Coordonator:

Prof. Stefan Ioan Hoza

Propunator:

Frunza LauraAna

An scolar 2009-2010

Just f carea te!e ......................................................................p a". # Pasopt s!ul.............................................................. ................pa". $ Pasopt st s deea un tat nat onale.....................................pa". % Istor a & l tans.................................................................... .....pa". ' (ac a l terara..................................................................... ........pa". 10 Pasopt st s l teratura.............................................................pa" . 1$ Poez a pasopt sta................................................................. ......pa". 1' Proza n per oada pasopt sta.....................................................pa". 20
2

 )eprezentant pasopt st ..........................................................pa". 22 *as le Alecsandr ................................................................. ......pa". 2# Alecu )usso....................................................................... .........pa". 2+ Costac,e -e"ruzz ................................................................... ...pa". 2' .r "ore Ale/andrescu............................................................ .....pa". #1 Ion Hel ade )adulescu................................................................ pa". #2 - colae 0alcescu................................................................... .......pa". #$ Andre &uresanu.................................................................. ......pa". #1 Concluz e.................................................................. ...................pa". $0 0 2l o"raf e............................................................... ...................pa". $1

3Istoria noastra are destule fapte

eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre, destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.

Termenul pasopt s! care desemneaza o perioada importanta din istoria literaturii romane este provenit de la denumirea haplologica a anului revolutionar 1848. In literatura romana omentul 1848 reprezinta momentul fundamentarii literaturii nationale prin orientarea oferita de revista !acia literara care a lansat un current si a format generatia cunoscuta sub numele" generatia scriitorilor pasoptisti #erioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre romantice $poca pasoptista inseamna, inainte de toate, epoca inceputului literaturii noastre moderne si romantice% prin opera scriitorilor afirmati dupa 18&', se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit. (ultura trecutului ) o cultura predominant feudala, intarziata in raport cu restul $uropei ) va fi pusa in discutie din perspectiva modernizarii, adica din cea a acordului cu evolutia literaturii europene. #unerea de acord se
5

manifesta si in faptul ca intreaba literatura pasoptista va fi creata in spiritul esteticii romantice, adica in spiritul curentului literar dominant in $uropa acelor ani. (a prima generatie romantica si prima generatie a literaturii noastre moderne, scriitotii pasoptisti au creat ) din multe puncte de vedere ) o literatura substantial noua fata de epocile anterioare" de aceea, ei au jucat rolul unor novatori, chiar rolul unor pionieri in variate zone ale literaturii. Cronologie: *ceasta epoca inteleasa in sens larg se poate diviza in trei perioade" #repasoptismul +18&' ,184'#asoptismul +184' ,18.'#ostpasoptismul +18.' ) 18/'#asoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara, ci mult mai larg ca o perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale. *ceasta revolutie culturala nu ar fi fost insa posibila fara niste transformari cum ar fi" 18.& *l. Ioan (uza da o lege prin care invatamantul primar devine .ratuit0 si obligatoriu 18.' *pare prima universitate romaneasca, universitatea de la Iasi 18.4 *pare universitatea 1ucuresti 181. #rima reprezentatie de teatru la Iasi 1823 *par primele ziare romanesti" Tara 4omaneasca (urierul romanesc, cu suplimentul (urier de ambe se5e oldova *lbina romaneasca cu suplimentul *lauta romaneasca Transilvania 6azeta de Transilvania cu suplimentul 7oaie pentru minte, inima si literatura *devarata revolutie apare nu insa cu ziarele ci cu aparitia primelor reviste literare" 184' !acia literara
6

1844 #ropasirea 1888 4omania literara #asoptismul este o perioada importanta pentru literatura romana si datorita faptului ca acum sunt puse bazele primelor specii literare cum ar fi " meditatia, elegia, pastelul, balada, poemul filozofic, satira, epistola, fabula, idila si egloga. !in punct de vedere cronologic, epoca pasoptista dureaza, prin urmare, apro5imativ intre 18&',18.'% aceasta nu inseamna ca opere in spirit pasoptist nu ar fi e5istat si inainte de 18&', dupa cum si dupa 18.'. 9 generatie de scriitori afirmati dupa 4evolutia de la 1848, scriitori care aduc unele elemente noi, continuand ) in liniile ei fundamentale, directiile literaturii pasoptiste, apartine epocii numite postpasoptiste. In general, e5ista o continuitate de stil si de spirit intre opera scriitorilor pasoptisti si a celor postpasoptisti" dupa cum arata si numele dat de istoria literara, ceea ce ii apropie este mai important decat ceea ce ii desparte. In jurul anului 1848 romantismul este un curent la moda in toata $uropa, astfel incat el ajunge si in tarile romane sub o forma moderata insa, fiind mai ales un curent cultural, impregnat de idei iluministe. 4eprezentantii romantismului de acum dau operei lor un pronuntat caracter militant ei fiind deopotriva scriitori si revolutionari. Reprezentanti :asile *lecsandrii, 6rigore *le5andrescu, *lecu 4usso, (ostache ;egruzzi, Ion <eliade 4adulescu, :. (arlova, !. 1olintineanu, ;icolae 1alcescu.

Pasoptistii si ideea unitatii nationale

7

=criind despre mersul revolutiei in istoria 4omanilor, ;icolae 1alcescu definea viiorul patriei, deci definitivarea miscarii de la 1848, in termeni e5trem de moderni" In zadar veti ingenunchia si va veti ruga pe la portile imparatilor, pe la usile ministrilor lor. $i nu va vor da nimic, caci nici vor, nici pot. 7iti gata, dar, a o lua voi, fiindca imparatii, domnii si boierii pamantului nu dau fara numai aceea ce le zmulg popoarele...>iua izbandirii, ziua dreptatii se apropie, in care se vor ridica popoarele ca sa mature ramasita tiranilor de pe fata pamantului. 4andurile sunt scrise in e5il, la #aris, in 1. septembrie 188', dar contin ceva mai mult decat esenta ideologiei burgheze, pe aunci revolutionara" *ceste cuvinte au ceva din spiritul Manifestului comunist. Cateva principii ferme au format axa gandirii istorice pasoptiste; printre acestea ideea ca romanii nu pot sa castige nimic decat prin forta si organizarea lor proprie; numai asa a fost posibila viziunea unei patrii libere si unitare a Romanilor. Ideea de unitate nationala, desi nu figureaza in mod expres printre paragrafele Proclamatiei de la Islaz, este un lait-motiv al ideologiei pasoptiste. Articolele din Poporul suveran semnate de principalii colaboratori ai ziarului, poeziile publicate de olintineanu in !Albumul Pelerinilor Romani de la Paris" #$%&$', Manifestele Comitetului revolutionar emigrat in (ranta #condus de ). alcescu, C.A. Rosetti si ). *olescu', corespondenta emigrantilor, toate aceste documente istorice atesta ideea unitatii nationale. +n asemenea manifest, ca cel din $ iulie $%&$, tiparit la Paris, se inc,eie cu urarea !-raiasca Romania libera, una si nedespartita.". /ar cea mai elocventa ilustrare a acestei viziuni ne-o da )icolae alcescu prin !Istoria Romanilor subt Mi,ai 0oda 0iteazul". Comitetele incep sa se numeasca !revolutionare si nationale". /ar pasoptistii n-au conceput o teorie revolutionara, n-au lasat lucrari speciale de ideologie romantica ci doar au pregatit prin litaratura si istorie raspandirea ideilor nationale. Aceste idei
8

ale pasoptistilor, oameni de baricade dar si oameni de carte, au favorizat dezrobirea nationala a romanilor si formarea unei organizari democratice a statelor romanesti. *enurile si telurile cultivate de pasoptisti erau numai cele adecvate propagandei ideologice1 genul dramatic punea in contact direct pe scriitori cu poporul; poezia lirica dadea glas entuziasmului tineresc al generatiei; istoria constituia un exemplu de lupta si de afirmae a unitatii nationale. /ar gandind unitatea nationala in termeni noi, pasoptistii reformau istoria. In locul istoriei regilor si a razboaielor puneu istoria popoarelor si a dezvoltarii claselor sociale. In litaratura si arta, aceste idei se traduceau printr-o noua estetica. Pasoptistii romani, romantici prin tot ce au dat ca opera literara, dupa cum am vazut, au inteles istoria ca o frenetizare, ca o mitilogizare eroica a unor idealuri. Apelul la folclor, stimularea unei literaturi originale, descoperirea originalitatii in toate planurile #pe plan politic, istoric, social, artistic, lingvistic', intr-un cuvant crearea unei !constiinte nationale", ai fost castigurile si in acelasi timp coordonatele pe care s-a dezvoltat o alta lume la noi. (ara sa fie romantici metafizici ca unii din poetii germani, si nici clasicizanti, ca cei francezi, pasoptistii romani gandeau in viitor bazandu-se si pe traditiile romanesti. 2i descopereau nu numai !istoria" ca stiinta moderna a natiunii, ci si istoria ca fiinta a unui trecut pe care se spri3ina prezentul si viitorul. +nitatea romanilor, propagata prin scrieri literare si istorice, etse argumentata in $%4% si mai ales dupa inabusirea revolutiei, prin articole si manifeste, intr-un cuvant prin cele mai moderne instrumente de lupta ideologica. +n elocvent exemplu e manifestul redactat de C.A. Rosetti la $ iulie $%&$1 !5ibertatea de la $%4% fu rastignita si ea fiindca nu sustinsem cu toata puterea cuvenita, fiindca noi ca si toata lumea eram nepregatiti atunci si populii si guvernele lor nu stiau ca nu trebuie sa lase arma din mana pe cat va mai fi pe pamant un singur tron, o singura lege nedreapta. Aceascta o invatam in acesti ani de durere si crucieri, si acum armarea si unirea cea mai deplina a tuturor populilor se pregateste neincetat. Credinta dar, inima si
9

rabdare, iata tot ce va cerem, in numele suferintelor noastre, in numele libertatii si a Romaniei intregi". Aceste repere istorice ne a3uta sa intelegem de ce alcescu ii scria lui Alecsandri la moartea 2lenei )egri !Iubita noastra este Romania".

