Vasile Tran Irina Stanciugelu Teoria comunicarii

Vasile Tran Irina Stanciugelu

Teoria comunicarii

Bucuresti comunicare.ro

Toate drepturile asupra acestei editii apartin editurii comunicare.ro 2003 SNSPA, Facultatea de Strada Po"ernei &'(, )ucuresti Tel*+,a-. /0201 303 2( 32 45mail. editura6comunicare*ro 777*comunicare*ro 777*editura*comunicare*ro Comunicare si Relatii Publice !a"id #g il"$%

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei TRAN, VASILE Teoria comunicarii / Vasile Tran, Irina Stanciu elu. ! 4d* a 25a, re"* ' )ucuresti. comunicare*ro, 2003 )ibliogr* IS)N 3835(38&5905& I* Stanciug elu, Irina* 30&*88

Cu"rins

Scurta pre:entare a cursului de comunicare + 8 I. Teoria "roceselor #e comunicare / $ 0* Comunicarea ' o introducere + 00
0*0* Comunicarea ' de,initii + 00 0*2* Particularitati ale comunicarii + 09 0*3* Comunicare si in,ormatie + 02 0*9* Procesul de comunicare + 0& 0*2* 4lementele procesului de comunicare + 03 3*0* Teorii si modele clasice ale comunicarii + 33 3*2* Noi modele ale comunicarii + 23

2* Vocabularul stiintelor comunicarii + 23 3* Teorii si modele ale comunicarii + 38

9* Comunicare si limba;< comunicarea orala + &8

9*0* =imba ' limba;. clari,icari conceptuale + &8 9*2* #perationali:area limba;ului + 80 9*3* =imba; si actiune + 80 9*9* Comunicarea ling"istica ' modele teoretice + 82 9*2* Comunicarea orala* Stiluri de comunicare + 82 9*&* Comunicarea interpersonala + (0 9*8* Comunicarea "erbala + (9 2*0* >inetica + 30 2*2* Pro-emica + 3&

2* Comunicarea non"erbala + (3

II. Comunicarea %n cm"ul social / &'& &* Comunicarea ' proces de in,luentare sociala + 003
&*0* Comunicarea ?n noul spatiu public + 009 &*2* In,luenta si manipulare ?n spatiul public contemporan + 008 &*3* Comunicarea ca proces de in,luenta + 003 &*9* Tipuri de in,luenta e-ercitata prin intermediul comunicarii + 000 &*2* Sustinerea sociala a procesului de in,luenta + 003 &*&* Functiile comunicarii ca proces de in,luentare sociala + 009 8*0* Conceptul de comunicare de masa + 008 8*2* Industriali:area comunicarii sociale + 020 8*3* @i;loace de comunicare de masa + 029 8*9* Canalul de transmitere + 028 8*2* Publicul + 02( 8*&* Continutul + 030 8*8* Rolul si ,unctiile mass media ?n societate + 032

8* Comunicarea de masa + 008

(* Comunicarea publica + 038

(*0* Po:itionarea comunicarii publice ?n cAmpul comunicarii sociale + 038 (*2* Comunicarea publica ' preci:ari terminologice + 03( (*3* Campania de comunicare publica + 090 3*0* Rolul publicitatii ?n societate* Teorii culturale + 093 3*2* !e,initie* Tipologii* Functii + 09& 3*3* Componentele reclamei + 09( 3*9* Teorii si modele ?n publicitate + 093 00*0* Comunicare si politica ?n societatea contemporana + 022 00*2* Comunicarea politica* !e,initii* Functii + 02& 00*3* Speciali:area comunicarii politice + 02( 00*9* Speci,icul comunicarii politice ' comunicarea simbolica + 023 00*2* Comunicarea electorala ' ,orma a comunicarii politice + 0&9 00*&* Fundamentele marBetingului politic + 0&2 00*0* @anipularea ' de,initie, premise teoretice + 0&3 00*2* Practici manipulati"e ' de,initie si caracteri:are + 080 00*3* @anipularea in,ormationala si structurile mediatice + 083

3* Comunicarea publicitara + 093

00* Comunicarea politica + 022

00* @anipularea in,ormationala si structurile mediatice + 0&3

III. Comunicarea %n ca#rul or ani(atiilor / &)* 02* Comunicarea ?n cadrul grupurilor de munca + 030
02*0* Conceptul de grup de munca + 030 02*2* Caracteristicile grupului de munca + 032 02*3* Tipuri de grupuri de munca + 032 02*9* Comunicarea ?n cadrul grupului de munca + 033 02*2* Tipuri speciale de comunicare ?n cadrul grupului de munca< sedinta + 03& 03*0* @oti"atia ' de,initie< caracteristici + 200 03*2* Teoriile moti"atiei ?n munca + 203 09*0* Caracteristici ale comunicarii manageriale + 203 09*2* #biecti"ele comunicarii manageriale + 200 09*3* Functiile comunicarii manageriale + 203 09*9* Relatia cultura comunicationala ' cultura organi:ationala ?n acti"itatea de conducere + 220 09*2* Formele comunicarii manageriale + 222 09*&* Comunicarea se,5subordonat + 22& 02*0* Cri:a si con,lictul* !e,initii + 233 02*2* Conditionari ale comunicarii ?n situatii de cri:a + 239 02*3* !e,a:a;e ?ntre intentiile sursei si asteptarile receptorului + 238 0&*0* Conceptul de negociere + 290 0&*2* Principii de ba:a ale negocierii + 293 0&*3* Tipuri ,undamentale de negociere + 299 0&*9* @ar;a de negociere + 292 Ane-a* Compararea situatiilor de negociere sociala integrati"a si distributi"a + 220 )ibliogra,ie + 223

03* Comunicare si moti"are + 200

09* Comunicare si conducere + 203

02* Comunicarea ?n situatii de cri:a + 233

0&* Comunicare si negociere + 290

Scurta "re(entare a cursului #e comunicare

Cuvntul contine un ce sfnt care ne interzice sa facem din el un joc al hazardului. )audelaire

Cursul pe care "i5l propunem "i:ea:a deopotri"a comunicarea ca acti"itate teoretica si ca acti"itate practica* Cn conte-tul general al unui studiu apro,undat al disciplinelor necesare pregatirii studentilor ?n pro,esiunea de comunicator, acest curs ?si propune sa ,orme:e urmatoarele competente speci,ice. ' Capacitatea de a identi,ica ,enomene si procese cu un caracter comunicatio5 nal ?n cadrul conceptual speci,ic stiintelor sociale si umane< ' Dtili:area unor instrumente de anali:a si interpretare speci,ice stiintelor co5 municarii pentru caracteri:area teoretica generala si aplicata a unei probleme< ' 4-plicarea unor ,enomene, procese, e"enimente cu caracter comunicational prin intermediul modelelor de anali:a si interpretare propuse< ' Interpretarea unor di,erite puncte de "edere, precum si a re:ultatelor unei anali:e sau cercetari ?n domeniu din perspecti"a teoretica a stiintelor comunicarii< ' Reali:area unor cone-iuni ?ntre cunostintele, deprinderile si abilitatile dobAn5 dite prin studiul comunicarii si aplicarea acestora ?n solutionarea si e"aluarea unor situatii problema* Cursul promo"ea:a, de asemenea, urmatoarele "alori si atitudini cogniti"e. ' EAndire critica si di"ergenta< ' EAndire autocritica si con"ergenta< ' !isponibilitatea pentru dialog si de:batere< ' Interesul pentru interogatia re,le-i"a< ' Curio:itatea si interesul pentru problematica etica a comunicarii< ' Coerenta si riguro:itate de gAndire si actiune ?n domeniul speci,ic al comu5 nicarii* =a ni"el de continut, cursul ?si propune sa acopere cele trei mari domenii de studiu ale ,enomenelor de comunicare. teoria proceselor de comunicare, comuni5 carea ?n cAmpul social si comunicarea ?n cadrul organi:atiilor* 4ste util de subli5 niat ?n acest conte-t ca studiul ,iecarui domeniu ?n parte are un caracter

Teoria comunicarii

interdisciplinar* A-ele de constructie si interpretare ale acestui curs s5au consti5 tuit ?nsa, ?n mod special, prin apel la discipline precum. ' semiotica, ling"istica structurala si ,iloso,ia limba;ului /aplicate ?n studiul proceselor de comunicare1< ' sociologia, psiFologia sociala, simbolica sociala /?n studiul relatiilor de interdependenta ?ntre comunicare si societate1< ' psiFologia relatiilor de grup, anali:a organi:ationala, management /?n stu5 diul comunicarii organi:ationale1* Prin structura sa, cursul ?si propune sa asigure studentilor o descFidere cAt mai mare pentru lucrul aplicat cu in,ormatia teoretica pre:entata si sa puna la dispo:itia pro,esorilor o sursa pentru de:bateri, discutii si acti"itati didactice* Ast,el, modul clasic de pre:entare a in,ormatiei a ,ost ?mbogatit cu urmatoarele elemente. ' introducere la ,iecare tema care e"identia:a a-a de constructie si proble5 matica continutului< ' di"erse tipuri de casete de te-t care au ca rol general e"identierea unor anumite aspecte de continut< ' comunicarea ?n actiune, care intentionea:a sa arate implicatiile si modali5 tatile de aplicare ale problemelor de comunicare ?n conte-te cotidiene sau ?n "iata social5politica< ' discutii etice, care pre:inta probleme de etica a comunicarii ast,el ?ncAt sa 5i pro"oace pe studenti sa5si ,ormule:e propriile opinii prin raportare critica la as5 pectele comunicarii< ' in,o, care aduc preci:ari suplimentare celor pre:entate ?n te-t< ' aplicatii atasate unor unitati semni,icati"e de continut si structurate sa co5 respunda ,ormarii unor abilitati practice necesare pro,esiunii de comunicator< ' sa retinemG ' punctari de continut a,late la s,Arsitul ,iecarei teme, cu rolul de a sistemati:a in,ormatia /acolo unde este ca:ul1 pentru a asigura o mai buna ?n5 susire a acesteia* Speram ca acest curs sa corespunda obiecti"elor asumate si sa ,ie un ade"arat prieten si a;utor studentilor ?n studiul problematicii comunicarii* Autorii

I. Teoria "roceselor #e comunicare

&. Comunicarea ! o intro#ucere

Toate de,initiile date comunicarii umane, indi,erent de scolile de gAndire carora le apartin sau de orientarile ?n care se ?nscriu, au cel putin urmatoarele elemente comune. comunicarea este procesul de transmitere de in,ormatii, idei, opinii, pareri, ,ie de la un indi"id la altul, ,ie de la un grup la altul< nici un ,el de acti"itate, de la banalele acti"itati ale rutinei cotidiene pe care le traim ,iecare dintre noi :ilnic si pAna la acti"itatile comple-e des,asurate la ni"elul organi:atiilor, societatilor, culturilor, nu poate ,i conceput ?n a,ara procesului de comunicare*

&.&. Comunicarea ! #e+initii Ca si cea mai mare parte a cu"intelor unei limbi, "erbul a comunica si substan5 ti"ul comunicare sunt ambele polisemantice* Cei care se ocupa de domeniile comu5 nicatiei si comunicarii ?ntAlnesc ast,el, de la bun ?nceput, o di,icultate ma;ora. nu au de a ,ace cu o operatiune bine determinata, ci cu o multitudine de operatiuni, despre care este greu de spus cu certitudine ?n ce masura se aseamana* Dictionarul enciclopedic ofera termenului comunicare o definitie deosebit de comple-a, acoperind aproape toate domeniile ?n care acest termen este ,olosit. ' Cnstiintare, stire, "este* /!R1 Aducere la cunostiinta partilor dintr5un proces a unor acte de procedura /actiune, ?ntAmpinare, FotarAre1 ?n "ederea e-ercitarii dreptu5 rilor si e-ecutarii obligatiilor ce decurg pentru ele din aceste acte, ?n limita unor ter5 mene care curg obisnuit de la data comunicarii* ' Pre:entare ?ntr5un cerc de specialisti a unei lucrari stiinti,ice* ' @od ,undamental de interactiune psiFo5sociala a persoanelor, reali:ata ?n limba; articulat sau prin alte coduri, ?n "ederea transmiterii unei in,ormatii, a obtinerii stabilitatii sau a unor modi,icari de comportament indi"idual sau de grup*% Ce este comunicarea? Este o ntrebare la care au ncercat sa ofere raspuns toti autorii literaturii de specialitate* !e,initiile sunt numeroase si di,erite* Cn cele ce ur5 mea:a "om pre:enta doua dintre acestea, mai largi ca s,era de cuprindere*

02

Teoria comunicarii

Cn sensul cel mai general, se "orbeste de comunicare de ,iecare data cAnd un sistem, respecti" o sursa in,luentea:a un alt sistem, ?n speta un destinatar, prin mi;lo5 cirea unor semnale alternati"e care pot ,i transmise prin canalul /CFarles 4* #sgood, A "ocabular$ ,or TalBing about Communication1 Cu"Antul comunicare are un sens ,oarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate a,ecta un alt spirit* 4"ident, aceasta include nu numai limba;ul scris sau "orbit, ci si mu:ica, artele "i:uale, teatrul, baletul si, ?n ,apt, toate compor5 tamentele umane* Cn anumite ca:uri, este poate de dorit a largi si mai mult de,initia comunicarii pentru a include toate procedeele prin care un mecanism /spre e-emplu, ecFipamentul automat de repera; al unui a"ion si de calcul al t raiectoriei acestuia1 a,ectea:a un alt mecanism /spre e-emplu, o racFeta telegFidata ?n urmarirea acestui a"ion1*% /SFannon si Hea"er1* CAnd un cu"Ant este la moda, cum este asta:i ca:ul cu"Antului comunicare%, cAnd acti"itatile sau e"enimentele pe care le repre:inta se multiplica, sensul sau tinde sa se largeasca datorita cFiar interesului de care se bucura* Ast,el, o data cu di"ersi,i5 carea si masi,icarea comunicarii, oamenii politici, se,ii de ?ntreprinderi, artistii cunos5 cuti si, ?n general, orice persoana a carei cariera depinde ?ntr5o masura mai mica sau mai mare de opinia pe care publicul si5o ,ace despre ea apelea:a la ser"iciile specia5 listilor numiti consilieri ?n domeniul comunicarii* Cn acest ca:, trebuie sa ?ntelegem prin comunicare transmiterea unei imagini, transmitere care se reali:ea:a mai ales prin massmedia* Cn mod ,iresc, trebuie ca aceasta imagine, alt,el spus, repre:entarea pe care ne5o ,acem despre persoana ?n cau:a, sa ,ie puternica si, ?n acelasi timp, ,a"orabila< ?n ca: contrar, "om spune ca persoana "i:ata nu are trecere la public%, ca nu reuseste sa comunice%* Imaginea sa nu este cea pe care doreste sa o o,ere* Cn loc sa o lase ast,el la "oia ?ntAmplarii, este ?n interesul ei sa o consolide:e si sa ,aca ?n asa ,el ?ncAt sa ,ie po:iti"a* Cnsa aceasta depinde de o multitudine de ,actori, cum ar ,i ?mbracamintea, aspectul ,i:ic, timbrul "ocii, elemente care adesea nu au nimic de5a ,ace cu personalitatea reala a persoanei respecti"e* RamAne de stabilit daca "orbim de comunicare ?n ade"aratul sens al cu"Antului doar ?n masura ?n care acesta imagine este "oita /,ie de persoana ?n cau:a, ,ie de catre mandatarii sai1 sau si atunci cAnd anumite indicii spun neintentionat ce"a% asupra persoanei ?n cau:a*

care

le

leaga*%

Evolutia si semnificatia termenului comunicare Comunicarea a ,ost perceputa ca element ,undamental al e-istentei umane ?nca din anticFitate* Cn ,apt, ?nsasi etimologia termenului sugerea:a acest lucru< cu"Antul comunicare% pro"ine din limba latina< communis ?nseamna a pune de acord%, a ,i ?n legatura cu% sau a ,i ?n relatie%, desi termenul circula ?n "ocabularul anticilor cu sensul de a transmite si celorlalti%, a ?mpartasi ce"a celorlati%* !esi termenul este de origine latina, primele preocupari, cu deosebire practice pentru comunicare, le5au a"ut grecii* Pentru acestia, arta cu"Antului, maiestria de a5ti construi discursul si de a5l e-prima ?n agora era o conditie indispensabila statutului

Teoria proceselor de comunicare

03

de cetatean /trebuie ?nsa sa a"em ?n "edere ,aptul ca accesul la ,unctiile publice ale cetatii era accesibil oricarui cetatean grec doar prin tragere la sorti* @ai mult, legile din Erecia Antica stipulau dreptul cetatenilor de a se repre:enta pe ei ?nsisi ?n ,ata instantelor de ;udecata, te-tul lui Platon, Apararea lui Socrate, ,iind un e-emplu ?n acest sens1* 4lemente concrete de teorie a comunicarii apar ?nsa prima data ?n lucrarea lui Cora- din Siracu:a, Arta retoricii, ?n secolul VI ?*Ir* Platon si Aristotel "or continua aceste preocupari, institutionali:And comunicarea ca disciplina de studiu, alaturi de ,iloso,ie sau matematica, ?n =$ceum si ?n Academia Ereaca* Romanii "or prelua de la greci aceaste preocupari, de:"oltAndu5le si elaborAnd ?n ;urul anului 000 ?* Ir* primul model al sistemului de comunicare* 4"ul @ediu, o data cu de:"oltarea bisericii si a cresterii rolului sau ?n "iata oamenilor, odata cu de:"oltarea drumurilor comerciale si cu cristali:area primelor ,ormatiuni statale, "a con,eri noi dimensiuni comunicarii* Putem "orbi cFiar de o institutionali:are a acestei acti"itati, ?n sensul ca e-ista ?n toate statele, pe lAnga lide5 rul autoFton, indi"i:i instruiti care a"eau tocmai menirea de a se ocupa de redactarea actelor o,iciale, de consemnarea ,aptelor, de elaborarea legilor* @ai mult, putem "orbi cFiar de e-istenta unui sistem comun de semne si simboluri pentru anumite :one ale lumii* 4ste "orba, ca sa luam e-emplul european, de ,olosirea cu preponde5 renta a limbii sla"e ?n :ona rasariteana, ca limba de circulatie, ca sistem comun de semne si simboluri, si a limbii latine pentru :ona apuseana* Dn rol important ?n e-tinderea comunicarii l5a a"ut si de:"oltarea drumurilor comerciale< acestea au ,acilitat crearea postei ca principal sistem de comunicare, ?ncepAnd cu secolul al JIV5lea* 4poca moderna a repre:entat e-pl:ia de:"oltarii comunicarii sub toate aspectele ei* Progresul teFnico5stiinti,ic a ,a"ori:at aparitia tele,onului, a trenului, a automobi5 lului, intensi,icAnd comunicarea nu atAt ?ntre indi"i:i, cAt mai cu seama ?ntre comu5 nitati< de asemenea, a determinat crearea de noi sisteme si modalitati de comunicare* onderea activitatilor de comunicare n totalul activitatilor desfasurate de un individ ntr!o zi Cn pre:ent, a ,i in,ormati, a comunica repre:inta principala di mensiune a e-isten5 tei ,iecaruia dintre noi, de"enind atAt de pre:enta, ?ncAt nici macar nu mai este perce5 puta ca acti"itate distincta* Sa ne imaginam urmatoarea situatie. 4ste dimineata* J se tre:este si ia micul de;un* Cn acest timp, radioul este descFis si asculta o emisiune de stiri* TerminAnd micul de;un, J pleaca la ser"iciu* Cn drum, se ?ntAlneste cu un "ecin, pe care ?l saluta* Cn autobu:ul care5l duce la ser"iciu, J asculta o noua emisiune de radio care comunica stirile :ilei, ora e-acta si in,ormatii meteo* A;uns la ser"iciu, intra ?n comunicare cu colegii de lucru cu pri"ire la proiectul ?n care este implicata ,irma ?n care lucrea:a* Se,ul sau ?l cFeama si ?i

09

Teoria comunicarii

comunica noile instructiuni pe care el" n calitatea sa de sef de proiect" trebuie sa le discute cu echipa pe care o conduce. #ntrea$a zi si!o desfasoara astfel" cu e%ceptia pauzei de prnz cnd citeste ziarul si schimba cteva cuvinte cu chelnerul care i aduce mncarea. & data ncheiat pro$ramul de lucru" ' se ntoarce acasa si pe drum mediteaza asupra reusitei proiectului la care lucreaza si a consecintelor acestuia asupra carierei sale. Ajuns acasa" urmareste stirile si un film documentar despre clima tropicala" ncheindu!si astfel ziua. FacAnd o anali:a a ca:ului pre:entat, obser"am ca persona;ul nostru, cu care pro5 babil multi dintre noi se identi,ica, des,asoara o multitudine de acti"itati cu speci,ic de comunicare, ,ara a5si ,i propus ?n mod intentionat acest lucru* Sesi:am, ?n acelasi timp, ca e-ista o multitudine de situatii de comunicare, e-trem de di,erite si de "ariate, precum si ,aptul ca acti"itatea de comunicare detine pon5 derea cea mai ridicata ?n cadrul acti"itatilor pe care le des,asoara ?n mod curent un indi"id* Situatiile descrise mai sus pun ?n e"identa, totodata, si caracterul polisemantic al cu"Antului comunicare*

&.,. Particularitati ale comunicarii Pe ba:a studiului de ca: pre:entat anterior, putem identi,ica cAte"a dintre particu5 laritatile comunicarii. ' comunicarea are rolul de a5i pune pe oameni ?n legatura unii cu ceilalti, ?n me5 diul ?n care e"oluea:a< ' ?n procesul de comunicare, prin continutul mesa;ului se urmareste reali:area anumitor scopuri si transmiterea anumitor semni,icatii< ' orice proces de comunicare are o tripla dimensiune. comunicarea e-teriori:ata /actiunile "erbale si non"erbale obser"abile de catre interlocutori1, metacomunicarea /ceea ce se ?ntelege dincolo de cu"inte1 si intracomunicarea /comunicarea reali:ata de ,iecare indi"id ?n ,orul sau interior, la ni"elul sinelui1< ' orice proces de comunicare se des,asoara ?ntr5un conte-t, adica are loc ?ntr5un anume spatiu psiFologic, social, cultural, ,i:ic sau temporal, cu care se a,la ?ntr5o re5 latie de strAnsa interdependenta< ' procesul de comunicare are un caracter dinamic, datorita ,aptului ca orice co5 municare, o data initiata, are o anumita e"olutie, se scFimba si scFimba persoanele implicate ?n proces< ' procesul de comunicare are un caracter ire"ersibil, ?n sensul ca, o data transmis un mesa;, el nu mai poate ,i oprit% ?n drumul% lui catre destinatar* =a cele enumerate mai putem adauga. ' ?n situatii de cri:a, procesul de comunicare are un ritm mai rapid si o s,era mai mare de cuprindere<

Teoria proceselor de comunicare

02

' semni,icatia data unui mesa; poate ,i di,erita atAt ?ntre partenerii actului de co5 municare, cAt si ?ntre receptorii aceluiasi mesa;< ' orice mesa; are un continut mani,est si unul latent, adeseori acesta din urma ,iind mai semni,icati"* &.-. Comunicare si in+ormatie Comunicare% /apud K* K* Cuilenburg, #* ScFolten, E* H* Noomen, Stiinta comu5 nicarii( si informatie sunt doua concepte att de nrudite astazi" nct nici o consi! deratie asupra comunicarii nu poate fi deplina fara o e%plicitare a informatiei. Cn stiinta comunicarii, in,ormatia este, ?n general, ceea ce se comunica ?ntr5unul sau altul din limba;ele disponibile%* Cu alte cu"inte, in,ormatia trebuie considerata ca o combinatie de semnale si simboluri* Semnalele ne pot duce cu gAndul la undele sonore pe care le emitem ?n actul "orbirii, la undele radio sau la cele de tele"i:iune* Purtatoare de in,ormatie, semnalele sunt ?n sine lipsite de semni,icatie* 4le pot ?nsa purta semni,icatii care ' datorita unor con"entii sociale ' pot ,i decodate* Alt,el spus, semni,icatia unui simbol este dependenta de un consens ?n practica sociala* Indi,erent care este natura semnalelor ,olosite de emitator pentru ca in,luentarea receptorului sa se produca si sa se obtina e,ectul scontat, ambele instante ' atAt emitatorul, cAt si receptorul ' trebuie sa atribuie aceeasi semni,icatie semnalelor utili:ate* Putem distinge ast,el trei "alente ale conceptului de in,ormatie. ' aspectul sintactic al in,ormatiei ' succesiunea impusa semnalelor gra,ice, audi5 ti"e sau electrice, ca ,iind impusa de catre emitator< ' aspectul semantic al in,ormatiei ' semni,icatia ce le este acordata semnalelor pe ba:a con"entiilor sociale* Semni,icatia nu are cum sa ,ie identica pentru cei ce par5 ticipa la actul comunicati"* Ast,el, trebuie ,acuta distinctia ?ntre in,ormatia semantica intentionala /in,ormatia pe care emitatorul "rea sa o transmita1 si in,ormatia seman5 tica reali:ata /in,ormatia pe care receptorul o desprinde din mesa;ul receptat1< ' aspectul pragmatic, ceea ce se ?ntAmpla cu in,ormatia primita sau cu e,ectul acesteia asupra receptorului* Comunicarea porneste de la emitatorul care intentionea:a sa transmita in,ormatia si care ,oloseste un cod care ?i ser"este cel mai bine scopului sau* Actul comunicarii se ?ncFeie cu implicatiile pragmatice pentru receptor, etapa ,inala a trans,erului de in,ormatie* )aloarea informativa a mesajului S5au ?nregistrat di"erse tentati"e de a stabili obiecti"itatea% "alorii in,ormati"e, la ni"el ,ormal sau la ni"el semantic* Formal, "aloarea in,ormati"a poate ,i stabilita printr5un calcul di,erentiat al tuturor posibilitatilor de iesi re dintr5o situatie data* Cnsa "aloarea in,ormati"a% ramAne, de ,apt, un concept pragmatic* Cel care determina

0&

Teoria comunicarii

pAna la urma cAt de mare este "aloarea in,ormati"a a unui mesa; este publicul* !oua aspecte sunt ?n acest cadru importante* Cn primul rAnd, gradul de incertitudine presu5 pus de un anumit e"eniment /probabilitatea ca acel e"eniment sa se produca1< daca, pentru o anumita categorie de public, aceasta incertitudine este ,oarte pronuntata, "a5 loarea in,ormati"a pragmatica a mesa;ului este ,oarte mare* Cn al doilea rAnd, im5 portanta pe care o categorie sau alta de public o acorda e"enimentului ?n cau:a. cu cAt importanta acordata e"enimentului este mai mare, cu atAt mai mare este "aloarea in,ormati"a /pragmatica1 a stirii care se re,era la el* Asadar, "aloarea in,ormati"a a mesa;ului este dependenta. 0* ?nainte de emiterea+receptarea mesa;ului, de incertitudinea receptorului ?n ceea ce pri"este posibilitatile de a iesi dintr5o situatie< aceasta incertitudine trebuie corelata cu importanta pe care receptorul o acorda ,iecarei posibilitati de a depasi situatia data< 2* dupa receptarea mesa;ului, de improbabilitatea care ?ncon;ura e"enimentul ?na5 inte ca acesta sa se ,i produs si de importanta sociala a e"enimentului ?nsusi* Alegeti cinci stiri dintr5un cotidian de in,ormare nationala< ierarFi:ati aceste stiri din punctul de "edere al "alorii in,ormati"e stabilite dupa receptarea me5 sa;ului< comentati ierarFia stabilita, a"And ?n "edere continutul stirilor selectate*

&... Procesul #e comunicare K* K* Van Cuilenburg, #* ScFolten, E* H* Noomen de,inesc comunicarea ca un proces prin care un emitator transmite in,ormatii receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite e,ecte% /Stiinta comuni5 carii1* Alt,el spus, ,iecare proces de comunicare are o structura speci,ica repre:entata de un anume tip de relatie de:"oltata de trinomul emitator5mesa;5receptor* Cea mai simpla scFema a structurii procesului de comunicare a ,ost propusa ?nca din anul 0339 de >arl )uFler, ?n lucrarea !ie SpracFtFeorie /,igura 01* mesa/ Emitator *eed!bac+ *i$ura , Dlterior, Roman KaBobson, urmarind scFema lui >arl )uFler, de:"olta structura procesului de comunicare, adaugAndu5i ?nca trei componente. cod, canal, re,erent /,igura 21* Relatia de comunicare se reali:ea:a ast,el. emitatorul transmite un mesa; Rece"tor

Teoria proceselor de comunicare

08

?ntr5un anumit cod /limba;1 catre receptor, care "a initia o actiune de decodare a me5 sa;ului ce i5a ,ost transmis* Acest mesa; este constituit ?ntr5un anume cod care trebuie sa ,ie comun celor doi parteneri a,lati ?n contact* Cntre emitator si receptor are loc un trans,er de in,ormatie* In,ormatia pleaca de la emitator si de"ine in,ormatie pentru receptor* AtAt emitatorul, cAt si receptorul sunt entitati orientate catre un scop* 4mita5 torul are scopul de a o,eri, receptorul are scopul de a primi in,ormatie* Cum am mai spus, transmiterea mesa;ului se reali:ea:a ?ntr5un anume cod* Cntre mesa; si cod e-ista o anumita discrepanta* Ast,el, ?n "reme ce mesa;ul se caracteri5 :ea:a prin coerenta, cursi"itate, claritate, ,iind determinat de loc, de timp, de starea psiFica a emitatorului, codul e ,i-, in"ariabil, abstract, redus la un numar destul de mic de semne*
RE0ERENT

E1ITAT2R

1ESA3 CANAL

RECEPT2R

C2D

*i$ura K* K* Van Cuilenburg, #* ScFolten si E*H* Noomen reali:ea:a un model ,unda5 mental al procesului de comunicare% /,igura 31* 4 5 46( 47 decodare receptor emitator codare canal

e,ect

:gomot de ,ond *i$ura . Pentru citirea% acestuia, autorii mentionati o,era urmatoarea e-plicatie. daca un emitator doreste si transmite in,ormatia /-1 unui receptor, in,ormatia trebuie sa ,ie inteligibila* 4mitatorul trebuie sa5si gaseasca cu"intele, sa se e-prime* Pentru a se ,ace ?nteles, oral sau ?n scris, el trebuie sa5si code:e mesa;ul, sa ,oloseasca coduri* # data codat, mesa;ul este transpus ?n semnale /$1 care pot strabate canalul spre re5 ceptor* Receptorul trebuie sa decode:e mesa;ul transpus ?n semnale si sa5l interpre5 te:e /-L1* Cn ,ine, comunicarea poate ,i ?ngreunata de un surplus nerele"ant de

0(

Teoria comunicarii

in,ormatie /:1 sau de :gomotul de ,ond /noise1 M***N* Reusita ?n comunicare implica ?ntr5o masura oarecare i:omor,ismul dintre /-1 si /-L1, receptorul acorda mesa;ului o semni,icatie /-L1 care e aceeasi ca si pentru emitator /-5-L1* Acelasi model indica ?nsa obstacolele ce pot inter"eni ast,el ?ncAt i:omor,ismul sa nu se reali:e:e. pot inter"eni erori de codare sau de decodare, precum si :gomotul de ,ond% /Stiinta comunicarii1* Cn ,unctie de criteriul luat ?n considerare, distingem mai multe ,orme ale comu5 nicarii. Dn prim criteriu luat ?n clasi,icarea ,ormelor comunicarii ?l constituie modalitatea sau teFnica de transmitere a mesa;ului* Identi,icam ast,el, dupa Ioan !ragan /Para5 digme ale comunicarii de masa1, comunicarea directa, ?n situatia ?n care mesa;ul este transmis u:itAndu5se mi;loace primare ' cu"Ant, gest, mimica ', si comunicarea in5 directa, ?n situatia ?n care se ,olosesc teFnici secundare ' scriere, tiparitura, semnale transmise prin unde Fert:iene, cabluri, sisteme gra,ice etc* Cn cadrul comunicarii indirecte distingem. ' comunicarea imprimata /presa, re"ista, carte, a,is, etc*1< ' comunicarea ?nregistrata /,ilm, disc, banda magnetica etc*1< ' comunicarea prin ,ir /tele,on, telegra,, comunicare prin cablu, ,ibra optica etc*1< ' comunicarea radio,onica /radio, TV a"And ca suport undele Fert:iene1* Cn ,unctie de modul ?n care indi"idul, sau indi"i:ii, participa la procesul de comu5 nicare identificam urmatoarele forme ale comunicarii/ ' comunicare intrapersonala /sau comunicarea cu sinele, reali:ata de ,iecare in5 di"id ?n ,orul sau interior1< ' comunicare interpersonala /sau comunicare de grup, reali:ata ?ntre indi"i:i ?n cadrul grupului sau organi:atiei din care ,ac parte< ?n aceasta categorie intra si comu5 nicarea des,asurata ?n cadrul organi:atiei1< ' comunicare de masa /este comunicarea reali:ata pentru publicul larg, de catre institutii speciali:ate si cu mi;loace speci,ice1* Dn alt criteriu ?l repre:inta modul de reali:are a procesului de comunicare ?n ,unctie de relatia e-istenta ?ntre indi"i:ii din cadrul unei organi:atii* Putem ast,el identi,ica. ' comunicare ascendenta /reali:ata de la ni"elele in,erioare ale unei organi:atii catre cele superioare1< ' comunicare descendenta /atunci cAnd ,lu-urile in,ormationale se reali:ea:a de la ni"elele superioare catre cele in,erioare1< ' comunicare ori:ontala /reali:ata ?ntre indi"i:i a,lati pe po:itii ierarFice similare sau ?ntre compartimentele unei organi:atii ?n cadrul relatiilor de colaborare ce se stabilesc ?ntre acestea1* Construiti un mesa; si adaptati continutul acestuia ?n ,unctie de tipul de comunicare. a1 intra+interpersonala si de masa< b1 ascendenta, descendenta, ori:ontala*

Teoria proceselor de comunicare

03

&.*. Elementele "rocesului #e comunicare Indi,erent de ,orma pe care o ?mbraca, orice proces de comunicare are cAte"a elemente structurale caracteristice. ' e-istenta a cel putin doi parteneri /emitator si receptor1 ?ntre care se stabileste o anumita relatie< ' capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale ?ntr5un anumit cod, cunoscut de ambii parteneri /de mentionat ,aptul ca, ?n general, ?n orice proces de comunicare partenerii ;oaca pe rAnd rolul de emitator si receptor1< ' e-istenta unui canal de transmitere a mesa;ului* Procesul de comunicare ia ast,el nastere ca urmare a relatiei de interdependenta ce e-ista ?ntre elementele structurale enumerate mai sus* Aceasta relatie de interdepen5 denta ,ace ca orice proces de comunicare sa se des,asoare ast,el. e-ista cine"a care initia:a comunicarea, emitatorul, si altcine"a caruia ?i este destinat mesa;ul, destina5 tarul* Acest mesa; este o componenta comple-a a procesului de comunicare, datorit a ,aptului ca presupune etape precum codi,icarea si decodi,icarea, presupune e-istenta unor canale de transmitere, este in,luentat de dependenta modului de receptionare a mesa;ului, de deprinderile de comunicare ale emitatorului si destinatarului, de con5 te-tul ,i:ic si psiFosocial ?n care are loc comunicarea* @esa;ul poate ,i transmis prin intermediul limba;ului "erbal, non"erbal sau para5 "erbal*
In+o =imba;ul "erbal repre:inta limba;ul reali:at cu a;utorul cu"intelor* =imba;ul non"erbal este limba;ul care ,oloseste alta modalitate de e-primare decAt cu"Antul /gesturi, mimica etc*1* =imba;ul para"erbal este o ,orma a limba;ului non"erbal, o ,orma "ocala repre:entata de tonalitatea si in,le-iunile "ocii, ritmul de "orbire, pau:ele dintre cu"inte, ticurile "erbale*

Alte elemente componente ale procesului de comunicare sunt. ,eed5bacB5ul, cana5 lele de comunicare, mediul comunicarii, barierele comunicationale* *eed!bac+!ul este un mesaj specific prin care emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu pri"ire la mesa;ul comunicat* Canalele de comunicare reprezinta drumurile" caile urmate de mesaje. E%ista doua tipuri de canale de comunicare. 0* canale ,ormale, prestabilite, cum ar ,i sistemul canalelor i erarFice dintr5o orga5 ni:atie< 2* canale in,ormale stabilite pe relatii de prietenie, pre,erinte, interes personal* Canalele de comunicare au un suport teFnic repre:entat de toate mi;loacele teF5 nice care pot "eni ?n spri;inul procesului de comunicare /mi;loace de comunicare1. tele,on, ,a-, calculator, tele-, mi;loace audio5"ideo* 0ediul comunicarii este influentat de mijloacele de comunicare1 e%ista mediu oral sau mediu scris, mediu "i:ual*

20

Teoria comunicarii

Filtrele, :gomotele, barierele repre:inta perturbatiile ce pot inter"eni ?n procesul de comunicare* Perturbarea mesa;ului transmis poate a"ea o asemenea intensitate, ?ncAt ?ntre acesta si mesa;ul primit sa e-iste di,erente "i:ibile* Perturbatiile pot ,i de natura interna ' ,actori ,i:iologici, percepti"i, semantici, ,actori interpersonali sau in5 trapersonali ' si de natura e-terna ' care apar ?n mediul ,i:ic ?n care are loc comuni5 carea /poluare ,onica puternica, ?ntreruperi succesi"e ale procesului de comunicare1* Cn procesul de comunicare, bariera repre:inta orice lucru care reduce ,idelitatea sau e,icienta trans,erului de mesa;* Cn ,unctie de caracteristicile pe care le au, barierele pot ,i clasi,icate ?n bariere de limba;, bariere de mediu, bariere datorate po:itiei emitatorului si receptorului, bariere de conceptie* Imaginati5"a o situatie de comunicare comple-a si identi,icati elementele unui proces de comunicare* Construiti un mesa;* !ati e-emplu de cel putin doua coduri di,erite de cel ?n care a ,ost construit mesa;ul "ostru* Construiti un mesa;* Construiti apoi di,erite mesa;e ca raspuns la acesta care sa aiba caracteristicile unui ,eed5bacB cu "aloare. a1 po:iti"a b1 negati"a c1 de complicitate d1 de indignare e1 de supunere ,1 de bucurie g1 de respingere F1 de resemnare

Comunicarea %n actiune )ariere de comunicare !octor =eonard Saules, de la Erand ScFool o, )usiness, Dni"ersitatea Columbia, considera ca ?n procesul de comunicare pot inter"eni urmatoarele bariere. 2ariere de limbaj/ ' aceleasi cu"inte au sensuri di,erite pentru di,erite persoane< ' cel ce "orbeste si cel ce asculta se pot deosebi ca pregatire si e-perienta< ' starea emotionala a receptorului poate de,orma ceea ce acesta aude< ' ideile preconcepute si rutina in,luentea:a recepti"itatea< ' di,icultati de e-primare< ' utili:area unor cu"inte sau e-presii con,u:e* 2ariere de mediu/ 3 climatul de munca necorespunzator 4poluare fonica ridicata(1 3 folosirea de suporti informationali necorespunzatori1 3 climatul locului de munca poate determina an$ajatii sa!si ascunda $ndurile adevarate pentru ca le este ,rica sa spuna ceea ce gAndesc*

Teoria proceselor de comunicare

20

ozitia emitatorului si receptorului n comunicare poate" de asemenea" constitui o bariera datorita/ 3 ima$inii pe care o are emitatorul sau receptorul despre sine si despre interlocutor1 3 caracterizarii diferite de catre emitator si receptor a situatiei n care are loc comunicarea1 3 sentimentelor si intentiilor cu care interlocutorii participa la comunicare. # ultima categorie o constituie barierele de conceptie, acestea ,iind repre:entate de. ' e-istenta presupunerilor< ' e-primarea cu stAngacie a mesa;ului de catre emitator< ' lipsa de atentie ?n receptarea mesa;ului< ' conclu:ii grabite asupra mesa;ului< ' lipsa de interes a receptorului ,ata de mesa;< ' rutina ?n procesul de comunicare* !esi ?mbraca ,orme di,erite, constituind reale probleme ?n reali:area procesului de comunicare, barierele nu sunt de nee"itat, e-istAnd cAte"a aspecte ce trebuie luate ?n considerare pentru ?nlaturarea lor. ' plani,icarea comunicarii< ' determinarea precisa a scopului ,iecarei comunicari< ' alegerea momentului potri"it pentru e,ectuarea comunicarii< ' clari,icarea ideilor ?naintea comunicarii< ' ,olosirea unui limba; adec"at*

Identi,icati o situatie de comunicare con,lictuala /,ie una ?n care ati ,ost implicat, ,ie una la care ati ,ost obser"ator1< ?ncercati sa identi,icati barierele de comunicare ce au contribuit la declansarea si mentinerea situatiei con5 ,lictuale* Ce credeti ca trebuia ,acut pentru ca aceste bariere sa ,ie ?nlaturateO Comentati conclu:iile pe care le puteti desprinde din aceasta anali:a*

Sa retinem8 Ce este comunicarea umana? Cn sens larg, comunicarea umana poate ,i de,inita drept procesul de transmitere de in,ormatii, idei, opinii, pareri, ,ie de la un indi"id la altul, ,ie de la un grup la altul* Cn literatura de specialitate, de,initiile sunt numeroase si di,erite* Cn general putem considera ca e-ista comunicare atunci cnd un sistem" o sursa influenteaza starile sau actiunile altui sistem" tinta si receptorul ale$nd dintre semnalele care se e%clud pe acelea care" transmise prin canal" lea$a sursa cu receptorul. Care sunt principalele elemente ale unui proces de comunicare? ' cel putin doi parteneri /emitator si receptor1, ?ntre care se stabileste o anumita relatie< ' codul, cunoscut de ambii parteneri /de mentionat ,aptul ca, ?n general, ?n orice proces de comunicare partenerii ;oaca% pe rAnd rolul de emitator si receptor1< ' mesa;ul< ' mi;locul de transmitere a mesa;ului< ' ,eed5bacB5ul /mesa; speci,ic prin care emitatorul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu pri"ire la mesa;ul comunicat1< ' canale de comunicare, care repre:inta drumurile%, caile% urmate de mesa;e /canale ,ormale, canale in,ormale1<

22

Teoria comunicarii

' mediul comunicarii este in,luentat de modalitatile de comunicare< e-ista mediu oral sau mediu scris, mediu "i:ual etc*< ' barierele /,iltrele, :gomotele1 repre:inta perturbatiile ce pot inter"eni ?n procesul de comunicare* Procesul de comunicare ia nastere ca urmare a relatiei de interdependenta ce e-ista ?ntre elementele structurale enumerate mai sus* Ce particularitati are un proces de comunicare? 0* rol ' a5i pune pe oameni ?n legatura unii cu ceilalti ?n mediul ?n care e"oluea:a< 2* obiecti" ' urmareste reali:area anumitor scopuri si transmiterea anumitor semni,icatii< 3* strati,icare ' tripla dimensiune. ' comunicarea e-teriori:ata< ' metacomunicarea< ' intracomunicarea 9* caracteristici. ' se des,asoara ?ntr5un conte-t< ' caracter dinamic< ' caracter ire"ersibil< ' ?n situatii de cri:a, procesul de comunicare are un ritm mai rapid si o s,era mai mare de cuprindere< ' semni,icatia data unui mesa; poate ,i di,erita atAt ?ntre partenerii actului de comunicare, cAt si ?ntre receptorii aceluiasi mesa;*

,. Vocabularul stiintelor comunicarii &

!aca polisemantismul cu"Antului comunicare% ridica probleme cercetatorilor, la ,el stau lucrurile si cu termenii ce ,ormea:a "ocabularul speci,ic al disciplinei* 4ste simplu sa utili:e:i cu"inte ca semn, simbol, cod, mesa;, ,ara a da impresia ca se pun probleme serioase de ?ntelegere* Cnsa e,ortul de,inirii lor nu ?nseamna pur si simplu crearea unei tesaturi de cu"inte de dragul cu"intelor, ci e-ista o comple-itate reala pe care nu o poate acoperi o singura ,ormula, o comple-itate care are mai multe surse, ?n a,ara cantitatii de elemente si a etapelor implicate*

A comunica/comunicare Actul de comunicare se constituie ca un proces de transmitere a in,ormatiilor, ideilor si sentimentelor, atitudinilor, opiniilor, de la un indi"id la altul, de la un indi"id catre un grup social si de la acesta la altul* Comunicarea este procesul prin care se ,ace un scFimb de semni,icatii ?ntre persoane* 5orld 2oo+ Dictionar6" editat de Clarence 7. 2arnhart si 8obert 9." face distinc! tie ?ntre comunicare si comunicatii, de,inindu5le pe acestea di n urma drept. ' un sistem de comunicare prin tele,on, telegra,, radio, tele"i:iune si altele< ' un sistem de rute sau ,acilitati pentru transportarea pro"i:iilor militare, a "eFiculelor si a trupelor< ' studiul transmisiei in,ormatiei si di"ertismentului prin "orbire sau scriere, prin re"iste si :iare, prin radio, tele"i:iune, discuri, ,onogra, sau alte mi;loace* Pentru Robert 4scarpit, a comunica nu ?nseamna numai a emite si a primi, ci a participa la toate ni"elurile, la o in,initate de scFimburi ,elurite care se ?ncrucisea:a si inter,erea:a unele cu altele% /!e la sociologia literaturii la teoria comunicarii1* !upa cum am "a:ut, comunicarea este ?nteleasa ca un proces al transmiterii e-presiilor semni,icati"e ?ntre oameni, ca un concept care include toate acele procese
0 Atunci cAnd nu este speci,icat alt autor, continutul acestei teme a ,ost preluat dupa CFristian

)a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea*

29

Teoria comunicarii

prin care oamenii se in,luentea:a unii pe altii* Actul comunicarii se reali:ea:a atunci cAnd o sursa de mesa;e transmite semnale, prin intermediul unui canal, la receptor, cAnd emitatorul transmite o in,ormatie, o idee sau o atitudine* Studiata ca proces social, comunicarea a de"enit obiect de cercetare al stiintelor sociale* S5a constituit ast,el o stiinta autonoma, a comunicarii, caracteri:ata prin pluralitatea modurilor de abordare a comunicarii /ling"istica, semiotica, psiFo5 sociala, sociologica, cibernetica etc1*

In#ice/semnal !in punctul de "edere al comunicarii, putem numi indice ceea ce o,era in,ormatii asupra unei stari psiFologice care, prin natura sa, ne,iind nici "i:ibila, nici accesibila nici unuia dintre celelalte simturi ale noastre, ramAne ascunsa ?n masura ?n care nu se mani,esta prin consecinte perceptibile* Cn principiu, indicele, nu ser"este comunicarii "oluntare decAt ca accesoriu, atunci cAnd ?ntareste sau modi,ica in,ormatiile pe care destinatarul le are asupra continutului comunicat sau intentiei comunicante* :emnalul este orice element purtator de informatie" cu conditia ca acesta sa fi fost produs ?n mod deliberat de cine"a care se asteapta ca acesta sa ,ie ?nteles ca atare* Vom spune deci ca este "orba de un indice intentional* Spre deosebire de indicele nonintentional, care nu este e-clus din procesele de comunicare, dar care nici nu este necesar acestora, semnalul ;oaca un rol ,undamental* Nu e-ista comunicare deplina ,ara semnal* !e e-emplu, cu"intele constituie semnale cu a;utorul carora in,ormatiile sunt transmise* !e multe ori, sensul cu"intelor comunicate nu poate ,i stabilit ?n ?ntregime decAt daca ne ser"im de indici* Ast,el, di,erenta dintre indice si semnal de"ine relati"a, deoarece si unii si altii au acelasi rol* Indicele nu o,era in,ormatii decAt ?n mod oca:ional, ?n timp ce semnalul le ,urni:ea:a prin cFiar natura sa* Indicele este un dat al realitatii, care nu este ?n sine un indice, dar care de"ine un indice atunci cAnd este ,olosit de creierul uman ca sursa de in,ormatii* Cn ceea ce pri"este semnalul, acesta este produs pentru a ,i semnal, el nu pre5 e-ista sensului pe care i5l dam atunci cAnd ?l emitem* Cu toate acestea, aceleasi realitati pot ser"i uneori drept indici, alteori drept semnale* CAnd cine"a apare la tele"i:or, spectatorii ?si ,ac asupra sa o opinie nu numai ?n ,unctie de ce a spus, ci si ?n ,unctie de coa,ura sa, tinuta sa, aspectul ,i:ic etc* !aca acestea constituie aspectul sau obisnuit, caruia nu i5a acordat atentie ?n mod deosebit, putem "orbi de indici* !aca le5a adoptat ?n mod deliberat ?n "ederea emisiunii, putem "orbi de semnale* !oar ca, ?n aceasta situatie, pentru a obtine ma-imum de e,icacitate, este bine ca spectatorii sa nu5si dea seama de intentiile celui pe care ?l pri"esc si ca semnalul sa ,ie interpretat drept indice* Va trebui, deci, sa distingem, ?n cadrul semnalelor, pe cele care sunt emise pentru a ,i percepute ca semnale si cele care sunt emise pentru a ,i

