DREPT DIPLOMATIC I CONSULAR

Lect. univ. Alexandra BRAICA

Tematica cur ului

I.N!tiuni intr!ductive
Diplomatia, definie, caracterististici Dreptul diplomatic. Notiune, definire i caracteristici, izvoare

II. Rela"ii di#l!matice

Noiunea de relaii diplomatice Stabilirea relaiilor diplomatice ncetarea relaiilor diplomatice ruperea relatiilor diplomatice rzboiul ruperea relaiior diplomatice suspendarea i ruperea relailor diplomatice- consecinta schimbrilor radicale ale situaiei politice eprezentarea intereselor unui stat

III. Mi iunile di#l!matice

eprezentantele diplomatice. Notiune. !ncetarea misiunii diplomatice. Sediul, structura si efectivul aesteia

I$. Per !nalul mi iunii di#l!matice

Seful

de misiune si clasele sefilor de misiune sefului de misiune "ersonalul diplomatic

Numirea

$. %unc"iile &i activitatea mi iunii di#l!matice $I. Imunit'"i( #rivile)ii &i *acilit'"i di#l!matice
Notiune i clasificare #ate$orii !nviolabilitatea #ate$orii de persoane care beneficiaz de imuniti, privile$ii i faciliti Durata acestora

$II. Mi iunile #eciale

%. &. '. (. *. Definitie, #ondiiile de trimitere a misiunilor speciale Sarcinile unei misiuni speciale )embrii +r$anizarea unei misiuni speciale

$III. Or)anele de tat cu atri+u"ii ,n

d!meniul relatiil!r externe

Seful de stat )inisterul afacerilor e,terne -unctionarii in misiune .

I-. Re)uli care e a#lic' di#l!matiei dintre di*erite !r)ani.atii( #recum i dintre ace tea &i tatele nemem+re ale acelei !r)ani.atii

N!tiuni intr!ductive
Diplomaia se realizeaz prin mi/loace consacrate 0n sistemul internaional1 a. tratative 2 b. coresponden diplomatic2 c. conferine diplomatice2 d. participarea la activitatea or$anizaiilor internaionale2 e. reprezentarea permanent sau reprezentarea temporar a statelor etc. Diplomaia este 3 dup cum am vzut o 4 activitate comple, cuprinz5nd deopotriv, aciunea proprie a a$enilor diplomatici i activitatea specific a unor or$ane interne, precum i a unor persoane implicate 0n domeniul politicii e,terne a statelor. "entru ca aceast activitate s se desfoare 0n mod corespunztor este re$lementat de norme specifice, care fac parte din Dreptul diplomatic. #a stiinta, diplomatia este inteleasa ca demers intelectual de cunoastere, interpretare si $eneralizare a le$ilor care $uverneaza fenomenul relatiilor politico/uridice dintre state, al mecanismelor si implicatiilor socio-umane ale acestui domeniu al vietii social-istorice. Dreptul diplomatic a fcut obiectul unor studii i analize laborioase at5t literatura strin, c5t i 0n literatura rom5neasc, 0n elaborarea crora s-a pus un accent deosebit pe apariia i precizarea elementelor sale definitorii.

Caracteri tici ale di#l!matiei/

a6 Dpdv teoretic1

este o cate$orie sau concept politico-/uridic este o stiinta si o arta, avand ca obiect relatiile dintre state sau $rupari de state b6 D.p.d.v al practicii acestor relatii
%

obiectul diplomatiei il constituie or$anizarea, conducerea si desfasurarea relatiilor oficiale de reprezentare interstatala subiectele raporturilor diplomatice sunt, in principiu statele, prin or$anele puterii e,ecutive, prin institutiile specializate si personalul corespunzator 7corpul diplomatic6 pentru activitatea de politica e,terna scopul diplomatiei este realizarea pe cale pasnica a intereselor si obiectivelor de politica e,terna, concilierea si armonizarea acestora pana la limita evitarii conflictelor c6 #aile de realizare ne$ociere tratative contractele dialo$ul consultarile iar )i/oacele1 documentele scrise conferintele reuniunile vizitele dialo$ul schimbul de informatii corespondenta comunicatele declaratiile scrise sau transmise prin retele audiuo-vizuale d6 -orma sau caracterul demersului diplomatic consta in natura sa prin e,celenta pasnica. #a forma, demersul diplomatic este opus formei violente, a fortei sau a razboiului.