Istoria Militans
In poezia populara literatorii revolutionari de la 1848 vedeau o oglinda a vietii sociale si nationale. #oeziile populare sunt considerate, comori nepretuite care definesc specificul noastru national Intr,o epoca ca aceasta, unde tarile noastra au a se lupta cu dusmani puternici care cerc a intuneca nu numai drepturile politice, dar si chiar nationalitatea romanilor, poezia populara ne va fi de mare ajutir spre apararea acesteia. =pecificul nostru national e definit astfel prin limba, traditii, obiceiuri, prin cantece si giocuri, scrie undeva *lecsandri. In rezumat, ideile lor despre folclor sunt idei politice, poezia populara, in conceptie pasoptista vine sa consolideze o stare de spirit, sa fundamenteze artistic e5istenta unei constiinte nationale. #oetii ce se inspirau din folclor sau din istorie nu promovau o ideologie literara aparte sau o conceptie singulara in epoca. (a si ceilalti pasoptisti, ca istoricii de e5emplu, ei concepeau o arta militanta, punandu,si opera in slujba societatii si natiunii. Intregii
10

lor activitati, vietii si operei lor li se potriveste calificativul de poeti cetateni. #e plan politic si social, poetii pasoptisti au simpatizt.at, fara sa ajunga la radicalismul lui ;. 1alcescu, miscarea de emancipare a claselor asuprite. In multe privinte, opiniile despte moderatia ideologica a unora dintre acestia ca <eliade sau *lecsandri ar trebui revizuite. #oezia lui *lecsandri, dedicata dezrobirii tiganilor, e un strigat sincer si spontan, o dovada de umanism. In 1881, in scrisoarea adresata lui Ion 6hica, intitulata #ainea amara a e5ilului, poetul realiza o satira la adresa demagogiei liberale, saira in care se intalnea pe aceleasi poziii cu $minescu si (aragiale. 7rumoasa sa naratiune, conceputa ca o episola catre acelasi Ion 6hica, :asile #orojan, e pornita dintr,o adeziune sincera pentru emanciparea robilor. Trebuie sa subliniem caracterul de manifest al poeziei pasoptiste. #oetii au fost in vremea lor spirite active si combative. #utem spune, parafrazand pe aiorescu si e5tinzand paraafraza, ca toate ritmurile istoriei au vibrat in acesti poeti totali. (uvantul pasoptism a devenit aproape sinonim cu romanismul politic romanesc, a devenit egal cu o zona istorica determinata de o ideologie, o estetica, o filozofie anume. $minescu omagia pe scriitorii revolutiei de la 1848 ca pe niste firi vizionare, care credeau nu numai in scrisul lor, dar care credeau si in visele lor. ;e uimeste azi numarul impresionant de scriitori pe baricade la 1848. *utori de articole sau poeme, de studii sau de nuvele, scriitorii pasoptisti erau umar la umar cu strada. *pelul contemporan la romantism actualizat pe plan istoric si politic, gaseste in pasoptism un punct de sprijin. $poca pasoptista, epoca de mare avant revolutionar dar si de mari creatii literare si artistice, a fost determinata pe plan social si politic de ridicarea noii clase sociale, revolutionara pe atunci, burghezia. (urentul dominant in literatura noastra pasoptista a fost, in mod evident, romantismul. In realitate, in opera marilor romantici romani +6r. *le5andrescu, !. 1olintineanu, :asile *lecsandri- intalnim insa si multe elemente clasiciste. 9 recenta lucrare prezinta clasicismul romanesc ca o
11

coordonata permanenta a literaturii romane. 9 alta cercetare considera poezia de inspiratie istorica a ruinelor ca un element preromantic. $poca incepe, pe un plan cultural, cu o puternica influenta occidentala. *sistam la o invazie de traduceri si la fi5area unei mode occidentale in tot ce se face la noi. 4evista !acia literara a supus, cu fermitate, unei critici pertinente aspectele daunatoare ale acestor influente. eritul ei nu e de a fi denuntat niste erori, ci mai ales acela de a fi promovat o indrumare pozitiva, de a fi indicat cu claritate temelia pe care se poate inalta o cultura autentica. *m socotit necesar sa urmarim si inspiratia istorica in poezia romaneasca din perioada preromantica +:asile (irlova, 6h. *sachi-, trecand la marii poeti pasoptisti +!. 1olintineanu, (ezar 1olliac, (. ;egruzzi, :asile *lecsandri- si la marii oameni de cultura dar si cu o activitate poetica. 9pera acestor creatori n,ar fi fost posibila fara programul !aciei literare, deci fara ideile 4evolutiei de la 1848, idei care au animat o generatie unita de mari creatori, care, asa cum spunea $minescu, credeau in scrisul lor. *nimati de ideile revolutiei, ?ogalniceanu si 1alcescu publica, dupa cum am vazut, cronici si documente care vor deveni izvor concret de inspiratie si documentare literara. 4aspandirea si circulatia operelor cu tematica istorica se e5plica prin faptul ca epoca insasi era frenetizata de sentimentul trecutului eroic, de mandria nationala. #oezia de inspiratie istorica se realiza paralel cu poezia de inspiratie populara, pornita tot din programul !aciei literare ;umai asa se poate e5plica elogiul superlativ al lui $minescu din $pigonii adresat scriitorilor pasoptisti. !ar ideile pasoptiste n,au ramas inchise in epoca% ele au continuat sa fecundeze si epoca urmatoare% cand o alta generatie, a marilor clasici, ducea mai departe sentimentul trecutului si inspiratia istorica" <asdeu in drama 4azvan si :idra sau in Ion :oda cel cumplit in care ia drept model opera capitala a lui ;icolae 1alcescu +4omanii subt ihai :oievod :iteazul-, 9dobescu in nuvelele istorice sau chiar in cateva poeme, $minescu in =crisoarea aIII,a si in cateva postume + emento mori, de e5emplu-.
12

4evista /acia literara" apare la Iasi, in anul 184', sub directia lui ihail ?ogalniceanu, si va fi interzisa chiar dupa primul numar, caci, prin chiar numele ei, revista se adresa romanilor din toate cele trei tari intr,un moment politic dificil, in care unirea nu era inca posibila. *utorul isi e5pune aceasta intentie in mod lamurit si plastic, afirmand ca revista va fi un repertoriu general a literaturii romanesti, in care, ca intr-o oglinda, se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecare cu ideile sale, cu limba sa, cu c,ipul sau. *ceasta deschidere catre toti romanii reprezinta primul pas catre cladirea unei literaturi si a unei limbi unitare. In spiritul acestei recomandari se va dezvolta literatura noastra preromantica +momentul pasoptistsi romantica +$minescu-, pana aproape de inceputul
13

secolului nostru% semanatorismul si poporanismul vin pe aceeasi directie. #rogramul estetic din Introductia lui ihail ?ogalniceanu se intemeiaza, asadar, pe idei care vizeaza formarea unei literaturi nationale. ?ogalniceanu porneste de la o observatie simpla" in cultura romana domina traducerile din literaturi straine. $l recunoaste ca este nevoie si de modele, dar traductiile nu fac o literatura, ci pot fi prime3dioase pentru ca ucid du,ul national; de aceea trebuie cautate subiecte in spatiul romanesc. *stfel, el recomanda ca scriitorii sa fructifice episoadele eroice din istoria noastra, sa transfigureze artistic frumusetile naturii si sa prelucreze folclorul autohton. *cestea sunt si principalele teme romantice, dar, in cazul literaturii romane, ele constituie fundamentul unei literaturi originale. Implicati in revolutiile democratice de la 1848, majoritatea scriitorilor din aceasta perioada manifesta interes pentru ideile lui ?ogalniceanu, contribuind decisiv la cladirea unei literaturi moderne. Totodata, ?ogalniceanu pune pentru prima oara problema unei critici obiective, in acest sens el vorbind despre o interpretare directa a scriiturii +a se critica cartea, iara nu autorul' si despre o critica facuta fara ura si partinire. *ceasta va duce implicit la constituirea unui sistem de valori.

=i rubricile revistei, anuntate in acest program, sunt de interes. ?ogalniceanu concepe publicatia in patru parti" in prima vor fi publicate compuneri originale a conlucratorilor foaiei; a doua parte va cuprinde scrieri publicate in alte ziare romanesti% partea a treia va fi dedicata criticii literare, iar in incheiere vor fi prezentate informatii culturale diverse si tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman. Introductia lui ?ogalniceanu
14

a contribuit la crearea curentului national si a deschis drumul literaturii moderne. Pro"ra!ul (ac e l tarare: @n primul numAr al revistei, sub titlul BIntroduc6ie", . ?ogAlniceanu, Cntemeietorul revistei, publicA un articol ) program care sintetizeazA Cn patru puncte idealurile literare ale scriitorilor paDoptiDti" 1. (ombaterea imitaEiei scriitorilor strAini Di a traducerilor mediocre" Cngrijorat de sArAcia literaturii romFne, ale cArei opere se puteau numAra pe degete, Ion <eliade ) 4Adulescu lansase un apel Cncurajator cAtre tinerii scriitori" B=crieEi, bAieEi, orice, numai scrieEiG InterpretCnd Cndemnul din punct de vedere cantitativ, multe publicaEii ale epocii au Cncurajat o literaturA mediocrA, adesea imitatA dupA creaEii siropoase occidentale, pervertind gustul public. . ?ogAlniceanu avertizeazA asupra pericolului unei astfel de literaturi, care eliminA criteriul estetic% 2. (rearea unei literaturi de specific naEional" Cn loc sA imite pe scriitorii strAini, romFnii ar putea fAuri o literaturA autohtonA, inspiratA din istorie, naturA Di folclor. #reluatA din estetica romanticA europeanA, aceastA triplA recomandare se va regAsi Cn operele paDoptiDtilor" o 7olclorul va face obiectul preocupArilor teoretice, dar va deveni Di sursA importantA de inspiraEie. *lecu 4usso, Cn studiul BPoezia poporal7", defineDte folclorul ca pe o oglindA realistA a vieEii poporului Di ca pe un izvor nesecat de inspiraEie pentru literatura cultA. $l Cl va ajuta pe *lecsandri sA alcAtuiascA prima culegere de BPoezii poporale ale rom8nilor" +1882-, urmatA de B alade #C9ntice b7tr9ne:ti-. ulte dintre poeziile volumului B/oine :i l7crimioare", de :. *lecsandri sunt Cn metru popular. 6h. *sachi valorificA mitologia popularA Cntr,o suitA de balade Di legende. $5presia cea mai profundA H inspiraEiei folclorice se regAseDte CnsA Cn capodopera B;bur7torul", de Ion <eliade,4adulescu%%
15