Teoria proceselor de comunicare

22

percepute ca indici* Cntr5un semnal "a:ut din punctul de "edere al destinatarului, intentia comunicatorului poate ,i aparenta, sau, dimpotri"a, ascunsa* )ine?nteles, tine de strategia comunicatorului de a pre"ede, nu ,ara riscul de a gresi, cum "a ,i interpretat semnalul de catre destinatar. daca este receptat ca atare, ca semnal, sau, dimpotri"a, ca indice*

1esa/ Se spune ?n mod obisnuit ca se comunica prin mesa;* Acest termen desemnea:a un semnal, sau un ansamblu de semnale transmise ?n cursul unui act de comunicare* 4-ista si alte cu"inte, cu e-tensie mai redusa, dar tot atAt de importante, pentru a desemna mesa;ele* Dnul dintre acestea este enuntul. un enunt este un mesa; ling"istic, ?n general sub ,orma orala, iar un mesa; sub ,orma scrisa este denumit mai degraba te-t* Dn mesa; nu poate ,i e,icace decAt daca este ?nteles. semnalelor din care este constituit din punct de "edere material, trebuie sa le ,ie asociat un sens* Acesta idee conduce la notiunea de semn*

Semn Termenul semn primeste ?n ling"istica, ?ncepAnd cu Ferdinand de Saussure, un sens precis, destul de di,erit de cel din limba;ul curent,unde este ecFi"alent uneori cAnd cu indicele, cAnd cu semnalul< el desemnea:a o unitate comple-a, compusa din alte doua unitati. semnalul si sensul sau* Pentru aceste doua entitati, Saussure a utili:at alte denumiri, ,olosite de;a de gramaticienii stoici ai anticFitatii grecesti* Cn loc de semnal, el propune semni,icant si pentru sens ' semni,icat, ceea ce are a"anta;ul de a pune ?n "aloare complementaritatea termenilor. unui semni,icant ?i corespunde ?n mod necesar un semni,icat si in"ers* Se utili:ea:a ,rec"ent /I;elmsle", 4co1 termenul e-presie% pentru semni,icant si continut% pentru semni,icat* Saussure utili:ea:a cu"Antul semn% a"And ?n "edere un ,enomen comple-, compus dintr5o imagine acustica% si un concept% /obiectul semni,icat1* Dn cu"Ant sau o combinatie de cu"inte dintr5o limba indica sau se re,era la un obiect e-terior sau o idee e-istenta* Acesta este sensul comun al semnului, cAnd discutam comuni5 carea prin intermediul limba;ului* Semnul este asociat ?n mod arbitrar si con"entional unui concept, iar utili:area sa con"oaca imaginea mentala a conceptului* Con,orm modelului dominant ?n ling"istica, semnalele incluse ?n semn, nu au, prin ele ?nsele, nimic ?n comun cu sensul pe care sunt destinate sa5l transmita* Se spune ?n acest ca: /Saussure1 ca semnele ling"istice sunt arbitrare, cu alte cu"inte ca nu e-ista o ;usti,icare pentru alegerea unui anumit semnal ?n detrimentul celorlalte, pentru un anumit sens* !e aceea, ?n limbi di,erite, unui anumit sens ?i corespund semnale complet di,erite*

2& In+o

Teoria comunicarii

4-ista si semne moti"ate, cele ?n care semnalele pre:inta analogii cu semni,icatia lor* Cn limba; se dau ca e-emple de semne moti"ate onomatopeele%, cu"inte a caror ,onie repre:inta un :gomot sau un sunet* !ar corespondenta nu este decAt relati"a* !e alt,el, sunetul emis de unul si acelasi animal /de e-emplu, un cocos1 este transcris ,onetic di,erit ?n ,unctie de limba /cocB5a5doodle5doo, PuiPuiriPui etc*1 Cn conclu:ie, moti"atia semnelor ling"istice nu este decAt relati"a si este impregnata de un arbitrar care ramAne predominant* Acest arbitrar se regaseste si ?n alte domenii decAt cel al limba;ului* 4-emplul clasic este cel al sema,oarelor rutiere, unde semni,icatia culorilor este pur arbitrara* Totusi, atunci cAnd pe un panou rutier desenul unei curbe semnalea:a utili:atorilor ca "or aborda o curba, a"em de5a ,ace cu un semn moti"at* Curba a ,ost aleasa pentru asemanarea sa cu "ira;ul* Cn general, atunci cAnd comunicarea se ,ace alt,el decAt prin limba;, partea de moti"atie creste* # imagine este m ai putin si mult mai rar arbitrara decAt un cu"Ant sau o ,ra:a si, de aceea, comunicarea prin intermediul imaginii este mult mai e,icace* Se pare ca semni,icatia se transmite cu atAt mai usor cu cAt ea este mai solid ancorata ?n suportul sau, cu cAt di,erenta dintre sens si semnal este mai mica* Ne putem pune ?ntrebarea de ce sunt, ?nca, des pre,erate cu"intele imaginilor* Aceasta se ?ntAmpla deoarece imaginea nu poate "eFicula toate tipurile de sensuri, ci doar acele sensuri carora le seamana%. ?n esenta ei cFiar, "orbim de imaginea unui element caruia ?i seamana, si e-ista o multitudine de notiuni care nu se pretea:a sau se pretea:a cu di,icultate unei repre:e ntari "i:uale* =imba;ul, care utili:ea:a semne arbitrare, nu este supus acestei limitari, el permitAnd comunicarea oricarui tip de semn* Aceasta trasatura uni"ersala, numita omnipotenta, caracteri:ea:a limba;ul ?n cadrul mi;loacelor de comunicare. sunt ca:uri ?n care nu putem alege ?ntre limba; si un alt mi;loc, deoarece acesta este singurul care nu este atasat unui domeniu limitat* Cn acelasi ,el, ?ntelegem de ce tele"i:iunea tinde sa ?nlocuiasca radioul, unde comunicarea se ,ace prin limba;* Tele"i:iunea cumulea:a omnipotenta limba;ului si e,icacitatea imaginii* Pentru aceleasi moti"e, un a,is, care tine de domeniul imaginii, comporta aproape ?ntotdeauna o parte scrisa. in,ormatiile pe care imaginea nu reuseste sa le redea sunt ?ncredintate cu"intelor*

Cu9nt Prototipul semnului ling"istic este cu"Antul, dar rareori "orbim de cu"inte i:olate* Cu"intele ?nsasi sunt ,acute pentru a se combina ?n ,ra:e comple-e, care repre:inta macrosemne /semne ,ormate la rAndul lor din alte semne1* Aceasta proprietate este "i:ata ?n general atunci cAnd spunem ca limba;ul este articulat* Dnitatea de comu5 nicare ?n acest ca: este ,ie ,ra:a, ,ie ansamblul de ,ra:e pe care ?l putem numi enunt sau te-t* !ar putem generali:a la toate tipurile de comunicare ceea ce este e"ident pentru limba;ul "orbit sau scrisO Comunicarea nu operea:a ?ntotdeauna cu a;utorul mesa;elor articulate, ?n sensul de,init mai sus* Dn a,is, un cl ip publicitar se descom5 pun mult mai greu ?n elemente semni,icante, ?n semnale distincte a"And un sens, decAt o ,ra:a pe care o putem descompune ?n cu"inte*

Co# CAnd se "orbeste de comunicare, se ,oloseste adeseori cu"Antul cod* 4ste un termen di,icil din cau:a polisemiei sale* Sa plecam de la codi,icare. aceasta desem5 nea:a uneori operatiunea care ,ace sa corespunda unei semni,icatii anumite semnale,

Teoria proceselor de comunicare

28

elaborarea unui mesa; plecAnd de la o semni,icatie care, cFiar daca nu a ,ost data ?n prealabil, cel putin nu a ,ost ?nca raportata la o serie de semnale* Alteori, codi,icarea desemnea:a operatiunea care consta ?n a ?nlocui semnale care apartin unui anumit sistem cu semnale care apartin unui alt sistem* Cn acest al doilea sens, "om merge de la un mesa; de;a constituit, ?n general un te-t, la un alt mesa;* Cn ca:ul codi,icarii ling"istice, ?n cau:a este semni,icatia* Comunicatorul produce un mesa;, deci o suita de semnale, dar ?l elaborea:a ?n ,unctie de sensul caruia acest mesa; "a trebui sa5i corespunda* Si decodi,icarea "a repre:enta acum ?ntelegere. ?n momentul ?n care percepe un mesa; constituit din semnale, destinatarul ?i a,ectea:a un sens, cAt mai apropiat de sensul la care se gAndea comunicatorul* Cn sens largit, codul este un sistem de ?ntelesuri comun membrilor unei culturi sau subculturi* 4l consta atAt ?n semne, cAt si ?n reguli sau con"entii care determina ?n ce mod si ?n ce conte-t semnele sunt ,olosite si cum pot ,i ele ,olosite pentru a ,orma mesa;e comple-e* #rice aspect al "ietii noastre sociale /K* FisBe, Introduction to communication studies1, care este con"entional sau gu"ernat de reguli la a caror aplicare consimt membrii unei societati, poate ,i numit codat%* Trebuie sa distingem ?ntre coduri ale comportamentului /numite con"entii sociale1 si coduri de semni,i5 catii* Codurile de semni,icatii sunt sisteme de semne /ling"istice, imagistice, gestuale etc1* FacAnd aceasta distinctie, trebuie totusi sa admitem ca cele doua tipuri de coduri sunt interconectate* Nici un cod de semni,icatii nu poate ,i separat de practicile sociale si de utili:atorii sai* FisBe considera ca orice tip de cod are urmatoarele trasaturi. ' contine un numar de elemente din care poate ,i ,acuta o selectie< aceasta este dimensiunea paradigmatica /semantica1* Aceste unitati pot ,i combinate prin inter5 mediul regulilor si con"entiilor< aceasta este dimensiunea sintagmatica /sintactica1< ' depinde de un acord prealabil ?ntre cei ce ?l ,olosesc si care ?mpartasesc acelasi ,undament cultural* Codurile si cultura interactionea:a dinamic< ' ?ndeplineste o ,unctie comunicati"a sau de identi,icare sociala< ' este transmisibil prin mi;loacele de comunicare sau canalele care ?i sunt apli5 cabile*

In+o Dmberto 4co /Tratat de semiotica generala1 este autorul unei semiotici speciale, ba:ate pe teoria codurilor, care pleaca de la presupo:itia ca un cod nu poate ,i separat de cultura ?n care s5a ,ormat si pe care o deser"este* Premisa de la care autorul pleaca ?n reali:area acestei semiotici este ca, pentru a e-plica ,unctionarea sistemelor semiotice, nu a"em ne"oie de conceptul de re,erent. !aca re,erentul este conditia necesara pentru proiectarea modelului semiotic, nu e si conditia ,unctionarii semiotice%* =a sursa se poate a,la o minciuna /un ,apt care nu este real1, dar asta nu ?nseamna ca nu mai e-ista posibilitatea de semni,icare* Ast,el, semiotica lui 4co este, con,orm propriei de,initii, o semantica ba:ata numai pe conditiile de semni,icare /teoria codurilor1 si nu pe conditii de ade"ar /teoria re,erintei1* Concepte ca semn, cod, mesa; si te-t capata o acceptie di,erita* Codul asocia:a elementele unui sistem "eFiculant /e-presia1 elementelor unui sistem "eFiculat /continutul1* Cn aceasta teorie, ,unctia

2(

Teoria comunicarii

semn se reali:ea:a atunci cAnd o e-presie este corelata cu un continut, iar ambele elemente corelate de"in ,uncti"e ale corelatiei* Ast,el, putem denumi semnul ca ,iind c onstituit din unul sau mai multe elemente ale unui plan al e-presiei corelate con"entional cu unul sau mai multe elemente ale unui plan al continutului* Ca si la Saussure, dar e-primat ?n alti termeni, semnul este corespondenta dintre un semni,icant si un semni,icat* Semnul nu este o unitate ,i:ica sau o unitate semiotica ,i-a, ci locul de ?nt?lnire al unor elemente reciproc interdependente, pro"enind din doua sisteme di,erite si asociate printr5o relatie codi5 ,icanta* Dn semni,icant "eFiculea:a continuturi di,erite si ?nlantuite, iar ceea ce se numeste mesa;% este de cele mai multe ori un te-t al carui continut este un discurs cu mai multe ni"ele* Te-tul este re:ultatul coe-istentei unor coduri di,erite sau, cel putin, al unor subcoduri di,erite* Cn "i:iunea lui 4co, din punctul de "edere al ,unctionarii codului, re,erentul trebuie e-clus ca pre:enta stAn;enitoare< cFiar daca re,erentul poate ,i obiectul numit, trebuie admis din principiu ca o e-presie nu desemnea:a un obiect, ci "eFiculea:a un continut cultural* Comunicarea %n actiune Cod restr?ns si cod elaborat )ernstein, ?n lucrarea Class, Codes and Control /apud CFristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comuni5 carea(" e%amineaza raporturile dintre limba si societate" folosind cercetarile proprii asupra esecului scolar. E%ista" observa 2ernstein" doua modalitati fundamentale de a vorbi" ilustrate n e%perienta urmatoare/ niste copii de vrsta scolara trebuie sa povesteasca cu voce tare episoadele dintr!o banda desenata n fata unui adult care urmareste te%tul ntr!o carte. ;nii copii nu pot transmite dect un numar mic de informa! tii interlocutorului ce cunoaste deja povestirea 4folosesc un cod restrns(" n timp ce alti copii descriu continutul complet al ima$inilor fara sa uite nici un amanunt 4folosesc un cod elaborat(. )ernstein "rea sa arate ca acei copii pro"eniti din mediile de,a"ori:ate nu ?ntrebuintea:a decAt codul restrAns, ?n timp ce ele"ii pro"eniti din clasele superioare se ,olosesc la ,el de bine de ambele coduri* Autorul nu a,irma ca ,iecare clasa sociala ar poseda un limba; distinct, dar raportul "aria:a ?n ,unctie de importanta care se da ?n ,amilie ?nsusirii si ,olosirii corecte a limba;ului* #ri spune )ernstein, limba;ul "orbit este principalul mi;loc prin care un indi"id particulari:ea:a regulile sociale%* Cn clasele superioare, discursului ?i este acordata o atentie speciala. copilul este obisnuit sa re,lecte:e asupra sensului cu"intelor, sa re,ormule:e ,ra:ele incorecte, sa5si e-prime sentimentele personale* Cn mediile populare, ,olosirea limba;ului "i:ea:a ?nainte de toate respectarea unei norme* =imba;ul comun pune accentul pe e"identele proprii interlocutorilor si nu pe crearea unor semni,icatii noi* Te:a lui )ernstein, numita si te:a de,icientei ling"istice, a ,ost prost ?ntrebuintata, ,iind acu:ata de ,aptul ca nu urmareste decAt sa inculce "alorile clasei mi;locii copiilor clasei muncitoare prin ?nsusirea "orbirii elaborate%* !incolo de cau:ele care duc ?nsa la ,olosirea codurilor restr?nse sau a celor elaborate, distinctia ?n sine poate ,i ,olosita cu mult succes ?n a anali:a raporturile pe care codurile le au cu societatea*

Teoria proceselor de comunicare

23

Comparati "ersurile unui cAntec de mu:ica usoara la moda si "ersurile unui poem de dragoste din perspecti"a distinctiei cod restrAns + cod elaborat* Care credeti ca este ,unctia lor sociala, ?n acest ca: speci,icO Reali:ati acelasi e-ercitiu raportAndu5"a la un acelasi e"eniment relatat ?nsa ?ntr5un :iar popular si ?ntr5un :iar considerat de calitate* Comentati di,erentele dintre o anali:a reali:ata cu obiecti"itate, ,ara implicatii de "aloare si o anali:a ce pleaca de la ;udecati de "aloare ?n domeniul social /consultati pentru reali:area acestor teme CFristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea, pp* 22252&21* Reali:ati un eseu plecAnd de la ?ntrebarea. ce puteti spune despre relatiile care se stabilesc ?ntre coduri si con"entii ?n e-perienta sociala si de comunicareO !ecodi,icati ?n acelasi ,el, de e-emplu, un nud pictat si un nud ,otogra,iatO Ce puteti spune, ?n acest ca:, despre relatiile ce se stabilesc ?ntre coduri, con"entii, mi;loace de comunicare si societateO

0ee#:bac; Notiunea de ,eed5bacB desemnea:a acele raspunsuri ale receptorului care ,or5 mea:a si de,ormea:a mesa;ul ulterior al emitatorului* 4l repre:inta re"ersul ,lu-ului de comunicare* 4mitatorul de"ine receptor, iar receptorul de"ine noul emitator* Specialistii ?n comunicare au identi,icat doua ,eluri de ,eed5bacB ' po:iti" si negati"* *eed!bac+!ul pozitiv ncurajeaza comportamentul comunicational care se desfa! soara /de e-emplu, daca ?ntr5un am,iteatru de studenti, pro,esorul a reusit sa capte:e atentia ele"ilor, acestia transmit un ,eed5bacB po:iti". nu "orbesc, au ocFii atintiti asupra pro,esorului, ,igura lor denota atentie si concentrare, daca sunt ?ntrebati, ras5 pund la obiect etc* toate aceste semne constituie un ,eed5bacB po:iti" ce ?ncura;ea:a pro,esorul sa continue ?n acelasi mod1* *eed!bac+!ul ne$ativ ncearca sa schimbe comunicarea sau chiar sa o ntrerupa /pornind de la acelasi e-emplu, daca pro,esorul nu a reusit sa capte:e atentia studen5 tilor, acestia sunt neatenti, "orbesc, se ,oiesc, unii cFiar citesc altce"a sau ?si copia:a cursuri la alta disciplina etc* aceste semne constituie un ,eed5bacB negati" care ar trebui sa determine pro,esorul sa scFimbe modul de comunicare1*

< omot =bariera #e comunicare> Qgomotul este acel lucru care inter"ine ?n transmiterea mesa;ului* 4-ista trei ,eluri de :gomot. a1 :gomotul semantic care apare atunci cAnd oameni di,eriti au di,erite ?ntelesuri pentru aceleasi cu"inte sau ,ra:e<

30

Teoria comunicarii

b1 :gomotul mecanic apare atunci cAnd e-ista o problema cu mecanismul ,olosit pentru a a;uta comunicarea< c1 :gomotul de mediu se re,era la :gomotele e-terne care inter"in ?n proces /un restaurant :gomotos pentru cine"a care doreste sa ?ntretina o con"ersatie etc*1* Feed5 bacB5ul este important ?n reducerea e,ectelor :gomotului*

Comunicarea %n actiune *eed!bac+ este un termen preluat din limba en$leza si este ntrebuintat cu deosebire n cibernetica" semni,icAnd reactie in"ersa* Victor SaFlenu considera ca principiul reactiei in"erse este important pentru controlul e,icientei unei actiuni, pentru asigurarea corectarii ei ?n scopul atingerii unui obiecti" ,i-at* !e obicei, emitatorul este cel care trebuie sa ceara un ,eed5ba cB, dar ?n situatia ?n care el nu ,ace preci:area necesara, atunci celalalt "a trebui sa e,ectue:e reactia in"ersa* Cn decursul timpului, s5au putut structura in,ormatiile despre teFnica si rolul ,eed5bacB5ului ?n comunicare* Cele mai des ,olosite si e,iciente teFnici de ,eed5 bacB sunt. 0* Para,ra:a ' a reda mesa;ul cui"a cu propriile cu"inte, spre deosebire de citat, cAnd te-tul respecti" este reprodus< ea este utila atunci cAnd dorim sa clari,icam po:itia pe care o sustinem ?ntr5o discutie sau cAnd dorim sa clari,icam o ne?ntelegere* 2* Cntrebarea directa ' este interogatia prin care se poate raspunde prin da sau nu* Necesitatea unor ast,el de ?ntrebari este do"edita atunci cAnd se doreste obtinerea unor in,ormatii scurte si concise, cAnd ne a,lam ?n ,ata unui interlocutor laconic, ,oarte :gArcit la "orba* Acest gen de ?ntrebari nu trebuie puse ?n ca:ul ?n care cel ?ntrebat nu stie nimic, iar celalalt stie totul* 3* Cntrebarea indirecta ' acesta este ?ntrebarea la care nu se poate o,eri un raspuns categoric prin da sau nu, necesitAnd o anume de:"oltare* 4ste ,olosita ori de cAte ori se ?ncearca a determina pe cine"a sa5si e-prime sincer o parere* 9* Cntrebarea cu raspuns sugerat ' acest gen de ?ntrebari contin de;a o parere, intentia nedeclarata ,iind aceea de a5l in,luenta pe celalalt sa5si ?nsuseasca acea opinie* Cu alte cu"inte, se ?ncearca condu5 cerea discutiei ?n mod deliberat spre a obtine de la interlocutor raspunsul dorit, acest lucru reali:Andu5se ,ara ca acesta sa constienti:e:e* Cn cele mai multe ca:uri, aceste ?ntrebari au un pronuntat caracter manipulator* Atunci cAnd dorim sa initiem o comunicare sincera, este bine sa ne ,erim de a pune sau de a raspunde la ast,el de ?ntrebari* 2* Ascultarea acti"a ' Prin modul ?n care ascultam punctul de "edere al interlocutorului, ne e-pri5 mam acordul sau de:acordul ,ata de acesta* Dn rol aparte ?n acest tip de ,eed5bacB ?l are comunicarea non"erbala /mimica, gestica1* Cercetarile lui TFomas Eordon au relie,at ,aptul ca o comunicare poate sa se des,asoare optim doar ?n ca:ul ?n care ,iecare receptor ?i do"edeste transmitatorului mesa;ului ca ?l accepta ca partener de discutie* Acceptarea partenerului de dialog trebuie do"edita prin gesturi sau mesa;e tipice* Dn indi"id nesigur interpretea:a automat lipsa unui mesa; de acceptare ca pe unul de re,u:, ast,el ?ncAt pot aparea di"ergente de pareri* =imba;ul /"erbal sau non"erbal1 al neacceptarii se e-prima prin sentinte, critici, amenintari, do;eni, gesturi speci,ice etc< aceste semnale de neacceptare ?i pro"oaca partenerului de dialog teama, indispo:itie, discon,ort, prete-t de interiori:are*

Teoria proceselor de comunicare

30

Reali:ati un studiu de ca:. urmariti cu atentie o con"ersatie care "a este accesibila /?ntre parinti, la un maga:in, ?ntre prieteni, ?ntre un pro,esor si un coleg al "ostru, un ,ragment de dialog dintr5un ,ilm sau o piesa de teatru1* Notati ce teFnici de ,eed5bacB au ,ost utili:ate si care au ,ost e,ectele acestora* !iscutati apoi re:ultatele cu colegii "ostri* Identi,icati un mic repertoriu de gesturi si e-presii speci,ice di,eritelor teFnici de ,eed5bacB* Drmariti un talB5sFo7 de tele"i:iune* Drmariti cu atentie comportamentul "erbal si non"erbal al participantilor, ?n special al moderatorului si identi,icati di,eritele teFnici de ,eed5bacB utili:ate si rolul lor ?n des,asurarea con"ersatiei /pentru a "a usura reali:area acestei teme, puteti parcurge si cursul Comunicarea non"erbala1* Reali:ati un studiu de ca: re,eritor la rolul ,eed5bacB5ului ?n comunicare ,olosind datele anali:ate anterior*

Denotatie/conotatie Cu"intele au, pe lAnga semni,icatie, un surplus semantic* American% are drept semni,icatie orice indi"id care are cetatenie americana%* Aceasta este denotatia sau latura denotati"a pe care o semni,ica american%* !enotatia este acea latura a semni5 ,icatiei care, pentru toti cei care apartin unei comunitati de limba, este mai mult sau mai putin identica* American% poate a"ea ?nsa di,erite adaosuri semantice. pentru islamisti, dupa ce SDA au demarat ra:boiul ?mpotri"a terorismului ?n A,ganistan, de pilda, american% "i:ea:a acea persoana, cultura care le ameninta modul de "iata si sistemul de "alori* Aceste asociatii pe care le declansea:a cu"intele sunt conotatiile* Conotatia aduce cu sine o asociere cu aspectul e"aluati" si "aloric al cu"intelor* Cu"intele au o semni,icatie generala /"alabila pentru toti "orbitorii1 si una "ariabila /pre:enta doar la unii dintre "orbitori1* Asa cum am "a:ut, american% poate a"ea "ariabile semni,icatii secundare, e"entual ?n asociere cu o e"aluare di,erita /po:iti"a sau negati"a1 /apud Cuilenburg, Stiinta comunicarii1*

Simbol Dn alt tip de semnal este simbolul* !in ne,ericire, nu e-ista un acord general asupra continutului e-act al termenului* Pentru Saussure, simbolul este un semnal care nu este, sau nu ?n totalitate, ales ?n mod arbitrar. de e-emplu, balanta ser"este drept semni,icant ;ustitiei, deoarece, meta,oric, ;ustitia cAntareste actiunile oamenilor* Pentru alti specialisti, ?nsa, simbolul este si el un semn arbitrar* !ar simbolul este un termen comod pentru a desemna un semnal emblematic caruia i se identi,ica un grup social, o doctrina, o idee5,orta. drapelul national, crucea crestina, semiluna Islamului,

32

Teoria comunicarii

:"asticaR Simboli:area este procesul prin care unui cu"Ant, unui obiect, unui desen ,igurati" i se atribuie o "aloare particulara, recunoscuta pe plan social. cu"Antul nu mai are doar sensul sau primar, obiectul nu se mai reduce la utili:area sa imediata, desenul e-prima altce"a decAt ceea ce repre:inta* Cn termeni teFnici, putem ,olosi cuplul denotatie+conotatie pentru a e-plica aceasta distinctie* !enotatia unui semn este realitatea pe care acesta o desemnea:a ?n mod direct< prin conotatie, trebuie sa ?ntelegem realitatile desemnate ?n mod secundar de catre semn, ca si e"entualele e"aluari /;udecati ,a"orabile sau de,a"orabile1 care sunt asociate realitatilor primare sau secundare* Putem considera simboli:area /!enis @cSuail, Co5 municarea( un proces prin care" n primul rnd" sensul este asociat cu obiecte" concepte" practici" naratiuni spe! cifice sau cu reprezentari ale acestora. #n al doilea rnd" prin aceste mijloace" ideile si ima$inile 4puternice" ncar! cate emotional" sacre" profund semnificative si e%tinse n timp si spatiu dincolo de e%perienta imediata( sunt trans! mise ntr!un mod economic si si$ur acelora care au fost socializati ntr!o cultura sau ntr!o societate. :imbolis! mul este un proces esential colectiv. ;tiliznd simbo! lurile pentru a comunica" individul face apel la fondul colectiv de semnificatii pe care le mpartaseste cu inter! locutorii sai. Simbolurile sunt e-primate ?ntr5un limba; de semne, iconi, semnale, dar limba;ul simbolic ?l constituie, de ,apt, obiectele sau e"enimentele ,i:ice la care se re,era lim5 ba;ul* Pentru a da numai cAte"a e-emple. steagul semni,ica identitatea unei natiuni sau comunitati si ?ntrucFipea:a ideea de natiune< sabia este un simbol al dreptatii, legii sau armatei< crucea este simbolul crestinismului ?n general, leul este un simbol al puterii si cura;ului* Ast,el, putem spune ca simbolurile, ,i e obiecte, practici sau mituri, au o ,orma materiala concreta, relationAndu5se unei idei abstracte< ?n al doilea r?nd, ele sunt proprietatea unei colecti"itati si actionea:a pentru a lega indi"idul de colecti"itate* Faptul care trebuie subliniat aici este limitarea s,erei e-presiei simbolice la anumite granite de spatiu si timp si proprietatile sale mediatice pentru colecti"itate*

Teoria proceselor de comunicare

33

Cn ,igura 0 putem regasi legatura dintre denotatie, conotatie si simbol* primul ni"el al II5lea ni"el

realitate

semne

cultura

,orma semni,icant denotatie semni,icat continut

conotatie

mit

*i$ura , Figura 0 repre:inta modelul lui )artFes re,eritor la cele doua ni"ele ale semni,i5 catiei* =a al doilea ni"el, sistemul de semne al primului ni"el este inserat ?n sistemul cultural de "alori* Folositi un cu"Ant ?n mai multe conte-te ling"istice, ast,el ?ncAt sensurile lui sa di,ere* Aplicati modelul lui )artFes pentru a anali:a ,iecare constructie ?n parte* Comentati raportul denotatie5conotatie relie,at de aceste constructii* Identi,icati 2500 cu"inte /sau obiecte1 cu potential simbolic pentru cultura romAna* Reali:ati e-ercitiul de mai sus pentru ,iecare dintre ele* Cn ce mod credeti ca poate ,i ,olosita aceasta anali:a pentru a construi mesa;e utile unei campanii publicitare sau electoraleO /Pentru a putea raspunde la aceasta ?ntre5 bare, consultati cursurile care au ca tema comunicarea publicitara si cea politica*1

In+o Ra$mond FirtF, ?n lucrarea sa teoretica S$mbols, Public and Pri"ate /apud !enis @cSuail, Comuni5 carea(" prezinta teoria lui Dur+heim asupra simbolurilor si efectueaza un comentariu pertinent al ideilor acestuia. #n opinia lui *irth" pentru Dur+heim" e%istenta sentimentelor sociale depinde de procesul de simbolizare/ )iata sociala sub toate aspectele ei si n toate momentele istoriei sale este posibila numai

39

Teoria comunicarii

datorita unui "ast simbolism%* Simbolul este un obiect sau o acti"itate direct e-perimentabile, asociate unor concepte si idei generale a caror e-perienta directa nu o putem a"ea, dar care sunt importante pentru ,unctionarea unui grup sau a unei colecti"itati* PlecAnd de la aceste considerente, FirtF ,ace doua obser"atii. una pri"este simbolul ca depo:it de semni,icatie%, care ne a;uta sa ,acem ,ata problemelor comunicarii ?n timp, spri;inind rememorarea si pre?ntAmpinAnd ne"oia re,ormularii ideilor* Simbolul este un bun cultural ?n special pentru societati preliterale sau pentru societati ce pre:inta di"ersitate culturala si ling"istica* Valoarea sa depinde de gama de interpretari posibile ?ntr5un ca: dat. Pentru ca simbolul sa ,ie un instrument de comunicare e,icient, este esential ca el sa transmita ?n mare acelasi lucru persoanelor implicate%* Aceasta nu e-clude ?nsa ambiguitatea si caracterul alu:i" al simbolului* Ast,el, simbolul poate ,i utili:at lesne de indi"id, permitAndu5i sa ,aca re,erinte, sa actione:e ?n relatie cu ceilalti si sa ?nteleaga de o maniera multumitoare ceea ce constituie o entitate comple-a, greu de,inibila ?n alte moduri*

Sens !eoarece orice mesa; este compus din semnale si deoarece ,iecarui semnal ?i este asociat un sens sau o semni,icatie, un mesa; comporta un sens, simplu sau comple-, daca nu mai multe* Sensul nu este transmisibil pe cale materiala< nu e-ista sens decAt pentru mintea umana, si sensul nu poate e-ista ?n a,ara acesteia* !in acest punct de "edere, comunicarea este deci parado-ala* !estinata sensului, care este singurul im5 portant, ea nu este capabila sa5l "eFicule:e* 4a operea:a prin substitutie* Transmi5 siunea este legata de elemente materiale sau mai e-act perceptibile, semnalele, dar comunicarea nu reuseste decAt ?n masura ?n care comunicantii stabilesc o aceeasi ecFi"alenta ?ntre semnalele percepute si semni,icatiile atribuite* !ar nu se ?ntAmpla decAt rar ca ecFi"alenta sa ,ie e-act aceeasi si aproape ?ntotdeauna ne multumim cu o ecFi"alenta apropiata* Reusita comunicarii nu este niciodata decAt relati"a si acest lucru nu trebuie negli;at< ast,el se e-plica ,aptul ca acelasi mesa; poate primi sensuri ,oarte di,erite* 4ste totusi posibil, ?n anumite tipuri de comunicare cum ar ,i literatura, sa "edem ?n aceasta di"ersitate o bogatie si nu o imper,ectiune*

Sistem #e semne Cn linia traditiei saussuriene, limba este caracteri:ata nu ca un cod, ci ca un sistem de semne. <ermenul de sistem indica faptul ca ntre elemente" n cazul de fata semnele si componentii lor" semnale si sens" e%ista relatii care le reunesc pentru a constitui o unitate" sistemul. =otiunea de sistem implica coerenta ntre elementele constitutive" un ansamblu n care totul se lea$a. Acest sistem poate fi foarte bine el nsusi com! ple% si constituit din mai multe subansamble" n cadrul carora e%ista" ntre elemente" raporturi specifice. Este cazul sistemelor lin$vistice" ceea ce l!a condus pe >ustave >uillaume la a declara ca limba este nu att un sistem" ct un sistem de sisteme.

Teoria proceselor de comunicare In+o Semiologia /semiotica1 si domeniile sale

32

!e,inind limbile ca sisteme de semne, Saussure admitea ,aptul ca putem ?ntAlni semne si ?n alte domenii decAt limba;ul* !e aceea, din punctul sau de "edere, ling"istica este un capitol dintr5o stiinta mai generala, care se ocupa de semnele de toate tipurile* 4l sugera numele de semiologie, dar asta:i este pre,erat termenul de semiotica, care corespunde, de alt,el, termenului de semiotics al specialistilor anglo5 sa-oni, ?ncepAnd cu Pierce* Partea de semiologie care se ocupa de limba; si care se numeste ling"istica pre:inta o mare di"ersitate, ca si obiectul ?nsusi* Poate si de aceea denumirea de ling"istica cedea:a adeseori ?n :iua de asta:i ?n ,ata unei e-presii plurale. stiintele limba;ului* Vom cita doar pe cele mai importante, cu denumirile utili:ate ?n momentul de ,ata. ' *onolo$ia" care studiaza constituentii semnalelor fonetice si" mai ales" dar nu numai" pe cei pe care le numim ,oneme ',onetica, stiinta care studia:a semnele sub triplul aspect al productiei, structurii si perceptiei lor, este, din punct de "edere semiologic, o disciplina au-iliara a ,onologiei< ' 0orfolo$ia" care studiaza forma cuvintelor1 ' :inta%a" care studiaza capacitatea combinatorie a semnelor n cadrul macro!semnului numit fraza1 ' :emantica" ramura care se ocupa cu sensul semnelor sau" dupa cum afirma Charles 0orris" raportul lor cu realitatea< ' ra$matica" ramura care studiaza utilizarea semnelor sau 40orris( relatia lor cu utilizatorii1 ' 7e%icolo$ia" care studiaza modul n care se or$anizeaza ansamblul de cuvinte" cu forma si sensul lor, ?ntr5o anumita limba< ' :emiotica te%telor" literare sau nu" numita si analiza discursului 4scris sau oral" inclusiv conver! satia1< ' :ociolin$vistica" ramura care studiaza relatia dintre limbaj si societati1 ' siholin$vistica" ramura care tine de psiholo$ia limbajului. #n afara limbajului" orice ansamblu de semne si chiar un semn izolat constituie un sector al semio! logiei* Ca orice clasi,icare, clasi,icarea ansamblelor de semne pune si probleme legate de ,rontierele dintre di,erite tipuri de semne* Ast,el, putem e:ita ?n a cali,ica drept sisteme de semne di"erse ,orme de acti"itate ?n care comunicarea pare sa ;oace totusi un rol* Spre e-emplu, cinematogra,ia utili:ea:a atAt cu"Antul, deci limba;ul, cAt si imaginea mobila* !aca cinematogra,ia este ?ntr5ade"ar un sistem de semne, aceasta integrea:a, la r?ndul sau, altele doua, dintre care unul este mult mai arbitrar decAt celalalt* !ar semiologia cinematogra,iei nu se reduce la o simpla ?nsumare a semiologiei limba;ului si semiologiei imaginilor mobile. unitatea repre:inta mai mult decAt suma partilor sale*

-. Teorii si mo#ele ale comunicarii

4-ista asta:i un ,undal, un ansamblu de teorii si modele care ,ormea:a un ,el de patrimoniu comun al stiintelor comunicarii* Putem regasi aici ling"istica si deri"atele sale /pragmatica, retorica si semiotica1, Scoala de la Palo Alto si comunicarea parado-ala, cercetarile sociologice asupra impactului media /=ass7ell, =a:ars,eld, >at:1, antropologia riturilor interactiunii /Eo,,man, anali:a con"ersatiei etc*1* Iata pre:entate mai ;os momentele de re,erinta ce marcFea:a istoria de 000 de ani a stiintelor comunicarii si in,ormatiei /apud Kean FranTois !ortier, ?n =a commu5 nication, Utat des sa"oirs1.

Teoria proceselor de comunicare

33

-.&. Teorii si mo#ele clasice ale comunicarii Cn ultimii 20 de ani, ,undamentele teoretice ale stiintelor in,ormatiei si comuni5 carii s5au ?mbogatit cu aporturi multiple* Totusi, ?n ciuda negarilor si criticilor, trei curente ocupa de mult un loc central. este "orba de curentele ,ondatoare initiale. modelul cibernetic, abordarea empirico5,unctionalista a comunicarii de masa, metoda structurala si aplicarea sa ?n ling"istica* Pre:entarea acestor modele ,ace subiectul temei de ,ata*

..,.,. aradi$me ale studiului comunicarii/ scoala proces si scoala semiotica Cntr5o carte clasica dedicata studiului teoretic al comunicarii, KoFn FisBe /Intro5 duction to Communication :tudies(" ncearca sa dea o unitate acestui studiu1 pentru aceasta" el pleaca de la prezentarea presupozitiilor de baza asupra naturii comunicarii/ ' toate tipurile de comunicare implica semne si coduri* Semnele sunt arte,acte sau acte care se re,era la altce"a decAt la ele ?nsele< prin aceast a, ele sunt constructii semni,icati"e* Codurile sunt sisteme ?n care semnele sunt organi:ate si ?n care sunt preci:ate ce semne pot ,i corelate cu altele, precum si ?n ce mod< ' semnele si codurile sunt transmise altor persoane, iar transmiterea si receptarea lor este o practica sociala< ' comunicarea este punctul central ?n "iata culturilor. ,ara comunicare, orice cultura nu poate supra"ietui< ?n consecinta, studiul comunicarii trebuie sa implice si studiul culturii ?n care ea este integrata* PlecAnd de la aceste considerente, FisBe de,ineste comunicarea drept interactiune sociala prin intermediul mesa;elor si considera ca, ?n studiul comunicarii, putem deosebi doua mari scoli. scoala proces si scoala semiotica* :coala proces vede comunicarea ca transmitere a mesajelor1 important este modul ?n care emitatorii si receptorii codea:a si decodea:a un mesa;, modul ?n care transmitatorul ,oloseste canalele si mediile comunicarii* Scoala proces este interesata ?n special de probleme ca e,icienta si acuratetea transmiterii mesa;ului* Aceasta scoala "ede comunicarea ca un proces prin care o persoana a,ectea:a compor5 tamentul sau starea de spirit a unei alte persoane* !aca e,ectul este di,erit de ceea ce se intentiona sa se comunice, tendinta este sa se interprete:e acest lucru drept un esec al comunicarii si sa caute moti"ul esecului de5a lungul des,asurarii procesului de comunicare* Pentru scoala semiotica, de,asurarea comunicarii repre:inta o producere si un scFimb de sensuri /semni,icatii1* #biectul de interes ?l repre:inta studierea modului ?n care mesa;ele /te-tele1 interactionea:a cu oamenii pentru a produce ?ntelesuri /sau semni,icatii1 si rolul te-telor ?n cultura noastra* Scoala semiotica ,oloseste termeni ca semni,icatie si nu considera ne?ntelegerile ca ,iind neaparat e,ecte ale esecului de comunicare, ci considera ca ele pot re:ulta din di,erentele culturale dintre emitator si

90

Teoria comunicarii

receptor* Pentru aceasta scoala, studiul comunicarii este studiul te-tului si a culturii* Principalele metode de anali:a pro"in din interiorul semioticii* :coala proces tinde sa sa rasfrn$a asupra stiintelor sociale" mai ales asupra psiFologiei si sociologiei si se autode,ineste ca studiul actelor de comunicare* Scoala semiotica in,luentea:a ling"istica, studiul ,enomenelor artistice si se autode,ineste ?n termeni de producere ai comunicarii* Fiecare scoala interpretea:a de,initia data comunicarii /intera ctiune sociala a mesa;elor1 ?n termenii speci,ici* Prima de,ineste interactiunea sociala ca ,iind procesul prin care o persoana relationea:a cu altele sau a,ectea:a comportamentul, starea de spirit sau reactiile emotionale ale unei alte persoane si in"ers* Acesta este ?ntelesul obisnuit* Semiotica de,ineste interactiunea sociala ca ,iind ceea ce constituie indi"idul ca membru al unei culturi speci,ice sau al unei societati* Cele doua scoli se di,erentia:a, de asemenea, prin conceptia lor despre ceea ce ?nseamna mesa;* Scoala proces "ede ?n mesa; ceea ce este transmis prin procesul de comunicare* @ulti dintre continuatori considera ca intentia este un ,actor esential ?n de,initia mesa;ului* Intentia emitatorului poate ,i declarata sau nedeclarata, dar ea este esentiala pentru a putea anali:a mesa;ul* :coala semiotica vede mesajul ca o constructie a semnelor care" prin interactiunea cu receptorii, produc ?ntelesuri* 4mitatorul, de,init ca transmitator al mesa;ului, ?si declina importanta, accentul este pus pe te-t si pe cum este el citit* Cititul este procesul descoperirii ?ntelesurilor, atunci cAnd receptorul interpretea:a te-tul* Aceasta negociere are loc pe masura ce cititorul introduce aspecte ale e-perientei sale culturale ?n desci,rarea codurilor si semnelor din care este constituit te-tul* !e asemenea, este de la sine ?nteleasa multiplicitatea de interpretari pe care o poate lua unul si acelasi te-t ?n interactiune cu di,eriti cititori* Trebuie doar sa "edem cum di,erite te-te transmit acelasi e"eniment /,apt1 ?n mod di,erit, pentru a ne da seama de cAt de importanta este acesta ?ntelegere, acesta conceptie asupra lumii pe care ,iecare te-t o ?mparte cu cititorii sai* Faptul ca receptori pro"eniti din di,erite culturi interpretea:a di,erit acelasi te-t nu este un e,ect al esecului de comunicare, ci al di,erentei de ori:onturi culturale* @esa;ul nu este ce"a trimis simplu de la A la ), ci este un element dintr5o relatie structurala ale carei elemente includ atAt realitatea e-terna, cAt si producatorul de te-t+cititorul* Producerea si citirea te-tului sunt "a:ute ca procese paralele, dar nu identice, ?n care A si ) ocupa acelasi loc ?n relatia structurala* Am putea modela aceasta structura ca un triungFi ?n care sagetile repre:inta interactiunea constanta< structura nu este statica, ci este o realitate dinamica /,igura 01*

Teoria proceselor de comunicare

90

@4SAK T4JT

CNT4=4S /S4NS1

PR#!DCAT#R CITIT#R

*i$ura ,

R4F4R4NT

..,.-. :coala proces @odelul SFannon V Hea"er @odelul de ba:a al comunicarii creat de cercetatorii americani are o repre:entare lineara*
Sursa de in,ormaNie Transm iNWtor se mnal receptare Receptor !estinatar

semnal

SursW de :gomot

*i$ura Cn acest model, a comunica ?nseamna a transmite un semnal /o in,ormatie1 care este primit* Dnitatea de masurare a comunicarii este de natura binara, ceea ce ?n5 seamna ca transmiterea in,ormatiei /emiterea si receptarea semnalelor1 se poate reali:a sau nu* Notiunile principale ale modelului sunt cele de. emitator, receptor, canal, cod /dispo:iti"e teFnice de codi,icare, transmitere si decodi,icare a in,ormatiei1* :ursa este vazuta ca un factor de decizie1 aceasta nseamna ca sursa decide ce mesa; sa trimita sau, mai degraba, sa aleaga unul dintr5o serie de mesa;e posibile*

92

Teoria comunicarii

Acest mesa; selectat este scFimbat apoi de emitator ?ntr5un semnal care este trimis prin canal receptorului* ?$omot este ceva care se adau$a semnalului n procesul transmiterii neintentionat de sursa* Poate a"ea loc la toate cele trei ni"eluri speci,icate de cercetatori* @nformatia" n acest model" este nteleasa ca masura a ceea ce este transmis" transportat de la emitator catre receptor, masura a incertitudinii din sistem%* !eci, in,ormatia nu se identi,ica cu semni,icatia a ceea ce este transmis* 8edundantaAentropia1 este un concept strns le$at de cel de informatie. oate fi de,inita drept ceea ce poate ,i predictibil sau con"entional ?ntr5un mesa;* #pus redundantei este conceptul de entropie* Redundanta este re:ultatul predictibilitatii ridicate, iar entropia, a unei predictibilitati sca:ute* Dn mesa; cu o predictibilitate redusa poate ,i numit entropic si a"And un ni"el ridicat de in,ormatie* In"ers, un mesa; cu o predictibilitate ridicata este redundant si cu un ni"el sca:ut de in,ormatie* Canalul este pur si simplu mijlocul fizic prin care este transmis semnalul. Principalele canale sunt undele de lumina, de sunet si de radio, cablurile tele,onice, sistemul ner"os* 0ijlocul de comunicare reprezinta mijlocul fizic sau tehnic prin care mesajul este con"ertit ?ntr5un semnal capabil sa ,ie transmis prin intermediul unui canal* Proprietatile ,i:ice sau teFnologice ale mi;locului de comunicare sunt determinate de natura canalului sau canalelor care ?l ,olosesc* @i;loacele pot ,i clasi,icate ?n trei mari categorii. ' mi;loace pre:entationale. "ocea, ,ata, corpul< ' mi;loace repre:entationale. carti, picturi, ,otogra,ii, arFitectura, decoratiunile interioare etc*< ' mi;loace mecanice. tele,on, radio, tele"i:iune, telete-t* Codul este un sistem de ntelesuri comun membrilor unei culturi sau subculturi. Consta atAt ?n semne /semnale ,i:ice care trimit la altce"a decAt la ele ?nsele1, cAt si ?n reguli sau con"entii care determina cum si ?n ce conte-te pot ,i ,olosite si combinate aceste semne pentru a ,orma mesa;e mai comple-e /mor,ologie, sinta-a, ?n raport cu sistemul ling"istic1* Con,orm comentariului reali:at de Ioan !ragan /Paradigme ale comunicarii de masa(" aceasta teorie raspunde" n principal" la doua ntrebari/ 0* cum poate ,i transmisa o in,ormatie ?n modul cel mai rapid si cu costurile cele mai reduse< 2* cum se poate asigura identitatea dintre in,ormatia primita si cea emisa* !aca prima ?ntrebare este generata de conte-tul crearii teoriei /?n timpul celui de5 al doilea ra:boi mondial, cAnd autorii se ocupau de e,icienta liniilor telegra,ice1, raspunsul la a doua ?ntrebare nu poate ,i o,erit decAt daca se iau ?n calcul cele trei ni"ele de cercetare identi,icate de SFannon VHea"er ?n studiul comunicarii. Ni"elul A ' probleme teFnice< cu cAta acuratete pot ,i transmise simbolurile de comunicare< Ni"elul ) ' probleme semantice< cAt de precis transmit simbolurile ?ntelesurile dorite<

Teoria proceselor de comunicare

93

Ni"elul C 'probleme de e,icacitate< cAt de mult poate ,i modi,icat comportamen5 tul receptorului ?n sensul dorit de emitator* Aplicati modelul SFannon V Hea"er la anali:a di,eritelor e-emple de comu5 nicare. un inter"iu pentru o slu;ba, ,otogra,ie de stiri, un cAntec pop* Cn cAte tipuri de comunicare pot ,i aplicateO !iscutati modurile ?n care con"entia /ca ,orma de redundanta1 poate usura ?ntelegerea* Easiti e-emple printre scriitori si artisti care ,ie sparg tipare, ,ie e-tind con"entii speci,ice* Cum a,ectea:a acest lucru dorinta de comunicare sau audienta de care se bucura operele lorO =uati un numar de e-emple de mi;loace si canale* Cu siguranta un mi;loc de comunicare poate ,olosi mai mult de un canal, iar un canal poate transmite mai mult decAt un mi;loc* Prin urmare, e-ista "reo relatie semni,icati"a ?ntre mi;loc si canal, sau sunt complet independenteO @odelul lui Eerbner Eeorge Eerbner, pro,esor la uni"ersitatea din Pens$l"ania, a ?ncercat sa reali:e:e un model de comunicare cu utili:are generala* @odelul reali:at a ,ost semni,icati" mai comple- decAt cel al lui SFannon V Hea"er* @odelul lui Eerbner /,igura 31 introduce ca elemente originale. perceptia, produc5 tia, semni,icatia mesa;ului< mesa;ul ca unitate a ,ormei si continutului< notiunea de intersubiecti"itate ca e-presie a raportului dintre productia mesa;elor si perceptia e"enimentelor si mesa;elor* Con,orm acestui model, procesul de comunicare este un unul subiecti", selecti", "ariabil si impre"i:ibil*
@

4 4"eniment

selectie, conte-t, accesibilitate

Perceptie

40

Productia mesa;elor si control /dimensiunea comunicarii1

!imensiunea percepti"a
@0

S 4 selectie, Forma Continut conte-t, accesibilitate

Perceptie sau stare dupa receptarea e"enimentului

S40

*i$ura .

