ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI

An I, seria E, grupa 1524

BUCURESTI

CUPRINS
1. Calitatea izvoarelor . Piata a!ei "i#erale $. Vol%"%l va#zarilor &. Co"!a#ii 'are 'o#troleaza !iata Bor(e' ) %# #%"e 'are (e i*e#ti+i'a '% a!a "i#erala ro"a#ea('a A!a "i#erala T%(#a* A!a "i#erala ,izi# A!ele "i#erale Izvor%l Al-, Poia#a Ne.ri (i Dor#a A!a "i#erala Izvor%l Mi#%#ilor A!a "i#erala Perla /ar.0itei 1. A!a "i#erala ) 'o#'%re#ta e%ro!ea#a 2. Bi-lio.ra+ie

Piaa apei minerale in Romnia

Romania se numara printre cele mai bogate tari in resurse hidrominerale, detinand peste 60% din resursele de ape minerale ale Europei. Resursele de apa minerala din tara noastra se evidentiaza prin debite insemnate si calitate remarcabila a izvoarelor. Apa mineral pur , cea pe care o bem cu atta pl cere !ne!te din peste "#00 de izvoare, din stnca $ostelor zone vulcanice ale %arpailor &rientali din 'udeele (ure!, )arghita !i %ovasna. Apele minerale *mbuteliate *n Romnia pot $i denumite si ape gazoase deoarece contin importante cantitati de gaze, reprezentate *n speciale de dio+id de carbon. %aracterul lor cabogazos *l obtin prin *ncorporarea dio+idului de carbon *ntlnit *n calea lor de circulatie subterana. Apele minerale de consum alimentar , avnd totodata si proprietati terapeutice, au o mineralizatie totala sub 6.0 g-l si se grupeaza *n doua categorii. .in prima categorie $ac parte ape minerale cu mineralizatie care nu di$era cu mai mult de # g-l/ 0orsec 1 #.6 g-l 2, 0oholt 1 3.45 g-l 2, 6arul .ornei 1 3.47 g-l 2, Poiana 8inului 1 3.4" g-l 2, %ovasna 1 3.3 g-2. .in categoria a doua, cu ape slab mineralizate si putin di$erite una $ata de alta, $ac parte / Poiana %osnei 1 9.3 g-l 2, 0uziasi 19.6 g-l2, 6ncraieni 1 9.0 g-l 2. /ARTA ,3C3MINTELOR /IDROMINERALE ADMINISTRATE DE SOCIETATEA NA4IONAL3 A APELOR MINERALE

Calitatea izvoarelor
Pana sa a'unga in paharele romanilor, apa trece de la Agentia :ationala pentru Resurse (inerale 1A:R(2, autoritatea care o$era licente de e+ploatare pe izvoarele de apa, la 6:A(, iar mai apoi la imbuteliatori. 6:A( se ocupa de e+plorarea, e+ploatarea, $orarea si livrarea apei minerale la imbuteliatori, la un pret de 40 de lei 1vechi2 pe litru. ;otodata, societatea monitorizeaza calitatea izvoarelor.. <n acest moment, 6:A( e+ploreaza patru perimetre noi. <zvoarele din aceste zone vor $i monitorizate doi ani, timp in care se $ac masuratori, se iau probe, se calculeaza debitul apei si se intocmeste un gra$ic de evolutie pe di$erite anotimpuri. Ploile sau ninsorile nu trebuie sa in$luenteze paramatrii zacamintelor, aceasta $iind una dintre conditiile impuse, in stadiul de cercetare, pentru omologare ca apa minerala. Apa trebuie sa $ie pura, sa aiba un continut de substante chimice admis prin hotarare de guvern. <n =00# a aparut )otatarea de >uvern "0=0, re$eritoare la e+ploatarea si comercializarea apelor minerale naturale. Putem sa spunem ca productia de apa s,a aliniat la principalele directive europene. .ar consideram ca este necesara aparitia legii apelor minerale. Ea trebuie sa contina absolut toate reglementarile, de la zacamant, la sursa, la e+ploatare, la comercializare, la etichetare. .e asemenea, din punctul de vedere al $abricilor de imbuteliere, care arata ca niste mici $armacii, putem spune ca Romania sta $oarte bine. .ezvoltarea acestui domeniu depinde de cum va creste nivelul de trai si de educatie al populatiei.

