Spondiloza cervicala apare in urma uzurii (degenerarii) discurilor sau articulatiilor intervertebrale si este adesea insotita de reactii de reparare

(osteofite) la nivelul corpilor vertebrali. Aceasta proliferare anormala a tesutului osos (ma refer la osteofite) poate duce la cresterea presiunii exercitate asupra nervilor spinali. Multi dintre cercetatori considera ca principala cauza a spondilozei cervicale este datorata imbatranirii tesutului ceea ce este corect insa putin conservator intrucat nu trebuie marginalizate urmatoarele cauze : adoptarea unei pozitii vicioase a coloanei cervicale (statul prelungit in fata calculatorului sau la birou); scaderea tonusului muscular, fapt datorat adesea sedentarismului; anomalii congenitale; traumatisme. Toate aceste situatii a!uta la uzura progresiva a discurilor intervertebrale si instaurarea spondilozei cervicale,care se caracterizeaza prin redoare articulara matinala, dureri in zona cervicala si a centurii scapulare, sindrom vertiginos (ameteli). "ersoanele in varsta sunt expuse la reumatisme degenerative datorita intreruperii activitatii profesionale, acceptarii sedentarismului, cresterii in greutate si diminuarii considerabile a activitatii aparatului locomotor. #n aceste cazuri se produc scaderi ale tonusului muscular, apar atrofii musculare, musc$ii isi pierd functiile, apar modificari in axele extremitatilor osoase modificand raporturile de contact ale suprafetelor osoase ale unei articulatii, provocand tulburari in nutritia articulara si modificari bioc$imice la nivelul cartila!elor articulare. Tratamentul consta obligatoriu in sedinte de fizioterapie efectuate de % ori pe an si asociate cu masa! terapeutic (atentie&&& diferit de masa!ul de relaxare), la care se adauga lunar, daca este posibil, programul de 'inetoterapie. Acesta creste mobilitatea osteoarticulara, tonusul muscular, tonifica insertiile si creste nutritia discului intervertebral. Kinetoterapia reprezinta un tratament care este alcatuit dintr(un program de exercitii active sau active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de stadiul acesteia, de catre un 'inetoterapeut. #n nici un caz sedintele de 'inetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara supraveg$erea medicala a unui 'inetoterapeut.

Trebuie precizat faptul ca tratamentul medicamentos a!uta numai temporar. )aca se tine seama de esenta leziunilor de tip artrozic, este clar ca uzura articulatiilor si modificarile osoase nu pot fi remediate cu medicamente. #n linii generale, se pot lua masuri de protectie fata de uzura articulatiei, de tratament care sa scada durerea la miscare , sa reduca contractura musculara si, daca este posibil, sa se obtina o restaurare a functiei articulare. Aceste obiective insa pot fi atinse cel mai bine prin 'inetoterapie si masa! terapeutic. #n final doresc sa recapitulez urmatoarele: 1. Tratamentul medicamentos actioneaza impotriva durerii cervicale, insa efectele lui sunt de scurta durata si uneori pot fi agresive pentru persoanele cu probleme gastrice (de aceea antiinflamatoarele se asociaza cu medicatie de tip pansament gastric). Aceasta medicatie se ia cel mult *+ zile iar efectele ei sunt, asa cum spuneam, limitate deoarece se trateaza efectul (durerea) si nu cauza. )e aceea, in lipsa 'inetoterapiei, fenomenele dureroase reapar. 2. Fizioterapia asociata cu masajul terapeutic actioneaza impotriva durerii cervicale avand efect antialgic, a!uta la cresterea troficitatii zonelor adiacente coloanei vertebrale si la decontracturarea musculaturii paravertebrale cervicale. ,fectele fizioterapiei sunt mult mai benefice si mai de lunga durata daca aceste proceduri se asociaza cu masa!ul terapeutic. 3. Kinetoterapia actioneaza direct asupra cauzei (asupra degenerarii vertebrelor si discurilor intervertebrale a!utand la re$idratarea acestora). ,a conduce la redobandirea mobilitatii articulare,cresterea elasticitatii si tonusului muscular,diminuarea efectelor negative ale osteofitelor si la imbunatatirea starii generale a organismului din punct de vedere psi$o(motric. -inetoterapia se incepe dupa cele *% sedinte de fizioterapie asociate cu masa! terapeutic. .............................................................