0. De*inirea Dre#tului di#l!matic

1.1. Dup ce evoc opiniile unor autori presti$ioi 0n domeniul diplomaiei i
&

dreptului diplomatic, precum 8. Sato9, #harles de )artens, "radier -od:r:, profesorul "hilippe #ahier definete Dreptul diplomatic ca ; un ansamblu de norme juridice destinate s reglementeze raporturile care se formeaz ntre diferite organe ale subiectelor de drept internaional insrcinate ntr-o manier permanent sau temporar cu relaile externe ale acelor subiecte. 1... "rofesorul <ri$ore <eamnu precizeaz c ,,dreptul diplomatic este o parte a dreptului internional, /ar materiile re$lementate de el, dei au 0n multe cazuri un caracter procedural, privesc i numeroase probleme de fond. n analiza efectuat, profesorul <eamnu susine c dreptul diplomafic re$lementeaz raporturi /uridice dintre subiectele dreptului internaiona1 i ;nu 0ntre or$anele acestor subiecte=. 1.%. #it5ndu-l pe )ichael >ard?, profesorul !on ). @n$hel arat c ;Dreptul diplomatic cuprinde totalitatea normelor /uridice care $uverneaz statutul or$anelor diplomatice;, observ5nd, 0n continuare, c ,,dreptul diplomatic reprezint ansamblul de re$uli cape sunt aplicabile relaiilor, diplomatice, ceea ce 0nseamn c avem 0n vedere numai relaiile dintre state=. 1.&. Definirea dreptului diplomatic are 0n vedere obiectul su, care 4 0n viziunea profesorului "hilippe #ahier 3 0l constituie ,,raporturile or$anelor 0nsrcinate cu relaiile e,terne=, iar, 0n optica profesorilor Audovic BaCacsm i )arian Niciu, 0l reprezint ,,statutul or$anelor de stat pentru relaiile e,terne=. 1.'. n concluzie, dreptul diplomatic este acea ramu a dreptului internaional ce cuprinde totalitatea normelor juridice care se refer la organizarea, sarcinile i competena organelor pentru relaii externe, avnd ca object diferite aspecte ale activitii diplomatice desfurate de aceste organe. @ctivitatea diplomatic 3 inclus 0n noiunea Dreptului diplomatic 3 este desfurat at5t de or$anele interne, c5t i de or$anele e,terne ale statului. @ceast activitate se refer la #onferinele diplomatice, precum i la activitatea desfurat 0n cadrul or$anizaiilor internaionale, care este recunoscut ca ,,o diplomaie multilateral= i este definit a fi ,,paradiplomaie. "rofesorul !on ). @n$hel observ c dreptul diplomatic ,,servete scopului $eneral al comunitii internaionale=, ocup5ndu-se de ,,or$anizarea i funcionarea mecanismului care promoveaz aplicarea i realizarea principiilor, normelor i
'

re$ulilor dreptului internaional 0n intre$ul su=2 dreptul diplomatic este ramura cea mai mobil a dreptului internaional. -aptul c dreptul diplomatic este o ramur a dreptului internaional, principiile i normele fundamentale pe care se 0ntemeiaz activitatea diplomatic sunt ace1eai aflate la baza dreptului internaional.

1. I.v!arele dre#tului di#l!matic

..1. @nalizele de specialitate au relevat constant c dreptul diplomatic 3 fiind o ramur a dreptului internaional 3 are, 0n linii $enerale, aceleai izvoare ca i dreptul internaional. Botui, o cercetare mai atent este de natur s pun 0n eviden unele elemente specifice surselor dreptului diplomatic. .... "rofesorul "hilippe #ahier atra$e atenia c ,,re$ulile dreptului diplomatic aparin celor dou ordini /uridice diferite1 dreptului international i dreptului intern al Statelor=. @t5t profesorul #ahier, c5t i profesorii Audovic BaCacs i )arian Niciu subliniaz locul i rolul important al ,,re$ulilor cutumiare= ca ;sursa principal a dreptului diplomatic tradiional=. ..%. #ei mai multi analiti sunt de acord asupra faptului c izvoarele dreptului diplomatic sunt1 a. cutuma2 b. tratatele2 c. le$ile interne2 d. /urisprudena "rofesorul !on ). @n$hel adau$ la aceste patru cate$orii, principiile $enerale de drept, 0nelese ,,ca re$uli ale dreptului internaional sau ca norme de ma,im $eneralitate=. mprtim, totodat, opinia potrivit creia A !"#A $%&"!A' #( !")& 7curtoazia internaional6 3 dei nu este un izvor propriu-zis al dreptului diplomatic, reprezint ,,o surs preioas de 0ndrumare, oferind criterii
(

i re$uli care pot, p5na la urm, s favorizeze relaiile diplomatice=.

2. C!di*icarea dre#tului di#l!matic

%.1. #odificarea dreptului diplomatic a cunoscut dou modaliti1 a.codificarea efectuat de societi tiinifice cum este !nstitutul de Drept !nternaional sau de specialiti i b. codificarea efectuat 0n cadrul conferinelor internaionale. %... Din prima cate$orie fac parte1 "roiectul de #od al lui Dluntschill din 1E(E 2 e$ulamentul elaborat 0n 1EF' de !nstitutul de Drept !nternaional2 "roiectul de #onvenie elaborat de !nstitutul @merican de Drept !nternaional 0n anul 1F.'2

ezoluia !nstitutului de Drept !nternaional, adoptat la Sesiunea sa de Aa Ne9 GorC, 0n 1F.F, 0n care se atra$e atenia asupra cerinei fundamentrii privile$iilor i imunitilor diplomatice 0n cadrul ,,teoriei e,trateritorialitii=.