99

Teoria comunicarii

A%a orizontala reda procesul de perceptie/ 3 la ori$inea procesului de comunicare se afla perceptia unui eveniment1 primul element al modelului este @ /cel care percepe1< ' perceptia implica o legatura ?ntre e"eniment /41 si reconstituirea lui sen:oriala, creati"a si cogniti"a de catre @< 4 poate ,i un e"eniment natural sau un e"eniment mediati:at care "a ,i un mesa; de tipul S+4< ' perceptia lui 4 este o reactie a lui @, reactie care se mani,esta prin di,erite mi;loace< ' reactia si receptarea se produc ?ntr5o situatie data care le poate in,luenta si modi,ica* Situatia are dimensiuni psiFologice, ,i:ice si sociale* Cntre 4 /e"eniment1 si 40 /perceptie, mesa;1 inter"in. ' Actiunea de selectie< ' Accesibilitatea e"enimentului /posibilitatea de a ,i perceput1< ' Conte-tul ?n care se produce* A%a verticala cuprinde elemente care caracterizeaza productia mesajelor 4pro! dusul comunicarii1 si controlul relatiei dintre @ /agent1 si S+4 /mesa;1* 4ste a-a mi;5 loacelor comunicarii, a mi;loacelor utili:ate pentru creatia, transmiterea si distribuirea mesa;elor%* ' aceste mi;loace sunt ,ormate din. ' agenti care permit transmiterea semnalelor /canale, mi;loace teFnice, media1< ' procedee de alegere si combinare a mi;loacelor utili:ate< ' resurse administrati"e, institutionale pentru controlul productiei si distribuirii mesa;elor* Toate aceste mi;loace permit trans,ormarea unei reactii /perceptii1 ?ntr5un mesa; care poate ,i perceput* ' mi;locele ser"esc sa ,aca disponibile pentru destinatar elementele componente ale mesa;ului< ' ,orma S este data de enuntul mesa;ului< ea este legata de mi;loacele utili:ate si este indisolubil legata de continutul mesa;ului* @esa;ul trebuie sa posede o ,orma si o structura bine de,inite< ' enuntul mesa;ului se produce ?ntr5un conte-t dat* Conte-tul se re,era la elemen5 tele care inter"in pentru a ,ace ca un e"eniment sa ,ie selectat pentru a ,i perceput< ' orice transmisie structurata si nealeatorie este un semnal* Forma semnalului /mesa;ului1 cuprinde calitati de repre:entare, de re,erinta, de simboli:are sau de corespondenta* !eci, semnalul cuprinde elemente de ,orma si continut ale mesa;ului, adica de semni,icatie a mesa;ului /S si 4 sunt indisolubile1, ceea ce ,ace ca mesa;ul sa aiba calitati de ,orma si de continut speci,ice< ' orice perceptie a unui enunt produce e,ecte /consecinte1< unele tin de e,icienta /atingerea obiecti"elor "i:ate, a obiecti"elor initiale ale comunicarii1, altele sunt consecinte neintentionate sau nedorite ale comunicarii*

Teoria proceselor de comunicare

92

@odelul indica ?n primul rAnd importanta elementelor care inter"in ?n perceptia e"enimentelor. punctele de "edere si e-perientele trecute ale lui @ in,luentea:a perceptia ' 40* Acesta este un ,apt creat% prin perceptie, ,iecare persoana a"And o perceptie proprie* !i"ersi @ pot percepe di,erit acelasi e"eniment* Cn al doilea r?nd, modelul arata ca sistemul comunicarii este dinamic si descFis, ?n sensul ca e,ectele /consecintele1 sunt partial pre"i:ibile, partial impre"i:ibile* 4l poate ,i aplicat ?n anali:a di,eritelor situatii de comunicare, pentru anali:a de continut a mesa;elor, a corespondentei dintre realitati si mesa;ele comunicarii de masa, a receptarii mesa;elor de catre publicuri /E* Eerbner, To7ard a Eeneral @odel o, Communication, apud Ioan !ragan, Paradigme ale comunicarii de masa1* Reali:ati un eseu de ma-im 2 pagini ?n care sa comentati modul ?n care accesul la mi;loacele de comunicare depinde sau nu de controlul social* Comentariul se poate re,eri la mass media sau la mi;loacele de comunicare interpersonale* Comparati a-a "erticala si a-a ori:ontala din modelul lui Eerbner* Folositi scFema gra,ica pentru a anali:a o situatie de comunicare /o discutie ,amiliala, o emisiune de tele"i:iune, un seminar, etc*1* Ce aspect al comunicarii scoate mai mult ?n e"identa modelul lui EerbnerO Argumentati raspunsul* @odelul lui =ass7ell @odelul lui Iarold !* =ass7ell este un model speci,ic studiului comunicarii de masa* Autorul sustine ca, pentru a ?ntelege procesul comunicarii de masa, a"em ne"oie sa studiem ni"elele ce corespund urmatoarelor ?ntrebari. ' CineO ' Ce spuneO ' Prin ce canalO ' CuiO ' Cu ce e,ectO Aceasta ,ormula a ,ost ,olosita de =ass7ell ?n 039( pentru a ?n:estra cu un cadru conceptual sociologia ,unctionalista a mass media* Tradusa ?n termeni de sectoare de cercetare, ea duce la urmatorul re:ultat. anali:a controlului, anali:a continutului, anali:a mi;loacelor de comunicare sau a suporturilor, anali:a audientei si anali:a e,ectelor /Armand, @icFelle @attelart, Istoria teoriilor comunicarii1* Pentru FisBe /op* cit*1, acest model repre:inta "ersiunea "erbala a modelului SFannon V Hea"er< este un model liniar care pri"este comunicarea ca o transmitere de mesa;e si este mai interesat de e,ectele comunicarii decAt de semni,icatii* Prin e,ect% se ?ntelege ca o scFimbare obser"abila si masurabila a starii receptorului este cau:ata de un element identi,icabil ?n proces* @odi,icAnd unul dintre elementele procesului, "om modi,ica si e,ectul* !upa =ass7ell, procesul de comunicare ?ndeplineste trei ,unctii principale ?n societate. supra"egFerea mediului, de:"aluind tot ceeea ce ar putea ameninta sau

9&

Teoria comunicarii

a,ecta sistemul de "alori al unei comunitati sau al partilor care o compun, punerea ?n relatie a componentelor societatii, pentru a produce un raspuns ,ata de mediu, transmiterea mostenirii sociale 47assBell" <he :tructure and *unction of Communication in :ociet6" apud 0attelart" op. cit.(. 7azarsfeld si 0erton adau$a la aceste trei functii o a patra" cea de entertainment sau distractie.
In+o Cn traditia ,unctionalista a cercetarii comunicarii de masa se ?nscrie si studiul lui =a:ars,eld despre alegerile pre:identiale din 0390* Acest studiu panel, destinat a stabili contributia unor surse di,erite la modi,icarea optiunii politice ?n timp, a a;uns la conclu:ia ca discutia a"ea un rol mai important ?n acest sens decAt mass media* Dn studiu ulterior, care a testat e,icienta in,luentei personale, a con,irmat acesta idee si a propus ipote:a unei comunicari ?n doua trepte%* Con,orm re:ultatelor acestui studiu, s5au putut decela cAte"a grupuri mari de cau:e ce actionea:a ?mpreuna si care pot e-plica ,aptul ca indi"i:ii sunt mai predispusi sa tina seama de in,ormatiile si s,aturile "enite din partea celor pe care ?i cunosc personal, respecti". ' au mai mare ?ncredere ?n ei< ' un contact personal poate e-ercita o presiune in,ormala ?n sensul con,ormarii< ' se o,era posibilitatea discutarii si argumentarii, persuasiunea ,iind re:ultatul scFimbului reciproc de opinii< ' o sugestie "enita din partea unei cunostinte din propriul cerc de contacte sociale poarta ?n sine garantia con,ormarii la normele de grup* Pentru a comunica cu succes trebuie, deci, sa se acorde o mai mare atentie grupurilor si procesului de comunicare in,ormal de di,u:iune a in,ormatiilor ?n interiorul ,iecarui grup sau categorie de public "i:ata*

@odelul lui Ne7comb Semni,icatia principala a acestui model consta ?n ,aptul ca este primul care introduce problematica rolului comunicarii ?ntr5o societate sau ?ntr5o relatie sociala* Pentru Ne7comb, acest rol este simplu. acela de a mentine ecFilibrul ?n cadrul unui sistem social* @odul ?n care ,unctionea:a acest model este urmatorul /,igura 91. A+) este comunicator+receptor< ei pot ,i indi"i:i sau conducerea unei ?ntreprinderi+repre5 :entantii sindicatelor, sau gu"ern+gu"ernati etc* J este o part e din mediul social* A)J este un sistem, ceea ce ?nseamna ca relatiile interne sunt interdependente*

A *i$ura C

Teoria proceselor de comunicare

98

Componentele minimale ale sistemului A)J sunt. ' orientarea lui A catre J inclu:And ?n acelasi timp atitudinea ,ata de J ca obiect abordabil sau de e"itat, caracteri:at prin semn si intensitate, precum si atributele cogniti"e /credinte si structuri cogniti"e1< ' orientarea lui A spre ) ?n e-act acelasi sens /pentru a e"ita con,u:ia ne "om re,eri la atractie po:iti"a sau negati"a ,ata de A sau ) ca persoana si la atitudini ,a"orabile sau ne,a"orabile catre J1< ' orientarea lui ) catre J< ' orientarea lui ) catre A* Acest model presupune, desi nu declara e-plicit, ca oamenii au ne"oie de in,ormatie* Cntr5o democratie, in,ormatia este de obicei pri"ita ca un drept, dar nu se constienti:ea:a ca in,ormatia este, ?n primul rAnd, o necesitate* Fara ea, nu ne putem simti ca o parte a societatii* Trebuie sa a"em in,ormatie potri"ita despre mediul nostru social pentru a sti cum sa reactionam la el si pentru a identi,ica ?n reactia noastra ,actori pe care putem sa5i ?mpartasim cu membrii grupului, ai subculturii sau culturii din care ,acem parte* !enis @cSuail /Comunicarea1 sustine ca modelul lui Ne7comb este un model al tensiunii catre simetrie%, de acelasi tip cu modelele inspirate de psiFologia gestaltista* !inamica actelor de comunicare consta ?n tensiunea produsa de de:acord* @odelul Hestle$ si @ac=ean Acest model /,igura 21 este inspirat de modelul lui Ne7comb si descrie procesul comunicarii interpersonale* Pe scurt, modelul arata ca in,ormatia ,ie este data de un indi"id A altui indi"id ), ,ie este cautata de ) la o sursa A dispunAnd de competente speci,ice ?n raport cu ne"oile lui )*

J0
J0b J0a

J2

J2a J3a

J3

JX

J3m

J9

,)A
J(

*i$ura D

9(

Teoria comunicarii J0, J2, J3, J9R*J( repre:inta obiectele de orientare%, adica multitudinea de

e"enimente si obiecte care compun mediul lui A si ) si care pot e"entual ,orma obiect de comunicare ?ntre ei< ' A si ) repre:inta indi"i:i< ' JX repre:inta mesa;ul< ' ,)A repre:inta ,eed5bacB5ul, adica un mesa; transmis de ) spre A asupra situatiei lui ), trans,ormata ca e,ecte al JX< ' , repre:inta ,eed5bacB5ul* Potri"it acestei repre:entari simple asupra comunicarii dintre doi actori, persoana A transmite o in,ormatie catre persoana ) asupra e"enimentului J* A este comuni5 catorul, iar ) este ?n situatia receptorului de in,ormatie, ,ie ca o cere, ,ie pur si simplu ca o primeste* Comunicarea ?ncepe, de ,apt, prin selectionarea de catre A a obiec5 telor de orientare J% carora le da o ,orma abstracta /le trans,orma ?n mesa; JX si ?l transmite catre )1* Acesta din urma poate a"ea si el o percepti e directa a lui J /J0, )1 sau suporta e,ectul lui JX, raspun:And lui A prin retroactiunea ,)A* @odelul Hestle$ V @ac=ean sublinia:a ne"oia sociala de in,ormatie pe care a pus5o ?n e"identa modelul lui Ne7comb* 4i "or adapta acest model si pentru studiul mass media* @odelul lui Ne7comb pre"ede un ecFilibru ?n sistemul A)J* Credeti ca adaugirile+modi,icarile aduse de modelul Hestle$ V @ac=ean distrug acest ecFilibru ce repre:inta punctul ,orte al sistemului lui Ne7combO

..,... :coala semiotica Termenii cu care operea:a semiotica /semn, semni,icatie, icon, denotatie, cono5 tatie1 sunt termeni care se re,era la di"erse modalitati de producerea a sensului, a ?ntelesului* @odelele propuse de scoala semiotica di,era de cele propuse de scoala proces nu numai prin ,aptul ca nu sunt lineare, ci si prin ,aptul ca nu contin indicatii despre etapele transmiterii mesa;ului* Aceste modele sunt de tip structural si indica relatiile care se stabilesc ?ntre elementele prin care se creea:a sensul* Cn centrul acestei stiinte sta conceptul de semn* Semiotica are trei domenii principale de studiu. 0* semnul ?nsusi< acesta consta ?n studiul di,eritelor "arietati de semne, ?n studiul di,eritelor moduri ?n care acestea transmit ?ntelesul, precum si ?n studiul modului ?n care semnul relationea:a cu oamenii care ?l ,olosesc* Semnele sunt de,inite ca ,iind niste constructe umane si pot ,i ?ntelese numai ?n utili:arile pe care oamenii le atribuie* 2* codurile /sistemele ?n care semnele sunt utili:ate1< acest studiu cuprinde modu5 rile ?n care o "arietate de coduri s5a de:"oltat pentru a satis,ace ne"oile unei societati

Teoria proceselor de comunicare

93

sau culturi sau pentru a e-ploata canalele de comunicare disponibile pentru transmi5 terea lor* 3* cultura ?n care aceste coduri si semne operea:a* =a rAndul ei, aceasta este dependenta pentru propria ei e-istenta si ,orma de ,olosirea acestor coduri si semne* Pentru a ?ntelege ?n mod cAt mai adec"at originalitatea modelel or semiotice /?n special ling"istice1 /Ioan !ragan, Teorii ale comunicarii de masa1, este important de retinut ceea ce unii autori numesc dubla situare sau dimensiune a mesa;ului. ' prima se re,era la ,aptul ca mesa;ul este un element al circuitului comunica5 tional. trimis de catre emitator, el circula printr5un canal si a;unge la receptor /este, sa spunem, o in,ormatie% care circula ?ntre cei doi poli ai circuitului comunicational1< ' sub alt aspect, mesa;ul poate ,i, totodata, descris ca element al unui proces de repre:entare, ca intermediar ?ntre o realitate si imaginea acestei realitati /realitatea la care mesa;ul se re,era sau la care trimite1* @odelele semiotice iau ?n considerare dubla situare /in,ormationala si simbolica1 a mesa;ului< acestea se situea:a si se cristali:ea:a la intersectia celor doua procese ' de comunicare si de repre:entare /,igura &1* Realitate

4mitator @esa;

a-a

comunicarii

Receptor

Imagine *i$ura E

20

Teoria comunicarii

@odelul lui Peirce Pentru Peirce, orice proces semiotic este o relatie ?ntre trei componente. semnul ?nsusi, obiectul repre:entat si interpretantul /,igura 81*

Interpretant

Semn *i$ura F

#biect

!e,initia semnului implica, deci, un model triadic. Dn semn sau un repre:en5 tamen este ce"a care tine locul a ce"a ?n anumite pri"inte sau ?n "irtutea anumitor ?nsisiri* 4l se adresea:a cui"a, creAnd ?n mintea acestuia un semn ecFi"alent, sau poate un semn mai de:"oltat* Semnul acesta pe care ?l creea:a ?l numesc interpretantul primului semn* Semnul tine locul a ce"a, anume al obiectului sau* 4l tine locul acestui obiect nu ?n toate pri"intele, ci cu re,erire la un ,el de idee pe care am numit5o uneori ,undamentul repre:entamenului% /CFarles Peirce, Comunicare si actiune, apud ;mberto Eco" 7ector in fabula(. Dn semn se re,era la altce"a decAt la el ?nsusi /obiectul1 si este ?nteles de cine"a. acesta este e,ectul pe care ?l produce ?n mintea receptorului /interpretantul1* Interpre5 tantul nu este interpretul semnului, ci este un concept mental produs deopotri"a de semn si de e-perienta obiectului pentru cel ce utili:ea:a semnul* Interpretantul unui obiect nu este o semni,icatie de,inita de dictionar, ci "aria:a ?n ,unctie de e-perienta pe care utili:atorul semnului a a"ut5o "i:a"i de acel obiect* # semni,icatie nu este niciodata o relatie ?ntre un semn si ceea ce repre:inta semnul /obiectul1* Semni,icatia re:ulta din relatia triadica, ?n care interpretantul are un rol mediator de in,ormare, de interpretare sau cFiar de traducere a unui semn prin alt semn* Interpretantul este o alta repre:entare, care se re,era la un acelasi obiect pe ba:a unui alt ,undament /ground5ul repre:entarii1< acesta este punctul de plecare al semio:ei nelimitate. relatia semn5obiect nu este posibila decAt prin raportare la un alt interpretant care se e-plica pe sine printr5un alt interpretant* Cn cadrul teoriei codurilor, /Dmberto 4co, Tratat de semiotica generala1 interpretantul poate ,i identi,icat cu ?ntrega serie de denotatii si conotatii succesi"e ale unei e-presii* !upa Peirce, e-ista trei tipuri de semne. iconul, indicele /sau inde-ul1 si simbolul* Dn semn iconic este un semn ba:at pe o anumita asemanare cu obiectul real sau

Teoria proceselor de comunicare

20

,icti", de e-emplu, o ,otogra,ie, o scFema, o diagrama< un indice este un semn care se a,la ?ntr5o relatie reala, nu de re,lectare cu obiectul, ,unctionAnd ca o indicatie sau o re,erinta. de e-emplu, un indicator de drum, simptomele unei boli etc*< simbolul este un semn determinat numai ?n cadrul unei interpretari, dar nu are legatura ,i:ica sau de asemanare cu obiectul. de e-emplu, un steag* Aplicati modelul lui Peirce ?n anali:a unor di,erite tipuri de semne /o e-presie ,aciala e-primAnd teama, un semn rutier, o pictura abstracta, cu"inte depreciati"e la adresa unei minoritati de orice tip, o persoana ?mbracata ,oarte elegant etc*1* Comentati modul ?n care este creat interpretantul, pornind de la urmatoarele ?ntrebari. ' Ce relatie e-ista ?ntre interpretant si e-perienta semnului si a obiectului pe care ?l repre:intaO ' CAt de mult pot "aria interpretantii si ?n ce masura au ce"a ?n comunO

@odelul lui #gden si RicFards @odelul #gden si RicFards corespunde modelului lui Peirce* Cn aceasta perspec5 ti"a, ?n anali:a comunicarii se poate da prioritate. ' realitatilor /lucrurilor1< ' psiFicului, gAndirii /ideilor1< ' limba;ului /cu"intelor1, retinAndu5se atunci dubla ,unctie a cu"intelor ' noi gAn5 dim cu a;utorul cu"intelor si comunicam cu altii prin intermediul lor* Re+erinta /idei1

Simboli(are /relatie cau:ala1

Se re+era la /relatie cau:ala1

Simbol

Sta "entru

Re+erent

*i$ura G @odelul lui Saussure Saussure este considerat ?ntemeietorul ling"isticii moderne si al semiologiei, ,iind cel care a construit primul proiect al unei teorii generale a sistemelor de semni,i5 care%, initiind studierea "ietii semnelor ?n sAnul "ietii sociale* 4l se concentrea:a, ca

22

Teoria comunicarii

ling"ist, asupra semnului ?nsusi* Semnul, pentru Saussure, este unitatea ?ntre semni5 ,icat si semni,icant* Semni,icantul este imaginea acustica, ,orma ,i:ica a semnului pe care noi o percepem, iar semni,icatul este conceptul mental la care se re,era acesta* Acest concept mental este ?n mare masura comun tuturor membrilor unei culturi care ?mpartasesc acelasi limba;* Sunt "i:ibile similaritatile ?ntre diada semni,icant+semni,icat al lui Saussure si cea peirceana semn+interpretant* Saussure este ?nsa mai putin interesat de relatia sem5 nului ca ?ntreg cu realitatea e-terna /obiectul, la Peirce1 /,igura 31*
Semn Alcatuit din

Semni,icat /concept mental1

Semni,icant /e-istenta ,i:ica a semnului1

semni,icare

Realitatea e-terna sau ?nteles

*i$ura H @odelul arata ca relatia dintre concept si obiectul real pe care ?l repre:inta este operatia de semni,icare. prin intermediul acestei operatii, omul acorda ?ntelesuri realitatii, o ?ntelege* 4ste important sa reamintim ca semni,icatul este, ?n aceeasi masura ca si semni,icantul, productia unei culturi particulare* 4ste e"ident ca semni,icantii /cu"intele1 sunt di,erite ?n ,unctie de limba* Acelasi lucru se ?ntAmpla si cu semni,icatiile cu"intelor. ele di,era, mai mult sau mai putin, de la cultura la cultura, ,iecare a"And propria e-perienta a obiectelor /"e:i ipote:a SFapir5Hor,1* Anali:ati doua ,otogra,ii, ,olosind modelele lui Peirce si Saussure* Care model "a a;uta mai mult ?n anali:a si din ce punct de "edereO Comentati re:ultatele anali:ei*

Sa retinem8 Con,orm lui FisBe /Introduction to Communication Studies1, putem considera ca e-ista doua para5 digme clasice ?n studiul comunicarii. scoala proces si scoala semiotica rin ce se caracterizeza scoala proces si care sunt principalele modele ale comunicarii care o reprezinta? Caracteristicile scolii proces/ 3 vede comunicarea ca transmitere a mesajelor1 3 este interesata n special de probleme ca eficienta si acuratetea transmiterii mesajului1

Teoria proceselor de comunicare

23

' daca e,ectul este di,erit de ceea ce se intentiona sa se comunice, tendinta este sa se interprete:e acest lucru drept un esec al comunicarii si sa se caute moti"ul esecului de5a lungul des,asurarii procesului de comunicare< ' se autode,ineste ca studiul actelor de comunicare< ' de,ineste interactiunea sociala ca ,iind procesul prin care o persoana relationea:a cu altele sau a,ectea:a comportamentul, starea de spirit sau reactiile emotionale ale unei alte persoane si in"ers< ' "ede ?n mesa; ceea ce este transmis prin procesul de comunicare< ' intentia emitatorului poate ,i declarata sau nedeclarata, dar ea este esentiala pentru a putea anali:a mesa;ul* 0odele reprezentative/ ' @odelul SFannon V Hea"er< ' @odelul lui Eerbner< ' @odelul lui =ass7ell< ' @odelul lui Ne7comb< ' @odelul Hestle$ ' @ac=ean* rin ce se caracterizeza scoala semiotica" si care sunt principalele modele ale comunicarii care o reprezinta? Caracteristicile scolii semiotice/ ' de,asurarea comunicarii repre:inta o producere si un scFimb de sensuri /semni,icatii1< ' obiectul de interes ?l repre:inta studierea modului ?n care mesa;ele /te-tele1 interactionea:a cu oamenii pentru a produce ?ntelesuri /sau semni,icatii1 si rolul te-telor ?n cultura noastra< ' nu considera ne?ntelegerile ca ,iind neaparat e,ecte ale esecului de comunicare, ci considera ca ele pot re:ulta din di,erentele culturale dimtre emitator si receptor< ' se autode,ineste ?n termeni de producere a comunicarii< ' de,ineste interactiunea sociala ca ,iind ceea ce constituie indi"idul ca membru al unei culturi speci,ice sau al unei societati< ' "ede mesa;ul ca o constructie a semnelor care, prin interactiunea cu receptorii, produce ?ntelesuri* 0odele reprezentative/ ' @odelul lui Peirce< ' @odelul #gden si RicFards< ' @odelul Saussure*

-.,. Noi mo#ele ale comunicarii Ca reactie la modelele inspirate de paradigmele structural5,unctionaliste, care au dominat multa "reme scena teoretica a anali:ei comunicarii, au aparut contributii recente animate de ambitia de a depasi modelele clasice in,ormationale% /proce5 suale1 si ling"istice% /semiotice1 ale comunicarii* Potri"it acestor modele, comuni5 carea nu se reduce la transmiterea in,ormatiei% sau mesa;elor% prin codi,icare si decodi,icare sau prin indicatii ale intentiilor comunicati"e* Comunicarea trebuie ?nteleasa ca o compreFensiune reciproca, ca intercompreFensiune /acces la subiecti5 "itatea altuia, la intentiile si moti"ele sale1* Aceste demersuri consacra alte unitati de anali:a ' persoana, grupurile, raporturile intersubiecti"e ' ?n e-perienta "ietii coti5 diene*

29

Teoria comunicarii

..-.,. *undamente teoretice ale noilor modele comunicationale Noile paradigme ale comunicarii /care "alori:ea:a teoriile interactionismului sim5 bolic, etnometodologiei, ,enomenolgiei sociale1 nu mai tratea:a obiecti"itatea lumii si subiecti"itatea actorilor ca date prede,inite* Acestea sunt raportate la o acti"itate organi:ata, mediata simbolic, e,ectuata ?mpreuna de catre membrii unei comunitati de limba; si de actiune ?n cadrul coordonarii actiunilor lor practice%* !in aceasta perspecti"a, comunicarea repre:inta modelarea unei lumi comune prin intermediul unei actiuni con;ugate%* Aceasta perspecti"a comuna nu ?nseamna o simpla con"er5 genta a unor puncte de "edere personale, ci ,aptul ca partenerii construiesc ?mpreuna locul comun /norme, reguli1 pornind de la care se "or raporta unii la altii, se "or raporta la lume si ?si "or organi:a actiunile ?mpreuna* /Ioan !ragan, Paradigme ale comunicarii de masa1* Cn aceasta conceptie, limba;ul este o parte integranta a acti"itatilor sociale< el arti5 culea:a practicile, orientarile si relatiile interumane ?ntr5o ,orma de "iata* Aceasta abordare se ?ndepartea:a de optica epistemologica clasica, nu se mai acorda prioritate repre:entarii din punctul de "edere al unui obser"ator de:anga;at, a proprietatilor unei lumi e-terioare si al unei lumi interioare predeterminate, ci acti"i5 tatii organi:ante+con;ugate a actorilor sociali, prin care o lume comuna, un spatiu pu5 blic, un cAmp practic, un sens ?mpartasit al realitatii comune sunt continuu modelate si mentinute drept conditii si re:ultate ale actiunii% /=uis SuYre, !Xun modYle ZpistZmo5 logiPue de la communication [ un modYle pra-ZologiPue, apud !ragan, op* cit*1*
In+o Interactionismul simbolic Ierbert )lumer inaugurea:a interactionismul simbolic% si re:uma cele trei premise ale acestui demers, care ?si alege drept obiecti" studierea modului ?n care actorii sociali interpretea:a simbo5 lurile nascute din acti"itatile lor interacti"e%. Prima premisa este ca oamenii actionea:a ,ata de lucruri pe ba:a semni,icatiilor pe care le au pentru ei aceste lucruriR A doua este ca semni,icatia acestor lucruri deri"a si se naste din interactiunea sociala a unui indi"id cu ceilalti actori* A treia este ca aceste semni,icatii sunt utili:ate si modi,icate pintr5un proces de interpretare e,ectuat de un indi"id ?n raportul sau cu lucrurile pe care le ?ntAlneste% /I* )lumer, S$mbolic Interactionism. Perspecti"e and @etFod, apud Armand si @icFele @attelart, Istoria teoriilor comunicarii1*

Noile modele ale comunicarii se ?ndepartea:a de modelele initiale ale teoriei in,ormatiei si de modelul beFa"iorist care limitau comunicarea la transmiterea si receptarea mesa;elor unice /uni"oce,1, circulAnd ?ntr5un singur canal ?n acelasi timp si la un receptor pasi"* !e,initia si abordarea comunicarii se "or ?mbogati prin elabo5 rarea unor modele comple-e care iau ?n considerare circularitatea comunicarii /alter5 nanta participantilor la procesul de comunicare ?n rolurile de emitator si receptor1, deosebirile indi"iduale ?n stapAnirea codurilor de comunicare, rolul opiniilor si al ati5 tudinilor ?n procesul comunicarii, importanta conte-tului social si cultural al scFim5 bului, inclusi" ?n ca:ul comunicarii de masa*

Teoria proceselor de comunicare

22

Dnele modele "or merge cFiar mai departe /scoala cali,orniana de la Palo Alto1< potri"it acestei scoli, comunicarea este nu numai circulara, ci si continua, presupunAnd o interactiune ne?ncetata ?ntre ,iintele umane, des,asurata simultan prin multiple canale si prin mi;loace "ariate* Notiunea clasica de mesa; este si ea depasita. mai importante decAt continuturile comunicarii sunt interactiunile celor care participa la comunicare si interdependentele dintre ansamblul comportamentelor lor. comuni5 carea este asemenea ,unctionarii unei orcFestre ,ara diri;or, ?n care ,iecare interac5 tionea:a cu toti si toti ?ntre ei, iar ?n acest proces de interactiuni continue se creea:a realitatea sociala, care este o realitate socio5comunicationala* 4ste o ilu:ie de a crede ca e-ista o singura realitate. realitatea este de ordinul atribuirii de semni,icatie, care este produsul interactiunilor umane si al comunicarii*
In+o Actiunea comunicationala Dn model de re,erinta ?n teoria comunicarii prin amploarea constructiei teoretice a ,ost ,ormulat de K\rgen Iabermas /Comunicare si actiune1, repre:entant al ultimei generatii a Scolii de la FranB,urt* PrelucrAnd teoriile sociologiei actiunii initiate de Talcott Parsons, Iabermas elaborea:a ?n 03(0 o sociologie a actiunii comunicationale%* Actiunea si interactiunea nu mai sunt considerate doar ca producatoare de e,ecte, ci se anali:ea:a ca ,iind asociate unor scFimburi simbolice si conte-te de limba;* Atitudinile, opiniile care ?nsotesc actiunea nu pot da seama de realitate doar luate singure* Sociologia critica trebuie sa studie:e retelele de interactiune ?ntr5o societate constituita din relatii comunicationale, unirea ?n comunicare a subiectilor opusi%* Actiunii strategice%, adica ratiunii si actiunii cu scop strict utilitar si instrumental /al caror dispo:iti" pri"ilegiat ?l constituie mi;loacele de comunicare de masa1 si care risca sa coloni:e:e lumea sociala traita%, Iabermas le opune alte moduri de actiune sau de raportare la lume, ,iecare cu propriul sau criteriu de "aliditate. actiunea obiecti"a, cogniti"a, care ?si impune sa spuna ade"arul, actiunea intersubiecti"a, care tinteste dreptatea morala a actiunii, actiunea e-presi"a, care presupune sinceritate* 4l considera ca, ?n principal, cri:a democratiei se datorea:a ,aptului ca dis5 po:iti"ele sociale care ar trebui sa ,acilite:e scFimburile si des,asurarea rationalitatii sale comunicationale au de"enit autonome< ele ,ac sa circule in,ormatia, dar blocFea:a relatiile comunicationale, adica acti"itatile de interpretare ale indi"i:ilor si grupurilor sociale* Kean @arie Vincent considera ?nsa ca notiunea de rationalitate comunicationala a lui Iabermas este puternic impregnata cu elemente normati"e, repre:entAnd un principiu de e-plicatie metasocial% /apud Armand si @icFele @attelart, Istoria teoriilor comunicarii, ceea ce ne poate ,ace sa ne ?ntrebam daca nu cum"a relatiile comunicationale, pe care ,iloso,ul german le considera ,undamentul socialului, nu sunt copiate dupa o conceptie a dialogului dintre ,iloso,i*

..-.-. :coala de la alo Alto Po:itia teoretica a scolii de la Palo Alto se caracteri:ea:a prin considerarea co5 municarii ca ,enomen social integrat, ?ncercAnd prin gramatica% /sau logica comunicarii%1 sa construiasca o punte de legatura ?ntre aspectele relationale si cele organi:ationale, ?ntre mecanismele care reglea:a raporturile interindi"iduale si cele care reglea:a raporturile sociale* Paul Hat:la7icB preci:ea:a. ascultam ?n perma5 nenta de regulile de comunicare, dar regulile ?n sine, gramatica comunicarii, sunt lucruri pe care nu le cunoastem% /Dne logiPue de la communication1*

2& In+o

Teoria comunicarii

Precursor al noului model al comunicarii teoreti:at de Scoala de la Palo Alto este recunoscut Eregor$ )ateson, antropolog si ecologist engle:, ,ormat initial ca biolog* =ucrarea sa, Spre o ecologie a spiritului, a ?ncercat sa introduca o perspecti"a organicista% asupra comunicarii* )ateson opune meta,ora masinii /care ar ,i adec"ata ca meta,ora ,ondatoare pentru modelul matematic1, meta,orei organismului, mai adec"ata ?n a e-prima natura sistemului in,ormational5comu5 nicati"* EAndirea organicista situea:a in,ormatia ca dimensiune rele"anta a unui subiect a,lat ?ntr5un mediu determinat, ambele neputAnd ,i de,inite decAt printr5o relatie de reciprociate. eul traieste ?ntr5o lume a carei parte este el ?nsusi, dar el contribuie, la rAndul lui, la constituirea acestei lumi* @eta,ora organismului introduce ?n studierea comunicarii o gAndire Folista* Comunicarea ?nsasi este opera si instrument. opera si produsul nu sunt distincte de ceea ce le da nastere* !upa )ateson, comunicarea este un scFimb al subsistemelor unei totalitati, un scFimb de in,ormatie* =a rAndul ei, in,ormatia este o di,erenta care produce di,erente%* 4a este sursa dinamicii totalitatii sau sistemului, deoarece interactiunea dintre partile unui spirit este declansata prin di,erenta%*

Scoala de la Palo Alto, proiectAnd organic comunicarea, "a a;unge imediat la te:a. Totul este comunicare* Comunicarea este noul termen care e-prima relatia omului cu lumea* Comunicarea ,urni:ea:a regulile de ?ntelegere pentru toate lucrurile din lume, deoarece stiinta, arta sau practicile cotidiene nu sunt decAt sectoare continute ?n comunicarea care le ?nglobea:a* Comunicarea "a re,lecta ?ntregul ;oc al ratiunii si al acti"itatilor ei* Cartea # logica a comunicarii, scrisa de trei membri ai Colegiului In"i:ibil. Paul Hat:la7icB, Kanet )ea"in, !on KacBson, are drept scop sa e-plice cum se poate spune ca ,iecare indi"id participa la comunicare, mai mult decAt ca s5ar a,la el la originea comunicarii sau ca ar ,i tinta ei* 4i au ,ormulat cAte"a principii de comu5 nicare interumana, numite a-iome* A%ioma ,. Comunicarea este inevitabila. 4@mposibilitatea de a nu comunica1 nu putem sa nu comunicam*1 Aceasta a-ioma are sens numai ?n conditiile ?n care ?nglobam ?n s,era comunicarii si transmiterea neintentionata de in,ormatie, ce se reali:ea:a prin intermediul indicilor* !aca acceptam ca orice comportament are o anumita "aloare comunicati"a, ca nu doar mimica si gesturile, ci si absenta lor este eloc"enta, "om putea accepta usor prima a-ioma* !aca "om admite ca, ?ntr5o interactiune, orice comportament are "aloarea unui mesa;, cu alte cu"inte, ca este o comunicare, urmea:a de aici ca nu se poate sa nu se comunice, indi,erent daca se "rea sau nu* Acti"itate sau inacti"itate, "orbire sau tacere, orice are "aloare de mesa;* Asemenea comportamentele in,luentea:a pe altele, iar acestea, la rAndul lor, nu pot sa nu reactione:e la comunicari si prin ?nsusi acest ,apt sa comunice*% /Hat:la7icB, Dne logiPue de la communication1 Comunicarea nu se mai reduce ast,el la limba;ul "erbal si, mai ales, la intentiona5 litate* Noi comunicam doar atunci cAnd intentiile, constiente sau reusite, se transmit si sunt ?ntelese de receptor* !in punctul de "edere al noii teorii, comunicarea "erbala si intentionala repre:inta doar "Ar,ul unui iceberg urias, care ?ncFide ?ntr5o unitate ?ntregul comportament al unui indi"id integrat organic ?ntr5o totalitate cuprin:And alte moduri de comportament. tonul, postura, conte-tul* 4"ident, pentru ne"oile

Teoria proceselor de comunicare

28

anali:ei putem distinge unitati % ale comunicarii. mesa;ul /unitatea elementara1, interactiunea /o serie de mesa;e scFimbate ?ntre indi"i:i1, modele de interactiune* A%ioma -. Comunicarea se desfasoara la doua niveluri/ informational si rela! tional, cel de5al doilea o,erind indicatii de interpretare a continutului /#rice comunicare se anali:ea:a ?n continut si relatie< orice comunicare pre:inta doua aspecte. continutul si relatia, ast,el ?ncAt al doilea ?l ?nglobea:a pe primul si prin aceasta este o metacomunicare*1 Asta ?nseamna ca orice comunica re nu se limitea:a sa transmita o in,ormatie, ci induce ?n acelasi timp un comport ament* Cn termenii lui )ateson, se pot numi cele doua aspecte indicele%, respecti" ordinea% oricarei comunicari* Indicele este sinonimul continutului mesa;ului* Dn mesa;, sub aspectul lui de indice%, transmite o in,ormatie. ?n comunicarea umana, acest termen este de aceea sinonim cu continutul mesa;ului* 4l poate a"ea ca obiect orice este comunicabil< problema de a sti daca o asemenea in,ormatie este ade"arata sau ,alsa, "alida ori ne"alida sau indecidabila nu intra aici ?n calcul* Aspectul de ordine%, dimpotri"a, desemnea:a maniera ?n care este ?nteles mesa;ul si, ?n cele din urma, relatia ?ntre parteneri* Dn raport interesant se mani,est a ?ntre cele doua aspecte ale comunicarii. cu cAt o relatie este mai spontana si mai sanatoasa, cu atAt aspectul relatie al comunicarii trece ?n plan secund* In"ers, relatiile bolna"e se caracteri:ea:a printr5o de:batere ,ara s,Arsit asupra naturii relatiei, iar continutul comunicarii s,Arseste prin a5si pierde orice importanta* Vorbitorii acorda planului relational o importanta decisi"a si daca ne?ntelegerile de ordin in,ormational pot ,i aplanate usor, cel e ce pri"esc relatia generea:a adesea con,licte ireconciliabile* Dna dintre descoperirile cercetatorilor de la Palo Alto e tocmai aceea ca atentia acordata comunicarii distruge comunicarea* A%ioma .. Comunicarea este un proces continuu" ce nu poate fi tratat n termeni de cau:a e,ect sau stimul raspuns*% Aceasta a treia a-ioma se poate obtine din studiul interactiunii sau scFimbului de mesa;e ?ntre parteneri* Va:uta din a,ara, o serie de comunicatii poate ,i ?ntelesa ca un sir ne?ntrupt de scFimburi de elemente in,orma5 tionale* Interlocutorii par a a"ea initiati"a sau preeminenta, sau pot a"ea un statut de dependenta< se punctea:a rolurile pe care si le asuma sau le re"in partenerilor si care5 i determina de ,iecare data ca stimuli% sau raspuns% ai sec"entei comunicationale* A%ioma C. Comunicarea mbraca fie o forma di$itala" fie una analo$ica. <er! menii pro"in din cibernetica, unde un sistem este considerat digital atunci cAnd operea:a cu o logica binara de tipul 0 si 0 si analogic, ?n ca:ul utili:arii unei logici cu o in,initate continua de "alori* !upa Hat:la7icB, comunicarea analogica, ?n care se include, practic, orice comunicare non"erbala /care nu ?ntretine ?ntre semn si obiect o relatie pur con"entionala1 ?si a,la radacinile ?n stadiile arFaice ale e"olutiei umane si are o e-tensiune mult mai generala decAt comunicarea digitala, "erbala, relati" recenta si mult mai abstracta, capabila sa repre:inte nu numai sensuri, ci si logica limba;ului* Numai ?n comunicarea interumana sunt posibile cele doua tipuri* Alt,el spus, omul este singurul gen de organism capabil sa utili:e:e cele doua moduri de

celui

dintAi*%

2(

Teoria comunicarii

comunicare, digitala si analogica* Aparitia si utili:area comunicarii digitale a a"ut o importanta capitala pentru e"olutia omului, a culturii, ea ,iind cea care condensea:a o cantitate mai mare de in,ormatie si permite conser"area ei ?n timp precum si recupe5 rarea ei recurenta la orice moment ulterior* Cum au aratat ?nsa studiile de etologie ale lui Timbertgen, =orent: sau )ateson, pentru aspectul de relatie al comunicarii, rolul ,undamental ?l are tipul analogic de comunicare* Inter"entia ?n cadrul comunicarii a dimensiunii relationale e-plica de ce comunicarea analogica are o cone-iune atAt de strAnsa cu conte-tul comunicarii< acelasi gest, de e-emplu, pare normal ?ntr5un conte-t si transmite o in,ormatie de un anumit tip si pare anormal, bolna"%, ?ntr5un alt conte-t, alertea:a pe ceilalti oameni asupra starii mentale a omului, nu5i ,ace sa reactione:e doar la in,ormatia cuprinsa ?n comunicare* Cele doua tipuri de comunicare nu e-ista paralel sau complement ar< ele pot sa coe-iste si sa se complete:e ?n orice mesa;* !upa toate probabilitatile, continutul se transmite digital si relatia analogic* Relatia analogic ' digital ?n cadrul comunicarii, e-empli,icata de di,erenta dintre tipurile corespun:atoare de calculatoare, are numeroase consecinte pragmatice ?n di"erse domenii ale actiunii sociale* Pre:enta si complementaritatea celor doua tipuri ?n mesa;ele comunicarii ,ace necesara tradu5 cerea continua ?ntre ele, atAt de cei care emit semnale, cAt si de cei care le receptio5 nea:a< aceasta nu se poate ,ace ?nsa ?n cFip complet ,ara pierderi de in,ormatie si de sensuri* =imba;ul digital poseda o sinta-a logica comple-a si comoda, dar e lipsit de o semantica adec"ata pentru relatie* =imba;ul analogic poseda semantica, nu ?nsa si sinta-a corespun:atoare unei de,initii neecFi"oce a naturii relatiilor* 4-ista o strAnsa legatura ?ntre a-iomele 2 si 9. componenta in,ormationala a comunicarii e transmisa cu precadere pe cale digitala, pe cAnd cea relationala prin mi;loace analogice* Pri"irea, gestul, mimica, tonul sunt parametrii de care depinde bunul mers al relatiei si tot ei ,ac obiectul incriminarilor atunci cAnd raporturile dintre comunicatori nu mai ,unctionea:a normal* A%ioma D. ornind de la studiile antropolo$ice si psiholo$ice ale lui 2ateson" adeptii Scolii de la Palo Alto au ,ormulat o alta idee de ba:a a anali:ei comunicarii. ?n comportamentul comunicational se pot distinge sisteme simetrice ?n care partenerii adopta un comportament ?n oglinda% /?ntemeiat pe egalitate1 si sisteme comple5 mentare, centrate pe di,erenta /de e-emplu, doctor5pacient, pro,esor5student1* Cn ,elul acesta se a;unge la urmatoarea a-ioma. #rice proces de comunicare este simetric sau complementar, daca el se ?ntemeia:a, respecti", pe egalitate sau di,erenta*% A%ioma E. Comunicarea este ireversibila. Asertiunea trebuie pusa n le$atura cu proprietatea oricarei comunicari de a produce, o data receptata, un e,ect oarecare asupra celui ce a primit5o, mai intens sau mai slab, prompt sau mani,est cu ?ntAr:iere, perceptibil ori nu pentru un obser"ator din a,ara* A%ioma F. Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare. #ntelesul cu"Antului nu e-ista nicaieri altunde"a decAt ?n mintea "orbitorului, iar semni,icantul sonor, ne,iind un caraus al semni,icatului, ci doar un simplu stimul sen:orial, ?l poate e"oca receptorului numai ?n masura ?n care acesta ?l poseda de;a* Dnicitatea

Teoria proceselor de comunicare

23

e-perientei de "iata si ling"istice a ,iecaruia dintre noi atrage dupa sine necoincidenta sensurilor pe care locutori di,eriti le con,era acelorasi cu"inte* Cn ,inalul studiului lor programatic, autorii modelului ,ac urmatoarele consideratii generale /apud PAr"u, Filoso,ia comunicarii1. Prima obser"atie. a-iomele propuse sunt prime ?ncercari de a da o ,orma logica sistematica unui proces e-trem de comple- si de aceea nu trebuie ?ntelese decAt ca studii preliminare la o teorie adec"ata* A doua obser"atie. aceste a-iome sunt ,oarte eterogene, deoarece ele sunt e-trase din obser"area unor ,enomene sau genuri de comunicare di,erite, sau din obser"area ,enomenelor de comunicare ?n registre ,oarte di,erite* !aca ele au o unitate, aceasta nu re:ida ?n originea lor, ci ?n importanta lor pragmatica* Aceasta conduce la punerea accentului nu pe actele% indi"iduale, ci pe conotatiile interpersonale* A-iomatica globala pe care o propun autorii, prin care se ?ncearca sa se determine prin conditii o ?ntreaga situatie comunicationala%, este ast,el ?n acord stilistic cu natura sistemica a comunicarii, redata de )ird7Fistell. Dn indi"id nu comunica, el ia parte la comunicarea ?n care de"ine un element* 4l se poate misca, poate ,ace :gomotR dar el nu comunica* 4l poate "edea, poate ?ntelege, simti, gusta, atinge, dar el nu comunica* Cn alti termeni, el nu este autorul comunicarii, el participa la ea* Comunicarea, ?n calitatea ei de sistem, nu trebuie sa ,ie conceputa dupa modelul elementar al actiunii si reactiunii, oricAt de comple- ar ,i enuntul lui* Ca sistem, comunicarea nu trebuie sa ,ie de,inita decAt la ni"elul unui scFimb% /apud PAr"u, *ilosofia comunicarii(. Cn acest gen de pre:entare structurala a comunicarii, ,iecare a-ioma participa determinati" la de,inirea globala a situatiei de comunicare si ?si e-trage semni,icatia numai din aceasta participare* Ast,el, imposibilitatea de a nu comunica ,ace ca orice situatie care comporta doua sau mai multe persoane sa ,ie o situatie interpersonala, o situatie de comunicare* Aspectul ]relatie^ al unei asemenea comunicari preci:ea:a mai bine acest punct* Importanta pragmatica, interpersonala a modurilor de comunicare digital si analogic nu re:ida doar ?ntr5un i:omor,ism presupus cu continutul si rel atia, ci ?n ambigui5 tatea, ine"itabila si semni,icati"a, ?n care se a,la emitatorul si receptorul atunci cAnd se pune problema traducerii unui mod ?n altul* Ceea ce am spus despre problemele de punctare se ba:ea:a tocmai pe metamor,o:a implicita a modelului clasic ]actiune5 reactiune^* Cn ,ine, paradigma simetrie5complementaritate este poate cea care se apropie cel mai mult de conceptul matematic de ,unctie, po:itiile indi"i:ilor ne,iind decAt "ariabile susceptibile de a lua o in,initate de "alori al caror sens nu este absolut, ci nu se rele"a decAt ?n relatia lor reciproca*% /P* Hat:la7icB, Dne logiPue de la communication1 Importanta conceptiei de la Palo Alto consta ?n considerarea comunicarii ca o acti"itate colecti"a, condusa de reguli ?n"atate inconstient* @odelul orcFestral al comunicarii tinde sa puna ?n e"identa necesitatea gramaticii comunicarii ,ara de care aceasta nu5si poate reali:a ,unctiile esentiale*

