Analiza valorii adaugate

4. Analiza valorii adaugate 4.1.Necesitatea si importanta valorii adaugate ca indicator de performanta 4.2.Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate 4.3.Analiza factoriala a valorii adaugate 4.1 Necesitatea si importanta valorii adaugate ca indicator de performanta Valoarea adugat exprim creterea de valoare rezultat prin utilizarea factorilor de producie, ndeosebi a forei de munc i a capitalului peste valoarea bunurilor i serviciilor provenind de la teri n cadrul activitii curente a firmei. Ea reprezint sursa acumularilor care permite remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea economic a firmei. Valoarea adugat prezint interes nu numai n calitatea sa de indicator de performan, ci i pentru faptul ca poate msura contribuia firmei la crearea produsului intern brut. Acest indicator se preteaz la comparaii ntre firme, fr a introduce distorsiuni ntre firmele aflate n diferitele faze ale procesului de transformare i distribuie, deoarece valoarea adugat neutralizeaz incidena consumurilor intermediare. Valoarea adaugat, ca rezultant a combinaiei factorilor de producie, constituie sursa de remunerare i determinare comportamental a acestora, asigurnd meninerea societii pe pia1. Se poate discuta despre rolul valorii adugate n stabilirea sarcinii fiscale a firmei, dat fiind contribuia la calculul impozitului indirect taxa pe valoarea adugat. Metodele de calcul pentru valoarea adugat ntlnite n literatura de specialitate sunt metoda sintetic i metoda aditiv. Metoda sintetic presupune determinarea valorii adugate pornind de la volumul total de activitate desfurat de firma, din care se scad consumurile de la teri. Particulariti apar n determinarea valorii adugate prin metoda sintetic n funcie de specificul activitii desfurate: producie, comer sau prestri de servicii. Astfel: Dac firma analizat desfoar activitate comercial, atunci:

VA = CAn Cmfn M
Unde: CAn = cifra de afaceri neta din vnzri de mrfuri (rulajul contului 707 Venituri din vnzari de mrfuri corectat cu rulajul contului 709 Reduceri comerciale acordate sau componenta cifrei de afaceri nete din Contul de profit i pierderi); Cmf n = costul mrfurilor vndute (rulajul contului 607 Cheltuieli privind mrfurile sau Costul mrfurilor vndute corectat cu rulajul contului 609 Reduceri comerciale primite prezentat drept component a cheltuielilor de exploatare n cadrul Contul de profit i pierderi);

Monica Petcu Analiza economico-financiara a intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, pag.332

Analiza valorii adaugate

M =consumuri intermediare de la teri, corespunztoare activitii comerciale desfurate

de firma. n categoria consumurilor intermediare sunt incluse: cheltuieli cu materii prime, materiale, cheltuieli cu energia i apa, cheltuieli cu prestaii externe (cheltuieli de protocol, reclama, cheltuieli potale i de telecomunicaii, cheltuieli cu comisioanele bancare, alte cheltuieli cu prestaiile externe). Informaii cu privire la consumurile intermediare sunt regsite n Contul de profit i pierdere (n componena cheltuielilor de exploatare) sau n balana de verificare, n rulajele conturilor 600 628 (exclusiv rulajul contului 607 Cheltuieli privind mrfurile si 609 Reduceri comerciale primite). Cifra de afaceri neta Costul net al marfurilor vindute Marja comerciala neta

Consumuri Valoarea adaugata intermediare Figura 1: Formarea valorii adugate la o firma ce desfoara activitate de comer Dac firma desfoar activitate productiv, atunci:

VA = Qex M p
Unde: Qex = producia exercitiului, respectiv producia vndut ( Qv ) corectat cu variaia produciei stocate ( Qst ) dar i cu producia imobilizat ( Qim ):

Qex = Qv + Qst + Qim

M p =consumuri intermediare de la teri corespunztoare activitii productive desfurate de firma.

Dac firma desfoar att activitate productiv ct i activitate comercial, atunci:

VA = MCn + Qex (M + M P )
Marja comerciala neta (+) Productia exercitiului (-) Consumuri intermediare Valoarea adaugata
Figura 1: Formarea valorii adugate la o firma ce desfoara att activitate de producie ct i activitate de comer

Analiza valorii adaugate

Metoda aditiv presupune determinarea valorii adugate prin nsumarea elementelor sale componente, stabilite n funcie de factorii participani la desfurarea activitii firmei:

VA= Cp+Cd+ Am+ I,t + Rexplcor

Unde: Cp = cheltuieli cu personalul; Cd =cheltuieli cu dobnzile; Am =cheltuieli cu amortizarea capitalului fix; I , t = Impozite i taxe, altele dect impozitul pe profit, taxa pe valoarea adugat; Re xcor = Rezultatul exploatrii corectat cu ajustrile privind provizioanele i deprecierile (altele dect amortizarea capitalului fix), alte venituri/cheltuieli de exploatare () alte venituri din exploatare; i cheltuielile cu dobnzile
* Rexpl : rezultat din exploatare corectat cu:

(+)cheltuieli despgubiri, donaii

(+) cheltuieli cu provizioane pentru riscuri, pentru deprecierea activelor circulante ( )cheltuieli cu dobnzile

Practic, metoda aditiv evidentiaz valoarea adugat drept indicator ce cumuleaz msura n care sunt remunerai factorii participani la desfurarea activitii firmei: fora de munc, sistemul bancar, capitalul fix, statul, acionarii/asociaii. Sinoptic, formarea valorii adugate att prin metoda aditiv ct i prin metoda sintetic, poate fi reprezentat astfel:
= consumuri intermediare (M) Materii prime Apa, combustibil Servicii prestate de terti
Firma Prelucrare

Producia exerciiului Qex

Fora de munc

Capital fix

Banca

Statul

Acionarii/ asociaii

Cheltuieli cu personalul

Amortizri

Dobnzi

Impozite i taxe

Profit

= VA

Schema 1: Formarea valorii adugate prin metoda sintetic i metoda aditiv

Analiza valorii adaugate

Abilitatea firmei n a repartiza plusvaloarea creat ntre factorii participani la derularea activitii sale joac un rol esenial n lupta de <supravieuire> n condiii de criz economic dar i financiar. Cu siguran se poate discuta despre scderea global a valorii adugate, dar aceast scadere trebuie regsit la toi factorii participani. Dac rezultatul exploatrii corectat nregistreaz valori negative, chiar i n condiiile scderii valorii absolute a elementelor de natura cheltuielilor, nu se poate discuta despre <supravieuire> dect n cazul unei puternice susineri financiare din <exteriorul> firmei. Cu ajutorul valorii adaugate se calculeaz urmatoarele rate: VA a. rata de cretere a firmei : Rc = 100 V A0 Unde: VA = variatia valorii adaugate si VA0 = valoarea adaugata inregistrata in perioada luata ca baza de comparatie Cu ct rata de crestere a firmei este mai mare, cu att capacitatea acesteia de a adauga valoare este mai mare. VA b. rata gradului de integrare a firmei: RG I = 100 C A n funcie de dimensiunea ratei gradului de integrare, putem aprecia dac o firma desfasoara activitate comercial (caz in care rata inregistreaza valori cuprinse intre 20% si 30%) sau activitate productiv ( valoarea ratei este mai mare de 40%). c. ratele de structur ale valorii adaugate Ratele de structur (remunerare) ale valorii adugate reprezint ponderea deinut de fiecare element component (ca expresie a remunerrii partenerilor sociali) n valoarea adugat. Astfel, regasim in literatura de specialitate urmatoarele rate de structura ale valorii adaugate: Cp Rata de remunerare a personalului angajat: Rp= 100 . VA
Dimensiunea ratei de remunerare a personalului angajat este dependenta de specificul activitatii desfasurate de firma, de politica de salarizare a personalului angajat, de gradul de tehnologizare a activitatii.

Rata de remunerare a capitalului: Rc=

Cam 100 . VA

Ponderea cheltuielilor cu amortizarea n valoarea adugat reflect, prin nivelul su, consecinele procesului de rennoire a capitalului fix dar si al politicii de amortizare a acestuia. Un nivel ridicat al acestei rate este cu att mai mult apreciat, cu ct creterea gradului de tehnicitate se realizeaz pe baza autofinanrii.

Rata de remunerare a statului: RST =

I ,T 100 VA

Analiza valorii adaugate

Cu siguranta politica fiscala existenta in mediul in care-si desfasoara firma activitatea isi pune amprenta asupra ponderii impozitelor si taxelor in valoarea adaugata.

Rata de remunerare a sistemului bancar, ce este influentata de politica de finantare C a activitatii firmei dar si de costul creditelor contractate: RSB = dob 100 VA * Rexpl Rata de remunerare a firmei: R = 100 VA
Desfasurarea unei activitati profitabile, in conditii de eficienta, implica o valoare corespunzatoare pentru rata de remunerare a firmei.