Spondiloza cervicala: o afectiune cu care traim toata viata

Spondiloza este o afectiune degenerativa a coloanei. Aceasta este "distri uita" pe intreaga coloana de sus pina jos! mai frecvent pentru regiunea lom ara si cervicala. Afectiunea este mai putin frecventa pentru regiunea toracala.

"Spondiloza consta in depuneri de calciu la nivelul marginilor platourilor discale sau in jurul articulatiilor. Aceste depunderi de calciu creeaza niste formatiuni cunoscute in patologia noastra de la radiologie su numele de "ciocuri de papagal". "rezenta lor arata ca este vor a de un proces cronic degenerativ al coloanei. Acest proces este cauza a doua pro leme esentiale. #n primul rind ingusteaza canalul ra$idian in care stau maduva si nervii si ingusteaza gaurile de con!ugare ( locurile pe unde ies nervii din maduva si se distribuie spre membre. #ngustarea acestor gauri ( in fiecare gaura trebuie sa incapa un nerv ( poate da niste dureri cumplite. #n al doilea rind, ingustarea in ansamblu a canalului ra$idian (vertebral) duce la instalarea a ceea ce se c$eama mielopatiavertebrala. )eci are loc o compresiune care creeaza dificultati in irigatia cu singe a maduvei si actioneaza ca factor mecanic. Toate acestea dau simptomatologia respectiva , explica prof. dr. /icolai #anovici, seful 0linicii de /euroc$irurgie din cadrul 1pitalului 1f. Treime #asi

Simptome
"entru spondiloza cervicala, simptomatologia este urmatoarea: dureri si amorteli in miini; uneori scaderea fortei musculare a membrelor intii in miini si apoi in picioare. #n regiunea cervicala exista in corpii vertebrali laterali un canal prin care trec arterele vertebrale care duc singe la creierul mic; daca acestea sint comprimate, se reduce cantitatea de singe care iriga creierul mic. Astfel poate aparea o lipsa de singe a trunc$iului cerebral si a cerebelului. Aceasta se manifesta prinddureri de cap in regiunea occipitala, ameteli, tulburari de mers. Astfel, bolnavul este destul de speriat: are ameteli, dureri de cap, tulburari de mers, ii scade forta musculara. 1pondiloza cervicala prin simptomatologia ei este o afectiune foarte neplacuta, dar oamenii trebuie sa inteleaga ca vorbim de o boala cu care se poate trai daca este tratata corect , mentioneaza prof.dr. /icolai #anovici.

Tratament alneofizioterapic
Tratamentul este unul conservator ( balneofizioterapic de regula, pe o perioada lunga. )e asemenea, oamenii trebuie sa inteleaga ca in cazul spondilozei nu exista situatia vindecarii. Alta varianta decit tratamentul balneofizioterapic nu exista. 1int situatii in care ingustarea canalului vertebral duce la necesitatea interventiei c$irurgicale. 2a aceste spondiloze este nevoie sa fie scoase lamele vertebrale. #nsa foarte rar se a!unge la operatie. Aplicarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remit simptomele zgomotoase, de ameteli si dureri, in interval de citeva saptamini. 3olnavii trebuie sa respecte cu calm si perseverenta aceste tratamente simple, pentru a evita recidivele. Tratamentele balneare sint deosebit de utile, dupa trecerea simptomelor zgomotoase , spune dr. /icolai #anovici. 4ezultate bune se obtin in statiunea 5elix, pentru virstnici si bolnavii cu un sistem nervos labil. #n statiunile 6erculane si 7ovora, vor beneficia de tratament balneofizioterapic bonavii obezi, cu valori tensionale normale. Sfaturi penru olnavii cu spondiloza cervicala