Piata a!ei "i#erale

Pornita pe drumul apei minerale, din dorina de a a$la ct mai multe despre calit ile !i propriet ile ei curative, am a$lat mai *nti de toate c *n 'urul apei minerale s, a construit o a$acere pro$itabil . Piata apelor minerale din Romania poate $i considerata o piata *i#a"i'a, in 'o#ti#%a 're(tere. Potrivit surselor 6:A( 16ocietatea :aional a Apelor (inerale2, producia de apa mineral s,a ridicat *n =00# la peste "."00 milioane de litri, de circa cinci ori mai mare $a de anul "55", an *n care producia a $ost de =0# milioane litri. 6:A( administreaz prin concesiune cinci perimetre de e+plorare !i 9= perimetre de e+ploatare a apei minerale !i are relaii de parteneriat cu =7 de societ i de *mbuteliere printre care 0ibco, ?raiten *n )arghita, Perla %ovasnei, Perla )arghitei, Roma@ua >roup !i altele precum !i cu "= societ i de turism balnear !i cu consiliile locale. Printre m rcile surselor de ap mineral *nregistrate de 6ocietatea :aional a Apelor (inerale se num r 0orsec, %ovasna, %erteze, .omogled , 0 ile )erculane, .orna %andreni, <a!i, %opou, <a!i :icolina, (alna! 0 i, Poiana :egri, Poiana 8inului, Rieni, ;u!nad etc. Piata potentiala pentru apa minerala naturala, ca produs alimentar, este $ormata din intreaga populatie a Romaniei la care se adauga persoanele care tranziteaza tara 1turisti straini2, apro+imativ $ "ilioa#e, cererea estimata de apa minerala naturala pentru anul =00" ridicindu,se, in varianta pesimista la 1& .&22.156 litri, respectiv 156.&7$. US8. .esi inca de la inceput, tot mai multi consumatori au inceput sa $aca distinctia intre apa pura de izvor, apa minerala decarbogazei$icata, apa minerala carbonatata si apa minerala carbogazoasa, ceea ce se traduce printr,o importanta crescanda acordata sanatatii si produselor consumate. Romanii nu mai sunt chiar consumatorii de acum "0 ani, care beau apa de la robinet sau umpleau si$oanele de doua ori pe zi, iar acest $apt este demonstrat in primul rand de vanzarile inregistrate de apa minerala din ultimele "= luni Pe regiuni se disting zonele de vest, centrala si 0ucurestiul, unde consumul de apa minerala este ceva mai mare in raport cu celelalte zone. #9% dintre consumatorii $recventiA de apa minerala sunt $emei si 34% sunt barbati. Pe categorii de varsta se observa ca cei ce au intre "7,33 reprezinta 6#% din totalul consumatorilor $recventi de apa minerala, incepand cu varsta de 3# ani numarul acestora incepe sa descreasca usor. <n ceea ce priveste nivelul educational, observam ca ma'oritatea celor care sunt consumatori $recventi de apa minerala 145%2 a absolvit o $orma de educatie superioara sau medie 1cel putin liceul2. 5% sunt $ie directori $ie au propria a$acere, "3% sunt personal anga'at cu studii superioare, 93% personal cali$icat $ara studii superioare iar 5% sunt studenti. Bautorii de apa minerala se impart in mod egal in trei categorii de consumatori/ 99% , consumatori $recventi, 9=% , consumatori medii si 99% , consumatori ocazionali 1iar restul de =% nu au indicat $recventa cu care consuma acest produs2. %onsumatorii $recventiA de apa minerala au o viata sociala activa, $ata de medie, sunt inclinati sa manance in $ast,$ood 195%2, in restaurant 197%2, sa $aca sport 1=6%2. ""% dintre ei au vazut cel putin = $ilme in ultimele trei luni, la cinema. %u privire la se+, observam ca barbatii au o viata sociala mai activa decat $emeile. .e e+emplu, desi $recventeaza in aceeasi masura centrele $ast,$ood, $emeile sunt mai putin

inclinate sa $aca sport, numai "6% dintre consumatoarele de apa minerala practica vreun sport, in timp ce barbatii sunt reprezentati de un procent semni$icativ mai mare/ 94%

. A%onsumatori $recventi/ beau apa minerala cel putin o data pe zi. 6ursa/ ;>< Romania =00=, valul ", (ercurB Research 6tudiul este reprezentativ pentru populatia urbana cu varsta peste "7 ani %onsumatorul de apa minerala <unie =006 Romanii consuma in proportie de 40% apa minerala carbonatata, spre deosebire de alte state unde 50% din consumul total este cel de apa minerala necarbonatata. %u toate acestea, insa, in Romania consumul de apa minerala imbuteliata, carbonatata sau necarbonatata, este inca redus, doar 4% din nevoia de lichide a unui roman pe an $iind CstinsaC cu apa, restul de 59% $iind reprezentat de alte lichide 1bere, vin, lapte, lichide colorate2. Productia de apa minerala a crescut in =006 $ata de =00# cu 6,4 la suta in cazul apei carbogazoase si cu "# la suta la apa plata. <n anii urmatori, probabil consumul si implicit productia de apa vor $i mai mari, in conditiile in care temperaturile vor $i mai ridicate decat in anii precedenti. %resterea productiei de apa minerala poate $i in$luentata $avorabil avand in vedere ca Romania a intrat in Dniunea Europeana, iar ta+ele vamale au $ost
eliminate. Ast$el, $abricile de imbuteliere incep sa tatoneze pietele e+terne si sa creasca nivelul e+portului.

<n timp ce pe cap de locuitor, in Romania se consuma #0 de litri, ci$ra ce estimam ca va creste cu pana la "0 la suta in =004, in >ermania, o persoana a consumat "#0,=00 de litri in =006, in timp ce la nivelul Dniunii Europene, consumul de apa este de "00 , ""0 litri pe persoana.%i$ra scazuta a consumului de apa minerala din tara este cauzata de $aptul ca in mediul rural consumul este e+trem de scazut. Eoarte multi locuitori din mediul rural au $antani. %ei care traiesc in zonele de unde se e+ploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la sursa. Este de asteptat ca numarul de consumatori de apa minerala sa creasca gradual, avand in vedere ca din aceasta categorie vor $i mereu e+clusi cei care traiesc in zonele cu izvoare minerale, deoarece $ac parte din cei care au posibilitatea de a bea apa de la sursa. %ea mai slaba tendinta de cumparare se inregistreaza in mediul rural, unde bene$iciile produsului sunt $ie cunoscute vag, $ie putin apreciate.

