SUPORT DE CURS

E C O N O M I E
CLASA A-XI-A
FRECVENTA REDUSA

Pag. 1

CUPRINS
Capitolul I INTRODUCERE
1. Ce este economia ?

Capitolul II CONSUMATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL

1. 2. 3. 4. !. Nevoile si resursele. Activitatea economica Bunurile si serviciile obiect al consumului Costul de oportunitate in decizia de consum. tilitatea economica "a#imizarea satis$actiei consumatorului% programul de ac&izitii

Capitolul III INTREPRINZATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL

1. 2. 3. 4. !. Producatorul' (ntreprinzatorul Proprietatea si libera initiativa )actorii de productie Productivitatea* costul de productie* pro$itul si e$icienta economica. +ipuri de intreprinderi in economia romaneasca.

Capitolul IV PIATA CENTRU AL SPATIULUI ECONOMIC

1. 2. 3. 4. !. /. 0. 1. 4. ,e$inire si caracteristici Cererea legea cererii -$erta - mani$estare pe piata a intreprinzatorilor legea o$ertei .elatia cerere o$erta pret in economia de piata "ecanismul concurential Piata monetara Piata capitalurilor 2$inanciara3 Piata muncii

Capitolul V MACROECONOMIA
1. 2. 3. Corelatii macroeconomice (ndicatori macroeconomici 5c&ilibre si dezec&ilibre macroeconomice. Pag. 2

CAPITOLUL II CONSUMATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL NEVOILE SI ACTIVITATEA UMANA

Pentru a putea trai* oamenii trebuie sa consume 2utilizeze3 o serie de bunuri* ca alimente* imbracaminte* etc. 6i au de asemenea* nevoie de unele servicii* cum sunt% transportul* asistenta medicala* servicii educationale* etc. Prin ne oi sau t!e"uinte intelegem necesitatile pe care oamenii trebuie sa si le satisfaca pentru a putea exista. Nevoile sunt legate de dorintele* aspiratiile si idealurile umane. +endintele oamenilor pentru asi acoperi 2satis$ace3 nevoile constituie mo"ilul 2stimulentul* motorul 3 intregii lor activitati. 7a baza procesului de trans$ormare a naturii in $olosul lor* producandu8si ast$el cele necesare traiului* stau* deci* ne oile sale# "ultitudinea de trebuinte ale oamenilor alcatuiesc un sistem al ne oilo!# Acestea pot $i grupate in% ne oi mate!iale $ in%i i%uale 2biologice naturale39 ne oi sociale& le'ate %e con ietui!ea in societate( ne oi elementa!e 2 de baza* primare sau $undamentale39 ne oi supe!ioa!e 2elevate3. In %ecu!sul timpului ne oile nu !aman aceleasi )constante*& ci ele se diversi$ica si sporesc odata cu dezvoltarea societatii. ,e aceea* sistemul nevoilor este %inamic si nelimitat# Ast$el* de la nevoile primare s8a a:uns la nevoi superioare 2 sociale* spirituale* culturale3. Multiplicarea si diversi$icarea continua a nevoilor are o con%itiona!e o"iecti a& data de nivelul de dezvoltare a societatii si o con%itiona!e su"iecti a& determinata de dezvoltarea individului. Activitatea economica sau de productie prin care omul trans$orma natura creandu8si ast$el bunurile si serviciile necesare traiului este generata de necesitatea satis$acerii 2acoperirii3 nevoilor sale. )orma $undamentala a activitatii umane este munca& care il de$ineste pe om9 omul $iind singura $iinta rationala care isi reprezinta* in constiinta sa* scopul actiunilor sale. .aporturile dintre oameni in procesul activitatii lor sunt raporturi de inte!ese ce devin mobiluri ale activitatii lor. Activitatea umana )munca* are un caracter +unctional * $iind indreptata spre satis$acerea unor nevoi si un caracter de +inalitate& deoarece prin ea se urmareste realizarea unor scopu!i& !eiesite %in necesitatea satis+ace!ii na oilo! in%i i%uale si sociale#