;atura va face obiectul unor ample relatAri de cAlAtorie, ca < primblare la mun6i sau alta Alb7, de :asile *lecsandri, BMemorial de c7l7torie", de 6rigore *le5andrescu D. *. $logiul frumuseEilor patriei apare de asemenea Cn volumul B#asteluri, de :. *lecsandri% o Istoria este privitA ca model pentru contemporani, fie pentru a e5prima idealul de eliberare Di unitate naEionalA, fie pentru a ilustra satiric realitAEile sociale. BAlexandru 57pu:neanul", de (. ;egruzzi, face parte dintr,un Cntreg ciclu de B(ragmente istorice" Cn prozA, Cn timp ce *lecsandri creeazA ample poeme eroice, ca B/an, c7pitan de plai", B/umbrava Ro:ie" sau drame istorice ca B/espot-vod7". 7oarte gustate Cn epocA sunt fiziologiile +echivalente Cn prozA ale satirei sau ale fabulei-, cum ar fi BCuconi6a /r7gana", de Ion <eliade, 4adulescu sau B(iziologia provin6ialului", de (ostache ;egruzzi% 3. Iupta pentru unitatea limbii" BJAlul nostru este realizaEia dorinEei ca romFnii sA aibA o limbA Di o literaturA comunA pentru toEi. $forturile Kcolii *rdelene de unificare a limbii sunt continuate de paDoptiDti, care CncearcA sA formuleze normele limbii literare, respingCnd e5agerArile latiniste Di pledCnd pentru introducerea alfabetului latin. *lecu 4usso, Cntr,o serie de BCuget7ri" publicate Cn B4omFnia literarA respinge curentele latiniste care prin sistemele lingvistice propuse CnstrAineazA moDtenirea naEionalA. Ion <eliade, 4adulescu scrie B*ramatica rom8neasc7", Cn care combate scrierea etimologicA Di are pAreri juste despre CmbogAEirea limbii cu neologisme% 4. !ezvoltarea spiritului critic" sperCnd ca prin impunerea acestor reguli sA creeze un sistem de valori pentru publicul romFn, . ?ogAlniceanu introduce Di conceptul de criticA obiectivA, subliniind cA analiza criticA se va face numai asupra operei" B(ritica noastrA va fi nepArtinitoare. :om critica cartea, iar nu persoana.
o

16

!acia literara dispare dupa foarte putin timp, dar programul e5pus in Introductie a avut o semnificatie ca trece de cele cateva numere ale revistei, inaugurand o noua baza a literaturii romane. 9perele care vor aparea in deceniul urmator +184',188'- vor purta marca unei originalitati mai evidente si a unei orientari mai nete vatre realitatile nationale% in acest deceniu vor fi scrise multe dintre prozele lui (.;egruzzi, principalele poezii ale lui 6r. *le5andrescu sau (. 1oliac, va fi descoperit folclorul prin prima culegere a lui *lecsandei, vor aparea scrieri ale istoricilor ;. 1alcescu si . ?ogalniceanu. =e poate spune ca principalele reviste de cultura ale perioadei vor fi tot atatea reeditari ale !aciei literare" acelasi . ?ogalniceanu scoate efemera, dar foarte importanta publicatie #ropasirea +1844-, iar, dupa revvolutie, programul !aciei literare va capata o noua intrupare, mai consistenta, in revista lui :. *lecsandri, 4omania literara +1888-.

Pasoptistii si literatura
#rima jumatate a secolului LIL aseaza intreaga societate romaneasca intr,uncurent modernist, un curent al innoirilor, in toate domeniile. In urma #acii de la *drianopol+1823- Tara
17

4omaneasca si oldova au intrat in circuitul economic european, putand sa ia contact mai bine cu toate transformarile din lumea apuseana. =e va produce acum o adevarata efervescenta culturala in Tarile 4omane. =e dezvolta invatamantul in oldova datorita activitatii lui 6he. Iazar si Ion <eliade,4adulescu. In 18.' se infiinteaza Mniversitatea din Iasi, in 18.4 in 1ucuresti, de catre !imitrie 1olintineanu. =e dezvolta teatrul datorita activitatii lui 6he. *sachi in oldova si lui I. <eliade, 4adulescu in Tara 4omaneasca. #rimul spectacol are loc in inlimba romana la Iasi, in 181., iar la 1ucuresti in 1813. (u prilejul spectacolului de la 1ucuresti, Iancu :acarescu a scris un #rolog in care sintetiza conceptia pasoptistilor despre teatru" :, am dat teatrulN :i,l paziti ca pe,un lacas de muzeN (u el curand veti fi vestitiN #rin vesti departe duseN In el naravuri indreptatiN !ati ascutimi la minteN #odoabe limbii voastre datiN (u romanesti cuvinte. In anul 184', la conducerea Teatrului ;ational din Iasi au venit :asile *lecsandri, (ostache ;egruzzi si ihail ?ogalniceanu, care au pus bazele repertoriului dramatic original romanesc. !e asemenea, se dezvolta presa in oldova sub conducerea lui 6he. *sachi. =e afirma *lbina 4omaneasca si suplimentul sau, *lauta 4omanasca. In Tara 4omaneasca, sub conducerea lui I. <.,4adulescu se afirma (urierul ;ational cu suplimentul (urierul de ambe se5e. In Transilvania, sub conducerea lui 6he. *sachi, apare 6azeta de Transilvania si suplimentul 7oaie pentru minte, inima si literatura. *cest curent innoitor a cuprins si literatura. In anul 18&' I. <.,4adulescu a tradus in limba romana editatiile poetice ale lui Iamartine, act simbolic prin care se marca trecerea literaturii romane de sub sfera de influenta a literaturii orientale sub sfera de influenta a literaturii occidentle, in primul rand sub sfera de influenta a literaturii franceze. Tot acum se produce un eveniment de mare importanta in evolutia literaturii romane" 184',apare la Iasi, sub conducerea lui ihail ?ogalniceanu, revista !acia literara, cu rol important in orientarea literaturii nationale in epoca, dar cu rol important si in jalonarea directiilor viitoare de dezvoltare a a literaturii noastre.
18

Mniii critici chiar au afirmat ca a e5istat in literatura romana un curent al !aciei literare. #rintre cele mai importante reviste care au preluat ideile se numara #ropasirea si 4omania literara. 4evista !acia literara a aparut numai in trei numere, dintre care primul continea articolul,program numit Introductie. *cest articol se deschide printr,o trecere in revista a tuturor publicatiilor aparute in Tarile 4omane pana in 1848. *rticolul sublinia caracterul local al acestor publicatii si necesitatea aparitiei unei reviste e5clusiv literare in care sa se stearga diferentele locale dintre romani. 9 astfel de revista isi propune ihail ?ogalniceanu sa faca din !acia literara" In ea ca intr,o oglinda se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau. *stfel, revista a jucat un rol important in realizarea unitatii nationale a romanilor pe plan cultural. *rticolul Introductie pune, de asemenea, problema criticii literare, ?ogalniceanu subliniind necesitatea unei critici literare juste, obiective, capabila sa impuna adevaratele valori literare" :om critica cartea, iar nu persoana. !e asemenea, ihail ?ogalniceanu pune problema traducerilor literare. $l constata ca scriitorii romani din perioada pasoptista realizeaza numeroase traduceri, dar ca in literatura nationala nu mai aparusera opere de mare valoare. !e aceea el a criticat traducerile, spunand" Traductiile nu fac literatura. $le au devenit la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi duhul national. In acest conte5t, articolul Introductie va incuraja dezvoltarea literaturii nationale. In conceptia lui ihail ?ogalniceanu, pentru realizarea unei literaturi romane originale, trebuia ca scriitorii sa se inspire din folclor, istorie nationala, natura patriei, realitatile sociale prin care opera va capata o culoare locala. ?ogalniceanu afirma ca" Istoria noastra are destule fapte eroice, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari pentru ca sa gasim si la noi sujeturi de scris fara sa mai avem pentru aceasta trebuinta
19

sa imprumutam de la alte natii. !atorita orientarii spre aceste surse de inspiratie, articolul Introductie a fost considerat manifestul romantismului romanesc. Iiteratura pasoptista acopera, ca denumire, o realitate in acelasi timp sociala, culturala si literara. In mod aproape inanim, istoria literara fi5eaza perioada literaturii pasoptiste intre finele deceniului al .,lea +apro5imativ 18.'-. Iegata de importante evenimente politico,sociale, aceasta delimitare cronologica nu are totusi nimic rigid" trebuie doar sa precizam ca debutul perioadei pasoptiste este legat de iesire Tarilor romane de sub dominatia e5clusiv otomana si de inceputul europenizarii economice% iar incheierea perioadei pasoptiste va fi marcata de realizarea celui mai aprins vis al generatiei, Mnirea #rincipatelor si de dobandirea libertatilor politice. !upa aceasta data, adica dupa 18.', frontul pasoptist se destrama, iar unitatea asigurata de idealurile comune apartine trecutului. !in punct de vedere literar, limitele perioadei sunt marcate de aparitia primelor scrieri declarat romantice si de orientarea pro,romantica a sensibilitatii publicului% astfel, traducerea ) in anul 18&' ) a editatiilor poetului romantic francez *. !e Iamartine de catre I.<eliade 4adulescu capata aproape valoare de simbol. Ia cealalta e5tremitate a prioadei, anul 18.' aduce afirmarea in cultura noastra a nei noi generatii, a generatiei post,pasoptiste" 9dobescu, <asdeu si ;. 7ilimon devin cunoscuti in deceniul 18.',18/'. *paritia lui .$minescu si impunerea noii mentalitati generate de Ounimea si de critica lui Titu aiorescu pun capat peioadei pasoptiste si postpasoptiste% odata cu primele poezii eminesciene se schimba fundamental stilui poetic romanesc, iar maniera pasopista de a scrie versuri apare caduca. )o!ant s!ul pasopt st ajoritatea scriitorilor pasoptisti sunt romantici, literatura acestei epoci prezentand o omogenitate remarcabila si neatinsa de etapele ulterioare. 4omantismul pasoptist este un romantism specific, colorat national, inchinat idealurilor 4evolutiei de la 1848" evenimentele
20

acestui an vor reprezenta punctul crucial al e5istentei tuturor scriitorilor de care ne ocupam. #articipanti sau simpatizanti ai revolutiei, scriitorii creeaza o literatura in care idealurile inaintate ale epocii isi fac simtita din plin prezenta. $5istenta sociala a majoritatii scriitorilor pasoptisti ) cel putin a celor din #rincipate ) se aseamana fii de mari boieri sau de mici boieri, pasoptistii si,au facut educatia in 7ranta, au asimilat ideile culturii franceze a epocii lor% hraniti si cu ideile social,politice ale 4evolutiei franceze, au incercat sa le aplice tarii noastre, aflate inca intr,o organizare sociala aproape feudala% intrand in conflict cu propria lor clasa si cu domeniile regulamentare, impuse de o putere straina, au suferit persecutii, inchisoare sau surghiun au fost impiedicati de cenzura sa,si e5prime direct ideile in scris% dupa infrangerea revolutiei si intrarea trupelor straine in tara, au fost e5ilati vreme indelungata sau izolati in interior% in fine, dupa #acea de la #aris +188.-, s,au intors in tara, si,au reluat activitatea, realizand Mnirea #rincipatelor si inceputul modernizarii tarii. *ceasta schema biografica este valabila pentru majoritatea scriitorilor pasoptisti" inca o dovada a faptului ca generatia s,a simtit solidara, angrenata in opera de renastere nationala si actionand sub imperative comune. (a prima generatie romantica si prima generatie a literaturii noastre moderne, scriitorii pasoptisti au creat ) din multe puncte de vedere ) o literatura substantial noua fata de epocile anterioare" de aceea, ei au jucat rolul unor novatori, chiar rolul unor pionieri in variate zone ale literaturii. #rogramele teoretice ale unui curent sau ale unei miscari literare prezinta o deosebita importanta" ele cristalizeaza tendintele fundamentale si dau coerenta indrumarilor. Ia fel ca oricare alta miscare, si literatura pasoptista s,a regasit in anumite luari de pozitie teoretice. (ontstituirea deplina a romantismului pasoptist este marcata de un alt program teoretic, al carui autor a fost ihail ?ogalniceanu" programul revistei !acica literara. *paruta in fruntea primului numar al revistei +184'-, Introductia sintetizeaza o noua etapa a pasoptismului, pe care am putea,o
21

