DREPT ELECTORAL Curs I

Dreptul Electoral este o subramur a Dreptului Constitutional, format din totalitatea normelor juridice care reglementeaz organizarea i functionarea alegerilor precum i stabilirea rezultatelor acestora. Alegeri au avut loc inc din stadiul de trib, la romani unde alegeri au avut loc chiar pe baza de buletine de vot. Alegerile dobndesc insemntate o dat cu Evul ediu !alegerea "apei#. $nitial principiul a fost cel al unanimittii% ulterior s&a aplicat principiul majorittii. ' component esential a Dreptului Electoral este studierea drepturilor electorale ale cettenilor. E(ist dou drepturi) dreptul de vot i dreptul de a fi ales. Dreptul de vot a reprezentat o cucerire trzie a umanittii i in istorie el a fost supus multor restrngeri numite censuri !censum * impozit pe avere#. $nitial censul !restrngerea dreptului de vot# era in functie de mrimea impozitelor pltite statului. ' concrescent a acestei restrngeri a fost conditionarea dreptului de vot de plata unei sume de bani. Alt cens !restrngere# a liberttii de vot a fost censul de se( !foarte trziu femeile au primit dreptul la vot#. Alt cens a dreptului de vot a fost censul de cultur!puteai vota numai dac tiai s citeti#.$n unele state nu poti fi ales dect dac ai studii superioare. Alt restrngere este censul de ras sau nationalitate. Censul de vrst este singura ingradire a dreptului de vot unanim acceptat i practicat in prezent. area majoritate a statelor acord drept de vot tinerilor incepnd cu vrsta de +, ani. $n Constitutia -omniei dreptul de vot este reglementat la articolul ./) 0au drept de vot cettenii care au implinit +, ani pn in ziua alegerilor inclusiv1. 2u au drept de vot debilii sau alienatii mintali pui sub interdictie !interziii judectoreti#. De asemenea nu au drept de vot persoanele care au fost condamnate, prin hotrre definitiv la pierderea drepturilor electorale.

Curs II
Dreptul de a fi ales !art. .3# Au dreptul de a fi alei cettenii care au drept de vot i care indeplinesc urmtoarele conditii) - s nu functioneze intr&un domeniu in care le este interzis apartenenta la partide politice !nu au dreptul de a fi alei militarii activi ai armatei, "olitia, 4erviciile 4ecrete, magistratii, judectorii Curtii Constitutionale, diplomatii,, membrii 56- i ai radioului de stat#. - candidatii s fi implinit pn la data alegerilor vrsta de 7. de ani minim pentru a fi alei in Camera Deputatilor sau in organele administratiilor locale, sau vrsta de .. de ani pentru a fi alei in 4enat, sau vrsta de .8 de ani pentru a fi alei in functia de preedinte al -omniei. $n ceea ce privete alegerile locale, avnd in vedere faptul c suntem tar membr 9E, Constitutia revizuit permite cettenilor strini, rezidenti in -omnia, in conditiile unei viitoare legi s poat participa la alegerile locale !s voteze i s fie alei in organele administrative locale#. Dup revizuirea Constitutiei din anul 7::. i dup intrarea -omniei in 9E, conform art. ., din Constitutie cettenii romni au dobndit i dreptul de a alege i de a fi alei in "arlamentul 9E. $n raport de numrul locuitorilor si, -omnia a primit .8 de mandate in 9E.

