CONTABILITATEA INSTITUIILOR DE CREDIT Comparaie ntre sistemul bancar din Romnia i sistemele bancare din Frana, Germania i Japonia

-Clinescu Mircea -Dobre Ctlina An III CIG, grupa 1

1. Sistemul bancar din Romnia n Romnia la sfritul anului 2010 au existat 41 de bnci i Banca Central Cooperatist CREDITCOOP, care aveau urmtoarea structur a capitalului:

2 bnci cu capital integral sau majoritar de stat 4 cu capital majoritar privat autohton 26 cu capital majoritar strin 9 sucursale ale unor bnci strine o organizaie cooperatist de credit

Gradul de concentrare a sistemului bancar romnesc, situat sub media UE. Din totalul de 40 de bnci cu capital majoritar privat, 26 sunt cu capital strin, iar numrul sucursalelor bncilor strine s-a redus de la 10 la 9 n 2010.

2012 Numrul de instituii de credit a fost 41 din care sucursale bnci strine 8. Total active nete 373,5 miliarde de lei, activele bilaniere ale instituiilor de credit cu capital privat sau majoritar privat (inclusiv sucursalele bncilor strine) a fost de 90,7% din totalul activelor. Activele bilaniere ale instituiilor de credit cu capital strin sau majoritar strin (inclusiv sucursalele bncilor strine) n totalul activelor a fost de 81,3%.

Activele sistemului bancar se ridicau la 83 miliarde de euro, ponderea n Produsul Intern Brut fiind de 62%. Ponderea activelor instituiilor cu capital strin n totalul activelor sistemului bancar romnesc a avansat de la 83% n decembrie 2011 la 89,8% la nivelul lunii decembrie 2012. Din punct de

vedere al originii acionarilor n funcie de active, bncile cu capital austriac dein o cot de pia de 37,7%, urmate de bncile cu capital francez cu 13,6% i grecesc cu 12,2%. Creditele acordate de instituiile de credit se cifreaz la aproximativ 64 miliarde de euro, soldul creditului neguvernamental fiind de 51 miliarde de euro la finele lunii decembrie 2012. Soldul depozitelor atrase de bnci este cifrat la 43 miliarde de euro. Bncile i-au schimbat orientarea de la expansiune rapid ctre o strategie determinat de pruden procednd la adaptarea reelei i a numrului de angajai. Numrul unitilor bancare era de aproximativ 5.700 la finele lunii decembrie 2012, n timp ce numrul de angajai n sistem a fost ajustat la 61.700. Raportul de solvabilitate este superior pragului prudenial de 10% recomandat de Banca Naional Romniei (BNR) la nceputul perioadei la care s-au propagat efectele crizei mondiale. Potrivit estimrilor BNR, nivelul actual de capitalizare permite implementarea noilor cerine de capital conform Basel III, n condiiile n care, cu o pondere de 92% la 31 decembrie 2012, fondurile proprii de nivel 1 dein poziia dominant n totalul fondurilor proprii aferente bncilor persoane juridice romne. n perioada de criz, sectorul bancar romnesc nu a avut nevoie de sprijin din fonduri publice.

Acivitile instituiilor de credit din sistemul bancar romnesc 1. atragere de depozite i de alte fonduri rambursabile 2. contractare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finanarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare 3. servicii de transfer monetar 4. emitere i administrare de mijloace de plat, cum ar fi: crti de credit, cecuri de cltorie i altele asemenea, inclusiv emitere de moned electronic 5. emitere de garantii i asumare de angajamente 6. tranzactionare in cont propriu sau in contul clientilor, in conditiile legii, cu: - instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit - valuta - contracte futures - instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii - valori mobiliare si alte instrumente financiare 7. intermediere, in conditiile legii, in oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente

8. acordare de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire la fuziuni si achizitii de societati comerciale 9. intermediere pe piata interbancara 10. administrare de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta 11. pastrare in custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente financiare 12. prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii 13. inchiriere de casete de siguran 14. depozitarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii 15. distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale societatilor de investitii 16. depozitare a activelor financiare ale fondurilor de pensii 17. actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare 18. operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea 19. servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terti 20. participarea la capitalul social al altor entitati 21. nchirierea de bunuri mobile i imobile n condiiile legii

