Patrimoniul

Definitie ! Totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana si care au valoare economica. Stiinta dreptului civil are ca obiect cercetarea raportului juridic civil privit ca o relatie sociala, reglementata de norma juridica civila si care contine urmatoarele elemente structurale Subiecte Continut Obiect

In ceea ce priveste patrimoniul raporturilor juridice civile contin: totalitatea drepturilor subiective civile si obligatii patrimoniale ( care au valoare economica sau pot fi evaluate in bani drepturile sau obligatii nepatrimoniale ( nu au continut economic . !entru definirea notiunii de patrimoniu ne interesea"a numai drepturile si obligatiile subiective civile care au continut economic ( valoare economica #rt $% reglementea"a patrimoniul . mase patrimoniale si patrimonii de afectatiune ( art &&$ '&(% )CC reglementea"a *iducia #tr $+ Transferul intrapatrimonial #rt $$ !atrimoniul profesional individual ( art %(,% - %(,. )CC referitor la lic/idarea societatii Clasificarea elementelor patrimoniului: Daca drepturile si obligatiile cu continut economic isi pierd identitatea se integrea"a in patrimoniu astfel incat drepturile devin activul patrimonial si pasivul patrimonial : In activul patrimonial pot intra urmatoarele drepturi: Dreptul de proprietate asupra unor bunuri Dreptul de superficie asupra unui teren Dreptul de u"ufruct asupra unor bunuri , etc

Toate aceste drepturi sunt drepturi 01#21. In pasivul patrimonial pot intra urmatoarele drepturi: Dreptul de a se restitui suma imprumutata

Dreptul de a folosi bunul imprumutat de cineva Dreptul de a primi pretul lucrului vandut cuiva Dreptul de a folosi energia electrica in urma inc/eierii unui contract .

Toate acestea repre"inta D01!T30I D1 C01#)T# sau drepturi !10SO)#21. Din punct de vedere economic activul se imparte in : Capital 4enituri

Capitalul repre"inta e5presia valorica a unor bunuri ce fac parte din patrimoniul persoanei. 4eniturile repre"inta resurse periodice care sunt reali"ate de o persoana si care fac sa intre in patrimoniul acesteia valori apreciabile in bani. Din punct de vedere economic , pasivul patrimonial cuprinde datoriile, obligatiile evaluabile in bani pe care le are o anumita persoana . 1l cuprinde : Obligatia de a da Obligatia de a face Obligatia de a nu face Caracterele juridice ale patrimoniului %. !atrimoniul este o universalitate juridica ( o universalitate de drept Consecintele acestui caracter sunt urmatoarele : a Drepturile si obligatiile care alcatuiesc patrimoniul sunt legate intre ele , formand un tot unitar : pot fi mai multe mase de bunuri in cadr6l aceluiasi patrimoniu si carora sa li se aplice un regim juridic distinct. b Drepturile si obligatiile cu continut economic sunt distincte de universalitate adica ea nu e modificata prrin sc/imbarile care se produc in legatura cu aceste drepturi si obligatii. !atrimoniul este o universalitate de drept care e5ista independent de vointa titularului ei. 3niversalitatea de fapt repre"inta situatia in care prin vointa titularului, mai multe bunuri pot fi grupate si pot primi anumite destinatii. +. Orice persoana are un patrimoniu $. !atrimoniul este unic: *iecare subiect de drept are un singur patrimoniu care poate cuprinde mai multe sau mai putine drepturi si obligatii.
2

,. Divi"ibilitatea patrimoniului. !atrimoniul este unic dar nu si indivi"ibil , nu toate componentele sale au unul si acelasi regim juridic !oate fi divi"ibil in mai multe categorii, grupe sau mase de drepturi si obligatii cu regim juridic distinct, in raport cu scopul pentru care o astfel de divi"are a fost reali"ata. 7. )etransmiterea patrimoniului prin acte juridice intre vii.

Cursul + In dreptul civil se considera ca patrimoniul are $ functii: %. !ermite si aplica gajul general al creditorilor c/irografari. +. !ermite si e5plica subrogatia reala cu titlu universal $. !ermite si e5plica transmisiunea universala si cu titlu universal (1) Creditorii chirografari au un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor in momentul in care creanta este e5igibila , ei se pot indrepta asupra tuturor bunurilor mobile si imobile , pre"ente si viitoare ce apartin debitorului lor . este consacrat in +$+, cod civi. !otrivit alin. % 8Cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, pre"ente si viitoare. 1le servesc drept garantie comuna a creditorilor sai 8 . 1le servesc drept garantie comuna a creditorilor sai.

#ctele de dispo"itie facute de debitori cu privire la bunurile din patrimoniu sunt opo"abile de la nasterea creantei pana la urmarirea bunurilor cu e5ceptia celor frauduloase care sunt sanctionate prin actiunea revocatorie sau pauliana. Obs : avand in vedere trasatura patrimoniului de a fi divi"ibil , dreptul de gaj general al creditorilor se generali"ea"a si se restrange la acea grupa din patrimoniul debitorului in legatura cu care s'a nascut creanta. #rt +$+, alin $ C. civ : Creditorii ale caror creante s'au nascut in legatura cu o anumita divi"iune a patrimoniului, autori"ata de lege, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor, pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului. te5tul general de la alin + si , isi gasesc aplicatii speciale in diferite materii, astfel : potrivit art $7$ C civ. Care reglementea"a urmarirea bunurilor comune , nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. Cu toate acestea , dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere partajul bunurilor coimune , insa numai in masura satisfacerii ( acoperirii creantei sale .

art %%%, C civ reglementea"a efectele acceptarii succesiuni din care re"ulta ca prin acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar nu mai operea"a contopirea intre patrimoniul defunctului si patrimoniul succesorului. (2) Subrogatia reala cu titlu universal Subrogatia poate sa fie o subrogatie personala , se poate inlocui o persoana cu alta ca titular de drept. Subrogatia reala se intelege inlocuirea unui bun cu altul. Subrogatia reala universala si cu titlu universal. #tunci cand se inlocuieste un bun la nivelul patrimoniului sau al unei mase succesorale. Subrogratia cu titlu particular care se refera la un bun porivit in mod individual 15emplu : locul oricarui bun din patrimoniu care este instrainat este luat de pretul incasat, iar daca pretul este folosit pentru a se cumpara un alt bun acesta din urma intra in patrimoniu in locul pretului. In ca"ul sotilor : daca se instrainea"a un bun propriu , bunul procurat cu banii incasati va intra in masa bunurilor proprii , iar daca se instrainea"a uun bun comun , banii incasati vor intra in masa bunurilor comune. In materia partajului bunurilor care nu sunt comod partajabile in natura, partajul se poate reali"a prin van"area bunului , iar pretul obtinut se va imparti intre copartasi. 0eferitor la anularea /otararii judecatoresti declarative de moarte . #tunci cand mostenitorul aparut de bunacredinta a instrainat bunul celui declarat mort , tertul de bunacredinta putand sa pastre"e acel bun. 9ostenitorul aparut va restitui pretul primit catre persoana reaparuta.

Subrogatia cu titlu particular

Se produce numai atunci cand legea o priveste in mod e5pres , si priveste un bun in mod individual . 15emplu art +$7$ cod civil reglementea"a situatia in care ipoteca constituita asupra unei cote parti indivi"e din dreptul asupra bunului se stramuta de drept asupra partii respective din bun in situatia partajului sau a unui act constitutiv sau translativ de drept. Te5tul din cod civil al art +$7$ : 8Ipoteca unei cote'parti indivi"e #rt. +.$7$ (% Daca in urma partajului sau a unui alt act constitutiv ori translativ de drepturi constituitorul pastrea"a vreun drept asupra unei parti materiale din bun, ipoteca ce fusese constituita asupra unei cote'parti indivi"e din dreptul asupra bunului se stramuta de drept asupra partii respective din bun, insa numai in limita valorii coteiparti indivi"e. (+ In ca" contrar, ipoteca se stramuta de drept asupra sumelor cuvenite

constituitorului. Dispo"itiile art. +.$$% se aplica in mod corespun"ator. 15emplu art +. alin + din legea $$:%((, privind e5proprierea pentru utilitate publica ; ipoteca si privilegiul ce agravau bunul e5propriat se stramuta prin intermediul legii asupra indemni"atiei de e5propriere.

!atrimoniul unviversal si transmisiunea universala cu titlu universal !atrimoniul universal : are ca obiect un patrimoniu si se reali"ea"a in ca"ul decesului persoanei fi"ice si in ca"ul reorgani"arii persoanei juridice. Transmisiunea universala are aca obiect o fractiune de patrimoniu si se reali"ea"a tot in ca"ul desecului persoanei fi"ice si a reorgani"arii persoanei juridice

Drepturile reale si drepturile de creanta

Drepturile reale ' I3S I) 01 erau acele drepturi in care titularul lor e5ercita prerogative asupra unui bun determinat in mod direct si nemijlocit fara interventia altei persoane . Observatie : dreptul real se refera la raporutile dintre oameni cu privire la bunul si nu la raportul dintre titularul dreptului real si bunul ce formea"a obiectul dreptului.

Drepturile de creanta - I3S #D 019 este dreptul subiectiv civil in care subiectul activ numit creditor poate sa ceara subiectului pasiv numit debitor sa ceara , sa faca sau sa nu faca ceva.

Deosebire : %. Calitatea subiectilor - in ca"ul drepturilor reale subiectul pasiv este nedeterminat iar in ca"ul drepturilor de creanta este determinat +. Din punct de vedere al continutului dreptul real este un drept absolut opo"abil < 10=# O9)1S> , iar dreptul de creanta este un drept pasiv. $. Deosebirile intre cele doua drepturi isi au limitele lor in sensul ca in primul rand , in ca"ul drepturilor reale , desi, e5ista obligatia negativa si abstracta de a nu face nimic de natura sa aduca atingere dreptului real. )imeni nu are vreo obligatie po"itiva in legatura cu acest drept. ,. Trebuie sa facem distinctie intre relativitate si opo"abilitate astfel atat drepturile reale cat si drepturile de crean6a unt opo"abile subiectului pasiv adica sunt obligatorii , pe de alta parte, insa, termenul de 8opo"abilitate? este utili"at din perspectiva situatiei juridice create intre parti in sensul ca nimeni nu poate sa stanjeneasca in vreun fel e5ercitarea drepturilor si obligatiilor partilor

7. Din punct de vedere al duratei, drepturile reale pot fi perpetue (dreptul de proprietate sau pot avea o durata mai activa. 15emplu : dreptul de u"ufruct poate fi cel mult viager ( in ceea ce priveste persoana fi"ica , sau nu poate depasi $@ de ani ( in ca"ul persoanei juridice #rt &@. cod civil 8Durata u"ufructului #rt. &@. (% 3"ufructul in favoarea unei persoane fi"ice este cel mult viager. (+ 3"ufructul constituit in favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult $@ de ani. #tunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, u"ufructul se reduce de drept la $@ de ani. ($ Daca nu s'a preva"ut durata u"ufructului, se pre"uma ca este viager sau, dupa ca", ca este constituit pe o durata de $@ de ani. (, 3"ufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta durea"a pana la acea data, c/iar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea varstei stabilite? Drepturile de creanta au o durata limitata in timp . A. Din punct de vedere numeric drepturile reale sunt limitate ca numar pe cand drepturile de creanta sunt nelimitate numeric si pot avea ca i"vor pe langa contractele numite si contractele nenumite precum si faptele juridie licite si ilicite i"vorate dde obligatii. &. Dreptul real confera titularului lor + prerogative : Dreptul de urmarire Dreptul de preferinta

Dreptul de urmarire repre"inta facultatea titularului dreptului real de a urmari bunul in mainile oricui s'ar fi aflat si dreptul de preferinta 15emplu : Dreptul de urmarire al creditorului ipotecar #rt. +.$A@ Creditorul ipotecar poate urmari bunul ipotecat in orice mana ar trece, fara a tine seama de drepturile reale constituite sau inscrise dupa inscrierea ipotecii sale. Dreptul de preferinta consta in facultatea titularului dreptului real de a avea o proprietate fata de titularii altor drepturi reale sau de creanta . 15emplu : art +$,7 alin + din codul civil Drepturile creditorului ipotecar #rt. +.$,7 (% Dreptul de ipoteca se mentine asupra bunurilor grevate in orice mana ar trece. (+ Creditorul ipotecar are dreptul de a'si satisface creanta, in conditiile legii, inaintea creditorilor c/irografari, precum si inaintea creditorilor de rang inferior. Categorii juridice intermediare In general, se admite ca la limita dintre drepturile reale si drepturile de creanta se situea"a doua categorii juridice intermediare : Obligatiile !0O!T10 019 ( Obligatiile reale de a face obligatiile SC0I!T#1 I) 019 ( obligatiile opo"abile tertilor
6

Obligatiile !0O!T10 019 sunt strans legate de posesia unui bun determinat si care au ca i"vor legea sau conventia partilor.

#rt &, din legea %.:%((% care impune tuturor detinatorilor de terenuri agricole de a asigura cultivarea lor. 15emplu : proprietarul unui fond aservit isi poate asuma obligatia de a efectua lucrarile necesare e5ercitiului servitutii de trecere . Obligatiile SC0I!T#1 I) 019 sunt obligatiile care la fel sunt strans legate de stapanirea unui bun , astfel incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca dobaditorul va fi obligat sa respecte acest drept desi nu a participat la inc/eierea contractului initial . 15emplu art %.%% cod civil : Instrainarea bunului dat in locatiune Opo"abilitatea contractului de locatiune fata de dobanditor #rt. %..%% Daca bunul dat in locatiune este instrainat, dreptul locatarului este opo"abil dobanditorului, dupa cum urmea"a: a in ca"ul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notata in cartea funciaraB b in ca"ul imobilelor neinscrise in cartea funciara, daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instrainariiB c in ca"ul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, daca locatarul a indeplinit aceste formalitatiB d in ca"ul celorlalte bunuri mobile, daca la data instrainarii bunul se afla in folosinta locatarului. Dreptul de creatie intelectuala In principal sunt reglementate de legea . : %((A privind dreptul de autor si drepturile cone5e. !ot fi privite atat ca drepturi patrimoniale cat si din punct de vedere personal nepatrimoniale. Din punct de vedere patrimonial , dreptul de creatie intelectuala presupune un drept de proprietate asupra bunului sau obiectului care incorporea"a creatia intelctuala ( manuscris , pictura, tablou are un drept de valorificare a creatiei respective, este mai evident in ca"ul autorului unei opere literare. Din punct de vedere personal nepatrimonial , autorul unei creatii are drept de a fi recunoscut ca autor, dreptul la inviolabilitate a acestora. Clasificarea drepturilor R !" : Drepturile reale !0I)CI!#21 ' au o e5istenta de sine statatoare : Drepturile de proprietate De"membramintele dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate se clasifica in functie de regimul juridic de aplicabilitate :

 Dreptul de proprietate !3C2IC# - apartine statului sau unitatii administrativ teritoariale. Din unitatea administrativ teritoriala pot constitui cu privire la proprietatea lor privata sau publica urmatoarele drepturi : dreptul de administrare , dreptul de concesiune , dreptul de folosinta. Dreptul de prorpietate !0I4#T# ' poate sa apartina oricarui subiect de drept ' ii corespund de"membramintele acestuia : Dreptul de u"ufruct Dreptul de u" Dreptul de abitatie Dreptul de servitutie Dreptul de superficie

Drepturile #CC1SO0II - afectate garantarii unor drepturi de creanta. #cestea sunt : Dreptul de ipoteca ( art +$,+ - +,&( Dreptul de gaj ( art +,.@ - +,(, !rivilegiile ( art +$$$ - +$,%

Cursul $ Dreptul de proprietate 0eglementare : Constitutia 0omaniei ca un drept fundamental respectiv art ,, portivit cu care dreptul de proprietate si creantele asupra statului sunt reglementate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege . art ,, mai contine dispo"itii privind conditiile in care cetatenii straini si apatri"ii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor privind e5proprierea pentru utilitate publica , conditie in care autoritatile publice pot folosi subsolul unei proprietati pentru lucrari de interes general Dreptul de proprietate mai este mentionat in art %$A din Constitutie care distinge intre proprietatea publica si proprietatea privata aratand subiectele dreptului de proprietate publica ( statul si unitatile administrativ teritoriale , precum si obiectul e5clusiv al proprietatii publice inclusiv regimul juridic al proprietatii publice. In actualul Cod Civil titlu $ , titlul , , titlul 7, titlul A. Definitie 15ista o definitie legala a dreptului de proprietate : art 777 - 8!roprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod e5clusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege.