4.2.Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate

Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate se realizeaza cu ajutorul: Modificarilor absolute: VA = VA1 VA0 Indicilor: I VA =

VA1 * 100 VA0

ei *100 VA

Ponderilor elementelor componente in total valoare adaugata: g i =

In analiza structurala a valorii adaugate, se recurge la compararea dinamicii elementelor componente cu cea inregistrata de valoarea adaugata: daca indicele valorii adaugate este superior /inferior indicelui unui element component, atunci cu siguranta se inregistreaza scaderea/cresterea ponderii acelui element. In componenta valorii adaugate se disting doua categorii de elemente: prima categorie cuprinde elemente de natura cheltuielilor iar a doua categorie cuprinde rezultatul exploatarii corectat. Situatia firmei este considerata normala atunci cind scade ponderea elementelor de natura cheltuielilor si creste ponderea rezultatului exploatarii corectat. Pentru aceasta trebuie ca dinamica valorii adaugate sa fie superioara celei inregistrate de elementele de natura cheltuielilor.

g iEch g iRcorectat IVA > I ECH

Pentru exemplificare, consideram firma Delta SA pentru care se cunosc urmatoarele informatii privind structura valorii adaugate:

V.Robu, N.Georgescu Analiza economico-financiara, Ed ASE, Bucuresti, 2001

Analiza valorii adaugate

Nr crt An Indicatori N N+1 N
48,00% 15,00% 7,00% 18,00% 3.165.264 3.090.959 989.145 461.601 1.186.974 1.072.374 378.485 820.050

gi (%) N+1
49,00% 17,00% 6,00% 13,00%

I (%)
97,65% 108,41% 81,99% 69,09%

1 Cheltuieli cu personalul Chelt cu amortizarea si 2 provizioanele 3 Chelt cu impozite si taxe 4 Chelt financiare cu dobinzile

I II

Elemente de natura cheltuielilor Rezultatul exploatarii corectat Valoarea adaugata

5.802.984 5.361.868 791.316 946.212

88,00% 12,00%

85,00% 15,00%

92,40% 119,57% 95,66%

6.594.300 6.308.080 100,00% 100,00%

Din analiza datelor prezentate se constata scaderea valorii adaugate fata de perioada luata ca baza de comparative cu 4,34%. Scaderea valorii adaugate nu denota scaderea eficientei activitatii desfasurate de firma deoarece se observa o crestere a profitului din exploatare corectat (19,57%) concomitent cu scaderea elementelor de natura cheltuielilor cu 7,6% . Ca efect implicit sesizam cresterea ponderii profitului din exploatare corectat de la 12% la 15% si scaderea elementelor de natura cheltuielilor de la 88% la 85%.

3.Analiza factoriala a valorii adaugate

Pentru cuantificarea influentelor modificarilor factorilor asupra variatiei valorii adaugate, se recomanda urmatoarele modele de analiza factoriala:

M a) VA = Qex * 1 Qex = Qex * va Qex VA b) VA = N s * * = N s * W a * va N s Qex

c) VA = N s * d) VA Mf Mf ' Qex VA * * * ' N s Mf Mf Qex
n

= MC

= MC

* (1

M MC

) = MC
n

* va

Unde: Qex producia exerciiului; MC n - marja comerciala neta; T fond total de timp total de munc; Wa productivitatea medie anual, determinat pe baza produciei exerciiului ; wh productivitatea medie orar;

Analiza valorii adaugate

N s numrul mediu de personal; t numrul mediu de ore lucrate de un salariat; va valoarea adugat medie la 1 leu producie a exerciiului/marja comerciala
neta; Primul model de analiza factoriala are la baza metoda sintetica de calcul a valorii adaugate si este recomandat firmelor care desfasoara activitate de productie:
Valoarea medie adugat la un leu productia exercitiului

M VA = Q ex v a VA = Q ex M = Q ex * 1 Q ex

Ordinea de analiza a factorilor este prezentata dupa cum urmeaza:

factor cantitativ Factor cantitativ: Qex

NS
factor cantitativ:

I.

VA

t
factor calitativ

Wa

f. structura: gi (%)
factor calitativ

factor calitativ

Wh

va
factor calitativ: va i

Unde: Qex = NS *

Qex

= NS * Wa ; Wa =

NS

Qex = t * Wh ; va = T NS T

g va
i i =1

100

vai valoarea adugat la 1 leu producie a exerciiului pe produse sau tipuri de activiti. gi structura produciei exerciiului pe produse sau pe tipuri de activiti.
factor cantitativ: factor cantitativ: T

NS

factor cantitativ: Qex

II.

factor calitativ: factor calitativ

VA

Wh
factor calitativ

f. structura: gi (%)

va
factor calitativ: va i 7

Analiza valorii adaugate

Pentru exemplificare consideram firma SC Delta pentru care se cunosc urmatoarele informatii privind evolutia valorii adaugate:
Indicatori Nr mediu salariati Fond total de timp de munca Timp mediu de lucru pe salariat Productia exercitiului Consumuri intermediare Valoarea adaugata Valoarea medie adaugata la un leu productia exercitiului Productivitatea medie orara Valoare adaugata la un leu productia exercitiului recalculata N 152 282,720 1,860 10,780,000 5,282,200 5,497,800 0.510 38.130 N+1 160 291,200 1,820 12,930,000 5,430,600 7,499,400 0.580 44.402 0.575 I% 105.26% 103.00% 97.85% 119.94% 102.81% 136.41% 113.73% 116.45%