Vol%"%l va#zarilor
Potrivit ziarului F6aptamana $inanciaraG apa minerala se claseaza pe locul cinci, *n clasamentul celor mai bine vndute bunuri de larg consum din =006, cu o valoare totala de apro+imativ #63 milioane lei 1"60 milioane euro2. Ast$el, vnzarile de apa minerala *n sectorul de retail au crescut anul trecut cu 97,6% $ata de =00#, cnd *ncasarile s,au ridicat la 306,5 milioane lei. Prin studii asupra produciei !i asupra volumului vnz rilor pe o anumita perioad de timp se poate constata o variaie cresc toare *ncepnd din luna aprilie, atinge apogeul *n lunile iulie,august, dup care revine la normal. .e asemeni, un volum mare al vnz rilor se poate constata *n perioada s rb torilor Romania este o tara apreciata si cunoscuta ca sursa importanta de apa minerala. .eocamdata, nici #0 la suta din resursele e+istente in Romania nu sunt e+ploatate.Potrivit reprezentantului 6:A(, institutia vinde apa minerala imbuteliatorilor cu 40 lei pe ".000 de litri.Ast$el, valoarea productiei si valori$icarii apei minerale se ridica la peste 6# de milioane de lei.8enitul 6:A( s,a ci$rat in =006 la circa de 70 miliarde lei. ;endinta generala pe plan european este renuntarea intr,o mare masura la PE;,uri pentru imbutelierea apelor minerale, stiute $iind e$ectele nocive ale acestuia asupra mediului. ;ara cea mai prompta in a lua masuri a $ost pana acum >ermania 1tara care detine locul doi de alt$el, la numarul de branduri de apa minerala detinute , 375, si unde consumul acestui produs se ridica la =00 l-anual, per capita2, care imbuteliaza inca de acum cativa ani apele minerale in recipiente de sticla in proportie de 54% 1sursa D:E6(2. <n Romania nu se poate vorbi inca de asa ceva, singura masura la care se lucreaza inca $iind alinierea produselor autohtone la toate standardele cerute de piata comunitara. Ha momentul actual, apa minerala naturala este trecuta prin trei $iltre de laborator.

Co"!a#iile 'are 'o#troleaza !iata

Piata apelor minerale este controlata in proportie de 40% de cinci companii romanesti/ Roma@ua >rup, cu marca 0orsec 1cota de piata ==%2, European .rinIs 1cota de piata "4%2, Perla )arghitei 1cota de piata 4,7%2, 0ibco 0iborteni si .orna Apemin1cota de piata "0%2, achizitionata recent de grupul %oca,%ola. %elelalte $irme de pe piata sunt mai mici si au cote de piata reduse. <n general, investitiile din aceasta industrie au $ost $acute de companii romanesti, investitorii straini $iind aproape ine+istenti. .in "550, in modernizarea $abricilor de imbuteliere si in comercializare s,au investit apro+imativ =#0 de milioane de dolari. Jn Romnia s,a dezvoltat o adev rata reea a produc torilor de ape minerale, $apt

$avorizat de e+istena pe teritoriul rii noastre a numeroase resurse *n acest sens. & privire de ansamblu asupra tuturor tipurilor de ap minerala ne,a putut permite realizarea unei comparaii relie$ate *n urm torul tabel, acesta avnd la baz compoziia chimic Rezi*%% /CO$) Cl) SO&) Ca>> M.>> Na> Ti!%l N%"ele "9r'ii Lo'a:ia; S%r(a P/? %('at <".;l= <".;l= <".;l= <".;l= <".;l= <".;l= *e a!9 <".;l= BIBOR4ENI 0iboreni "465 Eora'ul E4K7K5 0orsec<zvorul principal Eora'ul E3 0orsecEora'ul E# .orna %.<zvorul .racului Ro!u<zvorul .racului Eora'ul E= ;o!orogEora'ul E" "634 50 "# =6# 77 =#4 6,9 "6"7 :%LP.

BORSEC

=0

#4

9#9

74

70

6,= "9==

:%

BORSEC BUCOVINA

90# "==

3 6

36 "6

63 96

=7 #

9 9

4,3 900 4,# 5#

P P

BUCOVINA

643

"0

"30

3=

"5

#=9

CARPATINA DORNA /ARG/ITA I,VORUL MINUNILOR I,VORUL MINUNILOR PERLA /ARG/ITEI POIANA NEGRII ROUA MUNTIILOR TU@NAD ,I,IN

64"

"3 "6 7 6 6 == 36 30 953 70

93 90 6= "9 # 95 "6 97 5 6#

"37 975 "=7 =7 #6 ""= ="= #4 =7# "96

#" "= 44 4 "= 3" 96 "0 "04 ==

=" =0 74 = "" 46 "6# 77 347 "6"

6,9 #47 6,3 575 6,0 49= 4,= 40 4,6 "47 6,= 635 6," "0=3 #,4 3=3 6,# ==97 6,6 4#=

:%LP. :% :% PL% % :% :% :% :% %LP

Poiana 8inului"==0 Eora'ul E# 6ncr ieniEora'ul E7 5"#

6tna de 8ale<zvorul "== (inunilor RieniEora'ul E= 6ncr ieniEora'ul E<KE3 =43 40=

Poiana :egrii""#5 Eora'ul Ed %ovasna- E< <AEAA ;u!nad Eora'ul E= 377 "5#=

Mizin - Eora'ul 49=

E"bis KE= LEGEND3A :% N ap mineral natural natural carbogazoas % N ap mineral natural carbogazei$icat P N ap mineral natural plat P. N ap mineral natural parial degazei$icat A N la surs