8 1a evite pozitiile indelungate cu capul flexat. #n cazul in care profesia le impune o asemenea pozitie, este bine sa execute periodic miscari de redresare fara a intrerupe activitatea profesionala. 8 1a se odi$neasca fara a spri!ini capul pe perne inalte, folosind doar un sul introdus sub ceafa. 8 1a execute zilnic miscari de gimnastica antagonica de extensie, flexie si rotatie a capului pina la disparitia durerilor musculare si nevralgice. 8 4estabilirea functionalitatii musculaturii cervicale prin gimnastica si masa! indeparteaza simptomele neplacute din spondiloza. 8 Aparitia spondilozei poate fi prevenita daca se combat zilnic cu perseverenta pozitiile vicioase ale coloanei, incepind din adolescenta. 8 Tratamentele medicamentoase sint doar a!utatoare pentru combaterea simptomelor neplacute in fazele evolutive ale bolii. 8 3aza tratamentului profilactic si curativ o asigura gimnastica zilnica executata cu perseverenta si corectarea precoce a pozitiilor vicioase ale coloanei cervicale in timpul si la sfirsitul activitatii profesionale.

$a multe persoane tinere este pus incorect diagnosticul de spondiloza cervicala

"Am

intilnit de foarte multe ori in cabinetul de consultatii persoane foarte tinere carora li se pune diagnosticul de spondiloza cervicala. /umai ca afectiunea apare rar la virste foarte tinere. 1i in nici un caz cu frecventa cu care sint diagnosticati tinerii ca suferind de spondiloza cervicala. Aceasta categorie de pacienti % su &' de ani % tre uie foarte ine diagnosticata. Asta pentru ca la persoanele foarte tinere ceea ce se etic(eteaza ca spondiloza cervicala poate fi mai degraba o nevralgie de nerv occipital. Mai ales la femei care se duc la coafor si pleaca cu capul ud de acolo. 1i atunci fac o raceala a acestor nervi care este foarte suparatoare. Acest tip de raceli fie cedeaza spontan, fie trebuie facute infiltratii cu xilina, novocaina, $emisuccinat la locul unde iese nervul occipital.

.........................................................

Spondiloca cervicala : ) romedic.ro *

#ntroducere

Spondiloza cervicala este o afectiune degenerativa a coloanei vertebrale, localizata la nivelul vertebrelor cervicale si a discurilor intervertebrale. 0unoscuta si sub denumirea de osteoartrita cervicala, afectiunea survine in general la persoanele cu varste peste 9: ani si evolueaza in timp. )esi spondiloza cervicala afecteaza ambele sexe in mod egal, la barbati survine mai devreme decat la femei. "rocesul de degenerare caracteristic spondilozei cervicale este rezultatul uzurii oaselor din partea posterioar; a gatului pe masura inaintarii in varsta. 0elelalte modificari ce insotesc aceasta afectiune, cum ar fi proliferarea anormal; a <esutului osos (osteofite) pot duce la cresterea presiunii exercitate asupra nervilor spinali si, uneori, asupra maduvei spinarii. 5ormele usoare de spondiloza cervicala nu necesita tratament, sau raspund la tratamentul conservator, care consta in purtarea unei orteze cervicale sau administrarea de analgezice. #n cazul formelor grave de spondiloza cervicala, in special cele care implica presarea nervilor spinali sau a maduvei spinarii, tratamentul consta in fizioterapie, administrarea de medicamente puternice sau c$iar in c$irurgie. Spondiloza este o afectiune comuna degenerativa a coloanei verte rale cervicale si lom are. ,ste cauzata cel mai adesea de modificarile asociate cu inaintarea in virsta a discurilor interverte rale. 1pondiloza cervicala este rezultatul degenerarii discului interverte ral. "e masura ce acesta se uzeaza cu virsta se fragamenteaza, pierde $idratarea si sufera colaps. #nitial incepe la nucleul pulpos procesul degenerativ. Modificarile patologice determina incarcerarea fibrelor centrale ale inelului fibros si exteriorizarea fibrelor externe ale acestuia, cu cresterea stressului mecanic asupra fetelor cartilaginoase ale corpurilor vertebrale. +ielopatia spondilozica cervicala apare ca rezultat al mai multor factori fiziopatologici. Acestia sunt statico(mecanici, dinamic(mecanici, isc$emia maduvei spinarii si leziunile asociate intinderilor. "e masura ce se dezvolta osteofitele ventrale spatiul maduvei spinarii devine micsorat cu dezvoltarea mielopatiei. 0linic se observa sindroame distincte care includ pentru spondiloza cervicala cefalee! durere in umar! durere su occipitala! simptome radiculare si mielopatie spondilotica cervicala.