Curs III
4istemele electorale i modurile de scrutin utilizate in prezent) Sistemul electoral desemneaz ansamblul normelor electorale, adic al acelor norme juridice care reglementeaz dreptul de a alege i dreptul de a fi ales in organele reprezentative ale statului impreun cu procedurile specifice acestui scop. De aceea Dreptul Electoral desemneaz ansamblul normelor juridice aplicabile alegerilor. $ar dac sistemul electoral desemneaz un ansamblu de proceduri, aceseta au urmtorul rol) +. "rocedurile electorale au scopul de a desemna pe conductori i astfel de a le conferi legimitate. 7. "rocedurile electorale au ca scop creterea gradului de participare a cettenilor la conducerea societtii. .. "rocedurile electorale au drept scop reprezentarea societtii. ;. "rocedurile electorale au drept scop facilitarea relatiei de putere dintre guvernanti i guvernati. 8. "rocedurile electorale au drept scop accelerarea bipolarizrii vietii politice. /. "rocedurile electorale sunt mijloace de educatie civic. Conceptul de scrutin electoral desemneaz modul de transformare legal a vointei alegtorilor in mandate parlamentare (scrutin electoral = ansamblul actelor care constituie operatiunea electoral propriu-zis). $n lume sunt utilizate dou mari sisteme electorale) sistemul majoritar i sistemul proportional, sau variante ori combinatii ale acestor dou. $$. 4istemul electoral majoritar) Este de origine britanic i a fost utilizat pretutindeni in sec. <$<. 4e pare c originile lui stau inc in epoca tribal. 4istemul majoritar se intemeiaz pe principiul majorittii !care pare a fi un principiu a(iomatic#. 4istemul majoritar are urmtoarele variante) a# 4istemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin.

Curs IV
Din punct de vedere tehnic acest scrutin cuprinde urmtoarele operatii) & tara se divizeaz intr&un numr de circumscriptii electorale egal cu numrul de mandate parlamentare puse in joc !aceast departajare se face strict cantitativ#% & pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor aflati in competitie% alegtorul radiaz !taie# numele indezirabile i pstreaz numele favorit !practic neuniform#% & cel care obtine cele mai multe voturi ctig mandatul% acest sistem se folosete in ,; de state ale lumii, fiind uor de inteles de ctre alegtori% in unele state pentru a se combate aventurismul politic se pretinde o cautiune electoral% Avantajele scrutinului uninominal: +. Asigur o suprareprezentare important partidului aflat in frunte !i in acest fel creaz guverne majoritare stabile#. 7. Alegerile competitive se desfoar practice numai intre dou partide, conducnd la formarea de majoritti parlamentare clare. .. Datorit circumpscriptiei parlamentare restrnse, sistemul favorizeaz o mai bun cunoatere a candidatilor de ctre electoral, o legtur direct intre alegtor i ales. ;. 4istemul avantajeaz simplificarea vietii politice, polariznd clar clasa politic. 8. Combate absenteismul mai eficient dect alte moduri de scrutin.

/. 'blig pe alegtor s voteze util !adic s&i dea votul pentru partidele care au anse reale s ctige#. Dezavantajele scrutinului uninominal: +. =enereaz institutii flagrante in reprezentare. 7. 4isteml uninominal depinde prea mult de geografia electoral, conducnd la manopere neloiale in aceast privint, cum ar fi procedeul gerr mandering !decupare de circumscriptii electorale in functie de interesele de partid#. .. Acest sistem impedic reflectarea intregului spectru al optiunilor politice populare. ;. ultitudinea circumscriptiilor electorale crete costurile de organizare a alegerilor. 8. 4istemul majoritar creaz 0feude electorale1 i, deci 0dinastii politice1. /. Costurile ridicate ale campaniei electorale oblig pe candidati la o atitudine clientelar fat de finantatorii particulari i asta le corupe prestatia parlamentar ulterioar.

