Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Binder 1
Binder 1
1. INTRODUCERE
"Ora[ele au nevoie att de mult de cl`diri vechi \nct este probabil de neimaginat ca str`zile [i cartierele s` creasc` f`r` ele. Prin cl`diri vechi \n]eleg nu cl`dirile care pot fi piese de muzeu, nu cl`dirile vechi care sunt scumpe, \ntr-o stare excelent` dup` reabilitare - de[i acestea sunt condimentele - dar, de asemenea, multe dintre cl`dirile, obi[nuite, banale, care cost` pu]in, chiar [i acelea abandonate." Jane Jacobs - "The Death and Life of Great American Cities", \n "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture" Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.26
RENASTEREA UNUI MUZEU ARHEOLOGIC LA NAXOS arh. Agnes Couvelas Insulele Ciclade sunt pres`rate la \ntmplare \n Marea Mediteran`. Ele au urme de ocupa]ii successive din perioadele micenian` (1500-1200 \.e.n.), roman`, bizantin`, vene]ian` [i otoman`. La Naxos, amplasat pe unul dintre diguri, muzeul de arheologie este construit \ntr-o excava]ie \n ]es`tura deas` alb`, a ora[ului. Podurile pietonale din sticl` laminat` [i metal vopsit se \ndreapt` peste pardoseal` [i plonjeaz` \n adncurile unui teren prins \ntre ziduri vechi de 1000 ani.
1.1. Oportunitatea subiectului Ast`zi natura [i ritmul schimb`rilor la nivelul societ`]ii au un impact semnificativ asupra mediului construit. Propulsate de tehnologia informa]iei, competi]ia global` [i preocuparea pentru mediu, s-au dezvoltat noi structuri organizatorice, acorduri de angajare flexibile, practici noi de lucru [i preten]ii mai mari pentru facilit`]ile de transport. Toate aceste transform`ri fundamentale ale vie]ii contemporane au ca rezultat ajustarea continu` a cererii [i utiliz`rii spa]iului urban. Reciclarea a devenit o a doua natur` a comunit`]ilor moderne ntruct ne preocup` pe to]i folosirea eficient` a resurselor naturale [i respectul pentru mediul nconjurator. Vrnd s` reducem, s` re-folosim [i s` recicl`m de[eurile, g`sim o noua "via]`" n orice, de la sticle [i cutii, pn` la haine, automobile [i cl`diri. Re-utilizarea adaptat` este un proces care transform` un obiect nefolosit [i inutil ntr-un obiect nou care poate fi folosit pentru un alt scop. Cteodata nu se schimb` nimic altceva dect tipul utiliz`rii obiectului. Juxtapunerea \ntre preocuparea de a investi n dezvoltarea construc]iilor \n suburbii [i degradarea centrelor urbane este total nepotrivit`, chiar revolt`toare. In timp ce zone ntregi cu infrastructur` [i caracter sunt abandonate, cl`diri anoste "consum`" din ce in ce mai mult teren \n proximitatea "verde", rural-urban`. Cerin]ele schimb`rii stilului de viat` [i politicile publice s-au combinat pentru a crea un tipar de dezvoltare care nu poate fi de durat` iar industria construc]iilor a creat un model de cl`diri banale care se potrivesc acestei combina]ii.
Planul axonometric. 1. Parvis 2. Intrare 3. Patio in amfiteatru 4. Pod pietonal tangen]ial 5. Gr`dina 6. Bisericile 7. Muzeul de arheologie Sec]iune transversal` 1. Intrare \n muzeu 2. Spatiu muzeal 3. Parvis R`m`[i]e, care ascund bronzuri [i vase miceniene
1. INTRODUCERE Cum societatea omeneasc` a trecut de la economia bazat` pe industrie la o economie bazat` pe informa]ie, multe structuri din mediul urban construit au devenit relicve abandonate ale unor vremuri apuse \n timp ce noi facilit`]i de locuire se ridic` mult \n afara vechilor centre, pentru a le \nlocui. Dat fiind faptul c` resursele globului sunt risipite din ce \n ce mai mult [i mai repede iar p`mntul (terenul de construit) \ntr-o proportie [i mai ridicat`, ne preseaz` din ce in ce mai puternic nevoia de solu]ii novatoare de dezvoltare [i regndire a politicilor de construire. 1.2. Contextul socio-e economic Cl`dirile istorice contribuie la definirea caracterului comunit`]ilor noastre oferind o leg`tur` tangibil` cu trecutul. Oportunitatea de a re-folosi facilit`]i dep`[ite, amplasate chiar \n centrul ora[ului, sus]ine ideea unei dezvolt`ri durabile (a mediului construit) [i initia]ivele de dezvoltare inteligent` desemnate s` concentreze revitalizarea \n interiorul ora[elor pentru a reduce extinderea urban`. In ultimii 30-40 de ani multe cl`diri asociate cu diferite utiliz`ri, fie publice, industriale, de cult, fie reziden]iale, au devenit neimportante pentru comunitate [i au r`mas nefolosite. P`r`sirea cl`dirilor industriale a fost motivat`, \n primul rnd de amplasamentul lor impropriu, \n ora[ - fiind recunoscute ca surse de noxe [i de mutarea activit`]ilor \n cl`diri noi cu echipamente [i utilit`]i moderne, pe platformele industriale din afara ora[elor; oricare ar fi motivul pentru care aceste cl`diri au fost abandonate, rezultatul a fost crearea unui stoc important de cl`diri p`r`site, cu diferite grade de vechime [i uzur`, cl`diri care s-au deteriorat rapid din cauza ne\ntre]inerii lor [i au "contaminat" zonele \n care erau construite, ur]indu-le. |n ]`rile dezvoltate politicile de sistematizare ale teritoriului [i politicile fiscale ale autorit`]ilor guvernamentale [i locale sunt \ndreptate permanent c`tre re-folosirea acestor zone [i cl`diri, \n contextul obiectivului politic (mai larg) al transform`rii zonelor degradate \n zone "curate". Faptul c` aceste zone degradate au avut deja o utilizare conduce la concluzia c` au o istorie cultural`. Cl`dirile sau ansamblurile de cl`diri vechi sunt protejate ca monumente istorice sau cl`diri cu valoare ambiental`. La nceputul anilor '50 a func]ionat conceptul potrivit c`ruia orice lucru nou este inerent mai bun, ceea ce a subminat valoarea lucrurilor existente. Urbani[tii au v`zut cl`dirile vechi ca un impediment economic, exemplificat prin numeroase zone l`sate s` se deterioreze. 2
1. INTRODUCERE Re-folosirea cl`dirilor istorice aflate \n zone reziden]iale poate aduce comunit`]ilor respective noi oportunit`]i de dezvoltare ale propriet`]ilor (fie ca locuin]e fie ca centre comerciale sau de agrement); amplasamentul, posibilitatea accesului mai facil, existen]a transportului public vor atrage totdeauna dezvoltatorii iar dimensiunea siturilor [i varietatea cl`dirilor disponibile pentru re-utilizare duc la o mixare favorabil` a diverselor tipuri de locuin]e ce pot fi oferite [i care, ca rezultat, vor tenta cump`r`torii. Dezvoltarea centrelor comerciale [i de recreere aferente dezvolt`rii zonelor reziden]iale conduce att la revitalizarea zonei ct [i la crearea de noi locuri de munc` pentru localnici iar impozitele percepute vor contribui la cre[terea calit`]ii vie]ii membrilor comunit`]ii. Urbani[tii [i prim`riile care recunosc [i promoveaz` beneficiile re-utiliz`rii cl`dirilor istorice vor contribui la \ns`[i existen]a [i dezvoltarea stabil`, durabil` a comunit`]ilor lor. 1.3.Contextul teoretic |n disciplina arhitecturii, teoria este un discurs care disec` practica [i produc]ia de arhitectur` [i identific` problemele; teoria se intersecteaz` cu istoria arhitectural` care descrie [i analizeaz` realiz`rile trecute dar [i cu critica, o activitate care apreciaz` [i interpreteaz` realiz`rile existente aplicnd standardele declarate ale criticului. Unul din criteriile dup` care se clasific` con]inutul tratatelor de arhitectur` este atitudinea fa]` de rela]ia \ntre teorie [i practic`; \n "Six concepts in "Architecture and Disjunction" (Cambridge, MIT Press 1995), Bernard Tschumi apreciaz` c` "arhitectura nu este o art` ilustrativ`, ea nu ilustreaz` teorii"(1) iar Gregotti insist` pe "cercetarea teoretic` ca o fundamentare direct` a ac]iunii"(2). Dac` teoria trebuie s` fie aplicativ` sau dac` ea trebuie s` conduc` la cunoa[terea util` - efecte predictibile \n concep]ie - este o chestiune \nc` dezb`tut`. Alberto Perez-Gomez rezum` situa]ia exprimndu-se astfel: "..crezul (modern) c` teoria trebuie validat` \n func]ie de aplicabilitatea sa... a determinat reducerea teoriei veritabile la statutul de [tiin]` aplicat`...Aceast` teorie a uitat legenda [i adev`rata cunoa[tere [i se preocup` exclusiv de dominarea eficient` a lumii materiale"(3). 1.3.1.Teorii \n arhitectur` |n leg`tur` cu subiectul tezei de fa]` consider c` importante sunt, \n primul rnd teoriile de arhitectur` anti-moderniste, ap`rute la \nceputul anilor '60.
1. INTRODUCERE Prima astfel de teorie, declarat` [i recunoscut`, a ap`rut \n afara profesiunii (arhitecturii) cu ocazia reac]iilor fa]` de programele de refacere urban` din America acelor ani, \n "Death & Life of Great American Cities" scris` de Jane Jacobs, editat` \n 1961. Cartea este, cum apreciaz` autoarea, "un atac lansat asupra sistematiz`rii [i reconstruc]iei curente. Este de asemenea, [i mai ales, o \ncercare de a introduce noi principii pentru sistematizarea [i reconstruc]ia ora[ului, deosebite [i chiar opuse acelora care se studiaz` acum la [colile de arhitectur` [i urbanism [i mediatizate \n suplimentele revistelor dedicate gospodinelor."(4) Din interiorul profesiunii, cel care a recuzat, cu for]` [i determinare, practica [i ideile moderniste, a fost Robert Venturi. In "Complexity and Contradiction in Architecture", publicat` \n 1966, el recomand` o re\nsufle]ire a "prezen]ei trecutului" \n proiectele de arhitectur`, subliniind c` arhitectura creat` anterior curentului modernist era capabil` s` \nglobeze concomitent mai multe sensuri ale \n]elesului. Ceea ce este [i mai important, prin atacarea dezgustului puritan fa]` de ornament, el se deschide c`tre o arhitectur` pluralist`, permisiv`, un contextualism al concep]iei [i un interes pentru mediu. Venturi este preocupat de transmiterea semnifica]iei istorice [i \[i sus]ine asocierile prin familiaritatea sa cu istoria arhitecturii. Concep]ia sa teoretic` atotcuprinz`toare de "[i/sau" recunoa[te explicit [i implicit func]iunea, literal [i simbolic [i permite interpret`ri multiple. Sus]inndu-[i preferin]a pentru "unitatea dificil` a cuprinderii", Venturi recunoa[te tensiunea care decurge din ea dar o estimeaz` ca pe o tensiune artistic` pozitiv` care conduce la condi]ia valoroas` a numeroase interpret`ri. Venturi pretinde c` problema arhitecturii [i urbanismului modern este c` acestea sunt prea reductive: limitndu-[i cu grij` problemele pe care le-ar rezolva arhitectura, au g`sit solu]ii care erau clare, curate dar plicticoase, anoste. Ca rezultat, arhitectura modern` nu este la acela[ nivel cu [tiin]a [i arta modern` care recunosc "complexitatea " [i "contradic]ia". El a c`utat s` confere propriilor sale construc]ii calit`]i pe care le descrie, derutant, ca fiind "cuprindere, inconsisten]`, compromis, ajustare, adaptare, supra-apropiere, echivalen]`, focalizare multipl`, sau spa]iu bun [i spa]iu prost."(5) 4
1. INTRODUCERE Teoria prezentat` de Venturi \n aceast` carte a fost cunoscut` la scar` interna]ional` \n decada urm`toare public`rii ei (\n 1966 de c`tre MoMA) [i, fiind tradus` \n 16 limbi, a generat atitudini diverse ale reprezentan]ilor responsabili ai profesiunii. Robert Stern, de exemplu, care \n 1965, pe cnd era editor al revistei Perspecta, publica un fragment din "Complexity and Contradiction", a interpretat \n 1977 tendin]a post-modernismului istoricist \n "New Directions in Modern American Architecture: Postscript at the Edge of Modernism"(6) identificnd 3 teme de interes: ora[ul, fa]ada [i ideea memoriei culturale. El define[te de asemenea principiile care decurg de aici: construc]ia este un fragment al unui \ntreg mai mare (contextualism), arhitectura este un act de crea]ie istoric` [i cultural` iar semnifica]ia cl`dirilor evolueaz` \n timp. Stern prezint` post-modernismul \n mod critic apreciindu-l ca pe un experiment menit s` rezolve divizarea modern` \ntre "ra]ionalism" (cuprinznd func]iunea [i tehnologia) [i "realism" (istoria [i cultura). Mai trziu, \n 1984, Peter Eisenman identific` exact acelea[i "func]iune [i tehnologie" cu reprezentarea realist` a arhitecturii moderne \n "The End of Classical"(7) Tot \n 1977 Charles Jencks public` "The Language of Post-Modern Architecture" denumind curentul care se apropia ca un stil cu caracteristici predictibile. Temele generale ale arhitecturii post-moderniste \n jurul c`rora se pot grupa problemele teoriei culturale post-moderniste sunt istoria (tradi]ia disciplinei), semnifica]ia, responsabilitatea social` (angajarea moral` [i nu practica autonom`, nediscriminatorie), respectul pentru ora[ ca artefact cultural. Atitudinile post-moderniste \ndeamn` la reconsiderarea, dac` nu chiar adoptarea istoriei care a fost respins` de teoria modernist`. Preluarea este o form` agresiv` [i lipsit` de respect de a trata trecutul. Alt` cale este atitudinea de con[tientizare a prezentului ca un moment istoric distinct care conduce la periodizare, segregarea evenimentelor [i activit`]ilor \n categorii distincte cronologice [i stilistice. Periodizarea este tipic` pentru o privire istoricist` a istoriei; revizuirea acestei atitudini de c`tre teoreticienii post-moderni[ti denot` scepticism \n privin]a no]iunii "rupere radical`" a avant-gardei [i caut` continuitatea cu operele \nainta[ilor. Spre deosebire de moderni[ti, post-moderni[tii investesc formei o valoare mai mare dect func]iunii inversnd deliberat [i polemic dictonul modernist
1. INTRODUCERE
PASARELA ISTORICA IN TOSCANA CASTELUL DIN PIOMBINO, ITALIA Arh.Michele Zampilli Plasat pe un promontoriu al peninsulei Etruria, \ntre marea Liguriei [i marea Tirenian`, un castel medieval ne spune povestea a [ase secole de istorie. Straturi care str`bat secolele arat` complexitatea spa]ial` a fort`re]ei. Un amestec de materiale slabe [i aspre ale zidurilor, absorbite \n lumina ce p`trunde \n aceste spa]ii cubice prin [li]uri deschise \n ziduri sau razele luminoase ce vin de deasupra. Golite de tencuielisunt revelate straturile interven]iilor succesive.