"e masura ce apare degenerarea discului stressul mecanic determina osteofite care se formeaza de(a lungul fetei ventrale ale canalului spinal. 5recvent intervin modificari degenerative asociate ale articulatiilor! (ipertrofia ligamentului gal en si osificarea ligamentului longitudinal posterior. Toate acestea contribuie la compresia structurilor nervoase senzitive si determinarea diferitelor sindroame clinice. Modificarile spondilozice sunt observate frecvent la populatiile in virsta, totusi doar un procent redus de pacienti afectati prezinta modificari radiografice simptomatice. Tratamentul este de natura conservativa. 4egimurile terapeutice cele mai folosite sunt antiinflamatoarele nesteroidiene! terapiile fizice si modificarea stilului de viata. #mo ilizarea coloanei cervicale este standardul terapiei conservative pentru acesti pacienti. #mobilizarea limiteaza miscarile gitului si reduce iritarea nervoasa. ,ulere moi cervicale sunt recomandate pentru uzul zilnic. 0orsetele mai rigide 5iladelfia, Minerva pot imobiliza semnificativ coloana. 0$irurgia este ocazional efectuata. Multe dintre modalitatile terapeutice pentru spondiloza cervicala nu au fost studiate inca. #nterventia c(irurgicala este indicata pentru pacientii cu radiculopatie cervicala cu durere persistenta! simptome progresive sau sla iciune care nu se amelioreaza cu terapia fizica. #ndicatiile c$irurgicale pentru mielopatia cervicala spondilozica ramin inca controversate. ,volutia spondilozei cervicale poate fi lenta si prelungita, iar pacientii pot ramine fie asimptomatici sau cu durere cervicala usoara. "erioadele lungi de diza ilitate nonprogresiva sunt tipice, iar in citeva cazuri conditia pacientului se deterioreaza. Morbiditatea variaza de la durerea cronica de git! durerea radiculara! diminuarea spatiului de miscare! cefalee! mielopatie conducind la sla iciune si afectarea coordonarii motorii pina la -uadripareza si disfunctie sfincteriana in cazurile avansate. "acientul poate deveni dependent de carucior. 1pondiloza cervicala ( 0auze si factori de risc .irsta. 1pondiloza cervicala este o boala observata mai ales la persoanele in virsta. "rintre cei sub 9: de ani, %+= au boala de disc degenerativa si 9= au stenoza foramenului.

2a persoanele peste 9: de ani peste >:= au boala spondilozica iar %:= au stenoza foramenul. "e linga virsta si posibil sex au fost propusi citiva factori de risc pentru spondiloza cervicala. trauma ocupationala repetata poate contribui. Au fost raportate cazuri familiale! deci un factor genetic este posibil. Fumatul poate constitui un factor de risc. 0onditiile care contribuie la instabilitatea segmentala si mobilitate segmentala excesiva :coloana fuzionata congenital! paralizie cere rala! sindrom /o0n pot fi factori de risc pentru oala spondilozica.

1emne si simptome 0linic se observa sindroame distincte care includ pentru spondiloza cervicala cefalee! durere in umar! durere su occipitala! simptome radiculare si mielopatie spondilotica cervicala. "e masura ce apare degenerarea discului stressul mecanic determina osteofite care se formeaza de(a lungul fetei ventrale ale canalului spinal. 5recvent intervin modificari degenerative asociate ale articulatiilor! (ipertrofia ligamentului gal en si osificarea ligamentului longitudinal posterior. Toate acestea contribuie la compresia structurilor nervoase senzitive si determinarea diferitelor sindroame clinice. Modificarile spondilozice sunt observate frecvent la populatiile in virsta, totusi doar un procent redus de pacienti afectati prezinta modificari radiografice simptomatice. /urerea cervicala 0efaleea suboccipitala cronica este prezenta. Mecanismele includ compresia nervoasa directa, discul degenerat, leziuni ligamentare sau articulare si instabilitate segmentala. )urerea poate fi perceputa local sau poate iradia in occiput, umar, scapula sau brat. )urerea care se agraveaza cind pacientul doarme si in anumite pozitii interfera cu somnul. 1adiculopatia cervicala 0ompresia radacinilor nervoase cervicale conudce la modificari isc$emice care determina disfunctie senzoriala: durere radiculara si disfunctie motorie: sla iciune. 4adiculopatia apare mai ales la persoanele de 9:(+: de ani. ?n disc $erniat acut sau modificarile spondilozice cronice pot cauza radiculopatie cervicala si mielopatie. 4adacina 0> este afectata frecvent datorita degenerarii predominante a spatiului 0+(>. 1patiile afectate imediat sunt 0> si @. 0ele mai multe cazuri de radiculopatie se rezolva cu terapie conservativa, citeva necesita si interventie c$irurgicala. +ielopatia cervicala