&0

Teoria comunicarii

Reali:ati un eseu plecAnd de la descoperirea Scolii de la Palo Alto con,orm careia atentia ?n cadrul comunicarii distruge comunicarea* Puteti lua ca punct de pornire comunicarea interpersonala sau comunicarea la ni"el social* Anali:ati situatii di,erite de comunicare /interpersonala, de masa, de grup, comunicare politica etc*1 prin prisma a-iomelor teoriei elaborate de Scoala de la Palo Alto* A-iomele sunt reali:ate ?n ?ntregime ?n toate situatiile anali:ateO Comentati re:ultatele acestei aplicatii* Ce a-ioma predomina, ?n ce tip de comunicareO Puteti stabili o relatie ?ntre cele douaO
In+o Asa cum arata )* @iege /=a pensZe communicationnelle1, modelului comunicarii elaborat de Scoala de la Palo Alto i5au ,ost aduse trei critici importante. ' critica logica* Aceasta se re,era la o presupo:itie epistemologica a modelui< ni"elului metaco5 municational, care permite sa se dea un sens ni"elului comunicarii, trebuie sa i se con,ere posibilitatea de a5i obser"a ,unctionarea pentru a5i decela e"entualele distorsiuni introduse ?n comunicarea pura%< re:ulta de aici ca acest model este ?ntemeiat pe ideea ca obser"atorul a ,ost dotat cu o capacitate de obser"atie si perceptie care nu introduce distorsiune* #r acest postulat epistemologic este asta:i cel mai adesea respins* ' critica interna* Pornind de la o obser"atie a lui Peirce, !* )ougnou- identi,ica distinctiile Scolii de la Palo Alto dintre comunicarea de relatie si de continut cu distinctia dintre comunicarea indiciala si cea simbolica< prima este ?nsa opaca, putin mobila si intran:iti"a /,ara obiect1* 4a nu se cunoaste pe sine ?nsasi si e lipsita de intentie< de aceea nu poate a"ea rolul ma;or acordat de modelul scolii de la Palo Alto* ' critica teoretica* Scoala de la Palo Alto este pandantul psiFologic al ,unctionalismului clasic. psiFoterapia reali:ata de aceasta scoala urmareste sa e"ite su, erinta care re:ulta din comportamentele dis,unctionale prin con,ormarea la normele sociale* Ca si ,unctionalismul, aceasta scoala are ca premisa ne"oia de comunicare a indi"idului ?n cadrul unui sistem< integrarea ?n sistem /ling"istica, psiFologica, comportamentala1 presupune ?nsa mereu preeminenta, autonomia si rationalitatea sistemului*

..-... Analiza conversatiei Anali:a con"ersatiei% este o componenta importanta a etnometodologiei* =oc pri"ilegiat al scFimburilor simbolice, con"ersatia este abordata ca o actiune, nu doar pentru studierea limbii, ci si ca practica de limba;, pentru a ?ntelege ?n ce ,el construiesc locutorii operatiunile acestei ,orme predominante de interactiune sociala si pentru a de:"alui procedurile si asteptarile prin care este produsa si ?nteleasa aceasta interactiune*
In+o 4tnometodologia Cntemeietor al etnometodologiei este Iarold Ear,inBel* 4le" al lui Parsons si apoi pro,esor la Dni"ersitatea Cali,ornia, =os Angeles, el pune ba:ele acestei abordari ?n 03&8 cu lucrarea Studies in 4tFnometFdolog$* 4tnometodologia are ca obiecti" studierea rationamentului practic de simt comun ?n situatiile obisnuite de actiune* Pentru Ear,inBel /apud Armand si @icFele @attelart, Istoria teoriilor comunicarii1, anali:a e"enimentelor lumii sociale dintr5un punct de "edere stiinti,ic adec"at, adica e-te5 riorul obiectului, este departe de a ,i o strategie ideala ?n ca:ul ?n care se abordea:a ,lu-ul e"enimentelor

Teoria proceselor de comunicare

&0

curente* Cercetarea etnometodologica anali:ea:a acti"itatile de toate :ilele ca metode ,olosite de membrii grupului cu scopul de a ,ace aceste acti"itati "i:ibil5rationale5si5raportabile5/?n sensul ?n care se poate da seama de ele15pentru scopuri practice, adica obser"abile si descriptibile ca organi:are a acti"itatilor obisnuite de :i cu :i* Re,le-i"itatea acestui ,enomen este o acti"itate speciala, constAnd ?n ?mpre;urari practice, ?n cunoasterea comuna, ?n structurile sociale si rationamentul sociologic practic* Aceasta re,le-i"itate ne ?ngaduie sa reperam si sa anali:am ocurenta lor. ca atare, da posibilitatea de a le anali:a*% Autorul insista asupra caracterului metodic al actiunilor practice, iar sarcina etnometodologului este sa identi,ice operatiunile prin care oamenii ?si dau seama si dau seama despre ce sunt si ce ,ac ei ?n acti"itatile curente si ?n di,erite conte-te de interactiune* Conceperea relatiei dintre actiune si conte-tul ei este ?nnoita din temelii de etnometodologie* Nu doar conte-tul in,luentea:a continutul presupus al actiunii, ci si actiunea contribuie la sensul elaborat progresi" al conte-tului, al situatiei ?nsesi*

Reali:ati un eseu pornind de la implicatiile interdependentei conte-t+actiune puse ?n e"identa de etnometodologie* Con"ersatia, mai e-act orice comunicare "erbala ?n care ?mpartirea inter"entiilor "erbale nu este pre,ormata, de"ine centru de interes ,iindca este una dintre ,ormele ,undamentale de organi:are sociala, relati" simplu de de,init si de delimitat* 4ste un proces ce se des,asoara pe masura ce participantii ,ac scFimb de enunturi "erbale< acestea se construiesc ?n comun, ,iindca e-ista reciprocitate si cooperare ?n producerea unui te-t* Cn cartea Con"ersatia ' structuri si strategii, =iliana Ionescu Ru-andoiu de,ineste con"ersatia prin comparatie cu discutia* Con,orm autoarei, con"ersatia repre:inta prototipul utili:arii limbii* 4a repre:inta tipul ,amiliar curent de comunicare orala, dialogica, ?n care doi sau mai multi participanti ?si asuma ?n mod liber rolul de emitator* !iscutia presupune un cadru institutional si, cel putin partial, prealocarea rolului de emitator* Cn ca:ul con"ersatiei, participantii se mani,esta ca indi"i:i /inter"entia consideratiilor de rol si de statut ca ,actor restricti", ,ara sa ,ie e-clusa, nu este esentiala1, pe cAnd discutia se poarta din perspecti"a rolului social al partici5 pantilor* !i,erentele dintre con"ersatie si discutie sunt legate si de temele care pot ,i abordate. con"ersatia nu implica limitari sub acest aspect, pe cAnd tema de discutie este strict determinata de cadrul institutional ?n care aceasta are loc* Conversatia 4apud 7iliana @onescu 8u%andoiu" Conversatia 3 structuri si stra! te$ii( se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi/ ' este creata continuu, prin interactiune< este re:ultatul interactiunii unor indi"i:i care au obiecti"e con"ersationale di,erite si adesea di"ergente* 4"olutia con"ersatiei este, ?n general, nepredictibila, dar atAt ?n producerea, cAt si ?n interpretarea enuntu5 rilor, se tine seama cu necesitate de partener* AtAt emitatorul, cAt si receptorul "alori,ica ?n cursul proceselor speci,ice ,iecaruia dintre aceste roluri datele pe care le poseda ?n legatura cu celalalt, date care con,igurea:a ori:ontul producti" si cel interpretati" al partenerului* Preocuparea emitatorului de a ,acilita receptarea este re,lectata si de gradul ridicat de redundanta al enunturilor speci,ice con"ersatiei< ' toate aspectele semnalate pun ?n e"identa caracterul de interactiune sociala spe5 ci,ic al con"ersatiei* Aceasta presupune e-istenta unui teritoriu comun participantilor,

&2

Teoria comunicarii

dorinta de a ?mpartasi cu altii anumite in,ormatii despre lume, reali:area unui anumit ecFilibru ?ntre necesitatile indi"iduale si necesitatile altor membri ai comunitatii* Pragmatic, con"ersatia apare ca o acti"itate serioasa si necesara, cu ,unctie coe:i"a, ,acilitAnd cele mai di"erse ,orme de interactiune sociala< ' con"ersatia este inerent conte-tuala< conte-tul este parte integranta a con"ersa5 tiei, ,unctionAnd ca un criteriu esential de a decide daca aceasta este coerenta sau nu< ' este structurata< con"ersatia ?si are propria ei organi:are* 4a se des,asoara sub ,orma unei succesiuni de inter"entii alternati"e ale unor participanti* Cn cursul unei con"ersatii se actuali:ea:a doua tipuri de roluri. emitator si receptor* Se "orbeste si despre un rol de auditor, prin care se desemnea:a situatia celui care asista la con"er5 satie ,ara a inter"eni* Cn situatia ?n care la con"ersatie participa mai multe persoane, una /sau unele1 dintre ele pot sa nu ,ie selectate ca destinatari ai anumitor inter"entii, emitatorul orientAndu5se e-plicit spre cel de la care asteapta raspuns* #rdonarea con"ersatiei nu este determinata ?n primul rAnd de ordonarea di"er5 selor sec"ente componente, ci de ,aptul ca interactiunea dintre emitator si receptor presupune coordonarea acti"itatii de producere a semni,icatiilor. negocierea sensu5 rilor, crearea unor conte-te interpretati"e etc* Con"ersatia poate ,i de,inita prin trei caracteristici esential e. interactiune, ordine si ?ndeplinire /reali:are1* Dn enunt "erbal, comple- sau nu, cFiar si o singura ,ra:a nu este produsul unui singur locutor, ci re:ultatul unui proces interacti"* CFiar daca unul dintre participanti nu contribuie "erbal, sau daca este "orba despre inter"entia "erbala a unui singur locutor, partenerul contribuie la reali:area enuntului prin simplul ,apt ca locutorul i se adresea:a lui. prin ?nsasi e-istenta sa, interlocutorul contribuie la randamentul discursi" al locutorului, care nu poate "orbi ,ara a construi ipote:e asupra celuilalt* !atorita unei coordonari ,oarte precise ?ntre cel care "orbeste si cel care asculta, discursul apare ?ntotdeauna ca o constructie* Fiecare participant arata cum ?ntelege sau interpretea:a el acti"itatea celuilalt si cum ar dori sa o ?nteleaga sau sa o interprete:e celalalt pe a sa* Prin acti"itatea lor, participantii ?ncep sa se cunoasca repede si stabilesc aceleasi raporturi si cu partenerii, ?n "ederea acti"itatilor care "or urma* Fiecare element al con"ersatiei poate constitui obiectul unei negocieri, de la sensul unui cu"Ant pAna la tipul de acti"itate ce trebuie ?ndeplinita, ori pAna la interpretarea unei acti"itati de;a reali:ate* Participantii ?si ?ndeplinesc acti"itatile con"ersationale ?n mod organi:at* 4i dispun de metode /?n sensul prestiinti,ic1 care le permit re:ol "area sarcinilor con"er5 sationale pe care le5au propus sau pe care le5au negociat la ?nceputul interactiunii si, de asemenea, sa5si organi:e:e con"ersatia ?n acord cu aceste sarcini* Aceasta organi5 :are este ,ormata din sec"ente. ea se constituie prin succesiunea inter"entiilor "erbale* # inter"entie "erbala asociata aceleia care o precede si aceleia ce "a urma ,urni:ea:a conte-tul local% pentru ?ntelegerea si interpretarea sensului acti"itatilor con"ersationale* Inter"entia "erbala, moment ,undamental, nu constituie o unitate ling"istica, ci una interactionala, care acopera o multitudine de mi;loace ling"istice, mergAnd de la constructii le-icale autonome pAna la ,ra:e comple-e*

Teoria proceselor de comunicare

&3

Acti"itatile partenerilor sunt determinate ,oarte putin de norme sau de concepte e-terioare< importanta lor este, mai curAnd, determinata de randamentul dat, constituirea sensului re:ultAnd tocmai din acti"itatea participantilor* ..-.C. <eoria conversatiei # directie posibila a regAndirii comunicarii pAna la ni"elul conditiilor ei de posibilitate o o,era programele teoriei con"ersatiei%* Con"ersatia pare a introduce un ecran de barare a tentati"elor stiinti,ice* 4a mobili:ea:a, ?n primul rAnd, ,unctia ,atica, cea centrata pe canalul de comunicare si distorsiunile acestuia* Fr* )ertFet scria /apud @iFai !inu, Comunicarea1. Cntr5un anumit sens, ,unctia fatica este conversatia prin e%celentaI Daca obiectul functiei fatice este contactul sau accentuarea lui" pe scurt" daca ceea ce e vizat este le$atura sociala ca atare 4stabilirea" ca si verificarea ei" conditia ei de e%istenta" ca si consolidarea ei(" atunci toate celelalte obiective ale schimbului de cuvinte nu sunt dect secundare" iar a vorbi nu mai nseamna a schimba informatii" ci a stabili posibilitatea schimbului. Teoria lui Paul Erice /=ogic and Con"ersation1 intentionea:a sa dega;e:e princi5 piile care pre:idea:a orice comunicare, pe ba:a ,ormularii cadrului a priori implicit al acesteia prin anali:a con"ersatiei, a in"estigarii conditiilor ei de e-istenta si adec"are* Aceste conditii / ma-ime ale actiunii comunicationale%1 care se aplica con"ersatiei ?n sine, indi,erent de tema ei, sunt ,ormulate ca principii ale comunicarii, pornind de la presupo:itia ca e-ista o cone-iune substantiala ?ntre structura con"ersatiei si natura discursului ?n genere* !e ,apt, teoria lui Erice /apud Cristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea1 ?ncearca sa raspunda la urmatoarele ?ntrebari. Cn ce mod emitatorul, adoptAnd po:itia re:onabila de a nu spune tot /caci nu a"em aproape niciodata timpul de a spune tot1, poate pre"edea ca mesa;ul sau "a ,i ?nteles asa cum doreste elO Cn ce mod destinatarul ?ntelege altce"a, sau mai mult decAt ceea ce s5a spusO Ambii se spri;ina pe cunoas5 terea regulilor comunicati"e care gFidea:a constructia sensului dincolo de simpla ecFi"alenta ?ntre e-presie si continut* Alt,el spus, pentru a se ?ntelege, interlocutorii trebuie nu numai sa ,i memori:at sensul cu"intelor, asa cum ?ncearca dictionarele sa5l descrie, ci sa si posede principiile generale care ?i "or permite mai mult* Erice a ?ncercat sa enumere, sub numele de ma-ime con"ersationale, regulile carora trebuie sa se con,orme:e actorii unui dialog* @a-imele con"ersatiei "or a"ea ast,el de5a ,ace direct cu trasaturile generale ale discursului%* Aceste ma-ime sunt ,ormulate pornind de la un principiu general, principiul cooperarii. Contributia ta la con"ersatie trebuie sa corespunda cu ceea ce se cere din partea ta, cu stadiul atins de con"ersatie, cu scopul sau directia acceptata a discutiei ?n care esti anga;at%* =egAnd o con"ersatie, interlocutorii ?ntreprind o acti"itate colecti"a ?n care ,iecare dintre ei trebuie sa poata conta unul pe celalalt pentru ca aceasta sa ,ie dusa la bun s,Arsit* Acesta este un ,el de transcendental al comunicarii, ?n sensul ca, daca ai

&9

Teoria comunicarii

acceptat sa con"erse:i, ai admis tacit un principiu normati" si etic prin care te anga;e:i sa supui orice di,erend argumentelor menite sa reali:e:e un consens* Principiul de cooperare a lui Erice conduce la ,ormularea ma-imelor con"er5 satiei< aceste categorii de"in conditii pentru ca acea implicatura% pre:enta ?n orice practica a comunicarii, sa nu, "iole:e principiul cooperarii* @a-imele cantitatii se re,era la masura sau cantitatea in,ormatiei de respectat ?ntr5o con"ersatie< cele ale calitatii in"ita la "eridicitate si ade"arul sustinerilor< ma5 -ima relatiei / Fii rele"antG% ' se re,era la situatia partenerilor ?n cadrul con"ersatiei< cele ale modalitatii ?ti cer sa ,ii clar si precis* Toate aceste ma-ime organi:ea:a nu5 cleul potential al comunicarii si induc, ?n "i:iunea lui Erice, un caracter re,le-i" necesar teoriei comunicarii*
In+o @a-imele con"ersationale Cate$oria cantitatii 0* Contributia "oastra sa ,ie pe atAt de in,ormati"a pe cAt se cere /pentru ,inalitatile din acel moment ale scFimbului1< 2* Contributia "oastra sa nu ,ie mai in,ormati"a decAt se cere* Cate$oria calitatii Superma-ima. Cncercati sa ,aceti ?n asa ,el ?ncAt contributia "oastra sa ,ie ade"arata* !oua ma-ime mai precise. 0* Nu spuneti ceea ce considerati ca este ,als< 2* Nu spuneti lucruri asupra carora nu a"eti in,ormatia adec"ata* Cate$oria relatiei Fiti rele"antG Cate$oria modalitatii Superma-ima. Fiti clarG @a-ime "ariate. 0* 4-primarea sa nu ,ie obscura< 2* 4"itati ambiguitatea< 3* Fiti concisG /e"itati orice proli-itate care nu este necesara1< 3* 4-primati5"a cu ordine*

Discutii etice Cn ce masura principiul cooperarii al lui Paul Erice, precum si ma-imele stabilite plecAnd de la acesta sunt respectate ?ntr5o con"ersatie obisnuitaO Comentati raspunsul la aceasta ?ntrebare* Ce "a spune acest raspuns despre natura teoriei lui Paul EriceO

Teoria proceselor de comunicare Sa retinem8

&2

Ce este si care sunt premisele de la care pleaca interactionismul simbolic? Interactionismul simbolic repre:inta studierea modului ?n care actorii sociali interpretea:a simbo5 lurile nascute din acti"itatile lor interacti"e< Premisele interactionismului simbolic /dupa I* )lumer1. 0* oamenii actionea:a ,ata de lucruri pe ba:a semni,icatiilor pe care le au pentru ei aceste lucruri< 2* semni,icatia acestor lucruri deri"a si se naste din interactiunea sociala a unui indi"id cu ceilalti actori< 3* aceste semni,icatii sunt utili:ate si modi,icate pintr5un proces de interpretare e,ectuat de un indi"id ?n raportul sau cu lucrurile pe care le ?ntAlneste* Care sunt a%iomele comunicarii elaborate n cadrul :colii de la alo Alto? <eza/ <otul este comunicare. &pera de baza/ cartea & lo$ica a comunicarii" scrisa de trei membri ai Cole$iului @nvizibil/ aul Hat:la7icB, Kanet )ea"in, !on KacBson* 4i au ,ormulat cAte"a principii de comunicare interumana, numite de autori a-iome* A%iome 0* Comunicarea este ine"itabila< 2* Comunicarea se des,asoara la doua ni"eluri. in,ormational si relational, cel de5al doilea o,erind indicatii de interpretare a continutului celui dintAi< 3* Comunicarea este un proces continuu, ce nu poate ,i tratat ?n termeni de cau:a5e,ect sau stimul5 raspuns< 9* Comunicarea ?mbraca ,ie o ,orma digitala, ,ie una analogica< 2* #rice proces de comunicare este simetric sau complementar, daca el se ?ntemeia:a, respecti", pe egalitate sau di,erenta< &* Comunicarea este ire"ersibila< 8* Comunicarea presupune procese de a;ustare si acomodare* Ast,el, imposibilitatea de a nu comunica ,ace ca orice situatie care comporta doua sau mai multe persoane sa ,ie o situatie interpersonala, o situatie de comunicare* Aspectul ]relatie^ al unei asemenea comunicari preci:ea:a mai bine acest punct* Importanta pragmatica, interpersonala a modurilor de comunicare digital si analogic nu re:ida doar ?ntr5un i:omor,ism presupus cu continutul si relatia, ci ?n ambiguitatea, ine"itabila si semni,icati"a, ?n care se a,la emitatorul si receptorul atunci cAnd se pune problema traducerii unui mod ?n altul* Ceea ce am spus despre problemele de punctare se ba:ea:a tocmai pe metamor,o:a implicita a modelului clasic ]actiune5reactiune^* Cn ,ine, paradigma simetrie comple5 mentaritate este poate cea care se apropie cel mai mult de conceptul matematic de ,unctie, po:itiile indi"i:ilor ne,iind decAt "ariabile susceptibile de a lua o in,initate de "alori al caror sens nu este absolut, ci nu se rele"a decAt ?n relatia lor reciproca*% /P* Hat:la7icB, Dne logiPue de la communication1 Care sunt trasaturile conversatiei? Con"ersatia se caracteri:ea:a prin urmatoarele trasaturi. ' este creata continuu, prin interactiune< ' are un caracter de interactiune sociala< ' con"ersatia este inerent conte-tuala< ' este structurata< se des,asoara sub ,orma unei succesiuni de inter"entii alternati"e ale unor parti5 cipanti*

.. Comunicare si limba/? comunicarea orala

4-ista "orbitori care ne ,ascinea:a* Iar ,ascinatia nu "ine numai din ceea ce se comunica, ci, mai ales, din ,elul ?n care se comunica* Cn ast,el de situatii suntem ?n pre:enta a doua limba;e%, spune Paul Hat:la7icB, ?ntr5un eseu care poarta cFiar acest titlu* Dnul din ele poate ,i transpus ?n reguli, i se pot identi,ica elementele constituti"e. este limba;ul rational, cuanti,icabil ?n ,ra:e, ;udecati, propo:itii, cu"inte, silabe, sunete* Celalalt este meta,oric, ,igurat, operea:a nu cu semne, ci cu simboluri* !in punctul de "edere al anali:elor de limba; si comunicare, primul limba; este atribuit unor ,enomene de gAndire diri;ata, celalalt unor ,enomene de gAndire nedi5 ri;ata* =imba;ul datorat ,enomenelor de gAndire diri;ata urmea:a legile ling"istice, se supune regulilor gramaticale, ale sinta-ei si semanticii* =imba;ul datorat ,enomenelor de g?ndire nediri;ata constituie o tesatura ?n care sunt prinse repre:entarile, e-perien5 tele, gesturile, atitudinile, trasaturile de personalitate, ,armecul% "orbitorului* Formele gAndirii nediri;ate se do"edesc a a"ea un caracter pronuntat indi"idual si sunt mai putin susceptibile de normare ?n "ederea constituirii unei discipline de studiu* Formele gAndirii diri;ate, care nu au un speci,ic indi"idual accentuat, ci unul general, au ,ost asamblate ?ntr5o disciplina, ?ntr5o teorie a limba;ului* !e aceea doar acestea pot ,i studiate cu pertinenta si ?n mod sistematic* =a acest limba; ne "om re,eri in continuare*

..&. Limba ! limba/@ clari+icari conce"tuale Toate popoarele de pe pamAnt, ?n ciuda di"ersitatii idiomurilor, "orbesc unul si acelasi limba;%, sustine )eau:Ze* Toate limbile au un ,undament comun, o ratiune ,ondatoare comuna, datorita ,aptului ca ser"esc aceluiasi scop. semni,icarii prin in5 termediul limbii, transmiterii gAndurilor personale unor altor oameni* Vorbirea este o oglinda, uneori o ,ereastra, a noastra, a eului, a persoanei* Per5 soana nu apare numai ?n Fainele care ?n"esmAntea:a corpul nostru, ci si ?n cu"intele care ?mbraca ceea ce dorim sa comunicam*

&(

Teoria comunicarii

7imbaj 3 desemneaza ceea ce este comun n modul n care toate fiintel e omenesti ,olosesc cu"Antul sau scrisul* 4ste un cu"Ant ,olosit mai ales la singular< el repre:inta o aptitudine care este singulara ?n lumea animala< ?l putem de,ini drept orice sistem sau ansamblu de semne care permite e-primarea sau comunicarea< ?n sens strict, repre5 :inta o institutie uni"ersala si speci,ica umanitatii, care comporta caracteristici proprii* 7imba 3 4sens comun( 3 produs social particular al facultatii limbajului" ansamblu de con"entii necesare comunicarii, scFimbului de in,ormatii, adoptate ?n mod mai mult sau mai putin con"entional de catre "orbitorii unei societati, pentru e-ercitarea acestei ,unctii prin "orbire* !aca limba;ul este ,acultatea sau aptitudinea de a construi un sistem de semne, intraductibil sau uni"ersal, limba este instrumentul de comunicare propriu unei co5 munitati umane* =imbile, ca e-presii particulare, ca reali:ari con;uncturale ale limba5 ;ului, sunt susceptibile de a ,i traduse* )orbirea 3 actul prin care se e%ercita functia lin$vistica1 vorbirea ntr!o limba este acti"itatea de codare, iar ascultarea este acti"itatea de decodare a comunicarii*
In+o !istinctia dintre limba si "orbire constituie, dupa cum se stie, diFotomia saussuriana primordiala ca5 reia i se subordonea:a toate celelalte opo:itii e"identiate de ling"istica structurala* Pentru Saussure, limba constituie un sistem e-istent ?n mod "irtual ?n constiinta unei comunitati umane determinate sub ,orma unui ansamblu de reguli si con"entii acceptate tacit de membrii corpului social, care le permite acestora e-ercitarea ,acultatilor limba;ului* Actuali:area limbii se reali:ea:a sub ,orma "orbirii, ce constituie la5 tura concreta, de mani,estare practica a posibilitatilor ling"istice ale indi"i:ilor* Aceeasi distinctie se rega5 seste sub o terminologie di,erita la mai toti ling"istii structuralisti /scFema+u:a; la I;elmse", competenta+ per,ormanta la CFomsB$1*

:istem de semne 3 unitati conventionale" abstracte" care prin combinare pot forma unitati semantice, cu"inte cu semni,icatie, e-presii cu sens< sensul intrinsec al lor nu este altul decAt re,erentialitatea lor* Codul lin$vistic 3 limba 3 este necesar att emitatorului" ct si receptorului" pentru a reali:a comunicarea* 4l consta ?ntr5o multitudine de semne i:olate, care se pot asocia pentru a desemna un re,erent, dintr5un set de reguli dupa care se ,ace asocierea acestor designatori pentru a e-prima o imagine mentala, o repre:entare* #rgani:area semnelor si combinarea sensurilor lor tin de sinta-a propo:itiei sau a ,ra:ei* Practicile discursi"e ' tipuri de organi:are ale comunicarii ' repre:inta utili:area limbii ?n "orbire* Actul enuntarii, al "orbirii, presupune recurgerea la semni,icant si semni,icat, entitati statice ale codului ling"istic* Pentru a reusi, comunicarea ?ntre indi"i:i are ne"oie de ?ntelegerea codului* Vorbirea este un act indi"idual, pe cAnd limba este un ,enomen social, de grup* Kocurile de "orbire% /=* Hittgenstein1 consacra sensul ,olosirii unor e-presii ?n con,ormitate cu ?ntrebuintarea lor* Semni,icatiile termenilor unei limbi se regasesc ?n dictionare* Fiecare "orbitor are pentru un termen una sau mai multe semni,icatii* Asadar, ,iecare "orbitor are un dictionar propriu pentru limba+limbile pe care o+le

Teoria proceselor de comunicare

&3

"orbeste* Sensurile cu"intelor se pot scFimba, ?n ,unctie de interpretarile care apar ?n cursul comunicarii* Asa se ,ace ca unii "orbitori pot ,olosi cu"intele cu sensuri gre5 site, ,alse /adica necon,orme cu sensul de dictionar sau cu cel atribuit de grupul social ?n a carui limba se e-prima1* !e aceea, N* CFomsB$ gaseste de cu"iinta sa ,aca distinctia dintre competenta ling"istica si per,ormanta ling"istica* Competenta lin$vistica 3 este data de ansamblul posibilitatilor pe care le are un subiect "orbitor al unei limbi ?n ceea ce pri"este capacitatea de a construi si de a recunoaste ,ra:e corecte din punct de "edere gramatical, de a le interpreta pe cele cu sens si de a le identi,ica pe cele ambigue dintr5o anumita limba* erformantele lin$vistice ale vorbitorului unei limbi nu tin neaparat de compe! tentele ling"istice pe care le poate demonstra, ci de capacitatea de :estrea acumulata de termeni /semni,icanti1 si comple-ul de reguli pentru a obtine sensuri noi* Per,ormantele ling"istice mai reclama si ansamblul cunostintelor despre lume ale subiectului si o anumita practica ?n abordarea si gestionarea relatiilor inter5 umane, care pot ,unctiona independent de competenta ling"istica* # alta distinctie care se ,ace ?n acest domeniu este cea ?ntre limba si discurs* Aici discursul ;oaca un rol analog "orbirii, atAt doar ca e "orba de o "orbire speciali:ata* Speciali:area implicata este datorata relatiei speci,ice care se stabileste ?n cadrul discursului ?ntre sens si e,ect de sens* !aca ?n ca:ul "orbirii, termenilor /cu"intelor1 li se puteau atribui mai multe sensuri, ,iind la latitudinea interlocutorilor sa aleaga sensul care le con"ine sau cel pe care5l cunosc, ?n ca:ul discursului se pleaca de la asumtia ca, ?n po,ida in,initatii de "alori ale unui termen, unei unitati de semni,icatie minimale ?i corespunde un sens si numai unul*
In+o =imba si gAndire Cn ling"istica, o teorie ,oarte larg acceptata a,irma, cu argumente puternice, ca o limba impune gAn5 dirii o organi:are originala* Saussure /apud Cristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea1 considera ca, ,ara limba;, gAndirea ar ramAne o nebuloasa de:organi:ata. doar el permite gAndirii sa se organi:e:e* Cum nu e-ista un limba; ?n sine, ci doar limbi multiple si di,erite, gAndirea unui indi"id ramAne ?ntr5o larga masura dependenta de limba pe care a ?n"atat5o* Formulei celebre a lui Iumboldt, potri"it careia o limba este o "i:iune a lumii% /HeltanscFauung1 ?i raspunde, ?n de,initia lui @artinet, o a,irmatie orientata ?n acelasi sens. limba este cali,icata drept instrument de comunicare ?n ,unctie de care e-perienta umana se anali:ea:a, ?n mod di,erit de la o comunitate la altaR% Toate acestea contra:ic opinia generala, dar complet ,alsa, potri"it careia di"ersitatea limbilor se reduce la o di"ersitate de eticFete sau de semnale, legate de semni,icatii in"ariabile care ar re,lecta direct realitatea* =imba are anumite ,unctiuni, are o anumita utili:are* Printre a ceste ,unctiuni, specialistii considera ca predominanta ,ie ,unctia de comunicare, ,ie ,unctia de repre:entare* Aceasta se e-plica ,oarte usor. cele doua sunt legate, dupa cum s5a constatat ?nca din 4"ul @ediu* EAndirea de"ine comunicabila doar pentru ca limba permite sa se a,ecte:e semnale unor elemente de gAndir e, deci sensului* Si necesitatile comu5 nicarii, ?n mod reciproc, conduc la obligatia de a se pune ordine ?n gAndire* Aceasta nu se ?ntAmpla doar

pune

?n

;oc%

80

Teoria comunicarii

?n momentul ?n care ne e-primam* !e acFi:itia unei limbi, ,ie ?n primii ani de "iata, ,ie mai tAr:iu, se leaga cu siguranta o structurare speci,ica a gAndirii care, ,ara sa o limite:e la tipare rigide si de,initi"e, ?i permit sa corespunda gAndirii celuilalt, multiplicAnd ?n acelasi timp posibilitatile de ?mbogatire* CFiar daca ?n ansamblu ling"istii sunt de acord asupra ,aptului ca limba in,luentea:a gAndirea, opinia lor "aria:a asupra pro,un:imii acestei in,luente* Pentru unii ' ipote:a a,irmata de Iumboldt5Sapir5 HFor,, decupa;ul semantic ast,el indus de o limba este ?n ?ntregime original, ?n asa ,el ?ncAt ?ntre doua decupa;e tinAnd de doua limbi di,erite nu e-ista multe puncte comune* Pentru altii, uni"ersul semantic al umanitatii conser"a o anumita unitate, limbile nu sunt ?n ?ntregime ireductibile unele ,ata de celelalte* !aca ar ,i alt,el, cum ar ,i posibile traducerileO

Reali:ati un eseu a"And ca tema relatia limba ' gAndire si modul ?n care aceasta relatie in,luentea:a raporturile de comunicare ?ntre culturi di,erite sau ?ntre indi"i:i ce apartin unor culturi di,erite* Dn posibil punct pe plecare ?l poate constitui o e-perienta personala ce e-empli,ica aceste raporturi*

..,. 2"erationali(area limba/ului Cntrebari legitime se ridica atunci cAnd se pune problema acFi:itionarii de catre ,iinta umana a limba;ului* Cum se ?n"ata sensurile si modurile de combinare ale cu"intelor si e-presiilorO Cum se a;unge la per,ormante ling"isticeO Acestor ?ntrebari li se poate raspunde parcurgAnd urmatoarele trei etape ale operationali:arii limba;ului. ' anali:a indicilor acustici< ' sinte:a si elaborarea repre:entarilor le-icale< ' ?ntelegerea* Analiza indicilor acustici ' perceptia categoriala ' ?n"atarea sunetelor elementare si gruparea lor< ' adaptarea selecti"a ' pentru a identi,ica mai multi termeni e ne"oie de o pre5 :entare "ariata de ,oneme si de parametri ling"istici< ' combinatii de ,oneme ' repre:entarea silabica. capacitatea de a uni ?n silabe mai multe semne* :inteza si elaborarea reprezentarilor le%icale ' le-icul intern ' ansamblul de repre:entari corespun:atoare unitatilor semni,i5 cati"e dintr5o limba< ' e,ectul de ,rec"enta ' le-icul intern creste cu cAt cu"intele sunt ,olosite mai des< ' e,ectul de amorsare ' le-icul intern scade ?n conditiile ne,olosirii cu"intelor* Cntele$erea nu se reduce la identificarea cuvintelor dintr!un mesaj" unitatea sintac! tica pe care trebuie sa o poata prelucra "orbitorul pentru a comunica este ,ra:a* Perceptia ling"istica este data de ni"elul competentei ling"istice, iar ?ntelegerea este consecinta directa a gradului de per,ormanta ling"istica a subiectului* Aceste doua aspecte ale procesului de operationali:are a limba;ului se completea:a reciproc, abia aici, la ni"elul ?ntelegerii ?ntAlnindu5se competenta si per,ormanta ling"istica care, ?n a,ara procesului de operationali:are, ,unctionea:a independent*

Teoria proceselor de comunicare

80

..-. Limba/ si actiune # importanta deosebita pentru ?ntemeierea limba;ului este data de relatia acestuia cu actiunea* !aca se considera ca e-ista o distanta ?ntre limba% si "orbire%, cum cred gAnditorii neo5po:iti"isti, atunci nu trebuie sa se anali:e:e decAt codul ling"istic* ConsiderAnd pentru ?nceput aceasta supo:itie, anali:ele ling"istice pun ?n lumina trei tipuri de abordari si de ?ntemeieri posibile. ' sintactica< ' semantica< ' pragmatica* erspectiva sintactica 3 consta n determinarea re$ulilor care permit" prin combi! narea simbolurilor elementare, construirea de ,ra:e sau ,omule ling"istice corecte* erspectiva semantica 3 si propune sa furnizeze mijlocul de interpretare a ,ormelor ling"istice si sa le puna ?n corespondenta cu altce"a, altce"a care poate ,i realitatea sau ,ormele altei limbi sau ale altui limba; /non"erbal1* erspectiva pra$matica 3 si propune sa analizeze formele limbii asa cum le utili! :ea:a "orbitorii care intentionea:a sa actione:e unii asupra altora prin intermediul limbii* :coala de la &%ford K* =* Austin ?ncearca o abordare a limba;ului din perspecti"a enunturilor* 4l distinge enunturi constati"e si enunturi per,ormati"e* 4nunturile constati"e descriu un e"eniment / A:i e luni*%1 ,ara a a"ea pretentia de a induce o modi,icare ?n relatia emitator5receptor* 4nunturile per,ormati"e ?ncearca sa modi,ice relatia emitator5 receptor, sa produca un e,ect, cel mai adesea asupra receptorului* Dlterior Austin ?si "a modi,ica punctul de "edere, constatAnd ca orice act de "orbire, ,ie el constati" sau per,ormati", poate induce o atitudine ?n receptor* Ast,el, adAncind anali:a, el constata ca orice tip de act al "orbirii comporta trei aspecte concomitente, ?nsa ?n grade di,erite de intensitate* Aceste trei aspecte s?nt. ' locutiunea< ' ilocutiunea< ' perlocutiunea* 7ocutiunea 3 consta n articularea si combinarea de sunete" n evocarea si combinarea sintactica a notiunilor si sensurilor, ?n actul de "orbire propriu5:is< @locutiunea 3 enuntul e%primat n fraza reprezinta el nsusi un act" o anume trans,ormare a raporturilor dintre interlocutori* !e e-emplu, cAnd spun promitR% ?nseamna ca ma anga;e: la o actiune care "a modi,ica asteptarea interlocutorului< la ,el cum atunci cAnd spun ?ti inter:icR% doresc sa ?ntrerup o actiune a interlocu5 torului* Printr5un act ilocutionar al enuntarii anga;e: o actiune speci,ica* erlocutiunea 3 enuntul are ncapsulata o teleolo$ie de ordin comunicational. Scopul e-plicit al enuntarii poate sa nu ,ie e-primat sau sa nu ,ie identi,icabil ?n

82

Teoria comunicarii

enunt, decAt ?n urma unei e"entuale cerereri de con,irmare sau de e-plicitare din partea interlocutorului* Actul perlocutionar este inserat ?n interstitiile unei situatii de ,apt* 4l poate e-prima si recursul la un alt tip de cod comunicational sau de situatie, cunoscut de catre unii dintre "orbitori* Dn enunt, ?n momentul ?n care este emis, are mai multe obiecti"e care se articulea:a unul pe celalalt. enuntatorul ?ncearca sa ,aca ?n asa ,el ?ncAt acesta sa ,ie corect constituit /locutiune1, ca sensul sau sa ,ie recunoscut /ilocutiune1, ca acesta sa produca din partea auditorului o anumita reactie /perlocutiune1*

.... Comunicarea lin 9istica ! mo#ele teoretice KaBobson a ,ost printre primii care au sugerat o scFema a comunicarii ling"istice* !in punctul sau de "edere, ?n orice act de comunicare "erbala inter"in urmatorii ,actori constituti"i. !estinatorul trimite un mesa; destinatarului* Pentru a ,i operant, mesa;ul necesita mai ?ntAi un conte-t la care sa ,aca trimitere /ceea ce, ?ntr5o terminologie oarecum ambigua, este numit ]re,erent^1, conte-t sesi:abil de catre destinatar si care ,ie este "erbali:at, ,ie este susceptibil de a ,i "erbali:at< apoi mesa;ul necesita un cod comun, ?n ?ntregime sau cel putin parti al, atAt destinatorului, cAt si destinatarului /sau, ?n alti termeni, celui care codi,ica si celui care decodi,ica mesa;ul1< ?n ,ine, mesa;ul necesita un contact, un canal ,i:ic si o cone-iune psiFologica ?ntre emitator si destinatar, contact care le permite sa stabileasca si sa mentina comunicarea% /KaBobson, Closing statements. =inguistics and Poetics, apud CFristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comu5 nicarea1* Asta:i, din punctul de "edere al ling"istului, se impun anumite completari si re:er"e* !e e-emplu, situatia ?n care se des,asoara comunicarea, nu ,igurea:a ?n aceasta scFema. de ,apt, prin termenul conte-t, KaBobson a desemnat ?n bloc trei ,actori pe care trebuie sa5i di,erentiem. a1 Situatia comunicatorilor /emitatorul si destinatarul sunt, ?n momentul produ5 cerii mesa;ului sau al receptiei sale, ?ntr5un anumit loc si ?ntr5un anumit moment si au, unul ?n raport cu celalalt, ,unctii net di,erentiate1< b1 Conte-tul, adica mesa;ele care ,ac parte din acelasi ansamblu si de la care anumite elemente ale mesa;ului trebuie sa5si primeasca sensul, ,iind adeseori greu de stiut pe cine desemnea:a acestea daca nu e-ista date ,urni:ate ?n partea precedenta a mesa;ului< c1 Re,erentul, la ceea ce trimite mesa;ul, ceea ce ?ncearca acesta sa descri e /atunci cAnd descrie1* KaBobson adopta un punct de "edere ,unctional ?n interpretarea scFemei sale, ?n sensul ca un sistem cum este limba;ul este utili:at ?n scopuri care trebuie e-plicitate* Ast,el, ,actorii pe care KaBobson i5a delimitat ?n scFema sa pot repre:enta obiectul unei anali:e separate ?n anali:area limba;ului* !e alt,el, ?n cunoscuta sa teorie a

Teoria proceselor de comunicare

83

limbii%, din 0339, >arl )uFler, plecAnd de la o scFema mai simpla, de,ineste actul comunicarii ling"istice prin analogie cu transmisia radio,onica, ceea ce ?l determina sa adopte, pentru prima data, termenii de emitator, mesa; si receptor* )uFler constata ca "orbirea poate ,i conceputa ca e-presie ?n raport cu emitatorul, ca repre:entare ?n raport cu mesa;ul si ca apel ?n raport cu destinatarul* Cn consecinta, el distinge ,unctiile e-presi"a, repre:entati"a si apelati"a* Roman KaBobson operea:a distinctia dintre ,orma si continutul mesa;ului, atasAnd ,unctii distincte acestor doua componente* Se a;unge ast,el la o clasi,icare cuprin:And urmatoarele ,unctii. 0* Functia emoti"a a comunicarii consta ?n e"identierea starilor interne ale emitatorului* # "aloare emotionala ,oarte mare au inter;ectiile, unele ,orme "erbale /modul optati"1, epitetele si o suma ?ntreaga de mi;loace stilistice prin care e-primam reactile noastre su,letesti la contactul cu o realitate oarecare* 2* Functia conati"a, persuasi"a, sau retorica ?ndreptata catre destinatarul comuni5 carii de la care se intentionea:a sa se obtina un anume tip de raspuns* Forma "erbala conati"a prin e-celenta este modul imperati"* Cn calitatea sa de arta a construirii dis5 cursurilor persuasi"e, retorica a"ea ?n "edere tocmai "alori,icarea potentelor conati"e ale comunicarii interumane* 3* Functia poetica e centrata pe mesa;* Trebuie ?nsa obser"at ca ea nu are ?n "edere si re,erinta, sau ,enomenul real pe care ?l "i:ea:a comunicarea* Asa se si e-plica alegerea de catre KaBobson a denumirii acestei ,unctii* Se stie ca, spre deose5 bire de limba;ul stiinti,ic, pentru care ceea ce contea:a cu precadere este despre ce se "orbeste, limba;ul poetic pune accentul pe cum se spune* !aca cel dintAi pri"ilegia:a semni,icatul, cel de5al doilea ' semni,icantul* Cn spatele cu"intelor dintr5un te-t stiinti,ic se "ad ?ntelesurile pe care ele ni le de:"aluie, pe cAnd cu"intele unui poem sunt, ?n mare masura, opace, ele retinAnd atentia cititorului asupra aspectului lor concret, ceea ce ,ace ca orice ?ncercare de a le ?nlocui cu sinonime sa distruga poeti5 citatea te-tului* 9* Functia re,erentiala acopera re,erinta mesa;ului, dar ea "i:ea:a, ?n conceptia lui KaBobson, si cadrul situational ?n care are loc transmiterea acestuia* Ideea de a trata ?mpreuna aceste doua aspecte pare sa se ,i nascut din dorinta de a separa printr5o cen:ura unica aspectele ce tin de sinta-a mesa;ului de tot ceea ce pri"este relatia acestuia cu realitati e-terioare, adica de componentele semantica si pragmatica* !esi logica, abordarea aceasta a ,ost receptata de alti cerectatori drept insu,icient de pertinenta, moti" pentru care !erill I$mes a propus scindarea ,unctiei ;aBobsiene ?n doua. una propriu5:is re,erentiala, a-ata pe subiectul comunicarii, si alta conte-tuala sau situationala, orientata catre cadrul ?n care se des,asoara procesul de comunicare* 2* Functia metaling"istica se mani,esta ori de cAte ori ?n cadrul comunicarii apare necesitatea de a se atrage atentia asupra codului utili:at* Peri,ra:ele e-plicati"e care preci:ea:a acceptiunea ?n care trebuie ?nteles un termen, gesturile sau tonul ce indica receptorului cFeia ?n care trebuie decodi,icat mesa;ul, apartin toate s,erei metaling5 "isticului*

89

Teoria comunicarii

&* Functia ,atica are ?n "edere caracteristicile mi;locului de comunicare si con5 trolul bunei ,unctionari a acestuia* Nenumarate semnale ,atice ?nsotesc comunicarea interpersonala. con,irmari "erbale sau prin miscari ale capului , dar mai ales ;ocul pri"irilor prin care se recon,irma mereu pastrarea contactului* Potri"it conceptiei lui KaBobson, cele sase ,unctii pe care el le5a de,init coe-ista practic ?n orice comunicare* !i,erita de la ca: la ca: este numai ierarFia lor de im5 portanta, strati,icarea re:ultata constituind un criteriu de cl asi,icare a e"enimentelor "erbale* Asa cum a ,ost pre:entata, scFema comunicarii al carei autor era KaBobson necesita o pro,unda reorgani:are con,orma cu noile cercetari< CatFerine >erbrat5 #reccFioni a conceput o scFema a comunicarii ling"istice /,igura 01 destinata sa o ?nlocuiasca pe cea a lui KaBobson* Aceasta scFema pre:inta di"erse a"anta;e si ras5 punde ?n ansamblu cererilor de re"i:uire*
Competentele ling"istice si paraling"istice

Codi,icare ' @4SAK ' !ecodi,icare canal

Competentele ling"istice si paraling"istice

canal E1ITAT2R
Competentele ideologica si culturala

RECEPT2R
Competentele ideologica si culturala

!eterminari ps$% ConstrAngeri impuse de uni"ersul discursi" @odel de productie

!eterminari ps$% ConstrAngeri impuse de uni"ersul discursi" @odel de interpretare *i$ura ,

Sa anali:am aceasta scFema* Situatia de comunicare, despre a carei absenta amin5 team la KaBobson, nu ,igurea:a aici sub acest nume, deoarece ea este ?nglobata, ?mpreuna cu constr?ngerile tematico5retorice% ?n cadrul constr?ngerilor impuse de uni"ersul discursului%* Acestea din urma sunt dedublate* ScFema scoate ?n e"identa ?n repetate rAnduri ,aptul ca statutele emitatorului si receptorului nu sunt identice, ca trebuie sa ,acem distinctia clara ?ntre modelul de productie si modelul de interpretare*