BORSEC ) %# #%"e 'are (e i*e#ti+i'a '% a!a "i#erala ro"a#ea('a 1. I(tori'

Apa mineral provenit din izvoarele subterane ale 0orsecului este o ap mineral natural carbogazoas , pur , prezint o stabilitate chimic deosebit , cota dintre magneziu !i calciu p strndu,se *n acelea!i proporii ideale ca *n anul "7=0, cnd *ntr,o monogra$ie a zonei erau descrise compoziia !i propriet ile apei curative din 0orsec. Povestea incepe asa... <n anul "709, dupa ce a baut din apa 0orsecului, 8alentin >unther din 8iena s,a vindecat de o boala care, la vremea aceea, era considerata incurabila. Atunci i,a venit ideeaO A vorbit cu Anton Mimmetshausen, o ruda apropiata si, in acela!i timp, consilier municipal la 8iena, sa ia in arenda 0orsecul de la localnici si sa comercializeze apa sa minerala in <mperiul )absburgic. Dn an mai tarziu, consilierul vienez, insoit de un inginer minier pe nume Eisner 1care era si un e+perimentat $abricant de sticla2, sosea la 0orsec pentru a studia posibilitatea de a inchiria locul in vederea inceperii unei a$aceri privind $abricarea sticlei. Au semnat un contract pe =7 de ani. Dna dintre clauzele stipulate era aceea ca despadurirea sa nu $ie suportata de catre proprietarii de drept ai pamanturilor. 6a mai amintim si ca, in solul 0orsecului, se gasea un impresionant zacamant de materiale in stare pur , necesare $abricarii sticlei. <n "70#, Mimmetshausen isi muta resedinta la 0orsec si incepea o ampla campanie de construire de drumuri, cladiri si a unei $abrici de sticla. & data cu el, din Austria, 0oemia, 0avaria si Polonia au sosit in 0orsec o multime de e+perti in $abricarea sticlei. :umele acestora s,au pastrat pana astazi prin urmasii lor/ 6iller, 8ild, EalmaBer, 0irman, ?amenitzIi sau Eigel. Ast$el, in "706, Mimmetshausen si Eisner incep, pentru prima data, imbutelierea industriala a apei 0orsec. 6ticlele $abricate in 0orsec erau in$undate cu dopuri de pluta si sigilate cu ceara pentru a nu ceda la drum. ;rei milioane de litri de apa minerala erau imbuteliati si transportati cu carul in ;ransilvania, (oldova, (untenia, Dngaria si chiar la 8iena. <mbutelierea se $acea doar in zilele insorite, cand presiunea atmos$erica era $oarte ridicata. Acesta era secretul pentru ca apa sa atinga cel mai inalt grad de carbogazare.

Re'%#oa(tere i#ter#atio#ala
.atorita unei compozitii chimice $oarte echilibrate, lipsita de $ier si viabila in timp, apa minerala 0orsec are un gust placut, $acand parte din cele mai apreciate ape minerale din lume, $iind e+portata in numeroase tari, ca/ 6DA, %anada, <srael, %ipru, >ermania, ;aiPan, Dngaria, Australia, Republica (oldova etc. %a o recunostere a calitatii e+ceptionale a apei minerale de la 0orsec, aceasta a $ost distinsa cu medalii si diplome la targurile si e+pozitiile internationale de la 8iena, 0erlin, ;riest si 0udapesta si cu titlul onori$ic de CRegina Apelor (ineraleC, acordat de imparatul Eranz Qose$. Recunoasterea ei a urmat prin istorie un traseu constant, castigand multe alte distinctii/ , F (edalia de (erit F si F(edalie de AurG la ;argul <nternational de la 8iena , in "749 K , F .iploma de &noare F la E+pozitia (ondiala de la Paris , in "747K , F (edalia de Argint F si F .iploma de &noare F la E+pozitia de la 0erlin si ;rieste , in "746 K , F (edalia de Argint F la E+pozitia de la 0udapesta , in "77# . $.Tra*itie, te0#olo.ie, 'alitate <mbutelierea apei minerale 0orsec a $ost e$ectuata de,a lungul timpului de mai multi intreprinzatori, iar din "53# activitatea de imbuteliere a $ost continuata de diversi contractori pana la nationalizarea sa in "537. Perioada de dupa "537 , cand activitatea de imbuteliere a $ost preluata de stat , a $ost o perioada de investitii cu scopul modernizarii si cresterii capacitatii de productie . <n consecinta, au $ost e$ectuate noi $ora'e , $abricile au $ost echipate cu noi linii de imbuteliere si cererea la e+port pentru apa minerala 0orsec a crescut . Anul "557 a marcat reintoarcerea la $irul istoriei si la normalitate, activitatea de imbuteliere de la 0orsec redevenind, dupa o 'umatate de secol, o a$acere privata. <nvestitii masive sunt e$ectuate acum in mod curent pentru cresterea calitatii si a capacitatii de imbuteliere, in con$ormitate cu standardele europene si cerintele internationale. Eosta intreprindere de stat FRegina Apelor (inerale 0orsecG s,a trans$ormat in $irma privata FRoma@ua >roupF 0orsec, avand ca actionar ma'oritar societatea R&(ARDA )&H.<:>6 si capital "00% romanesc. Roma@ua >roup a *nceput un proces de retehnologizare, investind *n introducerea liniei de *mbuteliere *n $lacoane din PE; *n con$ormitate cu standardele si cerintele internationale. Preocuparea permanenta pentru o continua retehnologizare si crestere a nivelului calitatii a $acut ca Roma@ua >roup 6.A. sa $ie primul imbuteliator de apa minerala din Romania care a primit certi$icarea internationala pentru managementul calitatii , <6& 500", acordata de ;D8 , >ermania. .aca acum doua secole se *mbuteliau trei milioane de litri anual, capacitatea totala de *mbuteliere a Roma@ua >roup 0orsec depaseste astazi 900 de milioane litri pe an, $olosind ca recipiente $lacoane PE; de ".# si 0.# litri, sticle de " litru si sticle personalizate de 0.=# si 0.4# l S pentru apa minerala carbogazoasa, $lacoane PE; de =, ".# si 0.# l si sticle personalizate de 0.=# si 0.4# l S pentru apa minerala plata. .atorita tehnologiei moderne de captare, transport si imbuteliere, apa minerala naturala 0orsec nu