,ste consecinta cea mai severa a degenerarii discului intervertebral cervical, mai ales cind este asociata cu colabarea canalului cervical. Mielopatia cervicala are un debut insidios care devine devine aparent la persoanele intre +:(>: de ani. 4emiterea completa este rara o data ce a aparut mielopatia. Afectarea sfincterelor este neo isnuita la prezentare. Se descriu cinci categorii de mielopatie spondilozica cervicala! in functie de elementele neurologice principale: (sindromul leziunii transverse(tracte corticospinale si tractele spinotalamice ca si coloanele posterioare sunt cele afectate (sindromul motor(implica afectarea celulelor cornului anterior sau corticospinale (sindromul cordoanelor centrale(implicarea motorie si senzitiva este mai mare la extremitatile superioare fata de cele inferioare (sindromul 3roAn(1eBuard(leziunea cordoanelor unilaterale cu afectarea tractului corticospinal ipsilateral si analgezia contralaterala sub nivelul leziunii (bra$ialgia sau sindromul medular(dupere predominanta a membrelor superioare. +anifestarile mai putin comune cuprind: (pierderea senzitiva primara in manusa (stenoza spinala in tandem este o stenoza cervicala si lombara simultana prin spondiloza, cuprinde o triada de simptome: claudicatie neurologica, anomalii complexe ale greutatii, semne nervoase motorii ale membrelor superioare si inferioare (disfagia poate fi prezenta daca pintenii ososi sunt suficient de mari pentru a compresa esofagul (insuficienta vertebrobazilara si verti!ul (ridicarea $emidiafragmului cauzata de compresia spondilozica la 0 C(9. Testul compresiei gitului % semnul Spurling )aca este pozitiv este diagnostic pentru radiculopatia cervicala. testul este efectuat prin extensia activa a capului pacientului spre partea durerii in timpul sezutului pe un scaun. Apoi se va apasa usor axial pentru a compresa foramenul neural ipsilateral in timpul flexiei si rotatiei. Manevra are o specificitate de *::=.

Alte teste utile sunt testul tractiunii manuale si testul abducerii umarului.

Semnul 2offman ,ste o contractie reflexa a policelui si indexului dupa prinderea degetului mi!lociu. 1emnul este valabil doar daca este asociat cu ale elemente motorii neurale. ?n alt test util este reflexul musc$iului pectoral. ,ste evidentiat prin lovirea usoara a tendonului musc$iului in groapa deltopectorala, cu adductia si rotatia interna a umarului daca este prezenta $iperactivitate. ?n test pozitiv sugereaza compresia maduvei spinarii cervicale 0%(9. Semnul $(emitte 0onsta in senzatia de socuri electrice care merg pe centrul spatelui pacientului si se opresc in membre in timpul flexiei gitului. Acest semn nu este specific pentru mielopatia spondilozica cervicala si este atribuit clasic disfunctiei coloanelor posterioare. Anomaliile senzoriale "ierderea simtului vibrator sau a proprioceptiei in extremitati, mai ales in picioare este frecventa. "ierderea senzitivitatii spinotalamice poate fi asimetrica. 3omplicatii +ielopatia cervicala poate determina diza ilitati care sunt impartite astfel: (gradul :(semne ale afectarii radacinilor, fara evidenta afectarii maduvei (gradul #(semne ale afectarii maduvei spinale, dar greutatea pacientului este normala (gradul ##(este prezenta afectarea greutatii usoara, (gradul ###(anomaliile greutatii (gradul #D(ambulatia este posibila doar cu asistenta (gradul D(pacientul este legat de carucior sau tintuit la pat. Alte complicatii cuprind: (paraplegia, tetraplegia (infectii respiratorii recurente, escare. 4volutia olii ,volutia spondilozei cervicale poate fi lenta si prelungita, iar pacientii pot ramine fie asimptomatici sau cu durere cervicala usoara.