Teoria proceselor de comunicare

82

Acesta este si moti"ul pentru care limba /care, ?n modelul lui KaBobson, era situata ca ,actor autonom ?n a,ara comunicatiilor1 este, ?n aceasta scFema, integrata acestora* ScFema pre"ede ca anumite esecuri ale comunicarii sunt datorate unei distante e-agerat de mari ?ntre limba asa cum o poseda emitatorul, sau crede ca o poseda, si limba pe care o poseda receptorul, sau crede ca o poseda* =imba nu mai este considerata o unitate stabila si unica ca la KaBobson< apare ?n scFimb conceptul de competenta ling"istica, cu o "aloare e-plicati"a mare ?n cadrul acestei scFeme* Cn comunicarea ling"istica inter"in trei elemente care pun probleme de codi,icare si decodi,icare. ' "ariabilitatea enunturilor ling"istice /,iecare indi"id are modul sau personal de a utili:a limba, cu"intele, sinta-a, intonatia etc*1* Competenta ling"istica presupune cunoasterea codului limbii utili:ate, dar si capacitatea de a desci,ra si ?ntelege enunturi ,oarte "ariat compuse< ' polisemia si sinonimia semnelor ling"istice* A decodi,ica un mesa; ?nseamna a alege semni,icatia unui ansamblu de semne ?n ,unctie de conte-tul ling"istic< ' e-istenta mesa;elor paralele /"erbale, paraling"istice etc*1 care pot ,i comple5 mentare sau contradictorii unele ?n raport cu altele* Cele paralele pot con,irma, nuanta, relati"i:a si cFiar contra:ice mesa;ul ling"istic propriu5:is< ' codi,icarea si decodi,icarea mesa;elor implica si procesul de interpretare. sensul pe care receptorul ?l da mesa;ului ?n ,unctie de conte-tul comunicarii /?n care inter"in personalitatea, e-perienta, starea de spirit, sentimentele reciproce, starea interactio5 nala a celor care comunica etc* Cn genere, este acceptat ca pri n decodi,icarea unui mesa; a,lam semni,icatia mesa;ului, iar prin interpretare ?i atribuim sensul nostru* Semni,icatia este oarecum mesa;ul obiecti", ?n timp ce sensul se re,era la ceea ce ,acem noi cu mesa;ul respecti" /cum reactionam la un mesa;1* Selectati 0, 2 te-te de ma-im o pagina /de pre,erinta, te-te de tip literar1* Reali:ati o anali:a a acestor te-te aplicAnd modelul lui KaBobson si CatFerine >erbrat5#reccFioni* Cn ca:ul modelului lui KaBobson, "a recomandam sa insistati pe identi,icarea ,unctiilor predominante pe care le reali:ea:a te-tul* Reali:ati o sinte:a comparati"a a conclu:iilor desprinse ?n urma aplicarii celor doua modele pe anali:a de te-t*

..*. Comunicarea orala. Stiluri #e comunicare Comunicarea orala repre:inta, ca si comunicarea scrisa, un sistem propriu de reguli si norme, doar ca sensibil mai bogat si mai comple-, datorita ,actorilor e-tra si para ling"istici si a in,luentei decisi"e a cadrului situational* # anali:a nuantata l5a ,acut pe cercetatorul @artin Koos /apud @iFai !inu, Comu5 nicarea( sa distin$a un numar de cinci trepte ale comunicarii orale" ce constituie toti attia pasi ai ndepartarii acesteia de ri$orile e%primarii scrise/

8&

Teoria comunicarii

' Stilul ce caracteri:ea:a ,ormele de comunicare necooperati"a, ?n care emita5 torul nu ?si cunoaste receptorul, iar acesta din urma nu e ?n masura sa in,luente:e ?n "reun ,el discursul celui dintAi* 4 ca:ul unor emisiuni de radio sau tele"i:iune, cu te-te atent elaborate tocmai pentru ca se stie ca ine-istenta ,eed5bacB5ului ,ace impo5 sibila a;ustarea lor pe parcurs* ' Stilul ,ormal corespunde adresarii catre un auditoriu numeros, ale carui reactii sunt, de data aceasta, perceptibile pentru "orbitor* Si ?n acest ca:, discursul pre:inta un ni"el ?nalt de coerenta, ,ra:ele ,iind construite cu gri;a dintr5un material le-ical cAt mai "ariat* Se e"ita sistematic repetitiile, recurgerea la e-presii argotice sau prea ,amiliare, elipsele si lasarea ?n suspensie a unor propo:itii ?ncepute* ' Stilul consultati" este cel al discutiilor cu caracter pro,esional, de a,aceri, al negocierilor si tratati"elor* Participarea interlocutorului la dialog este aici acti"a* Nu se mai poate "orbi de un plan detaliat al comunicarii, ci numai de in,ormatie de ba:a, ?mbogatita pe parcurs, ?n con,ormitate cu solicitarile partenerilor de discutie* Absenta unei preelaborari a discursului determina aparitia unor element e le-icale para:ite, a e:itarilor si a reluarilor, a unor e-primari semigramaticale, ori cFiar a de:acordurilor* ' Stilul oca:ional e speci,ic con"ersatiilor libere ?ntre prieteni* !e data aceasta a disparut cFiar si ba:a in,ormationala minima pe care trebuia sa se construiasca dialogul* Participantii trec ,ara restrictii de la un subiect la altul, ?ntr5o maniera negli5 ;enta* Cn plus, ?si ,ac aparitia e-presiile eliptice si ,olosirea unor termeni ?n acceptiuni speciale, cunoscute interlocutorilor din interactiuni "erbale anterioare* Apelul la ele5 mente de argou este si el destul de ,rec"ent* ' Stilul intim se caracteri:ea:a prin recurgerea la un cod personal, care nu mai are drept obiecti" comunicarea unor date e-terioare, ci o,era in,ormatii despre starile si trairile intime ale subiectului* Asadar, ,unctia re,erentiala e cu totul pusa ?n umbra de ,unctia e-presi"a, emoti"a a comunicarii*

Clasi,icarea lui Koos are meritul de a semnala ,aptul ca, ?n ?mpre;urari di,erite, "orbim limbi% di,erite, cunoscute tuturor membrilor grupului social, dar alternate dupa necesitati* Ceea ce distinge ling"istica de socioling"istica este tocmai ,aptul ca

Teoria proceselor de comunicare

88

cea dintAi se ocupa de studiul unei limbi unice si unitare, ?n timp ce a doua are ?n "edere o multitudine de modalitati paralele de comunicare "erbala* !aca ling"istica pune accentul pe unitatea limbii, socioling"istica insista cu precadere asupra di"ersitatii, determinate atAt de "arietatea statutelor locutorilor, cAt si de conte-tul ?n care se des,asoara comunicarea* Cn cadrul unui ni"el determinat al piramidei stilurilor, "ariatiile de e-primare "erbala de la un "orbitor la altul sunt re,lectate prin intermediul conceptului de idiolect, de,init drept in"entarul deprinderilor "erbale ale unui indi"id ?ntr5o anumita perioada a "ietii sale /=iliana Ionescu Ru-andoiu, Socioling"istica ' orientari actuale1* =a ni"el de grup, ecFi"alentul idiolectului este sociolectul, de,init de FisFman ca o "arietate a limbii semni,icati"a pentru grupul considerat si care integrea:a trasaturile comune ale idiolectelor membrilor acestuia* Dn al treilea termen din aceeasi serie este dialectul, obiect al geogra,iei ling"istice*
In+o Stil si comunicare Comunicarea e,icienta si e,icace depinde ?n mare masura de ,elul ?n care comunicam, adica de stilul comunicarii* Potri"it unei celebre ,ormulari stilul este omul ?nsusi%, este e"ident ca ,iecarui indi"id ?i este caracteristic un anumit mod de e-primare, un anumit stil, care poarta pecetea propriei personalitati, a culturii, a temperamentului si a mediului social ?n care acesta traieste* Stilul nu este o proprietate e-clusi"a a te-telor literare, el este speci,ic oricarui act de comunicare* Calitatile $enerale ale stilului/ Indi,erent de stilul de comunicare abordat, acesta trebuie sa ?ndeplineasca, ?n principal, urmatoarele calitati. ' claritatea ' e-punerea sistemati:ata, concisa si usor de ?nteles< absenta claritatii impietea:a asupra calitatii comunicarii, conducAnd la obscuritate, nonsens si la ecFi"oc< ' corectitudinea ' o calitate care pretinde respectarea regulilor gramaticale ?n ceea ce pri"este sinta-a, topica< abaterile de la normele gramaticale sintactice se numesc solecisme si constau, cu preca5 dere, ?n de:acordul dintre subiect si predicat< ' proprietatea ' se re,era la modalitatea ,olosirii cu"intelor celor mai potri"ite pentru a e-prima mai e-act intentiile autorului< ' puritatea ' are ?n "edere ,olosirea numai a cu"intelor admise de "ocabularul limbii literare< potri"it cu e"olutia limbii putem identi,ica arFaisme, care repre:inta cu"inte "ecFi, iesite din u:ul curent al limbii, neologisme, cu"inte recent intrate ?n limba, al caror u: nu a ,ost ?nca pe deplin "alidat si regio5 nalisme, cu"inte a caror ?ntrebuintare este locala, speci,ica unei :one* Potri"it cu "aloarea de ?ntrebuintare a cu"intelor, cu sensurile ?n care acestea sunt ,olosite de anumite grupuri de "orbitori, putem identi,ica doua categorii de termeni. argoul, un limba; ,olosit doar de anumite grupuri de "orbitori care con,era cu"intelor alte sensuri decAt cele de ba:a pentru a5i deruta pe cei care nu cunosc codul si ;argonul, care este un limba; de termeni speci,ici unor anumite comunitati pro,esionale, ,olositi pentru a reali:a o comu5 nicare mai rapida< ' preci:ia ' are drept scop utili:area numai a acelor cu"inte si e-presii necesare pentru ?ntelegerea comunicarii< ' conci:ia ' urmareste e-primarea concentrata pe subiectul de comunicat, ,ara di"agatii suplimentare si nea"enite*

8(

Teoria comunicarii

Calitatile particulare ale stilului ' naturaletea ' consta ?n e-primarea ,ireasca, ,ara a,ectare, ,ara o cautare ,ortata a unor cu"inte sau e-presii neobisnuite, de dragul de a epata, de a uimi auditoriul< ' demnitatea ' impune utili:area ?n e-primarea orala numai a cu"intelor sau a e-presiilor care nu aduc atingere moralei sau bunei cu"iinte< mai nou este in"ocata ?n acest sens si atitudinea politicall$ corectnnes, e"itarea re,eririlor cu caracter rasial, so"in, antisemit, misogin sau androgin< ' armonia ' obtinerea e,ectului de ?ncAntare a auditoriului prin recurgerea la cu"inte si e-presii capabile sa pro"oace auditoriului repre:entari con,orme cu inte ntia "orbitorului< opusul armoniei este caco,onia< ' ,inetea ' ,olosirea unor cu"inte sau e-presii prin care se e-prima ?ntr5un mod indirect gAnduri, sentimente, idei* & tipolo$ie a stilurilor de comunicare :tilul neutru 3 se caracterizeaza prin absenta deliberata a oricarei forme de e%primare a starii su,letesti, pentru ca ?ntre emitator si receptor nu se stabilesc alte relatii decAt cele o,iciale, de ser"iciu< :tilul familiar 3 se caracterizeaza printr!o mare libertate n ale$erea mijloacelor de e%presie" ca urmare a unor intense trairi a,ecti"e< presupune o e-primare mai putin pretentioasa, mai apropiata, ,olosita ?n relatiile cu membrii ,amiliei, prietenii, colegii< :tilul solemn 3 sau protocolar" are ca trasatura specifica cautarea minutioasa a acelor formule" cuvinte sau moduri de adresare, menite a con,eri enuntarii o nota e"identa de ceremonie, solicitata de ?mpre;urari deosebite, ?n "ederea e-primarii unor gAnduri si sentimente gra"e, marete, pro,unde< :tilul beletristic 3 specificitatea acestui stil consta n marea bo$atie de sensuri la care apeleaza si pe care le ,oloseste< este stilul care ?ncearca sa aborde:e dictionarul unei limbi ?n e-Fausti"itatea sa< :tilul stiintific 3 se caracterizeaza prin aceea ca n procesul comunicarii se apeleaza la formele de deductie si de inductie rationala ingnorAndu5se ?ntr5o oarecare masura, sensibilitatea si imaginatia< :tilul administrativ 3 un stil functional" care are ca element definitoriu prezenta unor formule sintactice cliseu, cu a;utorul carora se e,ectuea:a o comunicare speci,ica institutiilor< :tilul publicistic 3 abordeaza o mare varietate tematica" fapt ce l apropie de stilul beletristic" dar l deosebeste de acesta ,aptul ca pune accentul pe in,ormatie mai mult decAt pe ,orma de pre:entare, urmarind in,ormarea auditoriului< :tilul de comunicare mana$eriala 3 stilul n care mesajul mana$erului cauta sa aiba un impact puternic asupra auditoriului, urmarind sa acti"e:e e,icienta si e,icacitatea acestuia, anga;area la re:ol"area de probleme, in,ormarea, diri;area spre anumite scopuri*

4laborati "ariante de te-t cu un continut dintr5un domeniu ce "a este ,a5 miliar, "ariante care sa re,lecte urmatoarele stiluri de comunicare. a1 ,amiliar< b1 neutru< c1 stiinti,ic< d1 publicistic< e1 administrati"< ,1 de comunicare manageriala* !i"ersitatea situatiilor de comunicare da nastere altor distictii, mai ,ine, ?ntre modurile de adresare orala* !in aceasta categorie ,ac parte registrele de e-primare, ce corespund rolurilor pe care "orbitorii le ;oaca ?ntr5un conte-t dat* Pro"enit din teatru, conceptul de rol ocupa un loc aparte ?n sociologia contemporana, el stAnd la ba:a

Teoria proceselor de comunicare

83

unei ?ntregi "i:iuni asupra comportamentului social, a carei e-presie de ma-ima coerenta a ,ost de:"oltata de 4r"in Eo,,man ?n lucrarile sale* Cnscris ?n traditia teoretica si metodologica a Scolii de la Palo Alto, el combina interactionismul simbolic cu alte abordari ' anali:a dramaturgica, de pilda ' pentru a demonstra retorica "ietii cotidiene* Cn 0323, Eo,,man cunoaste, cu =a reprZsentation de soi dans la "ie Puotidienne, un succes rasunator ?n rAndul sociologilor si al studentilor. de:"oltAnd sistematic ideea potri"it careia lumea este un teatru, el pre:inta contactele si raporturile dintre indi:i ca pe niste ritualuri ?n care mecanismele de identi,icare, de obedienta sau de recunoastere asculta de o gramatica implicita* 4l ?si ?ntreprinde minutioasa anali:a a ritualurilor pe parcursul mai multor lucrari. acordAnd o mare importanta conceptului de interactiune, el a,irma ca ,iecare indi"id poseda o anumita imagine despre el ?nsusi, pe care ?ncearca sa o impuna la ,iecare noua ?ntAlnire* Viata sociala este asemenea unui repertoar plin cu situatii tip, iar interlocutorii cauta ?nainte de toate sa repre:inte un rol* Nu este "orba sa ne aliniem pasi" la o norma, ,iindca ,iecare ?ncearca sa se impuna ?n lumina cea mai a"anta;oasa pentru el* Con"ersatiile cele mai banale constituie, de ,apt, mici lupte simbolice* ActionAnd ?ntr5un cadru cu caracteristici date, indi"i:ii adopta atitudini si compor5 tamente /?mbracaminte, gesturi, discurs1 deduse din practica interactiunii sociale, pe care le alternea:a dupa ?mpre;urari* !e5a lungul unei singure :ile, putem ;uca, pe rAnd, rolul de ,ii, de parinti, de subalterni, sau de se,i, de pacienti, de cumparatori etc* Fara preci:area relatiei de rol ?ntre persoanele care interacti onea:a, alegerea "arietatii ling"istice adec"ate ?ntAlnirii, adica a registrului comunicarii, are de su,erit* Rolul este deci ,actorul determinant ?n stabilirea registrului, pe care ?l selectea:a din multimea modurilor de e-primare di,erite ?n"atate de indi"id pe parcursul "ietii* Alegeti trei roluri sociale si alcatuiti ,ise cu asteptarile "oastre "i:a"i de acestea /ce are "oie si ce nu are "oie sa ,aca o persoana a,lata ?n acest rol1* Drmariti apoi o persoana care se a,la ?ntr5un ast,el de rol< "eri,icati5"a ipote:ele si comentati re:ultatele* Reali:ati acelasi e-ercitiu ?n ca:ul unor roluri sociale cu impact mediatic /presedinte de stat, premier, "edeta de tele"i:iune, om de cultura etc*1* Cum poate ,i ,olosita o asemenea anali:a ?n scFitarea unei strategii de imagine pentru respecti"a persoanaO Drmariti cu atentie con"ersatii ale colegilor "ostri care "a sunt accesibile< ?ncercati sa deduceti din comportamentul comunicational care sunt imaginile de sine ale participantilor la comunicare< discutati re:ultatele obser"atiei cu colegii implicati, daca relatiile "oastre "a permit acest lucru*

(0

Teoria comunicarii

..A. Comunicarea inter"ersonala Prima si probabil cea mai raspAndita situatie de comunicare "erbala este comuni5 carea interpersonala. Cn aceasta situatie, o persoana /sau un grup1 interactionea:a cu alte persoane /sau grupuri1 ,ara a;utorul unui mi;loc mecanic* Sursa si receptorul ?n aceasta ,orma de comunicare se a,la unul ?n imediata apropiere ,i:ica a celuilalt* Con"orbirea cu o persoana din ,amilie, participarea la o discutie si con"ersatia sunt toate e-emple de comunicare interpersonala* Sursa /emitatorul1 ?n aceasta situatie de comunicare poate ,i unul sau mai multi indi"i:i< asemenea si receptorul* Codi,icarea este de regula un proces care consta ?ntr5o singura etapa, de "reme ce sursa trans,orma gAndurile ?n discurs si+sau gesturi* Se pot ,olosi mai multe canale* Receptorul poate "edea, au:i sau atinge sursa* @esa;ele sunt relati" greu de ?ntrerupt si sunt produse ,ara cFeltuieli mari* Cn plus, mesa;ele interpersonale pot ,i pri"ate sau publice* @esa;ele pot si trebuie sa ,ie alcatuite ?n asa ,el ?ncAt sa corespunda situatiei si partenerului de comunicare* !ecodarea este tot un proces ?ntr5o singura etapa ,olosit de acei receptori care pot percepe mesa;ul* Feed5bacB5ul este imediat si se ,ace u: de canale "i:uale si auditi"e* Qgomotul poate ,i semantic sau de mediu* 4-ista si un alt tip de comunicare interpersonala, cea a;utata de mecanisme* Cea mai importanta caracteristica a comunicarii interpersonale a;utata de masini este ,aptul ca permite sursei si receptorului sa ,ie despartiti atAt ?n spatiu, cAt si ?n timp* 4a combina atAt caracteristicile comunicarii interpersonale ,ata5?n5,ata, cAt si cele ale comunicarii de masa* Cel mai simplu mod de a ?ntelege relatiile de comunicare interpersonala pare sa ,ie modelul ,ereastra KoFari% /,igura 21* !atoram cercetatorilor americani KosepF =u,t si Iarr$ IngFam /KosepF =u,t, Eroup Processes. An Introduction to group !$namics, apud @iFai !inu, Comunicarea1 ideea de a repre:enta ni"elul de cunoastere reciproca a persoanelor anga;ate ?ntr5o interactiune comunicati"a sub ,orma unui desen, bote:at, dupa prenumele aglutinat al celor doi autori, KoFari* 4ste o ,ereastra cu patru patrate, ,iecare patrat repre:entAnd persoana ?n relatie cu ceilalti*
Cunoscut mie Necunoscut mie ,. artea mea publica Cunoscut celorlalti

-. artea mea inconstienta

!espre mine si comportarea mea !ate despre mine pe care ceilalti le cunoscute atAt mie, cAt si celorlalti* pot obser"a, dar pe care eu nu le Nu am probleme cu aceste aspecte* cunosc* .. artea mea privata C. artea mea potentiala !ate despre mine care sunt necunoscute atAt mie, cAt si celorlalti*

Necunoscut celorlalti !ate despre mine pe care le stiu numai eu si sunt necunoscute celorlalti*

*i$ura -

Teoria proceselor de comunicare

(0

atratul , 3 arata n ce masura doua sau mai multe persoane pot da si primi n mod liber in,ormatii, pot lucra ?mpreuna, se pot bucura de e-periente comune* Cu cAt este mai mare acest patrat, cu atAt contactul cu realitatea este mai bun si persoana este pregatita sa5si a;ute prietenii si pe sine* atratul - 3 este numit si zona oarba. Cea mai simpla ilustrare o reprezinta ticurile "erbale de care persoana respecti"a nu este constienta, dar care sunt e"idente pentru ceilalti* !e e-emplu, tendinta de a "orbi mult ?n cadrul unui grup poate ,i e"identa pentru toata lumea ?n a,ara aceluia care o ,ace* atratul . 3 se numeste si a$enda ascunsa. 0ai e%act" acestea sunt informatii con,identiale pe care le am despre mine si nu m5am FotarAt sa l e ?mpart cu ceilalti* Nu este neaparat "orba despre intentii negati"e* atratul C 3 stim ca aceasta zona e%ista pentru ca att individul" ct si ceilalti cu care acesta intra ?n contact descopera din cAnd ?n cAnd noi comportamente care e-istau dintoteauna* Dn indi"id poate ,i surprins, de e-emplu, de ,aptul ca preia conducerea grupului ?ntr5un moment critic, sau o alta persoana poate descoperi ca indi"idul respecti" este ,oarte capabil sa ?mpace ,actiuni a,late ?n ra:boi* 0 3 *i$ura . Figura 3 ilustrea:a care este proportia apro-imati"a a celor 9 :one cAnd un indi"id se a,la ?ntr5un grup nou sau cAnd ?ntAlneste alta persoana necunoscuta* Con"entiile sociale pun la dispo:itie un tipar pentru a ,ace cunostiinta si se considera gresit sa se reactione:e prea prietenos, prea repede si sa se de:"aluie prea mult de la ?nceput* Aceeasi ,igura poate repre:enta si pe cine"a care are di,icultati de comunicare cu ceilalti* 0 3 *i$ura C Cn ca:ul repre:entat de ,igura 9, cu cAt primul patrat este mai mare, cu atAt reali5 tatea personala a indi"idului depinde de acesta, ?n sensul ca ?si poate a,irma dorintele ,olosindu5si abilitatile si interesele, ,iind, ?n acelasi timp, mai util celorlalti* Indi"idul a a,lat cu a;utorul ,eed5bacB5ului parerea si sentimentele celorlalti relati" la el* 2 9 2 9

(2

Teoria comunicarii

Fie ca este "orba de relatii ?ntre prieteni, colegi, asociati, ?ntre superior si subal5 tern, ?ntre parti si organi:atie, relatiile de comunicare con,orm ,igurii 9 se ba:ea:a pe mai multa ?ntelegere, colaborare si libertate ?n acti"itati* S5a demonstrat, de aseme5 nea, ca acest comportament stimulea:a creati"itatea si da re:ultate mai bune, atAt din punctul de "edere al indi"idului, cAt si al organi:atiei* Relatiile care urmea:a modelul din ,igura 3 se caracteri:ea:a prin suspiciune, ne?ncredere, tensiune, ,rica si incorectitudine, care au ca re:ultat scaderea e,icientei muncii si ,rAnarea de:"oltarii indi"idului si a organi:atiei*

Rugati prietenii, colegii si cFiar pe cei cu care nu "a a,lati ?n relatii ami5 abile sa "a alcatuiasca o ,ereastra KoFari% care sa "a repre:inte, completAnd cu trasaturi ale caracterului si comportamentului dumnea"oastra ,erestrele 0 si 2* Rugati aceste persoane sa "a o,ere si niste s,aturi pentru ?mbunatatirea relatiilor si a comunicarii interpersonale* Faceti scFimb de asemenea portrete* Care sunt obser"atiile "oastreO Sunteti de acord cu modelul o,erit O !i,era caracteri:arile si s,aturile ,acute de prieteni, de cele ale unor colegi obisnuiti sau de ale celor cu care nu "a a,lati ?n relatii amiabileO !aca da, de ce credeti ca sunt di,eriteO Ce rol a a"ut comunicarea ?n struc turarea acestor portreteO Argumentati*

Teoria proceselor de comunicare

(3

*ormele comunicarii orale 0onolo$ul 3 forma a comunicarii n care emitentul nu implica receptorul1 n aceasta ,orma a comunicarii e-ista totusi ,eed5bacB, dar nu e-ista un public anume< ?n acelasi timp nici nu se poate "orbi de e-istenta unui monolog absolut* Conferinta 3 conferinta clasica 3 presupune o adresare directa" publica" n care cel care sustine con,erinta ' con,erentiarul ' e"ita sa enunte propriile ;udecati de "aloare, re:umAndu5se sa le pre:inte cu ,idelitate pe cele ale autorilor despre care con,erentia:a< con,erinta cu preopinenti ' ?n cadrul acestei ,orme de comunicare se pre:inta mai multi con,erentiari, care pre:inta idei opuse pe aceeasi tema< con,erinta cu preopinenti poate ,i regi:ata sau spontana* E%punerea 3 este forma de discurs care an$ajeaza n mod e%plicit personalitatea" opiniile, sistemul de "alori ale celui care "orbeste, care ?si transmite opiniile cu pri"ire la un subiect* rele$erea 3 este situatia comunicativa n care publicul care asista la o prele$ere a a"ut posibilitatea sa sistemati:e:e in,ormatii, ,apte, e"enimente anterioare anga;arii acestui tip de comunicare< presupune un ni"el de abordare mai ridicat, ,ara o introducere de acomodare cu subiectul pus ?n discutie* 8elatarea 3 o forma de comunicare n care se face o decodificare" o dezvaluire" o pre:entare, apelAnd la un tip sau altul de limba;, a unei reali tati obiecti"e, a unor stari de ,apt, a unor actiuni ,ara implicarea celui care participa, ,erita de subiecti"ism si de implicare personala* Discursul 3 forma cea mai evoluata si cea mai pretentioasa a monolo$ului" care presupune emiterea, argumentarea si sustinerea unor puncte de "edere si a unor idei inedite, care e-prima un moment sau o situatie cruciala ?n e"olutia domeniului respecti"* <oastul 3 o rostire an$ajata cu prilejul unor evenimente deosebite1 nu trebuie sa depaseasca 3, 9 minute< trebuie sa ,ie o comunicare care ,ace apel la emotionalitatea celor pre:enti, dar cu masura* Alocutiunea 3 reprezinta o interventie din partea unui vorbitor ntr!un conte%t comunicational, a"And drept scop ilustrarea unui punct de "edere< nu trebuie sa depaseasca 00 minute* ovestirea 3 este forma cea mai ampla a comunicarii" n care se folosesc cele mai "ariate modalitati, care ,ace apel la imaginatie si sentimente, la emotii, la cunostinte anterioare< ?n mod deosebit ?i este speci,ica anga;area dimensi unii temporale sub ,orma trecutului< subiecti"itatea po"estitorului este pre:enta din plin, lasAndu5si amprenta pe ,orma si stilul mesa;elor transmise* ledoaria 3 este asemanatoare ca forma si functie discursiva cu alocutiunea" di,erentiindu5se de aceasta prin aceea ca pre:inta si sustine un punct de "edere propriu* redica 3 tip de adresare n care posibilitatea de contraar$umentare si manifestare critica sunt reduse sau cFiar anulate< speci,ica institutiilor puternic ierarFi:ate*

(9

Teoria comunicarii

@nterventia 3 situatia n care emitatorul vine n sprijunul unor idei ale unui alt participant la discutie, acesta din urma declarAndu5si, ,ie si tacit, acordul cu mesa;ul enuntat< prin inter"entie emitentul adAnceste un punct de "edere si ?l sustine* @nterpelarea 3 situatia n care cineva" aflat n postura de distribuitor de informatie" cere unor anumite surse o mai buna preci:are ?n anumite probleme, pe anumite domenii* Dialo$ul 3 comunicare n cadrul careia mesajele se schimba ntre participanti" ,iecare ,iind pe rAnd emitator si receptor< participantii la dialog ,ac un scFimb de in,ormatii< toti participantii la dialog se considera egali, ?si acorda acelasi statut* Dezbaterea 3 o forma a comunicarii n care nu sunt implicate structuri evaluative1 este destinata clari,icarii si apro,undarii unor idei< nu are un centru de autoritate "i:ibil, dar are un moderator* :eminarul 3 forma de comunicare dialo$ala care implica serioase structuri e"aluati"e< are un centru autori:at de comunicare, care este si centrul de conducere al discutiilor din cadrul seminarului* @nterviul 3 forma ri$ida a dialo$ului" n care rolurile de emitent si receptor nu se scFimba< este ,olosit ca metoda de obtinere de in,ormatii ?n presa< de aceea cunoaste o ?ntreaga teorie< ,ormele dialogului. ?n pAlnie%, liniar%, tunel%* Colocviul 3 este forma de comunicare n care participantii dezbat n comun o anumita idee, ?n ba:a unei discutii, pe un anumit subiect, prin participarea ,iecaruia la discutii ?mbogatindu5se s,era subiectului abordat* Construiti scFite cu un continut ce "a este ,amiliar care sa "a a;ute sa rea5 li:ati. a1 prelegere b1 po"estire c1 pledoarie d1 inter"iu e1 e-punere ,1 alocutiune

..B. Comunicarea 9erbala Cn procesul de comunicare pot ,i identi,icati o serie de stimuli care impun acestui act speci,ic uman un caracter indi"idual* Acestia sunt de natura interna sau de natura e-terna* :timulii de natura interna/ ' e-perientele personale, mentale, ,i:ice, psiFologice si semantice, istoria% ,ieca5 ruia< ' atitudinile personale datorate educatiei si instructiei ,iecaruia, ni"elului si po:i5 tiei sociale, pro,esiei<

Teoria proceselor de comunicare

(2

' perceptia si conceptia noastra despre lume, despre noi ?nsine, despre interlo5 cutori< ' propriile deprinderi de comunicator si ni"elul de comunicare al interlocutorului* :timulii de natura e%terna/ ' tendinta de abstracti:are ' operatie a gAndirii prin care se urmareste desprin5 derea si retinerea doar a unei ?nsusiri si a unor relatii proprii unui ,apt< ' tendinta deducti"a ' tendinta de a ase:a ,aptele sau enunturile ?ntr5un rationa5 ment care impune conclu:ii ce re:ulta din propuneri si elemente e"idente< ' tendinta e"aluarii ' tendinta de a ,ace aprecieri prin raportarea la propriul sistem de "alori, la alte sisteme, la alte persoane* )orbitorul Situatia "orbirii%, a trecerii limbii ?n act presupune o serie de abilitati necesare interlocutorilor pentru a reusi o comunicare e,icienta* !aca pAna aici am pre:entat conditiile teoretice ale comunicarii, e ca:ul sa ne ?ndreptam atentia spre conditiile cerute de operationali:area comunicarii* Si "om aborda mai ?ntAi conditiile care tin de personalitatea "orbitorului, a comunicatorului.
' claritate ' organi:area continutului de comunicat ast,el ?ncAt acesta sa poata ,i

usor de urmarit< ,olosirea unui "ocabular adec"at temei si auditorului< o pronuntare corecta si completa a cu"intelor<
' acuratete ' presupune ,olosirea unui "ocabular bogat pentru a putea e-prima

sensurile dorite< cere e-ploatarea completa a subiectului de comunicat<

' empatie ' "orbitorul trebuie sa ,ie descFis tuturor interlocutorilor, ?ncercAnd sa

?nteleaga situatia acestora, po:itiile din care adopta anumite puncte de "edere, sa ?ncerce sa le ?nteleaga atitudinile, mani,estAnd ?n acelasi timp amabilitate si prietenie<
' sinceritate ' situatia de e"itare a rigiditatii sau a stAngaciei, recurgerea si menti5

nerea ?ntr5o situatie naturala<

' atitudinea ' e"itarea miscarilor bruste ?n timpul "orbirii, a po:itiilor ?ncordate

sau a unora prea rela-ate, a modi,icarilor bruste de po:itie, a scaparilor de sub control a "ocii<
' contactul "i:ual ' este absolut necesar ?n timpul dialogului< toti participantii la

dialog trebuie sa se poata "edea si sa se pri"esca, contactul direct, "i:ual, ,iind o proba a credibilitatii si a dispo:itiei la dialog<
' ?n,atisarea ' re,lecta modul ?n care te pri"esti pe tine ?nsuti. tinuta, "estimenta5

tia, trebuie sa ,ie adec"ate la locul si la ,elul discutiei, la statutul social al interlocu5 torilor<
' postura ' po:itia corpului, a mAinilor, a picioarelor, a capului, a spatelui, toate

acestea trebuie controlate cu abilitate de catre "orbitor<

' "ocea ' urmariti daca sunteti au:iti si ?ntelesi de cei care "a asculta, reglati5"a

"olumul "ocii ?n ,unctie de sala, de distanta pAna la interlocutori, ,ata de :gomotul de ,ond<

(&

Teoria comunicarii ' "ite:a de "orbire ' trebuie sa ,ie adec"ata interlocutorilor si situatiei< nici prea

mare, pentru a indica urgenta, nici prea ?nceata, pentru a nu pierde interesul ascultato5 rilor<
' pau:ele de "orbire ' sunt recomandate atunci cAnd "orbitorul doreste sa prega5

teasca auditoriul pentru o idee importanta* Ascultatorul Pentru a ?ntelege de ce actiunea de a asculta este importanta ?n comunicare, e necesar sa trecem ?n re"ista ,a:ele ascultarii.
' au:irea ' actul automat de receptionare si transmitere la creier a undelor sonore

generate de "orbirea emitentului< e-prima impactul ,i:iologic pe care5l produc undele sonore<
' ?ntelegerea ' actul de identi,icare a continutului in,ormati" comunicat, recom5

punerea sunetelor au:ite ?n cu"inte, a cu"intelor ?n propo:itii si ,ra:e<

' traducerea ?n sensuri ' este implicata memoria si e-perienta ling"istica, cultu5

rala, de "orbire a ascultatorului<

' atribuirea de semni,icatii in,ormatiei receptate ' ?n ,unctie de ni"elul de opera5

tionali:are a limbii, a "ocabularului, a per,ormantelor ling"istice<

' e"aluarea ' e,ectuarea de ;udecati de "aloare sau adoptarea de atitudini "alorice

din partea ascultatorului* !upa ce am detaliat ,a:ele ascultarii, ?ntelegem ca o comunicare "erbala nu este deplina daca ?n relatie nu se a,la si un receptor< o buna comunicare, o reusita a aces5 teia, depinde si de atitudinea ascultatorului* Iata, deci, care sunt calitatile unui bun ascultator.
' disponibilitatea pentru ascultare ' ?ncercarea de a patrunde ceea ce se comu5

nica, de a urmari ceea ce se transmite<

' mani,estarea interesului ' a asculta ast,el ?ncAt sa ,ie e"ident ca acela care

"orbeste este urmarit< celui care "orbeste trebuie sa i se dea semnale ?n acest sens<
' ascultarea ?n totalitate ' nu "a grabiti sa inter"eniti ?ntr5o comunicare< lasati

interlocutorul sa5si e-puna toate ideile, sa epui:e:e ceea ce "rea sa spuna<

' urmarirea ideilor principale ' nu "a pierdeti ?n amanunte< daca cereti re"eniri

asupra unui subiect, ?ncercati sa "a re,eriti la ideile principale din ceea ce a ,ost spus si nu insistati pe lucruri ,ara importanta<
' ascultarea critica ' ascultati cu atentie si identi,icati cu e-actitate cui ?i apartin

ideile care se comunica, interlocutorului sau altcui"a<

' concentrarea atentiei ' concentrati5"a pe ceea ce se spune, nu pe ceea ce nu se

spune, pe e,ectele secundare ale comunicarii sau pe cele colaterale, accidentale care pot sa apara ?n timpul comunicarii<
' luarea de notite ' a;uta la urmarirea mai e-acta a ideilor e-puse< permite elabo5

rarea unei scFite proprii a ceea ce a ,ost e-pus<

Teoria proceselor de comunicare ' sustinerea "orbitorului ' o atitudine po:iti"a si ?ncura;atoare din partea

(8

auditoriului pentru a permite emitentului sa i:buteasca ?n ?ntreprinderea sa* Reali:ati ?n ,iecare :i un e-ercitiu personal de comunicare "erbala* Scopul unor ast,el de e-ercitii este cel de a "a ?mbunatati abilitatile de comunicator ?n asa ,el ?ncAt sa nu se mai simta nimic construit sau ,als ?n comportamentul dumnea"oastra "erbal* Cn acest sens sugeram. a1 constienti:ati modul dumnea"oastra de e-primare< "eri,icati5"a stilul si ?ncercati sa respectati cerintele pentru a ,i un bun "orbitor si ascultator< b1 e-plicati unui prieten sau membru de ,amilie aceste cerinte si rugati5l apoi sa "a urmareasca ?n timpul dialogurilor si sa "a corecte:e, atunci cAnd este ca:ul< c1 urmariti cu atentie modul de "orbire al oamenilor din ;urul dumnea5 "oastra si ?ncercati sa identi,icati erorile pe care le comit raportat la cerintele reali:arii unei bune comunicari "erbale*

Sa retinem8 Care sunt semnificatiile principalelor concepte folosite n studiul limbii si al limbajului? 7imbaj 3 orice sistem sau ansamblu de semne care permite e%primarea sau comunicarea1 n sens strict, repre:inta o institutie uni"ersala si speci,ica umanitatii, care comporta caracteristici proprii* 7imba 4sens comun( 3 produs social particular al facultatii limbajului" ansamblu de conventii necesare comunicarii, scFimbului de in,ormatii, adoptate ?n mod mai mult sau mai putin con"entional de catre "orbitorii unei societati, pentru e-ercitarea acestei ,unctii prin "orbire* )orbirea 3 actul prin care se e%ercita functia lin$vistica1 vorbirea ntr!o limba este activitatea de codare, iar ascultarea este acti"itatea de decodare a comunicarii* :istem de semne 3 unitati conventionale" abstracte" care prin combinare pot forma unitati semantice" cu"inte cu semni,icatie, e-presii cu sens< sensul intrinsec al lor nu este altul decAt re,erentialitatea lor /adica litera a%, spre e-emplu, nu trimite la altce"a decAt la litera a%1* Competenta lin$vistica 3 este data de ansamblul posibilitatilor pe care le are un subiect vorbitor al unei limbi ?n ceea ce pri"este capacitatea de a construi si de a recunoaste ,ra:e corecte din punct de "edere gramatical, de a le interpreta pe cele cu sens si de a le identi,ica pe cele ambigue dintr5o anumita limba* erformantele lin$vistice ale vorbitorului unei limbi nu tin neaparat de competentele lin$vistice pe care le poate demonstra, ci de capacitatea de a pune ?n ;oc% :estrea acumulata de termeni /semni,icanti1 si comple-ul de reguli pentru a obtine sensuri noi* Per,ormantele ling"istice mai reclama si ansamblul cunostintelor despre lume ale subiectului si o anumita practica ?n abordarea si gestionarea relatiilor interumane, care pot ,unctiona independent de competenta ling"istica* Care sunt cele trei tipuri de abordari posibile ale limbajului? Anali:ele ling"istice pun ?n lumina trei tipuri de abordari posibile ale limba;ului. ' Perspecti"a sintactica ' consta ?n determinarea regulilor care permit, prin combinarea simbolurilor elementare, construirea de ,ra:e sau ,omule ling"istice corecte* ' Perspecti"a semantica ' ?si propune sa ,urni:e:e mi;locul de interpretare a ,ormelor ling"istice si sa le puna ?n corespondenta cu altce"a, altce"a care poate ,i realitatea sau ,ormele altei limbi sau ale altui limba; /non"erbal1* ' Perspecti"a pragmatica ' ?si propune sa anali:e:e ,ormele limbii asa cum le utili:ea:a "orbitorii care intentionea:a sa actione:e unii asupra altora prin intermediul limbii*

((

Teoria comunicarii

Care sunt principale concepte pe care le introduce Austin n analiza limbajului? ' 4nunturile constati"e descriu un e"eniment ,ara a a"ea pretentia de a induce o modi,icare ?n relatia emitator5receptor* ' 4nunturile per,ormati"e ?ncearca sa modi,ice relatia emitator5receptor, sa produca un e,ect, cel mai adesea asupra receptorului* Dlterior Austin, ?si "a modi,ica punctul de "edere, constatAnd ca orice act de "orbire, ,ie el constati" sau per,ormati", poate induce o atitudine ?n receptor* Ast,el, adAncind anali:a, el constata ca orice tip de act al "orbirii comporta trei aspecte concomitente, ?nsa ?n grade di,erite de intensitate* Aceste trei aspecte sunt. ' =ocutiunea ' consta ?n articularea si combinarea de sunete, ?n e"ocarea si combinarea sintactica a notiunilor si sensurilor, ?n actul de "orbire propriu5:is< ' Ilocutiunea ' enuntul e-primat ?n ,ra:a repre:inta el ?nsusi un act, o anume trans,ormare a raporturilor dintre interlocutori* Printr5un act ilocutoriu al enuntarii anga;e: o actiune speci,ica* ' Perlocutiunea ' enuntul are ?ncapsulata% o teleologie de ordin comunicational* Scopul e-plicit al enuntarii autorului poate sa nu ,ie e-primat sau sa nu ,ie identi,icabil ?n enunt, decAt ?n urma unei e"entuale cerereri de con,irmare sau de e-plicitare din partea interlocutorului* Actul perlocutionar este inserat ?n interstitiile unei situatii de ,apt* 4l poate e-prima si recursul la un alt tip de cod comunicational sau de situatie cunoscut de catre unii dintre "orbitori*

*. Comunicarea non9erbala

Cn conte-tul tipurilor de comunicare, comunicarea non"erbala /bod$ language1 pre:inta interes din cel putin doua moti"e. 01 rolul ei este adesea minimali:at< 21 ?ntr5o comunicare orala, 22_ din in,ormatie este perceputa si retinuta prin intermediul limba;ului non"erbal /e-presia ,etei, gesturile, postura corpului etc*1* Acest procenta; a ,ost stabilit pe la mi;locul anilor X80 de A* @eFrabian si @* Heiner, !ecoding o, inconsistent comunication* 4i au stabilit urmatorul raport al perceptiei in,ormatiei de catre receptor ?ntr5o comunicare orala. 8_ ' cu"inte 3(_ ' paralimba; /?n principal intonatia si in,le-iunile "ocii1 22_ ' limba; non"erbal 22_ 3(_ 8_

# Comunicarea non"erbala are, datorita ponderii ei mari ?n cadrul comunicarii rea5 li:ata de un indi"id, un rol deosebit de important* =imba;ul non"erbal poate spri;ini, contra:ice sau substitui comunicarea "erbala* @esa;ul non"erbal este cel mai

30

Teoria comunicarii

apropiat de realitatea emitentului si este cel caruia i se acorda de catre interlocutor atentia cea mai mare*

*.&. Cinetica #bser"area tuturor gesturilor este o a-a ,undamentala pentru ?ntelegerea dina5 micii comunicarii* 4a este punctul de plecare al Bineticii, teorie care studia:a ansam5 blul semnelor comportamentale emise ?n mod natural sau cultural< aceasta disciplina a aplicat metodele ling"isticii structurale siste5 melor de gesturi, ,ara a le disocia de interactiu5 nea "erbala* Cartea lui Ra$ )ird7Fisteell, Introduction to +inetics" reprezinta primul mare studiu sistematic al faptelor $estuale. *onemelor" unitati distinc! tive ale fonolo$iei" le corespund +inemele" cele mai mici unitati de actiune ale $estului sau mi! micii. de e-emplu, ocFiul stAng ?ncFis%* @or,emelor, cele mai mici unitati semni,i5 cati"e ale le-icului, le corespund Binemor,emele, de e-emplu, clipitul* >inetica de"ine o gramatica a gesturilor* Fondata pe aceasta, se instituie o paraBinetica, pro:odie si poetica a gesturilor. intensitate, durata, ?ntindere, dar si ritmuri constante, ,lu- con5 stant* Aceasta dimensiune mai larga se integrea:a ?ntr5un conte-t psiFologic, social si cultural* Accentele gestuale e-prima particularitati, ?n ,unctie de regiune, de mediu, ca si cele ale limbii*%

In+o >inetica se ba:ea:a ?n mare parte pe opera lui Ra$ )ird7Fistell, care a predat ?n uni"ersitatile din PFiladelpFia, HasFington si Toronto* Apropiat din punct de "edere personal si intelectual de @argaret @ead si de Eregor$ )ateson, el ?ntrepinde ?n Statele Dnite di"erse lucrari etnologice ?n care tinuta corpului si gestica de"in instrumente pri"ilegiate* 4l se integrea:a ?n ecFipa pluridisciplinara de la Palo Alto si de"ine celebru printr5un studiu minutios al unei sec"ente de noua minute de ,ilm, tigara lui !oris%* Aceasta anali:a e-emplara ilustrea:a urmatoarea te:a. gesturile, limba;ul "orbitul, pipaitul, mi5 rosul, spatiul si timpul repre:inta tot atAtea moduri ale aceluiasi sistem de comunicare* !e aceea, cer5 cetatorul se a,la ?n contact strAns cu ling"istii, ale caror instrumente le preia si adaptea:a* Anali:a sa asupra comunicarii non"erbale se spri;ina pe o conceptie a strati,icarii sociale% cu trei clase /lo7er, middle, FigFer1, ,iecare di"i:ata ?n doua /upper, lo7er1* Apartenenta la unul dintre aceste straturi este determinata printr5o combinatie de sase caracteristici /pro,esie, "aloarea "eniturilor etc*1, la care se adauga o multitudine de indicii de stil de "iata% care merge de la numarul camerelor la culoarea perdelelor din salon* )ird7Fistell ?i ?n"ata pe studentii sai sa obser"e indiciile corporale care permit clasi,icarea autorilor lor ?n aceasta tipologie* Acest tip de determinare intelectuala a apartenentei sociale, repera;ul ?n teren al indicilor de statut, se spri;ina pe o sesi:are ,ilmica a realitatii* !ar )ird7Fistell, care dorea ?ntr5ade"ar sa cree:e o ling"istica corporala%, da ?napoi asta:i ' corpul nu este creati", generati", ca limba;ul. nu putem spune ca este un limba; ' si s5a retras catre o abordare metodologica*

Teoria proceselor de comunicare

30

# alta problema ?ndelung de:batuta este cea a clasi,icarii gesturilor* @a;oritatea cercetatorilor iau ca punct de pornire raporturile gestului cu cu"Antul* Cnca din 0393, I* Hespi /apud @iFai !inu, Comunicarea1, ?mpartea gesturile ?n substituti"e, completi"e si de ?nsotire a discursului "erbal* Asta:i se considera ca ?n relatia cu planul ling"istic, comunicarea non"erbala poate ?ndeplini ,unctii de accentuare, de completare, de contra:icere, de regla;, de repetare sau de substituire* # alta clasi,icare mult citata este cea datorata cercetatorilor americani, Paul 4Bman si Hallace Friesen, potri"it carora gesturile pot ,i. embleme, ilustratori, mani,estari a,ecti"e, gesturi de regla; si adaptori* Emblemele sunt miscari substitutive ce tin locul cuvintelor si pot" la nevoie" sa se constituie ?ntr5un limba; de sine statator* @lustratorii ndeplinesc deopotriva functia de nsotire si de completare a com;! nicarii "erbale* Pre:inta un caracter mult mai putin arbitrar decAt emblemele, o parte dintre ei ,iind cFiar reactii gestuale ?nnascute si, ca atare, uni"ersale* >esturile de re$laj dirijeaza" controleaza si ntretin comunicarea. *unctia lor este e-presi"a si ,atica, deoarece rele"ea:a atitudinea participantilor ,ata de intreractiune si o,era asigurari receptorului pri"ind continuitatea contactului, iar emitatorului ?i permit sa5si a;uste:e, prin ,eed5bacB, parametrii enuntarii, ?n ,unctie de reactiile interlocutorului* 0anifestarile afective comunica starile sufletesti prin care trece emitatorul. Ele se pre:inta precumpanitor sub ,orma de indicii si numai ?n subsidiar ca semnale* Adaptorii constituie clasa de $esturi cea mai putin le$ata de comunicare. Ea include miscarile ce raspund unor necesitati umane si pot ,i e,ectuate atAt ?n pre:enta, cAt si ?n absenta obser"atorilor* Sub numele de alteradaptori sunt cunoscute gesturile de manipulare a obiectelor ?ntr5un scop practic* Autoadaptorii se re,era la ne"oile propriului nostru trup si ei pot satis,ace necesitatile trupesti* Eesturile din aceasta categorie dobAndesc "aloare comunicati"a atunci cAnd sunt e,ectuate ?n scop didac5 tic* Altminteri, pot transmite in,ormatii despre cel care le sa"Arseste numai ?n calitate de indicii, nu si de semnale*