15ista si o definitie doctrinara : este cel care confera titularului sau posesia , dispo"itia , folosinta. In consecinta, este acel drept subiectiv civil care da e5presia apropierii unui bun , drept care permite titularului sau sa posede , sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru in putere proprie si in interes propriu in cadrul si cu respectarea legislatiei e5istente. Continutul juridic : art 777 cod civil enumera atributele dreptului de proprietate : Ius utendi Ius fruendi Ius abutendi Ius utendi - care confera stapanirea efectiva asupra bunului in mod direct si nemijlocit prin putere proprie si interes propriu. 0aportandu'ne la termen, potrivit art 777 , ius utendi cuprinde posesia si folosinta bunului. Obs ! %. In ceea ce priveste bunurile consumabile , de regula, u"ul lor presupune si dreptul de a dispune de ele. +. ius utendi presupune de asemenea si facultatea sau prerogativa de a nu utili"a un bun cu e5ceptia situatiilor in care legea obliga la aceasta. Ius fruendi ( dreptul de a culege fructele si productele ' art 7,& Cod civil : produsele bunurilor sunt fructele si productele 8. *ructele : art 7,. alin % CC - fructele repre"inta acele produse care deriva din folosirea unui bun fara a diminua substanta acesteia . *ructe : naturale Industriale Civile ( venituri

*ructele naturale : art 7,. alin + Codul civil - sunt produsele directe si periodice ale unui bun obtinute fara interventia omului cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine productia si sporul animaleleor : fructele de padure . *ructele industriale - art 7,. alin $ Cod civil : produsele directe si periodice ale unui bun obtinute prin interventia omului cum ar fi recoltele de orice fel. *ructele civile sunt veniturile re"ultate din folosirea bunului de catre o alta persoana in virtutea unui act juridic civil precum c/iriile , aren"ile, doba"ile, venitul rentelor si dividentele . *ructele #rt. 7,. (% *ructele repre"inta acele produse care deriva din folosirea unui bun, fara a
9

diminua substanta acestuia. *ructele sunt: naturale, industriale si civile. *ructele civile se numesc si venituri. (+ *ructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara interventia omului, cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine, productia si sporul animalelor. ($ *ructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca re"ultat al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel. (, *ructele civile sunt veniturile re"ultate din folosirea bunului de catre o alta persoana in virtutea unui act juridic, precum c/iriile, aren"ile, doban"ile, venitul rentelor si dividendele. !roductele #rt. 7,( !roductele sunt produsele obtinute dintr'un bun cu consumarea sau diminuarea substantei acestuia, precum copacii unei paduri, piatra dintr'o cariera si altele asemenea. Ius fruendi - art 77@ Cod civil : portivit cu care acestea se cuvin proprietarului daca prin lege nu se dispune altfel , e5emplu : posesia de buna'credinta. In ceea ce priveste momentul dobandirii fructelor se face distinctie intre cele naturlae si industriale , pe de'o parte , si fructele civile pe de alta parte. Cele naturale si industriale se dobandesc de la data separarii de bunuri pe care le'a produs. *ructele civile se dobandesc "i cu "i. #rt 77@ alin , Cod civil : Cel care, fara acordul proprietarului, avansea"a c/eltuielile necesare pentru producerea si perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea c/eltuielilor. Ius abutendi - consta in prerogativa proprietarului de a decide cu privire la soarta bunului atat din punct6 de vedere material cat si juridic. Obs ! daca atributele stapanirii si folosite bunului pot fi instrainate temporar sau perpetuu, niciodata proprietarul bunului nu poate sa transmita atributul dispo"itiei. # transmite acest atribut inseamna transmiterea dreptului de proprietate insusi. Conclu"ie !!! Ius utendi nu repre"inta numai folosirea bunului de proprietar ci si stapanirea lui in putere proprie si in interes propriu ceea ce inseamna posesia bunului. Trebuie sa facem distrinctie intre posesie ca stare de fapt si proprietate care este o stare de drept.

Caracterele juridice ale dreptului de proprietate Sunt preva"ute in mod e5pres in art 777 cod civil respectiv dreptul de , dreptul de proprietate este un : Drept absolut Drept e5clusiv
10

Drept perpetuu Dreptul absolut repre"inta e5presia cea mai cuprin"atoare a continutului unui drept subiectiv. Dreptul de proprietate este un drept real complet , in sensull ca , implica e5ercitiul tuturor prerogativelor sale : posesie, dispo"itie, folosinta. !roprietarul este liber sa efectue"e toate actele materiale si juridice care nu sunt inter"ise in mod e5pres. Dreptul de proprietate este un drept e5clusiv , in sensul ca titularul sau este indreptatit sa e5ercite singur toate prerogativele conferite de acest drept . el poate sa de"membre"e dreptul sau de proprietate consimtind ca anumite atribute sa fie e5ercitate de alte persoane fie ca drepturi reale ( u"ul , u"ul@fruct, abitatia , superficia , fie ca drepturi de creanta re"ultate din raporturile obligationale. De asemenea, titularul dreptului de proprietate poate sa e5ercite prerogativele acestuia concomitent cu alte persoane in ca"ul proprietatii comune ceea ce nu duce atingere caracterului e5clusiv. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu , in sesul ca el durea"a atata vreme cat e5ista bunul, obiect al dreptului de proprietate. Dreptul de proprietate nu este unul viager deoarece el se poate transmite prin succesiune. De asemenea, dreptul de proprietate se poate transmite prin acte intre vii el regasindu'se in patrimoniul dobanditorului . dreptul de proprietate este perpetuu pentru ca titularul sau nu poate sa nu u"e"e de bunul respectiv. #vand un caracter perpetuu , dreptul de proprietate este imprescriptibil e5tinctiv. Obs! #vand un caracter perpetuu , in anumite situatii se pune problema reconstituirii dreptului de proprietate. #ercitarea dreptului de proprietate in limitele stabilite de lege Conform art 777 Cod civil, titularul dreptului de proprietate poate e5ercita acest drept in limitele stabilite de lege ( aceasta limitare a dreptului de proprietate nu afectea"a caracterul absolut al acestuia , dar il preci"ea"a ca atare. Categorii de limitari %. 2imitari care privesc e5ercitiul atributului dispo"itiei juridice , astfel e5ista bunuri declarate de lege inalienabile definitiv sau temporar sau alienabile in conditii restrictive. +. 2imitari ale e5ercitiului dreptului de proprietate care decurg din raporturile de vecinatate $. 2egea reglementea"a limitari temporare sau definitive ale folosintei bunurilor , cum ar fi in materia rec/i"itiilor. ,. 2imitari ale e5ercitiului dreptului de proprietate re"ultate din folosirea subsolului oricarei proprietati imibiliare pentru lucrari de interes general. ( e5emplu : se poate decide ca o conducta sa treaca prin imobilul tau .

11

Obs!! 3nii autori mai adauga si o ultima categorie de limitari care conduc in conditiile legii la pierderea dreptului de proprietate cum ar fi : e5proprierea pentru lucrari de interes public.

Cursul , "imitari privind e#ercitiul dreptului de dispo$itie juridica asupra unor categorii de bunuri

9otivele pentru care anumite bunuri sunt inalienabile definitiv sau temporar , sau alienabile conditionat , sunt diferite in functie de natura sau destinatia bunului , de situatia sa juridica sau de insusirile sale specifice. In acest sens , mentionam prevederile art 7$ in Constitutie 8 e5ercitiul unor drepturi poate fi restrans numai prin lege 8 Situatii de inalienabilitate a unor bunuri . %. 2ucrurile nesusceptibile de apropiere privata ( apa, aerul +. Cunurile din domeniul public , art %$A din Constitutie si art 7 alin + din legea %.:%((% privind *ondul *unciar. $. Dreptul de u"ufruct , u", si abitatie - art &@. '&7+ Cod civil. In al doilea rand , avem bunurile din proprietatea privata care sunt I)#2I1)#CI21 sau #2I1)#CI21 conditionat.

15emplu : locuintele cumparate de c/iriasii titulari ai unor contracte de inc/iriere privind imobilele, care nu se restituie in natura fostilor proprietari si care nu au fost instrainate timp de %@ ani. #rt ( alin % si art . din legea %%+:%((7. Terenurile atribuite in conformitate cu dispo"itiile art +% si ,$ din legea %.:%((% legea *ondului *unciar , nu pot fi instrainate %@ ani socotiti de la inceputul anului urmator celui care s'a facut inscrierea proprietatii. Cunurile care sunt alienabile conditionat , in sensul ca se afla in circuitul civil , dar nu pot circula decat in conditii restrictive.

15emplu : bunurile care sunt monopol de stat : legea $%:%((A. #rmele si munitiile 9aterialele e5plo"ibile Obiectele de cult

Sanctiunea care intervine in ca"ul incalcarii acestor dispo"itii legale sunt nulitatea absoluta a actului juridic civil.

12

 "imitari ale dreptului de proprietate care decurg din raporturile de vecinatate *ondurile ce apartin unor proprietari diferiti care se invecinea"a intre ele repre"inta imprejurari de fapt , astfel incat vecinatatea este o stare de fapt. !unerea in valoare a acestor fonduri conduce la crearea unor raporturi juridice intre titulari denumite raporturi de vecinatate. Conform art ,, alin & din Constitutie : 8 dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind asigurarea bunei vecinatati , precum si la respectarea celorlalte sarcini care ,portivit legii, revin proprietarului. !rin aceasta formulare se acopera intreaga gama a raporturilor de vecinatate indiferent de i"vorul lor ( legea sau vointa omului . 0aporturile de vecinatate cu caracter de drepturi reale #ceste drepturi sunt reglementate de Codul civil in capitolul , care se refera la S104IT3TI. ( art &77 - &&+ . !otrivit art &77 din Codul civil 8Servitutea este sarcina care grevea"a un imobil, pentru u"ul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.? (servitutea de trecere 0aporturile de vecinatate care constituie sarcini reale , obligatiile propter rem pot avea ca i"vor legea sau vointa partilor. 0aporturi de vecinatate constituite prin asumarea de obligatii contractuale intre proprietari invecinati. 15emplu : un proprietar se obliga fata de vecinul sau sa nu plante"e arbori in imediata vecinatate a garantiei. "imitari temporare sau definitive ale folosintei bunurilor in situatii speciale Rechi$itia unor bunuri O masura e5ceptionala prin care organele autoritatii publice imputernicite prin lege obliga agentii economici , institutiile publice , persoanele fi"ice sau juridice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile in situatii speciale : Instituirea starii de urgenta sau de asediu Declararea mobili"arii generale sau partiale De"astre

Obs!! !ot forma obiectul unei rec/i"itii si bunurile consumabile , daca rec/i"itia este definita si se reali"ea"a cu plata de despagubire. Caractere juridice %. 0ec/i"itia are ca obiect bunurile neconsumabile
13

+. 1ste o masura temporara $. 1ste o masura obligatorie ,. !resupune acordarea de despagubiri care au ca obiect degradari sau devalori"ari ale bunurilor pe perioada rec/i"itorie sau in contravaloarea bunurilor consumptibile. In masura in care e5ista un litigiu in ceea ce priveste stabilirea despagubirilor si plata lor , e5ista o procedura administrativa care se finali"ea"a cu un act administrativ se poate fi atacat in justitie.

Limitari ale dreptului de proprietate rezultate din folosirea subsolului oricarei proprietati imobiliare de catre autoritatea publica #rt ,, alin 7 din Constitutie pentru lucrari de interes general. #utoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului , plantatiilor sau constructiilor , precum si pentru alte daune imputabile autoritatilor. Titularul dreptului de folosinta este autoritatea publica adica statul sau unitatea administrrativ teritoriala, indiferent de cine efectuea"a lucrarile. #propierea pentru utilitate publica Conform art ,, alin $ din Constitutie nimeni nu poate fi e5propriat decat pentru cau"e de utilitate publica stabilite potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire. Definitie! 1ste actul puterii de stat , competente prin care se reali"ea"a trecerea din proprietate publica a unor bunuri in proprietate privata necesare in interesul unor lucrari de interes public, necesara e5ecutarii unei lucrari. Sediul materiei #ctul normativ principal il constituie legea $$:%((, privind e5proprierea pentru cau"e de utilitate publica ( repre"inta dreptul comun in materia e5proprierii 15ista si alte acte normative ce constituie legi speciale in ceea ce priveste e5proprierea la utilitate publica in diverse domenii. 2egea +77:+@%@ e5proprierea pentru cau"e de utitlitate publica necesara reali"arii unor obiective de interes national , judetean, local. Procedura e#proprierii 2egea $$:%((, reglementare B Sunt $ etape: %. Declararea de utilitate publica a e5proprierii +. 9asuri pregatitoare ale e5proprierii $. 15proprierea propriu' "isa si plata despagubirilor.

14

Obiectul e5proprierii il pot constitui bunurile imobile propritatii persoanei fi"ice si juridice, precum si cele aflate in proprietatea privata a unitatii administrativ teritoriale. )u pot forma obiectul e5proprierii bunurile ce apartin statului. %. Declararea de utilitate publica. 1ste o forma administrativa. 3tilitatea publica se declara pentru lucrari de interes national de catre =uvern si pentru lucrarile de interes local de catre Consiliile Dudetene sau Consiliul 2ocal al 9unicipiului Cucuresti. +. !entru lucrarile preva"ute in art & din lege , utilitatea publica se daclara si prin lege. Declaratia de utilitate publica se face numai dupa o cercetare prealabila, de comisii numite =uvern sau de catre delegatia permanenta a Consiliului Dudetean sau de primarul general al 9unicipiului Cucuresti. 0e"ultatul procesului se consemnea"a intr'un proces versal care se inaintea"a =uvernului sau Consiliului Dudetean care va adopta un act de declaratie a utilitatii publice. $. #cesta se afisea"a la sediul Consiliului 2ocal, situarii imobilului in 9onitorul Oficial. Declaratia de e5propriererepre"inta un act - conditie care declansea"a procedura e5proprierii si care este supus controlului Curtii Constitutionale daca utilitatea publica a fost declarata prin /otarare de =uvern sau act al #dministratiei !ublice 2ocale.

Cursul 7

Procedura e#proprierii %asuri pregatitoare e#propierii 15propiatorul intocmeste planul imobilelor e5propriate cu indicarea numelor proprietarilor si a ofertelor de despagurbire care se depun la Consiliul 2ocal al localitatiii in ra"a careia sunt situate imobilele respective. 15ceptie: In ceea ce priveste documentatia lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationala, ea (documentatia nu este facuta publica astfel incat se depune doar oferta de despagubire. !ropunerile de e5propriere si ofertele se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor in termen de %7 "ile de la publicare. #cestia pot formule intanpinare in ,7 de "ile de la notificare, se depune la primarul localitatii si se solutionea"a de catre o comisie a carei componeneta, organi"are, functionare si procedura sunt preva"ute in art %7 - %& din lege. Comisia se pronunta printr'o /otarare motivate care se comunica partilor in termen de %7 "ile de la adoptare. Eotararea comisiei poate si atacate cu contestatie in %7 "ile de la comunicare la Curtea de #pel in a carei ra"a teritoriala se afla imobilul. Constestatia se solutionea"a potrivit legii contenciosului administrative (legea 77,:+@@, . )imic nu impiedica partile sa se inteleaga asupra problemelor ce formea"a obiectul intampinarii si mai departe al contestatiei (art %. al + din lege . Daca partile nu se invoiesc asupra e5proprierii si despagubirii despagubirile sunt

15

stabilite de o comisie de e5perti ($ e5perti: % numit de e5propriator, % numit de proprietar, % numit de instanta . !entru stabilirea valorii despagubirii se are in vedere valoarea de piata a unui imobil similar la data intocmirii raportului de e5perti"a. Despagubirea stabilita de instant trebuie sa se situe"e intre limita minima data de e5propriator si o limita ma5ima solicitata de proprietar sau alta persoana interesata. %omentul transferului de proprietate !otrivit art +. al % din lege, acest moment este cel al platii despagubirii de catre e5propriator. In lipsa acordului partilor instant stabileste termenul platii care nu poate fi mai mare de $@ de "ile de la data ramanerii definitive a /otararii judecatoresti de e5propriere !unerea in posesia e5propriatorului se face printr'o I)CE1I101 a instantei de judecata care se pronunta in cel mult $@ de "ile de la data platii despagubirii. 15ceptie: !otrivit art $@ din lege, in ca"uri urgent (apararea tarii, calamitati, etc instant poate dispune punerea indata in posesie cu obligatia e5propriatorului de a platii despagubirea in termen de $@ de "ile. De asemenea in masura in care este vorba de terenuri cultivate, punerea in poesie se face dup ace recolta a fost culeasa cu conditia ca valoarea ei sa nu fi fost cuprinsa in despagubire (de regula nu este . fectele e#proprierii !rincipalul efect este transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului e5propriat din proprietate private in proprietate publica liber de orice sarcina, in consecinta toate de"membramintele dreptului de proprietateprecum si alte drepturi reale sau de creanta se sting prin efectul e5proprierii, titularii acestora avand dreptul la despagubiri. Ipotecile si privilegiile preva"ute asupra imobilului se stramuta de drept asupra despagubirilor primite prin subrogatia reala cu titlu particular. In situatia in care obiectul e5proprierii constietuie cladiri cu destinatie de locuinta, evacuarea persoanelor care le ocupa se va putea face numai dup ace proprietarul asigura spatiu de locuit pentru aceste personae. De altfel, potrivit art ++ din legea $$:%((,, la judecarea cererii de e5propriere sunt citati si titularii altor drepturi reale asupra imobilului precum si orice persoana care justifica un interes. In situatia in care inainte de utili"are imobilului, e5propriatorul il ofera spre inc/iriere e5propriatul are un drept de preferinta pentru a'l inc/iria in conditiile legii. In ca"ul in care in termen de % an de la e5propriere, lucrarile de interes public nu au fost incepute si nu s'a facut o noua declarative de utilitate publica fostii proprietari pot cere retrocedarea imobilului (art $7 din lege . Dreptul de retrocedare al fostului proprietar este un drept de creanta care se naste in patrimonial lui la e5pirarea termenului de % an. O problema de drept care s'a nascut in jurisprudenta a fost aceea a aplicarii in timp a prevederilor art $7 si art $A din legea $$:%((,. #stfel, initial jurisprudenta a stabilit in sensul ca art $7 din legea e5proprierii (legea nr $$:%((, nu poate fi aplicat imobilelor e5propriate inainte de intrarea in vigoare a legii doarece ar insemna se se incalce principiul neretroactivitatii legii civile. 3lterior prin deci"ia nr. 4I : %((( a fostei Curti Supreme de Dustitie data intr'un recurs in interesul legii s'a stabilit ca dispo"itiile art $7 se aplica si e5proprierilor care au avut loc inainte de intrarea in