"erioadele lungi de dizabilitate nonprogresiva sunt tipice, iar in citeva cazuri conditia pacientului se deterioreaza.

Morbiditatea variaza de la durerea cronica de git, durerea radiculara, diminuarea spatiului de miscare, cefalee, mielopatie conducind la slabiciune si afectarea coordonarii motorii pina la Buadripareza si disfunctie sfincteriana in cazurile avansate. "acientul poate deveni dependent de carucior.

Tratament Tratamentul este de natura conservativa. 4egimurile terapeutice cele mai folosite sunt antiinflamatoarele nesteroidiene, terapiile fizice si modificarea stilului de viata. #mobilizarea coloanei cervicale este standardul terapiei conservative pentru acesti pacienti. #mobilizarea limiteaza miscarile gitului si reduce iritarea nervoasa. 7ulere moi cervicale sunt recomandate pentru uzul zilnic. 0orsetele mai rigide 5iladelfia, Minerva pot imobiliza semnificativ coloana. #mo ilizarea gitului 1e efectueaza cu guler moale! guler Filadelfia! ortoza rigida! corset +inerva. #n ciuda folosirii raspindite, gulerele moi sunt considerate a avea efect placebo deoarece nu limiteaza semnificativ miscarea coloanei cervicale. /u s(a demonstrat ca acestea ar modifica prognosticul pe termen lung. "e masura ce simptomele se amelioreaza, gulerul poate fi purtat doar in timpul activitatilor solicitante. ,ventual poate fi inlaturat. 7ulere mai rigide si dispozitive pot limita mai bine miscarea coloanei, dar reduc si tonusul muscular si determina redoarea gitului. 1e va implementa un program de e5ercitii fizice zilnice pentru a limita pierderea tonusului muscular. Tratamentul farmacologic Antiinflamatoriile nesteroidiene sunt terapia de baza. 1unt eficiente prin reducerea efectelor biologice ale inflamatiei si durerii. Administrarea lor trebuie monitorizata pentru efecte adverse precum gastropatie, toxicitate renala, $ipertensiune, tulburari $epatice si $emoragii. #n$ibitorii selectivi ai cicloxigenazei 0EF(% cum este celoecoxib scad riscul de $emoragii gastrice. Antidepresivele triciclice sunt indicate pacientilor care experimenteaza durere cronica. ,fectele adverse comune include gura uscata, sedare, retentie urinara, constipatie, bloc de conducere cardiac.

1ela5antele musculare precum carisoprodol si ciclo enzapina sunt benefice la pacientii cu spasm al musc$ilor gitului. 6pioizii sunt indicati la pacientii cu durere moderat(severa prin spondiloza structurala semnificativa, care nu sunt candidati la c$irurgie si cei care au esuat la terapia cu alti agenti. "entru cei la risc de gastropatie la A#/1, mai ales la populatia geriatrica opioizii sunt motive rezonabile. Steroizii sunt controversati. 2a unii pacienti cu radiculopatie semnificativa o doza mare de steroizi poate reduce durerea si scurta cursul simptomelor. ?nii pacienti cu mielopatie spondilozica progresiva prezinta beneficii de asemenea. #n!ectiile steroidice epidurale a!uta pacientii cu simptome radiculare. "acientii care prezinta leziune medulara acuta determinata de osteofitele ventrale beneficiaza de doze mari de metilprednisolon.