numai etapa critica. 4emarcand ca traducerile aparute in numar prea mare risca sa fie daunatoare, ?ogalniceanu proclama necesitatea originalitatii, care poate fi obtinuta prin atasarea de sursele nationale" de trecutul istoric si de folclor. 4omantismul neselectiv de pana atunci trebuia corectat, prin urmare, in sens national. In alta ordine de idei, principiul critic isi reclama prezenta" intr,un numar al revistei, ?ogalniceanu insista cu deosebire asupra obiectivitatii, precizand ca va fi criticata opera si nu persoana, iar rezultatul nu va putea fi decat o literatura superioara. In fine, se preconiza inlaturarea provincialismului prin unirea in paginile aceleiasi publicatii a tuturor scriitorilor romani. In general, se poate vedea ca programul !aciei literare este un program de inspiratie romantica si nationala% indicarea surselor posibile de inspiratie se incadreaza catehismului romantic. !ar, prin acest program, romantismul era pentru prima data adaptat unor noi realitati, iar dezideratul critic, mentionat e5plicit, izvora din necesitatile strict locale.

Poezia pasoptista
22

#oezia pasoptista raspunde, in general, directiilor si principiilor formulate de ihail ?ogalniceanu in articolul Introductie din primul numar al revistei !acia literara, in sensul ca este o poezie sociala, adaptata la momentul istoric si chiar politic, conforma cu idealurile de libertate si unire ce animau sufletele romanilor de pretutindeni. *cum se afirma cu putere spiritul national, increderea in valorile traditionale, populare, in istoria, natura si folclorul romanesc, care devin acum, alaturi de evenimentele social,politice ale momentului, teme predilecte ale poetilor. (eea ce ii uneste pe scriitorii pasoptisti este militantismul regasit in creatiile literare, care se constituie in adevarate manifeste pentru implinirea unitatii si independentii nationale, pentru dreptate sociala. =e dezvolta astfel o poezie retorica, declamativa, grandilocventa, cu e5primare directa a ideilor si sentimentelor, intr,un stil avantat% cu un limbaj adecvat intelegerii de catre marea masa de cititori, in care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea etc. =e completeaza cu meditatia asupra locului omului in istorie, cu motivul constiintei sociale, al luptei, al creatorului,bard, al ruinelor,al mormintelor, al revolutiei etc. =atirizarea viciilor oranduirii feudale si evocarea realitatilor sociale constituie o alta caracteristica a literaturii pasoptiste, scriitorii ironizand cu severitatea moravurilesocietatii,condamnand cu fermitate abuzurile si nedreptatile manifestate in epoca. =e manifesta, in ansamblu, doua tendinte de ordin cultural si literar" deschiderea spre cultura si literatura lumii, alaturi de revenirea spre valorile morale si artistice ale spiritualitatii romanesti. =criitorii devin constienti ca literatura si cultura romana pot intra in universalitate doar prin valorificarea specificului nostru national, a surselor tematice si de e5primare pe care le ofera folclorul si istoria nationale.
23

!in punct de vedere compozitional, operele scriitorilor pasopstisti impletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare" ode, elegii,meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri, idile,sonete, balade. Ideea nationala poate fi considerata nucleul tematical poeziei pasoptiste, nuantata sub forma atasamentului la valorile poporului,ale pamantului si ale traditiilor romanesti +6h. *sachi, Ia patrie, (.1olliac, 9 dimineata de (araiman, I.<eliade, 4adulescu, >buratorul-, a elogiului realizarilor poporului +6h. *sachi, Ia introducerea limbii nationale in publica invatatura, (.1olliac, Ia cea intai corabie romaneasca-, a prezentarii trecutuluica model pentru prezent +6r. *le5andrescu, Mmbra lui ircea. Ia (ozia, I.<eliade,4adulescu, 9 noapte pe ruinele Targovistei-. Mn loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada, o impletire de elemente epice, lirice si dramatice, poate cea mai comple5a specie a amomentului, in care, sintetizand, patetismul cu patriotismul si cu valorilemorale, poetii devin cantaretiai trecutului glorios + !.1olintineanu, uma lui =tefan cel are, 6h. *sachi, !ochia si Traian-. Mn alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contemporane, sub forma satirei + 6h. *le5andrescu, =atira duhului meu, 6h. *sachi, =otie de moda- si a fabulei +6r. *le5andrescu, (ainele si catelul, 6h. *sachi, usca si carul, I.<eliade,4adulescu, (umatria cioarei, cand s,a numit privighetoare-. Iau avant lirica filosofica + I.<eliade,4adulescu, :isul, !.1olintineanu, =copul omului-, cea religioasa + I.<eliade 4adulescu, (antarea diminetii, 6r. *le5andrescu, (andela- si cea erotica + 6h. *sachi, !orul, 6r. *le5andrescu, *steptarea, !.1olintineanu, 9 fata tanara pe patul mortii-. =e afirma artistul,cetatean, e5ponent al constiintei colective, asa cum se observa in poezia Mn rasunet a lui *ndrei uresanu sau *nul 184' a lui 6r. *le5andrescu.

24

Proza in perioada pasoptista

#rima parte a perioadei pasoptiste inregistreaza o serie de opere in proza care insa apar izolate si nu toate semnificative" abia dupa 184', in deniul 8 si imediat dupa revolutie, isi scriu operele fundamentale prozatorii de prima marime" (. ;egruzzi, *l. 4usso, :. *lecsandri si ;. 1alcescu. 4omantismul romanesc s, a colorat in acest caz in forme specifice" va predomina romantismul memoriilor, al bucatilor sentimentale sau ironice, va fi romantismul vag si delicat al sensibilitatii medii, cu alte cuvinte ) va lipsi romantismul total, grav sau filozofic. In acelasi timp, formulele prozodice novatoare, reformele decise ale frazei si ale compozitiei pe care romantismul le,a adus pe alte meridiane vor
25

face in literatura noastra figura izolata" poemele in proza ale lui 6h. *sachi, I. <eliade,4adulescu sau (ezar 1oliac +de fapt un soi de meditatii lirice improvizate- raman aproape neobservate. ;umai (antarea 4omaniei va avea mai mare notorietate. !omina, in schimb nuvela si memoriile. (ea mai frapanta trasatura a prozei in epoca pasoptista este caracterul memorialistic, lipsa inventiei pure, a fictiunii" aflata la inceput de drum, proza romaneasca pune, inainte de orice, faptul trait% am putea vorbi chiar de o anumita pornire ) comuna tuturor prozatorilor epocii ) de a respinge inventia. Tudor :ianu spunea ca primul nostru realism este memorialistic, dar observatia se poate e5tine la proza pasoptista in ansamblul ei. #rimele incercari notabile a lui I. <eliade,radulescu, in deceniul al I:,lea, sunt amintiri +!ispozitiunile si incercarile mele de poezie-% capodopera prozei lui (. ;egruzzi este constituita de descrierea unor fapte traite +;egru pe alb-% insemnarile de calatorie fac o moda durabila +la :. *lecsandri, !. 1olintineanu, 6r. *le5andrescu-% pe detalii autobiografice se bazeaza multe dintre bucatile in proza a lui :. *lecsandri. (hiar si capodopera nuvelisticii romanesti din aceasta perioada, *le5andru Iapusneanul de (. ;egruzzi, atesta aceeasi trasatura, desi indirect" calitatea fundamentala a nuvelei ramane concentrarea, dramatismul ei perfect gradat. (ele patru parti par ) asa cum a remarcat 6. (alinescu ) patru acte ale unei drame, in care totul se dizolva in replici, in alegerea cuvintelor celor mai potrivite, in gesturile indispensabile. *proape ca nu e5ista descriere sau reltare a autorului in aceasta capodopera de concizie. Totusi, si aici apare incapacitatea autorului de a inventa" (. ;egruzzi a selectat din cronicile lui 6h. Mreche si iron (osti cateva episoade e5ceptionale prin dramatismul lor si le,a imbinat in cunoscuta nuvela. eritul deosebit a lui ;egruzzi este tocmai acela de a fi dus la desavarsire unele virtuti latente e5istente in scene sau fapte relatate de cei doi cronicari. * doua trasatura globala a prozei pasoptiste o constituie importanta pe care continua sa o aiba retorismul, mostenirea oratorica a perioadei clasice si a culturii din secolele precedente. #roza larga, in care fraza se afla construita pe tiparul perioadei
26

clasice si in care scriitorul cauta sa provoace efecte retorice, a inflorit mai cu seama in untenia si in Transilvania. In perioada imediat urmatoare infrangerii revolutiei, a e5istat o intensa productie de scrieri mesianice, unde nenorocirile prezentului trebuiau sa fie prilej de renastere a sperantelor, iar apelurile la istoria patriei aveau acelasi sens e5emplar.