16

vigoare a legii daca nu s'a reali"at scopul e5proprierii, s'a argumentat ca art $7 are in vedere efecte nefinali"ate dupa emiterea actiunii de e5propriere astfel incat cu privire la aceste efecte trebuie sa se actione"e potriit dispo"itiilor legii noi. !bu$ul de drept in material proprietatii Dreptul de proprietate este un drept absolute care trebuie e5ercitat in limitele preva"ute de lege, aceste limite pot fi limite material, care sa afecte"e prerogative folosintei (I3S 3T1)DI sau c/iar prerogative dispo"itiei in sensul ca se poate ajunge la pierderea dreptului de proprietate ca in ca"ul e5proprierii. In acest ca" potrivit art 77A Cod Civil, dreptul de proprietate poate fi e5ercitat in limitele material ale obiectului sau. #cestea sunt limite componente ale bunului care formea"a obiectul dreptului de proprietate cu ingradirile stabilite de lege. #rt 77A, al +, prin lege poate fi limitata e5ercitarea atributelor dreptului de proprietate (e5emplu: art 77( Cod Civil privind intinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor . 15ista insa si un aspect distinct in ceea ce priveste e5ercitarea prerogativelor dreptului de proprietate in sensul ca acestea nu pot fi e5ercitate daca se adduce atingere drepturilor subiective ale altor persoane, in acest ca" discutam despre abu"ul de drept in material proprietatii . #bu"ul de drept este reglementat in general la nivelul constitutional respective art 7& din Constitutia 0omaniei potrivit cu care cetatenii romani, straini sau apatri"i trebuie sa isi e5ercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta si fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti. #bu"ul de drept este reglementat in art %7 Cod Civil in conformitate cu care niciun drept nu poate fi e5ercitat in scopul de a vatama sau pagubii pe altul ori intr'un mod e5cesiv si nere"onabil contrar bunei credinte. #bu"ul de drept in material proprietatii nu priveste nu numai raporturile de vecinatate ci si e5ercitiul dreptului de proprietate in general, e5emple (din jurisprudenta france"a a secolului FIF de abu" de drept in material proprietarii: Construirea unu cos de fum fals pentru a intuneca vederea vecinilorB 0idicarea unei constructii in fata /angarului vecinului utili"at pentru activitati aeronautice (dirijabile B Ingradirea proprietatii cu gard conectat la reteaua electrica. !entru a e5ista abu" de drept trebuie sa e5iste conditiile: %. 15ercitarea anormala a atributelor dreptului de proprietate prin deturnarea de la scopul lorB +. 4inovatia celui care actionea"a in acest felB $. !rejudicial produs unei terte persoane. Clasificari in material dreptului de proprietate Criteriul regimului juridic al dreptului de proprietate: Dreptul de proprietate publica Dreptul de proprietate privata Dreptul de proprietate publica - tituarul poate sa fie numai statul sau unitatile administrative territorial, in consecinta dreptul de proprietate publica apartine
17

numai unor subiecte collective de drept. 15ista bunuri care pot forma numai obiectul dreptului de proprietate publica, aceste bunuri sunt inalienabile, insesi"abile si imprescriptibile. Dreptul de proprietate private poate sa apartina oricarui subiect de drept inclusiv subiectelor de drept public. Dreptul de proprietate private poate sa apartina unor subiecte individuale (persoane fi"ice precum si unor subiecte de drept public sau de drept privat. Criteriul modului de e5ercitare a atributelor dreptului de proprietate Dreptul de proprietate pur si simplu Dreptul de proprietate afectat de modalitati 9odalitatile dreptului de proprietate: proprietatea comuna, proprietatea re"olubile, proprietatea anulabila si proprietatea periodica (art A.& - A(+ Cod Civil Cursul A "imitari ale dreptului de proprietate conform actualului Cod Civil Clasificare: 2imitele dreptului de proprietate se clasifica din punct de vedere al actualului Cod Civil in : %. 2imite legale +. 2imite conventionale $. 2imite judiciare 2imite legale - acele limite care sunt e5pres preva"ute de lege ; ele se subclasifica in : 2imite determinate de interesul public 2imite determinate de interesul privat ( art A@+ Cod civil

Obs!! 2imitele legale de interes privat pot fi modificate sau desfiintate temporar prin acordul partilor , spre deosebire de cele determinate de interesul public care nu pot fi modificate sau desfiintate. 15emplu limite legale : %. 2imitari privind folosirea apelor ( art A@,'A%% Cod civil +. 2imitari referitoare la distanta si lucrari intermediare pentru anumite constructii, lucrari si plantatii ( A%+ - A%$ Cod civil $. 2imitari privind vederea asupra prorpietatii vecinului ,. 2imitari privind dreptul de trecere ( A%& - A+@ Cod civil

18

7. 2imitari privind dreptul de trecere pentru utilitati , efectuarea de lucrari si pentru reintrarea in posesie A. 2imitari determinate de starea de necesitate

"imitari privind folosirea apelor

a. Reguli privind curgerea fireasca a apelor. In conformitate cu art A@, Cod Civil 8 proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in nici un fel curgerea fireasca a apelor provenite de pe fundul superior . Daca aceasta curgere cau"ea"a prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autori"area justitiei spre a face pe fondul sau lucrarile necesare sc/imbarii directiei apelor, suportand toate c/eltuielile oca"ionate. 2a randul sau, proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectue"e nicio lucrare de natura sa agrave"e situatia fondului inferior? b. Reguli privind curgerea provocata a apelor . Si in aceasta situatie, proprietarul fondului inferior nu poate impiedica curgerea apelor provocata de proprietarul fondului superior datorita unor lucrari subterane a secarii terenurilor mlastinoase sau folosirii apelor in scop casnic, agricol sau industrial. #ceasta obligatie e5ista numai daca curgerea provocata preceda varsarea intr'un curs de apasau intr'un sant. !roprietarul fondului superior trebuie sa aleaga acele posibilitati prin care aduce prejudicii minime fondului inferior avand obligatia sa plateasca o justa si prealabila despagubire. 15ceptie!! #ceste reguli nu se aplica in situatia in care pe fondul inferior se afla o constructie cu curtea si gradina aferenta sau un cimitir. c. Reguli privind lucrari de irigatie. In conformitate cu art A@A Cod civil 8!roprietarul care vrea sa foloseasca pentru irigarea terenului sau apele naturale si artificiale de care poate dispune in mod efectiv are dreptul ca, pe c/eltuiala sa e5clusiva, sa faca pe terenul riveranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei? . !! Si in aceasta situatie se aplica regulile privind justa si prealabila despagubire precum si e5ceptia privind e5istenta unei constructii 8 cu curte si gradina sau unui cimitir?. d. Reguli privind excedentul de apa utilizat de proprietar . In conformitate cu art A@A Cod civil , in situatia in care proprietarul unui teren ii prisoseste apa pentru necesitatile curente are obligatia de a o oferi aceasta apa proprietarului care nu'si poate procura apa necesara pentru fondul sau decat cu o c/eltuiala e5cesiva. Si in aceasta situatie e5ista obligatia de plata a unei juste si prealabile compensatie. De asemenea, proprietarul care are e5ecedent de apa poate solicita despagubiri suplimentare in situatia in care justifica o destinatie suplimentara a apei , alta decat satisfacerea nevoii curente.

19

e. Reguli privind intrebuintarea izvoarelor . !rincipiul in aceasta materie este cel potrivit cu care proprietarul unui teren poate intrebuinta in orice mod un i"vor de pe acel teren cu conditia de a nu aduce atingere drepturilor dobandite de proprietarul inferior. Cu toate acestea proprietarul terenului pe care se afla i"vorul nu poate sa sc/imbe cursul acesteia daca prin aceasta locuitorii unei localitati ar fi lipsiti de apa necesara , pentru satisfacerea nevoilor curente . in situatia in care prin anumite lucrari efectuate i"vorul a secat , s'a micsorat sau au fost alterate apele sale, proprietarul fondului poate pretinde fie restabilirea situatiei anterioare , atunci cand apa era indispensabila pentru e5ploatarea fondului , fie pentru repararea prejudiciilor cau"ate. In situatia in care i"vorul se intinde pe doua fonduri invecinate , fiecare dintre proprietarii celor doua fonduri au aceleasi drepturi pe care le e5ercita in functie de intinderea i"vorului pe fiecare fond. f. Picatura streasinii. !otrivit art A%% Cod civil , proprietarul este obligat sa'si faca streasina casei sale , astfel incat apele provenind din ploi sa nu se scurga pe fondul proprietarului vecin.

"imitari referitoare la distanta si lucrari intermediare pentru anumite constructii& lucrari si plantatii' #rt A%+ Cod civil, proprietarul unui teren poate efectua orice constructie , lucrare sau plantatie la o distanta minima de A@ cm de linia fata de /otar. !artile prin acordul lor e5primat in forma autentica pot sa deroge de la aceasta regula. De asemenea, se mai poate deroga prin norme speciale preva"ute in lege sau regulamente de urbanism. #rt A%$ Cod civil , proprietarul unui teren nu poate sa sadeasca arbori la o distanta mai mica de + m de linia de /otar cu e5ceptia arborilor mai mari de +m a platatiilor si a gardurilor vii. Si de la aceasta regula se poate deroga si regulamente de urbanism sau prin obiceiul locului. In ca"ul nerespectarii distantei se poate cere scoaterea sau taierea arborilor pe c/eltuiala proprietarului fondului pe care sunt ridicate. !rprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor proprietarului vecin are dreptul de a le taia si de a culege fructele in mod natural pe fondul sau.

"imitari privind vederea asupra prorpietatii vecinului #rt A%, Cod civil . nu este permis sa se faca o fereastra sau o desc/idere in "idul comun decat cu acordul proprietarilor. De asemenea, nu se poate ridica o constructie care sa aiba desc/ideri cum ar fi ferestre sau balcoane decat la o distanta de cel putin +m fata de fondul ingradit sau ingradit al proprietarului vecin. *ereastra pentru vedere , balconul ori alte lucrari neparalele cu linia de /otar spre fondul invecinat sunt inter"ise la o distanta mai mica de %m. !otrivit art A%A Cod civil , pot fi efectuate desc/ideri sau ferestre de lumina fara limite de distanta daca asftel se impiedica vederea spre fondul invecinat "imitari privind dreptul de trecere

20

!roprietarul fondului care este lipsit de acces de la calea publica are dreptul sa i se permita trecerea pe fondul vecinului pentru e5ploatarea fondului propriu. Trecerea trebuie sa se faca , astfel incat sa aduca o minima atingere dreptului de proprietate , iar in ca"ul in care e5ista mai multe fonduri vecine, trecerea se face pe cel caruia i se aduce cele mai putine prejudicii. Dreptul de trecere este imprescriptibil si se stinge numai in momentul in care fondul dominant dobandeste acces la calea publica. Intinderea si modul de e5ercitare a dreptului de trecere se stabilesc prin intelegerea partilor, fie prin /otarare judecatoreasca. De asemenea , dreptul de trecere se poate stabili si printr'o folosinta continua timp de %@ ani. Termenul de prescriptie pentru la actiunea in despagubire pe care il are proprietarul fondului aservit incepe sa curga din momentul stabilirii dreptului de trecere !otrivit art A+@ alin + Cod civil , in ca"ul in care incetea"a dreptul de trecere , proprietarul fondului aservit este dator sa restituie despagubirea incasata cu deducerea prejudiciului suferit in raport cu durata dreptului de trecere. In situatia in care lipsa accesului la calea publica provine din van"are, sc/imb, partaj sau alt act juridic , trecera nu va putea fi ceruta decat celor care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea. In situatia in care lipsa accesului este imputabila , proprietarul care pretinde trecerea , aceasta poate fi stabilita numai cu consimtamantul proprietarului care are acces la calea publica si anume cu plata unei despagubiri. "imitari privind dreptul de trecere pentru utilitati & efectuarea de lucrari si pentru reintrarea in posesie !otrivit art A+% Cod civil 8!roprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul sau a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate sau din aceeasi "ona, de natura conductelor de apa, ga" sau altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dupa ca", precum si a oricaror alte instalatii sau materiale cu acelasi scop?. !roprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul sau a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate numai daca trecerea prin alta parte ar fi imposibila , periculoasa sau costisitoare. In toate ca"urile , proprietarul are dreptul la plata unei juste despagubiri , iar daca utilitatile sunt noi despagubirea trebuie sa fie si prealabila. 15ceptie!! Cladirile, curtile si gradinile acestora sunt e5ceptate de la acest drept de trecere pentru conducte si canale subterane in ca"ul in care acestea sunt utilitati noi. !otrivit art A++ Cod civil , proprietarul trebuie sa permita efectuarea unor lucrari necesare fondului vecin , precum si accesul vecinului pe terenul sau pentru taierea crengilor, culegerea fructelor si in sc/imbul unei despagubiri daca este ca"ul. In ceea ce priveste dreptul de trecere pentru reintrare in posesie se refera la acea situatie in care pentru redobandirea unui bun ajuns intamplator pe un teren, proprietarul acestui teren are obligatia de a permite accesul proprietarului bunului pentru reintrare in posesie. 15ista obligatia de plata a unei despagubiri daca s'a produs un prejudiciu oca"ional de reintrare in posesie pentru prejudiciul adus bunului sau pentru prejudiciul cau"at fondului.

21

 "imitari determinate de starea de necesitate !otrivit art A+, Cod civil in ca"ul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se para pe sine sau pe altul de un pericol eminent are dreptul sa ceara o despagubire numai de la cel care a fost salvat. In ca"ul in care proprietarul a provocat sau a cau"at aparitia pericolului , el nu poate cere nicio despagubire. Curs & "imite conventionale ale dreptului de proprietate In acord cu principiul pacta sunt servanda , art A+A Cod civil prevede ca 8!roprietarul poate sa consimta la limitarea dreptului sau prin acte juridice, daca nu incalca ordinea publica si bunele moravuri? . !rin conventie sau testament se poate inter"ice instrainarea unui bun insa pe durata limitata de cel mult ,( de ani , si daca e5ista un interes serios si legitim. Dobanditorul poate fi autori"at de instanta sa dispuna de bun daca interesul care a justificat clau"a de inalienabilitate a disparut sau daca intre timp a aparut un alt interes contrar , superior acestora. )ulitatea clau"ei de inalienabilitate stipulata intr'un contract atrage nulitatea intregului contract daca a fost determinata la inc/eierea acestora. In contractele cu titlu oneros , caracterul determinant se pre"uma pana la probaa contrarie. Clau"a de inalienabilitate este subinteleasa in conditiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietataea catre o persoana determinata sau nedeterminata. Transmisiunea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii. Clau"a de inalienabilitate nu poate fi invocata impotriva dobanditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s'au obligat sa nu'l instraine"e decat daca este valabila si indeplineste conditiile de opo"abilitate adica sa fie supusa formalitatilor de publicitate preva"uta de lege. In ca"ul in care clau"a de inalienabilitate a fost preva"uta intr'un contract cu titlu gratuit , ea este opo"abila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. )eindeplinirea acestor conditii de opo"abilitate nu'l lipseste insa pe beneficiarul clau"ei de a pretinde daune, interese proprietarului care nu se conformea"a acestor obligatii . In ca"ul incalcarii clau"ei de inalienabilitate de dobanditor, instrainatorul poate cere re"olutiunea contractului.. atat instrainatorul cat si tertul , daca inalienabilitatea s'a stipulat in favoarea lui, pot cere anularea actului de instrainare inc/eiat de nerespectarea clau"ei. Cu e5ceptia situatiei in care lege prevede constrans bunurile dobandite in temeiul unui act juridic cu clau"a de inalienabilitate nu pot fi urmarite silit. In relatiile sociale des intalnite in viata de "i cu "i, conceptul de vecinatate pre"inta o importanta deosebita.

"imite judiciare ale dreptului de proprietate

22

4ecinatatea presupune si anumite inconveniente calificate de doctrina ca fiind normale. Daca proprietarul cau"ea"a prin e5ercitarea dreptului sau inconveniente peste limita normala in raport de vecinatate, instanta de judecata poate sa'l oblige la plata unei despagubiri in folosul celui vatamat si daca este posibil sa dispuna restabilirea situatiei anterioare In ca"ul in care prejudiciul ar fi minor in raport cu utilitatea desfasurarii activitatii prejudiciate , instanta va incuviinta desfasurarea acelei activitati, cel prejudiciat insa va avea drept la despagubiri. Daca prejudiciul este eminent sau foarte probabil pe calea ordonantei presidentiala , instanta de judecata poate dispune masurile necesare pentru prevenirea prejudiciului.

Proprietatea comuna 1ste acea situatie in care dreptul de proprietate privata are doua sau mai multi tittulari numiti proprietari , in temeiul unui act juridic sau al unui alt mod de dobandire preva"ut de lege Formele proprietatii comune !roprietatea comuna : 1. !e cote'parti numita si coproprietate 2. In devalmasire

Cursul .

%odalitati juridice ale dreptului de proprietate Sunt acele situatii in care dreptul de proprietate este e5ercitat , astefel incat e5ista o situatie de incertitudine inceea ce priveste intinderea si e5ercitiul atributelor sale %odalitati juridice ale dreptului de proprietate !roprietatea re"olubila ( %,@%si urmatoarele !roprietatea anulabila (%+,. Cod civil !roprietatea comuna ( A$% si urmatoarele CC

%. In ceea ce priveste proprietatea rezolubila se refera la situatia in care dreptul de proprietate se transmite printr'un act juridic civil aflat sub conditi re"olutorie ( indeplinirea ei determina desfiintarea obligatiei , astfel incat pana la indeplinirea conditiei , efectele actului juridic se produc in totalitate , astfel incat dobaditorul are calitatea de proprietate sub conditie re"olutorie. Daca aceasta

23

conditie re"olutorie se indeplineste actul juridic civil se desfiintea"a cu efect retroactiv. In ca"ul neindeplinirii conditiei dreptului de proprietate transmis prin actul juridic se consolidea"a.(%@$% cc Obs!! 3n alt e5emplu il constituie revocabilitatea donatiei intre soti in timpul casatoriei +. Proprietatea anulabila este situatia in care dreptul de proprietate este transmis printr'un act juridic civil afectat de nulitate relativa( %+,. Cod civil . )ulitatea relativa poate fi confirmata printr'un act confirmativ , de asemenea ea mai poate fi confirmata in mod indirect prin renuntarea la prescriptie . art +7@& Cod civil. De asemenea , actul juridic mai poate fi confirmat prin neinvocarea prescriptiei in termenul preva"ut de lege ( art +7%$ Cod civil si de asemenea prin implinirea prescriptiei.
3.PROPRIETATEA COMUNA'Def legala:#rt A$% CC potrivit cu care in ca"ul proprietatii comune
dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor titulari. Formele proprietatii comune: a.!roprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea b.!roprietatea in devalmasie c.!roprietatea periodica

a.CO!0O!0I1T#T1# 'coproprietate obisnuita 'coproprietate fortata

Coproprietatea obisnuita'*iecare coproprietar este proprietar e5clusiv asupra unei cote parti ideale din dr de proprietate asupra careia poate dispune in mod liber daca nu e5ista o conventie contrara. In situatia in care in actul juridic care constituie i"ovr al coproprietatii nu se mentionea"a marimea cotelor parti se pre"uma faptul ca aceste cote parti sunt egale.#ceasta este o pre"umtie relativa care poate fi rasturnata prin proba contrarie care se poate face numai prin inscrisuri daca bunul a fost dobandit printr'un act juridic.