Pag. 3

RESURSELE SI RATIONALITATEA UTILI,ARII LOR

NATURA +u!ni-ea-a omului elementele necesa!e ietii& %a! nu pe toate si %e-a 'ata# ,e aceea* este necesar un proces de trans$ormare 2de productie3* prin care omul trans$orma si adapteaza elementele din natura nevoilor sale. RESURSELE reprezinta ansamblul elementelor pe care omul le foloseste in activitatea sa pentru a-si satisface trebuintele si pe baza carora isi asigura consumul. .esursele se impart in % a3 !esu!se p!ima!e&$ormate din% potentialul uman si cel natural9 b3 !esu!se %e!i ate& $ormate pe baza celor primare 2 masini* utila:e* e#perienta stiinti$ica* te&nica* etc.3. Dupa %u!ata +olosi!ii lo! in timp& resursele naturale se impart in% a3 !esu!se natu!ale ne!e'ene!a"ile sau epuizabile 2minereuri* zacamintele de combustibil $osili39 b3 !esu!se natu!ale !e'ene!a"ile 2pamantul* apa* aerul3. Dupa posi"ilitatea !ecupe!a!ii )re$olosirii3 lor in productie sau consum* resursele naturale se impart in% a3 .esurse !ecupe!a"ile ) +ie!ul ec.i& &artia* sticla* etc.3 b3 .esurse pa!tial !ecupe!a"ile 2 cele biologice3 c3 .esurse ne!ecupe!a"ile 2energia* combustibili3 .esursele spre deosebire de nevoi sunt limitate la o anumita cantitate data. ,ezvoltarea stiintei si te&nicii a:uta la o mai buna utilizare a resurselor* dar* limitarea resurselor este o problema principala a omenirii* caci* cresterea nevoilor nu este insotita de o crestere similara a resurselor. ,e aceea* resursele trebuie utilizate cat mai rational si e$icient. )olosirea resurselor limitate trebuie $acuta in asa $el incat sa putem satis$ace cat mai deplin nevoile. -biectivul activitatii economice il constituie o $unctie de ma/imi-a!e a e+ectelo! utile p!in minimi-a!ea consumului %e !esu!se# .ationalitatea activitatii economice consta in capacitatea omului de a actiona in concordanta cu cunostintele dobandite* anticipand rezultatele $aptelor sale. .ationalitatea cere ca omul sa obtina mai multe bunuri cu acelasi e$ort sau c&iar cu un e$ort mai mic. A avea e$icienta intr8o activitate economica inseamna a satis+ace t!e"uinte mai ma!i cu aceleasi !esu!se sau c.ia! cu !esu!se mai putine# Utili-a!ea e+icienta a !esu!selo! si stabilirea raportului dintre resurse si nevoi presupune o serie de idei si cunostinte care treptat au devenit o stiinta* numita stiinta economica. ,eci* de problemele stabilirii acestor raporturi si utilizarea rationala a resurselor se ocupa stiinta economica& care are ca rezultat administrarea e$icienta a resurselor limitate. Aceasta stiinta studiaza modul de alocare 2repartizare3 a resurselor limitate in vederea satis$acerii cat mai depline a nevoilor nelimitate. +otodata* stiinta economica ne invata cum sa ne comportam ca agenti economici pentrua actiona rational si e$icient* stiinta economica are* deci* un caracter p!actic si e%ucati & a0utan%une sa cunoastem cel mai impo!tant %omeniu al ietii sociale $ domeniul economic.

Pag. 4

1UNURILE SI SERVICIILE - O1IECT AL CONSUMULUI

FINALITATEA 2scopul3 economiei il reprezinta satis+ace!ea t!e"uintelo! cu a:utorul "unu!ilo!# +ot ceea ce se! este la satis+ace!ea uno! t!e"uinte poa!ta %enumi!ea %e bunuri. ,upa provenienta lor* bunurile se impart in% a. 1unu!i li"e!e( b. 1unu!i economice# 1UNURILE LI1ERE sunt acele "unu!i la ca!e o!icine a!e acces in mo% li"e! )+a!a plata*# 7ibertatea de a le consuma depinde de loc si de timp 2 aerul de munte3. 1UNURILE ECONOMICE & +ie mate!iale& se! icii sau in+o!matii p!o in %int!-o acti itate economica& ca!acte!istica lo! este raritatea si limitarea lor.

