FABRICAREA ALCOOLULUI ETILIC DIN PORUMB

CUPRINS
1. Introducere..4 1.1. Generaliti......4 1.2. Scurt istoric..4 1.3. Necesitatea economico-social5 1.4. Impactul ecologic.5 1.5. Consumul de alcool.. 1. . !aterii "olosite pentru "a#ricarea alcoolului 1. .1. !aterii prime. 1. .2. !aterii au$iliare% 1.&. 'orum#ul......% 1.&.1. Scurt istoric...............................................................................................( 1.&.2. Compo)iia porum#ului...........................................................................1* 1.&.3. Culti+area ,i consumul de porum#..........................................................11 2. -legerea soluiei propuse de proiectare................................................................................12 3. .e/nologia "a#ricrii etanolului din porum#........................................................................13 3.1. Sc/ema #loc a te/nologiei de "a#ricare a spirtului din porum#.............................13 3.2. 0ecepia materiei prime.14 3.3. 1epo)itarea porum#ului.14 3.4. 'regtirea materiei prime...14 3.5. !runirea materiei prime..1& 3. . 2ier#erea materiei prime1% 3.&. 3ic/e"irea-de$trini)area plme)ii "luidi"icate 4gelatini)are5..2* 3.%. 6a/ari"icarea...2* 3.(. 'repararea dro7dilor de cultur...22 3.1*. 2ermentarea plme)ilor24 3.11. 1istilarea plme)ii "ermentate.2& 3.12. 0a"inarea alcoolului #rut......................................................................................3* 4. -nali)a economic a "a#ricrii spirtului din porum#............................................................32 4.1. 'arametrii iniiali....................................................................................................32 4.2. 8ilanul de materiale..............................................................................................32 4.3. 8ilanul termic........................................................................................................3

4.3.1. 8ilanul termic pentru "a)a de "luidi)are.................................................3 4.3.2. 8ilanul termic pentru "a)a de rcire la 559C..........................................3& 4.3.3. 8ilanul termic pentru "a)a de rcire la 3*9C..........................................3% 4.3.4. 8ilanul termic pentru etapa de rcire la 2*9C........................................3% 4.3.5. 8ilanul termic pentru "a)a de distilare...................................................3( 4.3. . 8ilanul termic pentru "a)a de ra"inare....................................................4* 5. Conclu)ii...............................................................................................................................43 . 8i#liogra"ie...........................................................................................................................44

1. INTRODUCERE
1.1. Generaliti
-lcoolul etilic sau spirtul se pre)int ca un lic/id incolor: limpede: complet +olatil: cu miros ptrun)tor ,i gust ar)tor. ;ste in"lama#il ,i arde "r "um: cu o "lacr al#struie. ;ste misci#il cu apa cu orice proporie: cu dega7are de cldur ,i contracie de +olum. 1e asemenea: este misci#il cu aceton: cloro"orm: eter: glicerin ,i ulei de ricin. Industria spirtului se #a)ea) <n principal pe acti+itatea "ermentati+ a dro7diilor: care trans"orm )a/rurile "ermentesci#ile din su#strat <n alcool etilic ca produs principal de "ermentaie ,i respecti+ <n #iomas. Industria spirtului ocup un loc important <n r=ndul industriilor prelucrtoare de materii prime agricole. Spirtul se poate o#ine pe cale "ermentati+ sau pe cale sintetic. 'rima metod este cea mai "rec+ent "olosit ,i utili)ea) ca materii prime> cereale 4<ndeose#i porum#ul5: carto"ii: melasa: s"ecla de )a/r: trestia de )a/r: etc. -lcoolul o#inut pe cale sintetic 4<n principal din etilen sau alte ga)e naturale5 este <ntre#uinat numai <n scopuri te/nice 4cauciuc sintetic: +opsele: lacuri: ,.a.5.

1.2. Sc rt i!t"ric
;tanolul poate "i considerat unul din cele mai +ec/i alimente cunoscute omului. 8erea "ermentat se consuma <n 8a#ilon: iar +inul a "ost produs <nc din anul 3***. <.e.n. 'rocesul de distilare <,i are originile prin secolul ?@?IA. Bn acest +reme s-a descoperit ,i e"ectul CspiritualD al alcoolului de unde i s-a dat ,i numele spiritus. 'rimele distilerii au a+ut ca scop o#inerea alcoolului pentru scopuri medicinale. '=n <n secolul ?AII s-a considerat c "ermentaia alcoolic este un proces re)idual: <n care dro7dia re)ultat era aruncat. Natura "ermentaiei a "ost clari"icat <n secolul 1(. odat cu descoperirea microscopului: c=nd s-a do+edit c celulele de dro7die sunt organisme +ii. .otu,i a durat 15* de ani p=n c=nd s-a recunoscut c organismele +ii sunt responsa#ile pentru procesul de "ermentaie. Bn secolul 1(. au aprut dou teorii menite s e$plice o#inerea etanolului. Ena dintre ele este teoria C+italD promo+at de 3ouis 'asteur 41%22-1%(55: con"orm creia organismele +ii sunt responsa#ile pentru trans"ormarea )a/rurilor <n alcool. - doua teorie este cea CmecanicD ela#orat de Fustus 2rei/err Aon 3ie#ig 41%*3-1%&35 ,i 2riedric/ GH/ler 41%**1%%25. I do+ad menit s susin teoria CmecanicD: prin care un proces "i)ico-c/imic conduce la con+ersia )a/rului <n etanol a +enit de la ;dJard 8uc/ner 41% *-1(1&5: care a

demonstrat c "ermentaia alcoolic este reali)at de o su#stan din plmad: nu de celula de dro7die <n sine. -ceast su#stan a "ost mai t=r)iu identi"icat ca "iind o en)im. 3a ora actual se cunoa,te c: <n "inal: en)imele sunt responsa#ile pentru trans"ormarea comple$ a glucidelor <n etanol.

1.#. Nece!itatea ec"n"$ic"%!"cial

-lcoolul se "olose,te <n scopuri industriale: drept com#usti#il: dar <n industria alimentar la prepararea #uturilor. ;l repre)int materia pentru prepararea unor produse ca> eter etilic: esterii etilici ai aci)ilor "ormici: #utirici: lactici: "taliciK la "a#ricarea esenelor cu arom de "ructe: precum ,i <n industria par"umerilor. 3a apele de toaleta ,i spunurile transparente: dar ,i la "oarte multe cosmetice se utili)ea) mari cantiti de alcoolK o "oarte mare importan o are alcoolul ,i <n industria "armaceutic. ;ste "olosit ,i la "a#ricarea de insecticide <n industria celulo)ei: a e$plo)i+ilor: a lacurilor: a cloro"ormului: a iodo"ormului ,i a cauciucului sintetic. -lcoolul etilic se mai "olose,te la "a#ricarea alcoolului sanitar. 1in co)ile de la ra"inare se prepar alcoolul denaturant. -lcoolul de calitate a II.-a esteutili)at la "a#ricarea lic/idului antigel: care <mpiedic apa din radiatoarele ma,inilor s <ng/ee. I larg utili)are o are alcoolul etilic <n #uturile industriei alimentare: a rac/iurilor: lic/ioruri: +inuri lic/ioroase etc. Su#produsele re)ultate de la "a#ricarea alcoolului etilic> CI2 cu utili)ri di"erite <n industria alimentar la "a#ricarea #uturilor rcoritoare ,i asomarea porcilor. -mestecul de alcool "runi si co)i numit ,i alcool te/nic este utili)at <n industria lacurilor ,i +opselelor ,i la "a#ricarea alcoolului denaturat. Eleiul de "u)el este utili)at pentru determinarea grsimilor din lapte ,i la "a#ricarea de esteri. 1e,eul re)ultat este #or/otul de cereale care este utili)at ca "ura7 pentru /rana animalelor. Spirtul a#solut: la concentraia de ((:% +olume se utili)ea) in rile lipsite de )cminte petroliere: drept car#urant: <n amestec de 2*-3*L cu #en)in cruia <i se mre,te totodat ,i ci"ra octanic.

1.&. I$'act l ec"l"(ic

2a#ricarea spirtului din cereale a constituit <ntotdeauna o pro#lem cu consecine ecologice ne"a+ora#ile. '=n la 1(%(. a e$istat o re)ol+are "ireasc ,i #ene"ic din toate punctele de +edere prin aceea c #or/otul a "ost utili)at integral ca "ura7 pentru animale: ceea ce "apt ,i era: "iind trans"ormat ast"el <n carne ,i lapte. Idat cu des"iinarea masi+ a marilor comple$e )oote/nice aceast posi#ilitate a disprut iar productorii de spirt se con"runt cu mari pro#leme <n raport cu legislaia de mediu.

1.). C"n! $ l *e alc""l

Con"orm I!S 4Irgani)aia !ondial a Sntii5: ni+elul consumului de alcool a intrat <n declin <n ultimii 2* de ani <n rile de)+oltate: dar este <n cre,tere <n rile <n curs de de)+oltare: <n special <n regiunea 'aci"icului de +est 4unde consumul anual de alcool pur: <n r=ndul populaiei adulte este de 5 - ( lMcap de locuitor5 ,i <n rile "ostei Eniuni So+ietice. Consumul de alcool este mult mai mic <n rile a"ricane: <n estul !editeranei ,i <n -sia de Sud-;st. Con"orm datelor o"iciale pri+ind producia sau +=n)area de alcool: nu se poate reali)a o estimare corect pri+ind consumul de alcool: se aprecia) c estimri mai precise ar conduce la o mai #un <nelegere a asocierii dintre u) ,i pro#lemele induse de consum. 0om=nii sunt campioni europeni la consumul de alcool: dep,ind cu trei litri media european: se arat <n cel mai recent studiu al Irgani)atiei !ondiale a Sntii 4GNI5. -st"el: <n 0om=nia: media anual a consumului de alcool este de peste 15 litri pe cap de locuitor: <n timp ce <n Eniunea ;uropeana 4E;5 este de doar 12 litri: con"orm raportului pu#licat de I!S. 1atele organi)aiei sntii arat c: <n ara noastr: mai #ine de doua milioane de persoane consuma alcool <n e$ces: ast"el ca &*L din ca)urile de +iolen in "amilie ,i aproape 7umtate din ca)urile de crim sunt cau)ate de #utura peste msur. 'este 1**.*** de persoane mor anual <n lume din cau)a alcoolului 4alcoolismul "iind a patra pro#lem de sntate dup #olile cardio+asculare: mentale ,i cancer5.

1.+. Materii ,"l"!ite 'entr ,a-ricarea alc""l l i

1.+.1. Materiile 'ri$e "olosite la producerea alcoolului prin "ermentaie se pot clasi"ica ast"el > 1. !aterii prime amidonoase - cereale> porum#: secar: gr=u: or): o+): ore): sorg etc. - carto"i - radcini si tu#erculi de plante tropicale> rdcini de manioc: tu#erculi de #atate etc. 2. !aterii prime )a/aroase - s"ecla si trestia de )a/r - melasa din s"ecl ,i trestie de )a/r - struguri: "ructe: tesco+ine dulci 3. !aterii prime celulo)ice>

- deseuri din lemn de #rad: molid: "ag etc.K - lesii #isul"itice re)ultate de la "a#ricarea celulo)eiK 4. !aterii prime care conin inulin si lic/enin - tu#erculi de topinam#urK - rdcini de cicoareK - musc/i de Islanda Cele mai utili)ate materii prime sunt cerealele: carto"ii ,i melasa. a. Cerealele Sunt "olosite pe scar larg pentru producia de alcool etilic alimentar ,i #iocar#urant: a+=nd <n +edere supra"eele mari culti+ate ,i producia mare la /ectar <n condiiile unei agriculturi per"ormante ,i "olosirii unor soiuri producti+e: cu coninut ridicat <n amidon. Compo)iia c/imic a cerealelor este relati+ di"erit: mai ales <n ceea ce pri+e,te coninutul de amidon: proteine: lipide ,i "i#r: "iind in"luenat de soi: condiiile pedoclimatice ,i agrote/nica aplicat. Cerealele utila)ate cel mai des <n scopul "a#ricrii alcoolului sunt> or): gr=u: secar: porum#: sorg. Compo)iia c/imic a unor cereale> C"$'"nent l Or/ Gr0 -'O 14 14 '0I.;IN; 11:5 11: -12:& G0OSI!; 2:41 2:11-2:31 -!I1IN 5*:1 52:4-53:& 2I80O> -/emicelulo) :& 5:3-&:& -celulo) 4:1 2:4-2:5 C;NESO 1:& 1:& -. Cart",ii Carto"ii constituie o materie prim deose#it pentru producia de alcool: deoarece producia e$primat <n amidon este du#l "a de cea a porum#ului: repre)ent=nd 3***-4*** Pg amidonM/a "a de porum#: la care se o#in 15**-2*** Pg amidonM/a.