27

* ASIL4 AL4CSA-()I

!in 1842 dateazA importanta sa cAlAtorie Cn munEii oldovei, Cn urma cAreia descoperA valoarea artisticA a poeziei populare. *as le Alecsandr +n. 21 iulie 1821, 1acau P d. 22 august 183', ircesti, judetul Iasi- a fost un poet, dramaturg,
28

folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romFn, membru fondator al *cademiei 4omane, creator al teatrului romFnesc Di a literaturii dramatice Cn 4omFnia, personalitate marcantA a oldovei Di apoi a 4omFniei de,a lungul Cntregului secol al LIL,lea. @n anul 18&4, CmpreunA cu alEi tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn *l.I. (uza Di pictorul Ion ;egulici, a fost trimis la studii la #aris, unde Di,a dat bacalaureatul Cn anul 18&8. @n 18&/ s,a pregAtit pentru un bacalaureat Cn DtiinEe, urmFnd cursurile 7acultAEii de Inginerie, pe care nu a terminat,o. @n 18&8 apar primele CncercAri literare Cn limba francezA" ;unarilla, Marie, 5es brigands, 5e petit rameau, =erata. @n anul urmAtor s,a Cntors Cn EarA Di a ocupat un post Cn administraEie pFnA Cn 184.. @mpreunA cu (ostache ;egri a fAcut o cAlAtorie Cn Italia, care a devenit motiv de inspiraEie pentru nuvela romanticA uc,etiera de la (loren6a. @n 184', CmpreunA cu ihail ?ogAlniceanu Di (ostache ;egruzzi a luat conducerea teatrului din IaDi Di Di,a Cnceput activitatea de dramaturg care i,a adus cele mai constante succese. 9pera sa dramaticA CnsumeazA circa 2''' de pagini, rAmFnFnd cel mai rezistent compartiment al activitAEii sale literare Di va constitui baza solidA pe care se va dezvolta dramaturgia romFneascA Cn principalele sale direcEii tehnice" comedia strAinA Di drama istoricA. @n noiembrie s,a jucat (armazonul din >8rl7u, iar Cn februarie 1841, Cinovnicul :i modista, ambele preluate dupA piese strAine. #oezii Cn limba romFnA pe care le va grupa mai tFrziu Cn ciclul /oine Di care sunt foarte strFns legate de modelul popular din care au luat naDtere.
29

* fost unul dintre fruntaDii miDcArii revoluEionare din oldova, redactFnd CmpreunA cu ?ogAlniceanu Di (. ;egri /orin6ele partidei na6ionale din Moldova, principalul manifest al revoluEionarilor moldoveni. @n 1884 ) *pare sub conducerea sa Rom8nia literar7, revistA la care au colaborat moldovenii (. ;egruzzi, . ?ogAlniceanu, *l. 4usso, dar Di muntenii 6r. *le5andrescu, !. 1olintineanu, *l. 9dobescu. @n 1883 ) $ste numit de domnitorul *l. I. (uza ministru al afacerilor e5terne% va fi trimis Cn 7ranEa, *nglia Di #iemont pentru a pleda Cn scopul recunoaDterii Mnirii. #rimeDte #remiul *cademiei pentru IiteraturA Cn 1881. In 183' bolnav de cancer fiind,, se stinge vara, la 22 august, ramanandu,i in priviri universul casei de la ircesti. * fost dus la mormant intr,un car tras de patru boi.

30

AL4C5 )5SS6

Alecu )usso +1/ martie 1813, (hiDinAu , 8 februarie 1883a fost poet, prozator, eseist, memorialist Di critic literar romFn +originar din 1asarabia-, ideolog al generaEiei de la 1848. $ste autorul volumului BC8ntarea Rom8niei", tipArit anonim. 7ArA a revendica vreodatA e5plicit aceastA operA, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literarA din istoria literaturii romFne. =,a nAscut Cn familia unui boier de viEA veche, dar cu o situaEie socialA relativ modestA. (opilaria Di,a petrecut,o la EarA, Cn mijlocul EAranilor. #e la 1823 o cumplitA epidemie de holerA i,a secerat familia.4Amas orfan de mamA, *lecu 4usso e trimis de parintele sAu la studii Cn $lveEia. !upA studiile din $lveEia, CDi continuA studiile la Institutul lui 7rancois ;aville din satul :ernier de lFnga 6eneva. #e bAncile institutului scrie primele sale Cncercari literare. ajoritatea lucrArilor au fost scrise Cn limba francezA Di au apArut postum Cn traducerea lui *lecsandri

1/ martie 1813 ) =e naDte *lecu 4usso +numele vechi este 4usul sau 4usu-, fiul lui Iancu 4usu, proprietar de pAmFnturi Cntr,un sat pe valea 1Fcului, Cn 1asarabia, #rodAneDtii :echi. 1823 ) $ste trimis de cAtre tatAl sAu +mama Ci murise Cn acest an Cn urma epidemiei de holerA- Cn
31

$lveEia, la Institutul lui 7ranQois ;aville de la :ernier, unde CnvaEA limbile francezA Di germanA. 18&. ) TFnArul 4usso scrie poemele B5a mort d?Alibaud Di 2pitap,e d?Alibaud Cn limba francezA. BIouis *libaud fusese un tFnAr care a Cntreprins un atentat Cmpotriva regelui Iudovic 7ilip, dar, nereuDind, a fost condamnat la moarte. !e pe acum, 4usso se dovedeDte un revoltat, cu un deosebit simE al dreptAEii Di al egalitAEii, un liberal Cn gFndire, fiind, mai apoi, ideologul miDcArii revoluEionare de la 1848 din oldova. 18&3 ) =e Cntoarce Cn oldova, probabil la moDia de la ;egriDoasa, Cn Einutul 1istriEei, unde tatAl sAu arendase niDte pAmFnturi. @mpreunA cu *lecsandri Cntreprind o cAlAtorie Cn Einuturile ;eamEului, intrFnd Cn contact cu frumuseEea folclorului, cu peisajul romFnesc. *cestea toate, cAlAtorii Di impresii, vor deveni material etnopsihologic pentru celebra BPiatra -eiului. 184' ) =e stabileDte la IaDi, Cn urma unor dezacorduri cu familia. Impresionat de locuri Di de locuitori, *lecu 4usso scrie BIa:ii :i locuitorii lui la $%4% +Cn francezA-. o =crie B=tudie na6ionale, lucrare apArutA postum sub Cngrijirea lui :. *lecsandri. 1841 ) !omnitorul ihail =turdza Ci CncredinEeazA un post de funcEionar la Tribunalul districtual de la #iatra ;eamE. 1848 ) *lecu 4usso scrie piesele B 7c7lia ambi6ioas7 Di B@icnicerul 0adr7 sau Provincialul la -eatrul )a6ional. o Ia Fnjina, moDia lui (. ;egri, face cunoDtinEA cu mai mulEi intelectuali progresiDti munteni, printre care Di ;icolae 1Alcescu. 184. ) =e reprezintA la IaDi B 7c7lia ambi6ioas7" Di, apoi, B@icnicerul 0adr7". o *pare Cn BAlbina Rom8neasc7 articolul BCritica criticii, un studiu programatic Cn spiritul Introduc6iunii de la B/acia literar7. o @n urma reprezentArii comediei @icnicerul 0adr7, *lecu 4usso este surghiunit la AnAstirea =oveja% scrie
32

jurnalul B=ove3a. ;iarul unui exilat politic la $%4A, publicat postum de *l. 9dobescu. 184/ ) =crie articolele BPoezia popular7 Di B/ecebal :i Btefan cel Mare, publicate postum Cn B(oaia societ76ii pentru literatur7 :i cultur7 rom8n7 din 1ucovina. o !upA Cncercarea lui ;egruzzi din 184', Poezia popular7 devine o operA fundamentalA de cercetare a folclorului. 1848 ) #articipA la miDcarea revoluEionarA din oldova alAturi de :. *lecsandri% Cn urma eDecului acesteia, 4usso pribegeDte mai CntFi Cn *rdeal, pentru ca apoi sA se stabileascA la #aris. 188' ) *pare Cn BRom8nia 0iitoare, revistA politicA a romFnilor e5ilaEi la #aris, BC8ntarea Rom8niei +versiune francezA-" C/ar ceea ce ar a3unge a face din Russo unul dintre numele mari ale literaturii noastre e t8nguirea intitulat7 DC8ntarea Rom8nieiE ... 2 o scurt7 oc,ire asupra trecutului 67rii, 9n toat7 vite3ia :i durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic 9mpotriva tic7lo:ilor timpului de fa67 :i cu perspective limpezi desc,ise asupra viitorului. < sim6ire tot at8t de aleas7 pe c8t de puternic7, o mare putere de a concretiza 9n icoane g8ndurile de p7reri de r7u sau de speran6e dau acestei scurte buc76i o valoare pe care unii nau atins-o :i n-o ating, :i nimeni, 9n curgerea vremurilor, n-a mai g7sit astfel de accente pentru a m8ng8ia :i 9mb7rb7ta maica 9n suferin67, D6ara cea drag7E, :i 9n acela:i timp, pentru 9nt8ia oar7 se caut7 9n desf7:urarea venimentelor ce alc7tuiesc istoria noastr7 un rost filosofic! +;icolae Iorga-. 1881 ) =e Cntoarce Cn EarA% publicA Cn B;imbrul scrierea B=tudie moldovean7 sub pseudonimul B-eren6ie >ora".
33

1888 ) !upA o absenEA mai lungA Cn publicisticA, *lecu 4usso publicA Cn BRom8nia literar7 a lui :asile *lecsandri BCuget7ri. *dept al unui conservatorism literar Di lingvistic, fArA a fi potrivnic influenEelor apusene, CnverDunat critic al Brestauratorilor limbii, al latiniDtilor Di al Bardelenismului, *lecu 4usso vede evoluEia limbii Di a literaturii romFne cu o cumpAnitA gFndire, EinFnd seama de tradiEie" C/ac7 este ca neamul rom8n s7 aib7 :i el o limb7 :i o literatur7, spiritul public va p7r7si c7ile pedan6ilor :i se va 9ndrepta la izvorul adev7rat1 la tradi6iile :i la obiceiurile p7m8ntului, unde sunt ascunse 9nc7 :i formele :i stilul; :i de a: fi poet, a: culege mitologia rom8n7, care-i frumoas7 ca :i cea latin7 :i greac7; de a: fi istoric, a: str7bate prin toate bordeiele s7 descop7r o amintire sau o rugin7 de arm7; de a: fi gramatic, a: c7l7tori pe toate malurile rom8ne:ti :i a: culege limba!.

7oarte bolnav, plin de datorii, moare sarac la 4' de ani, doar la cateva zile de la Mnirea din 24 ianuarie 1883. ormantul sau se afla in interiorul bisericii 1arboi din Iasi.

34

C6S7ACH4 -4.)588I

;Ascut Cn TrifeDtii :echi +astAzi <ermeziu-, din apropiera #rutului, lFngA Ia Di, este fiul lui !inu ;egruzzi, de origine rAzADeascA, ajuns boiernaD Cn rang de paharnic, Di al =ofiei <ermeziu. Ki,a Cnceput CnvAEAtura Cn greaca cu unul din dascAlii greci mai cu renume pe atunci Cn IaDi, iar romFneDte CnvAEA singur dintr,o carte a lui #etru aior, precum CnsuDi mArturiseDte Cntr,un articol intitulat Cum am 9nv76at rom8ne:te, foarte interesant pentru detaliile pe care le dA asupra metodelor CntrebuinEate de profesorii din acea vreme. Izbucnind revoluEia din 1821, a fugit Cn 1asarabia cu tatAl sAu. Ia (hiDinAu face cunoDtinEA cu poetul rus #uDRin, care,i deDteaptA gustul pentru literaturA Di cu un emigrant francez de la care ia lecEii de limba Di literatura francezA. !in aceastA perioadA dateazA primele sale CncercAri literare" ;7bavele mele din asarabia 9n anii $%F$, $%FF. !upa moartea tatAlui sAu, intrA copist la visterie, CncepFnd astfel viaEa politicA, cum fAceau toEi fiii de boieri pe atunci. @n acest timp publicA cFteva traduceri de poezii +BMnemon" de :oltaire, BProstia 2lenei" de armontel-, Di cFteva nuvele, care fAcurA mult efect. @ndemnat de scrierile patrioEilor de peste munEi, studie istoria Di dAdu la luminA *produl #urice ca un fel de protestare indirectA la adresa domnului Di boierilor din timpul sAu. *les, Cn 18&/, deputat de IaDi Cn <b:teasca obi:nuit7 adunare, instituitA de 4egulamentul 9rganic, apoi ca funcEionar superior, Di ca director al teatrului +alAturi de ihail ?ogAlniceanu Di :asile *lecsandri-, se
35

aratA pAtruns de idei liberale Di doritor de progres. @n 184' este ales primar al oraDului IaDi. ;egruzzi nu ia parte la miDcarea din 1848 Di mult timp rAmFne retras din afacerile statului, reintrFnd numai mai tFrziu ca judecAtor, ca membru Cn !ivanul domnesc +188/- Di apoi, sub domnia lui (uza, ca director al departamentului finanEelor, ca deputat Di ca epitrop la =f. =piridon. =e stinge din viaEA la 24 august 18.8, Di este CnmormFntat Cn cimitirul bisericii din TrifeDtii :echi.