"forma urmeaz` func]iunii". Pozi]ia formalist` sus]ine c` forma \ns`[i este esen]a sau con]inutul arhitecturii. Punctul central \n dezbaterea post-modernismului asupra semnifica]iei este definirea esen]ei arhitecturii, unde nu prea exist` consens. Ne \ntlnim frecvent cu trei elemente postulate ce nu pot fi desprinse de arhitectur`: tipul, func]iunea [i tectonica. Aceste "preocup`ri" pot fi perfect corelate cu triada vitruvian` de "\ncntare" (frumuse]e sau form` ideal`), folosin]` (utilizare sau ad`postire) [i stabilitate (durabilitate). Tipul este mai totdeauna legat de ceilal]i doi termeni: de func]iune, prin tipurile bazate pe utilizare, [i de tectonic` prin tipurile bazate pe sistemele de structur`. Con[tient sau nu percepute, tipurile creeaz` o continuitate cu istoria care aduce construc]iilor sau ora[elor inteligibilitate \n cadrul culturii. Tipul este "structura interioar` a unei forme sau a unui principiu care con]ine promisiunea unei diversit`]i formale infinite [i modificarea structural` a tipului \nsu[i"(8) O alt` abordare a semnifica]iei, prin reprezentare [i figurare, a[a cum a fost \n]eleas` de unii arhitec]i post-moderni[ti, a generat multe critici. C`utarea "trecutului \n prezent" a luat diferite forme, de la interesul lui Graves pentru arhitectura figurativ` la pasti[` (motto-ul eclectic al elementelor istorice fragmentate), la tendin]a ornamentalist` a arhitecturii post-moderniste istoriciste (panoul plan, decorat, al fa]adei pentru a masca interiorul), la efecte scenografice clasice care v`duvesc arhitectura de istorie(9), ajungnd la kitsch(10). Alternativa propus` de Porphyrios \n locul parodiei [i pasti[ei este reconsiderarea clasic` unde semnifica]ia decurge din logica construc]iei [i mitificare, sus]inute de ecologie, urbanism [i cultur`. La r`spndirea teoriei post-moderniste au jucat un rol important cteva expozi]ii influente. Multe au fost organizate de MoMA (care avea o tradi]ie a acestor evenimente) dar cea mai cunoscut`, adunnd lucr`ri ale majorit`]ii arhitec]ilor reprezentativi, a fost cea din 1988 denumit` "Arhitectura Deconstructivist`". De[i se a[tepta o re-orientare a profesiunii, aceea[i codificare a unui curent ca [i la evenimentele anterioare, expozi]ia nu a lansat o nou` tendin]`. Sec]ia de arhitectur` a Bienalei de la Vene]ia, 1980, a fost gndit` de Paolo Portoghesi avnd ca tem` central` "impresiile trecutului"; impresiile sale urm`toare asupra fenomenului care transpare sunt descrise \n "PostModern: The Architecture of the Post-Industrial Society", \n 1983:
Urmnd c`r`rile, r`m`[i]e de grafitti sunt aruncate peste suprafe]ele unei bolte. Curbele blnde ale podurilor le r`spund arcele boltilor [i ale ni[elor.
1. 2. 3. 4.
Holul de recepti Zona expositiei Curtea cu acoperis de sticla Terasa cu vedere panoramica
1. INTRODUCERE "Limbajul Post-Modernismului a adus \n domeniul ora[ului contemporan o component` imaginar` [i umanistic` [i a repus \n circula]ie fragmente [i metode ale tradi]iei istorice a lumii vestice; \n lumea arhitectului a p`truns o nou` fa]` [i un grad de libertate.."(11) Pentru studiul de fa]` subliniez disponibilitatea post-modernismului pentru recuperarea trecutului, a stilurilor [i tehnicilor tradi]ionale [i, mai ales, atitudinea la care a condus, prin apari]ia curentelor ulterioare - deconstructivism, conceptualism, regionalism critic care, concertate, permit \nscrierea procesului de conversie \n actualitate. 1.3.2.Teorii \n urbanism Pn` \n 1960 refacerea urban` [i interven]iile drastice moderne au distrus structura urban` f`cnd-o de nerecunoscut. Nu existau dect construc]ii singulare f`r` o proximitate - zon` adiacent` agrementat`, care s` le sus]in` [i care s` le identifice. Principiile urbanistice ale modernismului au fost frumoase [i bune \n inten]ii dar nu au fost aplicate. Critica ora[ului modern a \nceput \n anii '60 acuznd proiectele utopice, reconstruc]ia la scar` mare, teoriile prescriptive [i codurile de proiectare urban`, chiar prin atacarea obiectivelor urbane nerealizate ale perioadei moderne. Ceea ce este interesant pentru prezentarea de fa]` se poate eviden]ia din nou \n "Death and Life of Great American Cities" scris` de Jane Jacobs \n 1961, \n capitolul denumit "Condi]iile necesare diversific`rii ora[ului": "Generatoarele diversit`]ii - pentru a \n]elege ora[ele trebuie s` lu`m \n considerare sincer [i complet combina]iile [i amestecurile de func]iuni, nu func]iuni distincte ca fenomene esen]iale Necesitatea de a avea func]iuni primare eterogene: prima condi]ie este ca un cartier [i chiar elementele sale componente, s` asigure mai mult de cel pu]in o func]iune primar` dac` nu, de preferat, mai mult de dou`. Acest lucru trebuie s` ajute prezen]a \n exterior a oamenilor care \l locuiesc \n timpi diferi]i [i pentru motive diferite dar care pot folosi \n comun acelea[i facilit`]i Necesitatea de a avea cl`diri vechi: cartierul trebuie s` \nglobeze cl`diri diferite ca vechime [i condi]ie, propor]ia celor vechi fiind semnificativ`..."(12) In America, au fost re]inute trei atitudini ale teoriei de urbanism, selec]ionate prin influen]a sau relevan]a lor: contextualismul (reprezentat prin Rowe, Koetter [i Thomas Schumacher), populismul (sau Corso-ul american reprezentat prin Venturi, Scott Brown [i Izenour) [i un model global -
1. INTRODUCERE "ora[ul contemporan" (reprezentat de Koolhaas). Acesta din urm` \n "Towards the Contemporary City" - 1989 accept` condi]iile date de \ntindere nelimitat` [i de ne-ocupare; el caut` s` descopere calit`]i - \n cazul limitei ora[ului - pe care al]ii le-au respins \n favoarea unui centru bine conturat [i determinat. El sus]ine ideea secolului al XIX-lea de " a remodela f`r` a distruge ora[ul pre-existent"(13). Diferen]ele survin din alegerea a ce [i cum s` construie[ti. Strategia sa de baz` este de a intensifica [i clarifica condi]iile existente printr-un contrast \ntre spa]iul deschis [i dezvoltarea dens`. Aceea[i atitudine o are [i Stephen Holl care prin proiectele sale avanseaz` interesul \n specificitatea locului prin construirea deliberat` a vecin`t`]ilor.
MUZEU COMEMORATIV SI CENTRU DE CONFERINTE INTR-O FOSTA FORTAREATA LINGA HELSINKI
Responsabilitatea etic` [i politic` a arhitectului este tema altei dezbateri a perioadei post-moderniste prin \ntreb`ri privind rolul \n societate al arhitecturii ca disciplin`. Sunt convenite aproape unanim urmatoarele "roluri": arhitectura poate fi indiferent` fa]` de problemele sociale, expresia [i reprezentarea lor; arhitectura poate fi un actor afirmativ, figurant, acceptnd condi]iile existente; arhitectura poate \ndruma "din umbr`" societatea arhitectura poate critica radical [i reface societatea. Opinia general` este c` arhitectura f`cnd parte din societate, \n]eleas` [i folosit` de aceast` societate (a ei), trebuie s` transmit` con]inut [i semnifica]ie, receptate ca valori (asimilate \n identitatea societ`]ii), valori de care arhitectul trebuie s` fie con[tient. 1.3.3.Institu]ii recunoscute pentru demersul teoretic Institu]ionalizarea teoriei \n arhitectur` este demonstrat` prin \nfiin]area a dou` mari [i importante "rezervoare" de dezbateri conceptuale: \n New York (1967-1985) [i \n Vene]ia (1968 -), ambele afirmndu-se prin publica]ii prestigioase. Institutul pentru Arhitectur` [i Studii Urbane (IAUS), \ntemeiat la New York de un grup de arhitec]i condu[i de Peter Eisenman, a oferit un program de conferin]e, simpozioane, expozi]ii, punnd accentul pe discursul [i diseminarea teoriei specifice perioadei post-moderniste. Misiunea sa declarat` este similar` cu a renumitei "Architectural Association" din Londra (fondat` \n 1847 [i recunoscut` de RIBA \n 1920) care este una dintre [colile celebre de arhitectur`, cu un program larg de expozi]ii, conferin]e, simpozioane [i publica]ii care \i confer` o pozi]ie central` \n discu]iile [i
1. INTRODUCERE evolu]ia culturii contemporane a arhitecturii. Istituto Universitario de Architettura di Venezia (IAUV) sau "{coala de la Vene]ia", cum sunt denumi]i colectiv Aldo Rossi [i Vittorio Gregotti, are multe puncte comune cu IAUS. Amndoi ace[ti arhitec]i au demonstrat de-a lungul carierei (profesiunii arhitecturale) importan]a implic`rii simultane \n educa]ia (de arhitectur`) la Istituto Universitario de Architettura di Venezia, editarea unor publica]ii [i \n cercetarea fondului construit. |n completarea "produc]iei" sale, IAUV a mai contribuit cu editarea a trei reviste de arhitectur`: "Cassabella" (1928), "Domus" (1928) [i "Lotus" (1963); ultima, cu un comitet de redac]ie de "clas`" a publicat articole [i polemici (att \n italian` ct [i \n englez`) care au influen]at teoria la scar` interna]ional`. Gregotti, editorul revistei Cassabella \n ultimii ani, este purt`torul de cuvnt al multor contemporani ai s`i cnd spune: "..pentru un arhitect editarea unei reviste sau implicarea \n educa]ie sau participarea la dezbateri publice este un mod de a cultiva reflec]ia teoretic` nu ca o activitate separat` ci ca o form` indispensabil` a experien]ei sale de concep]ie. Teoria [i istoria au fost, [i \nc` sunt, dou` componente importante ale proiect`rii, cel pu]in pentru genera]ia mea."(14) De asemenea, vorbind despre educa]ia \n arhitectur`, trebuie semnalate jurnalele studen]ilor arhitec]i care au proliferat \n perioada post-modern`: Perspecta - The Yale Architectural Journal din 1952, AAQ (Architectural Association Quarterly - pn` \n iunie 1982 dup` care a ap`rut ca AAFiles) din 1968, Modulus - University of Virgina din 1979. Temele de mare interes ale acestor reviste - istoria, ora[ul, monumentalitatea, tectonica, mediul, etica - [i seriozitatea cu care sunt tratate de c`tre studen]i, au ajutat la conturarea problemelor teoretice ale acestei perioade. 1.3.4. Apari]ia fenomenului de conversie, "re-u utilizare" Cu un secol \n urm` John Ruskin spunea despre arhitectur`: "putem tr`i f`r` ea, putem s` ne rug`m f`r` ea dar nu putem avea amintiri f`r` ea."(15) Mediul nostru construit este cea mai palpabil` dovad` a evolu]iei continue a civiliza]iei. A[a se poate explica impactul puternic al conceptului de conservare istoric` de la mijlocul deceniului '60. De atunci, fenomenul s-a accentuat astfel c` \n prezent toate ]`rile mai mult sau mai pu]in dezvoltate economic sunt preocupate de a-[i p`stra trecutul pentru a oferi o "ancor`" memoriei colective. Cum scria arhitectul Giorgio Cavaglieri:
Sec]iune transversal` ; 1. Galeria 2. Pivini]a 3. Scena 4. Culisele (spatele scenei) 5. Zon` tehnic`
Straturi contrastante ale treptelor plasate \ntr-un beton alb, neted, sau folosirea unor pietre recuperate urm`rind croiala original` a teraselor. Adapostit` de ploaie, soare [i de vnt, vocea tragic` a anticilori rasun` din nou. Evidente de la prima vedere, ad`ugirile moderne se integreaz` rapid in masa maiestuoas` [i vast` a zidurilor.
1. INTRODUCERE "cl`dirile [i grup`rile sau ansamblurile lor nu reprezint` doar un ad`post al activit`]ilor noastre, ele ne reprezint` dincolo de via]a noastr`, ne reprezint` \n fa]a urma[ilor no[tri [i ne ilustreaz` istoria. |n acest context conservarea exemplelor trecutului are o importan]` covr[itoare \ntr-o cultur`."(16) Conservarea nu \nseamn` numai restaurare, reabilitare, revitalizare, regenerare: cel mai important procedeu al ei este reutilizarea cl`dirilor vechi, adaptndu-le la programe noi, diferite de cele care le-au fost investite originar. Arhitec]ii, la fel ca [i investitorii, antreprenorii [i agen]ii imobiliari, au f`cut la \nceput un front comun \mpotriva mi[c`rii pentru conservarea cl`dirilor, oricare ar fi fost procedeul utilizat. Educa]ia [i temperamentul arhitectului spore[te dorin]a sa de a-[i pune semn`tura pe o construc]ie a lui \nsu[i nu de a ad`uga o "\nfloritur`" pe semn`tura unui \nainta[. "Chiar [i Michelangelo, dac` ar fi avut timp [i resurse financiare, ar fi reconstruit Roma [i Floren]a dup` planurile sale. Mai recent, chiar [i Le Corbusier a propus un plan \n care ar fi demolat cea mai mare parte a Parisului pentru a o \nlocui cu zgrie nori f`r` personalitate."(17) Arhitec]ii au opus rezisten]` adapt`rii construc]iilor \n vederea re-folosirii deoarece vedeau acceptarea ei ca o amenin]are a "sistemului" [i posibila \mpiedicare de a croi o nou` structur`. Antreprenorii, la fel. Guvernele nu [i-ar mai putea manifesta autoritatea. De abia \n ultimii ani arhitec]ii s-au convins c` prin acceptarea unui proiect de conversie nu \[i pierd pozi]ia \n ierarhia profesiunii. Robert Stern este de p`rere c` "trebuie s` schimb`m educa]ia de arhitectur`, s` dep`[im limitele curentului modern [i s` recunoa[tem c` obiectivele interesante pentru arhitec]i sunt mult diferite de ale utilizatorilor. Avem nevoie s` dezvolt`m tehnicile de restaurare, s` al`tur`m construc]ii noi celor vechi [i s` le construim dup` reguli obligatorii."(6) |n "Re-architecture" {erban Cantacuzino remarc` "dovada accept`rii fenomenului de a re-folosi vine chiar de la arhitec]i \ntruct unor nume ca Rogers, Stirling, Martorell [i Mackay le sunt deseori asociate lucr`ri de conversie."(18)
10
1. INTRODUCERE
1.4.Politici [i legisla]ie 1.4.1. Context interna]ional Dup` cel de al doilea r`zboi mondial ritmul schimb`rilor s-a accelerat \n asemenea m`sur` \nct proliferarea urmat` de demolare a devenit uzual` \n mediile urbane. Politicile de sistematizare au dus la str`mutarea activit`]ilor industriale [i comerciale din zonele centrale tradi]ionale \n zonele periferice sau chiar rurale, ce le-au fost alocate exclusiv. Cl`dirile care au ad`postit aceste activit`]i, (ex. depozite, distilerii, ateliere, etc) amplasate pe terenuri cu valoare comercial` din ce \n ce mai ridicat`, au fost demolate pentru a face loc proiectelor profitabile pentru spa]ii de birouri [i centre comerciale. |n Europa, nevoia reconstruc]iei dup` dou` r`zboaie devastatoare a condus la apari]ia unui mare num`r de teoreticieni [i practicieni ai conserv`rii. Dat` fiind valoarea istoric` inestimabil` a patrimoniului european [i aprecierea ora[ului istoric ca o oper` de art` complet`, aici s-a aplicat, \n mod logic, refacerea (prin restaurare [i consolidare) a unei construc]ii [ubrezite \n forma sa original`, cum ar fi, de exemplu, Domul din Koln. |n consecin]` \n politica de conservare se aplic` conceptul ora[ului istoric iar restaurarea [i revitalizarea sunt aspecte ale aceluia[ proces. Dezvoltarea este necesar` pentru a p`stra ora[ul viu, pentru a crea condi]iile economice pentru conservarea \ntregului dar totdeauna se respect` integritatea ora[ului istoric - rela]ia primar` a ora[ului cu situl s`u [i mediul \nconjur`tor. |n Europa [i America ast`zi este acceptat faptul c` politica de conservare - \n care g`sirea de noi folosin]e pentru construc]iile vechi este doar o parte - trebuie s` fie integrat` politicii de sistematizare. Demersul european impune arhitectului cuno[tin]e istorice [i arheologice temeinice, o mai mare umilin]` \n actul de concep]ie, mai mult respect pentru trecut. |n Europa [i Marea Britanie s-au construit \n "for]`" [i numeroase cartiere reziden]iale (dintre care multe cu caracter social), finan]ate de c`tre autorit`]ile locale, \n formula cartierelor-satelit care au \nconjurat ora[ele [i au determinat p`r`sirea fondului de locuin]e construit \n zonele centrale.