Secar 14 (:( 2:1% 54:* :( 2: 1:&

P"r $14 1*:3 4:%5 54:3-5 :( 4:2 2:1 1:2

S"r( 13:5 11:1 4:42 5 :* 4:* 3:5 2:2

&

Compo)iia c/imic medie a tu#ercurilor de carto"i c. Mela!a 1*e tre!tie 2i *e !,ecl. repre)int um su#podus al industriei )a/rului ,i se pre)int ca un "luid +=scos: de culoare #run-<nc/is p=n la negru: cu masa speci"ic 1:3-1:45 gMcmQ: cu miros de ca"ea pr7it ,i gust dulceag. !elasa are reacie neutr sau u,or alcalin 4pNR&-&:55.

1.+.2. Materiile a 3iliare

!ateriile au$iliare "olosite <n industria alcoolului sunt repre)entate de> -preparatele en)imatice pentru lic/e"iere 4de$trini)are5: care pot "i> -preparate en)imatice de al"a-amil)e termosta#ile -preparate em)imatice de al"a-amila)e normale -preparate en)imatice a7uttoare care se "olosesc <n dou scopuri> -pentru mrirea concentraiei de aminoaci)i utili)ai de dro7die de "ermentare -pentru reducerea +=sco)itii plme)ii -preparate em)imatice pentru )a/ari"icarea plme)ilor lic/e"iate-de$trini)ate -su#stane antispumante -acidulani pentru pentru plmada din cereale ,i carto"i sau melas> acid sur"iric -sruri nutriti+e> "os"at de amoniu mono ,i di#a)ic -"actori de cre,tere> +itamine din grupul 8: acid pantotenic: #iotin -su#stane antiseptice ,i de)in"ectante

Dr"4*ii 'entr ,er$entare

1ro7diile pentru "ermentarea plme)ilor )a/ari"icate aparin genului Saccharomyces cerevisiae ,i Saccharomyces bayanus. Se poate utili)a dro7die lic/id pregtit <n "a#ric: dro7die uscat ,i dro7die comprimat.

1.5. P"r $- l

C"$'"nent l -'O Su#stan uscat: din care> -G3ECI1; -'0I.I1; -3I'I1; -C;NESO

6al"ri $e*ii 17 ,a *e 'r"* ! l ca atare. &&:5 22:5 1(:4 2:* *:1 1:* %

Li$ite *e 8ariaie 3-% 13-3 13-3* *:&-4: *:*2-*:( *:4-1:(

1up coninutul de amidon ,i randamentul <n alcool: porum#ul este materia prim cea mai +aloroas pentru "a#ricarea alcoolului. 'orum#ul repre)int o cereal de #a) "olosit <n economia rii noastre at=t <n alimentaie: "ura7are c=t ,i <n industrie. ;$ist multe specii de porum# care se deose#esc <ntre ele dup "orma ,i culoarea #o#ului c=t ,i dup aspectul endospermului> sticlos sau "ainos. 'entru "a#ricarea spirtului se pre"er porum#ul cu #oa#e "inoase: mai ales specia 1enti"ormis 42igura1.&.1.5: care se caracteri)ea) printr-un coninut ridicat <n amidon ,i mai sc)ut <n su#stante proteice. Coninutul <n amidon al porum#ului repre)int circa &*L din sun#stana uscat a #o#ului. -lturi de amidon se gsesc ,i cantiti mai reduse de )a/ruri simple: de$trine si pento)ani.

Figura 1.7.1. Zea mays dentiformis

1intre soiurile industriale de porum# cele mai rspandite sunt> -6ea maTs denti"ormis 4porum#ul dinte de cal5K -6ea maTs amilaceae 4porum#ul amidonos5K 'orum#ul "olosit <n industria spirtului tre#uie s <ndeplineasc urmtoarele condiii> -s ai# un coninut mare de /idrai de car#on: <n special de amidonK -s conin o cantitate redus de su#stane proteiceK -#o#ul s "ie moale ,i cu coa7 c=t mai su#ireK -s "ie a7uns la maturitateK -s ai# un coninut redus de umiditate.

1.5.1 Sc rt i!t"ric
Se aprecia) ca porum#ul a "ost culti+at cam cu 44**-5*** de ani <nainte de era noastr: repre)ent=nd una dintre plantele dominante <n cadrul mai multor ci+ili)aii precolum#iene: respecti+ inca,: maTa, sau a)tec: cu precdere <n !e$ic. 'rimii europeni care au +)ut porum#ul au "ost Cristo"or Colum# ,i marinarii si: <n insula Cu#a: cu prile7ul primei e$pediii 414(25. Bn ;uropa a "ost introdus mai <nt=i <n Spania ,i 'ortugalia: de unde (

apoi a "ost luat de turci ,i rsp=ndit <n #a)inul !editeranei: sud-estul ;uropei ,i -sia !ic. -,a se e$plic de ce muli europeni l-au numit Cgr=u turcescD: <n timp ce americanii i-au )is Cgr=u indianD. Bn ara noastr: porum#ul a "ost menionat <n !untenia su# domnia lui Ser#an Cantacu)ino 41 (3-1 (55.

1.5.2. C"$'"/iia '"r $- l i

1up 0. F. !-0.IN si cola#. 41(&*5: #oa#ele conin <n medie> ap 13:5L: proteine 1*:*L: glucide &*:&L 4din care amidon 1:*L5: grsimi 4:*L: sruri minerale 1:4L: su#stane organice acide *:4L. -midonul este "ormat din amilopectine 4&2 - &&L5 ,i amilo) 421 - 2%L5. 0eparti)area amidonului pe componentele #o#ului relie"ea)a ca (%L se depune <n endosperm: 1:3L <n em#rion ,i *:&L in pericarp. 'roteinele: <n proporie de 15 - 1%L: conin 45L prolamine 4predominant "iind )eina5: 35L glutenine si 2*L glo#uline. 1in totalul proteinelor: &3:1L se acumulea) <n endosperm: 23:*L <n em#rion ,i 2:2L <n pericarp. 2ertili)area raional in"luenea) coninutul <n aminoaci)i. -st"el: <ngr,mintele cu a)ot ridic coninutul de tripto"an: iar cele cu a)ot ,i "os"or duc la o cre,tere a coninutului <n li)in. 4F;G;S si cola#.: 1(&*5. 8oa#ele conin +itaminele 81: 82 si ; si '' <n proporie mai mare: pro+itamina - 4la +arietatile cu #oa#e gal#ene5: +itamina C lipseste. Compo)iia c/imic este mult in"luenat de /i#rid 4soi5: condiiile de +egetaie ,i te/nologia aplicat.

1*

1.2.# C lti8area 2i c"n! $ l *e '"r $- la ni8el (l"-al a. C lti8area '"r $- l i 9n an l 2::5 la ni8el (l"-al
;ara SEC/ina 8ra)ilia !e$ic -rgentina India 2rana Indone)ia Canada Italia T"tal 9n l $e< Pr"* cie 1t"ne. 332 *(2 1%* 151 (&* *** 51 5%( &21 22 5** *** 21 &55 3 4 1 &%* *** 13 1*& *** 12 3%1 5 1 1* 554 5** ( %(1 3 2 5=& 5=+ )=:

-. Cantitata *e '"r $- c"n! $at 'e 'er!"an

11

UU 1** PgMan UU 5*-(( PgMan UU 1(-4( PgMan UU -1% PgMan UU 5 PgMan

2. ALEGEREA SOLU;IEI PROPUSE PENTRU PROIECTARE

-m ales aceast tem: pentru c m-a interesat "oarte mult te/nologia "a#ricrii alcoolului. !i-am dat seama c porum#ul repre)int o cereal de #a) "olosit <n economia rii noastre ,i este o materie prim +aloroas pentru "a#ricarea alcoolului etilic. 1e aceea am dat proiectului titlul> D2a#ricarea alcoolului etilic din porum#D.

12

Figura 2.1. Cultivarea porumbului n Rom nia Bn ara noastr porum#ul este o plant des culti+at ,i are un coninut ridicat de amidon 4&*L5. 1in aceast cau) din porum# se poate o#ine o cantitate mare de alcool. 1in pcate <n 0om=nia alcoolul etilic se produce mai ales <n scopul "a#ricrii #uturilor alcoolice. 0om=nii sunt campionii europeni la consumul de alcool: dep,ind cu trei litri media european 4con"orm datelor I!S5. Necesitatea alcoolului <n 0om=nia este ridicat: pentru c se consum o cantitate mare de #uturi alcoolice dar alcoolul etilic are o mare importan <n industria "armaceutic: se "olose,te pentru "a#ricarea insecticidelor: materialelor e$plo)i+e: a lacurilor: a cloro"ormului: a iodo"ormului: a cauciucului sintetic. Se "olose,te o cantitate ridicat de alcool etilic <n industria de par"ume ,i <n cosmetic. Bn ara noastr sunt ni,te "a#rici de producerea alcoolului etilic din porum#: dintre care cea mai cunoscut este 2a#rica de alcool 'etV-dT din 8istria. 2irma are ca o#iect principal de acti+itate producia de alcool etilic de "ermentaie din cereale. Instalaia de producie a intrat <n "unciune din ianuarie 2**5: a+=nd o capacitate de producie actual de 3.2** litri alcool an/idruM24/: corespun)tori unei producii de ( .*** litriMlun.

#. TE>NOLOGIA FABRIC?RII ETANOLULUI DIN PORUMB

#.1. Sc@e$a -l"c a te@n"l"(iei *e ,a-ricare a !'irt l i *in '"r $-

13

;N6I!; 1; 3ICN;2I;0;

-'O

'I0E!8

0;C;'WI;

'0;'-0-0;CE3.E0II 'E0; 1; 10IF1I; BN 3-8I0-.I0 '0;'-0-0;10IF1II3I0 1; BNSO!XNW-0;

1;'I6I.-0;

.0-NS'I0.: CE0OWI0;- 'I0E!8E3EI !O0ENWI0;

2I;08;0; SI 0OCI0;

3ICN;2I0; 41;?.0INI6-0;5

6-N-0I2IC-0;

0OCI0; 3- 3*AC

BNSO!XNW-0;

2;0!;N.-0;

1IS.I3-0;

-3CII3 80E.

0-2IN-0;

-3CII3 0-2IN-. E3;I 1; 2E6;3 S'I0. .;NNIC 8I0NI. 1; 'I0E!8

B!8E.;3I;0;: 1;'I6I.-0;

#.2.

Rece'ia $ateriil"r 'ri$e

0ecepia porum#ului se "ace cantitati+ ,i calitati+.

14

0ecepia cantitati+ se "ace prin c=ntrire ,i permite +eri"icarea greuti i<nscrise <n actul de transport. .otodat se asigur ,i integritatea gestiunii: precum ,i o corect urmrire a consumului speci"ic.0ecepia calitati+ are <n +edere alimentarea seciei de "a#ricaie cu materie prim de calitate corespun)toare. 0ecepia calitati+ const <n determinarea principalelor caracteristici de calitate ale materiei prime> -umiditateK -coninut de corpuri strine K -coninut de amidon. Indicatorii de calitate ai cerealelor au o mare importan asupra modului de des",urare a procesului te/nologic: precum ,i a calitii produsului "init.

#.#.