0egimul juridic al coproprietatii obisnuite:

%.In ceea ce priveste dr de folosinta al bunului comun avem principiul potrivit cu care modul de folosire se stabileste prin acordul coproprietarilor iar in ca" de neintelegere prin /otarare judecatoreasca.*iecare coproprietar are dr de a folosi bunul comun cu + conditii: a.Sa nu aduca atingere dr celorlalti coproprietari

24

b.Sa nu sc/imbe destinata bunului.

In ca"ul in care unul din proprietari e5ercita in mod e5clusiv folosinta bunului comun el poate fi obligat la despagubiri.

+.In ceea ce priveste beneficiile si sarcinile coproprietatii acestea se cuvin coproprietarilor proportional cu cota lor parte din drept.In ceea ce priveste fructele bunului comun se aplica acelasi principiu.C/eltuielile efectuated cu producerea sau culegerea fructelor sunt suportate proportional iar in c"ul in care sunt facute de un singur coproprietar acesta are dreptul la restituirea lor proportional cu cota fiecarui coproprietar.

$.#ctele juridice car pot fi facute in legatura cu bunul comun

Actele de conser are'pot fi facute de orice coproprietar fara acordul celorlalti coproprietari.

Actele de administrare'pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor parti.15emplu:Inc/eierea sau denuntarea unor contracte de locatiune sau cesiunile de venituri imobiliare.In masura in care actul de administrare limiea"a substantial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun nu vor putea fi efectuate decat cu acordul acestuia.In situatie in care coproprietarul se afla inimposibilitatede a'si da acordul sau se opune in mod abu"iv la efectuarea actului de administrare ceilalti coproprietari pot cere instantei de judecata sa suplineasca consimtamantul deacestuia.

Actele de dispo!itie'#cestea nu se pot inc/eia decat cu acordul tuturor coproprietarilor.Sunt asimilate actelor de dispo"itie in aceasta materie orice folosinta cu titulu gratuit,cesiunile de venituri imobiliare,locatiunile facute pe un termen mai mare de $ ani precum si actele care urmaresc e5clusiv infrumusetarea bunului. O"#ER$ATIE:Orice act juridic cu titulu gratuit este considerat in materia propr act de dispo"itie.

#anctiuni: In ca"ul in care nu se respecta regulile privind actele juridice ce pot fi efectuate de un coproprietar sanctiunea care intervine este inopo!abilitatea actului fata de coproprietarul care nu a consimtit in mod e5pres sau tacit la inc/eierea actului.

ACTIUNI IN %U#TITIE

25

!otrivit art A,$ CC,fiecare coproprietar poate sta singur in justitie indiferent de calitatea procesuala(reclmant,parat sau intervenient .In orice actiune privitoare la coproprietate inclusiv in ca"ul actiunii in revendicare. In ceea ce priveste efectle /otarilor judecatoresti pronunate in astfel de actiuni se face distinctie intre: %.Cele in folosul coproprietatii care profita tuturor coproprietarilor +.Cele potrivnice unui coproprietar care nu sunt opo"abile celorlalti coproprietari OCS104#TI1:Cand actiunea nu este introdusa de toti coproprietarii paratul poate cere introducerea in cau"a a celorlalti coproprietari sub forma c/emarii in judecata a altor persoane.

C()*R!C* " D !D%+)+S*R!R ! C(PR(PR+ *!*++

R ,+%-" .-R+D+C !" C(PR(PR+ *!*++ are in parte un caracter dispo"itiv astfel coproprietarii prin inc/eierea unui contract de administrare pot deroga de la dispo"itiile refveritoare la:
%.0eparti"area beneficiilor si sarcinilor intre coproprietari +.15ercitarea in comun a dr de folosinta $.Inopo"abilitatea actelor juridice cu incalcarea regulilor preva"ute de art A,%CC(0egulile privind actele de conservare,administrare si dispo"itie ,.0egulile privind actele de conservare,administrare si dispo"itie

In masura in care obiectul coproprietatii il formea"a bunuri imobile contractele de administrare a coproprietatii precum si declaratiile de denuntare a acestora trebuie notate in cartea funciara OCS104#TI1:Toate regulile privind coproprietatea obisnuita se aplica si in situatia e5ercitarii in comun a altor dr reale decat dr de proprietate.

COPROPRIETATEA FORTATA&Spre deosebire de coproprietatea obisnuita in ca"ul coproprietatii

fortate nu poate inceta prin partaj decat in ca"urile si conditiile e5pres preva"ute de lege.

Ca"uri de coproprietate fortata: %.!artile comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente (art A,(CC +.Despartiturile comune(art AA@ CC $.!roprietatea periodica(art A.& si urm CC ,.Cunurile ce constituie amintiri de familie(#rt %%,+ CC 7.Cunurile comune utili"ate pt folosirea a + imobile vecine(art A,A CC A.Cunurile comune afectate utili"arii a + sau mai multe fonduri(art A,A CC pct $

26

&.Orice alt bun comun preva"ut de lege

R ,+%-" .-R+D+C , ) R!" !" C(PR(PR+ *!*++ /(R*!* :

%.15ercitarea folosintei:*iecare coproprietar poate folosi bunul cu conditia sa permita e5ercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari Sa nu sc/imbe destintatia bunului. +.#t cand bunul comun are un caract accesoriu fiecare coproprietar poate sa dispuna cu privire la cota parte numai o data cu e5ercitarea dr de dispo"itie asupra bunului principal. $.C/eltuielile pt intretinerea si conservarea bunului comun se suporta proportional cu cota parte din drept a fiecarui coproprietar. OCS104#TI1:#tunci cand nu se prevede in mod e5pres intinderea cotei parti a bunului comun accesoriu cota parte se stabileste in functie de intinderea bunului principal. Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe eta'e sau apartamente

!otrivit art A,. CC partile comune din aceste cladiri sunt acele parti care sunt destinate intrebuinatrii spatiilor locative respective.!artile comune au caracter de bunuri accesorii fata de spatiile locative care repre"inta bunuri principale.!artile din aceste cladiri au regimul de parti comune in masura in care prin lege sau printr'un act juridic nu se prevede altfel. #rt A,( CC enumera acele bunuri care au caracterul de parti comune. E(emplu:Terenul pe care se afla cladirea construit sau neconstruit necesar pt e5ploatarea constructiei ,fundatia,curtea interioara,casa scarilor,re"ervoaree apa ,centrale termice,ascensoare etc. 1FC1!TI1:Cosurile de fum si de aerisire preum si spatiile de uscatorii sau spalatorii sunt considerate parti comune e5clusiv pt coproprietarii care le folosesc in conformitate cu proiectul cladirii.

DR P*-R+" S+ (0"+,!*++" C(PR(PR+ *!R+"(R +) C!DR-" C(PR(PR+ *!*++ /(R*!*

%.In ceea ce priveste e5ercitarea dr de folosinta'#cesta se va face potrivit acordului de asociere daca e5ista iar in lipsa acestuia potrivit regimului juridic general reglementat in art A,& CC

+.C/eltuielile privind partile comune sunt suportate de regula in proportie cu cota a fiecarui coproprietar cu e5ceptia partilor comune folosite e5clusiv de unuii coproprietari care sunt suportare numai de catre acestia.

$.Coproprietarii partilor comune au obligatia sa asigure intretinerea spatiului bun principal astfel incat cladirea sa se pastre"e in stare buna

27

,.Coproprietarii sunt obligati sa permita accesul in spatiile ce constituie bun principal pt efectuarea lucrarilor de conservare si intretinere a partilor comune

7.0eguli aplicabile in ca"ul distrugerii cladirii: a.#t cand cladirea a fost distrusa in intregime sau intr'o proportie mai mare de jumatate din valoare.*iecare coproprietar poate sa solicite van"area la licitatie publica a terenului si a materialelor de constructie ce au re"ultat b.In ca"ul in care cladirea este distrusa intr'o proportie mai mica de G din valoare fiecare coproprietar are dreptul si obligatia de a contribui la refacerea partilor comune propoprtional cu cota parte.#tunci cand acestia nu pot sau rfeu"a au obligatia de a ceda celorlalti coproprietari cotele lor parti din dr de proprietate.

I)C1T#01# D1STI)#TI1I *O2OSI)T1I CO93)1

Se poate /otari motivat cu o majoritate de +:$ din numarul coproprietarilor.In aceasta situatie se aplica regulile coproprietatii obisnuite cu e5ceptia instrainarii si ipotecarii care se poate reali"a tot cu o majoritate de +:$.Coproprietarii care s'au opus au dr la o despagubire justa stabilita prin acordul partilor sau pe cale judecatoreasca.

Curs (

)reptul de proprietate *coproprietatea+ asupra despartiturilor comune

!rin despartituri comune intelegem "iduri, santuri sau orice modalitate de delimitare a doua fonduri vecine, in ceea ce priveste dr de prop asupra despartiturilor comune art AA@ Cod Civil instituie o pre"umtie de co'proprietate astfel acesre departituri sunt considerate a fi proprietatea comuna a vecinilor daca : %. Contrariul nu re"ulta din titlul de proprietateB +. Daca nu e5ista un semn de necomunitateB $. Daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate e5clusiva prin u"ucapiune. In conformitate cu art AA% Cod Civi, sunt semne de necomunitate urmatoarele: %. #tunci cand culmea "idului este dreapta si perpendiculara pe un fond si inclinata spre celalalt fond se pre"uma ca acest "id este proprietatea e5clusiva a celui catre care este inclinata coama "iduluiB +. 15ista un semn de necomunitate a santului atunci cand pamantul este aruncat ori inaltat e5clusiv pe o parte a santului, se pre"uma ca santul apartine titularului fondului pe care este aruncat pamantulB $. Sunt considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac sa se pre"ume ca "idul a fost construit e5clusiv de catre unul din proprietari.

28

C/eltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune, trebuie suportate de proportional cu cota parte a fiecarui co'proprietar, oricare dintre co'proprietari poate sa renunte la dreptul sau asupra deapertiturii comune in masura in care nu doreste sa participe la aceste c/eltuieli. C/iar daca renunta co'proprietarul poate fi oligat la plata c/eltuielilor atunci cand are o constructie care este sprijinita de "idul comun sau profita in orice fel de e5istenta despartiturii comune. Oricare dintre co'proprietari are dreptul sa sprijine constructii sau sa instale"e grin"i in "idul comun cu obligatia de a lasa A centimetri spre celalalt co' proprietar si fara a afecta dreptul acestuia din urma. Oricare dintre co'proprietari poate sa inalte "idul subportand c/eltuielile necesare pentru inaltare precum si pentru cele necesare pentru repararea partii comune a "idului ca urmare a inaltarii. #tunci cand + fonduri vecine nu sunt delimitate prin despartituti, oricare dintre vecini il poate obliga pe celalalt sa contribuie la construirea unei departituri comune care nu poate depasii + metri inclusiv coama "idului cu e5ceptia e5istentei unor reglemtari speciale in materie de urbanism sau a derogarilor preva"ute de obiceiul locului. Cel care nu a contribuit la redicarea despartiturii comune poate deveni co'proprietar al acesteia cu conditia sa plateasca jumatate din valoarea actuali"ata a manoperei si a materialelor precum si jumatate din valoarea terenului pe care despartitura a fost construita. Cota din despartiturile comune repre"inta un bun accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra fondului astfel incat instrainarea sau ipotecarea cotei parti nu se va putea face decat impreuna cu fondul ce constituie bun principal.

Proprietatea comuna in de almasie #rt AA& Cod civil, acea forma a proprietatii comune in care dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote parti determinate din dreptul de proprietate asupra bunului comun. I"vorul devalmasiei il poate constituii legea sau actul juridic civil, atunci cand i"vorul prop comune in devalmasie il repre"inta legea se aplica regimul juridic al comunitatii legale (art $$( - $7( Cod Civil . Spre deosebire de situatia in care i"vorul devalmasiei il repre"inta actul juridic in ca"ul legii se aplica si di"po"itiile din acea lege care reglementea"a devalmasia. Parta'ul !artajul este modalitatea prin care incetea"a proprietatea comuna astfel incat dreptul de proprietate devine un drept e5clusiv. !artajul poate fi facut in + modalitati: %. !rin buna'invoiala respectiv prin acordul partilor +. !rin /otarare judecatoareasca O conditie a partajului este ca acesta sa fie facut cu participare tuturor co'proprietarilor sub sanctiunea nuitatii absolute a partajului. !artajul este insa valabil c/iar daca nu cuprinde toate bunurile comune deoarece pt bunurile omise se poate face oricand un partaj suplimentar. 0egimul juridic al partajului este aplicabil atat co'proprietatii cat si devalmasiei. O conditie speciala a partajului este aceea a capacitatii depline de e5ercitiu a partilor. In ca"ul lipsei capacitatii de e5ercitiu sau a capacitatii de e5ercitiu restranse este nevoie de autori"area instantei de tutela sau a ocrotitorului legal.

29

Inadmisibilitatea partajului ' in conformitate cu art A&% Cod Civil partajul este inadmisibil in ca"ul co'proprietatii fortate respectiv a partilot comune a le cladirilor precum si a proprietatii comune in devalmasie in situatiile e5pres preva"ute de lege, de asemenea partaju nu este admisibil atunci cand bunul a devenit proprietate e5clusiva a uneia dintre parti prin u"ucapiune. In ca"ul proprietatii periodice precum si in celalalte ca"uri de co'proprietate fortata partajul este posibil numai prin acordul partilor. Suspendarea partajului: In conformitate cu art AA( Cod Civil, partajul poate fi cerut oricand cu e5ceptia situatiei in care a fost suspendat prin lege, act juridic sau /otarare judecatoreasca. In consecinta, suspendarea partajului e poate face: %. !rin legeB +. !rin conventia partilorB $. !rin /otarare judecatoareasca. #uspendarea prin acordul partilor - in conforitate cu art A&+ Cod Civil, conventiile privind suspendarea partajului nu pot depasi o perioada de 7 ani. In ca"ul imobilelor, aceste conventii trebuie inc/eiate in forma autentica #D 4#2IDIT#T19 si supuse formalitatilor de publicitate. Conventiile de suspendare pot fi opuse creditorilor numai daca inainte de nasterea creantelor au dobandit data certa in ca"ul bunurilor mobile sau au fost autentificate si s'au indeplonit formele de publicitate in ca"ul bunurilor imobile. #uspendarea prin ,otarare 'udecatoareasca - se face de catre instanta sesi"ata cu partajul pentru cel mult un an in situatia in caer prin partaj s'ar aduce prejudicii grave intereselor celorlalti co'proprietari. In situatia in care pericolul acestor prejudicii dispare instanta poate revenii asupra masurii suspendarii inainte de termenul de un an. 9odalitati de partajare a bunurilor comune: !rincipiul in aceasta materie este cel al partajarii in natura proportional cu cota de apartine fiecarui co'proprietar. In masura in care bunul nu este divi"ibil (sau comun partajabil in natura, partajul se face in urmatoarele moduri: %. #tribuirea bunului in favoarea unui sau mai multor co'proprietari la cererea acestora in sc/imbul unei sulteB +. 4an"area bunului in modul stabilit de co'proprietari iar in ca" de neintelegere prin licitatie publica urmand ca pretul obtinut sa se distribuie proportional cu cota parte a fiecarui co'proprietar. In ceea ce priveste datoriile nascute in legatura cu bunul comun acestea se sting in lipsa de stipulatie contrara din pretul van"arii bunului comun urmand ca fiecare co'proprietar sa suporte plata acestor datorii proprotional cu cota parte. )repturilor creditorilor personali ai co&proprietarului Creditorii personali ai unui co'proprietar au la indemana + posibilitati: %. Sa urmareasca cota parte din dreptul asuprea bunului comunB +. !ot cere partajul bunului in urma caruia se pot indrepta asupra partii din bun sau dupa ca" asupra sumei cuvenite debitorului.

30

In situatia in care optea"a pt prima solutie ceilalti co'proprietari vor fi notificati de catre e5ecutorul judecatoresc despre "iua, ora si locl licitatiei cu cel putin + saptamani inainte de data van"arii, co'proprietarii au un drept de preemtiune la pret egal la adjudecarea cotei parti. Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun precum si cei a caror creanta s'a nascut in legatura cu administrarea sau conservarea bunului au dreptul de a urmarii bunul in mainile oricui s'ar gasii atat inainte cat si dupa partaj. In al $'lea rand creditorii personali pot sa intervina in partajul cerut de co'prorietar sau de un alt creditorin modalitatile preva"ute de codul de procedura civila. #cesti creditori nu pot ataca un partaj efectuat cu e5ceptia situatiei in care s'a facut in lipsa lor desii si'au manifestat opo"itia precum si atunci cand partajul a fost simulat sau s'a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina. fectele juridice ale partajului: Spre deosebire de vec/ea reglementare in care partajul era un act declarativ, in actualul cod civil potriv art A.@ partajul este un act constitutiv astfel incat el produce efecte pentru viitor. *icare co'proprietar devine proprietar e5clusiv numai de la data stabilita in actul de partaj dar nu mai devreme de data inc/eierii actului (in ca"ul impartelii voluntare sau de la data ramanerii defintive a /otararii judecatoresti de partaj. Observatie: in ca"ul bunurilor imobile efectele se produc numai daca actul este inc/eiat in forma autentica si daca acesta sau /otararea judecatoreasca au fost inscrise in cartea funciara. #lte efecte ale partajului: %. #ctele inc/eiate de un co'proprietar cu privire la bunul coun raman valabile si sunt opo"abile celui caruia i'a fost atribuit bunulB +. =arantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau asupra sumelor de bani atribuite prin partaj. $. =arantia pt evictiune si vicii ascunse, co'proprietarii isi datorea"a in limita cotelor parti garantie pentru evictiune si vicii ascunse cu e5ceptia situatiei in care prejudiciul are drept cau"a fapta savarsita de un co'proprietar sau e5ista o e5onerare de raspundere stabilita prin actul de partaj, daca unul dintre co'proprietari este insolvabil ceilalti co' proprietari vor suporta proportional ceea ce datora acesta. In situatia in care unul dintre co'propritari instrainea"a in tot sau in parte bunurile atribuite c/iar daca a cunoscut cau"a de nulitate a partajului el nu poate invoca nulitatea relativa.