18'8 ) =e naDte la TrifeDtii :echi +IaDi- (ostache ;egruzzi, fiul paharnicului !inu ;egruE Di al =ofiei <ermeziu. !upA ce CnvaEA Cn casA limba greacA Di francezA, CDi CnsuDeDte limba romFnA cu un dascAl de la =eminarul de la =ocola, episod povestit cu mult umor Cn Cum am 9nv76at rom8ne:te. *devArata romFneascA o CnvaEA dupA cArEile populare (loarea darurilor Di Istoria lui Arg,ir :i a prea-frumoasei 2lene Di dupA cartea lui #etru aior /espre 9nceputul rom8nilor ) CAstfel Petru Maior m-a 9nv76at rom8ne:te.! 1821N1822 ) 7amilia pArAseDte IaDii Cn urma miDcArii eteriste, stabilindu,se la moDia KArAuEi din Einutul <otinului, apoi la (ernAuEi, unde viitorul scriitor a avut privilegiul de a,l cunoaDte pe *leRsandru #uDRin, e5ilat aici de autoritAEile Eariste. 182& ) 7amilia se Cntoarce la IaDi. 182. ) oare tatAl scriitorului, !inu ;egruE. 1828N18&8 ) @n urma morEii tatAlui, ocupA diverse funcEii administrative, de la aceea de diac la vistierie pFnA la cea de secretar al *dunArii 9bDteDti. 18&8 ) Traduce -riiz7ci ani sau via6a unui 3uc7toriu de c7r6i dupA opera cu acelaDi titlu a lui :ictor !ucange Di . !inau5. 18&. ) @n uzeul ;aEional +nr. &., &/- apare Coresponden6a dintre doi rom8ni, unul din Gara Rom8neasc7 :i altul din Moldova, pe de o parte I.<. 4Adulescu, pe de alta (. ;egruzzi, pe teme lingvistice de mare actualitate"
36

simplificarea alfabetului, introducerea neologismelor, limba romFnA unitarA. 18&/ ) Traduce, la Cndemnul lui <eliade care proiectase acea vestitA ibliotec7 universal7, Angelo, tiranul Padovei Di Maria -udor, drame ale lui <ugo. #ublicA poemul Aprodul Purice, sursa de inspiraEie fiind o legendA din < sam7 de cuvinte a lui I. ;eculce, gFndit drept un fragment din proiectata epopee Btefaniada. 18&/N18&8 ) Curierul de ambe sexe al lui <eliade publicA nuvela romanticA ;oe, apoi traducerea poemului Balul negru de *leRsandr #ushRin. 18&3 ) Tot Cn Curierul de ambe sexe publicA povestirea anecdotA Au mai p76it-o :i al6ii, Cn Albina Rom8neasc7 apare Regele Poloniei :i domnul Moldovei. 184' ) *pare la IaDi /acia literar7 sub direcEia lui ?ogAlniceanu, a lui *lecsandri Di a lui (. ;egruzzi. @n chiar numArul 1 al /aciei literare apare nuvela istoricA Alexandru 57pu:neanul,care este de asemenea si prima nuvela istorica din literatura romFnA. 6. (Alinescu afirmA" C)umele lui C. )egruzzi este legat de obicei de nuvela istoric7 DAlexandru 57pu:neanulE, care ar fi devenit o scriere celebr7 ca :i D>amletDE dac7 literatura rom8n7 ar fi avut 9n a3utor prestigiul unei limbi universale!. 7ace parte din comitetul de direcEie al Teatrului ;aEional din IaDi, alAturi de ?ogAlniceanu Di de *lecsandri. #ublicA Cn Albina Rom8neasc7 nuvela Provin6ialul, devenitA (iziologia provin6ialului. 1842 ) @n Albina Rom8neasc7 apare P7cal7 :i -8ndal7 sau Morala moldoveneasc7" Ccapodopera acestei proze de ,ilaritate clasic7 este DP7cal7 :i -8ndal7E, desc,iz8nd drumul lui Anton Pann :i a lui Ion Creang7! +6. (Alinescu-. 1844 ) @n Prop7:irea apare prelucrarea -oderic7 dupA (ederigo a lui #rosper erimSe, care nemulEumeDte autoritatea domneascA% autorul este e5ilat, iar revista opritA.
37

TipAreDte 08n7torul bun, o carte pe tema vFnAtorii pe care 9dobescu o cunoaDte, devenindu,i model pentru PseudoHinegeticos, operA terminatA cu un fragment negruzzian. 184. ) @n Almana,ul de 9nv767tur7 apare nuvela istoricA =obiesHi :i rom8nii. 1848 ) (onservator Cn gFndire, un cumpAtat, avFnd relaEii bune cu domnitorul, ;egruzzi nu este printre participanEii la evenimentele revoluEionare din acest an. 1843 ) Ia Teatrul ;aEional din IaDi se reprezintA vodevilul /oi 67rani :i cinci c8rlani, devenit C8rlanii. 188' ) $ste numit director al departamentului finanEelor. 1881 ) #ublicA farsa Cntr,un act Muza de la urdu3eni la sfFrDitul cAreia ;egruzzi adaugA o notA" C)oi am zis I nu ne mai aducem aminte unde I c7 sunt mul6i care sc,ingiuesc :i sf8:ie frumoasa noastr7 limb7 :i 9n loc de creatori se fac croitori, :i croitori r7i. Asta ne-a 9ndemnat a compune aceast7 mic7 comedie crez8nd c7 facem un bine ar7t8nd ridicolul unor asemine neologi:ti!. 188& ) ;egruzzi scoate revista =7pt7m8na. 1888 ) @n Rom8nia literar7 a lui :. *lecsandri apar Istoria unei pl7cinte Di <c,ire retrospectiv7. 188/ ) *pare volumul P7catele tinere6ilor, care cuprinde toate scrierile lui ;egruzzi grupate Cn patru cicluri" o I. Amintiri din 3une6e +Cum am 9nv76at rom8ne:te, ;oe, < alergare de cai-% o II. (ragmente istorice +Aprodul Purice, Alexandru 57pu:neanul, =obiesHi :i rom8nii, Regele Poloniei :i domnul Moldovei-% o III. )eg,in7 :i P7l7mid7 +C8rlanii, Muza de la urdu3eni-% o I:. )egru pe alb +=crisori de la un prieten-. 18.2 ) @n revista /in Moldova apar =tudii asupra limbii rom8ne. 18.. ) Ia CnfiinEarea =ociet76ii Academice Rom8ne este numit membru al acesteia. 18.8 ) (. ;egruzzi moare la IaDi, fiind CnmormFntat la moDia sa TrifeDti.
38

.)I.6)4 AL49A-()4SC5

=,a nAscut la TFrgoviDte, Cn anul 181', Cn mahalaua Iemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului . Ii5andrescu. 4AmFne orfan Di sArac, dar de mic e deDtept, cu o memorie e5traordinarA. @nvaEA greaca Di franceza. *juns la 1ucuresti, este elev la pensionul =fFntul =ava, fiind coleg cu Ion 6hica. 7ace cunoDtinEA cu <eliade. MimeDte pe toEi prin talentul sAu poetic. :a sta Di acasA la <eliade, care,i va publica prima poezie BMiezul nop6ii Cn B(urierul 4omFnesc, urmatA de elegia *dio la TFrgoviDte. 9 vreme, a fost ofiEer, dar a demisionat +18&/-. !in pricina unor scrieri +*nul 184' Di BIebAda Di puii corbului- este CntemniEat. * ocupat funcEii mArunte. @n 1848 e redactor al ziarului B#oporul suveran. @n ultimii 28 de ani de viaEA a fost marcat de alienare mintalA. * murit sArac la 1ucureDti Cn anul 1888. * debutat cu poezii publicate Cn B(urierul 4omFnesc condus de Ion <eliade 4Adulescu. #oezia sa a fost influenEatA de ideile care au pregAtit revoluEia din 1848. #oetul liric scrie, mai CntFi, meditaEii romantice, sub influenEa lui Iamartine. Tonul este e5traordinar de fantastic si umoristic. (ea mai reuDitA este +mbra lui Mircea la Cozia +fAcuse o cAlAtorie Cn 9ltenia, cu prietenul Ion 6hica-. $ ultimul fabulist autentic din literatura romFnA, lAsFndu,ne vreo 4' de fabule, Cn care adevArul e mascat, din cauza cenzurii autoritAEilor +B(Finele
39

Di cAEelul, B1oul Di viEelul, B!reptatea leului, B:ulpea liberalA s.a.-. Iui *le5andrescu Ci revine meritul de a fi consacrat Cn literatura romFnA ca specii literare autonome epistola, meditaEia Di satira. * tradus din Iamartine Di 10ron. *preciere criticA" ,, *le5andrescu este incontenstabil cel mai de seamA fabulist al nostru... + !. #opovici-

I6- H4LIA(4 )A(5L4SC5

Ion <eliade,4Adulescu +n. . ianuarie 18'2, TFrgoviDte P d. 2/ aprilie 18/2, 1ucureDti- a fost un scriitor, filolog Di om politic romFn, membru fondator al B*cademiei 4omFne Di primul sAu preDedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romFnA prepaDoptistA. !upA obiceiul Di Cn spiritul vremii, Ion <eliade 4Adulescu CnvaEA limba greacA, Cnainte de a CnvAEa sA citeascA romFneDte din lucrarea Istoria pentru 9nceputul rom8nilor 9n B/ac,ia a lui #etru aior +asemeni lui (. ;egruzzi, Cn oldova-. @n 1818, el devine elevul lui 6h. IazAr, cAruia Ci va urma la conducerea Dcolii de la B=f.=ava. $ste
40

membru activ al asociaEilor culturale din epocA" B=ocietatea IiterarA +din 182/-, B=ocietatea 7ilarmonicA +din 18&&-, Cntemeietor al presei din Jara 4omFneascA" BCurierul Rom8nesc" +1823- Di BCurierul de ambe sexe" +18&/-, tipograf, editor, poet, prozator, critic. @n 184., <eliade propune planul unei Bbiblioteci universale, menitA sa Cnzestreze cultura noastrA cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, Cntreprindere uriaDA, ce depADea cu mult chiar puterile unei generaEii, oricFt de ambiEioase.