De'"/itarea

1epo)itarea porum#ului este o operaie costisitoare: deoarece implic imo#ili)area de spaii: de mi7loace circulante: consumuri de utiliti ,i "or de munc. Bn timpul depo)itrii au loc pierderi masice ,i de amidon: care sunt cu at=t mai mari cu c=t este mai mare umiditatea materiei prime ,i temperatura de pstrare. 1epo)itarea porum#ului se poate "ace <n maga)ii cu capacitate de 15**-5***t ,i <n silo)uri: cel mai adesea metalice: cu diametrul de :5m ,i <nlime de 2 m: cu capacitate de (* tMcelul. 'ierderi o#inute la depo)itarea porum#ului> U$i*itatea -"a-el"r17. 1 2* 24 1) AC 13(( 2(15 54 4 Pier*eriB (C1::: D(B 9n #: /ile 2)AC 24%( 4%12 %21% #)AC 12&1 3535 %*3

#.&.

Pre(tirea $ateriil"r 'ri$e

'regtirea porum#ului destinat "a#ricrii alcoolului etilic const <n precurire <n +edera <ndeprtrii impuritilor mari sau mai mici dec=t seminele de porum# 4paie: pm=nt: "ragmente de spic: nisip: pietre: #uci de lemn: impuriti metalice etc5. 'recurirea se "ace cu tarare-aspiratoare 4"igura3.4.1.5. Curirea "inal se "ace cu a7utorul trioarelor 4cilindrice: simple-lente: rapide sau ultratrioare4"igura 3.4.2.5: com#inate cu discuri. Impuritile metalice

15

4cuie: ,uru#uri: s=rme5 se <ndeprte) cu separatoare magnetice 4"igura 3.4.3.5 dup ce s-a reali)at precurirea. Tarar l< este o sit multieta7at: pre+)ut cu un sistem de separare a particulelor u,oare din masa de porum#.

Figura !.".1. #ararul

2uncionarea> Instalaia se alimentea) prin gura 1: de unde masa de porum# a7unge <n )ona clapetei de reglare 2: unde datorit aspiraiei sunt separate apro$imati+ &5L din impuritile mici ,i u,oare 4pra": plea+: etc.5: impuriti care se sedimentea) <n camera &. 0estul produsului este cernut pe trei site consecuti+e cu ori"icii descresctoare unde se separ ca re"u) de sit impuritile "oarte mari 4"run)e: paie: etc.5 la sita 1: impuritile mariMmi7locii la sita 2: produsul de #a) la sita 3. Cernutul sitei a III.-a sunt impuritile mici ,i grele: care se e+acue) prin gura 13. 3a ie,irea din instalaie produsul de #a) este din nou aspirat. !i,carea sitelor plane este rectilinie alternati+ <n plan ori)ontal. Tri"r l ra'i* .rioarele sunt utila7e cu a7utorul crora se reli)ea) separarea cerealelor dup "orm. .rioarele sunt utili)ate pentru separarea seminelor duntoare: a cror semine sunt total di"erite: pentru eliminarea neg/iei ,i a m)ric/iei: a #oa#elor sparte: etc.

Cunoa,tem numeroase tipuri de trioare: dar pentru separarea sau sortarea porum#ului cel mai "rec+ent utili)at este triorul rapid sau ultratriorul 4"igura2.4.2.5.

Figura !.".2. #riorul rapid

Supra"aa de separare este o mant cilindric 1: cu al+eole: montat pe ar#oreal 2. 'e ar#oreal 2 se a"l montat un melc transportor 3: care colectea) impuritile <n 7g/ea#ul 3: elimin=ndule prin p=lnia 5. -limentarea cu amestec se "ace prin p=lnia sistemul de transmitere . Se'arat"arele $a(netice< reali)ea) <ndeprtarea impuritilor "eroase din masa de porum#. ;liminarea impuritilor de natur "eroas se reali)ea) de o#icei cu a7utorul unor magnei permaneni sau a unor electromagnei. Se'arat"r l electr"$a(netic 1 @ electromagnet 2 @ #and transportoare 3 @ p=lnie de alimentare 4 @ ,u#er de reglare a de#itului 5 @ gur de e+acuare a produsului de #a) - gur de e+acuare a impuritilor metalice Figura !.".!. Separatorul electromagnetic 2uncionare> -limentarea se "ace prin ramura superioar a #en)ii 2: materialul "iind deplasat spre )ona de ma$im intensitate a c=mpului magnetic. 'rodusul de #a) ne"iind a"ectat pe c=mpul magnetic parcurge traiectoria normal "iind e+acuat prin gura de a+acuare 5. : iar e+acuarea produsului curat prin p=lnia &. -ntrenarea tam#urului ,i a melcului este reali)at de la electromotor: prin

1&

Impuritile metalice sunt reinute pe #and parcurg=nd ramura in"erioar a acesteia ,i <n "uncie de mrime se desprind "iind colectate <n 7g/ea#ul .

#.).

Mr nirea $ateriei 'ri$e

-ceast operaie este necesar atunci c=nd porum#ul se prelucre) printr-unul dintre procedeele "r presiune. Bn acest ca) mrunirea este necesar pentru a se o#ine randamente ma$ime <n alcool: cu un consum minim de energie. 1imensiunile mcinturii in"luenea) temperatura de <ncepere a gelatini)rii: producia de alcool etilic ,i cantitatea de amidon negelatini)at. Corelaia dintre dimensiunile mcinturii ,i temperatura de <ncepere a gelatini)rii Di$en!i nile ,raci nil"r *e $cini2B $$ Y*.5* *.5-1 1-2 2-3 Te$'erat ra *e 9nce'ere (elatini/riiB AC 4&.5 4(.5 5*.* 51.5

Corelaia dintre dimensiunile mcinturii ,i procenta7ul de alcool etilic Di$en!i nile ,raci nil"rB $$ 2-3 1-2 *:5-1 Y*:5 Pr"* cia *e alc""lB @LCt"n a$i*"n 53: * 55:1* 5(:*& *:&3

Corelaia dintre dimensiunile mcinturii ,i procenta7ul de amidon negelatini)at Di$en!i ne ,raci nil"rB $$ 2-3 1-2 *:5-1 Y*.5 A$i*"n ne(elatini/atB 7 1%:2 15:4 1*:4 %.1

I mrunire insu"icient a materiei prime poate conduce la pierderi <n alcool de p=n la 2*lMton porum# sau c/iar mai mult. 'entru mrunitea porum#ului se "olosesc <n practic trei grupe de procedee> -a5 mcinarea uscat -#5 mcinarea umed -c5 mcinarea uscat ,i umed 4<n dou trepte5

1%

a5 !cinarea uscat> se reali)ea) cu o moar cu ciocane sau cu moar cu ,ase +aluri: apa pentru condiionare a+=nd temperatura de 3*-4*AC: iar durata condiionrii este de 3*- * s #5 !cinarea umed>-se poate reali)a cu moar cu +aluri 4o perec/e5 <n dou +ariante> Cu condiionarea cerealelor cu ap cald la 5*-&*AC: umectarea co7ii a7ung=nd la 2*LK cu <nmuierea cerealelor <n ap timp de 1*-3* min ,i temperatura de 3*-5*ZC. Coninutul de umiditate a cerealelor a7unge la 2*-3*L. !cinarea umed se poate reali)a ,i <ntr-o moar cu ciocane speciale care este alimentat at=t cu cereale c=t ,i cu ap de plmdire ,i en)imele de lic/e"iere-de$trini)are. Bn comparaie cu mcinarea uscat mcinarea umed pre)int a+anta7ul c nu se "ormea) pra" la mcinare: nu se "ormea) cocoloa,e la plmdire. -cest procedeu se pretea) ,i la mcinarea cerealelor cu umiditate ridicat: conser+ate <n silo)uri ermetice. Necesarul de energie electric este destul de ridicat a7ung=nd la 3*PG/Mton cereale. c5 !cinarea uscat ,i umed 4<n dou trepte5 3a mcinarea uscat ,i umed ditr-o singur treapt nu se poate o#ine: de regul o mcintur cu granulaia dorit: cea ce conduce la )a/ari"icarea incomplet ,i deci la mic,orarea randamentului de alcool. 1in aceste moti+e se recomand mai <nt=i o mcinare uscat cu a7utorul unei mori cu ciocane cu sita cu oc/iuri mari: urm=nd ca cea de a doua mrunire umed s se "ac dup "luidi"icare: cu a7utorul unei mori cu discuri. 'rin aceast mrunire <n dou trepte necesarul de energie se reduce p=n la 1 PG/Mton porum#. -ceast metod de mcinare se aplic <n procedeul 1!' 41ispering !as/ 'rocess5: <n care se "olose,te pentru mcinarea plme)ii "luidi"icate ma,ina de dispersare E3.0-.E0-?.

#.+. Fier-erea $ateriei 'ri$e

'entru trans"ormare amidonului <n alcool #oa#ele de porum# sunt propuse unor prelucrri speciale <n scopul o#inerii de )a/ruri "ermentesci#ile 4malto): gluco)5. 'entru ca <n continuare s poate "i )a/ari"icate su# aciunea distila)ei din mal: este necesar ca granulele de amidon s "ie mai <nt=i clei"icate ,i solu#ili)ate: acestea reali)=ndu-se prin "ier#ere. Bn te/nologiile moderne "ier#erea materiilor prime se reali)ea) su# presiune 43-4 atm5. -ceast metod pre)int a+anta7ele unei #une "ier#eri <n condiii a+anta7oase de consum energetic precum ,i a de)agregrii materiei prime prin plesnirea celulelor: datorit trecerii rapide de la presiune de lucru la cea atmos"eric.

1(

'arametrii prin care se controlea) "ier#erea sunt> temperatura: presiunea ,i durata de "ier#ere. Sc/ema procesului te/nologic de "ier#ere> 'rile componente> 1-c=ntar 2-re)er+orul tampon de alimentare 3-conducta 4-"ier#tor 5-conduct de introducerea apei -conduct de introducere a#ur &-conduct de e+acuarea porum#ului %-)a/ari"icator (-recuperator de amidon Figura !.$.1. Schema procesului tehnologic de fierbere 'entru "ier#erea porum#ului este utili)at autocla+a Nen)e. 'rile componente> 1-corp din ta#l de oel 2-+=r"ul conului: construit din ta#l de oel ino$ida#il 3-capacul "ier#torului 4-supapa de siguran 5-racord pentru a#urul de circulaie -manometru &-racord de alimentare cu a#ur %-+entil de e+acuare (-conduct de colectare a pro#elor Figura !.$.2. %utoclava &en'e 2uncionare> Aentilul de e+acuare % se <nc/ide: se introduce apa prin conducta 5 ,i materia prim prin gura de de alimentare 3. Se desc/id +entilul & de admisie a a#urului ,i +entilul de pe conducta 5 de e+acuare a a#urului de circulaie. Bn timpul procesului de lucru se +eri"ic presiunea indicat pe manometrul : regla7ele "c=ndu-se prin <nc/iderea sau desc/iderea corespun)toare a +entilelor de admisie ,i re"ulare a a#urului. 'rodusul "iert se e+acuea) prin desc/iderea treptat a +entilului de e+acuare %. Bn +ederea su"lrii resturilor de mas "iart se 2*

<nc/ide +entilul %: se ridic cu a#ur presiunea la 2:5-3 at: apoi se desc/ide dintr-o dat +entilul %.

#.5. Lic@e,irea%*e3trini/area 'l$e/ii ,l i*i,icate 1(elatini/are.