Proprietatea periodica Definitie legala in art A.& Cod civil, se refera la situatia in care mai multe persoane e5ercita succesiv si repetitiv atributul folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil in intervale de timp determinate egale sau inegale. I"vorul proprietatii periodice il constituie actul juridic civil (dispo"itiile in materie de carte funciara aplicandu'se corespun"ator . 0egimul juridic al proprietatii periodice: %. *iecare co'proprietar poate sa faca orice act de conservare astfel incat sa nu impiedice e5ercitarea drepturilor celorlalti co'proprietari, c/eltuielile necesare actelor de conservare trebuie suportate de catre toti co'proprietarii in raport cu valoarea drepturilor lor.

31

+. #ctele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului nu pot fi facute decat cu acordul celorlalti co'proprietari. $. #ctele de administrare sau de dispo"itie privind cota parte din dreptul de proprietate aferent unui alt interval de timp sunt inopo"abile titularului cotei parti respective. ,. In raporturile cu tertii co'contractantai de buna credinta aceste acte de administrare sau de dispo"itie sunt anulabile 7. In ca"ul in care co'proprietarii nu isi respecta obligatiile pot fi obligati la despagubiri iar atunci cand tulbura in mod grav e5ercitarea proprietatii pot fi e5clusi prin /otarare judecatoreasca cu conditia ca unul din co'proprietari sau un tert sa cumpere cota parte a celui e5clus. +ncetarea proprietatii periodice: %. !rin dobandirea de catre o singura persoana a tuturor cotelor parti din dreptul de proprietate periodica in momentul radierii din cartea funciaraB +. In alte ca"uri e5pres preva"ute de lege.

Curs %@ De"membramintele dreptului de proprietate privata Definitie!! de"membramintele dreptului de proprpietate sunt drepturile reale re"ultate prin desprinderea unor atribute din continutul dreptului de proprietate %. Superficia ( art A($'&@$ CC - repre"inta dreptul de a avea sau a edifica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, superficiarul dobandind un drept de folosinta asupra terenului. I"voarele superficiei . !ot fi actul juridic, u"ucapiunea sau alte moduri preva"ute de lege. In ceea ce priveste durata superficiei aceasta poate fi de ma5im (( de ani. 2a implinirea acestui termen , el poate fi prelungit sau reinnoit. Dreptul de superficie se e5ercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. 15ercitatrea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren, pe care urmea"a sa se construiasca sau s'a construit, si de suprafata necesara sau aferenta constructiei. !oate fi aparat pe calea actiunii confesorii intentat improtriva oricarei persoane care impiedica e5ercitarea dreptului de superficie. Incetarea superficiei se poate produce la e5pirarea termenului , prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane , prin pieirea acestei constructii , precum si in alte ca"uri preva"ute de lege. Dreptul de superficie se stinge efectiv prin radierea sa din Cartea funciara. #tunci cand superficia se stinge la e5pirarea termenului , daca prin conventie nu s'a stabilit altceva , proprietarul terenului dobandeste proprietatea constructiei prin accesiune. In acelasi

32

timp proprietarul terenului va avea obligatia de a plati proprietarului constructiei valoarea de circulatie a acestuia. In situatia in care superficia se stinge prin consolidare, de"membramintele consfintite de superficiar se mentin pe durata pentru care au fost construite, dar nu mai tar"iu de implinirea termenului initial al superficiei. +. -$ufruct . conform art &@$ CC - 83"ufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege fructele acestuia, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a'i conserva substanta.? Se poate constitui prin act juridic , u"ucapiune sau alte moduri preva"ute de lege si poate avea ca obiect bunuri mobile sau imobile , corporale sau incorporale, inclusiv o masa patrimoniala , o universalitate, defapt , sau o cota'parte din acesta. In ceea ce priveste durata u"ufructului , acesta poate fi cel mult viager in ca"ul persoanei fi"ice , iar in ca"ul persoanei juridice poate avea o durata de ma5imum $@ de ani. Daca nu s'a preva"ut durata u"ufructului , se pre"uma ca acesta este viager pentru persoanele fi"ice si $@ de ani pentru persoanele juridice.

Drepturile si obligatiile u$ufructuarului si ale nudului proprietar

3"ufructul are folosinta e5clusiva a bunului , inclusiv a fructelor sale. *ructele naturale si cele industriale percepute ( culese , dupa constituirea u"ufructului, apartin u"ufructuarului , iar cele culese, dupa stingerea u"ufructului , apartin nudului proprietar , fara a putea pretinde unul altuia pentru c/eltuielile oca"ionate pentru producerea lor. *ructele civile se cuvin u"ufructuarului proportional cu durata u"ufructului, dreptul de a le pretinde dobandindu'se "i cu "i. Daca nu e5ista o prevedere contrara , u"ufructuarul poate ceda dreptul sau altei persoane fara acordul nudului proprietar. 9ai mult , c/iar, u"ufructuarul are dreptul de a inc/iria sau arenda dreptul primit in u"ufruct. 2a incetarea u"ufructului, u"ufructuarul nu poate pretinde vreo despagubire pentru lucrarile adaugate unui imobil cu e5ceptia lucrarilor necesare sau pentru imbunatatirile aduse unui bun mobil. in ca"ul carierelor de piatra si de nisip nedesc/ise la momentul constituirii u"ufructului , ca si al comorilor , "acamintelor nedescoperite la momentul constituirii u"ufructului, u"ufructuarul nu are nici un drept asupra acestora. (bligatiile u$ufructuarului si al nudului proprietar 3"ufructuarul preia bunurile in starea in care se afla ,la momentul constituirii u"ufructului, cu e5ceptia situatiei in care u"ufructul se constituie prin u"ucapiune ,este necesara inventarierea imobilelor sau dupa ca" constatarea starii imobilului. In e5ercitarea dreptului sau, u"ufructuarul va respecta destinatia , data bunurilor de catre nudul proprietar.daca prin folosirea necorespun"atoare a bunurilor ,

33

u"ufructuarul provoaca un prejudiciu nudului proprietar , va fi tinut sa'l despagubeasca. Conform art &+A cc 8 In lipsa unei stipulatii contrare, u"ufructuarul este obligat sa depuna o garantie pentru indeplinirea obligatiilor sale. 8 0eparatiile curente de intretinerea bunului sunt in sarcina u"ufructuarului , iar cele denumite de lege 8 mari? sunt in sarcina nudului proprietar. In aceasta , din urma, u"ufructuarul este obligat sa'l instiinte"e pe nudul proprietar de necesitatea acestuia. Stingerea u$ufructului se produce in urmatoarele moduri: %. #jungerea la termen +. 9oartea u"ufructuarului $. Incetarea personalitatii juridice ,. 0enuntarea la u"ufruct 7. !rin consolidare, atunci cand calitatea de u"ufructuar si cea de nud proprietar se reunesc in aceeasi persoana. A. )eu"ul timp de %@ ani sau , dupa ca", de + ani in ca"ul u"ufructului unei creante. &. 3"ufructul poate inceta ca situatie e5ceptionala la cererea nudului proprietar , atunci cand u"ufructuarul e5ercita dreptul sau cu rea'credinta , abu"iv, aducand stricaciune bunului sau lasandu'l sa se degrade"e De asemenea, incetea"a sau se stinge daca bunul este distrus printr'un ca" fortuit , iar daca bunul este distrus numai in parte si u"ufructul partii ramase este posibil , dreptul va continua asupra partii din bun ramase nedistruse.

1' -$ul si abitatia

#cestea repre"inta varietati ale u"ufructului ( ca"uri speciale de u"ufruct . Conform art &,( cc 83"ul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a'i culege fructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale. 8 In ceea ce priveste dreptul de abitatie, titularul acestuia are dreptul a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotul si copii sai , indiferent daca la momemntul constituirii abitatiei titularul avea sau nu copii. 3"ul si abitatia se constituie prin temeiul unui act juridic sau prin alte temeiuri preva"ute de lege 2imitele de u" si abitatie constau in aceea ca acestea nu pot fi cedate, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi inc/eiat sau arendat.

34

#rt &7, CC prevede ca dreptul comun in materia u"ului si abitatiei il repre"inta dreptul de u"ufruct , dispo"itiile legale amintite mai sus completandu'se cu cele ale u"ufructului , daca nu contravin acestora.

2' Servitutiile #rt &77 cc fi5ea"a notiunea de servitute preva"and ca acesta repre"inta 8sarcina care grevea"a un imobil, pentru u"ul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar?. Servitutea se poate constitui prin temeiul unui act juridic sau prin u"ucapiune. In ceea ce priveste obligatiile in ssarcina proprietarului fondului aservit, acestea se impun prin actul de constituire si vi"ea"a u"ul si utilitatea fondului dominant Sub conditia notarii in Cartea *unciara , obligatia se transmite si dobanditorilor subsecventi ai fondului aservit. Servituriile aparente si neaparente Servitutiile aparente sunt acelea a caror e5istenta este atestata de un semn vi"ibil de servitute , cum ar fi : o usa , o fereastra etc. Servitutiile neaparente nu beneficia"a de un semn vi"ibil , e5emplu : servitutea de a nu construi sau de a nu construi pe o anumita inaltime. Servitutiile continue si necontinue Servitutiile continue sunt acelea a caror e5ercitiu este continuu fara a fi necesar faptul actual al omului , cum ar fi servitutea de vedere sau servitutea de a construi. Servitutiile necontinnue sunt acelea care necesita faptul actual al omului, cum ar fi : servitutea de trecere Servitutiile din categoria de mai sus pot fi : !o"itive , e5 : servitutea de trecere )egative , e5 : servitutea de a nu construi Drepturile si obligatiile proprietarilor 0eguli privind e5ercitarea si conservarea servitutiilor !roprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face pe c/eltuiala sa toate lucrarile pentru a e5ercita si conserva servitutea Dreptul de servitute poate fi aparat pe calea actiunii confesorii. !roprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la orice act care limitea"a ori impiedica e5ercitiul servitutiei. 1l nu va putea sc/imba starea locurilor ori stramuta e5ercitarea in alt loc.. de asemnea, proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondului aservit si nu poate produce prejudicii. Stingerea servitutiilor 1le se sting prin radierea din Cartea *unciara pentru una din urmatoarele cau"e:

35

%. Consolidare +. 0enuntarea proprietarului fondului de e5ercitare $. )eu"ul timp de %@ ani ,. Disproportia oricarei utilitati a servituriei 7. 15proprierea fondului aservit , daca servitutea este contrara utilitatii publice

Rascumpararea servitutiilor Servitutea de trecere poate fi rascumparata de proprietarul fondului aservit daca e5ista o disproportie vadita intre utilitatea pe care o procura fondul dominant si inconvenientele sau deprecierea procuurata fondului aservit.

Curs %@

Posesia
0epre"inta e5ecutarea in fapt a preogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care ii stapaneste si care se comporta ca un proprietar ( art (%A ncc In vec/ea reglementare posesia era definita ca detinerea unui lucru sau de folos de un drept , e5ercitata una sau alta de noi insine sau de altul in numele noastre ( art %.,A'alin + Posesia 3 stare de fapt

Dispo"itiile care reglementea"a posesia se aplica si in privinta posesorului care se comporta ca un titular al altui drept real cu e5ceptia drepturilor reale de garantii. !osesia poate fi e5ercitata atat nemijlocit prin putere proprie cat si prin intermediul altei persoane. In doctrina a fost formulata o definitie a posesiei , o stare de fapt generatoare de efecte juridice care consta in stapanirea materiala sau e5ercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun , cu intentia si vointa de a se comporta fata de terti ceilalti ca proprietari sau titular al unui drept real. #ltfel spus, posesia este stapanirea de fapt a unui lucru care din punct de vedere al comportarii posesorului aparare ca fiind manifestarea e5terioara a unui drept real.

36

#rt (%. enumera situatiile care nu constituie posesia: 2ocatarul, comodatarul, depo"itarul, creditorul gajist Titularul drepturilor de superficie , u"ufruct, u", abitatie, servitute fata de nuda proprietate *iecare coproprietar in proportie cu cotele parti o revin celorlati coproprietari. Orice alta persoana care detinand temporar un bun al altuia este obligata sal restituie sau care il stapaneste cu ingaduinta acestuia.

2egea romana instituie o pre"umtie de proprietate pentru posesorB mecanismul de functionar fiind : %. Cel care stapaneste bunul este pre"umat posesor pana la proba contrarie +. Detentia precara odata dovedita este pre"umata ca se mentine pana la proba interventiei sale $. !osesorul este considerat proprietarul pana la proba contrarie B !! cu e5ceptia imobilelor inscrise in Cartea *unciara!! ( art (%( )CC +ncetarea posesiei

Transmiterea in detentie precara Instrainarea bunului #bandonarea , pieirea bunului Trecerea in proprietatea publica Deposedarea, daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de % an

!entru a produce anumite efecte juridice , posesia trebuie sa aiba anumite calitati, adica sa nu fie viciata. De regula, produce efecte numai posesia utila. 1ste utila acea posesie care nu pre"inta urmatoarele vicii : Discontinuitatea - este asa atat timpt cat posesorul o e5ercita cu insemisente anormale in raport cu natura bunului. 4iolenta : posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conservata prin violentaclandestinuitatea : este acea posesie care nu este e5ercitata public , nu poate fi cunoscuta , posesorul nu se afisea"a public in contact cu bunul.

Invocarea viciilor posesiei se poate face in urmatoarele moduri : discontinuitateapoate fi opusa posesorului de catre orice persoana interesata , in timp ce violenta si clandestinuitatea pot fi invocate doar de o persoana fata de care e5ista viciile. Conform doctrinei consacrate in ultimii ani, calitatile posesiei sunt :

37

Sa fie continua )eintrerupta )etulburata Sa fie publica Sa fie sub nume de proprietar fectele posesiei

In anumite conditii ale posesiei utile, se pot produce anumite efecte juridice, in special dobandirea proprietatii asupra bunului posedat , dar si asupra fructelor. 3"ucapiunea imobiliara Conform ncc , u"ucapiunea imobiliara poate fi e5tratabulara si tabulara 3"ucapiunea e5tratabulara : cel care a posedat un imobil timp de %@ ani poate insrie dreptul de proprietate asupra acestuia , in Cartea *unciara daca : !roprietarul inscris in Cartea *unciara a decedat ori dupa ce si'a incetat e5istenta # fost inscrisa in Cartea *unciara declaratia de renuntare la proprietate Imobilul nu era inscris in Cartea *unciara

3"ucapinea tabulara : dreptul celui care a inscris fara cau"a legitima in Cartea *unciara ca proprietar al unui imobil un drept real , nu mai poate fi contestat cand cel inscris cu buna'credinta a posedat imobilul timp de 7 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere daca posesia sa a fost neviciata. Donctiunea posesiilor *iecare posesor este considerat ca incepe in persoana sa o noua posesie, dar cu toate acestea pentru a invoca u"ucapiunea, posesorul actual poate sa uneasca propria posesie cu cea a autorului sau. In materia imobiliara posesia pre"uma proprietatea. Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este pre"umat pana la proba contrara ca are un titlu de dobandire a proprietatii asupra bunului

Ocupatiunea : repre"inta un mod de dobandire a dreptului de proprietate ce consta in aceea ca posesorul unui bun mobil care nu apartine nimanui devine proprietatea acestuia. Dobandirea fructelor prin posesia de buna'credinta 0edula in aceasta materie spune ca posesorul de buna'credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat , dar posesorul de rea'credinta

38

trebuie sa restituie fructele percepute precum si contravaloarea acelora pe care a omis sa le pedepseasca. !osesia este protejata prin actiuni posesorii . actiunile posesorii nu protejea"a si nu au ca obiect proprietatea ci numai posesia. Cel care a posedat un bun cel putin % an , poate solicita instantei de judecata inlaturarea unei tulburari a posesiunii sau restituirea bunului. #ctiunea poate fi introdusa in termen de % an de la data tulburarii sau deposedarii. #ctiunea poate fi introdusa si de cel ce e5ercita o posesie viciata daca tulburarea sau deposedarea s'a reali"at prin violenta. #pararea dreptului de proprietate 9odalitatea cea mai eficienta este actiunea in revendicare. #ctiunea in revendicare a primit numeroase definitii , una din cele mai simple fiind : actiunea in revendicare repre"inta actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil #ctiunea negatorie : este actiunea ce poate fi introdusa de proprietar impotriva oricarei persoane care pretinde ca este titularul vreunui drept real , altul decat cel de proprietar asupra bunului sau. Ca efect al actiunii in revendicare , paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri , daca bunul a pierit din culpa sau daca a fost instrainat. De asemenea, va fi obligat la restituirea productelor si dupa ca" , la restituirea fructelor , daca a fost de rea' credinta.

Curs 1 Actiunea in revendicare Este acea actiune in justitie, prin care reclamantul care pretinde ca este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia ,solicita obligarea paratului care stapaneste bunul respectiv sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa ii restituie bunul . Actiunea in revendicare este : O actiune reala care poate fi exercitata impotriva oricarei persoane care detine bunul . O actiune petitorie ( Juridic despre ac!iuni, cereri etc." Care are ca obiect recunoa#terea sau ap$rarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. " deoarece prin intermediul ei se urmareste apararea unui drept real adica tinde sa se stabileasca existenta dreptului de proprietate asupra bunului pe care il are reclamantul . Sediul materiei art. %&' C.civil (apararea dreptului de proprietate )
Art. 563. Actiunea in revendicare. (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept . El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul . (2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel. ( ) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut. (!) "otararea #udecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile $odului de procedura civila.