este supusa riscului contaminarii. :oua tehnologie *n care s,a investit mult, *mpiedica orice interventie umana asupra apei *n procesul de productie, de la captarea si transportul apei de la izvor la locul de *mbuteliere si pna la obtinerea produsului $init. Practic, apa minerala naturala 0orsec vede lumina zilei doar *n sticla. <n numai 7 ani de zile, ca urmare a participarii la diverse e+pozitii interne si internationale, 0orsecul a $ost recompensat cu "4 medalii. <n $ebruarie =003, 0orsec este desemnata drept F%ea (ai 0una Apa (inerala din HumeG in cadrul celei mai importante competitii de ape din intreaga lume S 0erIelB 6prings <nternational Tater ;asting APards in Test 8irginia. ;ot in anul =003, R&(ARDA a castigat Premiul Romn pentru %alitate , Q.(. QDRA:. Premiul de E+celenta obtinut certi$ica preocuparea managementului grupului Roma@ua pentru imbunatatirea permanenta a calitatii si implicarea intregii organizatii intr,un proces continuu de crestere a per$ormantelor si con$irm multiplele medalii internationale obtinute de,a lungul timpului de catre apa minerala naturala 0orsec. .in punct de vedere calitativ, C0&R6E%C este una dintre cele mai bune ape minerale naturale din Romania si singura marca romaneasca inregistrata la &(P< 1&rganisation (ondiale de la Propriete <ntelectuelle2. <n acelasi timp, societatea R&(ARDA >R&DP 6A este primul imbuteliator caruia i s,a acordat certi$icatul pentru managementul calitatii in con$ormitate cu standardul international <6& 500", de catre prestigioasa $irma ;D8 %ER; , >ermania. &.Co#(%"atori Apa mineral 0&R6E% se adreseaz tuturor categoriilor de consumatori, de la nou,n scui, am putea spune, pn la oamenii *n vrst . Am spus c apa minerala 0&R6E% poate $i consumat chiar !i de bebelu!i re$erindu,m la sortimentul de ap plat $olosit de mame la prepararea laptelui pra$ inclus *n alimentaie. Apa mineral 0&R6E% este consumat pe *ntreaga perioad a anului, *n di$erite ocazii. 6e poate observa, *ns o cre!tere num rului de consumatori pe perioada verii, !i mai ales pe timp de canicul cnd este recomandat consumul unei cantit i mari de lichide, *n special ap mineral .

1. A#aliza SBOT
Puncte tari: - este natural - are un coninut echilibrat de minerale - se adreseaz tuturor categoriilor de consumatori de la nou n scui la oameni *n vrst . - Este o marc renumit prin calit ile ei !i are o imagine promovat cu a'utorul televiziunii, radioului ,dar !i prin reclame din reviste !i panouri. Puncte slabe: - pre ridicat $a de alte ape minerale e+istente pe pia - datorit acidit ii nu e recomandat persoanelelor cu a$eciuni gastrice

2.O (ar-atoare a vitalitatii

& sarbatoare a tineretii perpetue, a sanatatii, vitalitatii si energiei nestavilite. A tineretii, pentru ca te a'uta, datorita e$ervescentei sale persistente si amuzante, sa te mentii tnar si vesel. A sanatatii, pentru ca sunt de'a renumite proprietatile terapeutice ale izvoarelor 0orsec. A vitalitatii si energiei pentru ca, s,a dovedit, numai apa minerala poate sa te *ncarce de energie bene$ica, genernd un dinamism debordant. & istorie de peste =000 de ani de satis$actie o$erita tuturor celor *nsetati si dornici de sanatate, marcata de un an hotartor, "706, cnd 0orsec a devenit industrie si a dat posibilitatea unui numar tot mai mare de oameni sa bene$icieze de gustul inegalabil si de calitatile e+ceptionale ale apei sale minerale. Apa minerala 0orsec, cunoscuta de peste =000 de ani, reprezinta cu adevarat una dintre cele mai generoase si valoroase bogatii ale naturii. .e,a lungul istoriei, 0orsec a ramas una dintre cele mai bune ape minerale naturale din lume, att din punctul de vedere al calitatii, ct si al proprietatilor curative. <n tot acest timp, 0orsec a devenit una dintre valorile nationale, un nume recunoscut pretutindeni, un brand in care consumatorii au incredere si pe care il apreciaza, in special datorita gustului si compozitiei sale echilibrate si stabile in timp. Ha =00 de ani de la prima imbuteliere a apelor sale minerale, izvoarele 0orsecului raman pe mai departe nesacatuite si pline de energie, iar viitorul se arata a $i cel putin pe masura trecutului sau plin de glorie.