Iperaia se reali)ea) cu a7utorul en)imelor de lic/e"iere-de$trini)are 4[-amila)e5. .emperatura de lic/e"iere-de$trini)are se alege <n "uncie de "elul preparatelor de de [amila) ,i procedeul "olosit 4"r presiune sau su# presiune5. Bn primul ca) se utili)ea) [amila)e normale iar <n cel al doilea [-amil)e termosta#ile. Cunoa,tem urmtoarele procedee de gelatini)are ,i lic/e"iere-)a/ari"icare a porum#ului> a5 'rocedee cu "ier#ere su# presiune a materiei prime Bn acest ca): eli#erarea amidonului din materia prim ,i gelatini)area 4"luidi"icarea5 acestuia <n pre)ena apei au loc la temperaturi mai mari de 1**ZC. !ateria prim 4porum#ul5 se utili)ea) ca atare 4nemcinat5 <n ca)ul procesului discontinuu ,i mcinate la "ier#erea su# presiunea continu. #5 'rocedee cu "ier#ere "r presiune a materiei prime -procedee: care lucrea) prin in"u)ie> procedeul de mcinare ,i gelatini)are la temperaturi mai mari 4!!'5 -procedee care lucrea) cu reciclare> procedeul ci reciclare a #or/otului 41!'5 -procedee cu recuperarea cldurii <n #or/ot> procedeul Gestp/al.

#.=. Ea@ari,icarea
1up ce amidonul din material prim a "ost geli"icat ,i solu#ili)at prin "ier#ere su# presiune: masa "iart o#inut este supus <n continuare operaiei de )a/ari"icare: prin care se reali)ea) trans"ormarea amidonului <n )a/ruri "ermentesci#ile de ctre dro7die. Iperaia de )a/ari"icare mai este denumit ,i plmdire: <ntruc=t se o#ine o plmad care conine toate componentele insolu#ile ale materiei prime ,i a malului 4suspensii:co7i5. 'rincipalele metode de )a/ari"icare sunt> -metode c/imice 4cu a7utorul aci)ilor minerali clor/idric: sul"uric5K -metode en)imatice 4cu a7utorul en)imelor din slad sau a preparatelor en)imatice5. 6a/ari"icarea se des",oar <n dou etape> )a/ari"icarea principal <n )a/ari"icator ,i )a/ari"icarea secundar <n timpul plmdirii. 'entru a reali)a o )a/ari"icare corespun)toare: tre#uie s respecte temperaturile optime ridicate: prin care se urmre,te prote7area amila)ei. .rans"ormrile care au loc la )a/ari"icare

21

-ciunea de )a/ari"icare a malului +erde se datorea) coninutului su <n en)ime amilolitice: <n principal [ si \@amila)a: care acionea) asupra celor dou componente ale amidonului solu#il 4amilo)a ,i amilopectina5 pe care la trans"orm <n )a/ruri "ermentesci#ile. [-amila)a are o capacitate "oarte mare de "luidi"icare ,i o capacitate relati+e sca)ut de )a/ari"icare: caracteri)=ndu-se <n special prin "ormarea de de$trine ,i <n mai mic msur de malto). \-amila)a se caracteri)ea): dimpotri+: printr-o putere de "luidi)are sla#: <n sc/im# printr-o mare capacitate de )a/ari"icare: "orm=nd <n cea mai mare parte malto)a. 3a )a/ari"icare tre#uie s se in seam de condiiile optime de temperatur ,i pN necesare pentru cele dou en)ime: c=t ,i de termore)istena lor. 'rocesul te/nologic de )a/ari"icare se des",oar dup sc/ema pre)entat <n "igura 3.%.1. !ateria primar "iart din "ier#torul sau #ateria de "ier#toare 1 se descarc <n )a/ari"icatoul 2. 3aptele de slad din re)er+orul 3 este trecut <n cantitile sta#ilite prin curgere li#er <n )a/ari"icator. 1up )a/ari"icare la temperatura de 3* ZC a plme)ii se introduce ,i cantitatea de dro7die necesar pentru "ermentare din dro7dier. 'aharificare 'lmada )a/ari"icat <n care s-a introdus dro7dia: dup omogeni)are ,i rcire la temperatura de "ermentare: este preluat de o pomp ,i trimis <n linurile de "ermentare. Figura !.(.1. Schema procesului de

22

Ea@ari,icat"r l> 3a construirea )a/ari"icatorului se urmre,te asigurarea urmtoarelor condiii> +olum su"icient: e+acuarea corespun)toare a a#urului <n timpul golirii "ier#toarelor: agitarea corespun)toare a plme)ii: rcirea rapid a plme)ii: curirea ,i de)in"ectarea u,oar. 6a/ari"icarea se aplic <n general unul din urmtoarele procedee> -)a/ari"icarea <n timpul descrcrii "ier#torului -)a/ari"icarea dup descrcarea "ier#toarelor la *- 1ZC sau la 5&ZC Bn ca)ul porum#ului a doua metod este mai rsp=ndit: deoarece <n a"ara scderii pericolului de distrugere a diasta)ei este mai simpl ,i mai rapid. ;a const <n introducerea <n )a/ari"icator a unei cantiti reduse de ap 4p=n la paletele )a/ari"icatorului5: <n care se adaug 5-&L din cantitatea de lapte de slad pregtit: dup care <ncepe descrcarea "ier#torului: "r <ntrerupere: nein=nd seama de +aloarea temperaturii: concomitent cu pornirea agitatorului ,i a instalaiei de rcire. C=nd descrcarea "ier#toarelor este <nc/eiat se <ncepe controlul temperaturii. 3a &*ZC se adug 1M3 din laptele slad rmas: iar la *ZC restul. 3a aceast temperatur se opre,te agitarea ,i rcirea: ls=ndu-se o pau) de )a/ari"icare de 3* minute. 1up <nc/eierea procesului de )a/ari"icare se reia rcirea la 3*ZC se adaug cui#ul de dro7die iar la 1%ZC se pompea) materialul la linurile de "ermentare. Controlul <nc/eierii procesului de )a/ari"icare se "ace c/imic ,i micro#iologic. 'arametrii +eri"icai sunt> gradul de )a/ari"icare: gradul 8alling 4concentraia plme)ii <n su#stana uscat: notat A8llg5: temperatura ,i aciditatea.

#.F. Pre'ararea *r"4*iil"r *e c lt r

2ermentarea plme)ilor se reali)ea) cu a7utorul dro7diilor: care datorit comple$ului en)imatic coninut: trans"orm )a/rul din plmad <n alcool etilic ,i CI2.

23

1ro7diile utili)ate tre#uie s <ndeplineasc urmtoarele condiii> s ai# o putere alcooligen ridicat: s se poat acomoda la plme)ile acide din porum#: s declan,e)e rapid "ermentaia: s "orme)e o cantitate redus de spum la "ermentare ,i s produc o cantitate c=t mai mic de /idrogen sul"urat ,i alte su#stane de gust ,i arom nedorite. 1ro7diile utili)ate la "ermentarea plme)ilor din industria alcoolului se pot "olosi su# "orm de> - dro7dii lic/ide 4culti+ate <n "a#ric5 - dro7dii uscate - dro7dii comprimate 4dro7dia de pani"icaie5 'entru reali)area de randamente superioare s-a impus o#inerea de mutani prin utili)area de ageni c/imici. -ceste tulpini conin -1N modi"icat mitocondrial ,i este in/i#at producia de en)ime necesare pentru meta#olismul aero#. Su# aspectul capacitii de "ermentare: dro7dia pentru alcool tre#uie s "ermente)e c=t mai complet glucidele din plme)i: <ntr-un timp c=t mai scurt: deci cu o +ite) mare: pentru ca procesul de "ermentare s "ie renta#il. Cultura de producie se o#ine pe plme)i speciale pentru dro7die: preparate din materii prime amidonoase de calitate: prelucrate /idrotermic ,i )a/ari"icate. 'lme)ile speciale: <n +ederea crerii unor condiii de de)+oltare selecti+ numai a dro7diilor de cultur: se acidi"ic prin adaos de acid sul"uric sau prin acidulare #iologic prin "ermentaie lactic]. Bn ultimul timp au aprut o serie de preparate comerciale de dro7die uscat ce pot "i utili)ate drept culturi starter la "a#ricarea alcoolului care pre)int anumite a+anta7e <n utili)area lor> - o pornire rapid a "ermentaiei - un randament optim de trans"ormare a )a/rului <n alcool - o calitate constant a produsului o#inut. 1o)a de dro7die uscat este de 1*-2* gM/l plmad: un gram de preparat conin=nd 2*-25$ 1*( celulede dro7die. 'reparatul uscat: dup o scurt "a) de /idratare: se introduce <n plmada )a/ari"icat <n care tre#uie s se distri#uie c=t mai uni"orm: pentru ca "ermentaia s porneasc <n <ntreaga mas de plmad. Cercetrile e"ectuate <n industria alcoolului au condus la utili)area dro7diilor imo#ili)ate: reali)=ndu-se o cre,tere cu 2*-25L a produciei de alcool. Imo#ili)area celulelor de dro7die se "ace prin <nglo#area lor <n geluri de di"erite naturi: care repre)int materiale inerte <n raport cu produsele din mediu. Se <ntre#uinea)] pentru imo#ili)ri> -P-carageenan -alginat de aluminiu -alginat de calciu -polimeri sintetici 24

-parasilicai. 3a pregtirea plme)ii de dro7die deose#im dou procedee principale> - procedeul clasic - procedeul simpli"icat cu acid sul"uric 'rocedeul clasic. -cest procedeu se caracteri)ea) prin scoaterea unei poriuni din plmada dulce 45-1*L5 ,i pregtirea ei <n mod special pentru culti+area dro7diei prin acidulare ,i adaos de su#stane nutriti+e. 'regtirea plme)ii de dro7die cuprinde trei "a)e principale> prepararea plme)ii speciale: acidularea plme)ii speciale: pre"ermentarea. 'oriunea de plmad dulce 45-1*L5: adus din plmada )a/ari"icat se "iltrea)] ,i se adaug circa 1*L la prelucrarea porum#ului: pentru <m#ogirea ei <n su#stane nutriti+e. Se )a/ari"ic apoi plmada timp de * minute la *- 2^C ,i se rce,te rapid la temperatura de <nsm=nare cu dro7dii de 2%-3*^C. 'lmada ast"el o#inut are o concentraie de 2*-22^8llg. -cidularea plme)ii speciale se poate "ace cu aci)i organici sau anorganici. Caracteristic pentru procedeul clasic este acidularea prin "ermentaie lactic a plme)ii speciale timp de 2*-24 ore la temperatura de 5*-55^C prin <nsm=nare cu 8acillus 1el#r_cPi. 'rin acidulare tre#uie s se a7ung <n plmad la o aciditate de 1:%-2^.. 1up acidulare plmada special se rce,te repede la temperatura de 2%-3*^C: la care se "ace <nsm=narea cu dro7dii. 3a pre"ermentare: plmada special acidulat ,i rcit se <nsm=nea) apoi cu o cultur pur de la#orator 4circa 5 litri5: o#inut prin multiplicarea dro7diei <n condiii sterile. Bn timpul pre"ermentrii dro7dia se multiplic de circa & ori: "orm=ndu-se &-%L alcool +ol.: ast"el <nc=t gradul 8alling al plme)ii speciale scade de la +aloarea iniial de 2*^8llg la 5^8llg. 1urata pre"ermentrii este de 2*-24 ore. 'rocedeul simpli"icat cu acid sul"uric. 1up acest procedeu pregtirea plme)ii de dro7die se "ace ast"el> o poriune mic44-5L5 din plmada principal se <nsm=nea) cu o cultur pur de dro7die o#inut <n la#orator: se acidulea) cu acid sul"uric p=n la pN 3:5 ,i se pre"ermentea) timp de 2*-24 ore la temperatura de 2 -2%^C. 'lmada de dro7die ast"el o#inut: cu un e$tract de -%^8llg ser+e,te apoi pentru <nsm=narea plme)ii dulci rcit la 3*^C.

#.1:. Fer$entarea 'l$e/il"r

'rocesul de "ermantare a plme)ii are rolul de a reali)a trans"ormarea total a )a/rului "ermentesci#il de ctre dro7dii <n alcool ,i #io$id de car#on 4ca produse principale5.