11
1. INTRODUCERE Aceste mi[c`ri au condus la abandonarea cl`dirilor identitare ale comunit`]ii, l`sndu-le f`r` nici un rol [i, \n consecin]`, abandonate, uitate [i chiar condamnate la auto-distrugere. Acest proces, \nceput chiar din anii 1920 din ini]iative particulare care idealizau suburbia [i via]a la "]ar`", a fost \ncurajat de autorit`]ile publice [i speculat de investitori [i constructori. Ultimii 30 de ani au fost \ns` marca]i de o inversare lent` dar sigur` a op]iunilor. |n Marea Britanie "Legea |nlesnirilor Civice" (Civic Amenities Act) din 1967 a creat condi]ii noi cernd autorit`]ilor locale s` marcheze zonele protejate (spre a fi conservate) [i a \ncurajat [i alte ]`ri s` introduc` legisla]ie similar` pentru acest domeniu. De[i legea identifica necesitatea conserv`rii [i nu interesul pentru cl`dirile cu caracter istoric sau arhitectural au trecut c]iva ani pentru ca popula]ia, derutat` [i dezam`git` de pierderea repetat` a reperelor sale identitare, s` \n]eleag` inciden]a acesteia cu valorile de grup [i importan]a zonelor protejate. |n urma apari]iei legii din 1967 Ministerul Locuirii [i Consiliilor Locale din Marea Britanie a editat o publica]ie, mult apreciat` de speciali[ti, sub titlul "Ora[ele istorice: conservare [i schimbare". Introducerea, adresat` de ministrul Anthony Greenwood, a \ncercat s` conving` asupra necesit`]ii utiliz`rii sistematiz`rii ca instrument pentru conservare: "Aceast` carte este despre imaginea sistematiz`rii care acum se bucur` de mai mult` aten]ie: modul de sistematizare creat trebuie s` tind` c`tre o conservare cu o atitudine pozitiv`, calit`]ile bune pe care le de]in ora[ele noastre trebuie p`strate. Exist`, desigur, multe lucruri \n ora[ele noastre care trebuie schimbate dar nu exist` nici un motiv pentru care prin ideea conserv`rii s` nu se schimbe ceea ce se dore[te.."(19) Cartea sugereaz` c` cea mai bun` cale pentru a evita un conflict \ntre vechi [i nou este s` se planifice \mpreun` conservarea [i schimbarea. |n anul urm`tor, 1968, a ap`rut Legea Sistematiz`rii Urbane [i Rurale con]innd, \n capitolul V, noi prevederi referitoare la conservare [i la cl`dirile istorice. Preocuparea pentru protejarea construc]iilor vechi are o lunga tradi]ie \n Marea Britanie, cu organiza]iile cele mai cunoscute pentru activitatea, pertinen]a [i seriozitatea lor, pentru rolul lor \n adoptarea legisla]iei de c`tre guvernele care s-au succedat. Una dintre cele mai vechi asemenea organiza]ii este S.P.A.B. - Society for the Protection of Ancient Buildings (Societatea pentru protejarea construc]iilor vechi), \nfiin]at` \n 1877 de c`tre William Morris ca reac]ie la 12 zelul excesiv al "victorienilor" pentru restaurare. Manifestul S.P.A.B. recomand` "renovarea onest`" [i are una dintre cele mai importante filozofii de conservare, plednd pentru protejarea monumentelor \n locul restaur`rii lor, de[i atunci cnd a fost scris` nu era recunoscut` (pentru a fi aplicat`) nici o practic` de restaurare. Declara]ia Manifestului SPAB a marcat punctul de plecare a declara]iilor politice ulterioare care l-au adoptat [i dezvoltat f`r` s`-l amendeze; pentru a permite refolosin]a construc]iei (cu toate c` Morris ar fi pledat pentru eliminarea ei \n cazul \n care utilizarea originar` nu ar mai fi fost posibil`), acesta a fost totu[i amendat \n 1929. O alt` formul` g`sit` tot \n Marea Britanie este \nfiin]area funda]iilor cu scop caritabil denumite Building Preservation Trust (\n num`r de peste 180 \n prezent), ale c`ror obiective sunt de a achizi]iona, restaura [i asigura func]iuni convenabile cl`dirilor de interes istoric sau/[i arhitectural care ar putea fi distruse. |n completarea legilor care statueaz` protejarea patrimoniului construit, \n Marea Britanie se aplic`, \n cadrul legislativ la nivel na]ional [i local, o politic` de sus]inere financiar` a ac]iunilor de conservare, prin \mprumuturi avantajoase [i aloca]ii oferite de stat. De cealalt` parte a Atlanticului, \n S.U.A. - alt exemplu al bog`]iei perioadei industriale din secolul al XIX-lea, preocuparea pentru promovarea conserv`rii patrimoniului \n cadrul politicii de sistematizare este aproape exagerat`. Din cauza cre[terii ora[elor [i a expansiunii zonelor comerciale, industriale [i reziden]iale, sarcina protec]iei patrimoniului na]ional este dificil`. Interesul Congresului american pentru protejarea [i conservarea siturilor de importan]` istoric` este dovedit \nc` din 1906 cnd Legea "vestigiilor" autoriza pre[edintele s` proclame ca monumente na]ionale cl`dirile [i reperele aflate pe proprietate federal`. |ns`, abia \n 1949, Congresul a atestat Administra]ia Na]ional` pentru conservare istoric`; misiunea acesteia este de a oferi "educa]ie, consultare [i \ndrumare pentru a salva diferite zone istorice [i a revitaliza comunit`]ile americane". Scopul este de a crea, prin conservare, comunit`]i mai bune revigornd centrele tradi]ionale, zonele vechi reziden]iale, comerciale [i rurale, \n declin economic. |n 1966 Congresul a ratificat Legea conserv`rii istorice na]ionale (National Historic Preservation Act) prin care autoritatea federal` era explicit angajat` \n acest domeniu.
1. INTRODUCERE Apari]ia acestei legi a permis, prin \ncurajarea unui program adecvat \n scopul salv`rii patrimoniului, \nfiin]area Comitetului na]ional pentru conservare istoric` (National Advisory Council on Historic Preservation). |n 1976 o alt` lege permite utilizarea fondurilor ob]inute din veniturile externe pentru sus]inerea proiectelor de conservare ale comunit`]ilor. Aceea[i lege oblig` agen]iile federale de decizie s` ia \n considerare reutilizarea adecvat` a spa]iului construit (al cl`dirilor istorice) \n cazul revitaliz`rii unor zone. |n Fran]a no]iunea de conservare a patrimoniului arhitectural a fost concretizat` \nc` din secolul al XIX-lea prin paleta de m`suri [i servicii administrative create pentru salvarea monumentelor istorice \n proprietatea statului sau \n proprietate privat`; nefiind \ns` sus]inute de m`suri bugetare pe m`sur`, \n Fran]a nu s-au p`strat foarte multe monumente privilegiate. |n 1962 Legea Malraux marcheaz` un moment important \nlocuind grija pentru construc]iile unicat- obiecte de arhitectur` singulare - cu grija pentru "zona protejat`". Urmare a acestei legi s-a promovat [i acceptat ideea c` cel mai bun mijloc de a conserva un monument este de a-l transforma, a-i injecta via]` [i o func]iune util` pentru comunitate. De[i exist` dorin]a de re-utilizare a cl`dirilor vechi care nu sunt \nregistrate de Comisia patrimoniului, sistemul francez de finan]are \ncurajeaz` \n special reabilitarea monumentelor importante. Organisme interna]ionale UNESCO a fondat \n 1963 ICOMOS (Consiliul interna]ional pentru site-uri [i monumente istorice) \n scopul promov`rii studiului interna]ional al conserv`rii [i a \ncuraja propagarea lui \n ]`rile mai s`race economic dar care posed` un bogat patrimoniu istoric. Aceasta a generat o serie de evenimente [i la una din conferin]e, la Bruxelles, \n 1969, a ap`rut ideea organiz`rii Anului patrimoniului arhitectural din Europa (EAHY) ale c`rui obiective erau: s` trezeasc` interesul popoarelor Europei pentru patrimoniul lor comun s` protejeze [i s` eviden]ieze cl`dirile [i zonele de interes istoric [i arhitectural s` conserve caracterul ora[elor [i satelor vechi s` asigure construc]iilor vechi un rol activ \n societatea contemporan`. (DOCOMOMO (DOcumentation on COnservation of the MOdern Movement), mi[care pentru sus]inerea curentului modern, s-a \nfiin]at \n 1988 deoarece "patrimoniul arhitectural al modernismului este ast`zi \n pericol" datorit` vechimii sale, tehnologiei sale inovatoare, func]iunilor cu
13
1. INTRODUCERE care a fost investit originar [i climatului cultural prezent. Obiectivele principale (cuprinse \n Declara]ia de la Eindhoven din 1990) sunt urm`toarele: s` promoveze \nsemn`tatea curentului modern \n aten]ia publicului, autorit`]ilor, comunit`]ii profesionale [i academice implicat` \n mediul construit. s` identifice [i s` promoveze lucr`rile curentului modern prin \nregistrarea lor, desene, fotografii, arhiv` [i orice alte documente s` cultive [i s` promoveze tehnicile [i metodele de conservare adecvate [i s` le fac` cunoscute \n interiorul [i \n afara profesiunii s` se opun` distrugerii [i desfigur`rii lucr`rilor semnificative s` identifice [i atrag` fonduri pentru documentare [i conservare s` exploreze [i s` dezvolte "cunoa[terea" curentului modern.) 1.4.2. Context autohton |n Romnia exist` legi pentru protejarea patrimoniului cultural [i dorin]a de rezolvare a problemelor care decurg printr-o organizare coerent`, dup` modelul societ`]ilor cu tradi]ie \n domeniu. Aceast` dorin]` este exprimat` \n special la nivelul unei societ`]ii civice restrnse (mai ales a profesioni[tilor [i a oamenilor de cultur`). Starea patrimoniului [i a legilor care l-ar proteja este similar` cu cea a societ`]ilor sus-amintite din perioada de dup` al doilea r`zboi mondial. Sus]inerea financiar` este aproape inexistent`, fondurile alocate de la buget Ministerului Culturii reprezentnd modest dorin]a declarat` electoral a crmuitorilor. "Relicvele" epocii comuniste, r`mase ca structuri ostenite [i triste, sunt dup` 18 ani de "societate de consum", \nc` \ntr-o stare decrepit`, pierzndu-[i orice speran]` de utilitate social` \n lipsa unei decizii politice [i, ca urmare, a unei infuzii de capital financiar (de exemplu cl`dirile Bibliotecii Na]ionale [i a Muzeului Na]ional). Totu[i, dup` 1990, "vrnd s` participe la schimbul de idei [i valori, Romnia nu se mai poate situa \n afara tendin]elor [i evolu]iilor generale ale reglement`rilor culturale. Specificul cultural \nsu[i cere o protejare compatibil` cu ce este mai performant \n domeniu"(20) [i a aderat la o serie de conven]ii interna]ionale pentru a demonstra nevoia de racordare la principiile [i instrumentele consacrate pe plan mondial [i european. 14 Cele mai importante legi care reglementeaz` punerea \n valoare a patrimoniului cultural [i arhitectural, \n contextul interesului pentru lucrarea de fa]`, sunt Legea 422, a Patrimoniului cultural, din 18 iulie 2001, republicat` n 2006 [i Legea nr.6 din 2008, a patrimoniului tehnic [i industrial. Defini]ia, no]iunii de protejare, dat` prin legea 422/2001- art.2, alin(3), republicat` \n 2006, este : "Ansamblul de m`suri cu caracter [tiin]ific, juridic, administrativ, financiar, fiscal [i tehnic menite s` asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, eviden]a, conservarea, inclusiv paza [i ntre]inerea, consolidarea, restaurarea, [i punerea n valoare a monumentelor istorice [i integrarea lor social-economic` [i cultural` n via]a colectivit`]ilor locale." Protejarea monumentelor este un proces complex n care, dac` m`surile care-l caracterizeaz` nu se impun simultan [i n m`sura cuvenit`, rezultatul nu poate fi satisf`c`tor. Degeaba exist` m`suri juridice dac` lipsesc m`surile administrative sau [i mai simplificat degeaba exist` lege, dac` lipse[te aparatul care poate asigura aplicarea [i respectarea acesteia. Degeaba exist` m`suri financiare dac` lipsesc m`surile [tiin]ifice sau, mai simplu, degeaba sunt bani, dac` ace[tia sunt cheltui]i f`r` a lua n seam` recomand`rile speciali[tilor, adic` banii pot fii cheltui]i n defavoarea [i nu n favoarea monumentelor. Personajele ac]iunii de protejarea monumentelor sunt: proprietarii, administra]ia de specialitate, administra]ia public` local`, speciali[tii (restauratorii, proiectan]ii, executan]ii). Atribu]iile fiec`ruia sunt precizate exact [i detailat prin Legea 422/2001. Proprietarul monumentului este personajul principal, ale c`rui obliga]ii [i drepturi sunt prescrise de art. 36 al Legii 422/2001. Acesta poate s?-[i ndeplineasc` obliga]iile numai dac` [tie care sunt acestea. n acest sens Direc]ia pentru Cultur`, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional a fiec`rui jude] trebuie s` redacteze [i s` nmneze Obliga]ia privind folosin]a monumentului istoric. Ca s`-[i ndeplineasc` aceast` atribu]ie, DCCPCN trebuie s` cunoasc` proprietarul [i datele acestuia cerute prin obliga]ie, date care trebuie s` fie furnizate de administra]ia public` local` - conform Legii 422/2001 art. 46, pct. a). n prezent DCCPCN a redactat Obliga]iile de folosin]` a monumentelor istorice din ]ar` n propor]ie de 52%. Obliga]iile redactate au fost preluate de proprietari n propor]ie de 3%. Motivul neexpedierii sau nenmn`rii acestora
1. INTRODUCERE este neidentificarea proprietarului [i/sau a datelor acestuia (adresa exacta, actul de proprietate) sau refuzul acestuia de preluare. Pe lng` Obliga]ia privind folosin]a monumentului, proprietarul trebuie informat corect [i la unison att din partea administra]iei de specialitate (Direc]ia monumentelor) ct [i din partea administra]iei publice locale (Prim`rii,Consilii locale). Este de nepermis ca prim`riile s` faciliteze executarea interven]iilor pe monumentele istorice sau pe cele din zona de protec]ie a acestora, f`r` avizul de specialitate, adic` f`r` avizul Ministerului Culturii [i Cultelor, sau s` dezinformeze interlocutorii n leg`tur` cu procedurile aviz`rii sau ale normelor de protec]ie. Avnd n vedere numeroasele cazuri de omitere a consemn`rii necesit`]ii acestui aviz n certificatele urbanistice, n legea republicat` aceast` fapt` este considerat` contraven]ie la regimul de protejare a monumentelor istorice [i se sanc]ioneaze cu amend` de la 5.000 la 10.000 lei. Pentru urm`rirea modului de respectare a avizelor eliberate, este impus` de legisla]ia protej`rii monumentelor istorice transmiterea c`tre DCCPCN a copiilor de pe autoriza]iile de construire sau desfiin]are eliberate de Prim`rii, pentru monumentele istorice sau pentru lucr`ri din zona de protec]ie a acestora. De[i este o prevedere legal` (art. 46 alin (2) din Legea 422/2001 republicat) sunt cazuri cnd, nici la solicitarea scris` a unor servicii locale a DCCPCN, acesta nu a fost onorat. Totodat` exist` precizarea c` Autoriza]iile de construire eliberate pentru lucr`ri pe monumente f`r` avizul MCC [i f`r` respectarea acestora sunt nule de drept. [art. 23. alin (4)]. Inconsecven]a impunerii avizului MCC n zona de protec]ie a monumentelor istorice constituie pe de o parte fapt de prejudiciere a statului, n cazul omiterii acestuia avnd n vedere c` n conformitate cu Legea 422/2001 republicat`, n zona de protec]ie fiind perceput` tax` de avizare, iar pe de alt` parte nu se poate ca unii s` fie taxa]i [i obliga]i la aviz iar al]ii nu. Este o problem` de echitate n drepturi care nu poate fi nc`lcat` de administra]ia public`. O alt` consecin]` a unei colabor`ri insuficiente ntre organismele cu atribu]ii n domeniul protej`rii monumentelor istorice, respectiv ntre administra]ia de specialitate [i administra]ia public` local`, este faptul c` n multe jude]e nu sunt semnalizate [i marcate monumentele istorice, de[i aceast` marcare este impus` de art. 18 alin (3) al Legii 422/2001, republicat n 2006, conform c`reia calitatea de monument istoric este marcat` n mod obligatoriu pe bunul imobil printr-un nsemn amplasat de reprezentan]ii prim`riei n conformitate cu normele metodologice de semnalizare a monumentelor istorice (Ordinul Ministerului Culturii [i Cultelor nr. 2.237/2004). La ora actual` la majoritatea monumentelor istorice, nsemnul este cel amplasat n anii 1970 -
CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT n cazul n care el mai exist` [i este neconform prescrip]iilor. Conven]ii interna]ionale. Avnd n vedere c` Uniunea European` nu impune condi]ii privind politica cultural` a statelor membre, nu sunt impuse condi]ii nici n ceea ce prive[te politica conserv`rii patrimoniului arhitectural; exist` ns` recomand`ri n acest sens prin Conven]iile interna]ionale, iar aplicarea recomand`rilor este asigurat` de aderarea statelor la aceste Conven]ii. Necesitatea adopt`rii unor astfel de conven]ii a ap`rut ca urmare a constat`rii c` "patrimoniul imobil este din ce n ce mai amenin]at de distrugere nu numai datorit` cauzelor obi[nuite de degradare dar [i prin evolu]ia vie]ii sociale [i economice care le agraveaz` prin fenomene de alterare." Conven]ii europene la care a aderat Romania: 1.Conven]ia de la Floren]a, din 2000, referitoare la "Protec]ia peisajului european", care introduce no]iunea de peisaj cultural, a fost ratificat` prin Legea nr.451/2002, publicat` \n Monitorul Oficial nr.536 din 7 iulie 2002; 2.Conven]ia de la Granada, din 1985, referitoare la "Protec]ia patrimoniului arhitectural al Europei" a fost ratificat` prin Legea nr.157/1997, publicat` \n Monitorul Oficial nr.274 din 13 octombrie 1997; 3. Conven]ia de la Paris, din 1954, referitoare la "Cooperarea cultural` european`", a fost ratificat` prin Legea nr.117/1991, publicat` \n Monitorul Oficial nr.258 din 20 decembrie 1991. Aceste conven]ii promoveaz` adaptarea sistemelor legislative [i a reglement`rilor na]ionale la exigen]ele conserv`rii integrate a patrimoniului arhitectural, preg`tirea de speciali[ti arhitec]i [i urbani[ti, ingineri constructori [i peisaji[ti n domeniul protej`rii patrimoniului arhitectural [i ntreprinderea unor ac]iuni care s` salveze meserii pe cale de dispari]ie n cadrul activit`]ii artizanale. P`r]ile semnatare ale conven]iei de la GRANADA, printre care [i Romnia se oblig` prin Legea 157 /1997 la urm`toarele: 1."s` aplice n temeiul protec]iei juridice a bunurilor considerate proceduri corespunz`toare de control [i autorizare" 2.supunerea spre aprobare c`tre autoritatea competent` a proiectelor de demolare sau de modificare a unor monumente deja protejate, precum [i al oric`rui proiect care afecteaz` mediul lor nconjur`tor 3.posibilitatea autorit`]ilor publice de a obliga pe proprietarul unui bun protejat s` efectueze anumite lucr`ri sau de a i se substitui, n cazul n care acesta nu este n m`sur` s` le fac` 15
1. INTRODUCERE 4. s` prevad`, n func]ie de competen]ele pe plan na]ional, regional sau local un sprijin financiar din partea autorit`]ilor publice pentru lucr`ri de ntre]inere [i de restaurare a patrimoniului arhitectural situat pe teritoriul s`u 5. fiecare parte se angajeaz`, s` procedeze astfel nct infrac]iunile la legisla]ia de protec]ie a patrimoniului construit s` fac` obiectul unor m`suri corespunz`toare [i suficiente din partea autorit`]ii competente. Aceste m`suri pot antrena la nevoie, obliga]ia pentru autorii infrac]iunii s` redea starea anterioar` a unui bun protejat distrus". Recomand`rile de mai sus se refer` la patrimoniul arhitectural na]ional care includ [i monumentele istorice. Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice a fost elaborat` pe baza recomand`rilor conven]iilor europene prelund inclusiv defini]iile acestora. Pe lng` aceste protec]ii ICOMOS - Comisia Mondial` a Monumentelor [i Siturilor istorice a nfiin]at lista patrimoniului mondial localizat \n Romnia. Ministerul Culturii [i Cultelor a propus dezbaterii publice "Legea patrimoniului industrial na]ional" iar la \nceputul acestui an ea a fost promulgat`, ca legea nr.6/2008. In Romania exist` nc` multe obiective ale patrimoniului industrial, chiar din secolele trecute, dintre care unele mai func]ioneaz`. Privatiz`rile, situa]ia economic` precar` a proprietarilor sau chiar investi]iile au favorizat demol`ri, cas`ri, distrugeri rapide de patrimoniu valoros clasat sau nc` nereperat. Potrivit legii patrimoniului industrial, acesta este reprezentat de "m`rturii ale culturii industriale, de la primele manifest`ri preindustriale [i pn` n prezent, avnd semnifica]ie istoric`, tehnologic`, social`, arhitectural` sau [tiin]ific`". Aceste m`rturii, mobile sau imobile, ar putea fi construc]ii industriale - ateliere, hale, depozite, turnuri de ap`, centrale electrice etc. -, ma[ini, instala]ii, linii tehnologice, utilaje, precum [i proiecte, documenta]ii tehnice, fotografii, nregistr`ri video si audio, documente juridice, alte documente legate de industrie, constituite n arhive de ntreprindere [i fonduri documentare de stat sau private. Legea se refer` [i la protec]ia peisajelor culturale industriale, respectiv acele teritorii naturale sau urbane cu valoare de peisaj cultural al c`ror caracter este rezultatul interac]iunii n timp a factorilor naturali cu cei determina]i de activit`]i umane industriale. Protectia legal`, asigurat` n momentul de fa]` prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice [i Legea 182/2000 privind prote-
TIPOGRAFIE TRANSFORMATA INTR-UN COMPLEX COMERCIAL CU UTILIZARI MIXTE LA NEW YORK O cl`dire de 8 etaje, construit` nainte de primul razboi mondial, a devenit ineficient` din punct de vedere al costurilor de exploatare [i a fost p`r`sit` de chiria[i. n 1976 proiectul arhitec]ilor de la Stephen B.Jacobs & Associates a c[tigat premiul pentru acest proiect care propunea utilizarea panourilor solare pentru nc`lzire, instalate pe acoperi[ul cu o suprafa]` de peste 2000mp. Cl`direa urma s` aib` 188 duplexuri familiale, cu spa]ii comerciale la primele dou` niveluri [i un club de s`n`tate cu restaurant la ultimul etaj.
Cl`direa este situat` ntr-un cartier cu locuin]e dar n`ltimea interioar` de peste cinci metri permite inser]ia unui plan[eu intermediar iar ferestrele nalte ale fostei fabrici - ce aduc un plus de iluminat natural, conduc la ob]inerea unor spa]ii mari de locuit. Renovarea [i conversia cl`dirii a fost posibil` cu o subven]ie important` a Agen]iei de Locuire [i Dezvoltare Urban` care ncuraja la vremea respectiv` utilizarea oric`rei ini]iative de utilizare a energiilor alternative.
16
1. INTRODUCERE jarea patrimoniului cultural na]ional mobil, se refer` la obiectivele clasate [i are, chiar [i pentru acestea, o eficien]` relativ` ntruct n domeniul industrial primeaz` reglement`rile economice. Acum, potrivit legii, orice decizie a proprietarilor [i titularilor dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale cu privire la casarea sau demolarea de patrimoniu industrial, mobil sau imobil va fi, n mod obligatoriu, precedat` de o expertiz` de specialitate. n acest scop, proprietarii [i titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra obiectivelor de patrimoniu industrial sunt obliga]i s` notifice Ministerul Culturii si Cultelor Direc]ia Monumente Istorice [i Muzee, cu privire la inten]ia de demolare sau casare cu minimum trei luni nainte de termenul programat pentru aceasta. "Valoarea ridicat`, european`, a patrimoniului industrial romnesc, mobil sau imobil, situa]ia de risc n care se g`se[te acesta, precum [i eficien]a mai mult dect relativ` a protec]iei sale justific` necesitatea interven]iilor de inventariere, clasare [i salvare, care nu pot fi desf`[urate dect n condi]iile unor reglement`ri legale specifice", se ar`ta \n nota de fundamentare a proiectului de lege. Legea 50 din iulie 1991, republicat` [i reactualizat`, privind autorizarea execut`rii lucr`rilor de construc]ii, face referiri concrete n articolul 10, aliniatele a) [i b) la condi]iile de autorizare pentru executarea lucr`rilor de construc]ii n zonele asupra c`rora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protec]ie prev`zut n planurile de amenajare a teritoriului [i n documenta]iile de urbanism aprobate: a) n zonele construite protejate, n zonele de protec]ie a monumentelor istorice, definite potrivit legii, [i n ansamblurile de arhitectur` [i situri arheologice, solicitantul va ob]ine avizul conform al Ministerului Culturii [i Cultelor, pe baza documenta]iilor de urbanism avizate [i aprobate conform legii; b) n cazul lucr`rilor de interven]ii asupra construc]iilor monumente istorice, pe lng` avizul conform al Ministerului Culturii [i Cultelor, se vor ob]ine avizele specifice cerin]elor de calitate a construc]iilor potrivit prevederilor legale. Legea nr.10 din 1995 privind calitatea n construc]ii, care reglementeaz` verificarea [i atestarea solu]iilor de proiectare [i se refer` la controlul calit`]ii execu]iei n scopul asigur`rii vie]ii de serviciu [i exploat`rii corespunzatoare a cl`dirilor, precizeaz` n articolul 18, aliniatul 2 c` "Interventiile la construc]iile existente se refer` la lucr`ri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiin]are par]ial`, precum [i la
17
1. INTRODUCERE lucr`ri de repara]ii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul ini]ial al cl`dirii sau a unei expertize tehnice ntocmite de un expert tehnic atestat, [i se consemneaz` obligatoriu n cartea tehnic` a construc]iei" iar n articolul 21 se precizeaz` c` investitorii, persoane fizice sau juridice care finan]eaz` [i realizeaz` investi]ii sau intervent]i la construc]iile existente n sensul legii, au urm`toarele obliga]ii principale referitoare la calitatea construc]iilor: ....... litera h) expertizarea construc]iilor de c`tre experti tehnici atesta]i, n situa]iile n care la aceste construc]ii se execut` lucr`ri de natura celor prev`zute la articolul 18, alin. 2 al prezentei legi". Realitatea ne arat` c`, n pofida existen]ei prevederilor acestor legi, prim`riile [i consiliile locale uit` de multe ori s` cear` avizul Direc]iei pentru Cultur`, Culte [i Patrimoniul Cultural Na]ional, situa]ie n care monumente istorice, cu valoare de patrimoniu sau de arhitectur` sunt distruse pentru a se construi cl`dirile \n mod`, cu volume preten]ioase [i greoaie, colorate exotic.
CONCLUZII LA CAPITOLUL 1
|n ultimele 3-4 decenii preocuparea pentru patrimoniul construit s-a amplificat [i s-a responsabilizat aproape spectaculos; interesul pentru aceast` "latur`" a identit`]ii noastre de oameni a crescut cuprinznd aproape toate ]`rile [i a p`truns chiar [i \n sfera politicului. Patrimoniul arhitectural pare s` aib` calitatea de a r`spunde unei nevoi profunde, aproape instinctive, a sentimentului omului de identificare emo]ional` cu patrimoniul construit. Aceast` identificare explic` comentariile [i critica pe care opinia public` le face asupra tuturor opera]iilor de interven]ie - conservare, suprimare, modificare, re-afectare, re-utilizare, opinie public` ne\ncrez`toare deocamdat` \n aceste tipuri de demersuri. Trecutul [i, mai mult, imaginea pe care ne-o facem despre el, devine proprietate public`, obiect al unei con[tiin]e civice comune. Aceast` atitudine este definitorie pentru \n]elegerea formelor prin care se percepe ast`zi patrimoiul construit ca [i interven]iile ale c`ror obiect este. Amploarea [i puterea fenomenului provine, \n mare parte, din nevoia de identitate cultural-istoric`, de repere [i de referin]e \ntr-o lume cu un ritm de via]` rapid [i o evolu]ie din ce \n ce mai accelerat`. "Patrimoniul construit reprezint` un fel de plas` de siguran]`, ofer` o garan]ie, lini[te[te prin prezen]`, prin juxtapunerea omului cu timpul"(21) Adaptarea patrimoniului mo[tenit din trecut la nevoi care evolueaz` este 18
1. INTRODUCERE procesul necesar al progresului istoric. Aceast` adaptare continu` face parte din \ns`[i identitatea patrimoniului dar ea induce probleme diverse [i poate constitui chiar [i o amenin]are pentru el. Procesul de conversie a func]iunilor a ap`rut ini]ial din motive economice [i a fost preluat \n ultimii 30 de ani ai secolului al XX-lea pentru revitalizarea unor cl`diri [i zone cu semnifica]ie istoric` sau cultural`, r`mase f`r` utiliz`ri din diferite ra]iuni. Sigur c`, \n principiu, este recomandat sau de dorit ca s` se atribuie cl`dirilor vechi func]iuni asem`n`toare sau apropiate func]iunilor originare pe care le-ar suporta f`r` a fi nevoie de schimb`ri structurale [i f`r` a agresa valoarea estetic`. |n anumite cazuri \ns`, pentru cele care sunt luate \n considerare \n acest studiu, este justificat` o conversie radical`. Aceast` ac]iune impune \ntotdeauna o mare sensibilitate [i o competen]` dovedit` a speciali[tilor (arhitec]i, tehnicieni, istorici) - oameni de cultur` implica]i. Cu toate acestea, dup` cum se va vedea \n exemplele urm`toare, dac` ea este corect [i bine dirijat` att din punct de vedere estetic ct [i economic [i social, conversia constituie o cale important` de regenerare [i, prin urmare, de conservare a cl`dirilor [i de \nsufle]ire a cartierelor uitate \n paragin`, de adaptare a lor la activit`]ile actuale ale societ`]ii [i de eficientizare a spa]iului construit. Patrimoniul arhitectural fiind o mo[tenire colectiv` este de la sine \n]eles c`, \n afar` de sub\n]elesele interven]ii [i responsabilit`]i ale autorit`]ilor publice, sunt implica]i to]i membrii comunit`]ii. |n acest sens autorit`]ile publice trebuie s` consulte, \n permanen]`, locuitorii comunit`]ii asupra tuturor proiectelor care le afecteaz` cadrul vie]ii lor. Cu alte cuvinte demersul ini]ial, istoric [i cultural, devine o adev`rat` politic`, bazat` pe o activitate de natur` [tiin]ific`, care coordoneaz` toate eforturile.