32

Teoria comunicarii

Identi,icati un repertoriu de gesturi care sa corespunda tipologiei de mai sus* =imba;ul corpului contribuie la comunicare prin e-presia ,etei, miscarea corpului /gesturi1, ,orma si po:itia corpului, aspectul general si prin comunicarea tactila* D.,.,. E%presia fetei Comunicarea prin e-presia ,etei include mimica /?ncruntarea, ridicarea sprAnce5 nelor, ?ncretirea nasului, tuguierea bu:elor etc*1, :Ambetul /prin caracteristici si mo5 mentul ,olosirii1 si pri"irea /contactul sau e"itarea pri"irii, e-presia pri"irii, directia pri"irii etc*1* Fata este cea mai e-presi"a parte a corpului si e-presia acesteia constituie un mi;loc de e-primare inestimabil* Cn mod normal, ocFii si partea de ;os a ,etei sunt pri"ite cel mai intens ?n timpul comunicarii* Se considera, de e-emplu, ca ?ntr5o con5 "ersatie cu o ,emeie, ceea ce e-prima ocFii este mult mai important decAt ceea ce e-prima cu"intele* 0imica este acea parte a fetei noastre care comunica/ fruntea ncruntata semnifica preocupare, mAnie, ,rustare< sprAncenele ridicate cu ocFii descFisi ' mirare, surpri:a< nas ?ncretit ' neplacere< narile marite ' mAnie sau, ?n alt conte-t, e-citare sen:uala< bu:e strAnse ' nesiguranta, e:itare, ascunderea unor in,ormatii* ?mbetul este un $est foarte comple%" capabil sa e%prime o $ama lar$a de infor! matii, de la placere, bucurie, satis,actie, la promisiune, cini sm, ;ena* Interpretarea sensului :Ambetului "aria:a ?nsa de la cultura la cultura /sau cFiar subcultura1, ,iind strAns corelata cu presupunerile speci,ice care se ,ac ?n legatura cu relatiile interu5 mane ?n cadrul acelei culturi* rivirea. :e spune ca ochii sunt o$linda sufletului. 0odul n care privim si suntem pri"iti are legatura cu ne"oile noastre de aprobare, acceptare, ?ncredere si prietenie* CFiar si a pri"i sau a nu pri"i pe cine"a are un ?nteles* Pri"ind pe cine"a, con5 ,irmam ca ?i recunoastem pre:enta, ca e-ista pentru noi< interceptarea pri"irii cui"a ?nseamna dorinta de a comunica* # pri"ire directa poate ?nsemna onestitate si intimi5 tate, dar ?n anumite situatii comunica amenintare* Cn general, o pri"ire insistenta si continua deran;ea:a* Reali:area contactului intermitent si scurt al pri"irilor indica lipsa de prietenie* @iscarea ocFilor ?n sus e-prima ?ncercarea de a ne aminti ce"a< ?n ;os ' tristete, modestie, timiditate sau ascunderea unor emotii* Pri"irea ?ntr5o parte, sau a nu pri"i pe cine"a poate denota lipsa de interes, raceala* 4"itarea pri"irii ?nseamna ascunderea sentimentelor, lipsa de con,ort sau "ino"atie* Pupilele dilatate indica emotii puternice* Pupilele se largesc, ?n general, la "ederea a ce"a placut, ,ata de care a"em o atitudine de sinceritate* Pupilele se micsorea:a ca mani,estare a nesinceritatii, neplacerii* Clipirea ,rec"enta denota an-ietate*

Teoria proceselor de comunicare

33

!upa @arB >nopp /Non"erbal Communication in Iuman Interaction, apud @iFai !inu, Comunicarea1 ,unctiile mai importante ale comunicarii "i:uale sunt ?n numar de patru. 0* cererea de in,ormatie< pri"irea ;oaca un rol determinant ?n reali:area ,eed5 bacB5ului, ea constituind principalul mi;loc de reglare a interactiunii< 2* semnalul dat altor persoane ca pot "orbi< ?ntr5o comunicare de grup, selec5 tarea "orbitorului urmator poate ,i ,acuta pe cai ling"istice sau prin orientarea deic5 tica a pri"irii< 3* indicarea naturii relatiei< orientarea si durata pri"irii nu se asocia:a numai cu interesul sau cu ostilitatea, ea poate semnala si e-istenta unui raport social de un tip anume< 9* compensarea distantei ,i:ice< interceptarea pri"irii cui"a a,lat la distanta, ?ntr5 un loc aglomerat, ne ,ace sa ne simtim mai apropiati de el, cFiar daca, practic, ramAnem departe unul de altul* Cn paralel cu pro-emica spatiala, pri"irea instaurea:a o pro-emica "i:uala, ce poate intra ?n contradictie cu cea dintAi* !e natura relatiei depinde si amplasamentul punctului catre care ne atintim pri"irea* Cntr5o con"orbire o,iciala se "i:ea:a, ?n cea mai mare parte a timpului, un loc situat ?n mi;locul ,runtii interlocutorului* # con"ersatie amicala coboara punctul ocFit unde"a ?ntre ocFi si gura, pentru ca un grad mai mare de intimitate sa ?l aduca mai ;os, ?ntr5o regiune situata ?ntre barbie si :ona coapselor* D.,.-. 0iscarea corpului Eesturile Pentru a ne da seama cAt de ,rec"ente sunt gesturile pe care le ,olosim, putem sa ?ncercam sa "orbim cu mAinile la spate* CAte"a elemente ale limba;ului gesturilor ar ,i. strAngerea pumnilor ' denota osti5 litate si mAnie sau, depin:And de conte-t, determinare, solidaritate, stres< brate des5 cFise ' sinceritate, acceptare< mAna la gura ' surpri:a si acoperirea ascunderea a ce"a, ner"o:itate* Capul spri;init ?n palma semni,ica plictiseala, dar palma /degetele1 pe obra:, dimpotri"a, denota interes e-trem* @Ainile tinute la spate pot sa e-prime superioritate sau ?ncercare de autocontrol* Atentie ?nsa si la di,erentierile culturale* !e e-emplu, prin miscarea capului de sus ?n ;os spunem da%, ?n timp ce oamenii din Sri =anBa redau acelasi lucru prin miscarea capului de la dreapta la stAnga* Eestul de aratare cu degetul este considerat nepoliticos la noi, insulta ?n TFailanda si absolut neutru, de indicare, ?n SDA* Dtili:area gesticulatiei e-cesi"e este considerata ca nepoliticoasa ?n multe tari, dar gesturile mAinilor au creat ,ai ma italienilor de popor pasional* @odul ?n care americanii ?si ?ncrucisea:a picioarele /rela-at, miscari largi, ,ara nici o retinere1 di,era de cel al europenilor /controlat, atent la po:itia ,inala1< cel al barbatilor di,era de cel al ,emeilor* Dn american "a pune cFiar picioarele pe masa daca aceasta ?nseamna o po:itie comoda sau daca "rea sa demonst re:e control total

gurii cu mAna

'

39

Teoria comunicarii

asupra situatiei* =a noi, oamenii tind sa ,ie destul de constienti de modul ?n care ,ac acest gest si ?l asocia:a ?n moduri di,erite cu ,ormalitatea, competitia, tensiunea* )AtAitul picioarelor denota plictiseala, nerabdare sau stres* Postura corpului Postura+po:itia comunica ?n primul rAnd statutul social pe care indi"i:ii ?l au, cred ca ?l au sau "or sa ?l aiba* Sub acest aspect, constituie un mod ?n care oamenii se raportea:a unii ,ata de altii atunci cAnd sunt ?mpreuna* Drmarile posturii corpului ne dau in,ormatii si despre atitudine, emotii, grad de curtoa:ie, caldura su,leteasca* # persoana dominanta tinde sa tina capul ?nclinat ?n sus, iar cea supusa, ?n ;os* Cn general, aplecarea corpului ?n ,ata semni,ica interesul ,ata de interlocutor, dar uneori si neliniste si preocupare* Po:itia rela-ata, ?nclinat pe scaun spre spate, poate indica detasare, plictiseala sau auto?ncredere e-cesi"a si aparare la cei care considera ca au statut superior interlocutorului* Posturile pe care le au oamenii, corelate cu relatia dintre ei atunci cAnd sunt ?m5 preuna, se pot clasi,ica ?n trei categorii. ,. de includereAneincludere" postura prin care se defineste spatiul disponibil acti! "itatii de comunicare si se limitea:a accesul ?n cadrul grupului* !e e-emplu, membrii grupului pot ,orma un cerc, pot sa se ?ntoarca+aplece spre centru, sa5si ?ntinda un brat sau picior peste inter"alul ramas liber, indicAnd prin toate acestea ca accesul la grup este limitat* -. de orientare corporala 3 se refera la faptul ca doi oameni pot ale$e sa se aseze ,ata5n ,ata /"i:a"i1 sau alaturi /paralel1* Prima situatie comunica predispo:itia pentru con"ersatie, iar a doua ' neutralitate* .. de con$ruentaAnecon$ruenta" postura care comunica intensitatea cu care o per! soana este implicata ?n ceea ce spune sau ,ace interlocutorul* Participarea intensa conduce la postura congruenta /similara cu a interlocutorului1< scFimbarea posturii interlocutorului declansea:a ?n acest ca: scFimbarea posturii celui puternic implicat ?n comunicare* Cn ca:ul ?n care e-ista ?ntre comunicatori di"ergente de statut, de puncte de "edere sau de opinii, apar posturile necongruente. persoana nu pri"este spre interlocutor, nu interactionea:a sub nici o ,orma* @odul de miscare a corpului @odul de comportament al unei persoane ?ntr5o comunicare din punct de "edere al modului de miscare a corpului poate ,i. ' caracteri:at de miscari laterale, se considera buni comunicatori< ' caracteri:at de miscari ,ata5spate, se considera om de actiune< ' caracteri:ata de miscari "erticale, se considera om cu putere de con"ingere*

Teoria proceselor de comunicare In+o Comunicarea tactila

32

Acest tip de limba; non"erbal se mani,esta prin ,rec"enta atingerii, prin modul de a da mAna, modul de ?mbratisare, de luare de brat, batutul pe umar etc* Cunoastem ce semni,ica aceste atingeri pentru romAni, dar, ?n di,erite culturi, ele pot comunica lucruri di,erite* !e e-emplu, la ;apone:i, ?nclinarea capului ?nlocuieste datul mAinii ca salut, ?n timp ce la escFimosi acest salut se e-prima cu o usoara lo"itura pe umar* Dnii oameni e"ita orice atingere* Forta si tipul de atingere depinde ?n mare masura de "Arsta, statut, relatie si cultura* Stanle$ Kones si 4laine `arbrougF /apud KosepF !e Vito, Iuman Communication, TFe )asic Course" apud 0ihai Dinu" Comunicarea( au ncercat sa clasifice functiile comunicarii tactile" delimitnd cinci clase principale/ 0* atingeri care transmit emotii po:iti"e< 2* atingeri ?n ;oaca< ?n:estrate cu un potential metacomunicati" de in"idiat, acestea usurea:a interactiunea, ,ara ca, totodata sa anga;e:e raspunderea celui ce atinge< 3* atingeri de control, "i:And diri;area comportamentelor, a atitudinilor sau cFiar a sentimentelor persoanei atinse* Cn ma;oritatea ca:urilor, atingerea de control implica o relatie de dominare si, ca atare, ea nu poate ,i e,ectuata decAt unidirectional< 9* atingere rituala< cea mai cunoscuta si mai ,rec"ent utili:ata este strAngerea mAinii ?n semn de salut si de despartire* Eestul are mai multe implicatii decAt pare si ?mbraca nenumarate ,orme* Atitudinile de dominare, egalitate sau supunere sunt comunicate prin intermediul po:itiei mAinii celui ce initia:a gestul de salut< ,orta cu care se strAnge mAna, constituie si ea un parametru semni,icati"* 2* atingerea ?n alt scop decAt comunicarea propriu5:isa* 4a poate ?mbraca o multitudine de ,orme, de la sustinerea unei persoane care urca si coboara dintr5un "eFicul, la atingerea ,runtii unui bolna", ori a ?ncFeieturii* CFiar daca obiecti"ul urmarit este altul, ?n ma;oritatea acestor ca:uri se transmit si in,ormatii a,ecti"e* Comunicarea %n actiune Pre:enta personala Pre:enta personala comunica, de e-emplu, prin intermediul ,ormei corpului, a ?mbracamintei, a mi5 rosului /par,um, miros speci,ic1, a bi;uteriilor si a altor accesorii "estimentare* A"em ?n cultura noastra anumite atitudini pri"ind legatura dintre ,orma corpului, aspectul e-terior si personalitate* !istingem trei tipuri de ,i:icuri. 0* ectomor, /,ragil, subtire si ?nalt1< 2* endomor, /gras, rotund, scurt1< 3* me:omor, /musculos, atletic, ?nalt1* !atorita conditionarilor sociale am ?n"atat% ce sa ne asteptam% de la oamenii apartinAnd di,eritelor categorii* Ast,el, tindem sa5i percepem pe ectomor,i ca ,iind tineri, ambitiosi, suspiciosi, tensionati, ner5 "osi si mai putin masculini< pe endomor,i ?i percepem ca ,iind batrAniciosi, demodati, mai putin re:istenti ,i:ic, "orbareti, buni la su,let, agreabili, de ?ncredere, prietenosi, dependenti de altii< pe me:omor,i ?i per5 cepem ca ,iind ?ncapatAnati, puternici, a"enturosi, maturi ?n comportare, plini de ?ncredere ?n sine, "esnic ?n"ingatori* Cmbracamintea, ?n masura ?n care este re:ultatul unei alegeri personale, oglindeste personalitatea indi5 "idului, este un ,el de e-tensie a eului si, ?n acest conte-t, comunica in,ormatii despre acesta* 4a poate a,ecta cFiar comportamentul nostru general sau al celor din ;ur* Cmbracamintea se poate ,olosi pentru a crea un rol* Cmbracamintea si accesoriile pot marca statutul social real sau pretins* !e e-emplu, ,emeile care acced la o ,unctie manageriala ?nalta "or tinde sa se ?mbrace ?ntr5un mod particular /costum sobru din doua piese1, purtAnd accesorii similare celor barbatesti /ser"ieta diplomat1*

3&

Teoria comunicarii

Cmbracamintea noncon,ormista comunica ,aptul ca purtatorul este un original, ra:"ratit social, posibil creator de probleme sau artist* Pentru situatii de a,aceri este apreciata ?mbracamintea eleganta si de cali5 tate, dar nu so,isticata*

*.,. Pro4emica =imba;ul spatiului trebuie interceptat simultan ?n ,unctie de cinci dimensiuni. marime, grad de intimitate, ?naltime, apropiere ' departare, ?nauntru ' ?n a,ara* Fiecare dintre noi are pre,erinte ?n legatura cu distanta ,ata de cei cu care comu5 nicam* Cn ma;oritatea culturilor europene, nu se aprecia:a apropierea cu mai mult de 90520 cm* decAt ?n ca:ul celor din ,amilie sau a persoanelor iubite< aceasta de,ineste spatiul intim. @nvadarea acestui spatiu produce senzatia de disconfort. Apropierea e-agerata poate comunica amenintare sau relatii de natura strict personala< departarea e-cesi"a poate comunica aroganta, importanta, statut social superior* Cu cAt o persoana este mai importanta, cu atAt "a tinde sa aleaga o masa de birou mai mare, care impune o distanta mai mare ,ata de interlocutor* !aca urmarim modul ?n care oamenii tind sa5si aleaga locul ?ntr5o ?ncapere /atunci cAnd e-ista posibilitatea de a alege1 si cum ?si marcFea:a spatiul personal prin ?m5 prastierea ,oilor, ?ntinderea picioarelor etc*, de"ine e"ident ce "or acestea sa ne comunice* @odul ?n care managerul ,oloseste spatiul ?n timpul sedintelor poate comunica ce"a despre personalitatea sa, despre stilul de conducere si luare a deci:iilor* @ana5 gerul care sta ?n spatele biroului indica lipsa dorintei de actiune* Probabil ca acest tip de manager "a lua deci:iile singur si stilul sau de conducere este mai degraba auto5 cratic decAt democratic* Cn general, spatiile mici sunt percepute ca ,iind mai prietenoase, calde si intime* Cele mari sunt asociate cu puterea, statutul si importanta* !e aceea, adeseori suntem intimidati intrAnd ?ntr5un spatiu mare, ?nalt si cu mobilier masi"* ro%emica este cea care studiaza toate aceste relatii spatiale ca mod de comuni! care* Kocul teritoriilor, modul de a percepe spatiul ?n di,erite culturi, e,ectele simbo5 lice ale organi:arii spatiale, distantele ,i:ice ale comunicarii tin de aceasta disciplina* !e aceasta disciplina este legat si numele lui 4d7ard Iall /=imba;ul tacut, Dimensiunea ascunsa" Dincolo de cultura(. El tinde sa dea o definitie a culturii ca ansamblu de coduri si va aplica aceasta codificare n cea mai celebra lucrarea a sa" <he Jidden Dimension 4Dimensiunea ascunsa(" adevarata $ramatica a spatiului. El pleaca de la idea ca animalele au un teritoriu adaptat nevoilor lor si ca omul poseda si el aceasta notiune de spatiu individual" de bula psiholo$ica. &rice spatiu personal se or$anizeaza cu o parte interioara si cu una e%terioara1 el poseda zone private" zone publice. Astfel" lumea nord!occidentala comunica n functie de patru distante/ intima" personala" sociala" publica 4fi$ura ,(.

Teoria proceselor de comunicare

38

!ISTANTA INTI@A

@odul apropiat. corp la corp. actul se-ual si lupta, rol minor al "ocii sau mani,estari "ocale in"oluntare< "i:iunea precisa dereglata< @odul ?ndepartat. 02'90 cm ?n miscarea corporala / bula%1< miros si par,um, "oce soptita< intimitate, ,amilie< atunci cAnd este impusa, dam ?napoi, e"itam pri"irea celuilalt /e-*. orele de "Ar, din metrou1< @odul apropiat. 92'82 cm la o distanta de un brat, par,um, "oce normala< ,amiliaritate / sotia poate ,ara probleme sa se a,le ?n :ona de pro-imitate a sotului sau, dar nu acelasi este ca:ul pentru o alta ,emeie%1* @odul ?ndepartat. 82'022 cm limita contactului ,i:ic cu celalalt, limita par,umului, pri"irea de sus ?n ;os, "oce normala. sosire, ramas bun, discutii pe strada sau pe subiecte neutre* @odul apropiat. 0,22 m*'2,00 m "oce plina si clara< negocieri impersonale, relatii pro,esionale la birou, receptie. comunicare "erbala ,ara contact ,i:ic< ,rontiere ale teritoriului social al unui indi"id care iau ,orma unui birou, unei mese, unui gFiseu, care tin interlocutorul la distanta* !istanta administrati"a. simplu client la banca, sunteti primit ?n spatele unui birou* @odul ?ndepartat. 2,00 m*'3,&0 m, coe,icient ierarFic /director general1 sau ne"oie de liniste sotii cAnd se ?ntorc de la ser"iciu adeseori se asa:a pentru a5si citi :iarul, pentru a se destinde, la trei metri sau mai mult de sotiile lor%1< "oce mai puternica decAt ?n modul precedent* @od apropiat. 3,&0 m*'8,20 m. semni,icarea pre:entei colecti"itatii< ecFilibru ?ntre po:itionarea la acelasi ni"el si "i:ibilitate* =ocutorul ;oaca un rol social, poarta o masca /pro,esor ' ele"i, ?ntAlnire ?n cerc ?ncFis1* Pri"irea nu mai ,i-ea:a, in,ormatia de"ine mai ,ormala, comunicarea interpersonala e saraca* @odul ?ndepartat. 8,20 m si mai mult. celebrarea unui coe,icient ierarFic* Pe de o parte, omul politic sau actorul, pe de alta, spectatorii pasi"i. ,eed5bacB5ul ,unctionea:a la minimum* !iscursul este ,oarte ,ormali:at, gesturile stereotipi:ate, interlocutorul a de"enit simplu receptor si comunicarea spectacol /c,* Iall, TFe Iidden !imension1* /apud CFristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea1 *i$ura ,

!ISTANTA P4RS#NA=A

!ISTANTA S#CIA=A

!ISTANTA PD)=ICA

3( In+o =imba;ul culorilor

Teoria comunicarii

Culoarea, dincolo de perceptia si trairea ei a,ecti"a, este si o oglinda a personalitatii noastre si deci in,luentea:a comunicarea* EAndirea creatoare are loc optim ?ntr5o ?ncapere cu mult rosu, iar cea de re,lectare a ideilor ?ntr5o camera cu mult "erde* Culorile stralucitoare sunt alese de oamenii de actiune comunicati"i, e-tra"ertiti, iar cele pale de timi:i, intra"ertiti* Semni,icatia culorilor poate ,i di,erita ?n di"erse culturi* !e e-emplu, rosu este asociat ?n CFina cu bucurie si ,esti"itate, ?n Kaponia cu lupta si mAnie< ?n cultura indienilor americani semni,ica masculinitate< ?n 4uropa, dragoste, iar ?n SDA, comunism* Cn tarile cu populatie a,ricana, negru sugerea:a binele, iar albul, raul* Pentru europeni, negru este culoarea tristetii, ?n timp ce aceste stari sunt e-primate la ;apone:i si cFine:i prin alb* Verdele semni,ica la europeni in"idie, la asiatici bucurie, iar ?n anumite tari speranta ?n timp ce galbenul comunica la europeni lasitate, gelo:ie, la americani este culoarea intelectualitatii, iar la asiatici semni,ica puritate* Culoarea a,ectea:a comunicarea sub urmatorul aspect. culorile calde stimulea:a comunicarea, ?n timp ce culorile reci inFiba comunicarea< monotonia, precum si "arietatea e-cesi"a de culoare, inFiba si5i distrag pe comunicatori* =imba;ul timpului @odul ?n care putem comunica prin limba;ul timpului este corela t cu. ' preci:ia timpului ' lipsa timpului ' timpul ca simbol* recizia timpului Timpul este considerat ca ce"a pretios si personal si, ?n general, atunci cAnd cine"a ?si permite sa ni5l structure:e, acesta comunica di,erenta de statut* A "eni mai tAr:iu sau ce"a mai de"reme la o ?ntAlnire de a,aceri sau a ,i punctual sau nu la o sedinta are anumite semni,icatii. comunica atitudinea ,ata de interlocutor sau ,ata de acti"itatea respecti"a, perceptia statutului si a puterii, respectul si importanta acordata* CntAr:ierea poate irita si insulta* Cu cAt oamenii sunt ,acuti sa astepte mai mult, cu atAt ei se simt mai umiliti< se simt desconsiderati si in,eriori ca statut social* Ast,el, limba;ul timpului se poate ,olosi, ?n mod "oit sau nu, pentru a manipula, supune si controla sau pentru a comunica respect si interes* 7ipsa timpului Percepem timpul ca pe o resursa personala limitata si, de aceea, modul ?n care ,iecare alegem sa ?l ,olosim comunica atitudinea noastra ,ata de cel care solicita o parte din aceasta resursa* !aca nu acordam timp pentru o anumita comunicare, prin atitudinea noastra lasam sa se ?nteleaga ca nu5i acordam importanta* Studiile sociologice au aratat ca, ?n general, relatia de comunicare po:iti"a se de:"olta proportional cu ,rec"enta interactiunii /timpul petrecut ?mpreuna1* <impul ca simbol Acest aspect tine de o anumita obisnuinta, cum este ritmul /de e-emplu. mAncam de trei ori pe :i si la anumite ore1* Similar, anotimpurile impun anumite acti"itati si un anume ,el de "iata clar situate ?n timp* Sarbatorile si ritualurile, de asemenea, sunt marcate de timp* Ast,el, oamenii de a,aceri stiu ca ?n prea;ma sarbatorilor de iarna se cumpara mai mult si se lucrea:a mai putin* Sa retinem8 Cn ,inal, dupa ce a ,ost caracteri:at ,iecare tip de limba; ?n parte, este bine sa cunoastem anumite as5 pecte ale limba;ului non"erbal de care trebuie sa tinem cont ?n interpretarea lui. ' Pentru a e"ita interpretarea gresita a unui element de limba; non"erbal, este bine sa5l interpretam ?n conte-tul tuturor celorlalte elemente "erbale si non"erbale<

Teoria proceselor de comunicare

33

' Caracteristicile de personalitate indi"iduale, de educatie, e-perienta de "iata etc* sunt elemente care trebuie luate ?n considerare ?n interpretarea corecta a limba;elor non"erbale< ' @odul de ,olosire si interpretare a limba;elor non"erbale di,era sub multe aspecte. de la indi"id la indi"id< de la pro,esie la pro,esie< de la colecti"itate la colecti"itate< de la cultura la cultura*

Reali:ati ?n ,iecare :i un e-ercitiu personal de comunicare non"erbala* Scopul unor ast,el de e-ercitii este de a "a ?mbunatati abilita tile ?n asa ,el ?ncAt sa nu se mai simta nimic construit sau ,als ?n comportamentul dumnea"oastra de comunicator* Cn acest sens sugeram. ' constienti:ati modul dumnea"oastra de comportament non"erbal* Cncercati sa respectati cerintele pentru a ,i un bun comunicator /le gasiti e-plicitate ?n curs, precum si ?n numeroase lucrari indicate ?n bibliogra,ie1< ' e-plicati unui prieten sau membru de ,amilie aceste cerinte< rugati5l apoi sa "a urmareasca ?n timpul comunicarii si sa "a corecte:e atunci cAnd este ca:ul< ' urmariti cu atentie modul de comportament non"erbal al oamenilor din ;urul dumnea"oastra si ?ncercati sa identi,icati tipul de temperament sau cFia r de personalitate pe care acestia ?l denota* Cnregistrati pe o caseta "ideo un talB5sFo7 /nu contea:a domeniul1* Anali5 :ati din punct de "edere non"erbal comportamentul in"itatilor si pe cel al moderatorului* Comportamentul non"erbal este ?n consonanta sau ?n disonanta cu mesa;ul "erbal transmisO Ce e,ecte credeti ca are acest lucru asupra audi5 enteiO Comentati conclu:iile pe care le5ati tras ?n urma acestui e-ercitiu* Reali:ati o anali:a comparati"a a comportamentului non"erbal ?n ca:ul mai multor moderatori al unor talB5sFo75uri din acelasi domeniu* Pastrati aceleasi cerinte ca ?n e-ercitiul propus mai sus*

II. Comunicarea %n cm"ul social

A. Comunicarea ! "roces #e in+luentare sociala

Cn societatile democratice moderne se obser"a o ?nmultire consi derabila a dispo5 :iti"elor comunicationale* 4le s5au per,ectionat progresi", iar teFnicile pe care le pun ?n practica sunt din ce ?n ce mai so,isticate< ?ntre acestea si teFnicile manipulatorii ale propagandei se mai poate ,ace, cel putin partial, o con,u:ie ,rec"enta ?n anumite cercuri intelectuale si politice ?nclinate sa supraestime:e puterea% mass media* 4ste ade"arat ca nu pot ,i trasate granite clare ?ntre propaganda si comunicare< dar aceasta :ona de nedeterminare nu trebuie sa ne ?mpiedice sa obser"am ca de:"oltarea co5 municarii atrage dupa sine practici si politici noi a caror ,unctionare trebuie ;udecata dupa alte criterii*
Dictionar Cnvatare sociala 3 proces de asimilare a e%perientei sociale manifestat prin schimbari de conduita. #biectul ?n"atarii este e-perienta indi"iduala sau colecti"a si consta ?n cunostiinte, norme, reguli, "alori etc* Cn"atarea sociala ,acilitea:a ,ie adaptarea unui sistem la noi conte-te, ,ie anticiparea unor probleme cu incidenta directa asupra constituirii si ,unctionarii sistemului* Subiectii ?n"atarii sociale sunt indi"i:ii, grupurile, organi:atiile si cFiar societatile integrale* :ocializare 3 proces psiho!social de transmitere!asimilare a atitudinilor" va lorilor" conceptiilor sau modelelor de comportament speci,ice unui grup sau unei comunitati, ?n "ederea ,ormarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane* Cn acest sens, sociali:area este un proces interacti" de comunicare, pre5 supunAnd dubla considerare a de:"oltarii indi"iduale si a in,luentelor sociale, respecti" modul personal de receptare si interpretare a mesa;elor sociale si dinamica "ariabila a intensitatii si continutului in,luen5 telor sociale* !aca se iau drept criterii ,inalitatea urmarita sau e,ectele de;a produse, putem distinge urmatoarele tipuri de sociali:are. ' adaptati"a /integratoare1< conduce la con,igurarea acelor caracteristici sau capacitati personale care ,acilitea:a integrarea, participarea si reali:area sociala a unor acti"itati ?ntr5un cadru institutional dat< ' anticipatoare< consta ?n asimilarea acelor norme, "alori si modele de comportament care ,acilitea:a adaptarea sau integrarea ?ntr5un cadru institutional sau organi:ational "iitor* Intensitatea sociali:arii este ma-ima ?n copilarie sau ?n perioadele de tran:itie de la un stadiu de "iata la altul* Corelate cu sociali:area sunt procesele de desociali:are si de resociali:are* @nfluenta sociala 3 actiune e%ercitata de o entitate sociala 4persoana" $rup etc.(" orientata spre modifi! carea actiunilor si mani,estarilor alteia* In,luenta sociala este asociata cu domeniul relatiilor de putere si

009

Teoria comunicarii

control social, de care se deosebeste ?ntrucAt nu apelea:a la constrAngere* Se asocia:a cu procesele de sociali:are, ?n"atare sociala sau comunicare* Cn acest sens, R* )oudon si F* )ourricaud aprecia:a ca in,luenta sociala poate ,i considerata ca o ,orma speci,ica a puterii, a carei resursa principala este persua5 siunea* 4,ectele in,luentei sociale sunt pro,und dependente de conte-t, ?ntrucAt acesta stimulea:a sau blocFea:a recepti"itatea si creea:a conditii de acceptare, ?ntarire si mani,estare a scFimburilor e"entual produse* Pentru ca procesul de in,luentare sa poata a"ea loc, trebuie ?ndeplinite doua conditii. ' initiatorul in,luentei deliberate se presupune a detine un grad acceptabil de competenta si in,or5 matie, ,iind animat de intentii care sunt apreciate ce catre receptor ca bine orientate< ' relatia de in,luentare trebuie sa se ba:e:e pe un consens tacit al entitatilor implicate si asupra "alorilor ?mpartasite si al e,ectelor probabil produse* ersuasiune 3 activitate de influentare a atitudinilor si comportamentelor unor persoane n vederea producerii acelor scFimbari care sunt concordante cu scopurile sau interesele agentului initiator /persoane, grupuri, institutie sau organi:atie politica, sociala, culturala, comerciala etc*1* Persuasiunea se reali:ea:a ?n conditiile ?n care se tine cont de caracteristicile de recepti"itate si reacti"itate ale persoanelor in,luentate* Persuasiunea este o acti"itate de con"ingere opusa impunerii sau ,ortarii unei optiuni, organi:ata ast,el ?ncAt sa duca la adoptarea personala a scFimbarii asteptate* 4,ectele persuasiunii sunt dependente atAt de ,actorii personali, cAt si de cei re,eritori la modul de organi:are a in,luentelor* Factorii personali sunt sinteti:ati ?n ceea ce se numeste persuabilitate, adica acea tendinta indi"iduala de a ,i recepti" la in,luente si de a accepta scFimbari ?n atitudini si comporta5 mente* Factorii re,eritori la modul de organi:are a in,luentelor sunt cel mai adesea centrati pe procesul de comunicare, respecti" pe acele relatii dintre sursa, mesa;, canal de transmitere, receptare si conte-t social care o ,ac sa ,ie persuasi"a* 0anipulare 3 actiune de a determina un actor social 4persoana" $rup" colectivitate( sa $ndeasca si sa actione:e ?ntr5un mod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utili:area unor teFnici de persuasiune care distorsionea:a intentionat ade"arul, lasAnd ?nsa impresia libertatii de gAndire si deci:ie* Spre deosebire de in,luenta de tipul con"ingerii rationale, prin manipulare nu se urmareste ?ntelegerea mai corecta si mai pro,unda a situatiei, ci inculcarea unei ?ntelegeri con"enabile, recurg?ndu5 se atAt la inducerea ?n eroare cu argumente ,alsi,icate, cAt si la palierele emotionale non5rationale* Intentiile reale ale celui care transmite mesa;ul ramAn insesi:abile primitorului acestuia* !in punct de "edere politic, manipularea repre:inta o ,orma de impunere a intereselor unei clase, grup, colecti"itati, nu prin mi;loacele coercitiei, puterii, ci prin cele ideologice, prin inducere ?n eroare* !in acest moti", recurgerea la manipulare ?n situatiile de di"ergenta de interese de"ine tot mai ,rec"enta ?n societatea actuala, manipularea repre:entAnd un instrument mai puternic decAt utili:area ,ortei* /apud Catalin Qam,ir, =a:ar Vlasceanu, ed*, !ictionar de sociologie1

A.&. Comunicarea %n noul s"atiu "ublic Comunicarea ?nnoieste radical ,ormele dominarii sociale< o ,ace ?nsa discret si cFiar ,ara ca mediatorii care ?i gestionea:a de:"oltarea sa ,ie constienti ca ea aduce cu sine un nou mod de e-ercitare a dominatiei sociale* Aceasta dominare este di,erita de propaganda, pentru ca se de:"olta la initiati"a celor mai di"erse institutii sociale /cu mi;loace ,oarte di,erite, de la ca: la ca:1 si nu implica doar acceptarea pasi"a a opiniilor emitatorilor sau aderarea la niste modele de comportament< ea este un catali:ator% al scFimbarii sociale, intrAnd ?n mod necesar ?n interactiune cu indi"i:ii si grupurile sociale carora li se adresea:a< parado-al, ea presupune o anumita

Comunicarea ?n cAmpul social

002

participare din partea tintelor% pe care reuseste sa le de,ineasca cu o preci:ie din ce ?n ce mai mare* Comunicarea este asimetrica si inegalitara, dar nu poate ,i unilaterala* Abundenta de critici a noului spatiu public se concentrea:a pe doua acu:e. statul este Fipertro,iat si impregnat de o rationalitate teFnicista, iar miscarile sociale care i se opun ?ntretin putine legaturi unele cu altele* Ni se pare eronat ca, plecAnd de la constatarea pregnantei teFnicilor de comu5 nicare si a patrunderii lor ?n toate cAmpurile sociale, sa se a;unga la o asemenea conclu:ie. aceste teFnici nu tin doar de ordinul simbolicului si cu atAt mai putin pot ,i anali:ate ca punere ?n practica% a unui simplu arte,act* Cn ciuda ,ortei lor /care nu se de:"aluie ca atare, caci ele iau de obicei aparenta interactiunii sau cFiar a con"i"iali5 tatii1, dispo:iti"ele comunicationale se con,runta cu strategiile sociale si sunt obligate sa se adapte:e raporturilor sociale, participAnd ?nsa ?n acelasi timp la recladirea% lor* !aca acceptam ca este un puternic catali:ator al scFimbarii sociale, comunicarea nu ?ntAlneste ?n cale niste elemente inerte. ea trebuie sa tina seama de reactiile celor carora li se adresea:a /indi"i:i sau grupuri sociale1< mai mult , ea implica o oarecare interacti"itate* Caracteristicile comunicarii ?n cAmpul social sunt. ' asimetria, re:ultat al importantei crescAnde a dispo:iti"elor comunicationale ,olosite asta:i de cea mai mare parte a institutiilor sociale care ?i pun pe subiecti ?n interactiune partiala%< ' di"ersi,icarea modalitatilor de e-ercitare /discurs argumentati", discurs per5 suasi", interacti"1< ' ,arAmitarea ?n spatii care se ;u-tapun sau cFiar se suprapun /comunicarea politica se suprapune uneori cu cea publica, comunicarea publicitara, de asemenea1< ' o participare di,erita ?n ,unctie de clasa si grup social /acces la media ?n ,unctie de modalitatile de e-ercitare a controlului social1< ' tendinta spre o anumita ?ntrepatrundere cu "iata pro,esionala precum si cu spatiul pri"at< ?n acest sens, dispo:iti"ele comunicationale "or a;uta la compatibili:a5 rea miscarii de indi"iduali:are a practicilor sociale cu participarea la spatiul public1* Cn orice ca:, comple-itatea spatiului public de asta:i este o i n"itatie la a5i ?ntelege mai bine marile articulari*
In+o !e,inirea spatiului public la Iabermas Notiunea de spatiu public constituie elementul conceptual de ba:a al anali:ei pe care Iabermas o reali:ea:a asupra relatiei dintre comunicarea de masa si democratie* Aceasta anali:a integrea:a urma5 toarele concepte. opinia publica, mass media si actorii politici* !upa Iabermas /S,era publica si trans,ormarea ei structurala1, spatiul public s5a constituit ca loc de mediere ?ntre societatea ci"ila si stat, ?n care se ,ormea:a si se e-prima opinia publica* Prin spatiu public el ?ntelege acea s,era ?n care reuniti ca public, cetatenii tr atea:a neconstrAnsi sub garantia de a putea sa se ?ntruneasca si sa se uneasca liberi, sa5si e-prime si sa5si publice liber opinia lor asupra problemelor de interes general* Cn cadrul acestei s,ere publice se de:"olta o constiinta politica care cere puterii reglementari legale ale ,unctionarii relatiilor economice si sociale prin elaborarea unor legi cu "alabilitate

00&

Teoria comunicarii acestor legi%

generala si care actionea:a totodata ca opinie publica, ca unica sursa de legitimare a /Iabermas, op* cit*1* #pinia publica a"ea deci dubla ,unctie. legitimarea normelor publice, a legilor si cea de instanta publica rationala de ;udecare si critica a puterii* Cnsa spatiul public initiat si instituit de burgFe:ie continea ?n germene elementele propriei de,ormari, caci el nu se poate ?ntinde la scara de masa% ,ara a se per"erti* Antagonismele sociale ?mpiedica opinia publica sa e-prime si sa condense:e ?n cFip rational interesul general* Cn realitate, ?n cursul e"olutiei societatii moderne, spatiul public "a ,i macinat de interesele particulare si grupurile de presiune, de masi,icarea societatii%, toate acestea ,acAnd imposibila de,inirea si urmarirea rationala a unui interes general* Societatea de masa% "a produce relati"i:area dintre public si pri"at si "a determina cri:a spa5 tiului public%*

Conceptul de spatiu public, oricAt ar ,i de contestat printre specialisti, ramAne totusi un element important ?n anali:a comunicarii sociale* Politologi sau sociologi ai comunicarii au pus stapAnire pe acest concept si l5au ?mbogatit /plecAnd de la con5 ceptul de spatiu public teoreti:at de Iabermas1 aducAndu5i doua modi,icari esentiale /apud Camelia )eciu, Politica discursi"a1. 0* sa accepte ideea ca spatiul public este un spatiu con,lictual< 2* sa re,u:e sa recurga la o teorie manipulatorie a mass media sau la o conceptie pesimista si unilaterala a consumului* !in punctul de "edere al comunicarii, interesant este demersul lui Paul )eaud care scrie. Autonomi:area socialului ?l somea:a pe ,iecare sa se considere un indi5 "id social, sa gaseasca ?n social noi norme ale apartenentei, ale integrarii sale* Eratie mai ales stiintelor umane, spatiul public intra ?n ,osta s,era pri"ata, ?nlocuieste struc5 turile traditionale de sociali:are cu propriile instrumente de comunicare%* Trebuie ,acuta ?nsa o distinctie ?ntre societatea ci"ila si spatiul public /apud !* Holton, =es contradictions de la communication politiPue, ?n =a communication, 4tat des sa"oirs1< daca societatea ci"ila este istoric anterioara nasterii spatiului public si ?i conditionea:a cel putin teoretic aparitia, spatiul public traduce ,enomenul de politi:are a celei mai mari parti a problemelor cu care se con,runta societatea, ?n sensul ca democratia ,ace din aproape toate problemele propriul obiect de con,run5 tare si negociere* Cn acest conte-t, putem de,ini spatiul public drept spatiu simbolic ?n care se opun si si raspund discursurile n cea mai mare parte contradictorii tinute de diferiti actori politici" sociali" reli$iosi" culturali" intelectuali care compun societatea. Este o zona intermediara ntre societatea civila si stat. Consecinta acestei e%tensiuni a spatiului public este diminuarea rolului societatii civile si supradimensionarea comunicarii politice. 4apud D. 5olton" op. cit.( Aceasta repre:entare a spatiuluis public sinteti:ea:a particularitatile mecanis5 mului democratic actual care ,unctionea:a prin interactiunea dintre actorii sociali, comunicarea de masa si opinia publica. se con,igurea:a deci o noua dinamica sociala ba:ata pe interactiunea dintre putere, mass media si opinia publica*

Comunicarea ?n cAmpul social

008

A.,. In+luenta si mani"ulare %n s"atiul "ublic contem"oran Trecerea ?n re"ista a conceptiilor asupra spatiului public a relie,at accentele critice si pro"ocarile de ordin etic pe care sistemul socio5economic si politic actual le arunca specialistilor ?n comunicare* Re:umAnd, pericolul se naste din descoperirea posibili5 tatii de manipulare si de control a cAmpului social prin utili:area potentialului sim5 bolic al comunicarii* Totusi, manipularea nu este un e,ect automat al ,unctionarii sistemului de comu5 nicare, ci o posibila utili:are a lui de catre persoane interesate ?n acest lucru* Cu alte cu"inte, daca procesul de comunicare, prin caracteristicile sale /?ndeosebi prin relatia de in,luenta si putere ce se stabileste ?ntre emitator si receptor1, ,ace posibila ma5 nipularea, numai intentia celui ce initia:a procesul ,ace ca acesta sa ,ie manipulati"* Putem distinge ast,el ?ntr5o manipulare% ca e,ect de sistem la ni"elul receptorului, datorata po:itiei de putere si in,luenta de care se bucura sursa si de o manipulare "oita, cu rea intentie din partea emitatorului* !aca ?n primul ca:, e,ectele manipularii% sunt limitate de ?nsasi ,unctionarea normala a sistemului, ?n ca:ul celei de5a doua singurul remediu este responsabilitatea etica pe care ar trebui sa si5o asume emitatorul mesa;ului* =amurirea acestui aspect presupune ?nsa o deconstructie a conceptului de ma5 nipulare printr5un apel la paradigmele interactioniste ce se de:"olta ?n sociologia co5 municarii* Cntr5o e-ege:a recenta asupra opiniei publice, St* )u:arnescu /Sociologia opiniei publice1 preia o de,initie multidimensionala a manipularii. @anipularea este de,inita ca actiune de a determina un actor social /persoana, grup, colecti"itate1 sa gAndeasca si sa actione:e ?ntr5un mod compatibil cu interesele intiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utili:area unor teFnici de persuasiune care distorsionea:a inten5 tionat ade"arul, lasAnd impresia libertatii de gAndire si deci:ie* Spre deosebire de in,luenta de tipul con"ingerii rationale, prin manipulare nu se urmareste ?ntelegerea mai corecta si mai pro,unda a situatiei, ci inocularea unei ?ntelegeri con"enabile, recurgAndu5se atAt la inducerea ?n eroare cu argumente ,alsi,icate, cAt si la apelul la palierele nonrationale* Intentiile reale ale celui care transmite mesa;ul ramAn insesi5 :abile primitorului acestuia%* !i"ersi,icarea permanenta a surselor de concepere si di,u:are de mesa;e a condus la o practica manipulati"a care are la ba:a coduri precise, dar identi,icabile numai de pro,esionisti si total inaccesibile celor neinitiati ?n domeniu* Dnii analisti considera ca manipularea, ca metoda de substituire a "iolentei ,i:ice printr5o "iolenta simbolica /P* )ourdieu1, contribuie la reprimarea e,icienta a unor aspiratii pe care nu le poate satis,ace alt,el la ni"elul receptorului* Teoria comunicarii de:"oltata pe linia sociologiei actionale a lui )oudon re,u:a ?nsa abordarea pur mecanicista a acestei probleme si considera ca, ?n locul unei ma5 nipulari ?n sens unic, ar trebui luate ?n considerare a;ustarile reciproce dintre emitato5 rii si receptorii mesa;ului* R* )oudon preci:ea:a. Receptorul nu este o pasta moale pe care s5ar imprima ulterior un mesa;* /***1 4l are capacitatea nu numai de a

00(

Teoria comunicarii

selectiona mesa;ele care ?i par"in, ci si capacitata de a le interpreta si a le ;udeca ?n ,unctie de situatia sa personala si sociala, de credintele, opiniile, ideile, asteptarile sale% /Tratat de sociologie1* Aceasta po:itie este de:"oltata ?n cadrul teoriilor sociologice interactioniste de catre !enis @cSuail /Comunicarea1 care ,ace o anali:a a comunicarii ca proces de in,luenta ?ntr5un cadru teoretic ba:at pe conceptul de putere* Cn acest conte-t, pentru autor, utili:area termenului de in,luenta implica utili:area puterii pentru a obtine con,ormarea celuilalt, ?n situatii ?n care comunicarea este principalul instrument, canal sau mi;loc de e-ercitare a resurselor puterii%*

Autorul distinge cinci ba:e ale puterii, adica proprietati care ?i dau comunica5 torului posibilitatea sa ?si e-ercite in,luenta. puterea recompensatoare, coerciti"a, legitima, re,erentiala, cea a e-pertului* Cn situatiile de comunicare prin in,luentare /si este ca:ul ?ntregului proces de comunicare reali:at ?n spatiul public1, in,luenta, cFiar si ?n ,orma e-trema a persuasiunii, nu poate ,i e,icienta decAt daca este acceptata de receptor* #ri acesti cinci termeni, care descriu tipurile de putere sociala ca atribute ale agentului in,luentei, implica si un tip special de coorientare a receptorului* Ast,el, recompensa sau coercitia sunt e,iciente ?n ca:ul unei orientari calculati"e a recep5 torului, in,luenta legitima se ba:ea:a pe supunerea reglementata normati", puterea re,erentiala depinde de identi,icarea cu comunicatorul, iar puterea e-pertului pe ?n5 crederea si con"ingerea receptorului*%
Comunicarea %n actiune =imite de sistem ?n e-ercitarea in,luentei Functionarea sistemului comunicational limitea:a aceste e,ecte ale e-ercitarii in,luentei* @cSuail /op* cit*1 trece ?n re"ista cAte"a dintre generali:arile cele mai ,rec"ente, datorate cercetarii sociologice ?n domeniu. 0* scFimbarea ?n directia ?ncura;ata de sursa "a ,i cu atAt mai mare cu cAt monopolul respecti"ei surse de comunicare asupra receptorului e mai complet /nu este ca:ul unei societati care se preocupa de men5 tinerea ecFilibrului comunicational prin ?ncura;area di"ersitatii e-istentei surselor de in,ormare1<

Comunicarea ?n cAmpul social

003

2* e,ectele comunicarii sunt mai mari atunci cAnd mesa;ul este ?n acord cu opiniile si credintele e-is5 tente, ca si cu dispo:itia receptorului< 3* comunicarea de masa poate ,i e,icienta si poate produce o scFimbare de atitudine ?n probleme ne,amiliare, peri,erice, ?n care indi"idul nu e anga;at sau care nu se raportea:a la predispo:itiile sale< 9* probabilitatea reusitei in,luentei este cu atAt mai mare cu cAt receptorul acorda un prestigiu si o credibilitate mai mare sursei mesa;ului*

Easiti e-emple de comunicare sociala ?n care e,ectele in,luentei sunt limi5 tate de ,unctionarea sistemului comunicational ?n sensul amintit mai sus* Iden5 ti,icati e,ecte po:iti"e si negati"e ale acestei limitari*