25

'entru "ermantarea plme)ilor dulci 4)a/ari"icate5 se utili)ea) dro7dii lic/ide culti+ate <n "a#ric: dro7die uscat ,i dro7die comprimat. 2ermentarea alcoolic este in"luenat de> concentraia plme)ii <n )a/ruri "ermentesci#ileK durata de "ermantaieK puritatea micro#iologic a plme)ilorK concentraia alcoolului etilic acumulat 4tolerana <n alcool a dro7diilor5K pre)enaMa#sena o$igenuluiK pN-ul plme)ii 4optim 4- 5K temperatura plme)ilor 4optim 3*-35ZC5K coninutul <n su#stane nutriti+e ,i #iostimulatoare din plmadK pre)enaMa#sena compu,ilor in/i#itori. Sistemele de "ermantare pot "i> "ermentare discontinu 4#atc/5K "ermentaie discontinu cu alimentare 4"ed #atc/5K "ermentare continuK "ermentare continu cu recirculare de #iomas 4#or/ot5. Bn marea ma7oritate a "a#ricilor mici ,i mi7locii se practic "ermentarea discontinu care durea) circa &2 ore ,i cuprinde 3 "a)e> -"a)a iniial: circa 22 oreK -"a)a principal: circa 1% ore -"a)a "inal: circa 32 ore Se utili)ea) "ermentator cilindro-conic: cu un +olum 1*mQ. 'entru pre+enirea cre,terii temperaturii <n timpul "ermentrii: "ermantatorul este rcit "ie prin stropire cu ap 4de sus <n 7os5 sau prin intermediul serpentinelor su#merse: respecti+ prin circularea plme)ii prin sc/im#toare de cldur e$terioare. 'entru scurtarea duratei de "ermentare p=n la 4% /: se pot "olosi urmtoarele metode> -pornirea "ermentaiei la temperaturi mai ridicate 435-3 ZC5 prin care "a)a iniial este redus la 4- ore -"olosirea de #or/ot lic/id recirculat 4ma$im *L5 la o#inerea plme)ii prin care se declan,ea) mai rapid "ermentaia : scurt=ndu-se "a)a iniial p=n la 2-3 ore -reutili)area <n proporie de *-&*L a dro7diei de "ermentare prin separarea acesteia din plmad "ermentat -"olosirea unei cantiti mai mari de plmad de dro7die de 1*-15L -"olosirea preparatelor en)imatice care s )a/ari"ice complet amidonul 4"r "ormare de de$trine limit5: susin=ndu-se ast"el "a)a "inal a "ermentaie Bn ca)ul "olosirii procedeului cu recirculare a #or/otului: e$tractul real al plme)ii "ermentate cre,te treptat odat cu cre,terea numrului de recirculri. 3a "ermentarea plme)ilor dulci: "oarte important este controlul micro#iologic al acestora: deoarece pre)ena microorganismelor de in"ecie conduce la consum de )a/r pentru meta#olismul propriu: iar prin aci)i organici "ormai 4lactic: #utiric: etc.5 in/i# acti+itatea 2

dro7diilor. Bn urma in"eciilor: <n plmad se poate "orma ,i acrolein: scderea coninutului acestora "c=ndu-se prin acidularea at=t a plme)ii de dro7die c=t ,i a plme)ii principale. Bn "uncie de numrul microorganismelor de in"ecie in"ecie a plme)ii: a,a cum se arat <n ta#elul de mai 7os> N $r *e $icr""r(ani!$eC$l 2`1* 44-155`1* 415-5*5`1* 45*-12*5`1* 12*`1* Gra* l *e in,ecie 'lmad li#er de in"ecie d.p.d.+. te/nic 'lmad u,or in"ectat 'lmad in"ectat 'lmad puternic in"ectat 'lmad trans"ormat <n Ccultur de #acteriiD se poate aprecia gradul de

-ceast scar pote "i "olosit pentru aprecierea gradului de in"ecie al plme)ii de dro7die sau al plme)ii principale. -st"el o plmad de dro7die poate "i "olosit dac s-au gsit la e$amenul microscopic ma$imum 41-25`1* celuleMml: iar o plmad principal poate s conin: dup 24 ore de "ermentare 44- 5`1* germeniMml. 'lme)ile se controlea) ,i <n ceea ce pri+e,te numrul ,i starea "i)iologic a dro7diilor. 'lmada de dro7die tre#uie s conin 45*-3**5`1* celuleMml plmad: +alori su# 5*`1* celuleMml denot=nd o multiplicare sla# a dro7diilor. Concentraia dro7diilor din plmad principal se determin numai dup prima )i de "ermentare: deoarece ulterior are loc o sedimentare a dro7diilor <n tancurile de "ermentare. 1ro7diile cu o #un stare "i)iologic nu tre#uie s conin mai mult dec=t 5L celule moarte. 'rincipalul utila7 "olosit pentru "ermentare este lin l *e ,er$entare. 3inurile de "ermentare se construiesc din ta#l o#i,nuit de oel: "orma lor este cilindric sau paralelipipedic. Aolumul linurilor care se construiesc este corelat de capacitatea de producie a "a#ricii. En lin de "ermentare poate a+ea capacitatea cuprins <ntre 1** ,i 1*** /l. 'entru o#inerea 1/l spirt ra"inat a#solut este necesar un +olum util de lin de 12:5-13/l +olum geometric. 'ierderile <n alcool prin antrenare cu dio$id de car#on sunt <n medie de *:&L put=nd s a7ung p=n la 1:4 L din alcoolul produs <n linul de "ermentare. .rans"ormarea gluco)ei <n alcool ,i #io$id de car#on este <nsoit ,i de dega7are de cldur> S-a calculat c pentru un procent de )a/r "ermentat temperatura se ridic cu apro$imati+ 1:5ZC. 1eoarece o cantitate de cldur se pierde prin radiaie prin pereii metalici

2&

al linurilor ,i o alt parte este antrenat de #io$idul de car#on dega7at: practic temperatura plme)ii cre,te cu 1ZC pentru "iecare procent de )a/r trans"ormat <n alcool. Bn aceast situaie pentru a nu se dep,i temperatura plme)ii peste limita ma$im admis de 32ZC: este necesar ca plme)ile s "ie rcite. 0cirea se reali)ea) prin stropirea <n e$terior a pereilor <n ca)ul linurilor cilindrice +erticale ,i de +olum redus sau prin serpentine care se montea) <n interiorul linurilor de "ermentare de mare capacitate. 8io$idul de car#on care se dega7 din plmad <n timpul "ermentrii antrenea) ,i alcool. 'entru recuperarea acestui alcool: <n sala de "ermentare se montea) aparate numite recupeatoare de #io$id de car#on. Bn "igura 3.1*.1. este pre)entat linul cilindric. 'rile componente> 1-carcasa 2-conduct de <ncrcare cu plmad )a/ari"icat 3-capac superior de +i)itare 4-capac in"erior de +i)itare 5-conduct de e+acuare a #io$idului de car#on -conduct de a#ur &-supap /idraulic de suprapresiune ,i +id %-ti7 pentru "i$area termometrului (-instalaia de rcire interioar 1*-racord de ap rece 11-racord pentru ie,irea apei de rcire din serpentine 12-conduct de e+acuare a plme)ii "ermentate Figura !.1).1. *in de fermentare

#.11. Di!tilarea 'l$e/ii ,er$entate

'lmada "ermantat este un sistem dispers <n care <n soluia apoas alcoolic se a"l <n suspensie su#stane pro+enite din materiile prime: au$iliare ,i dro7dii. Concentraia alcoolic a plme)ii "ermentate +aria) <ntre -12L +olume <n "uncie de materia prim utili)at ,i procesul te/nologic aplicat. Separarea alcoolului etilic din acest amestec #inar 4alcool-ap5 se #a)ea) pe di"erena de +olatilitate dintre alcool ,i ap: operaia "iind denumit distilare.

2%

'rin distilare se e$trag din plmada "ermentat alcoolul ,i alte su#stane +olatile 4alde/ide: esteri: alcooli superiori: "ur"ural: aci)i +olatili5 su# "orm de +apori cu a7utorul cldurii. Aaporii de alcool sunt condensai prin rcire cu ap ,i adu,i <n stare lic/id. 0e)idul ce rm=ne dup separarea alcoolului se nume,te #or/ot. 'entru a o#ine un produs cu un coninut ridicat <n alcool sunt necesare distilri repetate ,i odat cu cre,terea coninutului <n alcool al lic/idului supus distilrii se reali)ea) o concentrare din ce <n ce mai redus p=n <n momentul <n care se a7unge la a,a numitul punct a)eotropic: din care nu se mai poate reali)a <n continuare o concentrare prin distilare. 'entru amestecul de alcool etilic ,i ap acest punct a)eotropic corespunde unei concentraii alcoolice de (&:1&L+ol. sau (5:5&L masic. 1in acest moti+: pe calea distilrii repetate se poate o#ine un alcool cu concentraia ma$im <n alcool de (&:2L +ol. Bn a"ar de alcool ,i ap prin distilarea plme)ii "ermentate trec <n distilat ,i alte su#stane +olatile coninute: cum ar alde/ide: esteri: alcooli superiori: aci)i +olatili: alcool metilic: ,.a.: care <i con"er un gust ,i un miros neplcut: ast"el <nc=t se o#ine a,a numitul alcool #rut: care tre#uie puri"icat <n continuare prin operaia de ra"inare. Instalaii de distilare> -cu "uncionare periodic -cu "uncionare continu>-cu dou coloane suprapuse -cu dou coloane alturate 1intre ace,tia <n ca)ul porum#ului cel mai "rec+ent utili)at este in!talaia *e *i!tilare c *" c"l"ane ! 'ra' !e pre)entat pe figura !.11.1.

2(

Figura !.11.1. +nstala,ie de distilare cu dou- coloane suprapuse 2ucionarea instalaiei de distilare> Cu a7utorul pompei cu piston 1 plmada "ermentat este introdus <n de"legmatorul 4 al coloanei de distilare 2 unde se pre<ncl)e,te p=n <n apropierea punctului de "ier#ere pe seama +aporilor alcoolici care se condensea) parial <n de"legmator. 'lmada pre<ncl)it se introduce apoi pe talerul superior al coloanei: plmada este <ncl)it la #a) cu a#ur direct: <n care se reali)ea) epui)area plme)ii <n alcool: re)ult=nd pe la partea in"erioar #or/ot: care este e+acuat din coloan cu a7utorul regulatorului de #or/ot 3. Aaporii alcoolici re)ultai din coloana de plmad: care este pre+)ut cu 12-1 talere cu clopote: trec apoi <n coloana de concentrare: pre+)ut de o#icei cu talere cu site: <n care se reali)ea) concentrarea +aporilor de alcool #rut. Aaporii de alcool #rut trec apoi <n de"legmatorul 4: <n care se reali)ea)] o condensare parial a componentului mai puin +olatil: pe seama plme)ii care se pre<ncl)e,te ,i e+entual a apei de rcire. Bn acest "el de"legmatorul reali)ea) o concentrare suplimentar a +aporilor prin condensarea componentului mai puin +olatil care se re<ntorc <n coloan su# "orm de re"lu$ e$tern printr-o conduct special. Aaporii de alcool #rut de"legmai sunt trecui apoi <n condensatorul rcitor 5: <n care se "ace condensarea <n partea superioar multitu#ular ,i rcirea <n partea in"erioar: alcoolul #rut circul=nd prin serpentin. Bn scopul economisirii de ap de rcire: aceasta trece <n continuare la rcirea de"legmatorului 4. -lcoolul #rut o#inut: cu o concentraie alcoolic de %*-%5L +ol.: este trecut apoi la "elinarul de control : unde se poate citi tria alcoolic ,i temperatura cu a7utorul unui termoalcoolmetru ,i <n continuare <n "iltrul de alcool: unde se separ pe #a) de di"eren de densitate impuritile mecanice din alcool. Separarea acestor impuriti c=t ,i omogeni)area care se reali)ea) <n "iltru sunt necesare pentru operaia urmtoare de msurare a cantitii ,i concentraiei alcoolului #rut: care se reali)ea) cu a7utorul unui aparat special de control. 1e la aparatul de control alcoolul #rut este trecut prin conducte la re)er+orul de colectare a alcoolului #rut. -ceast instalaie cu coloanele suprapuse are a+anta7ul c se manipulea) mai u,or: deoarece e$tragerea alcoolului ,i concentrarea lui se "ac <ntr-o singur instalaie: iar consumul de a#ur ,i pierderile <n alcool sunt mai mici. 1atorit acestor a+anta7e este instalaia cea mai rsp=ndit de distilare. Ca de)a+anta7e s-ar putea meniona <nlimea mare a instalaiei c=t ,i "aptul c se o#ine un #or/ot mai diluat: cu gust mai puin plcut: deoarece re"lu$ul de la de"legmator curge prin coloan ,i diluea) suplimentar #or/otul. B"r@"t l *e '"r $3*