Curs V
b# 4istemul majoritar uninominal cu dou tururi de scrutin $n alegerile parlamentare acest sistem pare a fi mai just decat cel cu un tur dar conduce i el la situatii imorale !desistri pltite, aliante contra naturii#. $n primul tur ctig cei care au obtinut majoritatea absolut. $n turul al doilea intr dup caz, fie primii doi clasati din primul tur, fie cei care au obtinut in primul tur un scor de mcar +7,8 >. $n turul al doilea ctig cel care obtine majoritate relativ indiferent de scor sau de participare. Acesta este sistemul dup care sunt alei in -omnia preedintele trii !?egea .3:@7::; republicat# precum i primarii !?egea /3@7::;#. ?a alegerile prezidentiale particip cei care au minim .8 de ani, au drept de vot i au obtinut o list de cel putin 7::.::: de sustintori. $ese preedinte din primul tur cel care obtine majoritate absolut !A.7::.::: voturi#. Dac nu ctig nimeni in primul tur, dup dou sptmni se organizeaz un al doilea tur la care particip primii doi clasati din primul tur. Ctig cel care obtine majoritatea de voturi, indiferent de numrul participantilor la vot. ' alt variant a sistemului majoritar este scrutinul de list plurinominal% alegtorul acord votul nu unui candidat, ci unei liste de candidati. Ctig lista care a obtinut cele mai multe voturi. E(ist un scrutin majoritar plurinominal cu un singur tur i un scrutin de list !plurinominal# cu dou tururi. 6ariante ale scrutinului de list) +. 4crutinul cu list blocat) alegtorul are un singur vot pe care il poate acorda unei liste fr a putea intervene in alcuirea ei !lista este alctuit de conducerea partidului#. 7. 4crutinul cu vot preferential) alegtorul poate interveni in ierarhia prestabilit de partid !pune un numr de ordine preferential in dreptul fiecrui candidat#. .. 4crutinul cu vot alternativ) in circumpscriptia cu un mandate alegtorul scrie el in ordinea preferintelor numele candidatilor. 4tabilirea invingtorului se face prin despuieri succesive ale urnelor. 2umele candidatilor se scriu in ordine descresctoare a preferintelor. ;. 4crutinul cu panaaj) alegtorul ii selecteaz candidatii din toate listele electorale, alctuindu& i propriul su buletin de vot. 4istemul a fost folosit in Branta, dup rzboi. c# 4istemul reprezentrii proportionale) A aprut in a doua jumtate a sec. <$< sub presiunea partidelor muncitoreti care se infiintaser. $n prezent este folosit in peste 83 de state ale lumii. -omnia l&a folosit intre +AA: i 7::,.

Curs 6$
Acest sistem se intemeiaz pe principiul proportionalittii, care instituie in sfrit, justitia electoral) s atribui fiecrui partid un numr de mandate proportional cu forta numeric real a partidului, adic proportional cu scorul su electoral. $n aceste conditii) & se stabilete coeficientul electoral !numr minim de voturi pentru un deputat@senator#. $n -omnia sunt necesare 3:.::: de voturi pentru a fi ales deputat i +/:.::: voturi pentru a fi ales senator. & unittile administrativ * teritoriale sunt i circumscriptii electorale, deci aveam ;7 de circumscriptii electorale corespunztoare celor ;+ de judete C municipiul Ducureti. Biecrei cirsumscriptii !judet# $ se alocau un numr de mandate proportional cu populatia judetului. & pe aceste mandate concurau filialele judetene ale partidelor politice sau independente. & fiecare partid primete un numr de mandate proportional cu scorul electoral dobndit. $n aceste conditii cea mai dificil problem este aceea a redistribuirii resturilor electorale, ceea ce presupune un complicat algoritm matematic. $n redistribuirea resturilor electorale se utilizeaz urmtoarele metode) - metoda celui mai mare rest - metoda dEhondt * este un sistem care utilizeaz media ponderat - metoda celei mai mari medii - metoda numrului impar - metoda coeficientului ratificat - etc Avantajele reprezentrii proportionale) acest sistem consolideaz rolul influenta partidelor politice permite reprezentarea in "arlament a populatiei trii conform tuturor nuantelor e(istente in acea tar asigur alegtorilor egalitatea voturilor !"arlamentul reflect cu e(actitate toate tendintele corpului electoral# favorizeaz multipartidismul !multiplicarea partidelor#, dar i independenta acestora, fiindc ele pot ajunge in "arlament fr s fie obligate s intre in coalitii asigur reprezentarea minorittilor, proportional cu voturile obtinute promoveaz justitia electoral !echitatea) fiecare partid primete proportional scorul electoral realizat# previne formarea unei majoritti artificiale acord prioritate programelor politice !partidelor# iar nu personalittilor calculele electorale ale acestui sistem prezint rigoare matematic este un mod de scrutin onest !evit aliantele dubioase sau desistrile pltite#