Discutii etice Se mentionea:a mai sus /Comunicarea ?n actiune1 ca ,unctionarea sistemului comunicational limi5 tea:a e,ectele in,luentei* PresupunAnd ca cei care e-ercita in,luenta cunosc aceste legi% sociologice, cum credeti ca "or actiona si cu ce e,ecteO /Anali:ati din acest punct de "edere ,iecare lege% ?n parte*1 Care sunt relatiile ce se stabilesc ?ntre in,luenta si manipulareO Comentati implicatiile etice ale acestui ,apt*

A.-. Comunicarea ca "roces #e in+luenta Con,orm lui @icFael @ann /TFe Sources o, Social Po7er, apud KoFn )* TFomp5 son, @edia si modernitatea1, se pot distinge patru ,orme ma;ore de putere. eco5 nomica, politica, coerciti"a, simbolica* Interesul nostru se concentrea:a asupra puterii culturale sau simbolice, deoarece acest tip de putere se mentine si se propaga la ni"el social prin intermediul comuni5 carii* Puterea simbolica re:ulta din acti"itatea de a produce, transmite si primi ,orme simbolice semni,icati"e* Indi"i:ii sunt anga;ati constant ?n comunicare /scFimbul de in,ormatii cu continut simbolic1* Ast,el, indi"i:ii ?si asuma di,erite tipuri de resurse, ?n principal mi;loace de in,ormare si de comunicare%* Aceste resurse includ mi;loa5 cele teFnice de ,i-are si transmitere, abilitatile, competentele si ,ormele de cunoastere ,olosite ?n producerea, transmiterea si receptarea in,ormatiei si a continutului simbolic, precum si prestigiul acumulat, recunoasterea si respectul acordate anumitor producatori si institutii / capital simbolic%1* Cn producerea ,ormelor simbolice, indi"i:ii ?si aproprie aceste resurse, dar si altele, pentru a ?ndeplini actiuni care pot inter"eni ?n cursul e"enimentelor si care au di,erite tipuri de consecinte* Actiunile simbolice pot da nastere reactiilor, ?i pot ,ace pe altii sa actione:e sau sa raspunda ?n anumite moduri, sa urme:e un anumit curs al actiunii ?n locul altuia, sa creada sau sa nu creada, sa5si a,irme sustinerea unei stari de lucruri sau sa se ridice ?ntr5o re"olta colecti"a*

000

Teoria comunicarii

!esi acti"itatea simbolica este o trasatura generala a "ietii sociale, e-ista totusi o serie de institutii care si5au asumat ?ntr5un mod special un rol important din punct de "edere istoric ?n acumularea mi;loacelor de in,ormatie si comunicare* Acestea sunt. ' Institutiile religioase, preocupate ?n special de producerea si raspAndirea ,or5 melor simbolice care se re,era la mAntuire, la "alorile spirituale si la alte credinte cu substrat religios1< ' Institutiile educationale, care sunt preocupate de transmiterea continutului sim5 bolic dobAndit /sau a cunoasterii1 si de inculcarea ?ndemAnarilor si competentelor< ' Institutiile mass media, care sunt orientate spre producerea la scara larga si spre raspAndirea generali:ata a ,ormelor simbolice ?n spatiu si timp* Acestea si alte institutii culturale au asigurat ba:e importante pentru acumularea mi;loacelor de in,ormare si comunicare, precum si a resurselor materiale si ,inanciare si au modelat ,elurile ?n care in,ormatia si continutul simbolic sunt produse si circula ?n lumea sociala* @nfluenta poate nsemna fie a!l determina pe altul sa ti se conformeze" fie" pur si simplu, o mare similitudine de gAndire si comportament ?ntre transmitator si receptor* In,luenta, cFiar si ?n ,orma e-trema a persuasiunii, nu poate ,i e,icienta decAt daca este acceptata de receptor* Cea mai buna caracteri:are a in,luentei ca un concept distinct ,ata de cel de putere a ,ost ,acuta de Parsons /Sociological TFeor$ and @odern Societ$, apud @cSuail, op. cit.(. Acesta considera influenta un mecanism $eneralizat prin intermediul caruia sunt determinate atitudinile si opiniile" n special n cadrul unui proces de interac! tiune sociala intentionata. #n acelasi conte%t" arsons considera influenta drept un mijloc simbolic de persuasiune/ ea determina decizia celuilalt de a actiona ntr!un anumit fel pentru ca simte ca acesta este un lucru bun pentru el" si nu pentru ca prin nonconformare si!ar ncalca anumite obli$atii. Astfel" influenta este rezultatul co! orientarii transmitatorului si receptorului n cadrul procesului de comunicare. Parsons sugererea:a ca un actor social poate ?ncerca sa obtina con,ormarea altuia ,ie in,luentAndu5i intentiile, ,ie manipulAnd ?n bene,iciul sau situatia ?n care acesta se a,la* Comunicarea este re:er"ata, ?n cea mai mare parte, celui dintAi mi;loc si poate ,i ,olosita po:iti", ?n cadrul argumentatiei rationale, si negati", acti"And anumite obligatii ale celui supus procesului de in,luentare* Cn aceste "ariante, in,luenta este redusa la categoria unica a persuasiunii* # alta anali:a utila a puterii si in,luentei este cea reali:ata de Cart7rigFt si Qender ?n cadrul studiului lor asupra dinamicii grupurilor /Eroup !$namics, apud !enis @cSuail, op* cit*1* Aici relatia de putere este de,inita ast,el. o persoana are putere asupra alteia daca poate ?ndeplini o actiune care "a produce o scFimbare ?n cealalta persoana%* Abilitatea de a5l in,luenta pe altul depinde de doua componente. anumite pro5 prietati ale agentului%, pe care autorii le numesc resurse de putere% si anumite ne"oi sau "alori ale persoanei in,luentate, numite ba:e moti"ationale ale puterii%* 4i sustin ca un act de in,luenta stabileste o relatie ?ntre resursele unui agent si ba:a moti"a5 tionala a persoanei in,luentate%*

Comunicarea ?n cAmpul social

000

>elman /Process o, opinion cFage, apud !enis @cSuail, op* cit*1 a ?ncercat sa e-plice trei procese esentiale de in,luenta sociala, re,erindu5se ?n special la scFim5 barea opiniei si la comunicare* Preocupat mai ales de di,erentele calitati"e dintre scFimbari de opinie masurate, el a deosebit trei procese. con,ormare, identi,icare si internalizare. Conformarea nseamna acceptarea influentei n speranta obtinerii unui raspuns dorit de la celalalt, sub ,orma unei recompense sau a e"itarii unei pedepse* Identi,icarea are loc atunci cAnd un indi"id adopta un comportament inspirat de o alta persoana sau un grup, pentru ca acesta este asociat cu o auto5de,inire satis5 ,acatoare raportata la acea persoana sau grup%* AtAt ?n ca:ul identi,icarii, cAt si al con,ormarii, scFimbarea sau in,luenta sunt legate de o sursa e-terioara si depind de spri;inul social* Spre deosebire de acestea, internali:area se re,era la o scFimbare congruenta cu sistemul de "alori al persoanei care accepta in,luenta. indi"idul adopta po:itia co5 municatorului, pentru ca o considera utila ?n solutionarea unei probleme, sau pentru ca este apropiata de propria sa orientare sau ceruta de propriile sale "alori%* Fiecare din cele trei ,orme de in,luenta este caracteri:ata de anumite conditii prealabile si de anumite consecinte care pri"esc ba:a acceptari i in,luentei, ba:a puterii agentului de in,luenta, probabilitatea permanentei e,ectelor si alte probleme* Identi,icati situatii de comunicare sociala ?n care scFimbarea opiniei recep5 torului sa corespunda celor trei procese identi,icate de >elman* Identi,icati "ariabile care contribuie la ?ntarirea acestor e,ecte* Reali:ati pe ba:a acestei anali:e un comentariu al situa tiilor de comunicare identi,icate*

A... Ti"uri #e in+luenta e4ercitata "rin interme#iul comunicarii FrencF si Ra"en /TFe bases o, social po7er1 propun cinci tipuri de relatii de pu5 tere ?ntre un agent% comunicati" si un receptor, accentul ca:And pe relatia interperso5 nala, ,ie ca relatia se stabileste ?ntre indi"i:i, ,ie ca numai receptorul este un indi"id, ?n timp ce agentul poate ,i un rol, o norma, un grup sau o parte a unui grup* Cele cinci ba:e ale puterii sau in,luentei, adica proprietatile agentului sau comuni5 catorului care ?i dau acestuia posibilitatea sa5si e-ercite in,luenta sunt urmatoarele. puterea recompensatoare, puterea coerciti"a, puterea legitima, puterea re,erentiala, puterea e-pertului* uterea recompensatoare este definita ca puterea a carei baza este abilitatea de a rasplati%, re,erinta prima ,iind promisiunea sau o,erirea unor a"anta;e materiale< trans,erAnd5o la in,luenta comunicationala, recompensa ar trebui conceputa ?n ter5 menii satis,acerii unor dorinte ale receptorului*

002

Teoria comunicarii

uterea coercitiva se bazeaza pe faptul ca receptorul se asteapta sa fie pedepsit de agentul comunicator daca nu se con,ormea:a ?ncercarii de in,luenta a acestuia* Asadar, spre deosebire de puterea care recompensea:a, ?n acest ca: inter"ine o rasplata negati"a* FrencF si Ra"en considera important sa distinga aceste tipuri de e-ercitiu al puterii, ?n special pentru ca puterea recompensatoare tinde sa creasca atractia dintre transmitatorul si receptorul in,luentei, ?n timp ce puterea coerciti"a are e,ectul in"ers, cu implicatii ,oarte di,erite pe termen lung pentru relatia dintre parti5 cipanti* uterea referentiala se bazeaza pe identificarea receptorului cu a$entul" identi! ,icarea ,iind de,inita ca sentiment al identitatii% sau dorinta de uni,icare%* FrencF si Ra"en sublinia:a, ?n acest conte-t, importanta conceptului de grup de re,erinta si a celui de sugestie de prestigiu%* # persoana sau un grup de prestigiu constituie un model de re,erinta cu care ?ncearca sa se asocie:e sau identi,ice altii, care le adopta atitudinile si con"ingerile* uterea le$itima se bazeaza pe ntele$erea de ambele parti a faptului ca cineva are dreptul sa pretinda ascultare de la ceilalti* Aceasta acceptare a in,luentei poate ,i repre:entata de o relatie ?ntre roluri, ca ?ntre pro,esor si ele" sau parinte si copil, dar poate e-ista si pe ba:a unei anga;ari reciproce* Cn toate ca:urile, notiunea de legiti5 mitate implica un cod sau un standard, acceptat de indi"id, ?n "irtutea caruia agentul e-tern ?si poate e-ercita puterea*% uterea e%pertului este influenta care se bazeaza pe atribuirea unor cunostiinte superioare agentului, care au e,ect asupra structurii cogniti"e a receptorului* Trebuie remarcat ca o ast,el de putere este determinata, ?n ,oarte mare masura, de conte-tul situational si institutional, pentru ca, prin de,initie, receptorul nu este ?n mod normal ?n po:itia de a e"alua corectitudinea in,ormatiei primite* Producerea unui e,ect se ba:ea:a pe de,inirea, acceptabila pentru receptor, a statutului de e-pert ?ntr5o situatie si pentru un anumit domeniu* !esi cei cinci termeni care descriu di,eritele tipuri de putere sociala se re,era, ?n primul rAnd, la atribute ale agentului in,luentei, ei implica si un tip special de coori5 entare a receptorului* Ast,el, recompensa sau coercitia sunt e,iciente ?n ca:ul unei orientari calculati"e a receptorului< in,luenta legitima se ba:ea:a pe supunerea regle5 mentata normati"< puterea e-pertului, pe ?ncrederea si con"ingerea receptorului* Separat, ba:ele puterii sunt ine,iciente ?n absenta unei orientari complementare adec"ate a receptorului* !upa cum comentea:a Collins si Ra"en, ,oarte rar la un moment dat actionea:a o singura sursa de putere* !e obicei, situatia de in,luenta implica di"erse combinatii, ?n care ,ormele de putere se relationea:a non5aditi" si interacti"%*

Comunicarea ?n cAmpul social

003

Identi,icati situatii de comunicare /comunicare interpersonala, de grup sau de masa1 ?n care in,luenta emitatorului asupra receptorului se ba:ea:a pe cele cinci tipuri de putere descrise mai sus* @entionati si tipul de coorientare al receptorului ?n ,iecare situatie* Reali:ati acelasi e-ercitiu, dar pentru ca:ul ?n care receptorul e-ercita asupra emitatorului cele cinci tipuri de in,luenta* Anali:ati re:ultatele e-ercitiilor de mai sus si comentati conclu:iile*

A.*. Sustinerea sociala a "rocesului #e in+luenta Variabila cFeie ?n cadrul procesului de in,luenta este sustinerea acceptarii in,luen5 tei prin intermediul unor persoane cunoscute de subiect si considerate demne de ?ncredere sau prin normele si de,initiile care ,unctionea:a ?n grupul de re,erinta sau ?n cadrul institutional* In,luenta este mai usor acceptata atunci cAnd "ine din partea cui"a cunoscut, iar sursele e-terne de comunicare nu sunt e,iciente ,ara autori:are institutionala si con,irmare interpersonala* Cele mai promitatoare cercetari ?n acest domeniu au ,ost reali:ate de =a:ars,eld /studiul despre alegerile pre:identiale din 03901 si, ulterior, de >at: si =a:ars,eld /Personal in,luence1 care au propus ipote:a unei comunicari ?n doua trepte. ideile a;ung prin intermediul radioului si al :iarelor la liderii de opinie, iar de la acestia la sectiunile mai putin acti"e ale populatiei%* Con,orm acestei ipote:e, indi"i:ii sunt mai predispusi sa tina seama de in,orma5 tiile si s,aturile "enite din partea celor pe care ?i cunosc personal din urmatoarele moti"e. ' au mai mare ?ncredere ?n ei< ' un contact personal poate e-ercita o presiune in,ormala ?n sensul con,ormarii< ' e-ista posibilitatea discutarii si argumentarii, persuasiunea ,iind re:ultatul scFimbului reciproc de opinii< ' o sugestie "enita din partea unei cunostiinte din propriul cerc de contacte sociale poarta ?n sine garantia con,ormarii la normele de grup* In,luenta personala poate ,i considerata, ,ara ?ndoiala, un e-ercitiu de putere sociala ba:at pe relatia dintre cel care da si cel care primeste* Cu toate modi,icarile pe care le5a su,erit, ,undamentul teoretic al ipote:ei e-istentei celor doua trepte ?n actiu5 nea in,luentei mediatice ramAne ?n picioare si se con;uga cu cunostiintele din acest moment despre gateBeepers / pa:nici ai barierei%1, surse cFeie de in,ormatie, contro5 lori ai canalelor de comunicare pentru anumite circuite ale in,ormatiei si in,luentei*

009

Teoria comunicarii

A.A. 0unctiile comunicarii ca "roces #e in+luentare sociala Cercetarile de psiFologie a comunicarii /apud Kean Claude Abric, Ps$cFologie de la communication( au pus n evidenta rolul important jucat de comunicare" nteleasa ca proces de influentare sociala n structurarea cmpului social" pe trei nivele esentiale/ normativ" co$nitiv si social. @nfluenta" sub aspectul sau normativ" creeaza" ntareste si impune valori1 sub aspect co$nitiv" ea determina un anumit decodaj al realitatii si o utilizare corespunzatoare acestuia a informatiei" iar sub aspect social" ea joaca un rol esential n or$anizatie" mentinnd sau punnd sub semnul ntrebarii statusurile" relatiile de putere si de autoritate. Putem distinge ast,el patru ,unctii. ' crearea de norme< in,luenta permite ,ocali:area punctelor de re,erinta comune care ?ntemeia:a coe:iunea de grup, asigura permanenta si determina consistenta comportamentului membrilor sai atunci cAnd grupul nu este pre:ent< ' sociali:area indi"idului< in,luenta are, de asemenea, si o ,ata educati"a* 4a este un proces care permite copiilor sau unui nou membru al grupului sa cunoasca, sa accepte si sa integre:e progresi" regulile, principiile si modurile de ,unctionare ale grupului sau de apartenenta* 4a ;oaca, prin intermediul unui sistem de interactiune, un rol determinant ?n de:"oltarea socio5cogniti"a a copiilor si de:"oltarea sociala a inteligentei< ' controlul social< in,luenta a;uta grupurile sociale sa5si pastre:e integritatea si le permite sa pre"ada si sa canali:e:e comportamentele membrilor sai* 4a ?ntareste ast,el dependenta indi"idului de sistemul social< ' ino"area< in,luenta permite trans,ormarea progresi"a a normelor grupului, e"olutia regulilor si a punctelor de "edere, acceptarea ideilor noi, adesea minoritare, eliberAnd ast,el creati"itatea* @ult timp ignorata de teoretici enii comunicarii ca proces de in,luenta, aceasta ,unctie este acum recunoscuta, cFiar daca mecanismele sale de actiune nu sunt ?n totalitate cunoscute* !aca primele trei ,unctii sunt obser"abile, e-plicite si directe, ,unctia ino"atoare este implicita si mascata* 4a de"ine "i:ibila ?n perioade mari de timp* Cnsa toate aceste ,unctii sunt direct in,luentate de conte-tul comunicarii si de tipul de interac5 tiune implicat*

Sa retinem8 Care sunt caracteristicile comunicarii n cmpul social? ' asimetria< ' di"ersi,icarea modalitatilor de e-ercitare /discurs argumentati", discurs persuasi", interacti"1< ' ,aramitarea ?n spatii care se ;u-tapun sau cFiar se suprapun /comunicarea politica se suprapune uneori cu cea publica, comunicarea publicitara, de asemenea1< ' o participare di,erita ?n ,unctie de clasa si de grup social /acces la media ?n ,unctie de modalitatile de e-ercitare a controlului social1< ' tendinta spre o anumita ?ntrepatrundere cu "iata pro,esionala precum si cu spatiul pri"at*

Comunicarea ?n cAmpul social

002

Cum putem defini spatiul public? Spatiul public ' spatiu simbolic ?n care se opun si ?si raspund discursurile ?n cea mai mare parte contradictorii tinute de di,eriti actori politici, sociali, religiosi, culturali, intelectuali care compun societa5 tea* 4ste o :ona intermediara ?ntre societatea ci"ila si stat* Consecinta acestei e-tensiuni a spatiului public este diminuarea rolului societatii ci"ile si supradimensionarea comunicarii politice% /!ominiPue Holton1* Care este relatia dintre influenta si comunicare? Dtili:area termenului de in,luenta implica utili:area puterii pentru a obtine con,ormarea celuilalt, ?n situatii ?n care comunicarea este principalul instrument, canal sau mi;loc de e-ercitare a resurselor puterii*% /!enis @cSuail1 Autorul distinge cinci ba:e ale puterii, adica proprietati care ?i dau comunicatorului posibilitatea sa ?si e-ercite in,luenta. puterea recompensatoare, coerciti"a, legitima, re,erentiala, cea a e-pertului* Cn situa5 tiile de comunicare prin in,luentare /si este ca:ul ?ntregului proces de comunicare reali:at ?n spatiul public1, in,luenta, cFiar si ?n ,orma e-trema a persuasiunii, nu poate ,i e,icienta decAt daca este acceptata de receptor* Parsons considera in,luenta un mecanism generali:at prin intermediul caruia sunt determinate atitu5 dinile si opiniile, ?n special ?n cadrul unui proces de interactiune sociala intentionata%* Cn acelasi conte-t, in,luenta mai este de,inita drept un mi;loc simbolic de persuasiune%. ea determina deci:ia celuilalt de a actiona ?ntr5un anumit ,el pentru ca simte ca acesta este un lucru bun pentru el, si nu pentru ca prin noncon,ormare si5ar ?ncalca anumite obligatii%* Care sunt functiile comunicarii ca proces de influenta n cmpul social? ' crearea de norme< ' sociali:area indi"idului< ' controlul social< ' ino"area* !aca primele trei ,unctii sunt obser"abile, e-plicite si directe, ,unctia ino"atoare este implicita si mascata* 4a de"ine "i:ibila ?n perioade mari de timp* Cnsa toate aceste ,unctii sunt direct in,luentate de conte-tul comunicarii si de tipul de interactiune implicat*

B. Comunicarea #e masa

Viata omului contemporan se caracteri:ea:a, printre altele, prin bombardamentul in,ormational :ilnic la care este supus* Prin cantitatea, ,rec"enta si simplitatea lor, mesa;ele mass media ne5au de"enit tot atAt de ,amiliare ca si Frana, lucrurile din locuinta sau prietenii* Cn spatele acestui ,lu- continuu de imagini, sunete si semne ,unctionea:a un sistem socio5pro,esional a carui comple-itate si an"ergura sunt nebanuite publicului larg si care este cu atAt mai subtil cu cAt "i:ibilitatea produselor sale da ilu:ia transparentei* Inaugurat ?n secolul al JV5lea, prin aparitia tiparului, acest sistem a cunoscut o de:"oltare reala ?n secolul al JIJ5lea, pentru ca ?n ultimul "eac al mileniului sa aiba un caracter realmente e-plo:i", ade"aratele sale resurse ,iind e"identiate abia ?n ultimii 20 de ani, o data cu generali:area audio5"i:ualului* Pentru a5i ?ntelege mecanismele si legitatile care5l gu"ernea:a, numeroase stiinte clasice%, ?ntre care economia, ling"istica, psiFologia, sociologia, istoria si antropolo5 gia culturala, cu ramurile lor moderne cum sunt marBetingul, semiotica, psiFo5socio5 logia, imagologia, etnometodologia etc*, si5au con;ugat e,orturile reali:And o sinte:a care, la capatul unui secol de e"olutie, a conturat un cAmp teoretic nou. acela al stiintelor comunicarii de masa*

B.&. Conce"tul #e comunicare #e masa !e cele mai multe ori, la ni"elul cunoasterii comune, comunicarea de masa este identi,icata cu mass media* !eoarece si acest concept de mass media este mai nou, se impune o de,inire a sa. Termenul medium /la plural media1 este un cu"Ant de origine latina, transplantat ?ntr5un ansamblu anglo5sa-on* 4l desemnea:a ?n principiu procesele de mediere, mi;loacele de comunicare si se traduce, ?n general, cu e-presia comunicatiile de masa /R1* !eci. media a mi;loace de comunicare< mass media a mi;loace de comunicare pentru un mare public, un public de masa, in"entate si utili:ate ?n ci"ili:atiile moderne si a"And drept caracteristica esentiala marea lor ,orta, putere, "asta lor ra:a de actiune* Nu e-ista nici o ?ndoiala ca trebuie sa se ?nscrie ?n aceasta categorie radiodi,u:iunea si tele"i:iunea /R1* Cinematogra,ul se ?nscrie ?n

00(

Teoria comunicarii

aceeasi categorie /R1* Presa, pentru aceleasi moti"e, este considerata ca ,iind unul dintre principalele mass media /R1* Cartea /R1, discursurile, ben:ile, casetele sau "ideocasetele pot, de asemenea, sa ,ie ?ncadrate ?n categoria mass media* !e asemenea, a,isul publicitar* Se poate considera, asa cum pe buna dreptate procedea:a @arsFall @c=uFan, ca si cu"Antul, tele,onul, telegra,ul, scrisul sunt mi;loace de comunicareR CFiar daca ele ser"esc mai curAnd la stabilirea de relatii interpersonale decAt ca emitatori catre marele public% /Kean Ca:eneu"e, =a sociZtZ de lXubicuitZ1* Se impun totusi unele preci:ari ,ata de acest punct de "edere* Cntre notiunile de mass media si comunicare de masa" mijloace ale comunicarii de masa este evident ca nu poate e%ista o sinonimie perfecta. Confuziile care se fac n acest sens limiteaza sensurile conceptelor printr!un reductionist simplist" inadecvat. #ntre comunicare de masa" nteleasa ca mesaje si procese de comunicare" si mijloace de comunicare /instrumentele comunicarii, mi;loacele teFnice de transmitere a mesa;elor1 e-ista di,erente "i:ibile, care nu pot ,i ocolite sau trecute cu "ederea* Ast,el, o celebra de,initie, data de sociologul ,rance: A* Cu"illier comunicarii de masa / ansamblul procedeelor ' presa, radio, tele"i:iune, cinema etc* ' prin care se reali:ea:a in,ormarea, propaganda si actiunea asupra opiniei publice% ' apud Ca:e5 neu"e, op* cit*1 este, din acest punct de "edere, lipsita de preci:ie si poate ,i amen5 data* 4-presia mass media nu poate si nu trebuie sa ?nlocuiasca notiunea de comuni5 care de masa. Chiar mass media semnifica si are o cuprindere mai mare dect cea de mijloace. Notiunea de mass ?nseamna de ,apt un public numeros, dar poate ,i ?nteleasa si ca o amplitudine sociala a mesa;ului, ca o simultaneitate a receptarii pe o arie larga, ca o standardizare a consumului de produse culturale si" n acelasi timp" ca un nivel scazut de receptivitate. Din aceasta perspectiva" conceptul de comunicare de masa este de,init ?n sens unilateral, simplist, creAndu5se ?n mod arti,icial o despartire ?ntre cultura ?nalta, a elitelor sociale, si cultura de masa, productia de masa, receptarea de masa, consumul de masa* Acesta este si moti"ul care ?i determina pe unii teoreticieni sa pre,ere notiunile de teFnici de di,u:are colecti"a, canale de di,u:are colecti"a* Caracteristici ale comunicarii de masa 0* Nu putem de,ini conceptul de comunicare de masa ,ara sa tinem cont de ,aptul ca este "orba despre un ansamblu de ,enomene socio5culturale strAns legate de e"olutiile ?n domeniul stiintei si teFnologiei, ceea ce implica unele trasaturi speci,ice* !esi ?nceputurile comunicarii de masa pot ,i situate ?n secolul al JV5lea datorita in"entarii tiparului, aceasta este pregnanta ?n secolul JJ, dupa prima con,lagratie mondiala, o data cu de:"oltarea mi;loacelor teFnice ?n domeniul audio5"i:ualului* Abia ?n aceste conditii se poate spune ca ea ,ace posibila transmiterea unui mesa; catre un public "ariat si numeros, care ?l receptionea:a simultan, ,iind despartit din punct de "edere spatio5temporal de sursa* 4mitatorul, ?n acest ca:, este un

Comunicarea ?n cAmpul social

003

pro,esionist al comunicarii, un ;urnalist o persoana institutionali:ata% /H* ScFramm1 sau o organi:atie de comunicare, un post de radio, un canal de tele"i:iune, un :iar /grupuri sociale speciali:ate ' antrepenorii de presa si personalul lor1* Aceasta este de ,apt si prima dintre caracteristicile comunicarii de masa. emitatorul, o persoana institutionali:ata%, care repre:inta, de obicei, un grup de persoane, este un mare producator de mesa;e* 2* Prin comparatie, ?n toate celelalte modalitati de comunicare /directa, indirecta, multipla( emitatorul de mesaje este unul sin$ur. Diferenta dintre modurile de comunicare este data" n acelasi timp" de mijloacele prin care se face comunicarea" ca si de numarul receptorilor de mesaje. !in aceasta perspecti"a se poate aprecia ca, ?n ca:ul comunicarii de masa, comunicarea se socializeaza" devine colectiva. 8evenind" emitatorii de mesaje nu mai sunt indivizi" ci $rupuri formate din indivizi" iar mesajele" care nu mai reprezinta doar parerea unui sin$ur individ" ci a ntre$ului $rup" trec printr!un mijloc de infor! mare 4ziarul" radioul" televiziunea(. #n acelasi timp" destinatarii comunicarii for! meaza $rupuri lar$i" colectivitati umane" fapt care constituie socializarea audientei 4a receptarii(. :e poate spune" cu alte cuvinte" ca presa de masa reprezinta conversa! tia tuturor cu toti si a fiecaruia cu celalalt" asa cum afirma cercetatorul francez 2ernard )o6enne 47a presse dans la sociKtK contemporaine(. Este vorba" n acest caz" de a doua trasatura distinctiva a comunicarii de masa. 3* # alta caracteristica a conceptului anali:at "i:ea:a caracterul unidirectional si mediat al comunicarii. Emitatorii si receptorii de mesaje sunt separati spatial si temporal" iar informatiile se transmit prin intermediul unei tehnolo$ii moderne" specifice erei electronice. 9* Cn ,ine, o noua trasatura a comunicarii de masa este data de ,aptul ca reactia $rupului receptor de mesaje fata de $rupul emitator 4feed!bac+!ul( este lenta" chiar de indiferenta. Cnd ea se produce" receptorii devin" la rndul lor" purtatori ai unor noi mesaje. Pe marginea acestui subiect )ernard Vo$enne "orbeste de trei caracteristici ale comunicarii sociale prin intermediul presei, care o di,erentia:a de toate celelalte ,orme ale comunicarii. ' caracterul instantaneu /sau c"asiinstantaneu1, deoarece in,ormea:a despre un e"eniment aproape ?n acelasi timp cu des,asurarea lui sau cu un decala; ,oarte mic< ' permanenta, pentru ca nu cunoaste nici o ?ntrerupere si ;alonea:a istoria ?n continuitatea ei< ' caracterul uni"ersal, pentru ca este pre:enta peste tot si ?n orice moment* !aca obiecti"ul presei ?l constituie scFimbul de in,ormatii ?ntre constiinte /co5 municarea1 ' se poate spune ca si constiinta colecti"a se ,undamentea:a, edi,icAn5 du5se din ce ?n ce mai mult prin presa*%

020

Teoria comunicarii

Dn alt cercetator, Rogers Clausse /)rY"es considYrations sur la terminologie et la mKthodolo$ie de la communication( defineste presa drept un tip de comunicare sociala si considera ca aceasta ndeplineste urmatoarele conditii/ ' periodicitatea pregnanta /aparitie cotidiana1< ' consum imediat, ,ara ?ntAr:iere* @esa;ul ;urnalistic este e-trem de perisabil ?n timp* !e aceea el trebuie consumat imediat, alt,el ?si pierde orice sa"oare< ' eterogenitatea continuturilor e,emere si "arietatea incoerenta a ,unctiilor* Qiarul este un conglomerat de stiri< satis,ace gusturile cele mai di"erse< ' gri;a pentru actualitate, dominanta si coplesitoare* Totul porneste de la actuali5 tatea imediata si se reduce la ea* Cotidianul, prin ,aptele, opiniile, e"enimentele, ?ntAmplarile si incidentele sale, in"adea:a% totul, cuprinde totul, se impune pretutin5 deni< ' productie ' di,u:are cu mare densitate pentru o mare si enorma conglomeratie de persoane. colecti"itate ?n omogenitate, masa ?n eterogenitate* Definitii ale comunicarii de masa Cercetatorul american I* !* =ass7ell, ?n lucrarea sa Structura si ,unctia comu5 nicarii n societate" a determinat directiile majore ale cercetarii comunicarii de masa" pornind de la ideea ca n orice actiune de comunicare trebuie sa avem n vedere cele cinci ntrebari fundamentale/ cine spune? ce spune? prin ce canal? cui? cu ce efect? Cn "i:iunea lui =ass7ell, modelul comunicarii de masa se poate re:uma la ,or5 mula someone sa$s sometFing on somebod$ /cine"a spune ce"a cui"a1* K* =a:ar aprecia:a ast,el. Comunicarea de masa este un proces social organi:at* Cei care lucrea:a pentru media, ,ie ca este "orba de :iar sau de un canal TV, ,ac parte dintr5o mare ?ntreprindere care este reglementata si organi:ata ca orice alta ?ntreprin5 dere din societate* Imaginea :iaristului independent, i:olat ?n ,ata masinii sale de scris, este la ora actuala depasita* Fiecare ;urnalist, ,ie ca lucrea:a pentru un cotidian, pentru radio sau TV, apartine unui ansamblu de salariati din ?ntreprinderea respecti"a si e-ecuta o munca bine de,inita ?n sensul unei ecFipe% /Sociologie de la communi5 cation de masse1* Eeorges Friedman este de parere ca sub neologismul mass media se ascunde o noua realitate, ?n acelasi timp teFnica, sociala si etica ' un nou tip de om este ?n cau:a, care "rea sa se e-prime si care ?ntr5ade"ar se "a naste* Cn alti termeni, se poate spune ca semnul timpului este tocmai timpul semnelor* Cn tot ca:ul, multiplicarea si accelerarea ne?ncetata a semnelor ,ac urgenta o noua lectura* # lectura critica presu5 pune cunoasterea progresi"a a teFnicii noilor mi;loace de comunicare, posibilitatii lor de semni,icare, ?n raport cu mediul socio5cultural ?n care ele se des,asoara% /!ic5 tionnaire des mZdias1* Spre deosebire de =ass7ell, @arsFall @c=uFan reduce paradigma comunicarii de masa la doi termeni. ce se spuneO /mesa; b mi;loc de comunicare1 si cineO /produ5 cator b receptor1* Cn acest sens el a,irma. Societatile se deosebesc ?ntre ele mai mult

Comunicarea ?n cAmpul social

020

prin natura mi;loacelor prin care comunica oamenii decAt prin continutul comu5 nicarii% /@Zdias et societZ1* Alegeti patru caracteristici ale comunicarii de masa si reali:ati un comen5 tariu al acestora ?n ma-imum o pagina si ;umatate*

B.,. In#ustriali(area comunicarii sociale Aparitia si ,unctionarea tiparului a permis multiplicarea bunurilor culturale si, prin aceasta, di,u:area lor pe arii geogra,ice din ce ?n ce mai largi si ?n medii sociale din ce ?n ce mai di"erse* Ast,el, relatii de comunicare ce ar ,i trebuit, anterior acestei epocale in"entii, sa reuneasca grupuri restrAnse de persoane au pus ?n legatura nenumarate alte persoane* Acesti indi"i:i sunt straini de autorul comunicarii, nu au o legatura directa cu el si bene,icia:a de un duplicat al mesa;ului initial* Se poate aprecia ca, ?n general, ?n procesul comunicarii sociale se pot instaura doua mari tipuri de relatii. ' Relatii directe ' comunicarea se reali:ea:a ?ntre doua sau mai multe persoane, a,late ?n po:itii de pro-imitate< ele interactionea:a si se in,luentea:a una pe alta /unele pe altele1 ?n cadrul acestui proces* Dn ast,el de tip de comunicare poarta numele de comunicare interpersonala< ' Relatii indirecte ' comunicarea dintre persoane este mi;locita de un instrument care permite trans,erul mesa;ului de la emitator catre receptor /sau receptori1* Cn ast,el de ca:uri, comunicarea este mediata* Con,orm unei de,initii date de Fr* )alle, medierea se reali:ea:a prin ecFipa5 mente tehnice care permit oamenilor sa comunice e%presia $ndirii lor" oricare ar fi scopul acestei $ndiri.

022

Teoria comunicarii

!in dorinta de a asigura o arie de cuprindere cAt mai mare a mesa;elor, dar si de a ampli,ica durata acestora, oamenii au in"entat noi si noi mi;loace teFnice* !irectiile de cautare s5au orientat spre solutii capabile sa asigure capacitate mare de ?nglobare si re:istenta sporita suportului pe care erau ,i-ate mesa;ele si sa multiplice aceste suporturi, ?n "ederea atingerii unei audiente cAt mai mari, ori sa mareasca "ite:a cu care aceste mesa;e erau ,i-ate pe suport si a;ungeau la destinatari* Cn ultimele doua secole ale acestui mileniu, dar ?ndeosebi ?n secolul JJ, e-plo:ia teFnologica a o,erit o considerabila di"ersitate de solutii, ,iecare dintre ele ,iind menita sa raspunda unei ne"oi sau unui "is de comunicare* Cartile tiparite ?n tira;e de masa, suportii magnetici de stocare si transmitere a in,ormatiei au ampli,icat la cote, cAnd"a greu de imaginat, posibilitatile de ?nmaga:inare si pastrare a datelor si in,ormatiilor< :iarele si re"istele, discurile /clasice sau de ultima generatie1, ?nregistrarile magnetice, precum si ,ilmele au marit "olumul audientei la ni"elul milioanelor de oameni< ?n s,Arsit, dar nu ?n ultimul rAnd, telegra,ul, radioul, tele"i:iunea si satelitul au permis transmiterea din ce ?n ce mai rapida a mesa;elor, a;ungAndu5se sa nu e-iste decala; ?ntre momentul transmiterii si cel al receptarii* Cn toate aceste situatii, ?ntre entitatile de ba:a ale comunicarii, emitatorul si receptorul, se interpune un ?ntreg angrena; teFnologic reparti:at ?n mai multe tipuri de institutii si controlate de un numar mare de specia5 listi, cu competente dintre cele mai di"erse* Acest sistem care multiplica suporturile /?n di,eritele lor concreti:ari1 pe care este transmis mesa;ul, care distribuie la un numar din ce ?n ce mai mare de bene,iciari, simultan, acelasi mesa; conduce la reali5 tatea con,orm careia emitatorul nu se mai adresea:a unei alte persoane sau unui grup restrAns de indi"i:i, ci unei multimi enorme de receptori* Cn conclu:ie, prin si datorita acestui angrena; teFnologic si institutional, comunicarea mediata a de"enit o comu5 nicare de masa*

!in aceasta perspecti"a, comunicarea mediata cuprinde ?n s,era ei doua tipuri de relatii. comunicarea mediata teFnologic, dar ?n grup restrAns si comunicarea de masa* Cn prima categorie, denumita de K* R* !ominicB comunicare asistata de aparate% /!$5 namics o, @ass Comunication1 pot ,i enumerate discutiile prin tele,on, reali:ate prin e5mail, discursurile publice ampli,icate prin instalatii de sonori:are, concertele si spectacolele etc* Cn cea de5a doua grupa sunt cuprinse toate situatiile ?n care ?ntre emitator si receptor se interpun utila;e comple-e si, mai ales, institutii so,isticate< acum receptorii repre:inta o masa enorma de oameni, un ansamblu de colecti"itati ,ormate din indi"i:i care nu se cunosc ?ntre ei, nu se a,la ?n relatii de pro5 -imitate si sunt ,oarte di,eriti ?n ceea ce pri"este po:itia sociala, se-ul, "Arsta, religia, mentalitatile etc* !atorita teFnologiilor, prin comunicarea de masa se generali:ea:a dimensiunea democratica a in,ormatiei, toti cei care doresc pot a"ea acces la mesa;e ,ara bariere de natura politica, sociala sau religioasa* Acest acces nu este ?nsa total liber%< el presupune un sacri,iciu%, deoarece accederea la continutul mesa;ului are un cost oarecare* Con,orm opiniei lui K* )* TFomson, aparitia comunicarii de masa poate ,i interpretata ca aparitia ?n 4uropa, la s,Arsitul secol ului al JV5lea si ?nceputul secolului al JVI5lea a unui ansamblu de institutii ocupate cu "alori:area economica a

dialogurile%

Comunicarea ?n cAmpul social

023

,ormelor simbolice si cu circulatia lor largita ?n timp si spat iu% /apud Kean Nocl Keannene$, # istorie a mi;loacelor de comunicare de la origini si pAna asta:i1* Istoria comunicarii de masa este, din acest punct de "edere, o istorie a scaderii costurilor. de la primele carti produse cu tiparul lui Eutenberg, pAna la cartile si :ia5 rele de asta:i, de la pionieratul ?n radiodi,u:iune si tele"i:iune, pAna la per,ormantele actuale ?n materie, costurile presupuse de accesul la in,ormatii au ?nregistrat o per5 manenta scadere* 4ste e"ident ca acest lucru s5a produs nu ?n "aloare absoluta, ci ?n "aloare relati"a, deoarece sporirea continua a numarului de bene,iciari a permis, constant, reducerea preturilor* Cu alte cu"inte, cu cAt un produs din s,era comunicarii de masa este cunoscut de un public mai numeros, cu atAt pretul accesului la produsul respecti" este mai mic* Re:ult atul unui asemenea ,enomen este industriali:area productiei de mesa;e. standardi:area si tipi:area, producerea dupa principiul lucrului la banda rulanta, e"itarea unicitatii% /atAt de importanta ?n arta1 si aplicarea legilor economiei de piata ?n de,inirea "alorii /productia este dictata de consum si nu de criterii de ;udecata de ordin estetic, ,iloso,ic, moral etc*1 au condus ?n cele din urma la e,icienti:area creatiei ?n comunicarea de masa si, implicit, la largirea ,ara prece5 dent a ,ormelor si posibilitatilor de acces la in,ormatii si di"ertisment*

Discutii etice Reali:ati un eseu ?n care sa relie,ati posibile implicatii etice ale ideilor e-puse ?n citatul de mai ;os. PAna acum a"eam trei s,ere. a culturii, a in,ormatiei si a comunicarii /relatii publice, publicitate, comunicate de presa, marBeting politic, mi;loace de di,u:are a in,ormatiei de ?ntreprindere etc*1* 4le erau autonome si ,iecare ?si a"ea propriul sistem de de:"oltare* #r, din cau:a re"olutiilor economica si teFnologica, s,era comunicarii are tendinta sa absoarba in,ormatia si cultura, dAnd nastere unei singure si aceleiasi s,ere globale si uni"ersale. Horld culture, de inspiratie americana, un ,el de comunicultura de masa planetara, pentru ca in,ormatia, ca si cultura, nu re:ista unei asemenea "ulgari:ariR Cele trei s,ere care ,u:ionea:a sunt, din punct de "edere economic si teFnologic, dominate de niste ,irme americane apartinAnd sectorului unor industrii culturale, care ele ?nsele se gasesc acum ?n ,a:a de ,u:iune si de concentrare* Cn plus, ele bene,icia:a de spri;inul acti" al gu"ernului american care, ?n sAnul #rgani:atiei @ondiale a Comertului propaga ideea ca toate ,lu-urile de comunicare trebuie sa ,ie supuse, ,ara e-ceptie, legilor comertului international* In,ormatia a de"enit cu totul si ?nainte de toate o mar,a* 4a nu are o "aloare speci,ica, ?n legatura, de pilda, cu ade"arul sau cu e,icacitatea sa ci"ica* Ca mar,a, ea este ?n mare masura supusa legilor pietei, cererii si o,ertei, ?naintea altor reguli, ?n special ci"ice si etice, carora ar trebui totusi sa li se supuna* Ansamblul acestor trans,ormari pune ba:ele unei conceptii noi despre in,ormatie* Asta:i, a in,orma ?nseamna ?n mod esential a ne ,ace sa asistam la un e"eniment%, a5l arata, ceea ce presupune ca trebuie sa credem ca cel mai adec"at mod de a se in,orma ar ,i de a se auto5in,orma* Cn mod teoretic, pAna ?n pre:ent, relatia in,ormationala se pre:enta scFematic sub o ,orma triungFiulara, constituita din trei poli. e"enimentul, :iaristul si cetateanul* 4"enimentul era preluat de :iarist care ?l "eri,ica, ?l ,iltra, ?l anali:a, ?nainte de a5l o,eri cetateanului* Acum triungFiul se trans,orma ?ntrt5o a-a care are, la un capat, e"enimentul si, la celalalt, cetateanul* Rolul :iaristului a disparut* =a ;umatatea drumului e-ista, nu un ,iltru, o sita, ci, pur si simplu, un geam transparent* Cu a;utorul apara5 tului de ,ilmat, al aparatului ,oto sau al reporta;ului scris, toate mi;loacele de di,u:are a in,ormatiei /presa, radio, tele"i:iune1 ?ncearca sa5l puna pe cetatean ?n contact direct cu e"enimentul* /R1 Sacri,icAndu5se pe altarul ideologiei directului, al li"e5ului, instantaneului, mi;loacele de di,u:are a in,ormatiei reduc timpul de anali:a si de re,lectie* Acum, locul primordial ?l ocupa sen:atiile* Qiaristul

029

Teoria comunicarii

reactionea:a la cald, din instinct* 4l abandonea:a e-igentele si sistemele de protectie ale pro,esiei de"enind un martor ?n plus care atesta asadar ca auto5in,ormatia este posibila* Po:itia de receptor se contopeste cu cea de :iarist* !ispare orice distanta ,ata de e"eniment, cetateanul ,iind ?nglobat cFiar ?n actiune* 4ste pre:ent, ,ace parte din ea. "ede ' ca si cum ar ,i ,ost acoloG ' soldati americani debarcAnd ?n Somalia< "ede trupele domnului >abila intrAnd ?n >insFasa< "ede "ictimele unui atentat sau unei catas5 tro,e gemAnd ?n ,ata luiR cetatenul receptor se a,la acolo, asista ?n direct, participa la incident* Sistemul ?l obliga sa de"ina responsabil si ?l culpabili:ea:a. daca se produce "reo eroare sau o minciuna, el este "ino"at, el ' si nu mi;locul de di,u:are a in,ormatiei ' emitator ' pentru ca s5a in,ormat singur* /R1 Ce este ade"arat si ce este ,alsO !aca presa, radioul sau tele"i:iunea spun ca un ,apt este ade5 "arat, el se impune ca ade"arR cFiar daca este ,als* Receptorul nu are alte criterii de apreciere, pentru ca nu are o e-perienta concreta cu pri"ire la e"eniment, nu poate sa obtina niste repere decAt con,runtAnd mi;loacele de di,u:are a in,ormatiei unele cu altele* Si daca toate spun acelasi lucru, se "ede constr?ns sa admita ca are de5a ,ace cu "ersiunea corecta a ,aptelor, noul ade"ar o,icial%* /Ignacio Ramonet, Tirania comunicarii, pp* &&5&31 Nota. Pentru reali:area acestui eseu puteti ,olosi si in,ormatia cuprinsa ?n rubrica In,o ' Suntem manipulati? de la sfrsitul acestei teme.