Bn "a#ricile de alcool etilic: care nu utili)ea) recircularea #or/otului la "ermentare: se o#in 1*-15l de #or/ot pe "iecare litru de alcool produs. Compo)iia #or/otului de porum# este artat in ta#elul de mai 7os> C"$'"nent l Su#stana uscat: L 'roteine: 4L <n S.E.5 3ipide: 4L <n S.E.5 2i#re: 4L <n S.E.5 NN;: 4L <n S.E.5 Cenu,: 4L <n S.E.5 Ende NN;>-su#stane e$tracti+e nea)otoase 8or/otul poate "i +alori"icat su# "orm de "ura7e pentru animaleK producere de dro7die prin "ermentare secudar: digestie anaero# cu producere de #ioga): "ertili)ant. B"r@"t *e '"r $%:5 25:5 11:& 1*: 4&: 4:&

#.12. Ra,inarea alc""l l i -r t

'rocesul de ra"inare a alcoolului are drept scop eli#erarea alcoolului #rut re)ultat la distilare de su#stanele strine care-l <nsoesc ,i concentrarea alcoolului etilic. -lcoolul #rut are o concentraie alcoolic de %*-%5L +ol. alc. ,i conine o serie de impuriti 4alde/ide: esteri: alcooli superiori: aci)i +olatili: #a)e a)otate: amoniac: amine5 pro+enite din plmada "ermentat sau "ormate <n timpul distilrii. Bndeprtarea acestor impuriti se "ace> -prin ra"inare c/imicK -prin ra"inare "i)ic sau recti"icare. Ra,inarea c@i$ic> 'rin operaia de ra"inare c/imic se urmre,te> separarea alcoolului de produsele secundareK cre,terea concentraiei <n alcool a amestecului ap-alcool. 0a"inarea c/imic const <n tratarea alcoolului #rut cu su#stane c/imice <nainte de recti"icare: prin care unele impuriti sunt trans"ormate din stare +olatil <n stare ne+olatil sau "i$. 0a"inarea alcoolului cuprinde urmtoarele "a)e> -neutrali)area aci)ilor +olatili -saponi"icarea esterilor -o$idarea alde/idelor ,i a altor su#stane o$idante. 31

Ra,inarea ,i/ic> 'rin ra"inare "i)ic se <nelege operaia de puri"icare ,i concentrare a alcoolului #rut reali)at prin eliminarea impuritilor: <n +ederea o#inerii alcoolului etilic ra"inat: cu concentraia alcoolic de circa ( L +ol. Bn urma ra"inrii "i)ice dispare gustul ,i mirosul speci"ic al alcoolului #rut: acesta de+ine limpede ,i cu un coninut redus de impuriti. 'otri+it normelor din ara noast un spirt ra"inat este corespun)tor c=nd la 1** ml alcool a#solut conine ma$imum *:**2g alde/ide: *:**3g aci)i *:**4g alcooli superiori . Instalaii de ra"inare> cunoa,tem dou tipuri de instalaii de ra"inare> instalaii de ra"inare cu "uncionare periodic ,i instalaii cu "uncionare continu. Calitatea alcoolului o#inut cu a7utorul instalaiilor cu "uncionare continu este mult mai #un: de aceea este mai de) utili)at <n industria spirtului. In!talaia *e ra,inare c , nci"nare c"ntin >

32

&. ANALIEA ECONOMIC?

&.1. Para$etrii iniiali
-Cantitate de porum# prelucrat> 1!") tone.an -1e#itul de porum# prelucrat pe or > 1($/11 0g.or-Compo)iia porum#ului <n prelucrare> - $i*itate 1 ..> 12:5L -i$' riti 1i'.> 2 L -c"nin t *e a$i*"n 1a.> 5%:3L %! -!tan !cat 1!. ..> 2&:2L -La ,l i*i/are se "olose,te un a#ur cu caracteristicile > - 5 Pg a#ur M Pg de#it porum# intrat - 3a R 21** !FM Pg -.emperatura> t R 11*ZC

&.2. Bilan l *e $ateriale

1. Rece'ie D: G 1=+B1111 D(C"r P1 R *:1 L b 1* *:**1 b 1% :1111 R :B1=+1111 D(C"r 1* R 11 c '1 Rd D1 R 1* @ '1 1% :1111 @ *:1% 1111 R 1=)BF2&F D(C"r 2. De'"/itare P2 R *:1L b 11 *:**1 b 1%5:(24( R :B1=)F2&F D(C"r 33

11 R 12 c '2 Rd D2 R 11 @ '2 1%5:(24( @ *:1%5(24( R 1=)B5#=F D(C"r #. Tran!'"rt P# R *:1L b 12 *:**1 b 1%5:&3%( R :B1=)5#=F D(C"r 12 R 13 c '3 Rd D# R 12 @ '3 1%5:&3%( @ *:1%5&3%( R 1=)B))#1 D(C"r &. C rirea '"r $- l i P& R *:1L b 13 *:**1 b 1%5:5531 G :B1=)))#1 D(C"r 13 @ '4 1%5:5531 @ *:1%55531 R 1%5:3 &5 Dc
rire

R 2L b 413 @ '45 *:*2 b 1%5:3 &5 R #B5:5#

13 R 14 c '4 c 1curire Rd D& R 13 @ '4 @ 1curire 1%5:3 &5 @ 3:&*&3 R 1=1B++:2 D(C"r Compo)iia de #a) dup curire> ). Mr nire P) R *:1L b 14 *:**1 b 1%1: *2 R :B1=1++:2 D(C"r *2 @ *:1%1 *2 R 1=1B&5=) D(C"r G 12B5))1 7H a G )FB&=F5 7H !. .7 G 25B5))1 7

14 R 15 c '5 Rd D) R 14 @ '5 1%1: +. Fier-ere 2i rcire

P+ R *:2L b 15 *:**2 b 1%1:4&%5 R :B#+2F)5 D(C"r 15 R 1 c ' Rd D+ R 15 @ ' 1%1:4&%5 @ *:3 2(5& R 1=1B11)) D(C"r 5. Lic@e,iere Bn aceasta etap se "olosesc a#uri cu o presiune de 2 atmos"ere si o temperatur de 11*ZC. 1e#itul de a#uri 4-#e&5 este dat de relaia > A-I5 G ) J D+ P5 R *:1L b 1 *:**1 b 1%1:1155 R :B1=111)) D(C"r A-I5 R 5 b 1 5 b 1%1:1155 R F:)B)55) D(C"r 1 c -#e& R '& c 1& Rd D5 R 1 c -#e& @ '& 1%1:1155 c (*5:5&&5 @ *:1%11155 R 1:=+B)11= D(C"r Compo)iia dup lic/e"iere> G F1B#2#F7K aG )BF1)F7K !. .G 2B5+:1 7 =. Rcire la ))AC P= R *:1Lb 1& *:**1b 1*% :511% R 1B:=+)11= D(C"r 1& R 1% c '% Rd D= R 1& - '% 1*% :511% @ 1:*% 511% R 1:=)B&2)2D(C"r F.Ea@ari,icare PF R *:1L b 1% *:**1 b 1*%5:4252 R 1B:=)&2)2 D(C"r 1% R 1( c '( Rd DF R 1% - '( 1*%5:4252 @ 1:*%54252 R 1:=&B##F5 D(C"r Compo)iia amestecului dup )a/ari"icare este > uR 1**b (%3:%4 5M1*%4:33(& G F:B5#2# 7 a'

34

aR 1**b :414(M1*%4:33(&

aG :B)F1) 7 a$i*"n

s.u.R 1**b 2(:(2%%M1*%4:33(& !. .G 2B5+:: 7 !. . )R 1**b 4:14%3M1*%4:33(& /G )BF1)= 7 /a@r 1:. Rcire la #:AC P1: R *:1 L b 1( *:**1 b 1*%4:33(& R 1B:=&# D(C"r 1( R 11* c '1* Rd D1: R 1( @ '1* 1*%4:33(& @ 1:*%43 R 1:=#B2))& D(C"r 11. Kn!$0nare P11 R *:1 L b 11* *:**1b 1*%3:2554 R 1B:=#2 D(C"r 11* R 111 c '11 Rd D11 R 11* @ '11 1*%3:2554 @ 1:*%32 R 1:=2B1522 D(C"r 12. Rcire la 2:AC P12 R *:1 L b 111 *:**1b 1*%2:1&22 R 1B:=21 D(C"r 111 R 112 c '12 Rd D12 R 111 @ '12 1*%2:1&22 @ 1:*%21 R 1:=1B:F:1 D(C"r 1#. Fer$entare P1# R *:1 L b 112 *:**1b 1*%1:*(*1 R 1B:=1: D(C"r 112 R 113 c '13 Rd D,er$entare R 112 @ '13 1*%1:*(*1 @ 1:*%1* R 1:=:B::F1 D(C"r

C+>12O+ L2 C>#C>2O> M 2 CO2

1%* 4 44

0eacia de "ermentare decurge cu un randament de (* L 4f R (* L5. -st"el c din 3:%(11 PgMor )a/r (* L trece <n alcool. (*M1** b 3:%(11 R )5B):1F D( /a@r ,er$entat la alc""lC"r 3:%(11 @ 5&:5*1( R +B#=F2 D( /a@r r$a! nereaci"natC"r 1%* Pg )a/r....................2 b 4 Pg alcool.................2 b 44 Pg CI2 5&:5*1( Pg )a/r...................? Pg alcool........................g Pg CI2 N R 5&:5*1( b (2M1%* 2FB#=F= D( alc""lC"r O R 5&:5*1( b %%M1%* 2=B112: D( CO2C"r 1in amestecul intrat la "ermentare se +a elimina CI 2 deci * ' ,er$entare cantitatea *e a$e!tec +a "i > D1# R1*%*:**(1 @ 2%:112* R 1:)1B=F51 D(C"r Compo)iia dup "ermentare +a "i > 1*51:%(&1 PgMor.......................................(&(:(1&* Pg uMor 1** Pg Mor.................................................. 7 1*51:%(&1 PgMor........................................ :3%%2 Pg aMor 1** PgMor................................................... a 7 1*51:%(&1 PgMor........................................2(:%*%2 Pg s.u.Mor

35

1** PgMor..................................................!. . 7 1*51:%(&1 PgMor........................................ :3%(2 Pg )Mor 1** PgMor.................................................../ 7 1*51:%(&1 PgMor........................................2(:3%(% Pg alcoolMor 1** PgMor.................................................... alc""l 7 u L R 1** b (&(:(1&*M1*51:%(&1 a L R 1** b :3%%2M1*51:%(&1 s.u. L R 1** b 2(:%*%2M1*51:%(&1 7 G F#B1)51 7 a 7 G :B+:5# 7 H !. . 7 G 2B=##5 7

alcool L R 1** b 2(:3%(%M1*51:%(&1 alc. 7 G 2B5F#F 7 )a/r L R 1** b :3%(2M1*51:%(&1 / 7 G :B+:5# 7