39

Actiunea in revendicare imobiliara Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor (otrivit art. )1) C.civ. posesorul este considerat proprietar pana la proba contrara asupra tuturor bunurilor imobile inscrise in Cartea funciara . *eci, cel care este proprietar ( adica reclamantul " trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate . +rt. %&% C.civ. prevede ca proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se va face cu extrasul de carte funciara. *reptul de proprietate asupra imobilului revendicat se presupune ca a intrat in patrimoniului reclamantului printr-un mod original de dobandire sau printr-un mod derivat. ,n categoria modurilor originale de dobandire a proprietatii intra uzucapiunea si ascensiunea naturala .( art %&- , %&., %&) ". ,n aceste situatii se considera ca proba existentei acestui drept care consta in dovedirea unui fapt juridic, are un caracter cert, absolut. *aca dreptul de proprietate a fost dobandit printr-un mod derivat adica printr-un act juridic translativ de proprietate , dovada acestui drept implica producerea inscrisului constatator , iar proba dreptului de proprietate nu mai are un caracter cert absolut, motiv pentru care aceasta dovada intampina dificultati de ordin material si de ordin juridic. /aloarea probatorie a inscrierii imobilului in cartea funciara presupune ca inregistrarea s-a facut in urma verificarii titlului de proprietate asupra bunului respectiv Prin titlu, se intelege actul juridic sau jurisdictional sau administrativ care genereaza o prezumtie de proprietate in favoarea persoanei care il invoca. Exemple : %cte #uridice translative de proprietate sunt Contractul de van0are-cumparare 1 Contractul de donatie 1 2egatul cu titlu particular1 Conventia de partaj1 ,n categoria actelor #urisdictionale intra 3otararea judecatoreasca de partaj1 4ran0actia judiciara 1 3otararea judecatoreasca ce tine loc de contract 1 ,n categoria actelor administrative intra +ctele emise de organele administratiei publice prin care se reali0ea0a transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil . 5otiunea de comparare a titlurilor presupune ca actiunea in revendicare poate fi introdusa in situatia in care paratul pretinde ca si el este proprietar al bunului repectiv. ,nstantei de judecata ii revine obligatia de a compara modurile de dobandire a proprietatii , pentru a putea stabili care dintre ele este preferabil . +stfel, un mod original de dobandire a proprietatii este preferat unui mod derivat de dobandire a proprietatii . *aca ambele parti se prevalea0a (+ ocupa o po0i!ie dominant$ pe moduri derivate , compararea titlurilor se face dupa anumite reguli si anume 1) (rima situatie atunci cand ambele parti , atat reclamantul care se pretinde proprietar cat si paratul care exercita posesia asupra imobilului, pre0inta cate un titlu cu privire la imobilul in litigiu. ,n aceasta situatie , instanta trebuie sa aiba in vedere provenienta titlurilor dupa cum urmea0a *aca ambele titluri provin de la acelasi autor si numai unul dintre dobanditori si-a inscris titlul in cartea funciara acesta va avea castig de cau0a . *aca ambele titluri provin de la acelasi autor si ambii dobanditori si-au inscris titlurile in cartea funciara va avea castig de cau0a cel care a inscris primul actul , c6iar daca acel act a fost inc6eiat ulterior celuilalt. *aca ambele titluri provin de la acelasi autor si nici unul dintre dobanditori nu l-a inscris in cartea funciara va avea castig de cau0a titlul care are data mai vec6e.

40

*aca cele 7 titluri provin de la autori diferiti , instanta urmea0a sa compare titlurile pe care se intemeia0a drepturile autorilor lor , adica cei care au transmis dreptul de proprietate reclamatului , respectiv paratului. 2) + doua situatie este aceea in care numai una dintre parti are un titlu , adica dovedeste un mod de dobandire al proprietatii . *aca titlul apartine reclamantului , actiunea in revendicare se va admite, iar daca paratul este cel care are titlul , actiunea se va respinge deoarece exista concordanta intre titlu si posesie . 3) + treia situatie este aceea in care nici una dintre partile din litigiu nu are un titlu si nu se invoca u0ucapiunea ca mod original de dobandire a proprietatii. ,ntr-o astfel de situatie , actiunea in revendicare ar trebui sa fie respinsa deoarece in favoarea posesorului actual (care este paratul " operea0a pre0umtia de proprietate. Cu toate acestea , in doctrina s-a aratat ca trebuie mai intai sa se verifice care posesie este mai bine caracteri0ata ( caracterul neviciat al posesiei , continuat , existenta unei credinte si durata posesiei " . Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate presupune ca acesta nu se stinge prin neu0 oricat de mult timp ar fi trecut de la neexercitarea lui. +rt. %&' C.civ. prevede expres ca dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil cu exceptia ca0urilor in care prin lege se dipune altfel. +ctiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate publica este imprescriptibila potrivit art 1'& din Constitutie dar si articolelor .&1 si .&% C.civ. Exceptii : 1" +rt. %-7 C.civ. care reglementea0a avulsiunea 1 7" +rt. %78 .C.p.civ. care reglementea0a revendicarea imobilului adjudecat la licitatie publica in cadrul procedurii de urmarire silita imobiliara. Actiunea in revendicare este prescriptibila extinctiv astfel - ,n ca0ul avulsiunii termenul de presciptie este de un 1 an de 0ile de la ruperea portiunii de teren - ,n ca0ul art. 520 C.p.civ. termenul este de ' ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara.
Art. 520 Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat este stinsa, daca imobilul adjudecat era inscris in cartea funciara si daca, de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de dobanditorul anterior al dreptului inscris in folosul tertului adjudecatar, au trecut cel putin 3 ani. In cazul imobilelor inscrise pentru prima data in cartea funciara, in temeiul actului de adjudecare, cererea de evictiune se va prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara. Aceasta prescriptie curge si impotriva disparutilor, minorilor si persoanelor puse sub interdictie.

Curs 2

Actiunea in revendicare mobiliara

9e refera la bunurile mobile aflate in proprietatea privata si este o actiune care uneori poate fi admisa, iar alte ori se va respinge :de plano; in functie de urmatoarele situatii +tunci cand proprietarul se desesi0easa de bunul mobil in mod voluntar incredintandul unui detentor legal, iar acesta il instrainea0a cu titlu oneros unui tert dobanditor de buna credinta Cand proprietarul se desesi0ea0a involuntar de bunul mobil ca urmare a unui furt sau a pierderii bunului, iar bunul respectiv ajunge in posesia unui dobanditor de buna credinta. Cand proprietarul se desesi0ea0a involuntar de bunul mobil, iar cel care l-a gasit se conformea0a dispo0itiilor articolului )<1 c.civ.-restituie bunul respectiv proprietarului de drept Cand bunul mobil se afla in posesia 6otului sau gasitorului care nu se conformea0a prevederilor art )<1 c.civ.

41

obandirea bunului prin ocupatiune Art. !"# $#% &osesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii in posesie, insa numai daca aceasta se face in conditiile legii. $2% 'unt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele salbatice, pestele si resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de padure, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea. $3% (ucrurile mobile de valoare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate intr)un loc public, inclusiv pe un drum public sau intr)un mijloc de transport in comun, sunt considerate lucruri abandonate.

(rima ipote0a este reglementata de art )'- alin 1 c.civ.- persoana, care cu buna credinta inc6eie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros , avand ca obiect un bun mobil, devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva. *aca sunt intrunite anumite conditii privitoare la bunuri, persoana si la posesia tertului dobanditor aceasta posesie capata valoarea unei pre0umtii legale absolute de proprietate, iar consecinta este repingerea actiunii de revendicare mobiliara.
obandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna)credinta Art. !3* $#% &ersoana care, cu buna)credinta, inc+eie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva. $2% Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna)credinta, daca actiunea este intentata, sub sanctiunea decaderii, in termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului. $3% aca bunul pierdut sau furat a fost cumparat dintr)un loc ori de la o persoana care vinde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca a fost adjudecat la o licitatie publica, iar actiunea in revendicare a fost introdusa inauntrul termenului de 3 ani, posesorul de buna)credinta poate retine bunul pana la indemnizarea sa integrala pentru pretul platit vanzatorului. $"% ispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil. $5% ispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in legatura cu dobandirea

Conditii referitoare la bunuri +rt )'- alin 1 c.civ. se aplica bunurilor mobile corporale deoarece acestea sunt susceptibile de o posesie efectiva. =unul mobil trebuie sa fie privit in mod individual deoarece art 93 nu se aplica universalitatilor de bunuri. *e asemenea, art )'- nu poate fi invocat pentru a se dobandi proprietatea bunurilor mobile considerate accesorii ale unui imobil. *e asemenea, mai este necesar ca bunul mobil sa nu faca parte din categoria bunurilor supuse inmatricularii, deoarece in ca0ul acestora nu se mai poate vorbi de buna credinta a tertului care a dobandit de la un neproprietar. =unul mobil sa se afle in proprietatea privata si nu in proprietatea publica. Conditii referitoare la persoana *ispo0itiile art )'- pot fi invocate numai de catre tertul care cu buna credinta a intrat in posesia bunului mobil ca urmare a instrainarii acestuia cu titlu oneros, de catre un detentor precar caruia adevaratul proprietar i l-a incredintat de buna voie. *aca tertul a dobandit bunul mobil de la adevaratul proprietar el nu mai are nevoie sa invoce )'- c.civ. deoarece temeiul dobandirii dreptului de proprietate il constituie insusi actul juridic inc6eiat cu adevaratul proprietar. *e asemenea, daca proprietarul nu s-a desesi0at de buna voie de bunul sau ci l-a pierdut sau acesta i-a fost furat atunci devin incidente prevederile art )'- alin 7 si ' in ca0ul in care bunul se gaseste la cel care a dobandit cu buna credinta de la 6ot sau gasitor. *aca bunul mobil se afla la detentor acesta nu poate invoca in beneficiul sau art )'- alin 1 deoarece lui ii revine obligatia contractuala de restituire a bunului. ,pote0a de aplicare a art )'- alin 1 c.civ. este urmatoarea proprietarul bunului mobil il incredintea0a unei persoane care capata calitatea de detentor precar, acesta incalcandu-si obligatia de restituire a bunului care ii revenea potrivit actului juridic in care a dobandit detentia, instrainea0a cu titlu oneros acest bun catre un tert dobanditor, care, fiind de buna credinta are convingerea ca a tratat cu adevaratul proprietar. !osesia tertului dobanditor

42

4ertul dobanditor se poate prevala de dispo0itiile art )'- alin 1 numai daca posesia sa este reala, utila si de buna credinta. (osesia este reala ,atunci cand in persoana tertului dobanditor se intrunesc ambele elemente ale posesiei, animus si corpus. +stfel art )'- alin 1 nu se aplica atunci cand tertul nu a capatat inca detentia materiala a bunului mobil , desi a inc6eiat ajctul juridic translativ cu detentorul precar. (osesia tertului dobanditor trebuie sa fie utila , adica neviciata. (osesia trebuie sa fie de buna credinta, adica sa fie exercitata de o persoana care are convingerea sincera ca a dobandit bunul mobil nu de la un detentor precar, ci de la adevaratul proprietar deoarece in momentul intrarii efective in posesia bunului mobil tertul dobanditor nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca faptul ca bunul mobil ii este instrainat de un neproprietar. "evendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la tertul dobanditor de buna credinta +rt )'- alin 1 nu se aplica in ca0ul bunului pierdut sau furat , nici c6iar atunci cand bunul mobil ajuns in posesia unui tert dobaditor de buna credinta. ,n aceste situatii se vor aplica dispo0itiile art )'- alin 7 sau ' c.civ. +rt )'- alin 7 c.civ. prevede ca bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta daca actiunea este intentata sub sanctiunea decaderii in termen de ' ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului. +cest text de lege presupune ca in afara de conditiile referitoare la bunuri si la posesia tertului dobanditor mai trebuiesc indeplinite inca 7 conditii special, si anume 4ertul sa dobandeasca bunul mobil de la 6ot sau de la cel care si-a insusit nelegitim bunul pierdut de adevaratul proprietar. *e aceea desesi0area produsa pe calea tal6ariei sau pirateriei este asimilata infractiunii de furt. ,n sc6imb nu se incadrea0a in aceasta situatie infractiuni, cum ar fi abu0ul de incredere, inselaciunea sau gestiunea frauduloasa, deoarece in aceste situatii proprietarul s-a desesi0at de buna voie de bunul sau. +ctiunea in revendicare trebuie introdusa in termen de ' ani de la data pierderii sau furtului bunului mobil. +cesta fiind un termen legal de decadere. Ceea ce inseamna ca neintroducerea actiunii in interiorul acestui termen are ca efect c6iar pierderea bunului de proprietar asupra bunului mobil respectiv. Curs ' !ublicitatea imobiliara Cartea >unciara este reglementata in titlul/,, din Codul Civil , in articolele .-&-)1%. #copul cartii funciare este preva0ut in art .-& din codul civil 1.*escrierea imobilelor 7. ?entionarea drepturilor reale '. Existenta altor drepturi , fapte si raporturi juridice ,n aceasta materie , prin imobil, intelegem una sau mai multe parcele de teren alcatuite ,cu sau fara mai multe constructii, apartinand aceluiasi proprietar avand numar cadastral unic si situat in aceeasi unitate administrativ teritoriala.
9copul si obiectul cartii funciare +rt. .-& (1" Cartea funciara descrie imobilele si arata drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri. (7" ,n ca0urile preva0ute de lege pot fi inscrise in cartea funciara si alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, daca au legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara. ('" (rin imobil, in sensul pre0entului titlu, se intelege una sau mai multe parcele de teren alaturate, indiferent de categoria de folosinta, cu sau

43

fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic.

$efinitia drepturilor tabulare

*repturile tabulare sunt drepturile reale inscrise in cartea funciara , prin care se dobandesc, modifica sau se sting conform regulilor din cartea funciara.
*repturile tabulare +rt. .-*repturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. Ele se dobandesc, se modifica si se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciara.

%biectul drepturilor tabulare

+ceesta il constituie imobilul ( altfel cum l-am definit mai sus " , care , dupa inscrierea in cartea funciara, se poate modifica numai conform regulilor de carte funciara. !rincipiile obiectului drepturilor tabulare 1. >iecare imobil are doar o carte funciara 7. ,n cartea funciara poate fi inscris un singur proprietar cu exceptia coproprietatii si devalmasiei.
&biectul drepturilor tabulare %rt. '(' (1) &biectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. '() alin. ( ), care dupa inscrierea in cartea funciara nu mai poate sa fie modificat decat cu respectarea regulilor de carte funciara. (2) %ceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil. ( ) *ai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi carte funciara decat daca se afla in coproprietate pe cote-parti ori in devalmasie.

"eguli privind modificarea imobilului inscris in cartea funciara & preva'ute de art ( 9 Cod Civil ) I. )eluri de modificare

%bs*** ?odificarile imobilului au un caracter material, astfel incat nu implica un transfer de proprietate. 1. %lipirea 9e refera la doua imobile alaturate care se alipesc 9e refera la o parte a unui imobil care se alipeste la cel alaturat 9e refera la marirea intiderii imobilului

%rt '(+ (1) ,mobilul inscris in cartea funciara se poate modifica prin alipiri, daca mai multe imobile alaturate se unesc intr-un singur imobil sau daca se adauga o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, dupa caz, se mareste intinderea acestuia.

2. Dezlipirea care inseamna desprinderea unei parti dintr-un imobil sau micsorarea intinderii.
%rt '(+ (2) De asemenea, imobilul inscris in cartea funciara se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parte din imobil sau se micsoreaza intinderea acestuia.

II.

+odificari ale imobilelor grevate de sarcini

+ceste modificari se pot face numai cu consimtamantul titularilor de sarcini, refu0ul abu0iv al acestora poate fi cen0urat de instanta, atunci cand exista consimtamantul titularilor de sarcini. ,n conformitate cu art cu art .-) alin. ' Cod Civil @ ipotecile vor lua rang dupa cele ce grevea0a imobilul la care s-a facut alipirea, daca nu exista conventie contrara;.
( ) %lipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decat cu consimtamantul titularilor acelor sarcini. -efuzul titularilor sarcinilor nu trebuie sa fie abuziv, el putand fi cenzurat de catre instanta #udecatoreasca. (!) Daca insa creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dupa caz, atat la dezlipirea, cat si la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, in lipsa de conventie contrara, ipotecile vor lua rang dupa cele ce greveaza imobilul la care s-a facut alipirea. (.) &peratiunile de modificare a imobilului inscris in cartea funciara, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material si nu implica niciun transfer de proprietate.

44

III. Inscrierile in ca' de modificare a imobilelor 1. 9e intocmesc carti funciare noi pentru imobilul modificat 7. 9e va acorda imobilului un nou numar cadastral '. /ec6ile carti funciare se inc6id nemaifiind posibile alte inscrieri. I,. )elul inscrierilor in cartea funciara (otrivit art ..1 Cod Civil , exista trei feluri de inscriere 1. ,ntabularea / inscrierea drepturilor tabulare 2. ,nscrierea provizorie . 0otarea ( notarea altor drepturi, fapte si raporturi #uridice) %bs*** ,ntabularea si inscrierea provi0orie au ca obiect drepturile tabulare. ,nscrierea provi0orie si notarea se fac numai in ca0urile expres preva0ute de lege. ,n ceea ce privesc drepturile afectate de conditia suspensiva si re0olutorie ( se face referire la modalitatile actului juridic civil ", facem distinctie intre conditia suspensiva si re0olutorie care pot forma doar obiectul inscrierii provi'orii si nu se intabulea'a . ,n al doilea rand , drepturile afectate de termenul extinctiv , precum si sarcinile in ca0ul liberalitatilor se intabulea0a si se inscriu provi0oriu.
,nscrierea drepturilor reale afectate de modalitati %rt. ''2 (1) Drepturile reale sub conditie suspensiva sau rezolutorie nu se intabuleaza. Ele se pot insa inscrie provizoriu. (2) 1ermenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se va putea arata atat in cuprinsul intabularii, cat si al inscrierii provizorii.

,.