NOTE CAPITOLUL 1
1) "Six concepts" in "Architecture and Disjunction", Bernard Tschumi, Cambridge, MIT Press 1995 2) "The Necessity of Theory" , Vittorio Gregotti, Casabella nr.494, Septembrie 1983 3) "The Renovation of the Body: John Hejduk and the Cultural Relevance of Gomez, AA Files 13 nr.8, 1986 theoretical Project", Alberto Perez-G 19
1. INTRODUCERE 4) "The Death and Life of Great Amercian cities", Jane Jacobs, \n Theories and Manifestoes ot Contemporary Architecture" Charles Jencks &Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.25 5) "Complexity and Contradiction in Architecture" Robert Venturi, \n "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture" Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.41 6)"On Style, Classicism and Pedagogy" Robert Stern, \n "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture" Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.183 7)"The End of Classical", Peter Eisenman, \n "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture" Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.282 8) "On the Typology of Architecture", Giulio Carlo Argan, \n "Theorizing a New Agenda for Architecture", Kate Nesbitt, Princeton Architectural Press, New York, 1996, pag.243 9) "Relevance in Classical Architecture", Demetri Porphyrios, \n "Theorizing a New Agenda for Architecture", Kate Nesbitt, Princeton Architectural Press, New York, 1996, pag.92-96 10) "Learning from Las Vegas" Robert Venturi [i D.Scott Brown, MIT Press Cambridge Massachusetts, 1977, pag.139 11) "Post-Modern: the Architecture of Post-Industrial Society", Paolo Portoghesi, Rizzoli International Publications, 1984, pag. 96 12) idem 4) 13) "Towards the Contemporary City" Rem Koolhaas 1989, \n "Theorizing a New Agenda for Architecture", Kate Nesbitt, Princeton Architectural Press, New York, 1996, pag.328-330 14) idem 2) 15) "Seven Lamps of Architecture" John Ruskin, Dover Publications Inc.; New Edition 1990, pag.185 16) "Buldings Reborn: New Uses, Old Places" Barbaralee Diamonstein, Harper & Row Publishers, 1978, pag.13 17) "Conservation and Development in Historic Cities" Pamela Ward, Oriel Press Limited, 1968, pag.23 18) "Re-Architecture" {erban Cantacuzino, Abbeville Press Publishers, New York 1989, pag.11 19) "Politics and Preservation", John Delafons, E & FN SPON, 1997, pag.45 20) "Protec]ia patrimoniului cultural \n Romnia - culegere de acte nornative", Sergiu Nistor, Editura Universitar` "Ion Mincu", Bucure[ti, 2002, pag.4 21) "Alegoria patrimoniului" , Francoise Choay, Editura "Simetria", 1998, pag.129
LOCUINTA UNIFAMILIALA INTR-UN VECHI DEPOZIT LA BRESCIA
20
1. INTRODUCERE
21
CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 2. CONVERSIA 2.1. Conversia - definirea termenului Conversia sau re-utilizarea adaptat` \n arhitectur` este procesul de adaptare al cl`dirilor vechi unor noi folosin]e Re-utilizarea, re-adaptarea, re-luarea structurilor construite au precedente \ndep`rtate istorice \n scopul prelungirii perioadei de via]` a unei cl`diri. |n antichitate structurile construite \n piatr`, robuste, au durat mai mult dect imperiile [i [i-au schimbat programele de mai multe ori. |n timpurile moderne dorin]a de a p`stra cl`dirile [i cartierele istorice a ap`rut \n multe ]`ri vestice datorit` diferitelor curente romantice, na]ionaliste [i istorice. Ast`zi imperativul de a extinde ciclul de via]` a unei structuri se leag` direct de obiectivele dezvolt`rii durabile (oprirea extinderii urbane, conservarea materiilor prime [i conservarea energiei). Totodat` multe dintre aceste ]`ri se schimb` \n mod dramatic ca peisaj datorit` deplas`rii opera]iunilor industriale c`tre ]`rile din sud [i est, l`snd vacante cl`dirile industriale masive. Chiar [i natura institu]ional` se schimb` avnd ca urmare golirea multor sedii ale spitalelor, sanatoriilor, cl`dirilor militare [i, de asemenea, a multor cl`diri de birouri. Singura solu]ie pentru vindecarea acestor situa]ii se \ntrevede a fi procesul de conversie. Un exemplu poate fi cel al multor cartiere ale ora[elor americane, martore ale schimb`rilor demografice rasiale [i etnice din timpul ultimului veac, unde sinagogile au fost transformate \n biserici sau temple de cult ale congrega]iilor neo-protestante sau cel al comunit`]ilor mici unde cl`dirile unor [coli dezafectate sau ale oficiilor de po[t` au fost adaptate pentru re-utilizarea ca spa]ii comerciale sau birouri. Tate Modern de la Londra este un exemplu de re-utilizare adaptat` la scar` urban` - prin convertirea unei vechi termocentrale din sudul Tamisei \ntr-o galerie de art` modern` - fiind, de asemenea, [i un exemplu de regenerare urban`. Alte muzee rezultate din adaptarea unor vechi fabrici sunt "MassMOCA" (centrul din Long Island, New York) [i Dia: Beacon - Muzeul Funda]iei de art` Dia \n nordul New York-ului. Station Square din Pittsburg, Pennsylvania este un alt exemplu de 21
2. CONVERSIA regenerare urban` prin conversia unei fostei g`ri - peroane [i birouri - cu lungimea de mai bine de 1 km, \ntr-o zon` turistic` cu multiple func]iuni (magazine, birouri [i hotel). Folosind acest procedeu, foste cartiere industriale ca Meatpacking District din Manattan, New York [i Callowhill din Philadelphia, Pennsylvania, sunt "\nobilate" [i transformate \n cartiere reziden]iale. Apartamentele tip loft sunt acele apartamente rezultate \n urma conversiei spa]iilor industriale \n locuin]e. Aceste spa]ii s-au pretat foarte bine sistemuluii de locuire tip "studio" cu zona de noapte organizat` pe supant`. Deseori apartamentele tip loft constituie componente ale ini]iativelor de regenerare urban` care includ renovarea cl`dirilor industriale [i transformarea lor \n galerii de art`, promovnd zona respectiv` ca un "cartier al artelor". Ini]ial populare printre arti[ti, acum lofturile sunt c`utate [i de al]i boemi iar \nobilarea fostelor zone de manufactur` ale marilor ora[e este \n prezent un tipar curent (unul dintre acestea este cartierul Meatpacking din Manhattan). Un exemplu al modului \n care o legisla]ie lipsit` de prejudec`]i \ncurajeaz` conversia unor cl`diri industriale [i comerciale neviabile economic, \n comunit`]i reziden]iale de lofturi de lux, este adoptarea Ordonan]ei pentru reutilizarea adaptat` de c`tre prim`ria ora[ului Los Angeles (mai \nti pentru Cartierul Artelor). Deoarece cererea pentru astfel de locuin]e a devenit att de mare, dezvoltatorii [i agen]ii imobiliari au hot`rt s` creeze loft-uri prefabricate chiar \n cladiri nou-construite dar procedeul este criticat deoarece "produsul" nu este autentic. Re-utilizarea adaptat` este \n strns` leg`tur` cu conservarea istoric`, integrarea \n via]a contemporan` prin "refolosire" fiind procedeul cel mai \ndr`zne], dificil [i paradoxal de punere \n valoare a patrimoniului; el const` \n reintroducerea unui monument dezafectat \n circuitul folosin]elor curente, evitnd un destin muzeal sau, mai r`u, abandonarea sau chiar demolarea lui. Multe cl`diri sunt semnificative \n primul rnd pentru arhitectura lor ca relicve vernaculare ale unor timpuri trecute [i pot fi asociate cu oameni sau evenimente importante; altele au fost proiectate de arhitec]i renumi]i. Declinul industriei grele \n ]`rile dezvoltate, petrecut la mijlocul secolului al XX-lea, a condus la un stoc de cl`diri industriale greoaie, neutilizate [i oarecum ciudate \n peisaj c`rora li se poate aplica, \n scopul recuper`rii lor, o opera]iune de conversie. 22 Reciclarea cl`dirilor a fost un mijloc important [i eficient \mpotriva demol`rii, de conservare a patrimoniului istoric; s-a dezvoltat ini]ial ca o metod` de protejare a cl`dirilor istorice semnificative pentru comunit`]i. |n literatura de specialitate reabilitarea este definit` ca "o varietate de repara]ii [i \mbun`t`]iri aduse unei cl`diri existente pentru a-i permite s` fie utilizat` pentru programe contemporane p`strndu-i totodata caracteristicile istoriei sale trecute". Prin urmare conversia este o componenta a reabilit`rii [i este deseori numit` "re-utilizare adaptat`" pentru a evita termenul "refolosire", legat de reconversie, termen consacrat pentru o lung` perioad` de timp dar abandonat \n ultimii ani. Identitatea noastr` de oameni (ca individ, grup, comunitate) este definit`, printre altele, [i de leg`tura cu spa]iul provenit din mediul construit; cu alte cuvinte acest spa]iu contribuie la crearea identit`]ii noastre. F`r` a avea vreo leg`tur` cu motiva]ia utilit`]ii "construirilor" noastre - care \[i pot [i chiar \[i pierd \n timp valoarea proprie, aceste construc]ii se constituie ca material fragmentar al unei reprezent`ri axiomatice despre noi \n[ine. |n aceast` reprezentare tocmai aceast` component` identitar` a templelor, catedralelor, caselor, castelelor, fabricilor [i uzinelor, podurilor [i g`rilor, centralelor electrice [i chiar a monumentelor funerare, prime[te o importan]` semnificant`. R`d`cinile unei societ`]i stabile, \n timp [i \n spa]iu, de care avem nevoie pentru a ne identifica, au ca m`rturii toate construc]iile de valoare "mo[tenite", denumite ast`zi generic patrimoniu construit, ce se constituie \n patrimoniu cultural la orice nivel al s`u. "De fapt noi avem nevoie de continuitateconservarea istoric` nu este o necesitate sentimental` ci psihololgic`. Trebuie s` \nv`]`m s` ne respect?m istoria [i s` conserv`m cladirile vechi valoroasee bine s` \nv`]`m s` le p`str`m nu ca piese jalnice de muzeu ci s` le d`m noi intrebuin]`ri." Ada Louise Huxtable (1) Una dintre ac]iunile noastre pentru p`strarea cu respect a acestui bun mo[tenit este restaurarea. Restaurarea este o procedur` complex` iar practicarea ei poate varia \n func]ie de concep]ie. "Conservarea nu este [i, mai ales, nu \nseamn` numai restaurare. Cu toate c` la \nceputul anilor '60 aceasta era obiectul unei preocup`ri modeste, \n zilele noastre exist` o mi[care puternic`, manifestat` de comunit`]ile oric`rui trg sau ora[el din ]`rile civilizate. Acest efort uria[ are ca scop p`strarea trecutului nostru, asigurarea unei ancore a memoriei noastre
2. CONVERSIA colective...Apreciez c` cel mai important aspect al mi[c`rii de conservare este reciclarea cl`dirilor vechi - adaptndu-le pentru a le utiliza altfel dect au fost gndite la origine. Acest fenomen are nenumarate denumiri, nu toate potrivite: renovare, reabilitare, remodelare, reciclare, readaptare, recuperare ambiental`, utilizare extins`, re-utilizare adaptat` (probabil cel mai adecvat termen de[i nu chiar eufonic!)" Barbaralee Diamonstein(2) Ca urmare a amploarei sale acest curent nou \n arhitectur` reprezint` un fenomen social care eviden]iaz` atitudinea comunit`]ilor \n privin]a resurselor naturale [i chiar a propriilor lor existen]e, ceea ce s-ar defini mai exact printr-o revolu]ie sociala civic` contemporan`. 2.2 Conversia - motive, justific`ri Pn` \n anii '70 demolarea era cel mai folosit procedeu pentru a uita cl`dirile vechi [i de prisos care intoxicau peisajul ora[elor. Refacerea de dup` al doilea r`zboi mondial a \nsemnat o cre[tere u[oar` dar inevitabil` \n prosperitatea general` [i a declan[at o cre[tere vertiginoas` a propriet`]ilor [i valorilor patrimoniale. Ca urmare, s-a \nregistrat o cre[tere urban` rapid` [i dezvoltarea sectoarelor de proprietate att cel particular ct [i cel public. Chiar mai mult, datorit` achizi]iilor masive de automobile, cerin]a re-sistematiz`rii planurilor urbanistice existente pentru extinderea drumurilor, a devenit tot mai stringent`. |n timpul ultimei jum`t`]i a secolului al XX-lea conceptul de adaptare a cl`dirilor a c[tigat din ce \n ce mai mult` recunoa[tere ca alternativ` viabil` vis vis de construc]iile noi, ca rezultat al mai multor influen]e; distrugerea total` prin demolare [i \nlocuirea fondului de locuin]e defectuos dar recuperabil \n multe zone urbane, \n special \n perioada 1960 - 1970, a mers prea departe, l`snd nenum`rate comunit`]i f`r` "suflet" [i \nlocuind cele mai multe dintre casele individuale tradi]ionale cu blocuri de calitate modest`, cu sec]iuni neadecvate. Chiar [i folosirea unor noi metode tehnice a influen]at negativ calitatea cl`dirilor de locuin]e sociale. |n afara de aspectele economice [i legale exist` [i alte motive luate \n considerare cnd se vorbe[te despre conversia cl`dirilor \n opozi]ie cu redezvoltarea (demolare [i reconstruc]ie) [i se eviden]iaz` urm`toarele: termenele - lucr`rile de conversie [i reabilitare dureaz` de obicei mai pu]in dect construc]iile noi (\n func]ie de opera]iile prev`zute "dezmembrarea" unei vile aristocratice \n cteva apartamente se poate face \n 4-6 luni, adic` jum`tate din timpul necesar unei construc]ii noi cu acela[i num`r
CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT de apartamente, indiferent de tehnologia utilizat`) performan]a \n exploatare - necesitatea cre[terii calit`]ilor termice, acustice, structurale [i de durabilitate ale unei cl`diri \n exploatare conduce de multe ori la lucr`ri de adaptare - renovare ale acesteia; consumurile excesive de energie induc opera]ii de ridicare a eficien]ei termice a anvelopei [i a instala]iei de \nc`lzire [i, ca urmare, lucr`ri de renovare schimbarea func]iunii - \n situa]ia unei cl`diri p`r`site pentru o lung` perioad` din cauza demod`rii func]iunii ei ini]iale, adaptarea re-func]ional` este o solu]ie pentru asigurarea continuit`]ii vie]ii (prin ocuparea ei eficient`) oprirea deterior`rii - o adaptare adecvat` (re-func]ional`) este un r`spuns viabil pentru oprirea factorilor care contribuie la deteriorarea cl`dirii [i asigur` cre[terea valorii ei patrimoniale constrngerile legale - cnd cl`direa nu poate demolat`, fiind inclus` \n planuri de sistematizare, \n pofida condi]iei ei defectuoase, solu]ia de p`strare poate fi adaptarea fie prin conversie fie prin renovare conservarea - cnd cl`direa este protejat` f`cnd parte din patrimoniu cultural [i este util` p`strarea ei pentru regenerarea zonei aplicarea conceptului de construire durabil` - re-utilizarea sau cre[terea eficien]ei instala]iilor unei cl`diri este o solu]ie mai adecvat` [i mai convenabil` din punct de vedere al mediului deoarece o construc]ie nou` implic` lucr`ri de demolare [i consumuri noi de energii ob]inerea subven]iilor - \n unele cazuri, \n special cnd este vorba de cl`diri istorice sau cartiere de locuin]e tradi]ionale (\n ]`rile dezvoltate) se ofer` subven]ii guvernamentale sau din partea comunit`]ilor locale. 2.3. Conversia - consecin]e ale procesului de conversie 2.3.1. Avantaje Pentru societate P`strarea [i refolosirea cl`dirilor istorice constituie beneficii indiscutabile pe termen lung pentru comunit`]ile care le pre]uiesc. Atunci cnd o opera]iune de conversie este facut` inteligent, conversia poate reda [i men]ine semnifica]ia tradi]iei unei cl`diri [i asigur` supravie]uirea ei. In loc s` ajung` o ruin` neglijat` de nerecunoscut, cl`dirile din patrimoniul istoric convertite cu [tiin]` [i profesionalism pot fi folosite [i apreciate \n continuare. Comunit`]ile, guvernele, dezvoltatorii [i investitorii, caut` din ce \n ce mai mult diferite mijloace pentru a reduce costurile sociale, economice [i de mediu ale extinderii (expansiunii) [i dezvolt`rii urbane. Suntem cu to]ii constien]i c` proiectarea [i calitatea mediului construit din ora[ele noastre sunt vitale pentru calitatea vie]ii noastre. Pe plan mondial (mai pu]in \n Romnia, aici aceast` preocupare este \nc` 23
2. CONVERSIA modest`), \n contextul sistematiz`rii generale [i locale, grija pentru patrimoniu s-a combinat cu preocup`rile generale pentru mediu [i calitatea vietii. Majoritatea comunit`]ilor sunt preocupate \n mod serios [i responsabil de faptul c` [i genera]iile viitoare vor beneficia de anumite zone [i locuri protejate inclusiv cele ale patrimoniului istoric. Stilul nostru de via]` este \mbog`]it nu numai prin recuperarea [i p`strarea cl`dirilor din patrimoniul istoric dar [i prin adaptarea loc ca locuri accesibile [i folosibile. Beneficii economice Aplicnd procedura de conversie cl`dirilor din patrimoniu istoric rezult` cteva beneficii [i reduceri ale costurilor financiare. Economia realizat` din evitarea demol`rii va cre[te [i mai mult, propor]ional cu cre[terile costurilor energiei prev`zute pentru viitor. De fapt nu exist` o cercetare final` asupra pie]ei cl`dirilor din patrimoniu refolosite dar au devenit \n fapt populare datorit` originalit`]ii lor [i autenticit`]ii lor istorice. Studii f`cute pentru pie]ele de profil ale ]`rilor dezvoltate au ar`tat c` bilan]ul investi]iilor financiare [i beneficiile ob]inute din opera]iunile analizate din punct de vedere comercial al schemelor de re-utilizare adaptat` s-a dovedit cu mult mai stabil [i rentabil dect costurile [i riscurile unei investi]ii de conservare [i recuperare care ar fi decurs din aplicarea oric`rui alt procedeu. Acelea[i studii relev` faptul c` aceste scheme de re-utilizare adaptat` au dus la investi]ii cu adevarat viabile pentru proprietarii acestor cl`diri, fie ei particulari sau publici. Promovarea inovatiei Adaptarea cl`dirilor istorice din patrimoniu reprezint` o provocare autentic` pentru arhitec]i [i designeri de a g`si [i alege solu]ii inovatoare, numeroasele proiecte existente certificnd aceast` afirma]ie. Datorit` presiunii dezvolt`rii urbane crescute se adapteaz` din ce \n ce mai multe cl`diri prin acest procedeu, fapt din care rezult` exemple superbe de proiecte care p`streaza semnifica]ia mo[tenirii patrimoniilor. Pentru mediul nconjur`tor Re-folosinta cl`dirilor joaca un rol important \n dezvoltarea durabil` a comunit`]ilor de pretutindeni. Unul dintre beneficiile de mediu al opera]iei de conversie/refolosire a cl`dirilor este "p`strarea" energiei \ncorporate \n cl`direa original`. Energia \ncorporata se define[te ca energia consumat` de (c`tre) toate procesele asociate cu "producerea" cl`dirii de la achizi]ionarea resurselor naturale la recep]ia "produsului" final. 24 Prin re-folosirea cl`dirilor energia lor ncorporata este salvat`, f`cnd proiectul acceptabil din punct de vedere al dezvolt`rii durabile [i al protej`rii mediului [i a resurselor. Cladirile noi au costuri ale energiei \ncorporate mult mai ridicate dect cele ale cl`dirilor re-folosite. Dac` ne referim la ]`rile dezvoltate exist` statistici c` \n anul 2001 cl`dirile noi au \nsumat cam 40% din energia anual` [i consum al materiei prime, 25% din produc]ia de lemn, 16% din sursele de apa, 44% din terenurile ocupate [i aproape 50% din totalul emisiilor poluante (controlate). Atunci cand conversia implic` cl`diri istorice, beneficiile legate de mediul nconjurator sunt [i mai semnificative ntruct atributele istorice, estetice [i emo]ionale aduc un plus de valoare peisajului. 2.3.2.Dezavantaje func]ionale - din literatura de specialitate se observ` c` nu exista garan]ia c` o cl`dire adaptat` va avea \ntrutotul calit`]ile \n exploatare ale unei construc]ii noi deoarece restric]iile pentru solu]iile de organizare a planului [i \n`l]imea nivelurilor pot duce la compromisuri f`r` a corespunde cerin]elor ocupan]ilor iar via]a cl`dirii nu este prelungit` conform a[tept`rilor; tehnice - nu exist` garan]ia c` lucr`rile de renovare [i \mbun`t`]ire a calit`]ilor instala]iilor vor rezolva toate deficien]ele \n exploatare; economice - investi]ia pentru lucr`rile de adaptare poate fi de multe ori ridicat` din cauza fie a unor vicii ascunse (constructive) fie din cauza respect`rii cerin]elor urbanistice contemporane, costurile de exploatare [i \ntre]inere pot fi mai ridicate dect costurile unei cl`diri similare nou construite, venitul ob]inut din chirii fiind mai mic; de mediu - nu totdeauna rezultatul lucr`rilor de adaptare poate s` fie comparabil sau compatibil cu calit`]ile de eficien]` ale unei cl`diri noi iar noua func]iune poate s` nu corespund` cu cele ale vecin`t`]ilor din punct de vedere al naturii sau a gradului de ocupare; din punct de vedere al legalit`]ii - e dificil s` se respecte toate reglement`rile actuale constructive sau urbanistice (protec]ia la foc, c`i de evacuare, rezisten]a structurii la cutremure) sau, pur [i simplu, s` fie o opera]iune nereu[it`. Exist` un echilibru fragil \ntre avantaje [i dezavantaje, din acest motiv este important` o metodologie profesionist` care s` ia \n calcul ct mai multe aspecte [i care, \n final, s` poat` stabili ct mai realist posibil, oportunitatea unei opera]iuni de conversie.
2. CONVERSIA 2.4. Apari]ia conversiei \n arhitectur` - component` a procesului de dezvoltarea durabil` Problemele globale referitoare la conservarea energiei [i reducerea polu`rii pentru a combate modificarea climatului au adus la ordinea zilei mai vechea atitudine referitoare la poten]ialul de folosire (al cl`dirilor): r`spunsul politic primar al guvernelor multor ]`ri dezvoltate la aceste probleme este dezvoltarea durabil`. Concepute de William McDonough [i Michael Braungart \n 1992, "Principiile de la Hanovra" au fost printre primele semnale care au eviden]iat \n mod limpede [i cuprinz`tor ideile fundamentale ale rela]iei \ntre dezvoltarea durabilit` [i mediul construit, admi]nd interdependen]a cu mediul natural [i propunnd o rela]ie nou` care include responsabilit`]ile noastre de a-l proteja. Principiile \ncurajeaz` to]i membrii societ`]ii - profesioni[ti sau nu - s` coreleze problemele de dezvoltare durabil` cu responsabilitatea etic` [i s` re-stabileasc` rela]ia integral` \ntre procesele naturale [i activitatea uman` prin: recunoa[terea interdependen]ei, simplu spus: orice activitate uman?, la orice nivel sau scar`, interac]ioneaz` cu [i depinde de mediul natural, pe plan local sau global eliminarea conceptului irosirii, lund \n considera]ie consecin]ele pe termen lung a ceea ce producem \n]elegerea limitelor proiectului [i tratarea naturii ca un model nu ca un obstacol de care trebuie s` evi]i sau s`-l controlezi. Principiile de la Hanovra(3) trebuie considerate ca un documen viu destinat procesului de transformare [i dezvoltare a \n]elegerii interdependen]ei \ntre umanitate [i natur` astfel \nct s` se poat` adapta pe masur` ce cuno[tin]ele noastre evolueaz`. 1. Accentueaz` dreptul umanit`]ii [i al naturii de a coexista \ntr-o formul` s`n`toas`, solidar` , diversificat` [i durabil`. 2. Recunoa[te interdependen]a. Elementele crea]iei (proiectului) umane interac]ioneaz` cu [i depind de lumea natural`, cu implica]ii importante [i diverse la orice scar`, extinznd considera]iile proiect`rii pentru a recunoa[te chiar [i efectele trzii. 3. Respect` rela]ia \ntre spirit [I materie. Ia \n considerare toate aspectele a[ez`rilor omene[ti referitoare la comunitate, locuire, industrie [i comer] care au leg`tur` cu rela]iile existente [i viitoare (evolutive) \ntre con[tiin]a spiritual` [i material`. 4. Accept` responsabilitatea consecin]elor deciziilor de proiectare asupra bun`starii umane, viabilit`]ii sistemelor naturale [I dreptului lor
CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT de a co-exista. 5. Creeaz` obiecte cu o valoare sigur` pe termen lung. Nu \ncarc` genera]iile viitoare cu cerin]e pentru \ntre]inerea [I administrarea vigilent` a pericolelor poten]iale cauzate de concept]ia neglijent` a procduselor, proceselor sau standardelor. 6. Elimin` conceptul de irosire.. Evalueaz` [i optimizeaz` \ntregul ciclu de via]` al produselor [i proceselor \n scopul identific`rii cu sistemele naturale unde nu exist` pierderi prin irosire. 7. Se bizuie pe furnizarea natural` de energii. Crea]ia uman` ar trebui, la fel ca lumea vie]uitoarelor, s`-[i extrag` for]ele creatoare din energia perpetu`, solar`. S` incorporeze energia eficient [I bine pentru o utilizare responsabil`. 8. S` \n]eleag` limitele proiect`rii. Nici o crea]ie uman` nu dureaz` ve[nic iar proiectul nu solu]ioneaz` toate problemele. Acei care concep [i planific` ar trebuie s` exerseze umilin]a \n fa]a naturii [i s` o trateze ca pe un model [i mentor care nu poate fi ocolit sau controlat. 9. C`uta]i \mbun`t`]irea permanent` prin \mp`rt`[irea cuno[tin]elor acumulate. |ncuraja]i comunicarea direct` [i deschis` \ntre colegi, patroni, produc`tori [i utilizatori pentru a uni considera]iile de durabilitate pe termen lung cu responsabilitatea moral` [i a re-stabili rela]ia integral` \ntre procesele naturale [i activitatea uman`. Parcurgnd att literatura de specialitate ct [i exemplele studiate [i oferite \n aceast` lucrare, se observ` c` procesul de conversie respect` principiile de la Hanovra, reg`sindu-le \n valen]ele pozitive atribuite fiec`ruia dintre ele. Unicitatea unor astfel de proiecte, rezolv`rile lor ingenioase [i, \n final, adaptarea acestor vechi construc]ii la tehnologiile secolului XXI, sunt de fapt r`spunsurile [i rezolv`rile unor probleme ce ]in seama de proiectarea durabil` - \n cazul nostru - al arhitec]ilor. 2.5. Influen]a diferi]ilor factori asupra fenomenlui de adaptare a mediului construit 2.5.1.Conditiile economico-f financiare (cerere/oferta) Studii efectuate \n ]`rile cu economie dezvoltat` indic` schimbarea suprafe]ei medii a locuin]elor, \nregistrnd un declin continuu. |n Marea Britanie, de exemplu, \n ultimele dou` decade ale secolului al XX-lea, s-a \nregistrat o schimbare considerabil` a tipurilor de locuin]e cerute(4): -locuin]a destinat` (prin proiect) unei persoane a crescut de la 17% \n 1971 la 28% \n 1996, dintre care 28% reprezint` cea utilizat` efectiv de o persoan` -locuin]ele ocupate de cupluri c`s`torite au sc`zut sim]itor. 25