-1in "ermentare re)ult 2%:112* PgMor CI2 care <n condiii normale 4c.n.5 ocup un +olum Ac.n. R 2%:112* PgM44 Pg b Pmol-1 b 22:42 m3b Pmol-1 6c.n. G 1&B#2&# $# G 1&#2&B# L -3a 2*ZC si p R 1** atm +olumul de CI2 +a "i calculat din relaia > p* b A*M.* R p b AM. Rd A R p* b A* b .M.* b p 14324:3 b 42&3:15 c 2*5M2&3:15 b 1** 6G 1)#B5#12 l 4 2*ZC si 1** atm5 Se consider c CI2 la 2*ZC ,i 1** atm se <m#utelia) <n recipiente cu +olume de 5* l. Numrul de recipiente de CI2 o#inute pe or +a "i > Nr. Reci'iente R 153:&312M1** R 1B)#5# - telii CO2 ali$entar C"r 1&. Di!tilare P1& R *:1 L b 113 *:**1 b 1*51:%(&1 R 1B:)1= D(C"r D*i!tilare R 113 @ '14 1*51:%(&1 @ 1:*51% R 1:):B=&)# D(C"r 1up etapa de distilare <n amestec +a ram=ne doar alcool si ap: restul elementelor 4amidon: s.u.: ap: )a/r5 trec=nd <n #or/ot. -cesta conine (* L ap si 1* L amidon c )a/r c s.u. 1** Pg amestec +a conine la intrarea 9n eta'a *e *i!tilare > (3:15&1 Pg apK *: *&3 Pg amidonK *: *&3 Pg )a/arK 2:%33& Pg s.u.K 2:&(3( Pg alcool. 1*5*:%453 Pg .......? Pg u........g Pg a........6 Pg ).............! Pg s.u..........N Pg alcool N R 1*5*:%453b(3:15&1M1** R F5=BF#5: D( O R 1*5*:%453 b *: *&3M1** R +B#=15 D( a E R +B#=15 D( / M R 1*5*:%453 b 2:%33&M1** R 2FB555= D( !. . N R 1*5*:%453 b 2:&(3(M1** R 2FB#)F) D( alc""l Bn #or/ot +or trece> :3%1& Pg amidonK :3%1& Pg )a/rK 2(:&&&% Pg s.u. T"tal l c"$'"nentel"r *in -"r@"t > :3%1& c :3%1& c 2(:&&&% R &2B)&12 D(C"r

1** Pg #or/ot .................1* Pg componente......................(* Pg ap g Pg #or/ot......................42:5412 Pg componente..............? Pg ap O R 42:5412 b 1**M1* R &2)B&12 D( -"r@"t N R 42:5412 b (*M1* R #=2B=5:= D( a' 425:412 Pg #or/ot +a conine> #=2B=5:= D( 2FB555= D( !. . 1** Pg #or/ot.................u L...................) L.........................a L......................s.u. L u L R 1** b 3%2:%&*%M425:412 ) L R 1** b :3%1&M425:412 a L R 1** b :3%1&M425:412 7 G F: 7 .B +B#=15 D( /a@r : +B#=15 D( a$i*"nB

/ 7 G 1B)::1 7 a 7 G 1B)::1 7

s.u.L R 1** b 2(:&&&%M425:412 !. . 7 G +BFFF5 7 Bn alcoolul o#tinut * ' *i!tilare +a ram=ne > (&%:(3&* @ 3%2:%&*% R )F+B:++2 D( a' ,i 2FB#)F) D( alc""l Cantitatea t"tal *e a$e!tec o#inut * ' *i!tilare este de > 5( :* 2 c 2(:35(5 R +2)B&2)5 D( C"r 2 Pg u...............2(:35(5 Pg alcool 7 G F)B#:)+ 7 25:425& Pg amestec.........5( :* u L R 1** b 5( :*

1** Pg amestec.................u L................................ alc. L 2M 25:425&

alc L R 1** b 2(:35(5 M 25:425& alc 7 G &B+F&# 7 De-itele re/ ltate <n etapa de distilare sunt > D1& G +2)B&2)5 D(C"r D-"r@"t G &2)B&12 D(C"r 1). Ra,inare P1) R *:1L b 114 *:**1 b 25:425& R :B+2)& D(C"r Dra,inare R 114 @ '15 25:425& @ *: 254 R +2&B=::# D(C"r 1** Pg soluie alcool prelucrat............(5:3*5 Pg u........................4: 4(3 Pg alcool 24:%**3 Pg soluie alcool ...................... $ Pg u...................................T Pg alcool ? R 24:%**3 b (5:3*5 M1** 3 G )F)B&+F+ D( a'C"r g R 24:%**3 b 4: (43M1** P G 2FB##:: D( alc""lC"r 1** PgMora alcool ra"inat.................4 Pg apMor...........................( Pg alcoolMor $ PgMor alcool ra"inat.....................T Pg apMor...........................2(:33** Pg alcoolMor T R 2(:33** b 4M( P G 1B222: D( a'C"r

$ R 2(:33** b 1**M( 3 G #:B))2: D( alc""l ra,inatC"r D1) R #:B))2: D( alc""l ra,inatC"r 3&

Dre/i* al R 5(5:4 ( @ 1:222* Dre/i* 1+. K$- teliere

al

G )F&B2&5+ D( a'C"r

P1+ R *:1 L b 115 *:**1 b 3*:552* R :B:#:) D(C"r 115 R 11 c '1 Rd D1+ R 115 @ '1 3*:552* @ *:*3*5 R #:B)21) D(C"r 15. De'"/itare P15 R *:1 L b 11 *:**1 b 3*:5215 R :B:#:) D(C"r 11 R 11& c '1& Rd D15 R 11 @ '1& 3*:5215 @ *:*3*5 R #:B&F1 D(C"r Numrul de sticle de *:5 l <m#uteliate este > 3*:4(1M*:5 R *:(%2 sticleMor Conclu)ii> din 1% :11 Pg porum# se o#ine 3*:55 Pg alcool ra"inat. -st"el din 1*** Pg de porum# se o#ine 1 4:15 Pg alcool ra"inat.

&.#. Bilan l ter$ic

1ate "olosite <n calcule > Cp R 4 PFMPg b hK Cp a R 5 PFMPg b hK Cp !. . R 3 PFMPghK Cp / G 2 PFMPghK Cp alc. R 2:5 PFMPgh &.#.1 Bilan l ter$ic 'entr ,a/a *e ,l i*i/are -#e& R (*5:5&&5 PgMorK 1 R 1%1:1155 PgMorK 1& R 1*% :511% PgMorK /-# R 42* PFMPg b hK '& R *:1%11155 PgMor u R 12:&551 L K a R 5(:&%(& LK s.u. R 2&:&551 LK u& R (1:323( LK a& R 5:(15( LK s.u.& R 2:& *1 L ii R ie ii R i1 ci-#e& K ie R i1&ci'& C'+ R4b12:&551M1**c5b5(:4%(&M1**c3b2&:&551M1**R*:51*2c2:(&44c*:%32 R&B#152 DQC"r C'5R4b(1:323(M1**c5b5:(15(M1**c3b2:& *1M1**R3: 52(c*:2(5&c*:*%2%R&B:#1& DQC"r RD+ R 1 b Cp 4t @ t*5 R 1%1:1155 b 4:31&2 b 42* @ *5 R 1)+#=B2#+5 DQCD(JS RD5 R 1& b Cp& 4t& - t*5 R 1*% :511% b 4:*314 b 4t& @ *5 R &#=:B1+#+bt5 DQC D(S RA-I5 R -#e& b /-# R (*5:5&&5 b 42* R #=:#&2B)) DQC D(S RP5 R '& b Cp1 4t @ t*5 R *:1%11155 PgMora b 4:31&2 b 2* R 1)B+#=2 DQCD(S

3%

i1 ci-#e& R i1&ci'& 15 3%:23 &c3%*342:55G43%*:1 3 bt&c15: 3%2 GT 3(5(%*:&% & @ 15: 3%2 G 43%*:1 3 3(5( 5:14%5M43%*:1 3 R F:B#FF+AC &.#.2. Bilan l ter$ic 'entr ,a/a *e rcire la ))AC Compo)iia dup "luidi)are> u L R (1:323( L a L R 5:(15( L s.u. L R 2:& *1 L '% R 1:*% 5 PgMorK 1% R 1*%5:4252 PgMor K 1& R 1*% :511% PgMorK t& R (*:3(( ZCK t% R 55ZCK t-p% 415 R 15ZCK t-p% 425 R 55ZC Cp& R 4:*314 PFMor ii R i1& c i-p% 415 ie R i'% c i1% c i-p% 425 RD5 R 1& b Cp& 4t& @ t*5 R 1*% :511% b 4:*314 b (*:3(( R #F)F+)B:&#5 DQCD(S RA'= 11. R -p% b Cp RA'= 12. R -p% b Cp 4t-p% 415 @ t*5 R -p% b 4 b 15 R A'= J +: 4t-p% 425 - t*5 R -p% b 4 b 55 R A'= J 22: b t& 3(5( 5:14%5 R 43%*:1 3 b t& GT t5 R

RP= R '% b Cp& 4t&@t*5 R 1:*% 5 b 4:*314 b (*:3(( R #F)BF+:5 DQCD( J S RD= R 1% b Cp& 4t% @ t*5 R 1*%5:4252 b 4:*314 b 55 R 2&:++=B:5## DQCD( J S i1& c i-p% 415 R i'% c i1% c i-p% 425 3(5( 5:*43& c * b -p% R 3(5:( *& c 24* 22* b -p% GT 22* b -p% - * b -p% R 3(5( 5:*43& @ 241* 4:*34 1 * b -p% R 154(*1:**(& GT A'= R 154(*1:**(&M1 * R F+=B1#1# D(C"r &.#.#. Bilan l ter$ic 'entr ,a/a *e rcire la #:AC 1( R 1*%4:33(& PgMor '1* R 1:*%43 PgMor 11* R 1*%3:2554 PgMor a( L R *:5(15 L amidon s.u.(L R 2:& ** L s.u. u( L R (*:&323 L ap )( L R 5:(15% L )a/r %:*&33 c

3(

t( R 55ZC t1* R 3*ZC t-p1* 415 R 15ZC K t-p1* 425 R 3*ZC ii R i1( c i-p1* 415 ie R i-p1* 425 c i'1* c i11* Cp1* R Cp( R 3:%5(% PFMPg b h C'1: R 5 b *:5(15M1** c 4 b (*:&323M1** c 3 b 2:& **M1** c 2 b 5:(15%M1**R#B=)F= DQCD(S RP1: R '1* b Cp1* 4t1* @ t*5 R 1:*%43 b 3:%5(% b 3* R 12)B)))& DQCD(S RD1: R 11* b Cp1* 4t1* @ t*5 R 1*%3:2554 b 3:%5(% b 3* R 12)&#&B&5)5 DQCD(S RA'1: 11. R -p1* b 4 415 @ *5R+:JA'1: RA'1: 12. R -p1* b 4 43* @ *5R12:JA'1: RDF R 1(bCp(4t(@ t*5R1*%4:33(&b3:%5(%b55R2#:1F#B#F:) DQCD( J S i1( c i-p1* 415 R i-p1* 425 c i'1* c i11* 23*1(3:3(*5 c * b -p1* R 12* b -p1* c 125:5554 c 125434:4&5& GT 12* b -p1* @ * b -p1* R 23*1(3:3(*5 @ 1255 *:*311 * b -p1* R 1*4 33:35(4 GT A'1: G 15&#B==F# D(C"r &.#.& Bilant l ter$ic 'entr eta'a *e rcire la 2:AC 111 R 1*%2:1&22 PgMor '12 R 1:*%21 PgMor 112 R 1*%1:*(*1 PgMor t-p12 415 R 1*ZCK t-p12 425 R 2*ZC t12 R 2*ZC K t11 R 3*ZC ii R i111 c i-p12 415 ie R i112 c i'12 c i-p12 425 C'12 R Cp11 R Cp1* R #B=)F= DQCD( J S RD11 R 111 b Cp11 4t11 @ t*5 R 1*%2:1&22 b 3:%5(% b 3* R 12)#:FB:&55 DQCD(S RD12 R 112 b Cp12 4t12 @ t*5 R 1*%1:*(*1 b 3:%5(% b 2* R =#&))B=#1# DQCD(S RP12 R '12 b Cp12 4 t11 @ t*5 R 1:*%21 b 3:%5(% b 3* R 12)B#::+ DQCD(S RA'12 11. R -p12 415 b 4 b 1* R &: J A'12 RA'12 12. R -p12 415 b 4 b 2* R =: J A'12 i111 c i-p12
415