A!a "i#erala T%(#a*

Drmand traseul raului &lt prin muntii vulcanici )arghita a'ungem la stramtoarea ;usnadului unde se situeaza trei localitati purtand numele ;usnad/ ;usnad 6at, ;usnad :ou si 0aile ;usnad. Regiunea este renumita pentru nenumaratele izvoare de ape minerale ce izvorasc la tot pasul. Drme de apa minerala se observa chiar si in paraurile de munte, pietrisul din albie $iind adesea ruginiu datorita $ierului din apa si C$ierbandC datorita emenatiilor de dio+id de carbon natural. Apa minerala carbogazoasa de ;usnad are un gust placut, dulceag si o cantitate

ridicata de %&= 1provenita, *n principal, din reimpregnarea *n e+ces a apei de$erizate si $iltrate, *n timpul *mbutelierii2. .io+idul de carbon necesar completarii celui e+istent *n apa este obtinut din acelasi zacamnt hidromineral, deoarece sonda *n e+ploatare produce pe lnga apa destinata *mbutelierii si o importanta cantitate de %&= liber 1 de circa 3# tone-an 2 .Echilibrul unic de minerale si $iltrarea naturala e+ceptionala de care bene$iciaza apa minerala ;usnad con$era acesteia un gust pur, proaspat si revigorant. Apele din ;usnad au $ost captate prin $ora'e hidrogeologice si e+ploatate in scopuri comerciale. E+ploatarea surselor are traditii vechi, inca de la inceputul secolului UU $iind mentionate mici ateliere ce imbuteliau apa minerala, aceasta $iind apoi transportata in carute chiar si sute de Iilometri. E+ploatarea industriala a apelor minerale la ;usnad a inceput in "549 cand s,a construit $abrica de imbuteliere a apei minerale.

Calitatea a!ei "i#erale T%(#a*

Apa minerala ;usnad este o apa de o puritate e+ceptionala, remarcandu,se printr, un continut mineral intr,un per$ect echilibru natural.<n aria de captare, apa traverseaza un strat de calcar $isurat prote'at de un strat impermeabil de lava vulcanica. Aceasta prote'eaza e+trem de e$icient acvi$erul de contaminarile de la supra$ata si limiteaza penetrarea apei in alte straturi. %ircuitul apei, procesul natural de $iltrare si imbogatire cu minerale dureaza sute de ani. Eara sa e+ageram, putem spune ca apa minerala ;usnad pe care o bem poate avea chiar si "000 de aniO Protectia surselor : 6ursele de apa sunt constant monitorizate. <n vederea mentinerii statutului de Apa (inerala :aturala, sursele trebuie analizate in mod regulat, mentinandu,se un control strict asupra continutului de minerale si prevenindu,se orice contaminare microbiologica.%on$orm reglementarilor legale sursele sunt prote'ate impotriva oricarei posibile poluari, in 'urul acestora instituindu,se Mona de Protectie )idrogeologica ;usnad cu o raza de "# Im. ;ratarea apei / %on$orm reglementarilor nationale si a celor europene, o apa minerala naturala nu poate $ace obiectul nici unui tratament sau adaugare care sa modi$ice compozitia ei in constituientii sai principali.;ratarea apei minerale ;usnad se rezuma doar la de$erizare, respectiv indepartarea continutului de $ier. Aceasta se realizeaza printr,o statie de de$erizare ultra,moderna, produsa in >ermania in =00= <mbutelierea apei/ <nstalatiile de imbuteliere a apei sunt produse de provenienta %E con$orme cu standardele europene. %ele doua linii de imbuteliere au $ost achizitionate in =000, respectiv =00=.<n anul =00" am obtinut certi$icarea sistemului de management al calitatii <6& 500". Apa minerala ;usnad este imbuteliata in recipiente PE; de 0,#, ",# si =l. <mbutelierea se $ace in conditii de control strict al calitatii, societatea ;usnad Apemin $iind atestata <6& 500"/=000. Aceasta garanteazaca, in $iecare sticla, consumatorul va regasi aceiasi apa minerala naturala pura si per$ect echilibrata.

A!a "i#erala ,izi#

Apele minerale de la Mizin sunt cunoscute din "449 si utilizate atat pe plan local ca substante terapeutice cat si pentru imbutelierea ca ape minerale.Macamantul hidrotermal Mizin se a$la situate in partea de :ord,8est a masivului %iucas, in zona de contact a acestuia cu depresiunea 0rasov pe valea raului Mizin.<n present sunt e+ploatate = izvoare de apa1E"b si E=2 apa minerala $olosindu,se e+clusive pentru imbutelierea ca apa minerala carbonatata sau necarbonatata in ambala'e PE; de di$erite capacitate. <zvorul avnd un debit de 0."4 l-s 1"0 mii l-zi2 alimenteza unitatea de *mbuteliere care produce #600 mii l-an. Apa minerala destinata consumului este de tip bicarbonatat, clorosodic si carbogazoasa, cu o mineralizatie de =499.# mg-l. >ama de produse o$erita de 6% Apemin Mizin 6A este impartita in = categorii/ apa minerala plata si apa minerala carbonatata ast$el in cat la ora actuala se imbutelieaza apa minerala in uirmatoarele tipuri de ambala'/0,#l, ",#l, =l, #l, 5l. Aceasta unitate prepara totodata si un sortiment de bauturi racoritoare pe baza de apa minerala.