7ondator al unor reviste, printre care cea mai importantA este consideratA a fi BCurierul rom8nesc de ambe sexe publicatA CncepFnd cu 1823, primul ziar apArut Cn Jara 4omFneascA, dar Di B*azeta -eatrului )a6ional, BMuzeul na6ional, difuzate prin librAria romFneascA a lui Iosif 4omanov. 7ondator al =ocietAEii 7ilarmonice +18&&-. Implicat Cn evenimentele de la 1848 +a participat la redactarea #roclamaEiei de la Islaz, membru Cn guvernul provizoriu, etc.Teoretician Di CndrumAtor literar Cn Regulile sau gramatica poeziei. #oet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris poemul eroic BAnatolida" sau C<mul :i for6ele", realizat fragmentar, a cultivat meditaEia cu motive preromantice, lamartiniene B< noapte pe ruinele -8rgovi:tei, elegia B/ragele mele umbre", mitul popular B=bur7torul", capodopera sa literarA, satira Di fabula politicA. #rozA cu conEinut satiric Di pamfletar, Cn maniera fiziologilor, B/omnul =7rs7il7 autorul", BConu /r7gan :i cuconi6a /r7gana". $ste autor a numeroase traduceri, imitaEii Di prelucrAri din clasici ai literaturii universale +1oileau, Ia 7ontaine, !ante *ligheri, 6oethe, 10ron D.a.m.d.. * militat pentru unificarea limbii romFne literare +*ramatica rom8neasc7-, 1828-.
41

#reocupAri de naturA filosoficA Di religioasA de inspiraEie gnosticA +B iblicele", 1888% B2c,ilibru 9ntre antiteze"-. embru fondator al =ocietAEii *cademice 4omFne +*cademia 4omFnA- Di primul preDedinte al acesteia +18./ ) 18/'-.

- colae 0alcescu
42

;Ascut Cn 1ucureDti, Cntr,o familie de mici boieri, era fiului pitarului 1arbu sin #etre Di al Cserd7resei" >inca #etreasca, 1Alcescu. :a lua numele de familie al mamei sale, originarA din 1AlceDti, :Flcea, Cn locul celui al tatAlui, #etrescu. TatAl lui ;icolae 1Alcescu a murit Cn anul 1824. ;icolae 1Alcescu avea doi fraEi" (ostache Di 1arbu, precum Di douA surori" =evasta Di arghioala. @ntr,un alt document se mai pomeneDte Di de o altA sorA" $leni. =tudiazA la (olegiul B=fFntul =ava, CncepFnd cu 18&2, fiind pasionat de istorie, avFndu,l coleg pe Ion 6hica, iar ca profesori, Cntre alEii, pe Ion <eliade 4Adulescu. Ia 13 ani intrA Cn armatA, iar Cn 184' participA, alAturi de $ftimie urgu, arin =erghiescu ;aEionalul, la conspiraEia 7ilipescu, care este descoperitA Di este Cnchis la AnAstirea Argineni, unde a rAmas doi ani, pFnA la 21 februarie 184&, la plecarea domnitorului 6hica Di venirea lui 1ibescu. itiEA 7ilipescu este Einut doi ani, cu picioarele Cn apA. !upA ce este eliberat CnfiinEeazA CmpreunA cu Ion 6hica Di (hristian Tell o altA organizaEie secretA denumitA 7rAEia, cAlAtoreDte prin toate teritoriile locuite de romFni" Jara 4omFneascA, oldova, Transilvania, 1ucovina, precum Di prin 7ranEa Di Italia Di studiazA istoria, fiind editor, alAturi de *ugust Treboniu Iaurian, la o revistA istoricA numitA Magazin istoric pentru /acia, care a apArut CncepFnd cu 1844. @n 7ranEa se va implica Cn revoluEia din februarie 1848, dar inspirat de aceastA revoluEie se Cntoarce la 1ucureDti pentru a participa la revoluEia din 11 iunie, fiind timp de douA zile ministru de e5terne Di secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluEionari. :a fi de partea liberalilor, dorind CmproprietArirea EAranilor Di vot universal.
43

7iind arestat pe 1& septembrie 1848 de autoritAEile Imperiului 9toman care au CnAbuDit revoluEia, reuDeDte sA evadeze, plecFnd Cn Transilvania, de unde a fost e5pulzat apoi de autoritAEile habsburgice. @n primele luni ale anului 1843, trece prin Trieste, *tena Di ajunge Cn (onstantinopol. *poi, la !ebreEin, se CntFlneDte cu Iajos ?ossuth, conducAtorul revoluEiei maghiare, CncercFnd un aranjament Bpacificator Cntre revoluEionarii romFni transilvani Di cei maghiari. Iajos ?ossuth Ci face lui 1Alcescu o impresie bunA, el este de acord cu Bproiectul revoluEionarului romFn. Ia 2 iulie 1843 se gAseDte la #esta, unde este semnat Bproiectul de pacificare, un acord romFno,maghiar cu revoluEionarii unguri. *vram Iancu Di revoluEionarii sAi se declarA de acord sA rAmFnA neutri faEA de acEiunile militare ale maghiarilor, aceDtia CnsA nu CDi respectA promisiunile, se ajunge din nou la conflict. @n acelaDi timp CnsA trupele imperiale contrarevoluEionare habsburgice Di ruse intrA Cn Transilvania Di revoluEia maghiarA condusA de ?ossuth este CnfrCntA. (a istoric, marea sa operA a fost CRom8nii supt Mi,ai0oievod 0iteazul", pe care a scris,o Cn e5il, CncepFnd cu 1843, rAmasA manuscris Di publicatA de *le5andru 9dobescu. =e e5ileazA la #aris, unde CncearcA sA coaguleze forEele revoluEionare europene aflate Cn e5il, pentru Cntemeierea unei confederaEii europene. (u un paDaport eliberat la #aris, la 2/ septembrie 188', Bau nom de =a Ma3estJ l?2mpreur des <ttomans, Cn primAvara lui 1882, pleacA la (onstantinopol, de aici, la 6alaEi Di CncearcA sA pAtrundA Cn Jara 4omFneascA, CnsA autoritAEile nu,i permit, deDi era bolnav Di voia sA o vadA pe mama sa, care era Cn vFrstA Di bolnavA. edicii Ci sfAtuiesc sA se stabileascA Cn Italia, unde clima e mult mai blFndA. Trece prin alta, ;apoli Di se stabileDte la #alermo, Cn =icilia, la hotelul CAlla -rinacria". oare la #alermo de tuberculozA la vFrsta de && de ani. @n anul 13//, (antemir 4iscutia a fAcut parte dintr,o delegaEie romFnA plecatA la #alermo pentru a descoperi locul Cn care se spunea ca ar fi CnmormFntat 1Alcescu. Totul pornise de la mArturia unui marinar, care credea ca trupul romFnului mort Cn e5il se afla Cn galeria de mumii a cAlugArilor capuccini. 4iscuEia
44

a analizat 2.''' de schelete, dar nici unul nu se potrivea trAsAturilor lui ;icolae 1Alcescu. @ntr,un final, au aflat cA romFnul fusese CnmormFntat Cntr,un osuar de onoare al capuccinilor, loc sigilat Cn urma unei epidemii de holerA. Trupul lui ;icolae 1Alcescu nu a mai fost scos la luminA.

;icolae 1Alcescu pe bancnota de 1'' de lei, 4omFnia, 1382

Ideologia comunistA romFneascA, sprijinindu,se pe unele lucrAri ale lui ?arl ar5, Cl considera pe ;icolae 1Alcescu drept un CnaintaD al acesteia. !e aceea, pe biletele bancare romFneDti, de $.KKK de lei, ediEia 138', precum Di pe cele de $KK de lei, ediEiile 1382 Di 13.., a fost gravatA imaginea lui ;icolae 1Alcescu. #este 1' localitAEi rurale, precum Di strAzi din 4omFnia comunistA au primit numele lui ;icolae 1Alcescu, Cn memoria revoluEionarului paDoptist.

IatA un e5emplu de caracterizare fAcutA de cAtre ideologia comunistA lui ;icolae 1Alcescu" C)icolae 7lcescu este figura cea mai luminoas7 a revolu6iei de la $%4%. 2 tipul revolu6ionarului care, 9n6eleg8nd mersul istoriei, :i-a dat seama c7 adev7rata revolu6ie trebuie s7 se spri3ine pe for6a poporului, s7-i exprime n7zuin6ele :i drepturile. olnav de ftizie, av8nd de 9ndurat lipsurile :i greut76ile exilului, 9n prea3ma ultimei sale c7l7torii spre 67rmurile cu clim7 bl8nd7 ale Mediteranei, unde 9:i va da sf8r:itul, )icolae 7lcescu ne apare 9n acest portretLMN cu fruntea vast7 de g8nditor, dominat7 de focul privirii, cu oc,ii mari, p7trunz7tori, care exprim7 o ad8nc7 via67 interioar7. ;icolae 1Alcescu pe bancnota de 1'' de lei, 4omFnia, 13..
45

Acest portret, de o mare sobrietate, nu ne transmite numai imaginea persona3ului, ci :i admira6ia pictorului pentru adev7ratul conduc7tor al revolu6iei de la $%4%. 5ucrat cu m7iestrie, portretul exprim7 personalitatea vast7 de g8nditor :i de lupt7tor al lui )icolae 7lcescu :i se 9nscrie 9n galeria portretelor psi,ologice de seam7 din istoria picturii noastre."T8U

Andre &uresanu
Andre &ure:anu +n. 1. noiembrie 181., 1istriEa ) d. 12 octombrie 18.&, 1raDov- a fost un poet Di revoluEionar romFn din Transilvania. ;Ascut Cntr,o familie de EArani, a studiat filozofia Di teologia la 1laj, lucrFnd apoi ca profesor la 1raDov, CncepFnd cu
46