R i112 c i'12 c i-p12

425

1253*(:*4&& c 4* b -p12 R %3455:%313 c

125:3** c %* b -p12 GT %* b -p @ 4* b -p R 1253*(:*4&& @ %35%1:131( 4* b -p R 41&2&:(15% GT A'12 G1:&#B1F5= D(C"r &.#.). Bilan l ter$ic 'entr ,a/a *e *i!tilare

4*

113 R 1*51:%(&1 PgMor Compo)iia dup "ermentare> u13R (3:15&1LK a13R *: *&3LK s.u.R2:%33&LK alc.R2:&(3(LK ) R*: *&3LK '14R1:*51% PgMorK 1#or/ot R 425:412 PgMor Compo)iia #or/otului> uR(*LK aR1:5**1LK )R 1:5**1LK s.u.R :(((&LK 114 R 25:425& PgMor Compo)iia amestecului dup distilare> u L R (5:3*5 L alc.L R 4: (43 L .14 R %*ZC .13 R 2*ZC -#urul> /e R 31** PFMPg /j R ** PFMPg t-# R 115ZC lc R 25**PFMPg ii R i113 c i-#e14 ie R i114 c i'14 c i#or/ot c i-#j14 C'1#R4b(3:15&1M1**c5b*: *&3M1**c3b2:%33&M1**c2:5b2:&(3(M1**c2b*: *&3M1**R#BF2#& DQCD(S C' -"r@"t R4b(*M1** c 5 b 1:5**1M1** c 3 b :(((&M1** c 2 b 1:5**1M1** R #BF1&F DQCD(S C'1& R 4 b (5:3*5 M1** c 2:5 b 4: (43M1** R #BF2F) DQCD(S RP1& R '14 b Cp14 4t13 @ t*5 R 1:*51% b 3:(2(5 b 2* R =2B++:F DQCD(S R-"r@"t R 1#or/ot b Cp #or/ot 4t14 @ t*5 R 425:412 b 3:(14( b %* R 1#2#)B+#)1 DQCD(S RD1& R 114 b Cp14 4t14 @ t*5 R 25:425& b 3:(2(5 b %* R 1F++:=B=2#: DQCD(S i-#e14 R /e b 1-#e14 R 31** b -#e14 i-#j14 R /j b 1-#j14 R ** b -#j14 RD1# R 113 b Cp13 4t13 @ t*5 R 1*51:%(&1 b 3:(234 b 2* R =2)&:B2+1+ DQCD(S i113ci-#e14Ri114ci'14ci#or/otci-#
j14

%254*:2 1 c31**b-#14R1(

*%:%23*c%2:

*(c13235: 351c **b-#14GT31**b-#14@

**b-#14R2*((2&:11(@%254*:2 1 25**b-#R 12&3% :%5&4 GT A-1& G ):BF)&5 D(C"r &.#.+. Bilan l ter$ic 'entr ,a/a *e ra,inare 114 R 25:425& PgMor Cp14 R 3:(2(5 PFMPg b h

41

t14 R %*ZC '15 R *: 254 PgMor 115 R 3*:552* PgMor 1re)iduu R 5(4:24& Pg apMor .15 R %5ZC -#urul > /e R 31** PFMPg /j R **PFMPg t-# R 115ZC ii R i114 c i-#e15 ie R i115 c i'15 c i re)iduu c i-#j15 Cp re)iduu R 4 PFMPg b h Cp15 R 2:5 PFMPg b h RD1& R 114 b Cp14 4t14 @ t*5 R 25:425& b 3:(2(5 b %* R 1F++:=B=2#: DQCD( J S RP1) R '15 b Cp14 4 t14 @ t*5 R *: 254 b 3:(2(5 b %* R 1F+B+::5 DQCD( J S R re/i* R 1 re)iduu b Cp re)iduu 4t15 @ t*5 R 5(4:24& b 4 b %5 R 2:2:&&B1=& DQCD( J S RD1) R 115 b Cp15 4t15 @ t*5 R 3*:552* b 2:5 b %5 R +&F2B# DQCD( J S i-#j15 R /j b 1-#j15 R ** b -#15 i-#e15 R /e b 1-#e15 R 31** b -#15 i114 c i-#e15 R i115 c i'15 c i A-1) G &B=&F5 D(C"r
re)iduu

c i-#j15 1(

*%:%23* c 31** b -#15 R 4(2:3 c *%:%23*

1( : **& c 2*2*44:1%4 c ** b -#15 GT 25** b -#15 R 2*%&33:*%4& @ 1(

&.&. Bilan l ec"n"$ic

1p" R *:% *4 sticleMor a. C"!t l '"r $- l i> *:% *4 sticleMor.1% :1111 Pg porum#Mor 1 sticlMor.? ? R 1% :1111M *:% *4 R #B:)5F D( '"r $-C"rC!ticl Pre l '"r $- l i pentru o sticl> 3:*5&( b 1 R #B:)5F leiC!ticl -. C"!t l a'ei -#e& R (*5:5&&5 PgMor -p% R ( %:1313 PgMor -p1* R 1&43:%%(3 PgMor

42

-p12 R 1*43:1(&% PgMor -#14 R 5*:(54& PgMor -#15 R 4:%4(& PgMor Da'
8e@ic lat

R -#e& c -p% c -p1* c -p12 c -#14 c -#15 (*5:5&&5 c ( %:1313 c

1&43:%%(3 c 1*43:1(&% c 5*:(54& c 4:%4(& R &51+B+::# D( a'C"r Pa' R 1* L b 1ap +e/iculat Rd *:1 b 4&1 : **3 R &51B++:: D(C"r Dt"tal a' R 4&1 : **3 @ 4&1: ** R &2&&BF&:# D( a'C"r *:% *4 sticleMor..4244:(4*3 Pg apMor 1 sticl .....? ? R 4244:(4*3M *:% *4 R (:&4%% Pg apMorMsticl 1apMsticl R (:&4%%M1*** R *:* (& m3 ap C"!t l a'ei > *:* (& b 2 R :B1#F& leiC!ticl c. C"!t l (a/ l i $etan Necesarul de ga) pentru procesul te/nologic> i-#e& R 3%*342:55 PFMPg b h i-#e14 R 31** b 5*:(54& R 15&(5(:5& PFMPg b h i-#e15 R 31** b 4:%4(& R 15*34:*& PFMPg b h Rt"tal R i-#e& c i-#e14 c i-#e15 3%*342:55 c 15&(5(:5& c 15*34:*& R ))###+B1F DQC"r -'entru un randament al arderii U G 5: 7 se o#in datele > N R 15:%*( b 1**M&* R 22B)=&: $# (a/ $etanC"r 22:5%4* m3 ga) metanMor.. *:% *4 sticleMor ? m3 ga) metanMor...1 sticl N R 22:5%4*M *:% *4 R :B#51: $# (a/ $etanC"rC!ticl C"!t l (a/ l i $etan pentru o sticl > *:3&1* b *:%5 R :B#1)# leiC!ticl *. C"!t rile ener(iei electrice ;tapa 0ecepie 1epo)itare .ransport 'recurire C=ntarire !runire 2ier#ere 0cire la 55ZC 6a/ari"icare 0cire la 3*ZC Bnsm=ntare Cantitatea de energie PG/ *:5 1 5 5 *:5 15 *:5 *:5 *:5 *:5 *:5

43

0cire la 2*ZC *:5 2ermentare *:5 1istilare & 0a"inare % Bm#uteliere 5 1epo)itare *:5 .otal 51 1 or51 PG *:% *4 sticleMor .51PG 1 sticl.? N R 51M *:% *4 R :B=#5F DV@C!ticl

A!t,el 're l *:5 l alcool ra"inat din porum# +a "i> 3:*5&(4porum#5c*:13(44ap5c*:31534ga)5c1:354sticle:etic/ete5c*:(14salarii5c*:&14energie electic5c25L.A-cadaos comecialkleilR 5.2FleiMa*a"! c"$ercial

).CONCLUEII
Industria spirtului ocup un loc important <n cadrul industriei "ermentati+e prelucrtoare de materii prime agricole +egetale 4carto"i: cereale: !aterie Costuri 'orum# 1 leuMPg -p 2 leiMm3 Ga): 435***PFMm35 *:%5 leiMm3 Sticle: etic/ete :tim#re %1:%( lei Salarii directe %( leiMor ;nergie electric *:%5 leiMPG/ melasa5. Cantitatea necesarMor 1% :11 Pg 4244:(4 Pg *:3&1* m3 *:%3&(PG/Msticl 3eiMsticl *:5 l 3:*5&( *:13(4 *:3153 1:35 *:(1 *:&1

-ceste industrii se #a)ea) pe <nsu,irea unor microorganisme 4dro7dii selecionate5 care prin en)imele ce le conin: trans"orm su#stanele utile din materii prime prelucrate: <n

44

anumite condiii te/nologice: <n alcool sau mas de dro7dii ca produse principale ,i dio$id de car#on ca produs secundar. 'e plan mondial cea mai mare parte de alcool se o#ine prin "ermentarea materilor prime: cel mai "rec+ent "olosite "iind> melasa: cereale 4porum#5: carto"i: s"ecl de )a/r etc. 'e cale industrial alcoolul se o#ine din ga)e naturale "iind <ntre#uinate <n scopuri te/nice. Industria alcoolului +alori"ic importante cantiti de pierderi agricole alterate e$> 4porum# necopt: cereale depreciate ,i melas re)ultat de la "a#ricile de )a/r5. 'entru a o#ine 1*** Pg de alcool etilic este necesar *(1:(1 Pg porum#: se consum %( ( PG energie electric: 5:13 m3 ga) metan ,i &54:4( m3 ap. Con"orm calculelor mele economice preul unei sticle de *:5 l alcool etilic +a de+eni &:2( leicadaosul comercial.

+. BIBLIOGRAFIE
1. -ndreea Nicoleta Neac,u-!erceologie alimentar: 2*12: ;ditura Eni+ersitii .ransil+ania din 8ra,o+ 2. Constantin 8anu-.ratat de industria alimentar: 2**(: ;ditura -S-8 8ucure,ti 3. hat/erin I: Aalori"icarea superioar a porum#ului: In"ormaii tecnico-economice: CIC8 nr. (: 1(% 4. !anualul inginerului din industria alimentar: 1( %: ;dituta .e/nic 8ucure,ti 5. Nicolae Wane-!a,ini ,i instalaii pentru produse de origine +egetal Aol.1: 1((%: ;ditura Eni+ersitii .ransil+ania din 8ra,o+

45

Ve-(ra,ie /ttp>MM/u.JiPipedia.orgMJMinde$.p/pmtitleR2 LC3L-17l>!ai)en"oodna+eragenperncapita.pngV"iletimestampR2** *4*42*5*2( /ttp>MMJJJ.scritu#e.comMeconomieMIndustria-alcoolului1511514223.p/p /ttp>MMro.JiPipedia.orgMJiPiMG/isPT /ttp>MMJJJ.nutritionistclu7.roMii-alimentatie-si-nutritieMii-5-lic/idele-in-alimentatieM#auturilealcooliceMo-clasi"icare-a-#auturilor-alcooliceM /ttp>MM"acultate.regieli+e.roMcursuriMindustria-alimentaraMte/nologia-alcoolului-si-a-dro7dieimaterii-prime-utili)ate-la-"a#ricarea-alcoolului-si-a-dro7diei-5141(./tml /ttp>MMJJJ.s"atulmedicului.roM1roguri-ale-cotidianuluiMalcoolul-etilicn4325 /ttp>MMJJJ.paginiaurii.roMcautaM'roducLC4L%3toricalcool./tml /ttp>MMmanager.ase.roMdoJnloadMartL2*studM0isculL2*inL2*a"acerileL2*din L2*0omania.pd" /ttp>MMJJJ.scri#d.comMdocM44(23* %MI#tinerea--lcoolului-;tilic-1in-'orum# /ttp>MMJJJ.Toutu#e.comMJatc/m+RJgpm3T8*Ngo /ttp>MMJJJ.scri#d.comMdocM51*311( M22M2I;08;0;--!-.;0II3I0-'0I!;-!I1INI-S;