Cercetarea cartii funciare

,n conformitate cu art ..' Cod civil @ orice persoana fara sa justifice vreun interes , poate sa cercete0e cartea funciara precum si inscrisurile care au stat la ba0a inscrierii in cartea funciara , de asemenea, poate sa solicite extrase de carte funciara, precum si certificate de carte funciara. (otrivit art ..' alin. ' Cod Civil @5imeni nu va putea invoca faptul ca nu a avut cunostinta de existenta vreunei inscrieri efectuate in cartea funciara sau, dupa ca0, a unei cereri de inscriere inregistrate la biroul de cadastru si publicitate imobiliara;. +rt )88 Cod Civil instituie in aceasta materie doua pre0umtii 1. *aca s-a inscris in cartea funciara un drept real , se pre0uma ca acel drept apartine persoanei respective. 2. *aca un drept real a fost radiat , se pre0uma ca acel drept nu exista. +ceste doua pre0umtii sunt pre0umtii relative , in sensul ca pot si rasturnate prin proba contrarie( numai daca se face dovada ca dobandirea se putea face fara inscrierea in cartea funciara , conform art ..- Cod Civil , precum si pe calea actiunii in rectificare ".
&rezumtia e,istentei sau ine,istentei unui drept tabular Art. !00 $#% aca in cartea funciara s)a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul e,ista in folosul ei. $2% aca un drept real s)a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu e,ista. $3% ovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. --*, precum si pe calea actiunii in rectificare.

Inscrierea drepturilor tabulare sau intabularea

Exista principii care sunt preva0ute de art ..% Cod Civil.

45

*obandirea drepturilor reale inscrise in cartea funciara @ intre parti si fata de terti @ se face numai prin inscrierea in cartea funciara , daca legea nu prevede astfel. ,n consecinta, inscrierea in cartea funciara are un efect constitutiv sau efect constitutiv fata de parti , cat si de opo0abilitate fata de terti. ,n al doilea rand , drepturile reale se prierd sau se sting numai prin radierea lor din cartea funciara ( art ..% alin 7 Cod Civil " Aadierea se poate face ca regula , numai pe ba0a consimtamantului exprimat in forma autentica , numai a titularului inscris. Ea mai poate fi facuta si in ba0a unei 6otarari judecatoresti administrative sau a unui act administrativ care inlocuiesc consimtamantul sau acordul de vointa. *e asemenea, radierea poate fi facuta la decesul titularului si la incetarea existentei sale juridice. ,n aceasta situatie se pastrea0a drepturile tertilor inscrise in cartea funciara , ca exceptie a ca0urilor preva0ute de lege. %bs*** ?odificarea drepturilor reale inscrise in cartea funciara se face conform regulilor de la inscriere , daca prin lege nu se prevede astfel. -.ceptie*** (rin exceptie intelegem dobandirea drepturilor reale fara inscrierea in cartea funciara ( art ..- Cod Civil " *reptul ce re0ulta din mosteniri +ccesiunea naturala /an0area silita ( in acest ca0 daca urmarirea nu a fost inscrisa in cartea funciara, drepturile reale dobandite prin executare nu vor putea fi opuse tertilor. Exproprierea +lte ca0uri preva0ute de lege ,n ca0ul dobandirii drepturilor reale fara inscriere, dispo0itia asupra acestora exista numai de la data inscrierii in cartea funciara. Conditii de inscriere in cartea funciara ( preva0ut in art ... Cod Civil "

1. 9a aiba la ba0a un inscris autentic notarial 2. O 6otarare judecatoreasca ramasa definitiva 3. Certificat de mostenitor 4. Bn act emis de autoritatea administrativa , atunci cand legea prevede in mod expres acest
lucru.
$onditii de inscriere %rt. ''' ,nscrierea in cartea funciara se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial, a 2otararii #udecatoresti ramase definitiva, a certificatului de mostenitor sau in baza unui alt act emis de autoritatile administrative, in cazurile in care legea prevede aceasta.

$ata producerii efectelor inscrierii / (90 CC

,nscrierea in cartea funciara se poate face personal prin mandatar, prin posta , fax, posta electronica si orice mijloc care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii. *ata producerii efectelor este data, ora si minutul inregistrarii. ,n ca0ul drepturilor de ipoteca, ordinea inregistrarii determina rangul inregistrarii. ,n situatia in care exista mai multe cereri in aceeasi 0i primite prin posta sau curier, drepturile de ipoteca vor avea acelasi rang, iar alte drepturi vor avea rang egal , provi0oriu pana la data pronuntarii instantei de judecata.

46

-eguli de preferinta dupa care se stabileste ordinea3 +re prioritate cel ce a fost pus in posesie mai inati sau cel fata de care debitorul si-a executat obligatiile. ,n subsidiar, daca niciunul dintre dobanditori nu a fost pus in posesie sau dupa ca0 debitorul nu si-a executat obligatiile, are prioritate cel care a sesi0at primul instanta de judecata. ,n ca0ul conflictului intre terti dobanditori de la un autor comun are prioritate cel ce si-a inscris primul dreptul indiferent de data titlului. 9ituatia tertului dobanditor de rea-credinta (.)7 CC". +cestuia i se poate radia dreptul inscris in cartea funciara , daca sunt indeplinite trei conditii +ctul juridic invocat sa fie anterior aceluia in ba0a caruia tertul si-a inscris dreptul. +tat dreptul reclamantului cat si dreptul tertului sa aiba un autor comun. 9a existe o violenta sau viclenie din partea tertului care sa fi impiedicat inscrierea de catre reclamant. %bs** Este indeplinita aceasta conditie si in situatia complicitatii tertului la violenta si viclenia unei alte persoane. +ctiunea reclamantului se prescrie in termen de trei ani de la data inscrierii de catre tert a folosului sau. Persoanele impotriva carora se poate face inscrierea drepturilor tabulare ( .)' CC " Cel care la data inregistrarii este inscris ca titular al dreptului

Cel care inainte de a fi fost inscris si-a grevat dreptul daca amandoua inscrierile se cer odata . in situatia cesiuniulor succesive fara inscriere in cartea funciara, ultimul dobanditor isi va putea inscrie dreptul numai dupa inscrierea tuturor dobanditorilor succesive anterioare ,n ceea ce priveste inscrierile privind obligatiile defunctului , acestea se pot face si dupa ce dreptul a fost inscris pe numele mostenitorului, daca aceste obligatii apartin si mostenitorului.

Actiunea in prestatie tabulara ( art .)&-.)- " %biectul actiunii in prestatie tabulara *

1. ,nscrierea dreptului tabular ,atunci cand cel obligat sa constituie, transmita sau sa modifice in folosul altuia unui drept imobiliar nu-si indeplineste obligatiile necesare pentru inscriere. %bs*** 5otarea actiunii in cartea funciara are ca obiect inscrierea din oficiu a 6otararii judecatoresti ce se va pronunta in cartea funciara si opo0abilitatea fata de tertii dobanditori de drepturi tabulare dupa notare. 7. +ctiunea impotriva tertuluii dobanditor inscris anterior in cartea funciara. Conditii0 +ctul juridic invocat de reclamant sa fie anterior celui in temeiul caruia si-a inscris tertul Aeaua-credinta a tertului 1ermenul de prescriptie a prestatiei tabulara

47

+cesta este de ' ani de la data inscrierii dreptului de catre tert , daca dreptul reclamantului nu s-a prescris mai inainte. $obandirea cu buna 2 credinta a unui drept tabular ()81 CC "

Conditii0 9a nu existe o actiune prin care sa conteste cuprinsul cartii funciare *in cartea funciara sa nu re0ulte nicio cau0a care sa justifice rectificarea in favoarea altei persoane (ersoana de buna-credinta nu a cunoscut pe o alta cale inexactitatea cuprinsului cartii funciare Consecinta *** *obanditorul de buna-credinta a unui drept tabular inscris in cartea funciara , in temeiul unui act juridic cu titlu oneros este socotit titularul dreptului , c6iar daca la cererea adevaratului titular , dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara. %bs*** +ceste dispo0itii se aplica si dobanditorului de buna- credinta a unui drept de ipoteca.
obandirea cu buna)credinta a unui drept tabular Art. !0# $#% 'ub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu buna)credinta vreun drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau, c+iar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara. $2% .ertul dobanditor este considerat de buna)credinta numai daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii/ a% nu a fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare0 b% din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane0 si c% nu a cunoscut, pe alta cale, ine,actitatea cuprinsului cartii funciare. $3% ispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu bunacredinta un drept de ipoteca in temeiul unui act juridic inc+eiat cu titularul de carte funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz. $"% ispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz.

Curs < Inscrierea provi'orie &(9(/(99CC)

,nscrierea provi0orie se va putea cere

1. Daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva ori rezolutorie sau daca priveste ori greveaza o constructie viitoare; in cazul inscrierii provizorii avand ca obiect o constructie viitoare, justificarea acesteia se face in conditiile legii; 2. Daca, in temeiul unei hotarari care nu este inca definitiva, partea cazuta in pretentii a fost obligata la stramutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administreaza bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea o garantie ipotecara; 3. Daca debitorul a consemnat sumele pentru care a fost inscrisa ipoteca; 4. Daca se dobandeste un drept tabular inscris provizoriu; 5. Daca ambele parti consimt doar pentru efectuarea unei inscrieri provizorii. Efectele inscrierii provizorii rincipalul efect consta in modificarea sau stingerea unui drept tabular , de la data inregistrarii cererii sub conditia si in masura justificarii ei. !ustificarea se face in urmatoarele situatii"
cu consimtamantul dat in forma autentica in cel impotriva caruia s-a reali0at inscrierea provi0orie in temeiul unei 6otarari judecatoresti definitiva

48

,n conformitate cu art .)) alin ' CC , justificarea radierii dreptului de ipoteca se face in urmatoarele situatii in temeiul unei 6otarari judecatoresti de validare ramasa definitiva se face cu consimtamantul creditorului dat in forma autentica in temeiul unui proces verbal al executorului judecatoresc prin care se constata acceptarea platii in temeiul inc6eierii executorului judecatoresc prin care se constata efectuarea platii %bs*** Justificarea unei inscrierii provi0orii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-a facut conditionat de justificarea ei. (e cale de consecinta nejustificarea unei inscrieri provi0orii atrage radierea ei precum si a tuturor inscrierilor care s-a facut conditionat de justificarea ei.
1fectele inscrierii provizorii Art. -!! $#% Inscrierea provizorie are ca efect dobandirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data inregistrarii cererii, sub conditia si in masura justificarii ei. $2% 2ustificarea unei inscrieri provizorii se face cu consimtamantul celui impotriva caruia s)a efectuat inscrierea provizorie, dat in forma autentica, sau in temeiul unei +otarari judecatoresti definitive. In acest din urma caz, dispozitiile art. -!3 si -!* se aplica, in mod corespunzator, si actiunii in justificare tabulara. $3% 2ustificarea radierii dreptului de ipoteca se face in temeiul +otararii judecatoresti de validare ramase definitiva, al consimtamantului creditorului dat in forma autentica, al procesului)verbal intocmit de e,ecutorul judecatoresc prin care se constata acceptarea platii sau, dupa caz, al inc+eierii intocmite de acesta prin care se constata efectuarea platii, ramasa definitiva. $"% 2ustificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s)au facut conditionat de justificarea ei0 nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s)au facut conditionat de justificarea ei.

3otarea unor drepturi4 fapte si raporturi 5uridice

5otarea poate avea ca obiect drepturi, fapte si raporuti juridice pentru care exista obligativitatea notarii precum si drepturi , fapte si raporturi juridice pentru care exista doar posibilitatea notarii. ,n conformitate cu art )87 alin. 7 sunt supuse notarii in cartea funciara punerea sub intedictie juridica si ridicarea acestei masuri conventia matrimoniala ante-contractul si pactul de optiune punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara , savarsita pentru o fapta penala.

,n ca0urile preva0ute de art )87 CC , actele supuse notarii devin opo0abile tertilor exclusiv prin notare. Ca exceptie acestia devin opo0abile tertilor daca nu se dovedeste ca au fost cunoscuti pe alta cale. %bs *** Exista si situatii expres preva0ute de lege prin care simpla cunoastere a acestor acte sau fapte nu este suficienta pentru a suplini lipsa de complicitate. %bs*** ,n aceasta materie prin terti se intelege orice persoana care a dobandit un drept real sau un alt drept in lege cu imobilul inscris in cartea funciara. ,n al doilea rand , avem acte sau fapte care pot fi notate in cartea funciara preva0ute de art )8' , respectiv

49

1. 2. 3.

,ncapacitatea sau restrangerea prin efectul legii a capacitatii de exercitiu sau de folosinta *eclaratia de utilitate publica in vederea exproprierii unui imobil

Orice alte acte sau fapte juridice care au legatura cu imobilul si care sunt preva0ute expres de lege 5otarea acestor fapte nu are ca efect opo0abilitatea fata de terti.
Actele sau faptele supuse notarii Art. !02 $#% repturile, faptele sau alte raporturi juridice prevazute la art. -*3 alin. $2% devin opozabile tertelor persoane e,clusiv prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale, in afara cazului in care din lege rezulta ca simpla cunoastere a acestora nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. In caz de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, dispozitiile art. -!04-!2, -!3 si -!* se aplica in mod corespunzator. $2% In afara altor cazuri prevazute de lege, sunt supuse notarii in cartea funciara/ #. punerea sub interdictie judecatoreasca si ridicarea acestei masuri0 2. cererea de declarare a mortii unei persoane fizice, +otararea judecatoreasca de declarare a mortii si cererea de anulare sau de rectificare a +otararii judecatoresti de declarare a mortii0 3. calitatea de bun comun a unui imobil0 ". conventia matrimoniala, precum si modificarea sau, dupa caz, inlocuirea ei0 5. destinatia unui imobil de locuinta a familiei0 3. locatiunea si cesiunea de venituri0 *. aportul de folosinta la capitalul social al unei societati0 -. interdictia conventionala de instrainare sau de grevare a unui drept inscris0 !. vanzarea facuta cu rezerva dreptului de proprietate0 #0. dreptul de a revoca sau denunta unilateral contractul0 ##. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilaterala a contractului0 #2. antecontractul si pactul de optiune0 #3. dreptul de preemptiune nascut din conventii0 #". intentia de a instraina sau de a ipoteca0 #5. sc+imbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garantii reale asupra creantei ipotecare0 #3. desc+iderea procedurii insolventei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei masuri, precum si inc+iderea acestei proceduri0 #*. sec+estrul, urmarirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale0 #-. actiunea in prestatie tabulara, actiunea in justificare si actiunea in rectificare0 #!. actiunile pentru apararea drepturilor reale inscrise in cartea funciara, actiunea in partaj, actiunile in desfiintarea actului juridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de ineficacitate, actiunea revocatorie, precum si orice alte actiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice in legatura cu imobilele inscrise0 20. punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara savarsita printr)o fapta prevazuta de legea penala. $3% In sensul prezentului articol, prin terti se intelege orice persoana care a dobandit un drept real sau un alt drept in legatura cu imobilul inscris in cartea funciara. Actele sau faptele care pot fi notate in cartea funciara Art. !03 'e vor putea nota in cartea funciara, fara insa ca opozabilitatea fata de terti sa depinda de aceasta inscriere/ #. incapacitatea sau restrangerea, prin efectul legii, a capacitatii de e,ercitiu ori de folosinta0 2. declaratia de utilitate publica in vederea e,proprierii unui imobil0 3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legatura cu imobilul si care sunt prevazute in acest scop de lege.

3otarea 2 ca'uri particulare de notare in cartea funciara 5otarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca . (rin aceasta notare , proprietarul unui imobil trebuie sa arate si suma ce corespunde obligatiei garantate in ca0ul ipotecii. *aca instrainarea sau ipotecarea se reali0ea0a in ' luni de la notarea intentiei, dreptul inscris va avea rangul notarii ( intentiei". ,n situatia in care au trecut ' luni de la data inregistrarii cererii si nu s-a reali0at instrainarea sau ipotecarea, notarea intentiei isi va pierde efectul.
5otarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca Art. !0" $#% &roprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca in folosul unei anumite persoane sa fie notata, aratand in acest din urma caz si suma ce corespunde obligatiei garantate. $2% aca instrainarea sau ipotecarea se realizeaza in termen de 3 luni de la notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca, dreptul inscris va avea rangul notarii.

5otarea antecontractelor si pactelor de optiune . (romisiunea de a inc6eia un antecontract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra unui imobil sau un alt drept in legatura cu acesta , se poate nota in cartea funciara cu indeplinirea urmatoarelor conditii

50

 (romitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face o promisiune +ntecontractul sa prevada in mod expres termenul in care urmea0a a fi inc6eiat antecontractul. (romisiunea de a inc6eia un contract se va putea radia in urmatoarele conditii *aca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei 6otarari care sa tina loc de contract in termen de & luni de la trecerea termenului fixat pentru inc6eierea lui. *aca intre timp imobilul a fost definitiv adjudecat de catre un tert care nu este tinut sa raspunde de obligatiile promitentului. *e asemenea, radierea se va putea dispune din oficiu 1. *aca la expirarea termenului de & luni nu a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii cu exceptia in care cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii prin care a cerut instantei pronuntarea unei 6otarari care sa tina loc de contract1 7. +tunci cand la inc6eierea contractului sau pana la solutionarea definitiva a actiunii , imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul unei executari silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului1 %bs*** Aegulile de mai sus se aplica si pactelor de optiune notate in cartea funciara.
5otarea antecontractelor si a pactelor de optiune Art. !03 $#% &romisiunea de a inc+eia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept in legatura cu acesta se poate nota in cartea funciara, daca promitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul in care urmeaza a fi inc+eiat contractul. 5otarea se poate efectua oricand in termenul stipulat in antecontract pentru e,ecutarea sa, dar nu mai tarziu de 3 luni de la e,pirarea lui. $2% &romisiunea se va putea radia, daca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei +otarari care sa tina loc de contract, in termen de 3 luni de la trecerea termenului fi,at pentru inc+eierea lui sau daca, intre timp, imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului. $3% 6adierea se va dispune din oficiu, daca, pana la e,pirarea termenului de 3 luni prevazut la alin. $2%, n)a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii, cu e,ceptia cazului cand cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii prevazute la alin. $2%. e asemenea, promisiunea se va radia din oficiu in toate cazurile cand, pana la inc+eierea contractului amintit mai sus ori pana la solutionarea definitiva a actiunii prevazute la alin. $2%, imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului. $"% ispozitiile prezentului articol se aplica prin asemanare si pactelor de optiune notate in cartea funciara. In aceste cazuri, daca, pana la e,pirarea termenului stipulat in contract pentru e,ercitarea optiunii, beneficiarul pactului nu solicita, in baza declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii sale catre cealalta parte, intabularea dreptului ce urmeaza a fi dobandit, se va dispune din oficiu radierea pactului inscris in folosul sau.