18&8. * Cnceput sA publice poezie Cn revista B(oaia pentru minte, inim7 :i literatur7". * fost printre conducAtorii 4evoluEiei din 1848, participFnd Cn delegaEia 1raDovului la Adunarea de la la3 din mai 1848. #oemul sAu B+n r7sunet", scris la 1raDov pe melodia anonimA a unui vechi imn religios +/in s8nul maicii meleT1U - Di denumit ulterior B/e:teapt7-te, rom8ne.", a devenit imn revoluEionar ) fiind numit de ;icolae 1Alcescu BMarseilleza" rom8nilor. !in 133', acesta a devenit imnul 4omFniei. !upA revoluEia din 1848, ureDanu a muncit ca traducAtor la =ibiu Di a publicat Cn revista B-elegraful Rom8n", operele sale avFnd tentA patrioticA Di de protest social. @n 18.2, poeziile sale au fost adunate Cntr,un volum. *vFnd sAnatatea precarA, a murit Cn 18.& la 1raDov. *ndrei ureDanu s,a nAscut la 1. noiembrie 181., Cn oraDul 1istriEa. #ArinEii poetului erau oameni simpli. TatAl, Teodor, Einea Cn arendA, la 1istriEa, o moarA de argAsit scoarEA, care abia asigura e5istenEa familiei relativ numeroase" soEia Di trei copii. (asa Cn care locuiau era compusA dintr,o singura chilie ceva mai largA, Di o tindA. (FEiva ani dupA naDterea poetului, tatAl moare strivit de un car de argAsealA. @ntreaga greutate a CntreEinerii celor trei copii mici rAmFne Cn seama mamei. 7raEii mai mari ai poetului, datoritA greutatilor materiale, nu pot urma la Dcoli mai Cnalte, pentru a se califica intr,o profesie intelectualA. Mnul a ajuns cFntAreE bisericesc, altul morar, ca Di tatAl. =ingur poetul, ajutat de Cmprejurari Di de o CnclinaEie deosebitA pentru studii, a mers mai departe. #rimele cunoDtinEe le primeDte de la un bAtrFn grAnicer, !AnilA !oboD, din :alea,4ocnei. @n anul 1828 e primit ca elev la Kcoala normalA sAseascA din 1istriEa, iar peste cFEiva ani trece la liceul piariDtilor, din acelaDi oraD, fAcFndu,se remarcat printre elevii cei mai buni. @n 18&2 vine la 1laj, unde e ajutat de profesorul ;icolae arin Di unde studiazA doi ani filosofia, apoi teologia. *ici Cl are coleg de
47

studenEie, cu cFEiva ani mai mare, pe 6eorge 1ariEiu, organizatorul unei echipe teatrale, care dAdea spectacole de teatru Cn limba romFnA. (u 1ariEiu leagA o prietenie adFncA, prelungitA apoi de,a lungul multor ani la 1raDov. ediul cultural al 1lajului, unde, pe lFngA spectacolele stFngace date de diletanEi, un Timotei (ipariu, de pildA, scria versuri +$gloga, scrisA la 18&2 Di reprezentatA la un spectacol Cn anul urmAtor-, va CnrFuri pe fiul morarului din 1istriEa, stimulFndu,l pe calea lecturii Di a scrisului. (Fnd 6eorge 1ariE pArAseEte 1lajul, preluFnd conducerea Dcolii romFne din 1raDov, Cn anul 18&/, se gFndeDte sA,l aducA de la 1laj Di pe uresanu. @ntrucat poetul era CncA student Cn ultimul an, 1ariEiu Ci obEine dispensa de a intra Cn CnvaEAmFnt fArA a,Di fi terminat studiile. *stfel cA Cn anul 18&8 ureDanu se stabileDte la 1raDov, ca institutor la Dcoala romFnA condusA de 1ariEiu. #este doi ani, Cn 184', trece ca profesor la gimnaziul romFnesc, Cn care calitate funcEioneazA pFnA Cn anul 1843. #aralel, el Cncepe sA colaboreze la gazetele lui 1ariE, B(oaie pentru minte..." Di B*azeta de -ransilvania", cu poezii Di articole. @n acest timp are prilej sA cunoscA o seamA de poeEi din #rincipate, pe 6rigore *le5andrescu, Ion <eliade, 4Adulescu, (ezar 1olliac, mai tFrziu pe !imitrie 1olintineanu Di :asile *lecsandri, care obiDnuiau sA vinA vara, cum ne informeaza 1ariEiu, la bAi la :Flcele, nu departe de 1raDov. *cest contact cu poeEi deja consacraEi va stimula Cnceputurile literare ale bardului ardelean Di va influenEa Cn mod vizibil creaEia sa poeticA.
48

#oezia sa e din ce Cn ce mai combativA, mai legatA de frAmFntArile sociale ale poporului. Ia 1848 e printre fruntaDii revoluEiei. (u acest prilej scrie BR7sunetul", care devine marDul revoluEionarilor romFni din Transilvania. @n 1843, dupA CnfrFngerea revoluEiei, poetul trece Cn untenia, CmpreunA cu 1ariEiu. *ici e luat prizonier de armata EaristA Di dus pFnA Cn nordul oldovei. Ia Cntoarcere se stabileDte ca funcEionar la =ibiu " Bconcepist guvernial Di translator de limba romFnA la 1uletinul oficial al guvernului. *ici colaboreazA la ziarul local -elegraful rom8n, cu poezii Di cu un ciclu de articole, nesemnate +BArtile sau m7iestriile cele frumoase", CRom8nul :i poezia lui", CRom8nul 9n privinta muzicei", CRom8nul 9n privin6a picturei", CM7iestria tiparului"-, care urmAreau iniEierea publicului cititor Cn diferite ramuri ale artei. #oetul suportA greu munca de conEopist. (FEiva ani el CnchinA ode mAgulitoare Cmparatului austro,ungar Di guvernatorului Transilvaniei. Treptat se CnsingureazA. 4Fndurile scrise la 1888 fostului sAu profesor =imion 1ArnuEiu, care,i propunea sA vina la IaDi, unde,i fAcuse rost de o catedrA, sunt ale unui decepEionat. #oetul continuA sA scrie poezii patriotice, cu caracter social protestatar. @n ultimii ani ai vietEi traduce B)op6ile lui Voung, precum Di o buna parte a BAnalelor" lui Tacit. (u ani Cn urmA scrisese Di o gramaticA romFneascA Cn limba germanA. anuscrisele acestor lucrAri nepublicate nu s,au pAstrat. Ia 18.1 e pensionat, dar pensia datA de guvernul cezaro,crAiesc al Transilvaniei nu,i ajunge sA,Di CntreEinA familia. Ia 18.2 CDi tipAreDte Cn volum poeziile. :olumul cuprindea cea mai mare parte a poeziilor originale publicate de autor Cn presA, precum Di o parte din traduceri. :Fnzarea cArtii i,ar fi adus, pe langA o reconfortare moralA, o oarecare Cnviorare Cn bugetul familiei. !ar cArEile se vFnd greu. Iacob ureDanu face apeluri insistente cAtre publicul romFn, Cn B*azeta -ransilvaniei", de a,l ajuta pe poetul aflat Cn mizerie Di bolnav, cumpArFndu,i poeziile. =ocietatea B*stra Ci acordA lui ureDanu un premiu de 8' de galbeni. #este un an, Cn noaptea de 11 spre 12 octombrie, poetul se stinge la 1raDov, Cn sArAcie, BCn urma unui morb nervos Cndelungat, cum
49

se menEiona Cn anuntul mortuar publicat Cn B*azeta -ransilvaniei", lAsFnd Cn urmA un bAiat, pe nume 6heorghe, elev Cn clasa a :II,a la gimnaziu, o fetiEA de 11 luni, $leonora, Di pe soEia sa =uzana. @nmormantarea i,a fost cu pompA" a luat parte un numeros public, profesorii Di tineretul Dcolar din oras, care CnsoEeau sicriul cu torEe Di decoruri.

Concluzie

In per oada pasopt sta se af r!a pr ! nostr scr tor !odern n cadrul curentulu nat onal popular; <(ac a l terara=. & ,a l >o"an ceanu; n art colol-pro"ra! al aceste re? ste; su2l n aza clar de le care ?or sta la 2aza
50

or entar l teratur : co!2aterea ! tat e s a traducer lor !ed ocre@ neces tatea crear une l taratur nat onale pr n st !ularea scr er lor or " nale; nsp rate d n stor a patr e ; d n fru!usetea e ; d n p torescul o2 ce ur lor populare@ real zarea une l !2 un tare s a une l teratur nat onale. & ,a >o"aln ceanu arata ca: B!orul imitatiei si,a facut o manie primejdioasa, prntru ca omoara in noi duhul national. *ceasta manie este, mai ales, covarsitoare in luteratura. ai in toate zilele ies de sub teasca cartii in limba romaneasca. !ar ce folosG (a sunt numai traductii din alte limbi si inca acelea de ar fi bune. Traducerile insa nu fac o literatura. ;oi vom prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai frumoasa a unei literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, fumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii Aparand deea de or " nal tate n l teratura; !entorul "enerat e pasopt ste dez?olta n acelas t !p s sp r tul cr t c; e/erc tand; n acest fel; o nfluenta ,otaratoare asupra f z ono! e cultur ro!anest de la ! Alocul secolulu trecut. Cr t ca noastra B spunea & ,a l >o"aln ceanu B ?a f nepart n toare: Bvom critica cartea, iar nu persoana.

BIBLIOGRAFIE

CA)7I:
51

 <Poez e s stor e la 1'$'=; 4d tura Al2atros; 191$ <S nteze de l teratura ro!ana=; 4d tura d dcat ca s peda"o" ca; 0ucurest ; 19'1 L !2a s l taratura ro!ana C&anual pentru clasa a9IaD; .eor"e Adreleanu; &ate CerEez; - colae &anolescu; (u! tr a Sto ca; Ioana 7r culescu; 4d tura S "!a; 2ucurest 200% 7a nele n !e -scr er l terare s stor ce; & ,a l >o"aln ceanu; 4d tura Al2atros; 0ucurest 19'1 )eflect ; ! ,a >o"aln ceanu; 4d tura Al2atros; 0ucurest 19''

LI->-5)I:
,ttp:FFGGG.referate-ro!ana.co!FreferateF& ,a l>o"aln ceanuF&IHAIL->6.AL-IC4A-5--Introduct e-la(ac a-L terara---re-ro!.p,p ,ttp:FFupload.G E !ed a.or"FG E ped aFco!!onsFfFf%FS "n atureHofH& ,a lH>o"aln ceanu.pn" ,ttp:FFro.G E ped a.or"FG E F(ac aHl terara ,ttp:FFGGG.dac al terara.roF nde/.,t! ,ttp:FFGGG.e-referate.roFreferateFPasopt s!ul20010%-22.,t!l ,ttp:FFro.G E ped a.or"FG E F- colaeH0alcescu ,ttp:FFro.G E ped a.or"FG E FConstant nH-e"ruzz ,ttp:FFro.G E ped a.or"FG E FAndre H&uresanu ,ttp:FFGGG.2raso?.roFnouF !a"esFst r F !n.Ap" ,ttp:FFart cole.fa!ousG,I.roFl teraturaHro!anaH nHper oa daHpasopt sta ,ttp:FFro.G E ped a.or"FG E F*as leHAlecsandr ,ttp:FFro.G E ped a.or"FG E FAlecuH)usso ,ttp:FFro.G E ped a.or"FG E FIonHHel ade-)adulescu ,ttp:FFro.G E ped a.or"FG E F.r "oreHAle/andrescu
52