E. Din a doua cate$orie fac parte1

*egulile de clasificare i de precdere a a$enilor diplomatici, ane,ate la @ctul final al #on$resului de la Hiena2 "rotocolul de la @i,-la-#hapelle din 1E1E, prin care s-au completat e$ulile adoptate 0n 1E1' privind ran$urile reprezentanilor diplomatici2 "roiectele prezentate de @le/andro @lvarez Aa a H-a #onferin panamerican2 #onvenia de la >avana cu privire Aa funcionarii diplomatici #onvenia de la Hiena cu privire la relaiile diplomatice. 8vident, #onvenia adoptat 0n 1F(1 reprezint incununarea unui amplu proces de ne$ociere, care a dat e,presie voinei statelor de a aeza relaiile
*

diplomatice ,,pe baza unor norme convenite i recunoscute 0n sistemul internaional=. %.&. #onvenia a soluionat problemele care priveau activitatea diplomatic, situ5nd misiunea diplomaticI 0n centrul dreptului diplomatic. Dup #onferina diplomaticI de Aa Hiena, re$uli care p5n atunci erau ,,circumscrise la curtoazia diplomatic= au devenit norme /uridice. n aceast cate$orie intr re$ulile cu privire la procedura a$rementului, unele re$uli privind instalarea la post etc. %.'. #u toate c prin codificarea efectuat 0n anul 1F(1 s-a adoptat re$lementare cuprinztoare 0n domeniu=, dreptul cutumiar a rmas un izvor de referin, cu un impact semnificativ 0n dreptul diplomatic, av5nd o imprtan recunoscut 0n interpretarea normelor care $uverneaz activitatea diplomatic. Botui, adoptarea #onveniei de la Hiena a dus la ,,transformarea dreptului diplomatic dintr-un drept cu caracter precumpnitor cutumiar 0ntr-un drept cu caracter precumpnitor convenional, principalul su izvor constituindu-l un tratat colectiv. "rofesorul "hilippe #ahier apreciaz c ;anul 1F(1 a marcat o turnur 0n istoria surselor dreptului diplomatic=, prin trecerea de la ,,un drept nescris de ori$ine cutumiar= la ,,un drept scris al crui izvor principal a devenit un tratat=. %.(. Aa baza Dreptului diplomatic se afl principiile Dreptului internaional, care reprezint criteriul de apreciere a le$alitii aciunilor 0ntreprinse pe plan diplomatic. %.*. "rincipiile i normele imperative ale Dreptului internaional trebuie respectate 0n 0ntrea$a activitate diplomatic, deoarece aceast activitate este o component important a sistemului internaional. %.E. "entru a sublinia importana principiilor i normelor Dreptului internaional 0n activitatea diplomatic, #onvenia de Aa Hiena din 1F(1, chiar 0n "reambul
E

precizeaz c aceast activitate se desfoar 0n conformitate cu scopurile i principiile #artei +.N.J. Rela"ii di#l!matice Noiunea de relaii diplomatice Stabilirea relaiilor diplomatice ncetarea relaiilor diplomatice

ruperea relatiilor diplomatice rzboiul ruperea relaiior diplomatice suspendarea i ruperea relailor diplomatice- consecinta schimbrilor radicale ale situaiei politice eprezentarea intereselor unui stat

Relatiile di#l!matice reprezinta mai mult decat le$atura dintre doua state, conferind ansamblul de relatii dintre acestea, relatii prin e,celenta pasnice, , oficial purtate prin intermediul or$anelor de stat specializate, in scopul realizarii politicii e,terne a statului respectiv si a securitatii internationale. Sta+ilirea relatiil!r di#l!matice/- !n teoria si practica dreptului international s-a concluzionat ca pentru stabilirea de relatii diplomatice sunt necesare urmatoarele conditii cumulative1 a6 entitatile sau partile intre care se stabilesc relatiiile diplomatice sa aiba personalitate /uridica internationala b6 cele doua state sau $uverne ale acestora sa fie reciproc recunoscute c6 sa e,iste un acord de stabilire a acestor relatii Incetarea relatiil!r di#l!matice3 se poate realiza in diferite moduri 1. uperea relatiilor diplomatice )otivele ruperii relatiilor diplomatice
F

