COMPUSI LIPIDICI PLASMATICI Plasma vehiculeaza cantitati importante de lipide endogene si exogene, ale caror concentratii sunt influentate

de factori nutritionali, metabolici sau hormonali. Lipidele plasmatice sufera variatii diurne foarte pronuntate si din acest motiv momentul recoltarii sangelui este foarte important. Se considera ca analizele efectuate dupa 12-14 ore de la ultima masa au cea mai buna valoare diagnostica. La un subiect normal epurarea sangelui de chilomicroni este cvasicompleta dupa acest interval, iar trigliceridele prezente in ser in acest moment sunt numai de origine endogena ele provin din sinteza hepatica si sunt transportate sub forna de pre-!-lipoproteine. "oncentratiile colesterolului si fosfolipidelor sufera variatii diurne mai putin accentuate. #cizii grasi liberi au timpi de in$umatatire mici si in 24 ore sufera fluctuatii foarte ample in functie de diversi factori. Problema ma$ora pe care o ridica transportul in plasma si limfa al diferitelor lipide este reprezentata de hidrofobicitatea acestor compusi. Solutia care a fost gasita de-a lungul evolutiei filogenetice a fost reprezentata de organizarea lipidelor sub forma particulelor lipoproteice. %n aceasta forma compusii lipidici pot fi transportati intr-un mediu apos. Particulele lipoproteice sunt agregate alcatuite dintr-o regiune centrala ce contine lipide hidrofobe &triacilgiceroli si colesterol esterificat' si o regiune periferica ce contine lipide cu caracter amfipat &fosfolipide si clesterol liber'. %n stratul extern moleculele amfipate sunt orientate cu regiunea hidrofoba spre miezul particulei si cu regiunea hidrofila spre mediul apos. Proteinele din structura particulelor lipoproteice se numesc apolipoproteine &apoproteine'. #naliza lipidelor plasmatice vizeaza doua aspecte - dozarea lipidelor totale &lipemia' si a diferitelor fractii de lipide &trigliceride, fosfolipide, colesterol, acizi grasi liberi'. - separarea si determinarea proportiilor diferitelor fractii lipoproteice &lipidograma'. "oncentratia lipidelor totale si a fractiunilor lipidice la un adult sanatos sunt indicate in tabelul urmator Fractiunea lipidica Lipide totale +rigliceride "olesterol total "olesterol liber -osfolipide totale #cizi grasi liberi mg/dl ())-*)) ,)-1,) 1,)-22) 4)-,) 1()-2() ,-2,

Acizii grasi liberi se numesc astfel deoarece circula in forma neesterificata. %n realitate ei nu sunt .liberi/, ci in plasma sunt transportati de albumina serica. #cest fapt este impus de caracterul amfipat al acestor compusi. 0aca ar circula in plasma in forma libera, acizii grasi ar functiona asemanator unor detergenti, inducand hemoliza intravasculara. "oncentratia fractiei de acizi grasi liberi creste consecutiv consumului de metilxantine

&cafeina, teofilina, teobromina' datorita stimularii activitatii lipazei hormon sensibile din adipocite. Fos olipidele sunt lipide cu caracter amfipatic, componente principale ale membranelor celulare. "ircula in sange sub forma de lipoproteine. -osfolipidele serice sufera modificari moderate in diverse hiperlipoproteinemii. Sunt insa crecute substantial in obstructia biliara extra- si intrahepatica, impreuna cu colesterolul. -osfolipidele au actiune detergenta puternica, iar serul care cuprinde un exces de fosfolipide ramane clar chiar atunci cand trigliceriemia este foarte cresuta. Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului cu acizi grasi. Sunt lipide hidrofobe care se depoziteaza in tesutul adipos. +rigliceridele exogene, din alimente a$ung in plasma sub forma de chilomicroni. "ele endogene sintetizate in ficat sunt exportate in plasma sub forma de 1L0L. Colesterolul seric cuprinde o fractie libera, neesterificata &22-2)3' si una esterificata &*)-*43'. "olesterolul esterificat se gaseste in miezul particulelor lipoproteice, in timp ce colesterolul liber este localizat la periferia acestora. Proportia de colesterol esterificat al lipoproteinelor descreste in ordinea L0L560L5%0L51L0L, succesiune ce este valabila si in cazul proportiei de colesterol total. "olesterolul seric are o dubla origine - exogena7 alimentara 8 proportia de colesterol care se absoarbe depinde de cantitatea de colesterol ingerata si de continutul de trigliceride al dietei, acestea favorizand absortia colesterolului9 - endogena 8 se refera la colesterolul sintetizat de novo in organism plecand de la acetil"o# &aproximativ 1-2 game 7 zi'9 sediul principal al sintezei de colesterol este ficatul &colesterolul mai este produs in intestin, glandele corticosuprarenale, ovare, testicule, piele'. Lipoproteinele serice reprezinta forma de transport a lipidelor in circulatia sangvina si limfatica. Separarea fractiilor lipoproteice se face prin centrifugare in gradient de densitate sau prin electoforeza. %n ordinea cresterii densitatii lor acestea sunt chilomicronii &"6', lipoproteinele cu densitate foarte mica &1L0L', lipoproteinele cu densitate mica &L0L', lipoproteinele cu densitate mare &60L'. 0ensitatea lipoproteinelor este direct proportionala cu continutul lor in proteine &vezi tabel'. 0istributia : pe lipidograma Lipide &3' Lipide dominante Proteine &3' #poproteina caracteristica "6 )3 ;4-;;3 +rigliceride &exogene' 1-23 <44 1L0L 1)-1;3 ;)3 +rigliceride &endogene' 1)3 <1)) L0L ,2-,;3 *,3 "olesterol -osfolipide 2,3 <1)) 60L 2,-2,3 ,)3 -osfolipide "olesterol ,)3 #