+odificarea stilului de viata #nclude te(nici de rela5are! modificari ergonomice sau la locul de munca! instructie in mecanica corpului. #nstructia in mecanica corpului include evitarea rotatiei si intinderii gitului, evitarea extensiei prelungite a gitului, evitarea pozitiei de sezut prelungite, selectarea unui scaun adecvat cerintelor. Terapia fizica 4eprezinta una dintre cele mai vec$i tratamente pentru afectiunile spinale. Tractiunea cervicala medicala, folosita pentru radiculopatia cervicala destinde adeziunile foitelor durei, reduc compresia si iritatia discurilor si amelioreaza circulatia in spatiul epidural. "oate fi folosita acasa de C ori pe zi pentru *+ minute. ,ste contraindicata la pacientii cu mielopatie, semn 2$ermitte pozitiv sau artrita reumatoida. +anipularea este practicata de c$iropracticieni si medicii osteopatici. 4amine un tratament popular pentru durerea de spate. ,xercitiile indicate pentru durerea cervicala include intinderile gitului, intinderile umerilor, exercitii de flexibilitate si aerobice. Alte metode folosite de rutina pentru durere sunt acupunctura, caldura, frigul, masa!ul, in!ectiile in punctele dureroase, stimularea nervoasa transcutana electrica. 0ele mai multe sunt eficiente in combinatii. Terapia c(irurgicala

0$irurgia este ocazional efectuata. Multe dintre modalitatile terapeutice pentru spondiloza cervicala nu au fost studiate inca. #nterventia c$irurgicala este indicata pentru pacientii cu radiculopatie cervicala cu durere persistenta, simptome progresive sau slabiciune care nu se amelioreaza cu terapia fizica. #ndicatiile c$irurgicale pentru mielopatia cervicala spondilozica ramin inca controversate. A ordurile c(irurgicale sunt anterioare sau posterioare. 0ele anterioare include: (disectomia fara sau cu grefa osoasa (instrumentatia cervicala. Abordurile posterioare cuprind: (laminectomia decompresiva si foraminotomia ($emilaminectomia, laminoplastia. #njectiile #njectiile steroide cervicale! zigoapofizeale! intraarticulare sunt utile pentru sinovitele active. 1e practica blocurile nervoase epidurale. Ameliorarea pe termen lung poate fi obtinuta prin rizotomie. 3locul cervical epidural este folositor in spondiloza cervicala mai ales daca exista o componenta inflamatorie. 3locurile nervoase epidurale si selective ale radacinilor sunt diagnostice si terapeutice pentru radiculopatie. #njectiile in punctele dureroase pot fi utile. Tratamentul disfunctiei intestinale si vezicale ?nii pacienti cu disfunctie intestinala beneficiaza de supozitoare! clisme sau la5ative orale. Administrarea necesita stimulare digitala anterioara astfel ca defecatia pacientului sa apara la momentul stabilit. 1e va evalua incontinenta vezicala prin studii urodinamice. #nterventia farmacologica este posibila la unii pacienti, dar pentru ma!oritatea este nevoie de un program de cateterizare intermitenta si controlul aportului de fluide. "rognostic ,volutia spondilozei cervicale poate fi lenta si prelungita, iar pacientii pot ramine fie asimptomatici sau cu durere cervicala usoara. "erioadele lungi de dizabilitate nonprogresiva sunt tipice, iar in citeva cazuri conditia pacientului se deterioreaza.

Morbiditatea variaza de la durerea cronica de git, durerea radiculara, diminuarea spatiului de miscare, cefalee, mielopatie conducind la slabiciune si afectarea coordonarii motorii pina la Buadripareza si disfunctie sfincteriana in cazurile avansate. "acientul poate deveni dependent de carucior.

"atogenia spondilozei cervicale 1pondiloza cervicala este rezultatul degenerarii discului intervertebral. "e masura ce acesta se uzeaza cu virsta se fragamenteaza, pierde $idratarea si sufera colaps. #nitial incepe la nucleul pulpos procesul degenerativ. Modificarile patologice determina incarcerarea fibrelor centrale ale inelului fibros si exteriorizarea fibrelor externe ale acestuia, cu cresterea stressului mecanic asupra fetelor cartilaginoase ale corpurilor vertebrale. #ntervine formarea de os subperostial cu aparitia de benzi de osteofite care se extind de(a lungul fetei ventrale a canalului medular, incarcerind in unele cazuri tesutul nervos. Acestea au rolul de a stabiliza vertebrele adiacente care sunt $ipermobile ca rezultat al pierderii de material din disc. 6ipertrofia procesului uncinat incarcereaza portiunea ventrolaterala a foramenului intervertebral. Apare iritarea radacinilor nervoase pe masura ce proteoglicanii discului intervertebral sunt degradati. Esificarea ligamentului longitudinal posterior apare in boala avansata. +ielopatia spondilozica cervicala Apare ca rezultat al mai multor factori fiziopatologici. Acestia sunt statico(mecanici, dinamic(mecanici, isc$emia maduvei spinarii si leziunile asociate intinderilor. "e masura ce se dezvolta osteofitele ventrale spatiul maduvei spinarii devine micsorat cu dezvoltarea mielopatiei. 3ompresia maduvei spinarii 6ipertrofia ligamentului galben si ingrosarea osului determina colabarea profunda a spatiului medular. 0ifoza degenerativa si subluxatiile sunt comune si pot contribui la compresia spinala la pacientii cu mielopatie cervicala. factorii dinamici actioneaza prin flexia si extensia normala a coloanei cervicale care compreseaza maduva in canalul sau rigid. #n flexie maduva se lungeste si este intinsa peste coloana de osteofite ventrale. #n extensie ligamentul galben apasa pe maduva si o preseaza intre ligamente si osteofitele anterioare. #sc$emia maduvei spinarii.