-un act discretionar al statului respectiv -un act acceptat sau impus in virtutea unor tratate sau pe plan international -reactia impotriva unui act ilitic, care a provocat o dauna sau a incalcat un drept -nemultumirea pentru comportarea neamicala a unui stat -schimbarea neconstitutionala a $uvernului -ruperea sau stabilirea relatiilor statului respectiv cu un stat tert K act de vointa, fie prin e,celenta discretionar, fie rezultand dintr-o obli$atie asumata anterior de statul in cauza in cadrul unei or$anizatii internationale. !n $eneral este un act unilateral al statului suveran si se realizeaza adesea fara a purta discutii asupra motivelor care ii determina la acest act. )a/oritatea unor astfel de acte au ca motivatie violarea unui drept. Ra.+!iul( cau.a a ru#erii relatiil!r di#l!matice Kansamblul actiunilor militare, de forta, menite sa conduca la satisfacerea intereselor statului sau statelor care recur$ la aceasta cale e,treme. azboiul provoaca in mod normal si implicit ruperea relatiilor diplomatice dintre statele beli$erante. -iind un act implicit declararii sau declansarii razboiului, ruperea relatiilor diplomatice nu poate fi precedata de razboi, ea poate insa, preceda razboiul. Starea de razboiK situatia creata consecutiv declararii razboiului cu sau fara ultimatum, zis si raboiul pe hartie. Starea de razboi , ca perioada dintre declararea razboiului si actiunea de razboi propriu zisa, poate conduce la ruperea relatiilor diplomatice chiar daca nu au inceput ostilitatile armate. 8fectele razboiului asupra relatiilor diplomatice1 1. %. azboiul antreneaza ruperea relatiilor diplomatice azboiul poate avea uneori si efecte indirecte de aceeasi natura asupra relatiilor diplomatice cu statele terte &. @rmistitiul 7acordul dintre statele beli$erante privind suspendarea temporara a
1L

.. !n anumite situatii poate sa nu cauzeze ruperea relatiilor diplomatice

actiunilor militare6 este considerat ca o cate$orie in sine, in care desi se mentine starea de razboi se pot restabili relatiile diplomatice Su #endarea i ru#erea relatiil!r di#l!matice Kconsecinta a schimbarilor radicale ale situatiei politice -dupa ruperea relatiilor diplomatice, reluarea lor presupune un nou acord de vointa si parcur$erea intre$ii proceduri de stabilire a relatiilor -in cazul suspendarii nu mai e necesara aceasta procedura, relatiile reluandu-se pur si simplu !nstitutia suspendarii si a ruperii relatiilor diplomatice apare mai limpede in situatiile de schimbari politice radicale intr-un stat. Schimbarile politice fundamentale intr-un stat pot consta in schimbari ale formei de $uvernamant pe cale neconstitutionala, constituirii de noi state prin secesiune, sau federalizare, revolutii sau lovituri de stat. Suspendarea si ruperera pun in miscare o alta institutie cone,a1 recunoasterea sau nerecunoasterea noilor situatii. Re#re.entarea intere el!r unui tat + consecinta a ruperii relatiilor diplomatice a dus la aparitia institutiei ;puterii protectoare=, respectiv a reprezentarii intereselor unui stat. "rincipala ratiune a acestei institutii este de a asi$ura pe cale indirecta, prin bune oficii ale unui alt stat, mentinerea sau continuarea unor le$aturi minime si necesare intre doua state intre care nu e,ista sau au fost rupte relatiile diplomatice. !nstitutia puterii protectoare presupune urmatoarele conditii1 1. @le$erea puterii protectoare de catre statul interesat. @ceasta ale$ere trebuie sa tina seama unori de anumite re$lementari sau norme de care este le$at statul respectiv. .. + alta conditie consta in acordul puterii protectoare care a fost aleasa. Jzantele presupun , formularea unei cereri cu caracter de ur$enta din partea statului ce se doreste a fi reprezentat catre $uvernul statului ce se doreste a fi reprezentat catre $uvernul statului care urmeaza a fi puterea protectoare,
11

cerere la care se poate raspunde prin acceptare, acceptare conditionata, ori prin respin$erea cererii 7declinarea propunerii6 %. + alta conditie consta in consimtamantul statului primitor u privire la puterea protectoare aleasa.

ACTI$ITATEA DIPLOMATIC4 E-ERCITAT4 DE OR5ANELE INTERNE ALE STATELOR 8,ercitarea funciilor diplomatice implic nu numai anumite re$uli precise, ci i prezena unor or$anisme specializate, precum i a unor instituii fundamentale ale statelor 0n competena crora intr e,ercitarea acestor funcii. @ctivitatea diplomatic este realizat de dou cate$orii de or$ane1 1. or$anele interne ale statelor cu atribuii 0n domeniul relaiilor internaionale2 .. misiunile diplomatice, care funcioneaz 0n strintate. +r$anele interne ale statelor care desfoar activitate diplomatic sunt1

efii de state2 $uvernele i efii de $uverne2 ministerele afacerilor e,terne%. @tribuii importante 0n domeniul politicii e,terne a statelor au parlamentele,

care 3 mai ales 0n ultimii ani 3 s-au remarcat prin promovarea i practicarea unei adevrate ,,diplomaii parlamentare= 0. e*ii de tat 67u re#rae entati!ni !mnim!dae 1.1. Mefii de stat au un drept de reprezentare $eneral 0n relaiile internaionale, 0n conformitate cu re$lementrile constituionale din fiecare ar. 1... n baza #onstituiei om5niei, "reedintele ,,0ncheie tratate internaionale 0n numele om5niei=. Bratatele sunt ne$ociate de <uvernul rii 0n baza atribuiilor ce 0i revin. "reedintele supune tratatele spre ratificare "arlamentului la propunerea <uvernului, "reedintele acrediteaz i recheam reprezentanii diplomatici ai
1.