COSTUL DE OPORTUNITATE IN DECI,IA DE CONSUM

COMPORTAMENTUL RATIONAL al consumato!ului este acela care asigura un maximum de satisfactie in consum cu un minimum de cheltuieli, aceasta se ghideaza dupa criteriul eficientei economice. "ultitudinea trebuintelor e#istente in orice moment si caracterul limitat al resurselor 2 venitul limitat3* il determina pe consumator sa aleaga* sa decida ce considera ca este prioritar. Costul %e opo!tunitate al %eci-iei %e consum este definit prin valoarea renuntarii consumatorului. ,aca nu c&eltuieste o suma de bani pentru a ac&izitiona bunuri de consum* individul poate amana actul consumului. (n acest sens el compara e$ectul prezent al consumului cu un e$ect scontat intr8un moment viitor. Banii nec&eltuiti sunt economisiti. ; Cu totii economisim pentru a ne putea cumpara ceva intr8un moment viitor% o casa noua* o masina* $rigider* un calculator*etc.; Atunci cand va lua decizia de a c&eltui o anumita suma de bani pentru consum* individul va alege intre di$erite bunuri tinand cont de costul de oportunitate.

UTILITATEA ECONOMICA
1unu!ile economice sunt %estinate consumului# -rice consumator urmareste ca in sc&imbul sumei platite pentru un bun sa obtina o satis$actie ma#ima. Pe cumparator il intereseaza deci* utilitatea bunului cumparat. ,e regula* este util ceea ce este de $olos. Utilitatea& in sens general, reprezinta capacitatea unui bun de a satisface o nevoie. Baza utilitatii o constituie proprietatile 2insusirile3 $iecarui bun economic. ,in perspectiva eco o!ica" i tereseaza cat de mare este e$ectul unui consum* adica reactiile consumatorilor. "asura acestei reactii in consum se numeste utilitate economica. tilitatea economica reda legatura e#istenta intre caracteristicile proprii ale bunurilor si nevoile si pre$erintele consumatorului. UTILITATEA ECONOMICA consta in satis+actia !esimtita %e un in%i i% ca u!ma!e a consuma!ii unei cantitati& %o-e %ate %int!-un "un ) com"inatie %e "unu!i*# Da! reactiile indivizilor pot $i di$erite c&iar pentru acelasi bun. Aceasta inseamna ca utilitatea economica are o determinare su"iecti a# Pag. !

Caracterul subiectiv al utilitatii economice o $ace sa $ie di$erita de la individ la individ si c&iar la acelasi individ in perioade di$erite ale e#istentei sale. )actorii care impun di$erenta de utilitate a aceluiasi bun in raport cu indivizi di$eriti pot $i% volumul* structura si intensitatea nevoilor* situatia economica* pre$erintele* nivelul de cultura* obiceiurile si traditiile de consum. UTILITATEA MAR2INALA ) Um'* reda satisfactia pe care o resimte o persoana prin consumarea unei unitati suplimentare dintr-un bun. tilitatea marginala se determina ca raport intre sporul de utilitate obtinut prin cresterea cu o unitate a consumului% mg < = t'=>< t18 t?'>18>? unde% t1 si t? nivelurile utilitatii totale in momentele t1 si t?9 >1 si >? 8 cantitatile consumate din bunul > in momentele t1 si t?9 = t modi$icarea utilitatii totale9 => modi$icarea cantitatii. tilitatea totala 2 t3 reda nivelul satis$actiei totale resimtite de pe urma intregii actiuni de consum. 6e calculeaza nivelul cumulat ca suma a utilitatilor marginale. t < 5umg 5volutia utilitatii !ar#i ale este redata de Le'ea lui 2OSSEN sau le'ea utilitatii ma!'inale %esc!escan%e# Aceasta se re$era la $aptul ca* pe masura ce creste cantitatea consumata dintr8un bun* sporul de utilitate este din ce in ce mai mic* devenind nul 2zero3 in punctul de satietate. -data cu cresterea cantitatii consumate% ; utilitatea totala creste" dar cu o ratie descrescatoare* pana la un punct de ma#im 2 saturare3* dupa care incepe sa scada9 ; utilitatea !ar#i ala $escreste" dar este pozitiva* pana in punctul in care este egala cu zero 2acest punct coincide cu acela in care utilitatea totala este ma#ima3* dupa care utilitatea marginala devine negativa 2este zona in care utilitatea totala incepe sa scada3.