Goaca un rol important in mielopatia spondilozica cervicala. modificarile $istopatologice observate la persoanele cu mielopatie implica materia gri cu afectare minima a materiei albe nervoase(model caracteristic leziunilor isc$emice. #sc$emia apare la nivel de microcirculatie blocata.

)iagnostic Studii de la orator 0iancobalamina si reagina plasmatica a!uta la diferentierea cauzelor metabolice si infectioase de mielopatie de cea spondilozica. Studii imagistice 1adiografia cervicala simpla este o rutina pentru fiecare pacient suspect de spondiloza cervicala. aceasta investigatie evalueaza articulatiile fetei si vertebrale, foramenul, spatiile intervertebrale si formatiunile osteofitice. #n anumite conditii este necesara flexia coloanei cervicale pentru a detecta instabilitatea. 4adiografia arata colabarea spatiului intervertebral, osteofitoza, pierderea lordozei cervicale, $ipertrofia articulatiei uncovertebrale, osteoartrita articulatiei apofizeale, diametrul canalului vertebral. +ielografia cu scanare computer tomografica completa este testul imagistic de electie pentru a evalua stenoza spinala si a foramenului. Mielografia aduce informatii anatomice in evaluarea spondilozei. ,ste utila pentru vizualizarea radacinilor nervoase. 1canarea 0T cu sau fara contrast intratecal este folosita pentru a estima diametrul canalului. 1canarea poate demonstra osteofite mici, laterale si opacitati calcificate in mi!locul corpurilor vertebrale. 1ezonanta magnetica este de real a!utor in diagnosticarea spondilozei cervicale. "rezinta avanta!e precum: imagistica directa in planuri multiple, definire mai buna a elementelor neurale, cresterea acuratetii in evaluarea bolilor spinale medulare intrinseci, neinvazivitatea, imagini similare mielogramei. 4lectromiografia este utila in evaluarea radiculopatiei cauzata de spondiloza, dar este de valoare limitata in evaluarea mielopatiei. #n mielopatie potentialele raspunsurilor somatosenzitive evocate sunt intirziate sau au amplitudine mica. "otentialele motorii corticale evocate sunt mai sensibile decit cele somatomotorii in evaluarea disfunctiei maduvei spinale.

0a masura invaziva, discografia cervicala nu este folosita de rutina in evaluarea spondilozei cervicale. 45amen (istologic 1ubtierea si fragmentarea cartila!ului articular este un element comun. 1uprafata neteda, alba articulara devine neregulata si galbena. "ierderea continua a legaturilor cartilaginoase conduce la expunerea zonelor osului subcondral, care apare ca foci stralucitori pe suprafata articulara. 5ibroza, cresterea formarii de os si modificarile c$istice apar frecvent in osul expus. "ierderea catila!ului stimuleaza formarea de os nou sub forma de noduli(osteofite la marginile osului. /iagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: capsulita adeziva, sindrom 3roAn(1eBuard, sindrom de tunel carpian, sindromul medular central, boala de disc cervicala, durerea miofasciala cervicala, neuropatia diabetica, scleroza multipla, durerea miofasciala, plexopatia tumorala bra$iala, osteoporoza, artrita reumatoida, nevralgia occipitala, siringomielia, infarctul de maduva spinala, sindromul H$iplas$, tumorile "ancoast.