu poate fi examinată doar din perspectiva strictelor necesităţi ale statului
RM, care are posibilităţi economice limitate, ci din perspectiva regională şi
mai larg, europeana. Articolul 35 al Constituţiei RM stipulează dreptul
nestingherit al cetăţenilor la studii de orice nivel. În acelaşi articol este
consfinţită autonomia instituţiilor de învăţământ din RM. Iar aceasta
autonomie, amintim, înseamnă libertate academică şi responsabilitate
asumată pentru calitatea educaţiei, conform şi rezoluţiei APCE No 1761 din
1999 cu privire la Autonomia universitară şi libertatea academică. Autonomia
universitară presupune şi libertatea în elaborarea politicii educaţionale a
instituţiei,  a celei de admitere a candidaţilor la studii. Or, accesul la studiile
superioare este o prioritate nu doar a ţărilor semnatare ale Procesului
Bologna, ci şi a altor ţări, care tind să implementeze arhitectura celor 3 cicluri
universitare şi alte priorităţi formulate în documentele europene reglatoare.

Din aceasta perspectivă, planul de admitere în instituţiile de învăţământ

superior din RM contravine esenţei însăşi a politicilor educaţionale moderne
din întreaga lume: încalcă autonomia universitară în ceea ce priveşte politicile
de admitere la studii, limitează accesul la studii universitare a cetăţenilor
străini (80 locuri rezervate pentru cetăţenii străini în toate instituţiile
universitare din RM în anul 2009-2010), obstrucţionează accesul la studii
universitare a cetăţenilor RM a tinerilor şi celor de vârsta mai înaintată, care
vor să-şi reprofileze calificările în conformitate cu principiul Bologna long life
learning, direcţionează tinerii din RM către instituţiile de învăţământ
superior din regiune, practic alungându-i din republică în condiţiile vidului
demografic pronunţat, ce se datorează exodului populaţiei şi sporului negativ
al natalităţii.
RM are nevoie de filosofi şi oameni cărturari, poate  mai mult ca niciodată.  A
trecut epoca laudativă ce miza pe esenţa agricolă a acestui stat. A venit era
transferului de tehnologii şi cunoştinţe. Depinde de noi cum asigurăm un
viitor prosper pentru generaţiile in creştere.

Paşii imediaţi care trebuie întreprinşi în domeniul educaţiei odată cu

instalarea unui guvern democratic sunt următorii:

 Elaborarea şi adoptarea (după consultări cu toţi factorii de

decizie din nivelele sistemului educaţional şi discuţii publice în
mass-media) unui nou Cod al educaţiei care va fi constituit din cel
puţin 3 legi: Legea învăţământului preuniversitar, Legea
învăţământului superior, Legea despre statutul cadrului didactic.

 Descentralizarea managementului resurselor financiare şi

umane în instituţiile de învăţământ preuniversitar.

 Redefinirea statutului şcolilor profesionale şi a instituţiilor de

învăţământ mediu de specialitate prin transformarea acestora în
licee profesionale cu posibilitatea susţinerii bacalaureatului.

 Diversificarea specializărilor în licee ţinând cont de experienţa

ţărilor europene.

 Demararea unei noi etape în reforma curriculară

preuniversitară în scopul decongestionării curriculei prin
introducerea modulelor de discipline opţionale şi antrenarea
părinţilor elevilor în procesul de luare a deciziilor ce ţin de
parcursul educaţional al copiilor.
 Asigurarea finanţării adecvate a sistemului educaţional cu 10%
din PIB în scopul ameliorării bazei tehnico-materiale
(informatizarea şi internetizarea imediată a  instituţiilor de
învăţământ) şi salarizării  corecte a cadrelor didactice.

 Micşorarea sarcinii didactice a profesorilor atât din instituţiile

preuniversitare, cât şi din cele universitare.

 Asigurarea unei autonomii reale a instituţiilor de învăţământ

superior inclusiv în politicile de admitere a cetăţenilor RM şi celor
străini  la programele de studii la cele 3 cicluri universitare:
licenţă, masterat şi doctorat, ministerului educaţiei şi cercetării
revenindu-i rolul de monitorizare a proceselor universitare şi nu
de gestionare autoritară a acestora.

 Reformarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin delegarea

competenţelor de cercetare şi studii doctorale instituţiilor de
învăţământ superior şi ajustarea modelului republican la modelele
academiilor de ştiinţe europene.

 Desfiinţarea Consiliului Naţional de Acreditare Academică şi

crearea Agenţiei de Evaluare a Cercetării şi Învăţământului
Superior conform prevederilor declaraţiilor miniştrilor europeni ai
educaţiei de la Bergen, Londra, Louvain-La-Neuve.

 Armonizarea legislaţiei ce ţine de nomenclatorul specialităţilor

în domeniile de formare profesională, acesta fiind propus prin
decizia  ministerului educaţiei şi cercetării, şi aprobat prin
hotărâre de parlament (procedură greoaie şi inflexibilă).
Toate aceste schimbări vor contribui la reformarea întregului sistem
educaţional din Republica Moldova şi vor asigura funcţionalitatea şi
viabilitatea acestuia.