MAXIMI,AREA SATISFACTIEI CONSUMATORULUI3 PROGRAMUL DE ACHIZITII

6copul oricarui consumator este o cat mai buna satis$acere a nevoilor sale. Atingerea acestui obiectiv se poate realiza numai cu conditia mani$estarii unui comportament rational. Parametri $iresti intre care se mani$esta comportamentul consumatorului sunt% u ve it i tot$eau a li!itat si trebui te eli!itate"de unde nevoia de a alege intre mai multe bunuri cu utilitati di$erite. Alegerea consumatorului rational se conduce dupa criteriul e%icie tei eco o!ice& ma#imum de satis$acere a trebuintelor cu un minimum de e$ort sau c&eltuieli. 5ste ceea ce determina elaborarea unui pro#ra! $e ac'izitii( ,e cele mai multe ori* oamenii consuma combinatii de bunuri. Pag. /

Bugetul trebuie ast$el alocat incat ultima unitate monetara c&eltuita pentru ac&izitionarea unui bun sa duca la obtinerea aceleasi satis$actii suplimentare prin ac&izitionarea altui bun . Aceasta este continutul legii utilitatii !ar#i ale pe u itatea !o etara" $ormulate de P. 6amuelson. 5ste regula de ma#imizare a utilitatii. Um'/4P/ 5 Um'64P6( Um'/4Um'6 5 P/4P6 unde% mg# si mg@ reprezinta utilitatile marginale generate de consumarea bunurilor > si A iar P# si P@ sunt preturile bunurilor.

CAPITOLUL III INTREPRIN,ATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL

PRODUCATORUL4 INTREPRIN,ATORUL
INTRE RIN!AT"R#$ este persoana care initiaza o a$acere * investind bani* timp* energie* putere de munca si creativitate* cu scopul de a obtine un pro$it cat mai mare. n intreprinzator se caracterizeaza in primul rand prin spiritul sau intreprinzator. Acesta consta in capacitatea de a genera sc&imbari cu caracter inovator* de a vedea* de a gandi si a $ace alt$el si alt ceva decat ma:oritatea oamenilor* de a avea un alt mod de a pune o problema si de a o solutiona. .olul producatorului'intreprinzatorului consta in% 8 creearea de bunuri noi care sunt cautate pe piata9 luarea de decizii cu privire la nevoile umane ce urmeaza a $i satis$acute si ce resurse disponibile pot $i mobilizate in acest scop9 stabilirea proportiilor intre $actorii materiali si umani* modul de organizare a activitatii si te&nologiile necesare9 asumarea riscurilor calculate* ast$el incat sa castige9 a avea un spirit independent* animat de dorinta de autonomie in actiune9 optimismul* $le#ibilitatea si dinamismul activitatilor intreprinse. Principalul obiectiv al intreprinzatorului este acela de a obtine p!o+it# Pentru aceasta trebuie sa produca. (ntreprinzatorul'producatorul este purtatorul o$ertei pe piata. 5ste subiectul activ care reprezinta toate deciziile necesare obtinerii produselor si serviciilor o$erite pe piata* incepand cu momentul initierii lor si pana in momentul des$acerii acestora pe piata. P!o%uctia este activitatea u!a a care se !a i%esta pri crearea $e bu uri si servicii capabile sa satis%aca evoi)$ori te(