%n functie de mobilitatea electroforetica lipoproteinele se clasifica in pre-!-lipoproteine &corespunzatoare 1L0L', !-lipoproteine &corespunzatoare L0L', =-lipoproteine &corespunzatoare 60L'. !DL"colesterolul reprezinta fractiunea de .colesterol bun7benefic/, fiind un factor antiaterogen, deoarece transporta colesterolul de la tesuturile extrahepatice catre ficat si tesuturile steroidogene &corticosuprarenale, testicule, ovare'. La nivel hepatic, colesterolul adus de catre particulele 60L va fi transformat in acizi biliari, in timp ce in tesuturile steroidogene colesterolul va fi utilizat la sinteza de homoni steroizi. :ivelul seric mai crescut la femei decat la barbati poate fi una din explicatiile frecventei mai mari a aterosclerozei la barbati comparativ cu femeile. 0in studiile epidemiologice reiese ca valorile 60L- colesterolului mai mici de 2, mg7dl pentru barbati si 4, mg7 dl pentru femei sunt asociate cu risc crescut de boala coronariana. 1alori peste ,, mg7dl pentru barbati si (, mg7 dl pentru femei sunt considerate ca avand rol protector pentru boala cardiovasculara. LDL"colesterolul reprezinta fractiunea de .colesterol rau7 malefic/, fiind un factor proaterogen, deoarece transporta colesterolul de la ficat spre tesuturile extrahepatie, favorizand supraincarcarea acestora cu colesterol. >eceptorii pentru L0L din tesuturile extrahepatice functioneaza maximal la o concentratie a L0L- colesterolului de numai 2,mg71))ml, care este mult mai mica decat valoarea fiziologica &1,)-1;)mg71))ml'. #ceasta caracteristica a receptorilor L0L explica incidenta crescuta a aterosclerozei la om. 0ozarea L0L-colesterolului se poate face prin metode experimentale complicate si costisitoare, motiv pentru care acestea nu pot fi utilizate in laboaratoarele clinice in mod curent, astfel concentratia L0L-colesterolului este calculata pe baza formulei lui -riede?ald L0L-colesterol @ "olesterol total- &60L-colesterolA +rigliceridemie7,' +ermenul trigliceridemie7, ofera o aproximare a concentratiei de colesterol din particulele 1L0L. "and concentratia de trigliceride depaseste 4))mg7dl formula lui -riede?ald nu mai poate fi aplicata. #lectro oreza lipoproteinelor Separarea electroforetica a lipoproteinelor se bazeaza pe sarcina electrica diferita a acestora, care este dependenta de raportul proteine7lipide. >ezolutia separarii este insa conditionata de natura suportului electroforetic utilizat. 0aca se foloseste acetat de celuloa se obtin doar doua benzi = &60L' si ! &1L0L,L0L', dar daca se lucreaza cu gel de agaroza se obtin 2 benzi = &60L', ! &L0L' si pre-! &1L0L'. Se poate lucra si pe gel de poliacrilamida, aceasta tehnica avand urmatoarele avanta$e &i' separare neta intre 1L0L si L0L, &ii' evidentierea Lp &a', o lipoproteina anormala considerata factor de risc independent pentru dezvoltarea aterosclerozei premature si &iii' evidentierea %0L. 0upa ce s-a realizat migrarea probei se efectueaza o colorare cu Sudan blacB &un colorant

specific pentru lipoproteine', apoi se densitometreaza lipidograma si se traseaza curba de densitate optica. -ractiunile lipoproteice lipoproteice cuprinse intr-o lipidograma normala sunt, in ordinea crescatoare a vitezei de migrare, urmatoarele - chilomicronii &)3', care raman la origine intrucat aceste particule nu migreaza in camp electric - pre-!-lipoproteinele &1)-1;3', corespund lipoproteinelor cu densitate foarte mica &1L0L' - !-lipoproteinele &,2-,;3', corespund lipoproteinelor cu densitate mica &L0L' - =-lipoproteinele &2,-2,3', corespund lipoproteinelor cu desitate mare &60L' Codificari patologice ale lipidogramei Codificarea concentratiei lipidelor plasmatice sau a raporturilor dintre diversele fractiuni lipoproteice poarta denumirea de dislipidemie sau dislipoproteinemie. Sunt descrise hipolipoproteinemii, cu o incidenta foarte scazuta, precum si hiperlipoproteinemii, cu o incidenta mult mai mare. #tat hipo-, cat si hiperlipoproteinemiile pot fi primare, cu determinism genetic &hipolipoproteinemii primare 8 abetalipoproteinemia familiala, hipoalfalipoproteinemia familiala, boala +angier, deficitul familial de L"#+9 hiperlipoproteinemii primare 8 hipercolesterolemia familiala, hipertrigliceridemia familiala' sau secundare, consecutive altor patologii &hiperlipoproteinemii secundare in diabet zaharat, hipotiroidism, insuficienta renala cronica, alcoolism, obezitate'.