Prin prelucrarea informatiilor, se constata cresterea valorii adaugate fata de perioada luata ca baza de comparatie cu 2.001.600 lei, respectiv cu 36,41%. Analizind modificarea fiecarui factor de influenta in parte, sintetizam urmatoarele:
Pondere in variatia valorii adaugate 55% 8%

Variatia valorii adaugate, din care datorita: variatiei productiei exercitiului, din care: datorita variatiei fondului total de timp de munca, din care: datorita variatiei numarului mediu de salariati datorita variatiei timpului mediu pe salariat datorita variatiei productivitatii medii orare variatiei valorii medii adaugate la un leu productia exercitiului, din care: datorita variatiei structurii productiei exercitiului datorita variatiei valorii medii adaugate la un leu productie a exercitiului pe categorii structurale

2,001,600 1,096,500 164,903 289,358 -124,455 931,597 905,100 840,450 64,650

47% 45% 42% 3%

Cresterea valorii adaugate a fost cauzata atit de cresterea productiei exercitiului cit si datorita cresterii valorii medii adaugate la un leu productie a exercitiului. Totusi, sesizam ca 55% din cresterea valorii adaugate este generata de factorul extensiv productia exercitiului si doar 45% de factorul intensiv valoare medie adaugate la un leu productie a exercitiului. Astfel, datorita cresterii productiei exercitiului cu 19,94%, valoarea adaugata a fost cu 1.096.500 lei mai mare decit in perioada luata ca baza de comparatie. De apreciat este ca in cea mai mare parte, cresterea productiei exercitiului este rezultat al cresterii productivitatii medii orare. Productivitatea medie orara a crescut cu 16,45% si implicit a atras cresterea valorii adaugate cu 931.597 lei. Cresterea productivitatii medii orare poate fi efectul: cresterii gradului de pregatire profesionala a personalului angajat;

Analiza valorii adaugate

desfasurate; folosirii eficiente a timpului de lucru etc. Fondul total de timp de munca a crescut doar cu 3% fata de perioada luata ca baza de comparatie si a condus la cresterea valorii adaugate cu 164.903 lei. Fondul total de timp de munca a fost afectat in mod diferit de cei doi factori de influenta: numar mediu de salariati si timp mediu de lucru pe un salariat. Numarul mediu de salariati (factor extensiv dealtfel) a crescut cu 5,26% si a atras cresterea valorii adaugate cu 289.358 lei. La baza cresterii numarului mediu de salariati se pot afla urmatoarele cauze: - extinderea retelei de distributie; - cresterea cererii intr-o mai mare masura decit in perioada luata ca baza de comparatie, etc. Paralel cu cresterea numarului mediu de salariati are loc scaderea timpului mediu lucrat de un salariat cu cca 2,15% si implicit scaderea valorii adaugate cu 124.455 lei. Scaderea timpului mediu de lucru pe un salariat poate fi cauzata de: - cresterea numarului de zile aferente concediilor medicale, concediilor de odihna; - cresterea numarului de zile considerate sarbatori legale; - cresterea timpilor nelucrati datorita nefunctionarii utilajelor etc. Valorea medie adaugata la un leu productie a exercitiului a crescut cu 13,73% si a condus la cresterea valorii adaugate cu 905.100 lei fata de perioada luata ca baza de comparatie deoarece: s-a modificat structura productiei exercitiului. Prin cresterea ponderii productiei cu o valoare medie adaugata la un leu productie a exercitiului mai mare decit cea stabilita ca medie pe societate in perioada luata ca baza de comparatie (0,51 lei) are loc cresterea valorii adaugate totale cu 840.450 lei; cresterea valorii medii adaugate la un leu productie a exercitiului pe categorii structurale a condus la cresterea valorii adaugate totale cu 64.650 lei. Consideram justificata modificarea structurii productiei exercitiului daca are la baza modificarea cererii de pe piata. In perioada viitoare se recomanda in scopul cresterii valorii adaugate la nivel de firma: cresterea valorii medii adaugate la un leu productie a exercitiului pe categorii structurale; cresterea ponderii productiei cu o valoare medie adaugata la un leu productie a exercitului mai mare decit cea stabilita la nivel de firma, dar cu respectarea cererii de pe piata; cresterea productivitatii medii orare prin cresterea gradului de pregatire profesionala a personalului angajat si folosirea eficienta a timpului de lucru; cresterea timpului mediu de lucru pe un salariat, insa cu respectarea prevederilor legale in vigoare in domeniu. cresterii gradului de mecanizare si automatizare a activitatii