Pag. 0

PROPRIETATEA SI LI1ERA INITIATIVA

PROPRIETATEA reprezi ta relatia $i tre oa!e i *i $ivizi" #rupuri" societate+"cu privire la i susirea bu urilor e,iste te sau pro$use $e societate( .aportul de proprietate atrage dupa sine drepturi sau atribute care revin detinatorilor proprietatii. Acestea se re$era la % posesia*$reptul $e posesiu e+ insusirea de catre persoana'institutie a bunurilor9 $ispozitia *$reptul $e $ispozitie+ decizia re$eritoare la obiectul proprietatii9 %olosi ta *$reptul $e utilizare+ 8 utilizarea bunului a$lat in posesie9 uzu%ructul * $e a %olosi roa$ele+ insusirea bene$iciilor care apar in legatura cu acel bun. PROPRIETATEA se prezinta sub $orma unitatii a doua elemente% a. O"iectul p!op!ietatii il constituie bunurile9 b. Su"iectul p!op!ietatii il $ormeaza intreprinzatorii'producatorii* agentii economici2persoane $izice si persoane :uridice3. E,ercitarea proprietatii este dreptul e#clusiv al proprietarului* drept pe care il poate e#ecuta sub unul* mai multe* sau sub toate atributele. Atributele proprietatii pot $i cedate 2instrainate3 total sau partial 2temporar3% instrainarea sub toate aspectele se realizeaza prin% vanzare'cumparare 2cu contraec&ivalent39 donatie* mostenire 2 $ara contraec&ivalent39 instrainarea partiala se realizeaza prin% inc&iriere* concesionare* locatie de gestiune* arendare2cand sunt trans$erate drepturile de $olosinta si o parte din uzu$ruct39 relatii manageriale 2trens$erarea atributului de administrare39 relatii de anga:are salariala 2 trans$erarea e#clusiva a atributului de utilizare temporara3. -or!e $e proprietate )ormele de proprietate e#istente intr8o economie de piata sunt% 1.P!op!ietatea pa!ticula!a $ $orma preponderenta in economia de piata. Aceasta poate $i% a3 i $ivi$uala& proprietarul $oloseste* administreaza si isi insuseste roadele9 b3 asociativa& un grup de persoane $izice sau :uridice se asociaza pentru a administra impreuna o a$acere sau pentru a des$asura anumite activitati. Ast$el de $orme de proprietate sunt cele mai $recvente in economia de piata. 2. P!op!ietatea pu"lica $ proprietari sunt unitati ale administratiei publice% intreprinderi de stat* administratii publice locale si centrale 2scoli publice* spitale publice* "etrore#* etc.3. 3. P!op!ietatea mi/ta imbina proprietatea particulara cu aceea publica* atat in plan national* cat si international 2societati comerciale precum ,AC(A8.enault* .-"+575C-"* etc.3. (ntr8o economie de piata proprietatea particulara 2mai ales asupra $actorilor de productie3 are un rol dominant* proprietatea publica avand un rol complementar. Aceasta deoarece initiativa particulara se dovedeste mai e$icienta in alocarea si utilizarea resurselor. Coe#istenta in aceeasi tara a mai multor $orme de proprietate constituie un plu!alism al +o!melo! %e p!op!ietate# Acest pluralism de proprietate genereaza o concurenta sau competitie intre ele* ducand ast$el la reducerea c&eltuielilor* ridicarea calitatii* la promovarea progresului te&nic si marirea productiei* $iind avanta:at consumatorul. Coe#istenta $ormelor de proprietate* ca trasatura a economiei de piata* este e#presia $ireasca a liberei i itiative si a pre$erintei oricarei $orme de proprietate care corespunde intereselor membrilor societatii. Pag. 1