om5niei i aprob 0nfiinarea, desfiinarea sau schimbarea ran$ului misiunilor diplomatice. eprezentanii diplomatici altor state sunt acreditai pe l5n$ "reedintele om5niei. 1.%. #5nd un ef de Stat se afl pe teritoriul unui stat strin se bucur de imuniti deosebite, care sunt cunoscute sub denumirea de ,,imunitile suveranului=. Mefului de Stat 0i este rezervat un protocol diplomatic deosebit i se bucur de o protecie special. 1. 5uvernul 6 atri+u"ii ,n rela"iile cu tatele tr'ine ..1. n aproape toate rile, <uvernul are atribuii deosebit de importante 0n domeniul politicii e,terne. <uvernul 3 prin locul ce 0i este conferit 0n sistemul or$anelor statului 3 e,ercit conducerea $eneral 0n relaiile statele strine. .... "e baza imputernicirilor date de "reedintele om5niei, <uvernul ia msuri

pentru iniierea i ne$ocierea tratatelor internaionale care se 0ncheie numele om5niei. <uvernul poate ne$ocia i semna acorduri, convenii i alte 0nele$eri internaionale la nivel $uvernamental. ..%. <uvernul ia msurile necesare pentru aplicarea tratatelor, acordurilor i conveniilor i celorlalte 0nele$eri internaionale i controleaz modul 0n care ,,se realizeaz acestea=. <uvernul informeaz periodic "reedintele om5niei i "arlamentul 0n le$tura cu problemele pe care le ridic ap1icarea unor tratate, acorduri, convenii i alte 0nele$eri internaionale, 0n vederea soluionrii operative a acestora. ..&. Meful <uvernului invit i primete reprezentani ai statelor strine, duce tratative, 0ncheie acorduri, ia parte la conferine internaionale si la activitatea unor or$anizaii internaionale. ..'. Meful <uvernului 0ndeplinete atribuiile ce 0i revin fr vreo 0mputernicire special, 0n baza statutului pe care 0l are 0n sistemul or$anelor statului. n timpul c5nd se afl pe teritoriul altor state, Meful <uvernului se bucur de toate drepturile
1%

i imunitile diplomatice. 2. Mini terul A*eceril!r Externe %.1. @paratul central care or$anizeaz i conduce direct relaiile e,terne ale statului este )inisterul @facerilor 8,terne. ntre principalele sale atribuii, amintim1

conducerea i orientarea activitii misiunilor diplomatice ale statului su2 suprave$herea i controlul activitii acestor misiuni2 meninerea le$turii cu diplomai strini aflai 0n ara sa2 ne$ocierea cu diplomaii strini sau cu dele$aiile altor state2 pre$tirea proiectelor de tratate, convenii, acorduri i alte 0nele$eri internaionale i ne$ocierea lor etc.

%... )inisterul @facerilor 8,terne aduce la 0ndeplinire sarcinile ce-i revin pentru 0nfptuirea liniei $enerale a politicii e,terne. %.%. )inisterul @facerilor 8,terne1

reprezint <uvernul su 0n relaiile internaionale2 duce tratative cu reprezentanii statelor strine2 0ncheie tratate2 emite depline puteri i contrasemneaz deplinele puteri emise de efu1 statului2 )inistrul @facerilor 8,terne este efu1 diplomaiei statului respectiv, av5nd rspunderi ma/ore 0n e,ercitarea funciilor diplomatice, at5t 0n interiorul statelor, cat i pe plan internaional. MISIUNILE DIPLOMATICE "hilippe #ahier definete misiunea diplomatic ca fiind ,,un or$an al unui subiect de drept internaiona1 instituit 0ntr-o manier permanent pe l5n$ un alt subiect de drept internaional, 0nsrcinat s asi$ure relaiile diplomatice cu acel subiect=.
1&

)isiunile diplomatice sunt or$ane ale statului care aduc la 0ndeplinire politica e,tern a statului propriu 0n ara 0n care au fost acreditate. n sistemul reprezentrii diplomatice se cunosc1 a. misiunile permanente b.misiunile cu caracter temporar. 0. Mi iunile #ermanente )isiunile permanente constituie forma clasic de reprezentare diplomatic. 8le se or$anizeaz 0n baza stabilirii relaii1or diplomatice 0ntre dou state, potrivit acordului lor de voin. Dup cum am menionat 3 prin statornicirea relaiilor diplomatice permanente 3 statele 0i recunosc personalitatea /uridic internaional.