"ectificarea inscrierilor in cartea funciara (rin rectificare intelegem radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in cartea funciara Aectificarea trebuie sa aiba la ba0a 1. Aecunoasterea facuta de titularul inscrierilor a carei rectificare se solicita1 2. Aecunoasterea autentica notariala sau printr-o 6otarare judecatoreasca definitiva pronuntata impotriva titularului inscrierii prin care s-a admis actiunea de fond1 %bs*** +ctiunea de fond poate avea aca obiect orice cau0a de ineficacitate a actului juridic (anulare, re0olutiune, reductiune , etc"
5otiune Art. !0* $#% Cand o inscriere facuta in cartea funciara nu corespunde cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia. $2% &rin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri ine,acte efectuate in cartea funciara. $3% 'ituatia juridica reala trebuie sa rezulte dintr)o recunoastere facuta de titularul inscrierii a carei rectificare se solicita, prin declaratie data in forma autentica notariala, ori dintr)o +otarare judecatoreasca definitiva pronuntata impotriva acestuia, prin care s) a admis actiunea de fond. Actiunea de fond poate fi, dupa caz, o actiune in anulare, rezolutiune, reductiune sau orice alta actiune

51

intemeiata pe o cauza de ineficacitate a actului juridic.

"ectificarea intabularii sau inscrierii provi'orii Ca0uri preva0ute de art )8. CC ,nscrierea sau inc6eierea nu este valabila daca actul in temeiul caruia inscrierea a fost efectuata s-a desfiintat din motive anterioare sau concomitente emiterii lui ( in ca0ul nulitatii, referire la nulitate"1 *reptul inscris a fost gresit calificat1 5u mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actelor juridice in temeiul cauria s-a facut inscrierea1 ,nscrierea nu mai este , din orice alte motive, in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului1 Actiunea in rectificare +ceasta poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit , cat si impotriva tertilor dobanditori cu titlu oneros sau gratuit, cu exceptia in care tertul a fost de buna-credinta si s-a intemeiat pe cuprinsul cartii funciare .
6ectificarea intabularii sau inscrierii provizorii Art. !0$#% Orice persoana interesata poate cere rectificarea unei intabulari sau inscrieri provizorii, daca/ #. inscrierea sau inc+eierea nu este valabila ori actul in temeiul caruia a fost efectuata inscrierea a fost desfiintat, in conditiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente inc+eierii ori, dupa caz, emiterii lui0 2. dreptul inscris a fost gresit calificat0 3. nu mai sunt intrunite conditiile de e,istenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s)a facut inscrierea0 ". inscrierea in cartea funciara nu mai este, din orice alte motive, in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului. $2% 6ectificarea inscrierilor in cartea funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin declaratia autentica notariala a titularului dreptului ce urmeaza a fi radiat sau modificat, fie, in caz de litigiu, prin +otarare judecatoreasca definitiva. $3% Cand dreptul inscris in cartea funciara urmeaza a fi rectificat, titularul lui este obligat sa predea celui indreptatit, odata cu consimtamantul dat in forma autentica notariala pentru efectuarea rectificarii, si inscrisurile necesare, iar in caz contrar, persoana interesata va putea solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. In acest din urma caz, +otararea instantei de judecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are obligatia de a preda inscrisurile necesare rectificarii. $"% Actiunea in rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, dupa ce a fost admisa actiunea de fond, cand este cazul. 1a poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit, cat si impotriva tertilor dobanditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, in conditiile prevazute la art. !0!, cu e,ceptia actiunii intemeiate pe dispozitiile alin. $#% pct. 3 si ", care nu poate fi pornita impotriva tertilor care si)au inscris vreun drept real, dobandit cu buna)credinta si printr)un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu)se pe cuprinsul cartii funciare.

1ermene de e.ercitare

+ctiunea in rectificare este imprescriptibila, atat data de dobanditorul nemijlocit cat si de tertul de rea-credinta , cu conditia ca dreptul la actiunea in fond sa nu fi fost prescris. *aca actiunea de fond a fost introdusa pe cale separata si admisa, actiunea in rectificare este, de asemnea, imprescriptibila atat a tertilor c6emati in judecata cat si a tertilor care au dobandit un drept real dupa notarea actiunii in cartea funciara. >ata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub re0erva prescriptiei dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce decat in termen de % ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere. 4ermenul este de ' ani daca in situatia de mai sus , actul juridic a fost cu titlu oneros sau un contract de ipoteca in codtiile in care tertul s-a intemeiat pe cuprinsul cartii funciare. 1ermenele de 5 si 3 sunt termene de decadere.
.ermenele de e,ercitare a actiunii in rectificare Art. !0! $#% 'ub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare este imprescriptibila fata de dobanditorul nemijlocit,

52

precum si fata de tertul care a dobandit cu rea)credinta dreptul inscris in folosul sau. aca actiunea de fond introdusa pe cale separata a fost admisa, actiunea in rectificare este, de asemenea, imprescriptibila atat impotriva celor care au fost c+emati in judecata, cat si impotriva tertilor care au dobandit un drept real dupa ce actiunea de fond a fost notata in cartea funciara. $2% 7ata de tertele persoane care au dobandit cu buna)credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce decat in termen de 5 ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere. $3% e asemenea, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare, intemeiata e,clusiv pe dispozitiile art. !0- alin. $#% pct. # si 2, se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si)au inscris vreun drept real, dobandit cu buna) credinta si printr)un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu)se pe cuprinsul cartii funciare. In aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului a carui rectificare se cere, cu e,ceptia cazului cand inc+eierea, prin care s)a ordonat inscrierea care face obiectul actiunii in rectificare, a fost comunicata celui indreptatit, caz in care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia. $"% .ermenele prevazute la alin. $2% si $3% sunt termene de decadere.

-fectele actiunii in rectificare

*aca actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, 6otararea judecatoreasca de admitere se va inscrie din oficiu si impotriva celora care au dobandit un drept tabular dupa notare. ,n ca0 contrar, 6otararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu aduce atingere drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cau0a.
1fectele admiterii actiunii in rectificare Art. !#0 $#% 8otararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu va aduce atingere drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cauza. $2% aca insa actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, +otararea judecatoreasca de admitere se va inscrie, din oficiu, si impotriva acelora care au dobandit vreun drept tabular dupa notare, care se va radia odata cu dreptul autorului lor.

"ectificarea notarii in cartea funciara

+ceasta se va putea face cu consimtamantul titularului , fie in temeiul unei 6otarari judecatoresti definitva , in ca0urile de rectificare preva0ute de art )8. CC. +ctiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. Aectificarea notarii are aceleasi efecte ca si in ca0ul admiterii actiunii in rectificare, rectificarii a inscrierii si intabularii. %bs*** *reptul afectat de o conditie suspensiva se va radia din oficiu daca nu se dobandeste indeplinirea conditiei in termen de % ani de la inscriere. ,n ca0ul conditiei re0olutorii termenul este de % ani de la inscriere.
6ectificarea notarii in cartea funciara Art. !## $#% In lipsa consimtamantul titularului, orice persoana interesata va putea cere rectificarea unei notari in cazurile prevazute la art. !0-, precum si ori de cate ori, din alte cauze, notarea nu este sau a incetat sa fie e,acta. $2% 6ectificarea se va incuviinta in temeiul unei +otarari judecatoresti definitive0 dreptul la actiune este imprescriptibil. $3% ispozitiile art. !#0 raman aplicabile. CCO?(2E4+A, - 6adierea drepturilor conditionale Art. !#2 $#% reptul afectat de o conditie suspensiva se va radia din oficiu, daca nu se dovedeste indeplinirea conditiei care afecteaza dreptul, in termen de 5 ani de la inscriere. $2% .ot astfel se va radia conditia rezolutorie, daca nu s)a cerut, in temeiul ei, radierea dreptului inscris sub o asemenea modalitate, timp de #0 ani de la inscriere. Indreptarea erorilor materiale Art. !#3 1rorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor efectuate in cartea funciara, altele decat cele care constituie cazuri de rectificare, se pot indrepta la cerere sau din oficiu. ispozitiile art. !0!4!## sunt aplicabile in mod corespunzator. 9odificarea descrierii imobilului Art. !#" &roprietarul imobilului inscris in cartea funciara va putea cere oricand modificarea mentiunilor din cartea funciara privitoare la descrierea, destinatia sau suprafata acestuia, in conditiile legii. D

"aspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare ,n aceasta situatie , oficiul teritorial de castru si publicitatea imobiliara, de la locul situarii imobilului precum si persoanele raspun0atoare de prejudiciul cau0at, vor putea fi obligati la plata unei despagubiri. 4ermenul de prescriptie este de 1 an si se scurge de la data la care cel vatamat a cunoscut faptul prejudicitor, dar nu mai tar0iu de ' ani de la data savarsirii faptei care a cau0at prejudiciul. 53

6aspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare Art. !#5 $#% Cel prejudiciat printr)o fapta savarsita, c+iar din culpa, in pastrarea si administrarea cartii funciare va putea cere obligarea, in solidar, la plata de despagubiri a oficiului teritorial de cadastru si publicitate imobiliara de la locul situarii imobilului si a persoanei raspunzatoare de prejudiciul astfel cauzat, daca prejudiciul nu a putut fi inlaturat, in tot sau in parte, prin e,ercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege. $2% reptul la actiune se prescrie intr)un termen de un an, socotit din ziua in care cel vatamat a cunoscut faptul pagubitor, insa nu mai tarziu de 3 ani de la data cand s)a savarsit fapta prin care s)a cauzat prejudiciul. &rescriptia este suspendata prin e,ercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege pentru inlaturarea efectelor faptei pagubitoare.

Curs %
.itlul I: ) 7iducia 5otiune Art. **3 7iducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le e,ercita cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor. Izvoarele fiduciei Art. **" $#% 7iducia este stabilita prin lege sau prin contract inc+eiat in forma autentica. 1a trebuie sa fie e,presa. $2% (egea in temeiul careia este stabilita fiducia se completeaza cu dispozitiile prezentului titlu, in masura in care nu cuprinde dispozitii contrare. Interdictia liberalitatii indirecte Art. **5 Contractul de fiducie este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o liberalitate indirecta in folosul beneficiarului. &artile contractului de fiducie Art. **3 $#% Orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractul de fiducie. $2% &ot avea calitatea de fiduciari in acest contract numai institutiile de credit, societatile de investitii si de administrare a investitiilor, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare legal infiintate. $3% e asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici si avocatii, indiferent de forma de e,ercitare a profesiei. ;eneficiarul fiduciei Art. *** ;eneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terta persoana. 6eprezentarea intereselor constituitorului Art. **In absenta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, in orice moment, sa desemneze un tert care sa ii reprezinte interesele in e,ecutarea contractului si care sa ii e,ercite drepturile nascute din contractul de fiducie. Continutul contractului de fiducie Art. **! Contractul de fiducie trebuie sa mentioneze, sub sanctiunea nulitatii absolute/ a% drepturile reale, drepturile de creanta, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale transferate0 b% durata transferului, care nu poate depasi 33 de ani incepand de la data inc+eierii sale0 c% identitatea constituitorului sau a constituitorilor0 d% identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor0 e% identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin regulile care permit determinarea acestora0 f% scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor. Inregistrarea fiscala Art. *-0 $#% 'ub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie si modificarile sale trebuie sa fie inregistrate la cererea fiduciarului, in termen de o luna de la data inc+eierii acestora, la organul fiscal competent sa administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului. $2% Cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt inregistrate, in conditiile prevazute de lege, sub aceeasi sanctiune, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativteritoriale

54

in raza carora se afla imobilul, dispozitiile de carte funciara ramanand aplicabile. $3% esemnarea ulterioara a beneficiarului, in cazul in care acesta nu este precizat c+iar in contractul de fiducie, trebuie sa fie facuta, sub aceeasi sanctiune, printr)un act scris inregistrat in aceleasi conditii. $"% aca pentru transmiterea unor drepturi este necesara indeplinirea unor cerinte speciale de forma, se va inc+eia un act separat cu respectarea cerintelor legale. In aceste cazuri, lipsa inregistrarii fiscale atrage aplicarea sanctiunilor administrative prevazute de lege. Opozabilitatea fiduciei Art. *-# $#% 7iducia este opozabila tertilor de la data mentionarii sale in Ar+iva 1lectronica de <arantii 6eale 9obiliare. $2% Inscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garantiilor reale imobiliare, care fac obiectul contractului de fiducie se face si in cartea funciara, pentru fiecare drept in parte. &recizarea calitatii fiduciarului Art. *-2 $#% Cand fiduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale fiduciare, el poate sa faca mentiune e,presa in acest sens, cu e,ceptia cazurilor in care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie. $2% e asemenea, cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi a caror transmitere este supusa publicitatii, in registrul de publicitate fiduciarul poate solicita sa se mentioneze denumirea fiduciarului si calitatea in care actioneaza. $3% In toate cazurile in care constituitorul sau beneficiarul solicita acest lucru in conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui sa isi precizeze calitatea in care actioneaza. In caz contrar, daca actul este pagubitor pentru constituitor, se va considera ca actul a fost inc+eiat de fiduciar in nume propriu. Obligatia de a da socoteala Art. *-3 Contractul de fiducie trebuie sa cuprinda conditiile in care fiduciarul da socoteala constituitorului cu privire la indeplinirea obligatiilor sale. e asemenea, fiduciarul trebuie sa dea socoteala, la intervale precizate in contractul de fiducie, beneficiarului si reprezentantului constituitorului, la cererea acestora. &uterile si remunerarea fiduciarului Art. *-" $#% In raporturile cu tertii, se considera ca fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, actionand ca un veritabil si unic titular al drepturilor in cauza, cu e,ceptia cazului in care se dovedeste ca tertii aveau cunostinta de limitarea acestor puteri. $2% 7iduciarul va fi remunerat potrivit intelegerii partilor, iar in lipsa acesteia, potrivit regulilor care carmuiesc administrarea bunurilor altuia. Insolventa fiduciarului Art. *-5 esc+iderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului nu afecteaza masa patrimoniala fiduciara. (imitarea raspunderii in functie de separatia maselor patrimoniale Art. *-3 $#% ;unurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite, in conditiile legii, de titularii de creante nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garantie reala asupra bunurilor acestuia si a carei opozabilitate este dobandita, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. reptul de urmarire poate fi e,ercitat si de ceilalti creditori ai constituitorului, insa numai in temeiul +otararii judecatoresti definitive de admitere a actiunii prin care a fost desfiintat sau a devenit inopozabil, in orice mod, cu efect retroactiv, contractul de fiducie. $2% .itularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri, cu e,ceptia cazului in care, prin contractul de fiducie, s)a prevazut obligatia fiduciarului sau=si a constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. In acest caz, va fi urmarit mai intai activul masei patrimoniale fiduciare, iar apoi, daca este necesar, bunurile fiduciarului sau=si ale constituitorului, in limita si in ordinea prevazute in contractul de fiducie. 6aspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate Art. *-* &entru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul raspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse in patrimoniul sau. Inlocuirea fiduciarului Art. *-$#% aca fiduciarul nu isi indeplineste obligatiile sau pune in pericol interesele care i)au fost incredintate, constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul poate cere in justitie inlocuirea fiduciarului. $2% &ana la solutionarea cererii de inlocuire, constituitorul, reprezentantul sau sau, in lipsa acestora, beneficiarul va numi un administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. In cazul in care constituitorul,

55

reprezentantul sau sau beneficiarul desemneaza concomitent un administrator provizoriu, va prevala desemnarea facuta de constituitorul ori de reprezentantul sau legal. $3% 9andatul administratorului provizoriu inceteaza in momentul inlocuirii fiduciarului sau in momentul respingerii definitive a cererii de inlocuire. 'olutionarea cererii de inlocuire a fiduciarului se realizeaza de urgenta si cu precadere. $"% 5umirea noului fiduciar si a administratorului provizoriu poate fi dispusa de instanta de judecata numai cu acordul acestora. $5% In cazul in care instanta de judecata a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile si obligatiile prevazute in contractul de fiducie. $3% Constituitorul, reprezentatul acestuia, noul fiduciar sau administratorul provizoriu poate sa inregistreze aceasta modificare a fiduciei, aplicandu)se in mod corespunzator dispozitiile art. *-0 si *-#. Inlocuirea fiduciarului se produce numai dupa aceasta inregistrare. enuntarea, modificarea si revocarea contractului de fiducie Art. *-! $#% Cat timp nu a fost acceptat de catre beneficiar, contractul de fiducie poate fi denuntat unilateral de catre constituitor. $2% upa acceptarea de catre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau revocat de catre parti ori denuntat unilateral de catre constituitor decat cu acordul beneficiarului sau, in absenta acestuia, cu autorizarea instantei judecatoresti. Incetarea contractului de fiducie Art. *!0 $#% Contractul de fiducie inceteaza prin implinirea termenului sau prin realizarea scopului urmarit cand aceasta intervine inainte de implinirea termenului. $2% 1l inceteaza, de asemenea, in cazul in care toti beneficiarii renunta la fiducie, iar in contract nu s)a precizat cum vor continua raporturile fiduciare intr)o asemenea situatie. eclaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi formalitati de inregistrare ca si contractul de fiducie. Incetarea se produce la data finalizarii formalitatilor de inregistrare pentru ultima declaratie de renuntare. $3% Contractul de fiducie inceteaza si in momentul in care s)a dispus desc+iderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului sau in momentul in care se produc, potrivit legii, efectele reorganizarii persoanei juridice. 1fectele incetarii contractului de fiducie Art. *!# $#% Cand contractul de fiducie inceteaza, masa patrimoniala fiduciara e,istenta in acel moment se transfera la beneficiar, iar in absenta acestuia, la constituitor. $2% Contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai dupa plata datoriilor fiduciare.

56