2. CONVERSIA Nu numai schimb`rile demografice au influen]at cererea pentru cl`dirile de locuit dar, de asemenea, [i factorii economici: cre[terea prosperit`]ii [i disponibilitatea fondurilor de finan]are au \ncurajat proprietarii locuin]elor s`[i adapteze casele sau apartamentele. Mul]i proprietari doresc s`-[i m`reasc` suprafe]ele unor zone ale locuin]ele lor, ca buc`taria, al]ii au nevoie de zone suplimentare, ca cele pentru studiu sau hobby sau garaje. Lucrul acas` a devenit comun, prin schimb`rile tipurilor de activit`]i [i de comunicare (internetul), [i \nc`perile lipsite de utiliz`ri au fost convertite \n mini sedii ale unor firme individuale sau familiale; alt` solu]ie pentru a rezolva aceast` necesitate a fost construirea unor extinderi care s` convin` acestor utiliz`ri. De asemenea au crescut [i preten]iile ocupan]ilor cl`dirilor de locuin]e, ca facilit`]ile de confort suplimentare cum ar fi grupurile sanitare cu du[, instala]iile termice mai eficiente [i, chiar, fa]ade mai frumoase. Cre[terea mediei de via]` are deopotriv` influen]` asupra cererii cl`dirilor de locuit: fie sunt necesare spa]ii suplimentare \n locuin]ele familiale pentru a g`zdui p`rin]ii \n vrst`, fie sunt necesare cl`diri specializate pentru \ngrijirea persoanelor de vrsta a treia, cl`diri ce pot ap`rea prin adaptarea prin conversie a unor cl`diri cu alte func]iuni ini]iale. |n ceea ce prive[te cererea pentru alte tipuri de cl`diri/func]iuni, aceasta s-a modificat considerabil, de asemenea, \n ultimii 20 de ani, datorit` schimb`rii rapide \n structura organizatoric` a societ`]ilor [i a practicilor contemporane de munc`. Exist` \n continuare practica de angajare [i lucru cu program fix, de la nou` la cinci, dar introducerea tipurilor alternative de colabor`ri, ca part-time, la \nceputul anilor '70, a influen]at utilizarea spa]iului construit, tipul [i ritmul ocup`rii acestuia. De asemenea evolu]ia [i dezvoltarea tehnologiilor informatice a avut un impact semnificativ \n cererea pentru spa]iile de birouri; computerele, imprimantele [i alte echipamente specifice muncii de birou sunt mai mici [i mai u[oare [i, \n consecin]`, ocup` mai pu]in spa]iu. Flexibilitatea spa]iului este o cerin]a imperativ` a noilor tipuri de organiz`ri ale \ntreprinderilor, pentru a acomoda practicile actuale ale activit`]ilor [i, pentru o companie \n continu` dezvoltare, este esen]ial` satisfacerea cerin]elor de schimbare a spa]iilor. 26 Standardele crescute ale cerin]elor de mediu pentru condi]iile moderne de lucru au condus la reabilitarea [i renovarea multor cl`diri de birouri. Astfel de cl`diri reflect`, de asemenea [i de obicei, imaginea corpora]iei care le ocup`. Reac]ia la cererea pie]ei \nseamn` c` unit`]ile de comer] tip retail, ca b`ncile [i supermarket-urile, trebuie s` se adapteze cel mult la fiecare cinci ani. Rata adapt`rii cl`dirilor comerciale este mai rapid` dect a altor tipuri de cl`diri, deoarece ele sunt mai sensibile la for]ele ce guverneaz` pia]a. Consecin]ele schimb`rii cererii de pia]`: \n unele sectoare, ca birourile \n centre ale ora[elor scumpe, cererea a sc`zut; acest lucru a fost indus de faptul c` oferta mare a spa]iilor de birouri amplasate \n centrele ora[elor a determinat existen]a multor cl`diri cu o rat` de utilizare sc`zut`, deci disponibile; existen]a unui important stoc de cl`diri neocupate; de exemplu, \n Marea Britanie exist` aproximativ un milion de case \n aceast` situa]ie(5); cre[terea num`rului de cl`diri vechi care nu corespund standardelor contemporane; multe cl`diri au fost demolate deoarece nu s-a g`sit solu]ia convenabil` economic pentru a le "vindeca" defectele fizice (ca igrasia avansat`) redundan]a multor cl`diri industriale cu amplasamente neadecvate, respectiv ori \n zone f`r` cerere pe pia]a imobiliar` ori \n zone unde nu s-au definitivat planurile de sistematizare. In acest moment este dificil s` se prevad` cu mare exactitate toate tipurile de cereri referitoare la spa]iile construite, ca urmare a schimb`rilor rapide actuale [i viitoare. Problema este mai acut` \n cazul cl`dirilor cu alte func]iuni dect cele de locuire deoarece cererea acestora este influen]at` de condi]iile economice de moment ale pie]ei. Cererea referitoare la spa]iile reziden]iale este predictibil` deoarece schimb`rile demografice sunt mai u[or de estimat dect condi]iile economice pe termen lung. Schimb`rile viitoare ce se \ntrev`d la nivelul tipologiilor construc]iilor cerute se refer` la : cre[terea num`rului [i tipurilor de facilit`]i pentru recreere (centre de sport [i fitness, cl`diri de cinematografe tip multiplex, restaurante) cre[terea num`rului persoanelor care lucreaz` acas` (\n sistem de colaborare sau ca liber profesioni[ti) cre[terea folosirii informa]iei tehnologice pentru cump`raturi [i recreere prin internet
2. CONVERSIA o mai mare diversitate a tipurilor de activit`]i tip retail (baruri, cafenele, spa]ii pentru internet cafe) cre[terea num`rului de locuin]e pentru o persoan` - \n oricare variant` posibil` dar oricum cu o calitate superioar` cre[terea num`rului de cl`diri pentru persoane de vrsta a treia - \n special cl`dirile cu un singur nivel cererea pentru cl`diri cu spa]iu interior adecvat condi]iilor de munc` variabile cererea pentru spa]ii "inteligente" - cu senzori, materiale corepunz`toare care r`spund eficient condi]iilor \n schimbare ale climatului [i cerin]elor ocupan]ilor. Schimb`ri \n oferta altor tipuri de cl`diri diferite de cele reziden]iale sunt determinate de: multe cl`diri vechi nu sunt adecvate facilit`]ilor moderne, \n special pentru instala]iile corespunz`toare informa]iei tehnologice cheltuielile de \ntre]inere sunt extrem de ridicate datorit` tehnicilor vechi de construire [i a materialelor utilizate care nu sunt \n acord cu cerin]ele de eficien]` energetic`, de aici decurgnd costuri de operare mari standardele de mediu ridicate cerute pentru condi]iile moderne de munc` asimilarea cl`dirilor cu imaginea companiilor care le ocup` cl`dirile inteligente sunt comune durabilitatea a devenit o problem` a politicilor publice [i a organiz`rii companiilor. Consecin]ele schimb`rilor ofertei decurg din: o presiune tot mai puternic` pentru adoptarea tehnicilor de construire durabil` filozofia conserv`rii se va afla \n prim plan utilizarea sistemelor BMS \n spa]iile industriale [i publice diversificarea materialelor "inteligente" [i sc`derea pre]urilor. 2.5.2. |nvechirea (\mb`tranirea) [i redundan]a cl`dirilor A[a cum spune Jane Jacobs \n "Death and Life of Great American Cities": "|ntr-un cartier trebuie s` se amestece cl`diri care au vechimi [i st`ri diferite, iar cele vechi ar trebui s` fie \ntr-o propor]ie serioas`" (6) Fiecare cl`dire are propria ei durat` de via]` datorit` faptului c` nici o cl`dire nu are acela[ tipar de utilizare [i nici acelea[i condi]ii ini]iale de localizare sau climat. Dep`[irea moral` este un atribut firesc prin care poate trece
CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT orice construc]ie [i a fost numit` "a patra dimensiune a unei cl`diri"(7) deoarece determin` ritmul de adaptare sau demolare a acesteia; spa]iul gestioneaz` primele trei dimensiuni (lungime, l`]ime, \n`l]ime) iar timpul gestioneaz` a patra dimensiune care \n contextul utiliz`rii cl`dirii este la fel de important. |n termeni generali "\nvechirea" este m`sura nefolosin]ei unui obiect \n timp [i indic` tendin]a unei valori (imobiliare sau de alt` natur`) sau a unor procese de a deveni dep`[ite, demodate, aceasta fiind starea de tranzi]ie spre statutul de "f`r` folos". Cnd ne referim la construc]ii, ne gndim la gradul de ne-folosire a unei cl`diri \n leg`tur` cu factorii de cerere sau de ofert`. Se pot lua m`suri de prelungire a timpului de utilizare a unei cl`diri [i, \n consecin]`, obsolen]a ei devine relativ`. De aceea, \nvechirea ei moral` poate fi apreciat` ca o func]ie a deciziei umane [i nu consecin]a "for]elor" naturale; orice factor care tinde, \n timp, s` reduc` capacitatea sau eficien]a unei cl`diri de a asigura necesit`]ile ocupan]ilor s`i, comparativ cu alte cl`diri de acela[ tip, va contribui la \nvechirea ei. Abandonarea unei cl`diri \mb`trnite are ca efect imediat deteriorarea ei; interven]iile primare de oprire ale deteriorarii sunt numai dou`: \ntre]inerea ei prin lucr`ri frecvente sau conversia ei pentru o alt` func]iune. Nu vorbim aici despre demolare care este ultima interven]ie, brutal`. Schimb`rile rapide economice, demografice [i tehnologice influen]eaz` riscul demod`rii [i \mb`trnirii multor cl`diri. O re]et` pozitiv` pentru combaterea a acestei probleme este proiectarea unor spa]ii flexibile att pentru o cl`dire nou construit` ct [i pentru spa]iile supuse unor opera]iuni de conversie. Ipoteza conform c`reia condi]ia fizic` a unei cl`diri se deterioreaz` propor]ional cu vechimea ei este admis` de toat` lumea \n pofida tehnologiilor [i materialelor moderne folosite. De[i exist` solu]ii pentru \mpiedicarea anumitor reac]ii chimice \n materialele de construc]ie - \n timp (pentru ca o]elul din betonul armat, de exemplu, s` nu mai corodeze), modific`rile fizice datorate unor influen]e exterioare (ca funinginea sau vandalismul), conduc la deterioararea vizibil` a cl`dirii, \n special a anvelopei. Deteriorarea structurii [i a pere]ilor cl`dirilor este de obicei asociat` cu trei cauze principale: umezeala, descompunerea biologic` [i mi[c`rile (cauzate de mi[c`ri ale p`mntului, vnt, etc.). Se poate spune c`, de la darea ei \n func]iune, randamentul originar al structurii [i \nchiderilor unei cl`diri va fi subminat de dou` influen]e primare: 1.agen]ii climatici - sunt chiar cei care afecteaz` \n primul rnd exteriorul cl`dirii [i, prin acesta, [i interiorul, att cel material ct [i microclimatul 27
2. CONVERSIA 2.agen]i func]ionali (activit`]ile utilizatorului) care afecteaz` \n primul rnd interiorul cl`dirii dar influen]eaz` (se propag`) [i exteriorul ( prin lipsa unei \ntre]inerii adecvate). |n concluzie, cl`dirile devin neutilizabile prin combina]ia mai multor factori: schimb`ri \n zona tehnologiilor folosite (datorate progresului tehnic) la care o cl`dire existent` nu se poate adapta deteriorarea structurii [i pere]ilor cl`dirii cauzate de condi]iilor climatice, via]a materialelor, etc.- se reduce capacitatea de a satisface necesit`]ile utilizatorilor [i randamentul energetic al cl`dirii schimb`ri ale bazei industriale a economiei ce induc schimb`ri \n gestionarea timpului - sectorul manufacturieir reducndu-se \n folosul sectorului serviciilor, astfel survenind schimb`ri \n practicile de lucru spa]iile utile disponibile devin insuficiente sau necorespunz`toare ca organizare sau dimensiuni imposibilitatea de aliniere a caracteristicilor cl`dirii noilor reglement`ri de siguran]` \n exploatare (din cauza costurilor foarte ridicate) imposibilitatea de a adapta cl`direa la o alt` func]iune din cauza unei structuri sau morfologii inflexibile. Redundan]a este, pe de alt` parte, cauzat` de supra-oferta existent` pe pia]` pentru un anumit tip de cl`dire care nu mai este cerut [i astfel se ajunge la un surplus fa]` de cerere (o cl`dire poate fi \ntr-o foarte bun` condi]ie fizic` dar, fiind localizat` \ntr-un cartier de periferie sau avnd o sec]iune care nu este \n "mod`" poate fi clasificat` ca redundant` dar nu [i \nvechit`). Datorit` ne-utiliz`rii ei, \ns`, o cl`dire redundant` poate deveni \nvechit`, f`r` operarea unor lucr`ri de \ntre]inere uzuale poate [i ea ajunge la acela[ stadiu de deteriorare. Unele cl`diri sunt mai predispuse dect altele s` devin` incapabile pentru o via]` util`. Cl`dirile vechi sau cele protejate (ca patrimoniu istoric sau cultural), de exemplu, sunt susceptibile de a fi \n exces, avnd structuri inflexibile [i nu pot fi cu u[urin]` supuse unor lucr`ri \n scopul refunc]ionaliz`rii lor. Alt motiv ar fi acela al mi[c`rilor demografice din centrele urbane [i declinul unor industrii, astfel \nct multe cl`diri comerciale sau reziden]iale r`mn f`r` utilizatori. Principalele schimb`ri actuale care determin` excesul unor anumite tipuri de cl`diri [i, astfel, crearea unui fond de "lucru" pentru opera]iuni de conversie, sunt: tele-banking - conduce la situa]ia \n care multe cl`diri de b`nci sunt \n surplus fa]` de cerere crearea centrelor comerciale tip mall \n afara ora[elor conduce la 28 p`r`sirea multor loca]ii din centru declinul sau chiar dispari]ia unor industrii de prelucrare tradi]ionale (textile, etc.) mic[orarea num`rului elevilor (\n anumite zone) duce la neutilizarea unor cl`diri ale [colilor. |n orice propunere de adaptare trebuie avute \n vedere consecin]ele actuale sau viitoare ale demod`rii sau redundan]ei unei cl`diri. Acestea se clasific` \n trei grupe principale: economice (costurile de \ntre]inere [i exploatare devin foarte ridicate, exist` alternative [i, \n plus, deteriorarea duce la sc`derea valorii cl`dirii), tehnice (echipamentele \nvechite determin` ca randamentul cl`dirii s` fie deficitar) [i func]ionale (cl`direa este sub-utilizat` sau par]ial locuit` din cauza st`rii ei demodate iar golirea ei complet` este cel mai sigur efect care duce la \nvechirea ei). In acela[ timp s-a observat c` demodarea sau redundan]a pot oferi chiar un impuls c`tre decizia de abordare a conversiei unei cl`diri sau chiar pentru regenerarea unei zone. 2.5.3. Flexibilitatea - capacitatea de schimbare [i modificare a cl`dirilor Cnd estim`m poten]ialul cl`dirilor pentru a fi adaptate diverselor utiliz`ri este bine sa \ncepem pur [i simplu de la suprafa]a necesar` consacrat` - \n plan=dou` dimensiuni - pentru diferite activit`]i specifice. Aceasta abordare ignor` \n`l]imea, rezisten]a [i alte caracteristici fizice care sunt necesare proiectului de detalii; concentrndu-ne asupra activit`]ii, nu categoriei de utilizare, putem observa mai bine tr`s`turile comune ale activit`]ilor umane, oricare are fi scenariul de utilizare. In 1963 profesorul Peter Cowan de la University College London, a f`cut un studiu pe aceasta tem` plecnd de la problemele cauzate de dezvoltarea rapid` a popula]iei asupra proiect`rii cl`dirilor de [coli [i spitale. Analiznd spa]iile folosite pentru un set generic de activit`]i umane \n rela]ie cu frecven]a cazurilor, el a ajuns la concluzia c` cele mai multe dintre aceste activit`]i au un indice al necesarului de spa]iu cuprins \ntre 2,5 [i 20 mp /utilizator, spa]iile mai mari avnd o frecven]` relativ sc`zut`. Aceast` constatare indic` faptul c` poten]ialul cl`dirilor, ce pare a fi limitat de constrngerile datorate organiz`rii interne, formei sau structurii, de adaptabilitate pentru o mare varietate de utiliz`ri nu este limitat de indicatorul "necesar de suprafa]`".