1.1. Rolul i funciile misiunii diplomatice permanente 1.1.1. n literatura de specialitate s-a relevat c misiunile sau reprezentanele diplomatice permanente contribuie la promovarea colaborrii 0ntre statele respective, la stimularea relaiilor prieteneti 0ntre statul acreditan i statul acreditar, favoriz5nd amplificarea relaiilor economice, culturale i tiinifice 0ntre cele dou state. 1.1... "otrivit #onveniei de la Hiena cu privire la relaiile diplomatice, misiunea diplomatic permanent indeplinelte, 0n special, urmtoarele funcii1

reprezint statul acreditant 0n statul acreditar2 ocrotete, 0n statul acreditar,interesele statului acreditant i ale ceteni1or si2 duce tratative cu $uvernul statului acreditar2 se informeaz 3 prin toate mi/loacele licite 3 cu privire la condiiile i
1'

evoluia evenimentelor din statul acreditar promoveaz relaii de prietenie i dezvolt relaii economice, culturale i tiinifice 0ntre cele dou state.

1.1.%. #onvenia precizeaz c misiunea diplomatic poate s e,ercite i funcii consulare. n dezbaterile sale din 1F'E, #omisia de Drept !nternaional a relevat c stabilirea relaiilor diplomatice implic stabilirea i a relaiilor consulare 0ntre rile respective. Soluia la care a a/uns #onferina de la Hiena a fost stipularea 0n #onvenie a unei prevederi, conform creia nici o dispoziie din te,tul acesteia ,,nu poate fi interpretat ca interzic5nd misiunii diplomatice e,ercitarea funiilor consulare=. 1. .!nceputul i sfritul activitii membrilor misiunii permanente 1...1. n baza acordului intervenit 0ntre cele dou state privind infiinarea misiunii diplomatice, statul acreditant desemneaz membrii misiunii permanente, 0n conformitate cu dreptul su intern. 1....."entru efu1 misiunii diplomatice este necesar acordul prealabil statului de reedin. @cest acord poart denumirea de agrement. Statul acreditar poate sN refuze acordarea a$rementului, fr a fi obli$at sa-i motiveze $estul. #u e,cepia efului misiunii, ceilali diplomai, personalul administrativ i tehnic sunt numii de statul acreditant, fr a fi necesar acordul prealabil al statului acreditar. 1...%. Meful misiunii diplomatice 3 pentru a-i 0ncepe activitatea 3 trebuie s dea curs procedurii stabilite 0n statul de reedin. @stfel, eful misiunii primete din partea statului su scrisorile de acreditare, semnate de eful Statului i contrasemnate de ministrul @facerilor 8,terne, scrisori 3 inm5nate 0ntr-un cadru solemn 3 efului Statului pe l5n$ care este acreditat. #u ocazia 0nm5nrii scrisorilor de acreditare, eful misiunii diplomatice prezint efului Statului acreditar pe ceilali membri ai personalului diplomatic. "rezentarea scrisorilor de acreditare marcheaz 0nceputul activitii efului misiunii diplomatice.
1(

1...&. ncetarea activitii misiunii diplomatice poate surveni ca urmare a ruperii relaiilor diplomatice. uperea relaiilor diplomatice are ca urmare1 a. e,pulzarea personalului diplomatic de ctre statul acreditar sau b.rechemarea acestui personal de ctre statul acreditant. 1...'. ncetarea activitii unei misiuni diplomatice poate surveni i ca urmare a dispariiei unuia dintre state a refuzului statului acreditant de a recunoate $uvernul statului acreditar sau viceversa2 a suprimrii misiunii diplomatice pentru motive bu$etare. 1.". #ersonalul &i structura misiunii diplomatice permanente 1.%.1. )isiunile diplomatice clasice sunt1 ambasadele i le$aiile. #el mai 0nalt $rad de reprezentare 0l constituie ambasada. Ae$aia + condus de un ministru plenipoteniar 3 are un ran$ inferior ambasadei. 1.%... Structura misiunii diplomatice este stabilit de statul acreditant. De re$ul, 0n structura unei misiuni permanente se distin$ urmtoarele compartimente1 1. cancelaria2 .. biroul economic2 %. biroul ataatului militar2 &. biroul ataatului de pres2 '. biroul ataatu1ui cultural. 1.%.%. "ersonalul misiunii diplomatice este alctuit din1 a. eful misiunii2 b. minitri-consilieri2 c. consilieri2 d. secretari !, !! i !!!2
1*

e. ataai. n afara personalului diplomatic, 0n cadrul misiunii permanente funioneaz personalul tehnic i administrativ 7eful #ancelariei, secretari tehnici2 cifrori, translatori2 dactilo$rafe etc.6 i personalul de serviciu 7portari2 buctari2 $rdinari2 oameni de serviciu6. 1. Mi iunile tem#!rare n relaiile internaionale 3 0n afara misiunilor diplomatice permanente 3un rol important ocup misiunile diplomatice temporare. @ctivitatea acestor misiuni a fcut obiectul unor re$lementri de natur cutumiar. n cadrul Naiunilor Jnite a fost adoptat + 0n anul 1F(F 3 #onvenia privind statutul misiunilor speciale, care reprezint una din formele diplomaiei temporare. Din aceast cate$orie mai fac parte1 a. de1e$aiile la conferinele sau or$anizaiile internaionale2 b. trimiii itinerani2 c. birourile temporare.