LI1ERA INITIATIVA
Li"e!a initiati a constituie conditia de baza a e#istentei economiei de piata. (n con$ormitate cu aceasta* agentii economici sunt liberi sa des$asoare orice activitate economica in limitele impuse de lege. D!ep!ul %e p!op!ietate si mani$estarea sa in sectorul proprietatii private reprezinta baza liberei initiative. Li"e!a initiati a se concretizeaza in dreptul agentilor economici% de a dispune asa cum doresc de proprietatea lor9 de a8si administra dupa propria dorinta a$acerea. 7ibera initiativa este mani$estarea libertatii economice a proprietarului de a8si mentine* dezvolta sau restrange activitatea* de a decide in con$ormitate cu interesele proprii* tinand cont de normele legale si * mai ales* de necesitatea utilizarii rationale a resurselor. (ntreprinzatorul este liber sa8si $oloseasca dupa cum doreste resursele* dar cerintele rationalitatii economice* concurenta de pe piata vor corecta* adeseori dur* deciziile sale. 7ibera initiativa inseamna atat libertate" cat si respo sabilitate( "ani$estarea liberei initiative inseamna asu!area respo sabilitatii unor decizii cu privire la% natura activitatii9 locul de des$asurare9 dimensiunea activitatii9 locul de des$acere a produselor si serviciilor9 persoanele implicate* etc.

FACTORII DE PRODUCTIE
.esursele economice atrase si utilizate in activitatea economica se trans$orma in %actori $e pro$uctie( Facto!ii %e p!o%uctie reprezi ta totalitatea ele!e telor care participa la pro$ucerea $e bu uri si servicii( Facto!ii %e p!o%uctie reprezinta resursele atrase si consumate in producerea bunurilor economice. 5#ista o mare diversitate de $actori de productie* cum sunt% munca* instrumentele de productie* energia* obiectele supuse prelucrarii* unele elemente ale naturii* in$ormatia* organizarea si conducerea activitatii economice* etc. )iecare $actor de productie are o %ete!mina!e cantitati a si una calitati a# (n $unctie de aceste determinari avem doua tipuri de dezvoltare economica% e/tensi a si intensi a# (n dezvoltarea e/tensi a& cresterea productiei se datoreaza* in principal* sporirii cantitatilor $actorilor de productie utilizati* iar in dezvoltarea intensi a& cresterea productiei se datoreste* in mod preponderent* aportului calitatii si e$icientei utilizarii $actorilor de productie. (n prezent agentii economici se preocupa intens de economisirea si imbunatatirea calitatii $actorilor de productie din cauza cresterii tot mai mult a nevoii de bunuri si servicii9 sporirii e#igentei pentru calitatea bunurilor si serviciilor9 tendintei de scumpirea unor $actori de productie9 di$icultatii de acces la unii $actori9 necesitatii prevenirii degradarii mediului natural. (n mod traditional* stiinta economica grupeaza $actorii de productie ast$el% +acto!i %e p!o%uctie p!ima!i )o!i'ina!i* 3 !u ca si atura. +acto! %e p!o%uctie %e!i at3 capitalul neo+acto!ii3 pro#resul te' ic" i %or!atia" etc(

Pag. 4

MUNCA& PRINCIPALUL FACTOR DE PRODUCTIE

Prin munca se intelege activitatea constienta* speci$ic umana* indreptata spre un anumit scop. "unca este $actorul activ si determinant*al productiei* deoarece orice progres al societatii este legat de munca. (n procesul muncii* omul isi $oloseste aptitudinile* capacitatile si e#perienta* consumand energie $izica si intelectuala. As$el ca orice munca reprezinta un e$ort $izic si intelectual. ,aca la inceputurile civilizatiei umane a predominat munca $izica* in epoca moderna predomina e$ortul de gandire 2intelectual3 de creativitate. (storia omenirii este un lung proces de a$irmare a e$ortului intelectual* bazat pe e#perienta si asimilarea cunoasterii* prin intermediul invatamantului si $ormarii pro$esionale a omului. In+o!matia ca su!a a cu osti telor u!a e devine astazi un element de cea mai mare importanta pentru potentarea celorlalti $actori de productie. - data cu per$ectionarea $actorilor de productie* a $olosirii cunostintelor si in$ormatiei* creste !o%nicia muncii& adica rezultatele ei. ,in aceasta cauza se mani$esta o tendinta de reducere a duratei muncii* pentru ca oamenii pot sa8si procure cele necesare vietii intr8un timp de munca mai scurt* ramanand mai mult timp liber destinat unor activitati culturale si spirituale 2sport* recreere* educatie* e#cursii* etc.3. Principalele caracteristici ale muncii sunt% este un proces constient* ca orice activitate umana9 are caracter activ si determinant* pentru ca actioneaza si trans$orma ceilalti $actori de productie9 este diversi$icata* ca urmare a e#tinderii procesului de diviziune a muncii. ,iviziunea sociala a muncii este procesul istoric de separare* di$erentiere* desprindere si specializare a muncii pe genuri distincte de activitati care* in timp* s8au trans$ormat in ocupatii* meserii* ramuri economice. ,iviziunea muncii% a $ost si este un $actor de progres9 are caracter dinamic* prin aparitia'disparitia unor ocupatii* pro$esiuni. Pentru cresterea calitatii muncii se actioneaza in urmatoarele directii% cresterea nivelului general de educatie9 cresterea nivelului de pregatire pro$esionala9 asigurarea unei stari bune de sanatate a populatiei9 crearea unei motivatii e$iciente a lucratorilor9 cresterea nivelului calitativ al celorlalti $actori de productie.