2. Sistemul bancar n Frana

n mod uzual bncile sunt desemnate prin sintagma banque AFB(bnci care au aderat la Asociaia Francez a Banilor) pentru a le distinge de bncile mutualiste sau cooperatiste i de ansamblul instituiilor bancare. Ca rezultat al concentrrii principalelor 8 grupri bancare la sfritul anului1992 erau urmtoarele: Banque Nationale de Paris (B.N.P.),Credit Lyonnais (C.L.), Societe Generale, Credit Industriel et Commercial (C.I.C), Credit Commercial de France (C.C.F.), Credit dy NordParibasIndosuez n ultima perioad tendina de concentrare se extinde la ansamblul activitilor financiare. Acest fenomen de apropiere i ntreptrundere acapitalurilor i a activitilor se manifest cel mai evident ntre bncile i societile de asigurri (assurance banks).n ceea ce privete dezvoltarea internaional a bncilor franceze au reuit performana de a ocupa locul al doilea pe plan mondial, dup bncile americane i naintea bncilor britanice, japoneze i germane fiind prezente n peste 1000 de orae din 124 de ri Concomitent, numeroase bnci strine s-au instalat n Frana (numrul lor la sfritul anului 1933 era de 179).

Raporturile dintre bnci i economie se realizeaz, n principal,pe bazele dreptului comercial scris, ceea ce determin din partea bncilor o atitudine i o funcionare cu caracter mai mult juridic i administrativ dect economic i financiar.Celelalte instituii de credit n Frana sunt: - Bncile mutualiste sau cooperatiste care se compun din trei mari grupe: 1.bncile populare 2.creditul mutual 3.creditul agricol. Aceste bnci au beneficiat de certe privilegii, cum ar fi scutirea la plata impozitului pe profit sau posibilitatea de a oferi librete a cror dobndnu este impozabil (libretul albastru al creditului mutual). Ele sunt n curs dedispoziie (politica de banalizare) sub presiunea bncilor AFB. - Alte instituii de credit aici se ncadreaz instituiile care pot ca i bncile s distribuie credite, dar nu pot colecta depozite pe termen scurt.n aceast categorie sunt ncadrate i filiale ale bncilor de deposit SLIBAIL filiale Credit Lyonnais

3. Sistemul bancar n Germania

Miracolul economic din Germania postbelic, poziia actual a Germaniei ca cea mai puternic economie a Europei i de lider al Uniunii Europene are drept suport i dezvoltarea fr precedent al sistemului bancar. Conceptul de baz n guvernarea activitii bancare esteALLFINANZ sistemul bncilor universale, bncilor germane fiindu-le permis s se implice n orice activitate financiar.n forma modern sistemul bancar german s-a dezvoltat ncepnd cu a doua jumtate a secolului XIX, dezvoltare realizat n dou forme diferite: 1.Dezvoltarea unei largi reele cooperatiste i populare 2.Constituirea de bnci comerciale concentrate rapid. Bncile germane sunt n proporie de , bnci universale ceea ce nu exclude o anumit specializare n 3 sectoare. 1. Bncile de credit. Primele 6, n ordinea importanei sunt: DeutcheBank, Dresdner Bank, Commerzbank, Bayerische Hypotheken und WechselBank, Bayerische Vereinsbank i Bank fur Gemeinwirtschaft 2.Casele de economii, care dein primul loc n reeaua bancar sub aspectul volumului afa cerilor avnd statutul deinstituii publice

3.Cooperativele de credit, cele mai importante grupate n 9centrale i o cas naional (DGBANK

4.Sistemul bancar n Japonia Sistemul bancar japonez cuprinde aproape 8000 de instituii financiare. Acest sistem este alctuit din: Banca Japoniei, bncile private universale sau specializate, bncile pentru agricultur i pentru ntreprinderile mici si instituiile financiare guvernamentale. Banca Japoniei, constituit n 1942 i reorganizat n 1949, este condus de Policy Board i administrat de un consilier cu atribuii de execuie. Cel mai specific instrument de politic monetar este dirijarea prin ghieu , constnd n aceea c, Banca Japoniei informeaz celelalte bnci la intervale regulate asupra plafonului de creditare adecvat fiecreia.Bncile private se divid n 4 categorii: - Bncile comerciale sunt de dou feluri: 1. bncile urbane, n numr de 13.Toate sunt cotate la burs i dein 40% din totalul resurselor bancare. Cea mai important este Banca Tokyo. 2. bncile regionale, n numr de 63, opereaz n principal n anumitezone, dar cele mai importante au sucursale i la Tokyo i la Osaka.

- Bncile de Credit pe termen lung, n numr de trei, dintre care ceamai important este Banca Industrial a Japoniei. - Bncile de Gestiune (trust banks), n numr de 7, funcioneaz ca bnci specializate pe baza unei legi din 1948. - Bncile strine