Mi iunile #eciale #onvenia privind statutul misiunilor speciale este prima convenie adoptat 0n cadrul Naiunilor Jnite, fr a se convoca o #onferin special a statelor membre. De*initie. #onvenia precizeaz c misiunea special este o misiune temporar, care are un caracter de reprezentare a statului respectiv, trimis de un stat pe l5n$ alt stat 3 cu consimm5ntu1 acestuia din urm + pentru a 0ndeplini pe l5n$ el o sarcin determinat.

1E

Atri+u"iile misiunii temporare nu sunt stipulate 0n convenie, ele preciz5nduse de ctre statele interesate. )isiuni speciale pot fi trimise at5t 0n state, cu care statul trimitor are relaii diplomatice, c5t i 0n state cu care statul respectiv nu 0ntreine relaii diplomatice, put5nd contribui la pre$tirea condiiilor pentru stabilirea relaiilor diplomatice. Structura misiunii speciale este asemntoare cu structura misiunii diplomatice permanente. C!nditiile de trimitere a mi iunil!r #eciale -e,istenta acordului statului primitor atat cu privire la sarcina pe care urmeaza sa o indeplineasca, cat si cu privire la trimirea misiunii speciale de catre alt stat . @cordul poate fi formal, uneori chiar si tacit sau cu un consimtamant ulterior prezentei misiunii, prin simpla primire a notificarii vizei cerute in acest scop. BrimitereaO acceptarea m.s. Nu este nici dreptul, nici obli$atia unui stat fata de celalalt. 7e o posibilitate6 Sarcinile unei mi iuni #eciale -trebuie e,plicit determinate prin acordul asupra obiectivului acelei misiuni. 8ste posbili ca partile, de comun acord sa modifice sau sa deplaseze obiectivul si sarcinile misiunii speciale si alte domenii sau probleme Mem+rii mi iunii #eciale -trebuie o obtina consimtamantul statului primitor. "entru membrii misiunilor speciale este suficienta notificarea numelui si prezentarea unui cv. Statul primitor este liber sa refuze numirea oricarui membru al unei asemenea misiuni. -art.E al #onventiei din 1F(F= statul trimitator numeste la ale$erea sa pe membrii misiunilor speciale dupe ce va fi dat statului primitor toate informatiile utile cu privire la efectivul si compunerea misiunii speciale si mai ales numele si calitatea persoanelor pe care isi propune sa le numeasca. Statul primitor poate refuza sa admita o misiune speciala al carei efectiv nu-l considera rezonabil tinand seama de impre/urarile si conditiile care domnesc in acest stat si de necesitatile misiunii in
1F

cauza. 8l poate , de asemenea, fara sa motiveze sa refuze a admite orice persoana in calitate de membru al misiunii speciale.= Or)ani.area mi iunii #eciale a6#omponenta si activitatea-unul sau mai multi reprezentanti ai statului timitator, din care unul este desemnat ca sef sau autorizat sa actioneze in numele misiunii speciale. 8fectivul unei misiuni speciale, potrivit cutumei trebuie sa fie alcatuit dintr-un numar limitat de persoane. -in ceea ce priveste ne$ocierile cu asemenea misiuni se tine seama de re$ula simetriei ierarhice b6Sediul si localurile misiunii speciale- in localitatea ce va fi fost convenita prin acordul comun intre statele interesate. !n cazul in care lipseste un asemenea acord, sediul va fi stabilit in localitatea unde se $aseste )inistrul afacerilor e,terne al statului primitor. Statele pot conveni ca ea sa aiba mai multe sedii, in localitati diferite, dintre care vor stabili sediul principal. c6 an$ul sau precaderea misiunilor speciale- in cazul in care e,ista mai multe misiuni speciale in statul primitor, in afara unui acord special prealabil, dupa odinea alfabetica a membrilor statelor, folosita de protocolul statului primitor in cazul misiunilor speciale, pentru o ceremonie sau ocazie solemna, precaderea este re$lementata conform protocolului in vi$oare in statul primitor d6 !nceputul si incetarea functiilor unei misiuni speciale -inceputul- momentul stabilirii contactului oficial al misiunii cu ministerul de e,terne sau alt or$an al statului primitor asupra caruia se va fi convenit. -incetarea-in momentul indeplinirii sarcinilor pentru care a fost infiintata, ce i-au fost incredintate. )isiunea poate continua chiar daca intre parti a izbucnit un conflict armat sau a intervenit ruperea relatiilor diplomatice.
.L