NATURA
Prin natu!a ca $actor de productie intelegem ansamblul elementelor naturale la care omul $ace apel pentru a produce. Natura asigura conditii materiale oricarei productii* precum si energia primara. - importanta deosebita in cadrul naturii o are pamantul& ca!e inclu%e si apa# "ultitudinea de activitati si procese de munca sunt legate de pamant. (n agricultura* silvicultura si pescuit* Pag. 1?

pamantul este principalul mi:loc de productie. 5l este singura sursa pentru producerea alimentelor si a materiilor prime agricole. Pamantul reprezi ta totalitatea resurselor brute" eprelucrate" $i atura *solul" apa" !i eralele"pa$urile" %e o!e ele aturale atrase i pro$uctie+ care pot %i utilizate si tra s%or!ate i activitatea eco o!ica i co %or!itate cu i teresele $e co su!( Ca!acte!isticile p!incipale ale pamantului sunt% / are e,iste ta !ateriala. / are caracter li!itat. / preze ta sa este le#ata $e activitati speci%ice sectorului pri!ar al pro$uctiei*a#ricultura" !i erit" silvicultura" piscicultura" etc(+( Aceste caracteristici impun utilizarea ratio ala a pamantului 2resursele naturale3 si sporirea e%icie tei eco o!ice( )olosirea rationala a pamantului cuprinde si dimensiunea ecolo#ica" $oarte importanta din perspectiva atingerii unor limite de e#ploatare a resurselor si de poluare care pun in pericol ec&ilibrul si stabilitatea unor $enomene naturale.

CAPITALUL
Capitalul& ca $actor de productie* reprezinta asamblul bunurilor produse prin munca si $olosite in activitatea economica pentru producerea altor bunuri si'sau servicii destinate vanzarii. Capitalul ca $actor de productie derivat* este rezultatul interactiunii dintre munca si natura. 5ste $ormat din bu uri $e pro$uctie care se mai numesc si capital te&nic. ,upa modul in care participa la activitatea economica* dupa cu! se co su!a si se i locuiesc" elementele capitalului te&nic se impart in % a3 Capital $i# reprezinta acea parte a capitalului $ormata din bunuri care participa la mai multe cicluri de productie* se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare 2o perioada de timp indelungat3* cum sunt% cladiri* utila:e* masini unelte* calculatoare* etc.9 b3 Capitalul circulant este acea componenta a capitalului care participa la un singur ciclu de productie si se consuma integral sau se trans$orma dintr8o data si se inlocuieste la $iecare nou ciclu de productie* ca* de pilda* materiile prime* combustibilii* energia* etc.