Curs 6$$
Dezavantajele reprezentrii proportionale) stimuleaz multiplicarea partielor politice fiind scrutin de list nu permite alegtorului s&i e(prime optiunea pentru un anumit candidat intrerupe relatia alegtor * ales depersonalizeaz functia parlamentar poate complica viata politic a natiunii, dac unele partide ptrunse in "arlament sunt necomunicante se sacrific majoritatea in folosul minorittii sistemul proportional are e(actitate i justitie dar nu are eficacitate ambitionnd s valorifice integral voturile prin redistribuirea resturilor, sistemul complic procedura

4istemului reprezentrii proportionale ii este specific pragul electoral , adic un scor electoral minim necesar pentru a ptrunde in "arlament. 9nele state utilizeaz pragul electoral, altele nu. $n -omnia, pragul electoral este de 8>. De asemenea, o alta creatie electoral este i prima majoritar sau prima electoral i care este o gratificatie pe care legea electoral o acord partidului majoritar. Boarte putine state utilizeaz prima electoral. -omnia a folosit prima electoral in perioada interbelic.

Curs 6$$$
d# 4istemele electorale mi(te) - sunt o combinatie a celor dou mari sisteme) majoritar i proportional, combinatie fie echilibrat, fie dezechilibrat in favoarea unuia dintre cele dou sisteme% Sisteme mixte cu dominant majoritar a. 4crutinul cu vot cumulativ) & alegtorul dispune de un numr de voturi egal cu numrul de mandate aflate in competitie !i pentru care fiecare partid depune o list#% & alegtorul poate s dea toate voturile aceluiai candidat sau unor candidati diferiti% & ctig cel care cumuleaz cel mai mare numr de voturi% & sistemul profit mai ales minorittii !partidelor minoritare# b. 4crutinul cu vot limitat) & este inversul scrutinului cu vot cumulativ% & alegtorul primete un numr de voturi mai mic dect mandatele puse in joc i nu are voie s le acorde pe toate unui singur candidat% & profit partidelor majoritare% mai este folosit astzi in 4pania. c. 4crutinul cu vot unic netransferabil) & indiferent de numrul candidatilor inscrii pe liste, alegtorul dispune de un singur vot% & rspunderea pentru rezultate revine astfel partidelor care trebuie sa decid asupra numrului de candidati pe care il propun. d. 4crutinul municipal din Branta) & fie un vot de list) dac nici una dintre liste nu a obtinut majoritatea absolut se procedeaz la un al doilea tur de scrutin in urma cruia lista majoritar, chiar dac nu detine majoritate absolut, primete ca prim electoral jumtate din mandatele puse in joc C dreptul de a participa in mod proportional la redistribuirea mandatelor rmase. Sisteme mixte cu dominant proportional a. 4istemul francez de list !sistemul inrudirilor#) & listele produse de ctre partdie puteau pactiza) puteau incheia aliante electorale prealabile cu dreptul de a&i inrudi listele% & dac listele inrudite obtineau majoritate absolut, ele ii judecau toate mandatele puse in joc !i care se imprteau intre partidele invingtoare#. b. 4istemul Fare !votul unic transferabil#) & se stabilete un coefficient electoral !numrul minim de voturi pentru a dobndi mandatul#% & ctig cel care depete coeficientul electoral% & votul alegtorului este transferabil) el mentioneaz pe buletinul de vot prima sa preferint, a doua, a treia etc !dac candidatul favorit a obtinut deja numrul necesar de voturi, votul respectiv se transfer celui de&al doilea#.

 Sisteme mixte echilibrate 4istemul german al buletinului dublu) & mandatele se impart in dou jumtti) o jumtate se obtine prin sistemul majoritar i o jumtate prin sistemul proportional. $n consecint, alegtorul primete un buletin de vot imprtit in doua jumtti) in jumtatea din stnga bifeaz numele candidatului favorit, iar in jumtatea din dreapta bifeaz partidul favorit i deci list ape care acesta o propune. Avantajele sistemelor electorale mi(te) & inltur multe dintre consecintele defavorabile ale celorlalte sisteme% & legtura dintre alegtor i ales se personalizeaz% & partidele mici primesc ansa de a intra in "arlament% Dezavantajele sistemelor electorale mi(te) & inc persist confunzii in relatia alegtor & ales% & pierderile de voturi e(primate cel mult se diminueaz dar nu stopeaz% & cresc costurile electorale%