Dele)a"iile la c!n*erin"e au !r)ani.a"ii interna"i!nale 1. Statutul dele$aiilor la conferine internaionale sau la or$anizaiile internaionale este apropiat statutului diplomailor. @ceste dele$aii beneficiaz de inviolabilitatea persoanei2 de imunitatea locului unde se desfoar conferina2 de faciliti de comunicare cu propriul $uvern. .. "rin #onvenia de la >avana din 1F.F, statutul dele$aiilor la #onferine i +r$anizaii internaionale este asimilat diplomailor obinuii. %. n baza #onveniei cu privire la privile$iile i imunitile Naiunilor Jnite, dele$aii la or$anizaiile internaionale beneficiaz de imunitate personal, inviolabilitatea ba$a/elor i a documentelor, a reedinei2 imunitatea de /urisdicie2 de privile$ii fiscale i vamale. Bir!uri tem#!rare8 trim&i itineran"i 1. Dirourile temporare sunt deschise de ctre un stat 0ntr-un alt stat in scopuri comerciale2 0n scopuri culturale2 pentru or$anizarea unor e,poziii etc. #omisia de Drept !nternaional nu menioneaz aceste birouri printre formele diplomaiei temporare. .. Brimiii itinerani sunt diplomai ad-hoc, 0ndeplinind o misiune special 0n mai multe state, fr a fi acreditai 0n aceste state. n practica internaional, ei se bucur de anumite privile$ii i imuniti, av5ndu-se 0n vedere statutul pe care 0l au. Re#re.entarea tatel!r ,n rela"iile l!r cu !r)ani.a"iile interna"i!nale cu caracter univer al 1. n baza #onveniei de la Hiena din 1F*' privind reprezentarea statelor 0n relaiile lor cu or$anizaiile internaionale cu caracter universal e,ist urmtoarele cate$orii
.1

de reprezentane ale statelor1 1. misiuni permanente ale statelor pe l5n$ or$anizaiile universale2 .. misiuni permanente de observatori ale statelor nemembre pe l5n$ or$anizaiile internaionale2 %. dele$aii la or$anele acestor or$anizaii i la conferinele convocate de ele si desfurate sub e$ida lor. .. n cazul +r$anizaiei Naiunilor Jnite, instituirea misiunilor permanente de ctre statele membre, a fost aprobat de ctre @dunarea <eneral la % decembrie 1F&E, pnin ezoluia No. .'*OaO!!!. n acest document se precizeaz c misiunile permanente se instituie pentru a contribui la realizarea scopurilor i principiilor Naiunilor Jnite. %. Numirea membrilor unei misiuni permanente nu este condiionat de consimm5ntul or$anizaiei respective, dan statul trimitor trebuie s o notifice at5t or$anizaiei, c5t i statului $azda al acelei or$anizaii. &. )isiunea diplomatic permanent pe l5n$ o or$anizaie internaional universal sau re$ional 0ndeplinete funcii diplomatice de reprezentare i participare a statului la activitile or$anizaiei, contribuind la realizarea obiectivelor acesteia 0n baza actelor constitutive convenite prin acordul statelor membre. '. Statul $azda al or$anizaiei internaionale are obli$aia s spri/ine misiunea permanent 0n 0ndeplinirea obli$aiiior sale. @stfel, statul $azd faciliteaz obinerea cldirilor necesare pentru misiunea respectiv i $aranteaz privile$iile i imunitile de care beneficiaz personalul acesteia 0n baza re$lementrilor internaionale 0n vi$oare. 8vident, aceste obli$aii sunt asumate i e,ercitate 0n baza
..

pnincipiilor cooperrii i respectului reciproc, care $uverneaz funionarea or$anizaiei respective.

.%

TEMATICA RE%ERATE/

eprezentarea la or$anizaiile internaionale Statutul /uridic de care benefciaz or$anizaia internaional !muniti i privile$ii ale or$anizaiilor internaionale eprezentareala or$anizaii internaionale prin dele$aii i reprezentani nepermanei ai statelor membre #onferina internaional. Statutul /uridic al participanilor la conferina internaional

Bi+li!)ra*ie
0. Berindei( Dan/ Din ,nce#uturile di#l!ma"iei r!m9ne&ti m!derne( Editura #!litic'( Bucure&ti( 0:;< 0. %elt=am( R.5./ Intr!ducere ,n dre#tul &i #ractica di#l!ma"iei( Editura ALL( Bucure&ti( 1>>1 1. Sida( Andrei/ Dre#t Di#l!matic( Editura ?$a ile 5!ldi&@ Univer itA Pre ( Arad( 1>>0 2. Sida( Andrei/ Dre#t di#l!matic &i c!n ular( Editura Au)u ta( Timi&!ara( 0::B '. )alia, )ircea1 Diplomaia- coli i instituii, 8ditura didactica i peda$o$ic, Ducureti, 1F*' ;. Muraru $. I!an( Dre#t c!n titu"i!nal &i in titu"ii #!litice( Bucure&ti( 0::B B. Mi)a3Bele&teiu $. Raluca( Dre#t interna"i!nal( Intr!ducere ,n dre#tul interna"i!nal #u+lic C. DDDC!nven"ia de la $iena cu #rivire la relatiile di#l!matice3 0C a#rile 0:;0 F. Ae$ea nr. .(FO.LL% #rivind tatutul C!r#ului di#l!matic &i c!n ular R!mania in

.&