A!ele "i#erale Izvor%l Al-, Poia#a Ne.ri (i Dor#a

&dat cu achiziionarea de c tre %oca,%ola )0%, *n =00=, a apelor minerale .orna, de la principalul produc tor de ape minerale, .orna Apemin, s,a cunoscut, practic, o relansare a activit ii de producie !i comercializare a apelor minerale. Ha momentul achiziiei, .orna Apemin avea v*nz ri anuale de circa 50 milioane de litri ap mineral . Practic, s,au preluat toate produsele !i m rcile de ap mineral ale liderului de atunci/ <zvorul Alb, Poiana :egri !i .orna $iecare din cele trei avand caracteristici si proprietii di$erite. %ele dou $abrici de *mbuteliere .orna, situate una la

.orna %andreni, cealalt la Poiana :egrii s*nt al turi de izvoarele de ap mineral carbonat , .orna !i Poiana :egri, !i de ap plat S <zvorul Alb. Jn =003, la $abrica de *mbuteliere .orna s,au investit "0 milioane de euro *ntr,o nou linie de producie. Pentru apele minerale au $ost dezvoltate ambala'e speci$ice canalelor si nevoilor de consum. Ast$el, pentru canalul retail, apele noastre sunt disponibile in ambala'e de 0,# l PE;, ",# l PE; si = l PE;. Jn a$ara lans rii ambala'ului de = litri pentru Poiana :egri, *n iulie anul acesta, *n octombrie, au $ost lansate noile ambala'e de 990 mililitri 1sticl returnabil 2 !i 4#0 mililitri 1sticl nereturnabil 2, care completeaz porto$oliul produselor e+istente.%a urmare a investiiei *n tehnologie, $abrica .orna are "=0 de anga'ai, un laborator de microbiologie, unde este veri$icat calitatea apei, iar procesarea este de 4.000 de sticle pe or . Ha Poina :egrii, unde izvorul este carbogazos, e+ist !i o staie de carbonare a apei minerale, iar unitatea num r apro+imativ "00 de anga'ai. &dat cu programul de investiii masive, care a dus la trans$ormarea radical a operaiilor din zon , a *nceput construirea imaginii brandului. %a brand, .orna se adreseaz tuturor consumatorilor. Acest proiect ambiios a $ost iniiat *n condiiile *n care, la .orna, apele minerale au o istorie *ndelungat .

A!a "i#erala Izvor%l Mi#%#ilor

<n inima %arpatilor Apuseni, departe de poluarea marilor orase, se a$la vestita statiune turistica 6tana de 8ale, cu una din cele mai ridicate niveluri ozoni$icare a aerului din toata tara. Aici din adancuri, izvoraste un dar al naturii, o apa minerala tonica

si pura, care, pe drept, inca din vechime si,a castigat renumele de <M8&RDH (<:D:<H&R
Toate produsele sunt marci inregistrate, create pe parcursul anilor de activitate. Prestigiul de care se bucura cele 150 de sortimente se datoreaza calitatii excelente a acestor produse oferite la preturi accesibile. Acest lucru este posibil datorita $olosirii tehnologiei de vr$ in

domeniul ales, tehnologie $urnizata de cele mai bune $irme de pro$il din lume/ Husky ( Canada , !rones ( "er#ania , $idel (%ranta , &ork ( Austria , 'etra Pak , Al(a )a*al ($uedia etc. ;oate $azele procesului de $abricatie sunt asistate, de la nivelul pupitrului de comanda, de calculatoare de proces, iar calitatea produsului $init este riguros controlata, att din punct de vedere chimic, ct si microbiologic, in laboratoarele comple+ului industrial. Apa minerala IZVORUL MINUNILOR, provine de la o altitudine de 1.100m, din zona renumitei statiuni Stana de Vale, re iune prote!ata de a"tiunea #a"torilor poluanti 6ortimente/ carbogazoasa si plata/ Ambala'/ %arbogazoasa/ $lacoane PE; de #00ml, "000ml, "#00ml, =000ml, =#00ml. Plata/ $lacoane PER de #00ml si =000ml.

A!a "i#erala Perla /ar.0itei

Dn cadru natural unic garanteaz puritatea apei minerale Perla )arghitei. Regiunea vulcanic a (unilor )arghitei , una dintre cele mai renumite din Europa prin bog ia sa *n ape minerale naturale, se a$l la ad post de orice surs de contaminare, departe de aglomeraiile urbane, de parcurile industriale sau de culturile agricole intensive.6tr b tnd rocile vulcanice ale masivului )arghitei , apa mineral Perla )arghitei cap t o vitalitate natural , *mbog indu,se cu un comple+ echilibrat de minerale !i a'utnd ast$el la buna $uncionare a organismului uman. Apa mineral natural Perla )arghitei este o adevarat surs a vieii. %oninutul de minerale per$ect echilibrat, gustul pl cut, precum !i puritatea microbiologic $ac din Perla )arghitei o ap mineral plin de vitalitate, recomandat unui consum zilnic.