2. CONVERSIA Aceasta sugereaz` mai departe c` cele mai multe cl`diri sunt adaptabile, din punct de vedere fizic, mai multor utiliz`ri. Acest lucru conduce la concluzia c` cele mai multe cl`diri sunt compatibile mai multor func]iuni iar atitudinea foarte popular` \n anii '60, potrivit c`reia o cl`dire solid` se poate adapta oricnd, ar trebui s` fie un principiu c`l`uzitor al oric`rui raport din care decurge tema de proiectare. Adaptarea \n \n]elesul acestei lucr`ri se refer` la gestionarea [i controlul schimb`rii \n contextul atributelor func]ionale [i fizice ale unei cl`diri existente [i se bazeaz` pe premiza c` cl`dirile nu sunt "statice" \n aceea[i utilizare sau stare fizic` pe toat` durata vie]ii lor; chiar [i \n interiorul aceluia[i program nivelul activit`]ilor sau intensitatea ocup`rii nu r`mn constante \n timpul existen]ei cl`dirii. Pentru locuin]ele familiale aceste date se schimb` chiar \n timpul unei singure genera]ii (cnd copii cresc [i pleac` la facultate o parte a locuin]ei r`mne neutilizat`). |n ultimele 2 decade ale secolului al XX-lea natura [i rata schimb`rilor au fost f`r` precedent; se pare c` \n viitorul apropiat aceasta va continua cel pu]in \n acela[ ritm dac` nu [i mai rapid. Bine\n]eles c` multe dintre aceste schimb`ri s-au datorat factorilor tehnologici. Evolu]iile tehnicilor de construire automatizate [i componentele prefabricate [i, de asemenea, utilizarea materialelor sintetice [i compozite, au avut o influen]` important` \n industria construc]iilor. De asemenea inova]iile \n tehnologia informa]iei au [i ele efect asupra utiliz`rii cl`dirilor, \n pofida naturii conservatoare a industriei construc]iilor: microprocesoarele sunt mult mai mici dect versiunile lor originale [i, ca urmare, ocup` mult mai pu]in spa]iu dar, \n acela[ timp necesit` cablaje mai sofisticate. 2.6. Conversia - decizii pro [i contra Consultan]ii profesioni[ti ca arhitec]ii sau agen]ii imobiliari au o contribu]ie important` \n procesul de decizie al unei scheme de adaptare. Este oricum important ca ei s` fie con[tien]i tot timpul de necesit`]ile clien]ilor. Pentru cei mai mul]i dintre utilizatorii sau proprietarii cl`dirilor, cerin]ele critice pentru ca acestea s` fie eficiente n exploatarea pe termen lung sunt urm`toarele: 1. durabilitatea s` aib` o via]` lung` (s` fie rezistent` la factorii interni [I externi. 2. adaptabilitatea s` fie adaptabil` (pentru a se ajusta unor schimb`ri viitoare) 3. etan[eitatea s` fie izolat` (pentru a rezista intemperiilor)
CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 4. eficien]a din punct de vedere energetic s` aib` un consum sc`zut de energie (eficien]` termic` [i costuri mici de exploatare) 5. s` asigure \n interior parametrii confortului. Exist` mai mul]i factori care influen]eaz` decizia \n favoarea conversiei unei cl`diri [i nu cea a unei noi investi]ii. Ace[tia pot fi: calitatea [i fezabilitatea altor variante - cererea [i oferta existente pe pia]` vor influen]a cel mai mult; amplasamentul cl`dirii existente - zonele centrale cu accese facile constituie alti factori importan]i (de asemenea [i planurile de regenerare urban` existente pentru situl \n discu]ie) valoarea terenului poate fi mai atractiv` dect a construc]iei \n cauz` starea fizic` [i morfologia cl`dirii - influen]eaz` major renovarea sau conversia unei cl`diri pentru a determina gradul de compatibiliate cu alte func]iuni factori operativi - gradul de distrugere [i dezmembrare pe care \l presupune adaptarea propus` influen]nd costurile [i termenele procesului de construire gradul la care cl`direa poate fi adaptat` pentru a r`spunde cerin]ele ocupan]ilor - influen]eaz` costurile [i termenele necesare opera]iunii poten]ialul de adaptare a cl`dirii - pentru a oferi siguran]a eficientiz`rii echipamentelor necesare pentru exploatare posibilitatea optimiz`rii calit`]ilor fizice ale construc]iei - aplicnd toate cuno[tin]ele [i informa]iile specializate convergente (proiectare, execu]ie, dotare cu echipamente, etc.) influen]e politice - existen]a unor legi de sistematizare urban` generale sau speciale statutul cl`dirii \n rela]ie cu legile patrimoniului istoric sau cultural (o cl`dire protejat` sau amplasat` \ntr-o zona protejat` nu va putea fi demolat` total sau par]ial) estimarea costurilor necesare - \n general un proiect de reabilitare cost` mai pu]in dect o nou` investi]ie; \n mod empiric s-a constatat c` o conversie are costuri care reprezint` dou` treimi din costurile unei construc]ii noi, de aici decurgnd firesc decizia \n favoarea conversiei nivelul calit`]ii spa]iului oferit \n rela]ie cu cerin]ele clien]ilor poten]iali cuantificat` diferit la locuin]e (unde moda [i popularitatea joac` un rol mai important dect calitatea intrinsec` a cl`dirii) fa]` de spa]iile comerciale (unde rolul important este cel al nivelului chiriei) via]a prognozat` a cl`dirii adaptate prin conversie - \n func]ie de catego29
2. CONVERSIA ria func]iunii, adaptarea trebuie s` asigure o prelungire a vie]ii de utilizare \ntre 10 [i 60 de ani procesul de proiectare - cu totul diferit \ntr-o conversie fa]` de proiectarea pentru o nou` cl`dire: procesul proiect`rii pentru o conversie este unul analitic [i nu sintetic, informa]iile necesare pentru proiect ob]inndu-se printr-o munc` de descoperire [i identificare procesual`, concomitent` cu concep]ia [i chiar cu execu]ia. Abordarea proiectului de conversie Orice proiect de adaptare/conversie trebuie s` aib` o tem`-cuprins de proiectare care s` eviden]ieze inten]iile clientului (proprietarului) \n leg`tur` cu acesta; astfel se stabilesc cerin]ele de baz` ale proiectului care este \ntocmit de c`tre responsabilul opera]iunii de conversie (arhitect/inginer/agent imobiliar) [i care \l propune dup` consult`ri aprofundate cu clientul. Aceast` tem` con]ine prima parte a studiului de fezabilitate [i se refera la urm`toarele probleme : obiectivul proiectului - respectiv cl`direa care se adapteaz`, con]inutul [i orice alte informa]ii de baz` necesare caracteristica social` care indic` cine si \n ce fel va fi utilizat` cl`direa dup` opera]iunea de conversie activit`]ile [i func]iunile dorite [i leg`turile \ntre ele constrngerile aplicate proiectului (de cost, proiectare, termene) cerin]e speciale (m`suri de durabilitate, constrngeri de \n`l]ime sau dimensiuni) sau subcontractan]ii ceru]i/indica]i schema de ocupare, tabele de finisaje [i orice alte dot`ri cerute.
CONCLUZII LA CAPITOLUL 2
Este foarte probabil ca interesul pentru adaptarea cl`dirilor existente va cre[te \n continuare \n ]`rile dezvoltate datorit` necesit`]ii construc]iilor durabile: este mult mai eficient [i mai responsabil, din punct de vedere al protec]iei mediului, s` investe[ti [i s` refaci cl`dirile vechi situate \n centrele urbane dect s` le demolezi [i s` le folose[ti terenul sau s` construie[ti pe terenuri curate situate \n proximitatea urban-rural`. Conversia sau re-u utilizarea adaptat` este procesul de adaptare a cl`dirilor vechi unor noi folosin]e. Progresul societ`]ii, att tehnologic ct [i ca atitudine general` [i obligatorie pentru controlul strict al mediului, conduce la transform`ri semnificative \n tipul [i m`rimea cererii propriet`]ilor. Totodat` propriet`]ile existente tre30
2. CONVERSIA buie s` r`spund` acestei schimb`ri a cererii prin adaptarea lor att pentru o utilizare polivalent` ct [ipentru conceptul de eco-durabilitate. Este probabil ca noile construc]ii s` devin` mai costisitoare [i, astfel, mai pu]in tentante; aceasta situa]ie este urmarea, \n parte, a lipsei terenurilor libere sau eliberabile \n centrele ora[elor [i a cheltuielilor ridicate necesare trat`rii terenurilor deteriorate ale fostelor utilit`]i industriale. |n aceste condi]ii proprietarii cl`dirilor vor fi mult mai interesa]i s`-[i adapteze cl`dirile noilor cerin]e dect s` demoleze [i s` re-dezvolte terenul, mai ales c` reciclarea cl`dirilor a devenit un mijloc de conservare a cl`dirilor istorice semnificative pentru comunit`]i. Un alt factor care influen]eaz` op]iunea pentru procesul de conversie este [i interesul crescnd pentru conservarea cl`dirilor din patrimoniu cultural [i istoric, interes materializat prin controlul legiferat asupra acestora. Pe de alt` parte procesul de adaptare a cl`dirilor prin procesul de conversie este o component` important` a strategiei de dezvoltare durabil`. |mpreun` cu ac]iuni de \ntre]inere adecvat` este necesar s` asigur`m prosperitatea pe termen lung a valorilor noastre. Mai mult dect att, opera]iunile de adaptare determin` un consum redus al energiei, pierderi sc`zute de materiale [i ofer` beneficii sociale p`strnd reperele comunitare familiare iar economia ob]inut` prin evitarea demol`rii unei cl`diri va cre[te [i mai mult, propor]ional cu cre[terile costurilor energiei prev`zute pentru viitor. Cre[terea num`rului proiectelor de adaptare are [i un impact major \n produsul total al industriei construc]iilor: se estimeaz` c` \n multe ]`ri dezvoltate ponderea acestor lucr`ri, la care se adaug` [i investi]iile pentru ntre]inere, va atinge \n curnd pe cea a investi]iilor noi. Procesele de renovare, adaptare, conversie, refunc]ionalizare a unei construc]ii sunt de cele mai multe ori mai complicate dect cele pentru construirile noi, ]innd cont de specificul ac]iunilor de cercetare, descoperire [i analiz` a diferitelor elemente [i componente ale cl`dirii, \n timpul procesului de concep]ie concomitent cu proiectarea [i execu]ia unui proiect de conversie. Schimb`rile economice, demografice [i tehnologice curente sus]in adaptarea cl`dirilor deoarece schimb`rile de mentalit`]i [i reflexe care decurg din acestea vor afecta riscul demod`rii multor cl`diri (mai greu de controlat dect deteriorarea, chiar utiliznd opera]iunea de conversie).
LOCUINTA SI ATELIERUL UNUI ARTIST PLASTIC INTR-UN VECHI OFICIU POSTAL DIN LONDRA
31
2. CONVERSIA
CENTRU DE ARTE LA MONTPELLIER La mijlocul secolului al XIX-lea biserica Sainte Anne a fost reconstruit` deasupra ruinelor unei capele de secol XII. Cl`direa a fost terminat` n anul 1872, ntr-un stil neogotic reprezentativ pentru Viollet-le-Duc. Pentru a se construi n aceasta zon` a ora[ului au fost consulta]i de asemenea Haussmann [i Baltard. Carre Sainte Anne este ast`zi un centru expozi]ional organizat n nava acestei biserici neo-gotice convertite. Centrul expune n special expozi]ii de art` contemporan`. Arti[tii plastici care expun n timpul verii fac o scenografie unic` utiliznd arhitectura luminii [i culorile vitraliilor autentice.
Evolu]ia cl`dirilor este influen]at` de adaptarea lor altor utiliz`ri, ceea ce le prelunge[te via]a lor de serviciu, func]ional`. Avantajele sociale ale conversiei includ oferirea unei leg`turi cu trecutul [i revitalizarea unui cartier, unul dintre cele mai importante beneficii ale reutiliz`rii cl`dirilor fiind nt`rirea conexiunilor culturale. Conservarea, care este de cele mai multe ori cadrul \n care se opereaz` o schem` de conversie, are aproape totdeauna un serios sens politic, economic, social [i al mediului \nconjur`tor. Ca subliniere a istoriei institu]ionale, cl`dirile reprezint` adesea \ncrederea \ntr-o institu]ie ce serve[te cultura unei societ`]i [i a identit`]ii sale sociale. Restabilirea unui sens al locului din uitare [i incoeren]` creaz` o demnitatea re\noit` a genera]iilor [i locuitorilor actuali [i viitori, men]innd un sens al istoriei iar experien]a comun` [i tradi]ia une[te comunitatea [i mediaz` impactul altor schimb`ri.
NOTE CAPITOLUL 2
1) "Lessons in Healing the City's Scars" , Ada Louise Huxtable \n "The Adaptive Reuse of Historic Buildings", Sophie Francesca Cantell, Virginia Polytechnic Institute and State University , 2005, pag.2 2) "Building Reborn: New Uses, Old Places" , Barbaralee Diamonstein, Harper & Row Publisher, 1978, pag.13 3) "Theories and Manifestos of Contemporary Architecture", Charles Jencks & Karl Kropf, Academy Editions, 1997, pag.160 4) "Adapting Buildings for Changing Uses", David Kincaid, Taylor & Francis; 1 edition (December 31, 2002) pag.7 5) idem 4), pag.8 6) "The Death and Life of Great American Cities", Jane Jacobs \n "Theories and Manifestos", Charles Jencks and Karl Kropf, Academy Editions,1997, pag.25 7) Iselin & Lemer (1993) "The Fourth Dimension in Building: Strategies for Minimizing Obsolescence- Natl Academy Pr (April 1993) Cerceteaz` \n]elesul \nvechirii ca termen aplicat cl`dirilor; aceast` carte trateaz` factorii func]ionali, economici, tehnologici, sociali, legali, politici [i culturali care pot influen]a situa]iile cnd apare obsolen]a [i analizeaz` ac]iunile posibile ale proiectan]ilor, proprietarilor [i locatarilor (utilizatorilor) cl`dirilor pentru a amna sau a reduce costurile acestui proces.
32
2. CONVERSIA
33
CONVERSIA CA SOLUTIE DE EFICIENTIZARE A SPATIULUI CONSTRUIT 3.PROCESUL DE CONVERSIE AL CLADIRILOR Din documenta]ia de specialitate reiese c`, din punctul de vedere al pie]ei imobiliare, conversia cl`dirilor este o alt` formul` de dezvoltare. De aceea, ca \n orice alt` ac]iune legat` de acest domeniu, exist` un factor de risc. Gradul de risc depinde de un num`r de variabile relevante ale schemei propuse de conversie, variabile care includ : amplasarea cl`dirii starea cl`dirii [i gradul de complexitate al lucr`rilor necesare pentru repararea defectelor perioada de timp necesar` execu]iei (implement`rii) acestor lucr`ri starea general` a economiei, cu impactul asupra dobnzilor pentru credite nivelul cererii existente pe pia]` pentru func]iunea propus` la momentul finaliz`rii lucr`rilor [i livr`rii cl`dirii pe pia]a imobiliar` nivelul constrngerilor legale (inclusiv a celor de sistematizare urban`) care ac]ioneaz` asupra propriet`]ii m`rimea investi]iei (costurile) valoarea estimat` a cl`dirii dup` conversie. Studiile efectuate de URBED(1) - o societate britanic` celebr`, de cercetare [i consultan]`, fondat` \n 1976, specializat` \n domeniile de regenerare urban`, dezvoltare economic`, management-ul dezvolt`rii durabile [i al transform`rii, promotorul unor tehnici recunoscute de regenerare urban`, apreciaz` ca \ntr-o opera]iune de conversie exist` trei cerin]e esen]iale [i patru stadii care sunt descrise mai jos: Cerin]e: 1. Abordarea corespunz`toare a dezvolt`rii /investi]iei - exist` dou` posibilit`]i: 1.a. abordarea conven]ional`, cnd este stabilit` cererea de pia]` pentru func]iunea nou` propus`, \n consecin]`, se cunosc utilizatorii [i, astfel, nivelul lucr`rilor de execu]ie; \n acest caz sunt necesare informa]ii precise [i abilit`]i pentru: determinarea tendin]elor curente ale pie]ei negocierea amplasamentului, a dimensiunilor, a demersurilor complexe \n scopul ob]inerii autoriz`rii de construire, inclusiv a investi]iilor \n]elegerea regulamentelor [i a logisticii opera]iunii de conversie
RENASTEREA UNUI CASTEL IN TICINO CASTELGRANDE, BELLINZONA, ELVETIA Arh.Aurelio Galfetti In punctul de intersec]ie al pasajelor alpine din Ticino, un promontoriu natural poart` pe vrful lui, o construc]ie medieval` . Din vremea imperiului roman pn` \n evul mediu istoria a f`cut din acest loc bolta [i poarta Italiei.
Acum accesibil printr-un lift, castelul este plasat \n jurul unei cur]i interioare. Aripa de sud ad`poste[te un muzeu arhelogic \n timp ce aripa de vest con]ine un restaurant. Turnurile cu sc`ri contemporane \n spiral` ofer` o vedere panoramic` asupra mun]ilor din jur. Accesul printr-o deschidere \ngust` care-[i croie[te drumul \n inima de [i[turi, cu f[ii de cus`turi din beton aparent care sunt inserate \n vechii pere]i.Tonurile [i densitatea materialelor \[i arat` r`d`cinile din arhitectura militar`.
Planul sitului: 1. Acces lift 2. curtea de sud 3. Receptia muzeului 4. muzeul arheologic 5. Sala de conferinte 6. Restaurant 7. Turnul alb (Bianca) 8. Turnul negru (Nero) 9. Curtea vestica
33