TIPURI DE INTREPRINDERI IN ECONOMIA ROMANEASCA

Fi!ma sau int!ep!in%e!ea este u itatea eco o!ica pro$ucatoare care se caracterizeaza prin% un gen speci$ic de activitate9 capacitatea de a produce bunuri sau servicii9 capacitatea de a conduce si gestiona rational activitatea economica. -biectivul $inal al activitatii producatorului si al $irmei este obti erea pro%itului( Acti itatea +i!mei se deruleaza in doua directii* a caror legatura constituie %lu,urile %ir!ei& Pag. 11

i trari& cumpararea de $actori de productie necesari in producerea de bunuri economice si veniturile provenite din vanzarea bunurilor economice9 8 iesiri& vanzarea bunurilor economice produse si c&eltuielile cu ac&izitionarea $actorilor de productie. Cele mai raspandite tipuri $e %ir!e in .omania sunt% a3 societatile co!erciale& pot avea diverse obiecte de activitate9 detin un patrimoniu propriu9 pot $i in proprietate privata* dar si publica sau mi#ta9 proprietarii lor pot $i auto&toni sau straini. b3 re#iile auto o!e& sunt in proprietatea publica9 sunt orientate spre activitati de importanta strategica pentru economia nationala. ,eoarece in economia de piata $irmele sunt titulare ale patrimoniului lor* ele se caracterizeaza prin% autonomie9 independenta9 libertate de decizie.

PRODUCTIVITATEA SI EFICIENTA ECONOMICA

Pro$uctivitatea reprezinta e#presia sintetica a e$icientei utilizarii $actorilor de productie in producerea de bunuri economice* prin care se intelege rodnicia sau randamentul $actorilor de productie utilizati. "arimea acestei rodnicii 2randament3 a $actorilor de productie se apreciaza 2masoara3 cu a:utorul nivelului productivitatii 2B3* calculat ca raport intre productia obtinuta 2C3 si $actorii $olositi 2)i3 dupa $ormula% 7 5 84Fi& unde% 7 5 ni elul p!o%ucti itatii( 8 5 e+ectul !e-ultat* adica bunurile economice obtinute* e#primate in unitati $izice sau valorice 2monetare3 9 Fi 5 e+o!tul %epus& adica $actorii de productie utilizati* evaluati $izic sau valoric 2monetar3. Ni elul p!o%ucti itatii se %ete!mina pe +i!ma& !amu!a si economie nationala# Impo!tanta c!este!ii p!o%ucti itatii pentru o %ir!a consta in% a+ re$ucerea costului total !e$iu. b+ cresterea co!petitivitatii %ir!ei si capacitatii $e a %ace %ata co cure tei. c+ obti erea $e ve ituri !ai !ari pe tru posesorii %actorilor $e pro$uctie( Pent!u economia nationala& cresterea productivitatii are ca rezultat% Pag. 12

pro$ucerea u ei bo#atii !ai !ari cu acelasi volu! $e %actori $e pro$uctie. satis%acerea !ai bu a a trebui telor. ate uarea te siu ii $i tre evoi si resurse. bu astarea u ui popor este $irect proportio ala cu ivelul pro$uctivitatii. pri cresterea pro$uctivitatii se poate re$uce ti!pul $e !u ca *sapta!a a $e lucru+" ra!a a $ !ai !ult ti!p liber pe tru i struire" recreere" activitati culturale" etc( %+ Ca $ ivelul pro$uctivitatii se re$uce apar %e o!e e e#ative& i %latie"re$ucerea co su!ului"etc( Nivelul si evolutia productivitatii depind de% 1. Calitatea $actorilor de productie9 2. Abilitatea intreprinzatorului9 3. Calitatea organizarii si conducerii activitatii9 4. "otivatia economica a posesorilor $actorilor de productie9 !. Conditiile naturale. Numim productivitate a unui $actor de productie >* volumul de productie realizat cu a:utorul acestuia in raport cu cantitatea consumata din acel $actor. 6tiinta economice analizeaza productivitatea sub mai multe $orme. Acestea sunt% 0( Pro$uctivitatea !e$ie 1 pro$uctia obti uta pe u itatea $e %actor $e pro$uctie %olosita( %m&'() 2( Pro$uctivitate !ar#i ala 1 sporul $e pro$uctie #e erat $e cresterea cu o u itate a co su!ului $i tr/u %actor $e pro$uctie( %mg&*'(*)&'+-',()+-), 3!#1 pro$uctivitatea !ar#i ala. D41 variatia absoluta a pro$uctiei . D51 variatia absoluta a %actorului $e pro$uctie 5(

a+ b+ c+ $+ e+

Pag. 13