PERHA )AR>)<;E< este *mbuteliat la surs *n comuna 6V:%RW<E:< de c tre 6ocietatea %omercial PERHA )AR>)<;E< 6.A.. Jn 6ncraieni activitatea de *mbuteliere a *nceput *n anul "5#= !i continu *n "543 cnd se construie!te o $abric de *mbuteliere care st !i ast zi la baza societ ii. 6.%. PERHA )AR>)<;E< 6.A. ia $iin *n anul "550 avnd atunci patru $abrici de *mbuteliere, din care pe parcursul anilor X50 dou $abrici se desprind !i se organizeaza ca societ i comerciale independente/ 6.%. ?RA<;E: <: )AR>)<;A 6.A., respectiv 6.%. APE(<: ;DY:A. 6.A, iar o a treia secie, care *mbutelia apa medicinal PERHA %A6<:DHD<, intr *n conservare. Eabrica de *mbuteliere este amplasat *n partea de sud,est a localit ii, pe malul stng al rului &lt, *n apropierea $ora'elor arteziene, de unde se e+trage apa mineral care este apoi *mbuteliat . ;oat regiunea, numit %iucului <n$erior, este deosebit de bogat *n surse de ap mineral , numai *n zona comunei 6ncr ieni $iind peste 70 de izvoare. Apa mineral Perla )arghitei *!i are originea *n localitatea 6ncr ieni , *n regiunea %iucului <n$erior, *ntre masivul vulcanic )arghita 1"700 m2 !i (unii %iucului1"#00 m2. Mon de un pitoresc aparte, %iucul <n$erior este deosebit de bogat *n surse de ap mineral , numai *n comuna 6ncr ieni e+istnd peste 70 de ast$el de izvoare !i $ntni. 6.%. Perla )arghitei 6.A. , *mbuteliatorul apei minerale Perla )arghitei , dispune *n 6ncr ieni de o capacitate total de producie care se ridic la 7#0.000 litri-zii , din care 3#0.000 litri-zi *n butelii PE; !i 300.000 litri-zi *n sticl . %ompania dispune de mai multe linii complete de *mbuteliere care includ utila'e de ultim generaie , produse ale renumitei companii germane ?R&:E6 . %alitatea con$irmat !i liniile complete de *mbuteliere $ac din Perla )arghitei un produs cu un standard ridicat, o ap mineral natural pentru $iecare, recomandat unui consum zilnic. >raie echilibrului mineral, gustului pl cut !i a purit ii recunoscute, Perla )arghitei nu este doar o ap mineral , ci reprezint una dintre minunile naturii. Pentru ca apa mineral Perla )arghitei s a'ung pe masa $iec ruia *n condiii de calitate e+cepional , Perla )arghitei a introdus !i a aplicat cu succes *nc din anul =000 un sistem de management al calitaii con$orm normelor standardului internaional ISO 755 A1771. sistemului de management al calitatii, securitate alimentara /ACCP si sistemului de management al mediului, con$orm normelor standardelor ISO 7551A 551, DS $5 CE respectiv ISO 1&551A 551, $iind certi$icat de Moo*D I#ter#atio#al Certi+i'atio# Lt*. & dovad *n plus a aplic rii cu succes a acestor norme de calitate !i securitate este !i $aptul c , *ncepnd cu anul =00#, Perla )arghitei este recunoscut ca ap mineral natural *n statele Dniunii Europene, certi$icarea $iind $ cut *n >ermania.

A!a "i#erala E 'o#'%re#ta e%ro!ea#a

:ici aceasta piata nu e ocolita de e$ectele bene$ice ale integrarii europene, branduri noi de apa mineral incepand sa,si $aca aparitia pe ra$turi. .aca in partea de vest a tarii

regasim cu precadere produse cu provenienta Dngaria si >ermania, pentru restul tarii $enomenul are un debut mai lent. %ompania <ntertrade 1$ost RE. Qurilovca2 este unul din temerarii care va importa branduri italienesti de apa minerala naturala. Provenind dintr,un izvor al muntilor .agn, apa Pradis intra in Romania cu o sortimentatie bogata, si va $i distribuita si in )oreca si in lanturile de retail. Apa minerala Ruarzia provine din doua izvoare situate la 500 metri deasupra marii, dintr,o vale de la baza Alpilor italieni si se poate gasi atat plat, cat si carbogazoas, la sticle de 0,99 l si 0,4# l. Este un produs destinat strict lantului de )oreca. %el de,al treilea brand este (a+imZs, care se regaseste in patru tipuri de sticle/ la 0,=# l, la 0,# l, la 0,4#0 l si la " l, $iind disponibil atat sub $orma de apa plata, cat si de apa minerala carbogazoasa. Este un produs premium, destinat e+clusiv lantului )oreca. Ea este imbuteliata imediat, ne$iind necesara depozitarea in recipiente intermediare. <n perioada imediat urmatoare se asteapta evolutii moderate pe segmentul de apa minerala, previziunile cele mai optimiste continuand sa $ie plasate pe categoria apei minerale plate.

Cu# *o# a*ea gri+, de apa noastr,, de puritatea ei, pentru ca -i genera.iile *iitoare s, aib, pri*ilegiul de a consu#a aceea-i ap, ca -i noi a/i, r,#0ne de *,/ut1 2ac, aceste /one, relati* neindustriali/ate, 3-i *or p,stra puritatea, apa noastr, are toare -ansele s, r,#0n, cea #ai bun, -i #ai pur, ap, #ineral, din Europa1

Bi-lio.ra+ieA 0tt!A;;FFF.(#a".ro 0tt!A;;FFF.a!e"i#t%(#a*.'o" 0tt!A;;FFF.ro"aG%a).ro%!.ro 0tt!A;;FFF.!erla0ar.0itei.ro 0tt!A;;FFF.e%ro!ea#*ri#H(.ro 0tt!A;;FFF.Fall)(treet.ro 0tt!A;;FFF.z+i#.ro