B.-. 1i/loace #e comunicare #e masa Istoria mi;loacelor ,olosite ?n comunicarea de masa este destul de recenta /apud Keannene$, op* cit*1, deoarece are la ba:a descoperiri re:ultate ale re"olutiei indus5 triale, dar si aparitia unor organi:atii comerciale, a unor trusturi, concerne, corporatii, interesate atAt de productia de masa, cAt si de di,u:area de masa, aducatoare de pro,it* Presa este desigur cel mai "ecFi mi;loc de comunicare de masa< aceasta caracteristica a de"enit de,initie abia ?n epoca moderna* Produs al erei industriale, ea dispune de toate posibilitatile /teFnice, economice, sociale, culturale1 pentru aparitia unor :iare de mare tira; si la preturi accesibile unui public de masa* Re"olutionarea teFnicii imprimeriei si in"entarea rotati"ei, de e-emplu, au a"ut consecinte e-trem de ,a"orabile asupra producerii :iarului, a;ungAndu5se ca ?ntre anii 0(&050(80 ?n tari ca Franta, Anglia sau Statele Dnite ale Americii sa se imprime 02*00050(*000 e-em5 plare pe ora* Cn secolul al JIJ5lea presa cunoaste atAt o crestere spectaculoasa a numarului de :iare si a tira;ului lor, cAt si o di"ersi,icare a acestora, pe categorii de interese, de "Arsta, de pro,esie, de apartenenta sociala si politica, de pregatire intelectuala etc* 4ste unanima aprecierea ca "Arsta de aur a marilor cotidiane este aceea a anilor 0(3050320, marcata de aparitia unui mare numar de :iare si ?n tira;e impresionante* Cn secolul al JIJ5lea apar si institutiile speciali:ate ?n comunicarea de masa ' agentiile de stiri ', se naste publicul modern* Ast,el, ?n 0(32 CFarles Auguste Ia"as ?n,iintea:a la Paris un birou de stiri, care ?n 0(32 "a de"eni agentia de presa Ia"as, o agentie internationala care5si propunea sa o,ere :iarelor stiri din di"erse domenii* Dlterior, ?n 0(93, ia nastere la )erlin agentia Hol,, iar ?n 0(20 este creata agentia engle:a Reuter* Cn 0(9( se constituie prima agentie de presa americana ' Associated Press*

Comunicarea ?n cAmpul social

022

Secolul JJ a adus o e-traordinara ?mbogatire si di"ersi,icare a presei, atAt ?n ceea ce pri"este teFnica de imprimare, cAt si ?n ceea ce pri"este calitatea :iarelor, comer5 ciali:area si di,u:area lor* Caracteristic pentru aceasta etapa este ca presa cunoaste ?n paralel un proces de di"ersi,icare si unul de speciali:are* Se poate constata, ast,el, e-istenta unei prese politice, care e-prima opiniile unor grupuri sociale sau politice, a unei prese a elitelor intelectuale, la care nu au acces decAt cititorii a"i:ati, ai unor grupuri restrAnse, a unei prese specializate 4cu caracter sportiv" economic" juridic etc.(" a unei prese literar! artistice" a unei prese pentru femei" pentru copii si adolescenti" de popularizare stiin! tifica" a presei centrale" dar si locale" a presei de scandal etc. # etapa deosebit de importanta ?n de:"oltarea comunicatiilor moderne, ca instru5 ment al comunicarii de masa, a ,ost determinata de teFnologia din domeniul electrici5 tatii si electronicii* 4ste perioada care marcFea:a aparitia telegra,ului, a tele,onului, ,onogra,ului, radioului, cinematogra,ului, tele"i:iunii* Pri"ind e"olutia mass media din perspecti"a istorica, Al"in To,,ler /Al treilea "al1 distinge trei moduri di,erite de comunicare, ?n termenii sai, trei "aluri* Cn Primul "al, caracteristic societatilor agrare, dupa opinia sa, ma;oritatea comunicatiilor circulau din gura ?n gura si ,ata ?n ,ata, ?n cadrul unor grupuri ,oarte mici* Cntr5o lume ,ara :iare, radio sau tele"i:iune, singura cale ca un mesa; sa atinga o audienta de masa era aceea de a aduna multimea* @ultimea a ,ost, de ,apt, primul mass5medium% /Al"in To,,ler, Po7ersFi,t1* Problema cu multimea sau gloata ca mediu de comunicare este aceea ca, potri"it aceluiasi autor, ea e deseori e,emera* Sistemul de comunicare speci,ic celui de Al doilea "al a"ea la ba:a productia de masa din ,abrica si presupunea aparitia mai multor comunicatii la distanta, ceea ce a dus la nasterea o,iciului postal, a telegra,ului si a tele,onului* Noile ,abrici a"eau ne"oie de o ,orta de munca omogena conducAnd la in"entarea mass media pe ba:a teFnologica* Qiarele, re"istele, ,ilmele, radioul si tele"i:iunea, ,iecare capabile sa transmita acelasi mesa; simultan spre milioane de receptori, au de"enit principalele instrumente de masi,icare ?n societatile industriale%, a,irma Al"in To,,ler* Spre deosebire de sistemele anterioare, sistemul din Al treilea "al ?si speciali5 :ea:a produsele imagistice si transmite imagini, idei si simboluri di,erite unor seg5 mente de populatie, piete, categorii de "Arsta si pro,esiuni, grupari etnice sau ca stil de "iata ocFite cu gri;a%* Aceasta di"ersitate a mesa;elor si mediilor de transmisie este e-plicata prin caracterul tot mai eterogen al ,ortei de munca* Aceasta este si cau:a pentru care Al"in To,,ler crede ca de5masi,icarea pre"a:uta ?n Socul "iitorului si de:"oltata ?n Al treilea )al a devenit o trasatura cheie a noului sistem de informare. Cn ultimele decenii ale secolului JJ o noua descoperire se impune ?n comuni5 carea de masa. calculatorul* 4l este instrumentul care permite ca in,ormatiile sa poata ,i pastrate si prelucrate ?n di"erse moduri cu o ma-ima rapiditate* Prin capa5 citatea sa e-traordinara de a memora cantitati imense de date, se modi,ica pro,und modalitatea de comunicare, calculatorul ocupAnd un rol ,undamental ?n e"olutia

02&

Teoria comunicarii

societatii, ?n general, a presei, ?n special* Cn lumea presei, calculatorul de"ine nu numai o importanta banca de date, ci si o modalitate moderna de editare, prin prelu5 crarea stirilor, punerea lor ?n pagina, titrarea lor, reali:area propriu5:isa a :iarelor si re"istelor* Driasul potential de comunicare al calculatorului re:ulta din introducerea teFnologiei in,ormatice care, ?n esenta ei, este pro,und comunicationala* Procesul de in,ormati:are determina trans,ormari substantiale ?n s,era comuni5 carii* Se modi,ica mediul de comunicare, care de"ine unul speciali:at, destinat doar cunoscatorilor, ,apt care pro"oaca anumite inegalitati ?n procesul comunicarii* Toto5 data, se impune tendinta de mondiali:are a conte-tului comunicarii, ceea ce ?nseamna integrarea comunicarii ?ntr5o industrie a comunicarii, care conduce la asigurarea accesibilitatii ei*
Comunicarea %n actiune Comunicarea prin Internet Internetul a re"olutiont lumea computerelor si comunicatiilor* In"entii ca tele,onul, radioul, compu5 terul au ,ormat solida ,undatie pe care sta Internetul, acesta ,iind cel mai ,olosit multimedia la ora actuala* Internetul este un mecanism de di,u:are a in,ormatiei si un mediu de colaborare si interacti"itate ?ntre indi"i:i si calculatoare ,ara limite de ordin geogra,ic* Prima idee despre o retea globala de acest tip a ,ost conceputa ?n 03&2 de catre K*C*R* =icBlider, care a a"ansat conceptul de galactic Net7orB%* Ideea a prins, iar ?n 03&& era pre:entata ?n cadrul unei con,e5 rinte ARPAN4T /Ad"enced ResercF Pro;ectR1* =a s,Arsitul anului 03&3, proiectul era pus pe picioare de catre !epartamentul de Aparare al SDA, pentru a asigura trans,erul in,ormatiilor ?n ca:ul unui ra:boi ce ar ,i ,acut ca ,olosirea celorlalte linii de comunicare sa ,ie imposibila sau periculoasa* Pornita acum trei:eci de ani ca unealta ser"ind unui scop militar, Internetul a a;uns sa domine lumea comunicarii* Reteaua a ,ost pre:entata public la Con,erinta Internationala de Computere si Comunicatii ?n 0382* Cercetatori din di,erite state ale lumii au a"ut posibilitatea de a "edea si de a ?n"ata despre retea%* Cn anul 03(&, Fundatia de Stiinte Nationale ?ncepe de:"oltarea NSFN4T, care acum repre:inta coloana "ertebrala pentru Internet ?n Statele Dnite< nici unul dintre mi;loacele de comunicare nu s5a de:"oltat "reodata asa de repede cum s5a ?ntAmplat cu Internetul* Dna dintre problemele mari pe care le ridica este problema reglementarii surselor de in,ormatii din interiorul granitelor care pot ,oarte usor circula catre e-terior* Cen:urarea, ?n Eermania, a in,ormatiilor din reteaua de ba:a a cau:at ?n 0332 serioase agitatii ?n reteaua internationala de Internet* Internetul este o ga:da primitoare. e-ista site5uri ce protestea:a ,ata de politicile considerate nedrepte, sau site5uri create de unii pentru a5si repre:enta natiunea* Internetul a e"oluat enorm, modul ?n care comunitatile se mani,esta prin intermediul acestuia "ariind de la comic la dramatic* Ast,el, Internetul poate ,i deopotri"a un imens !isne$land, o tribuna politica sau cFiar biserica* =egatura dintre societatea actuala si Internet este ,oarte strAnsa, marturie stAnd miliardele de dolari ce na"igFea:a% de la maga:inle on5line catre producatori si ritmul ametitor cu care reteaua se e-tinde* !istractia mondiala continua, pigmentata de nebunii retelelor /FacBeri1, indi"i:i care, cu cAt sunt mai periculosi, cu atAt sunt mai doriti de laboratoarele de cercetare ale ,irmelor de Fard si so,t* In,ractorii cibernetici, ascunsi ?n spatele tastaturii si al unor nume de cod, se de:lantuie periodic cau:And nenumarate probleme at?t emitatorilor, cAt si consumatorilor de in,ormatii de pe Internet* ProclamAnd instalarea unei noi ere ?n istoria Internetului ?ncepAnd cu anul 2000, )ill Eates a declarat. Paginile 7eb se "or trans,orma radical, ?n anul ce "ine, din simple ,urni:oare de in,ormatii ?n centre de ser"icii interacti"e, care "or permite utili:atorilor acces rapid la datele, bunurile si ser"iciile pe care le doresc* Ne a,lam ?n ,ata unei e-plo:ii de teFnologii noi, instrumente si retele noi care "or trans,orma ?n ?ntregime Bno75Fo75ul in,ormational actual* Internetul de"ine o plat,orma puternica prin intermediul careia companiile "or o,eri o gama in,inita de ser"icii, o plat,orma accesibila atAt prin retele de transmisie

Comunicarea ?n cAmpul social

028

prin cablu, cAt si prin retele de comunicatii mobile%* Cn ceea ce pri"este tAnara generatie de utili:atori, )ill Eates a a,irmat. Copii care se nasc ?n era Internetului ' asa numita Eeneratie I ' "or trebui sa ,aca ,ata pro"ocarilor si oportunitatilor generate de acest impact teFnologic de o nemai?ntAlnita amploare%* @aria Cornelia )Arliba "ede ?n computer un erou mitic al epocii contemporane si cauta raspunsuri pri"ind e"olutia relatiei om5calculator ?n perspecti"a "iitorului. Vom putea gAndi calculatorul ca a"And dreptul sa ocupe un anume loc ?ntr5un tablou al elementelor e-istenteiO Va aparea ?n perspecti"a un nou @endelee", care sa descopere acest loc destinat calculatorului si generatiilor saleO Vom ?n"ata o noua istorie, o istorie comuna, a umanului care se de:"olta paralel sau concordant cu generatiile electroniceO Va ,i computerul eroul comunicariiO Fara genealogie olimpiana, posedAnd magii contemporane si "iitoare, acesta "a modi,ica destinul oamenilor, "a participa la aparitia unei noi meniri a omului ?n Dni"ersO% se ?ntreaba autoarea /Paradigmele comunicarii1* Si tot ea ,ormulea:a un raspuns ,ara ecFi"oc. Computerul "a uni"ersali:a ne"oia de dialog a ,iintei umane ?ntr5o ,orma contemporana, dar, mai ales, ?n ,orme ale "iitorului comunicational* =a ,el ca dialogurile platoniciene, poate nu "a ,ormula conclu:ii si "a pastra cu gri;a ,rumusetea si bogatia limbii naturale, asa cum opera ,iloso,ului antic de"enea idealul limbii clasice grecesti* TeFnologia in,ormationala "a da ,iinta unei noi realitati, e-istenta arti,iciala* Prin codurile si limba;ele sale, ea "a aspira nu numai la siguranta si destinderea sensurilor uni"oce, ci si la participarea la procesul mai larg al democrati:arii "ietii sociale%*

Reali:ati un eseu ?n care sa comentati rolul ;ucat de computer si Internet ?n de:"oltarea sistemului comunicational actual* Ce consecinte ar putea a"ea aceasta de:"oltareO Cum "edeti utili:area Internetului ?n "iitorii 20 de aniO

B... Canalul #e transmitere @esa;ele create ?n comunicarea de masa sunt distribuite publicului cu a;utorul unui ansamblu de teFnologii* Potri"it lui Fr* )alle, suma mi;loacelor teFnice de transmitere, a modalitatilor de e-presie utili:ate ?n transmitere si a institutiilor a,erente constituie mediile% /@Zdias et sociZtZ1* Cn opinia autorului mentionat, e-ista trei tipuri de medii. ' @edii autonome, ?n care suportul de transmitere poarta ?n el mesa;ul* # parte dintre aceste suporturi nu necesita instalatii teFnice de decodare, anume cartile, :iarele si re"istele, a,isele* Alte suporturi, cum sunt tele"i:orul, radioul, caseto,onul etc*, se caracteri:ea:a prin e-istenta unor sisteme mai mult sau mai putin so,isticate de decodare, prin care mesa;ul este trans,ormat din ,orma inaccesibila ?n care a circulat pAna la receptor ?n ,orme accesibile simturilor si gAndirii umane< ' @edii de di,u:are ' ?n aceste ca:uri, suportul are doar misiunea de a transmite un mesa;, ca de e-emplu. releele, cablul, satelitul etc*< ' @edii de comunicare ' aceste suporturi permit reali:area dialogului la distanta. tele,onul sau e5mail* # alta caracteristica a mediilor este aceea ca ele pot sa asigure permanenta sau non5permanenta mesa;elor* Aceasta trasatura de,ineste una dintre deosebirile ,unda5 mentale ale presei scrise ,ata de cea audio5"i:uala. ?n timp ce produsele celei dintAi permit contactul prelungit sau reluat cu mesa;ele cuprinse ?n ele, emisiunile de radio

02(

Teoria comunicarii

si TV nu permit acest lucru, consumAnd actul comunicarii o data cu terminarea transmiterii lor* !aca ?n prima situatie cititorul este acti" si are posibilitatea de a selecta mesa;ele /el poate ?ntrerupe lectura, poate relua un pasa; ce i s5a parut neclar, poate depo:ita te-tele ce l5au interesat1, ?n a doua iposta:a el nu poate opri procesul receptarii, nu poate re"eni asupra unui moment, nu poate reciti% mesa;ul transmis* Aceasta este de ,apt si principala e-plicatie pentru succesul comercial al aparatelor care permit copierea si redarea mesa;ului audio sau "ideo. ele permit plasarea mesa;elor audio"i:uale ?ntr5un registru analog presei scrise, ,acilitAnd oprirea tim5 pului%, re"enirea asupra te-tului, catalogarea si pastrarea lui* Aceasta di,erenta este dublata de ,aptul ca presa scrisa multiplica acelasi produs, ?n timp ce presa audio"i:uala distribuie, ?n simultaneitate, un produs mediatic* Prima este lenta, deoarece procesul de multiplicare, interpus ?ntre productie si di,u:are, prelungeste timpul necesar transmiterii, a doua este e-trem de rapida, deoarece, dato5 rita caracterului imaterial al mi;locului de transmitere, continutul ei se poate di,u:a cu o "ite:a e-traordinara* Canalul de transmitere in,luentea:a elaborarea mesa;ului prin traducerea% lui din ,orma initiala ?ntr5o alta, marcata de caracteristicile teFnice ale mediilor. cu"Antul "orbit de"ine unda electromagnetica sau succesiune de semne tipogra,ice, imaginea reala de"ine unda si proiectie sau suma de puncte albe si negre* Aceste in,luente pot modi,ica structura initiala a mesa;ului, imprimAndu5i o seama de trasaturi indepen5 dente de intentiile comunicatorilor* !in acest moti", specialistii ?n comunicarea de masa sunt obligati sa5si adec"e:e structura mesa;ului la caracteristicile canalului, pentru a mari calitatea si e,icacitatea actului de comunicare* Cn conclu:ie, e"olutiile teFnologice ale canalelor de transmitere au modi,icat si "or modi,ica teFnicile de lucru, caile de acces, calitatea continuturilor mesa;elor si asteptarile publicului ?n acest domeniu*

B.*. Publicul !atorita a"anta;elor o,erite de noile teFnologii, numarul celor ce au acces la mesa;ele comunicarii de masa atinge ci,re de5a dreptul impresionante* Audienta unui spectacol, a unui program de stiri sau a unei publicatii poate cuprinde milioane de oameni care nu se cunosc ?ntre ei, nu traiesc ?n acelasi spatiu si nu ?mpartasesc o limba comuna sau cultura, religie, con"ingeri politice ori ni"el de trai comune* Sin5 gurul lucru care ?i leaga este consumul unor mesa;e mass media identice si trairea unor stari, ?n general, asemanatoare* Cn acest ,el, ?n comunicarea de masa receptorul cuprinde o multitudine de indi"i:i risipiti pe o larga arie geogra,ica si eterogeni din punct de "edere socio5pro,esional* Aceasta realitate ?i determina pe comunicatori sa ,ie ?n permanenta preocupati de tre:irea si mentinerea atentiei unui public atAt de numeros si de "ariat* 4,ectul consta ?n ,aptul ca mesa;ele de"in din ce ?n ce mai putin personale, mai putin conte-tuale, mai putin speciali:ate, deoarece ele trebuie sa ,ie

Comunicarea ?n cAmpul social

023

accesibile si atracti"e pentru o audienta care se distinge prin eterogenitate, adica printr5o ,ormidabila "arietate de tipuri umane si de conditionari socio5culturale* !e aceea, termenul de masi,icat%, utili:at pentru a caracteri:a o asemenea audi5 enta, nu se re,era, ?n primul rAnd, la cantitatea receptorilor, cum s5ar putea crede, ci ?ndeosebi la di"ersitatea lor, de,inita prin dispersie, anonimitate, lipsa de organi:are sociala, inconsistenta ?n compo:itie%< ?ntr5un cu"Ant un agregat de spectatori, cititori, ascultatori si pri"itori% /!enis @cSuail, @ass Communication TFeor$1* !e:oltarea unor teFnici noi de comunicare a permis ?n ultima perioada o anumita demasi,icare% a audientei* Ast,el, cablul si satelitul, concomitent cu multiplicarea o,ertei au permis crearea de programe speciali:ate care se adresea:a unui public tinta oarecum mai omogen. iubitorii de sport, de ,ilme, de desene animate, de mu:ica au acum acces la produse create e-clusi" pentru gusturile si interesele lor, ,ara a mai ,i obligati sa consume si alte produse, de interes general* Acelasi e,ect s5a produs si ?n presa scrisa, unde teFnologiile o,,set si in,ormatica au permis scurtarea timpului de reali:are a unor :iare si re"iste di"ersi,icate, pentru "ariate gusturi si preocupari, dar si ?n radio, o data cu per,ectionarea sistemelor de transmisie A@ si F@* Acest proces de ,ragmentare a publicului nu anulea:a ?nsa caracterul eterogen al micro5audientelor. indi"i:ii care urmaresc un meci, asculta un post pro,ilat pe un anumit gen de mu:ica sau citesc o re"ista de moda, ?n a,ara interesului pentru acel domeniu, nu ?mpartasesc prea multe "alori /culturale, politice, religioase etc*1 comu5 ne, nu ocupa acelasi spatiu si nu creea:a "reo ,orma oarecare de organi:are sociala* Dtili:area mediilor% moderne ?n comunicarea de masa si, prin aceasta, distributia larga a mesa;elor are drept consecinta directa pierderea uneia dintre caracteristicile esentiale ale comunicarii interpersonale. interactiunea dintre emitator si receptor* Cn comunicarea de masa, aceasta ,orma de in,luenta reciproca, ,eed5bacB5ul, dispare. comunicarea de"ine unidirectionata /de la emitator la receptor1, dominanta, monopo5 li:atoare< raspunsul receptorilor este slab, ?ntAr:iat si rareori are puterea de a scFimba traseul ori continutul comunicarii ?n momentul producerii sale* Prin urmare se desprinde conclu:ia ca doua ,orme de non5comunicare a,ectea:a comunicarea de masa* Ast,el. 8eceptorii nu pot comunica direct cu emitatorii. Cititorul unei publicatii nu are cum sa in,luente:e scrierea unui articol si nici nu poate da o replica imediata autorului sau daca este "i:at nemi;locit< ?n aceeasi situatie se a,la si ascultatorul unei emisiuni radio sau cel ce pri"este un program TV, cFiar daca ?n ultima perioada se e-tind emisiunile interacti"e* Cum poate totusi omul din public sa5si mani,este dorinta de participare la dialog si sa ?ncerce sa5si impuna propriul punct de "edereO 4l are la dispo:itie doua modalitati de actiune, diametral opuse. prin selectie, oprind comunicarea si inaugurAnd un nou canal de comunicare cu alt emitator, ori prin cFemarea la dialog, ca: ?n care el alege drumul ane"oios al apelului la comunicare si transmite scrisori sau da tele,on ?n redactii* Cn pre:ent, ma;oritatea institutiilor mass media ?ncura;ea:a aceste ,orme de comunicare si o,era periodic un spatiu aparte pentru publicarea opiniilor primite de la audienta< mai mult decAt atAt, ?n domeniul

030

Teoria comunicarii

audio"i:ualului, a"anta;ele teFnologiei permit descFiderea unor ,erestre% de comu5 nicare ?n cadrul unor emisiuni de dialog cu publicul, ,ie apropiat, adus ?n studio, ,ie ?ndepartat, dar accesibil prin intermediul tele,onului* Cu toate acestea, repre:entantul publicului nu poate decAt sa obser"e ca aceasta comunicare este lenta, greoaie, indirecta si cu e,ect improbabil. scrisorile apar dupa articolul respecti" si oricum nu au puterea si prestigiul mesa;ului ;urnalistic* Vocile participantilor la talB5sFo7 sunt slabe /?n raport cu cea a "edetei1 si sunt ,iltrate de regiile teFnice* Cn plus, accesul omului obisnuit la presa sau, cu alte cu"inte, trans,ormarea sa din receptor ?n emi5 tator suporta e,ectul disproportiei dintre numarul imens al celor care ar "rea sa spuna ce"a si caile limitate de acces o,erite de canalele comunicarii de masa* Totodata mai poate ,i ?ntAlnit si ,enomenul ?n care ;urnalistii si cercetatorii con5 stata ca persoanele cu care intra ?n contact nu sunt repre:entati"e pentru publicul lor, ,iind, de ,apt, persoane care au timp sa comunice cu institutiile mass media* !in acest moti", lipsa interactiunii comunicationale a,ectea:a statutul si acti"itatea emitatorilor care cu greu pot a"ea o imagine clara asupra atitudinilor publicului, asupra impac5 tului pe care ?l au mesa;ele lor si asupra asteptarilor, dorintelor sau nemultumirilor declansate de un mesa; sau altul* Consumatorii mesajelor mass media nu pot sa dialo$heze nici macar ntre ei1 la ni"elul unor audiente ce se masoara de la :eci de mii de oameni ?n sus, este e"ident ca acestia nu au cum sa interactione:e* !esigur ?nsa ca la ni"elul microgrupurilor /,amilie, "ecini, prieteni1, ?n ca:ul unui consum comunitar de mesa;e mass media, e-ista ,orme de dialog prin care continuturile receptate sunt comentate, ?ntelese si redimensionate*

B.A. Continutul Cea mai importanta caracteristica a continuturilor "eFiculate ?n comunicarea de masa pro"ine din ,aptul ca ele sunt o,erite spre consum. Dn produs mass media este o mar,a sau un ser"iciu, "Andut unor consumatori potentiali, ?n concurenta cu alte produse mass media% /!enis @cSuail, op* cit*1* !eoarece scopul principal este de a atrage un numar cAt mai mare de consumatori, comunicarea de masa o,era o mare "arietate de continuturi, atracti"e si accesibile, mereu ?nnoite si permanent promo"ate prin di,erite campanii de publicitate* =a modul general, o,erta mass media cuprinde urmatoarele tipuri de mesa;e. ' in,ormatii ' acestea pot ,i atAt sub ,orma datelor brute, neprelucrate /re:ultate sporti"e, cotatii bursiere, buletin meteo etc*1, cAt si sub ,orma datelor prelucrate /sti5 rile si ;urnalele de actualitati, reporta;ele, ancFetele s*a*1* Nu de putine ori in,ormatiile sunt impregnate cu elemente de di"ertisment, asa cum se ?ntAmpla la un talB5sFa7 sau cFiar ?n ambala;ul spectaculos al pre:entarii din unele ;urnale de actualitati< ' di"ertisment ' ?n pre:ent mass media este cea mai mare ,urni:oare de di"erti s5 ment, atAt prin programele TV, cAt si prin continutul distribuit prin radio sau presa scrisa<

Comunicarea ?n cAmpul social

030

' idei si opinii ' prin contactul cu presa, oamenii pot a,la care sunt parerile unor semeni de5ai lor, ,ie ei specialisti ?n di,erite domenii, editorialisti cu e-perienta sau repre:entanti ai publicului* Cn acest sens, cititorii si ascultatorii mani,esta o atractie constanta pentru editoriale si comentarii, pentru emisiunile de de:batere, pentru inter"iuri si emisiuni ori pagini tematice< !i"ersitatea receptorilor ?i obliga pe emitatori /;urnalisti, editori, reali:atori de programe1 sa uni,ormi:e:e si sa standardi:e:e continuturile comunicate* 4i aplica asa numitul principiu al numerelor mari, ?n "irtutea caruia mesa;ele mass media trebuie sa ,ie accesibile cAt mai multor oameni, sa ,ie eliberate de elemente de stricta specia5 litate sau de note elitiste* Cn secolul al JIJ5lea, astronomul belgian AdolpFe Suetelet lansa o ,ormula memorabila. #mul mediu este ?ntr5o natiune ceea ce este centrul gra"itational pentru un corp< aprecierea tuturor miscarilor sau a ecFilibrului unei natiuni trebuie sa se raporte:e la el% /Armand @attelart, =Xin"ention de la communi5 cation1* Acelasi om mediu% constituie si centrul gra"itational ?n ;urul caruia se ?n"Art toate mesa;ele presei. continuturile, ,ormele de ambalare, ordonarea te-telor, accentele a,ecti"e ' toate se raportea:a la atitudinile, interesele si aspiratiile acestui public mediu* Acesta este moti"ul pentru care continutul comunicarii de masa "a ,i caracteri:at prin claritate, simplitate, atracti"itate ' trasaturi care asigura accesul direct, rapid la ?ntelesul mesa;elor pentru uriasele multimi de oameni care optea:a pentru aceasta ,orma de consum si comunicare culturala*

Discutii etice Cu cAte"a e-ceptii, organi:atiile care produc si controlea:a comunicarea de masa la ora actuala sunt ?ntreprinderi pri"ate a"And ca scop sa reali:e:e pro,it pentru proprietarii lor* Aceasta cerere de pro,it in,luentea:a puternic munca emitatorilor speciali:ati si, prin ei, mesa;ele comunicate audientelor a"ute ?n "edere* =a ,ormarea unui continut corespun:ator al mesa;ului, emitatorii pro,esionisti pleaca de la niste presupuneri cu pri"ire la aceste audiente* !e ,apt, ma;oritatea emitatorilor pro,esionisti tind sa presupuna ca ma;oritatea audientei lor. ' are o perioada limitata de acordare a atentiei< ' pre,era sa ,ie distrata decAt educata< ' ?si pierde interesul ?n orice subiect care solicita intelectual* Continutul comunicarii de masa, indi,erent ca este "orba de stiri, di"ertisment, mu:ica etc*, tinde a ,i reali:at pe ba:a acestor presupuneri* !in pacate, aceste presupuneri sunt corecte ?n mare parte< ?n consecinta, emitatorii care reali:ea:a un continut cu aceste caracteristici se asteapta la o ma-imi:are a numarului de oameni la care "a a;unge mesa;ul* 4mitatorii tind sa ignore acel grup mic de oameni cu gusturi so,isticate si capacitate intelectuala mare, pentru a a;unge la cAt mai multi consumatori nepretentiosi intelectual a caror putere de cumparare este imensa* Acest ,apt este ,a"ori:at de ,aptul ca sistemul de comunicare de masa este ?n buna masura orientat spre pro,it si condus de publicitate* Pe scurt, toti ,actorii amintiti mai sus operea:a ?mpreuna ?ntr5un ,el de sistem care ?ncura;ea:a continutul comunicarii de masa sa ,ie bogat ?n di"ertisment si slab ?n solicitari intelectuale*

!ati e-emple de emisiuni TV, radio, articole de presa, articole de re"ista al caror continut este reali:at plecAnd de la aceste presupuneri, precum si e-emple de emisiuni care pleaca de la presupo:itii opuse< numiti cAte"a dintre e,ectele posibile /po:iti"e sau negati"e1 pe termen mediu si scurt pe care le au aceste emisiuni asupra publicului*

032

Teoria comunicarii

B.B. Rolul si +unctiile mass me#ia %n societate Pornind de la obser"area e,ectelor pe care mass media le produc asupra "ietii sociale, dar si a in,luentelor pe care indi"i:ii si grupurile sociale le e-ercita asupra presei, specialisti din di"erse domenii au ?ncercat sa "ada ce loc ocupa mass media ?n "iata sociala, ce legaturi se tes ?ntre ea si di,erite institutii, care este "aloarea acestor interactiuni si ce putere are presa ?n procesele de trans,ormare a structurilor econo5 mice, sociale, politice ori culturale* Cn acest conte-t se poate obser"a ca relatia dintre mass media si societate se poate pune ?n termeni de consecinte globale /,unctiile presei1, de ansamblu de in,luente /e,ectele presei1 sau de misiuni atribuite acestor sisteme /rolurile presei1* Cn limba;ul u:ual si cFiar ?n unele lucrari de specialitate, termenul de ,unctie cumulea:a ,rec"ent cele trei "ariante enumerate anterior* @ass media sunt acti"e ?n di"erse sectoare ale "ietii sociale si pot ?ndeplini, ?ntr5 un domeniu sau altul, mai multe sau doar una dintre ,unctiile speci,ice. ' Functia in,ormati"a pri"este alimentarea publicului cu stiri sau in,ormatii despre e"enimentele sociale, a,acerile publice si "iata politica< ' Functia interpretati"a se re,era la interpretarile si ;udecatile de "aloare la care sunt supuse e"enimentele sau ,aptele cotidiene ?n di,u:area lor de catre mass media< ' Functia e-presi"a< din punct de "edere al ,unctionarii ei, mass media este un ,orum ?n care indi"i:ii sau di"ersele grupuri sociale ?si pot ,ace cunoscute opiniile si cAstiga o identitate culturala, politica, sociala* Reali:area acestei ,unctii depinde de masura ?n care di"ersele curente de opinie ?si gasesc e-presia mediatica< ' Functia critica se re,era la o categorie di"ersa de acti"itati mediatice* 4ste "orba, ?n primul rAnd, de rolul traditional de cAine de pa:a% pe care mass media ?l ;oaca, ?n numele opiniei publice, ,ata de sistemul de gu"ernare al statului< ?n al doilea rAnd, de in"estigarea sau punerea ?n lumina a situatiilor sau aspectelor anormale din "iata sociala< ?n al treilea rAnd, ,unctia critica pri"este con,runtarea unor curente di,erite de opinie care se mani,esta prin intermediul mass media< ' Functia instructi"5culturali:atoare se reali:ea:a prin di,u:area de in,ormatii, cunostiinte cultural5stiinti,ice< ' Functia de liant social< mass media poate genera un mecanism de solidaritate sociala ?n ca: de calamitati naturale, situatii personale deosebite care solicita a;utorul celorlalti membrii ai societatii< ' Functia de di"ertisment se re,era la modalitatile de petrecere a timpului liber pe care mass media le pune la dispo:itia publicului* !incolo de contro"ersele pri"ind rolul si ,unctiile mass media ?n societate, o conclu:ie este e"identa. imposibilitatea de a le contesta sau ignora* !impotri"a, se impune constatarea ca, oricAte critici le5am aduce, oricAt de "eFement le5am nega, ele se impun ?n "iata cotidiana a ,iecarui indi"id, iar "iitorul ramAne descFis pentru orice surpri:e* Cn ,ond, pentru receptor, totul nu este decAt o cFestiune de optiune, ?n ,unctie de e-perienta sa de "iata, de e-igentele sale intelectuale si morale* @i;loacele de comunicare de masa se adresea:a oamenilor pentru a5i in,orma, pentru a le

Comunicarea ?n cAmpul social

033

in,luenta ;udecata si aprecierea asupra ,enomenului de actualitate, pentru a le orienta atitudinile si conduitele* Cndeplinirea acestor principale ,unctii mediatice depinde de interactiunea dintre mass media, public si autoritati* Cn cadrul acestui ;oc de inter,e5 rente, ,iecare dintre cei trei parteneri trebuie sa5si asume responsabilitatile ce decurg din rolul pe care ?l are de ;ucat. mass media ar trebui sa5si asume responsabilitatea de ,actor de in,luenta pe care o detine ,ata de public, publicul ar trebui sa se distante:e si sa sesi:e:e nea;unsurile mass media, iar autoritatile ar trebui sa pre"ina pe cale ;uridica abu:urile care se ,ac ?n numele libertatii de e-presie* Formati 8 grupuri de lucru< ,iecare grup de lucru ?si alege o ,unctie a comu5 nicarii de masa si reali:ea:a un dosar pentru pre:entarea ei* !osarul ar trebui sa contina. pre:entarea acestei ,unctii /e"entual puteti apela si la bibliogra,ie1 si e-emple de emisiuni, stiri etc* ce repre:inta ,unctia respecti"a* 4ste de dorit ca ,iecare membru al grupului de lucru sa lucre:e pentru e-empli,icare pe un singur mi;loc de comunicare /respecti" radio, TV, :iare, re"iste, Internet1* =a s,Arsitul dosarului este bine sa e-iste 052 pagini cu comentarii /calitatea reali5 :arii emisiunii, e,ectele sale1 si conclu:iile grupului* #rgani:ati o de:batere ?n care grupurile de lucru discuta re:ultatele cercetarii ?ntre prinse*
Comunicarea %n actiune Functiile mass media pot ,i repre:entate con,orm urmatoarei diagrame. *unctia mediatica Actiunea mediatica Consecintele pentru public In,ormare !iseminarea in,ormatiei Ridicarea ni"elului de cunoastere Interpretare Comentarea ,aptelor Cristali:area propriei opinii 4-primare Semnalarea ?n public Constienti:are Critica Anali:a ,aptelor Prelucrare si adoptarea + respingerea criticii Selectia si di,u:area Instructi"5 4ducarea ?n con,ormitate cu cunostiintelor si culturi:atoare "alorile promo"ate de societate in,ormatiilor cultural 5 stiinti,ice Sensibili:are si con,ormare la =iant Pre:entarea ,aptelor ?ntr5un mod a,ecti" apelurile de solidari:are !i"ertisment Reali:area de emisiuni si rubrici cu speci,ic Rela-are si distractie

Alegeti o ,unctie a comunicarii de masa* Alcatuiti un scurt eseu /ma-im trei pagini1 ?n care sa pre:entati modul de relationare a acesteia cu urmatoarele "ariabile. ' canalul de transmitere< ' publicul< ' continutul mesa;elor*

039 In+o Suntem manipulatiO /sau despre e,ectele mass media1

Teoria comunicarii

Cercetarile asupra e,ectelor comunicarii de masa sunt la ,el de "ecFi ca si comunicarea de masa ?n sine* # trecere succinta ?n re"ista a acestora ne arata ca putem deosebi trei mari perioade, ,iecare perioada ,iind dominata de un anumit tip de teorii< dicutiile suscitate ?nsa de acestea au depasit epoca ?n care au ,ost preeminente* Efecte puternice si imediate 4,H.L!,HCD( Cn aceasta prima perioada, teoria dominanta este aceea con,orm careia mass media are un e,ect imediat, masi" si prescripti" asupra audientei* ' Seringa Fipodermica* Prin mass media sunt in;ectate idei, atitudini si modele de comportament ?n creierele "ulnerabile ale publicului /indi"i:i separati1* Aceasta este cau:a pentru care modelul este numit seringa Fipodermica%* Primele obser"atii sunt legate de e,ectele emotionale puternice ale anumitor mesa;e /sosirea martienilor simulata de #rson Helles ?n 033(1 si e,ectele comportamentale ale campaniei de persuasiune* ' Dominatia i#eolo ica. Sociolo ii critici ai Scolii #e la 0ran;+urt =TDeo#or A#orno, 1a4 Eor;Dei: mer, Ierbert @arcuse1 au teoreti:at ideea prin care mass media /sau industriile culturale%1 sunt instru5 mente de di,u:are ale ideologiei dominante* In,luenta lor consta ?n uni,ormi:area cadrelor de gAndire si de comportament ?n sensul acceptarii sistemului capitalist* Acest curent a ,ost ,oarte in,luent ?n Franta ?n anii X80 si este conser"at de parti:anii lui* Efecte limitate 4,HCD!,HEL( AncFetele detaliate reali:ate ?n anii X90 si X20 ?n Statele Dnite au bul"ersat imaginea con,orm careia mass media au putere totala asupra publicului* Aceste ancFete a u dus la reali:area unui model comple- al in,luentei si atrage atentia asupra puterii e-ercitata de un public care alege in,ormatiile care ?l interesea:a* ' @odelul ?n doi timpi% /t7o5step ,lo71* PlecAnd de la studii empirice, cercetatorii americani Paul =a:ars,eld, 4liFu >at: /TFe PeopleXs CFoice ' 039(, Personal In,luence ' 03221 arata ca in,luenta e-ercitata de mass media este selecti"a. ea depinde de opiniile pree-istente si de o retea de relatii interpersonale ale receptorului* Acestia sunt sensibili ?n special la parerea liderilor de opinie* 4,ectele mass media nu sunt, deci, directe. ele sunt ,iltrate si limitate de receptor* ;tilizari si $ratificatii ale mass media/ abordarea functionalista Curentul ,unctionalist /)ernard )erelson, CFarles HrigFt, Ka$ )lumer1 admite ca mass media au un caracterul uni,icator, dar elimina ideea de manipulare. e,ectele mass media sunt masurate ?n termenii ne"oilor la care raspund* AncFetele se interesea:a de ,olosirea pe care consumatorii o dau di,eritelor tipuri de mesa;e si satis,actiile pe care le obtin ?n urma rece ptarii lor* Se pleaca de la principiul ca mediile in,ormea:a, culti"a, distrea:a si suscita o receptare acti"a sau pasi"a* <eza culturalista Curentul culturalist britanic /RicFard Ioggard, Stuart Iall1 pleaca de la ideea ca e,ectele mass media depind de locul receptorilor ?n di"i:iunea sociala a muncii si ?n cultura* @edia "eFiculea:a ideologia dominanta, dar receptarea reali:ata de indi"i:ii ce apartin claselor dominate nu este nai"a* 4a este distantatoare si critica* Spre e-emplu, gustul popular pentru emisiunile de distractie nu semni,ica ,aptul ca oamenii con,unda continutul acestor emisiuni cu "iata lor* Efecte comple%e 4,HED!,HHL( Cn cursul anilor X&0, importanta pe care a capatat5o tele"i:iunea i5a condus pe sociologi sa acorde o noua importanta e,ectului mass media asupra opiniei publice* Totusi, sunt studiate cu predilectie e,ectele pe termen lung, ?n dauna celor pe termen scurt* Pe de alta parte, de:"oltarea teFnicilor de comunicare a ,acut sa apara ideea ca aceste teFnici au un impact pro,und asupra organi:arii raporturilor sociale*

Comunicarea ?n cAmpul social

032

@mportanta tehnolo$iei Ipote:a de:"oltata de Iarold Innis si @arsFall @c=uFan este ca mi;locul de comunicare ?n sine are o in,luenta determinanta asupra modului nostru de gAndire, de a simti si de a actiona* @c=uFan pro,eti:ea:a ast,el "enirea unei societati mondiale retribali:ate sub in,luenta mi;loacelor de comunicare* Acest punct de "edere a ,ost apro,undat de alte teorii mass media* <eoria culturii si studiile asupra socializarii Cultivation anal6sis" realizata de >eor$e >erbner pornind din ,HEF" dezvolta ideea conform careia mi;loacele de comunicare au o in,luenta pro,unda pe termen lung asupra perceptiilor, "alorilor si comportamentelor indi"idului* Prin anali:a de continut, cercetatorul a aratat ca marii consumatori de tele"i:iune au o "i:iune asupra lumii care tinde sa o re,lecte pe cea di,u:ata de mass media* Pe de alta parte, studiile asupra sociali:arii au pus ba:a pe masurarea e,ectului tele"i:iunii asupra copiilor si adolescentilor, ?n special ?n materie de "iolenta* Aceste studii arata ca doar ?n ca:uri rare e-ista o in,luenta directa si puternica asupra comportamentului copiilor* :pirala tacerii Analista 4lisabetF Noelle5Neuman /TFe Spiral o, Silence ' 03981 a ridicat problema in,luentei represi"e a media asupra opiniei publice* Con,orm cercetatoarei, mass media nu re,lecta totalitatea opiniilor pre:ente ?n public, ci numai un ,ragment autori:at%* Cei care ?mpartasesc opiniile legitime% se simt ma;oritari si le e-prima< cei care nu le ?mpartasesc, se retrag din de:batere si nu se pronunta asupra con"ingerilor lor pentru a e"ita sa ,ie ?ndepartati* @ass media sunt acu:ate ca ?ntretin un consens arti,icial* *unctia de a$enda a mass!media Teoria agenda5setting% pre:entata ?n 0382 de @a-7ell @cCombs si !onald SFa7, insista asupra capacitatii media de a ,ocali:a atentia publicului asupra anumitor e"enimente, ,ara a5i dicta si ce sa gAndeasca despre acestea* !e"oltarea ulterioara a acestei teorii arata ca ?nsasi mass media este dependenta de alti actori sociali* Efectele receptarii Studiile asupra receptarii /4liFu >at: si Tamar =iebes, TFe 4-port o, @eaning, 03301 se interesea:a de modul ?n care continuturile mass media sunt retinute, restituite si interpretate de receptori* 4le pun ?n "aloare e,ectul mesa;ului, nu numai ?n masura ?n care este receptat, ci si interpretat ?n ,unctie de resursele culturale ale receptorului* In,luenta mass media este, deci, conditionata de reactia receptorului /legat de cultura grupului sau social sau de comunitatea sa de "iata1* >a t: si =iebes au aratat cum ,oiletonul !allas a ,ost perceput si interpretat di,erit ?n Statele Dnite si ?n Israel, ?n sAnul di,eritelor comunitati /arabe, e"reiesti rusesti, e"reiesti marocane etc*1* <eoria adoptiei Aceasta teorie e-plica modul ?n care mass media in,luentea:a di,u:area si adoptarea anumitor ino"atii /de e-emplu, adoptarea de catre agricultori a unor noi produse si a unor noi masini agricole1* Principalul repre:entant al acestui curent este 4"erett H* Roge rs, care a publicat, ?n 03&2, TFe !i,,usion o, Inno"ation /apud =a communication* Utat des sa"oirs1* Sa retinem8 Cum putem defini comunicarea de masa? Preci:ari. ' comunicare de masa ' mesa;e si procese de comunicare< ' mi;loace de comunicare ' instrumentele comunicarii, mi;loacele teFnice de transmitere a mesa;elor< ' mass ' un public numeros, amplitudine sociala a mesa;ului, simultaneitate a receptarii pe o arie larga, standardi:are a consumului de produse culturale, ni"el sca:ut de recepti"itate*

03&

Teoria comunicarii

Caracteristici ' comunicare de masa. ' ansamblu de ,enomene socio5culturale strAns legate de e"olutiile ?n domeniul stiintei si teFnologiei< ' este pregnanta ?n secolul JJ, dupa prima con,lagratie mondiala, o data cu de:"oltarea mi;loacelor teFnice ?n domeniul audio5"i:ualului< ' ,ace posibila transmiterea unui mesa; catre un public "ariat si numeros, care ?l receptionea:a simultan, ,iind despartit din punct de "edere spatio5temporal de sursa< ' emitatorul de mesa;e este unul singur< este un pro,esionist al comunicarii, un ;urnalist, o persoana institutionali:ata% care repre:inta un grup de persoane si este un mare producator de mesa;e< ' comunicarea se sociali:ea:a, de"ine colecti"a< ' destinatarii comunicarii ,ormea:a grupuri largi, colecti"itati umane, ,apt care constituie sociali:area audientei /a receptarii1< ' caracterul unidirectional si mediat al comunicarii< reactia grupului receptor de mesa;e ,ata de grupul emitator /,eed5bacB5ul1 este lenta, cFiar de indi,erenta* Care sunt principalele mijloace de comunicare de masa? @i;loacele ,olosite ?n comunicarea de masa sunt re:ultate atAt ale re"olutiei industriale, cAt si a aparitiei unor organi:atii comerciale, a unor trusturi, concerne, corporatii interesate atAt de productia de masa, cAt si de di,u:area de masa, aducatoare de pro,it. ' presa< ' teFnologia din domeniul electricitatii si electronicii ' aparitia telegra,ului, a tele,onului, ,onogra,ului, radioului, cinematogra,ului, tele"i:iunii< ' calculatorul* Care sunt rolul si functiile mass media n societate? Functiile mass media pot ,i repre:entate con,orm urmatoarei diagrame. *unctia mediatica Actiunea mediatica Consecintele pentru public In,ormare !iseminarea in,ormatiei Ridicarea ni"elului de cunoastere Interpretare Comentarea ,aptelor Cristali:area propriei opinii 4-primare Semnalarea ?n public Constienti:are Critica Anali:a ,aptelor Prelucrare si adoptarea + respingerea criticii Instructi"5 Selectia si di,u:area cunostiintelor si4ducarea ?n con,ormitate cu culturi:atoare in,ormatiilor cultural ' stiinti,ice "alorile promo"ate de societate Sensibili:are si con,ormare la =iant Pre:entarea ,aptelor ?ntr5un mod a,ecti" apelurile de solidari:are !i"ertisment Reali:area de emisiuni si rubrici cu speci,ic Rela-are si distractie

). Comunicarea "ublica

#rice societate ?ncearca sa lupte ?mpotri"a raului social care o lo"este /insecu5 ritate, accidente, boli, degradarea spatiului ?ncon;urator etc*1 si sa promo"e:e "alorile colecti"e necesare con,ortului si propriei sale de:"oltari* Foarte repede, reglemen5 tarile si controalele se do"edesc incapabile sa obtina re:ultatele asteptate* Nu este de a;uns ca o masura sa ,ie obligatorie pentru a modi,ica comportamentul indi"idual* @ai bine ar ,i sa se ?ncerce obtinerea ade:iunii "oluntare a ,iecaruia, ?ncerc?ndu5se antrenarea oamenilor ?n aceasta miscare care presupune binele ,iecaruia, precum si acela al colecti"itatii* Acesta este obiecti"ul comunicarii publice*

).&. Po(itionarea comunicarii "ublice ?n cm"ul comunicarii sociale Cn timp ce publicitatea comerciala lauda atuurile produselor pentru a5i ,ace pe
oameni sa le cumpere, comunicarea publica, ale carei teFnici si mi;loace sunt asema5 natoare datorita utili:arii generali:ate a posibilitatilor mediatice /campanii de a,isare, mesa;e tele"i:ate1, ?ncearca sa5l ,aca pe ,iecare cetatean responsabil de alegerile sale ?n materie de sanatate si securitate si sa asigure participarea sa la "iata publica* Comunicarea sociala nu se multumeste sa in,orme:e* Dn anunt de tipul Nu ,umatiG Tutunul este daunator sanatatii% nu le o,era ,umatorilor ?ndea; uns de multe moti"e pentru a5si scFimba comportamentul* Comunicarea elaborata stiinti,ic studia:a toate caracteristicile tabagismului, relatiile de dependenta ale organismului ?n pri"inta consumului, anali:And toate mi;loacele persuasi"e apte sa modi,ice comportamen5 tele* 4-plicatia si ;usti,icarea preced sloganul* Apar ast,el trei ?ntrebari importante /CFristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea01.

' Care sunt ,undamentele economice, morale si politice ale comunicarii publiceO ' Cn ce consta legitimitatea saO
0 Ceea ce ?n acest curs este numit comunicare publica% apare la autorii mentionati sub denumirea

de comunicare sociala%< ,ara a intra aici ?ntr5o discutie re,eritoare la legitimitatea unuia sau altuia dintre termeni, am pre,erat ,olosirea ?n toate conte-tele a termenului de comunicare publica%*

03(

Teoria comunicarii

' Care este locul sau speci,ic ?n raport cu legile si controalele care ?ncearca simultan sa modi,ice comportamenteleO
Discutii etice Care credeti ca sunt locul si rolul comunicarii publice ?n societatea romAneasca de asta:iO Identi,icati cau:e ale acestei situatii* Cine credeti ca trebuie sa se implice ?n reali:area unei comunicari publiceO Argumentati po:itia sustinuta*

).,. Comunicarea "ublica ! "reci(ari terminolo ice Pentru )ernard @iege /Societatea cucerita de comunicare1, comunicarea publica repre:inta recurgerea din ce ?n ce mai clara si mai organi:ata din partea adminis5 tratiilor de stat la mi;loacele publicitare si la relatiile publice* Aceasta se datorea:a ,aptului ca, pe de o parte, statul trebuie sa ,aca ,ata unor noi responsabilitati /care s5au ampli,icat ?n interiorul statului pro"identa1, iar, pe de alta parte, recurge la noi procedee de gestionare, inclusi" la procedeele de gestionare a opiniei puse la punct ?n s,era a,acerilor comerciale si industriale* Folosirea e-presiei comunicare publica% merita cAte"a preci:ari* Trebuie mai ?ntAi sa deosebim comunicarea publica de comunicarea politica, cu care este adesea con,undata< ?n perioade electorale, un gu"ern sau un ministru este tentat sa "alori:e:e mai curAnd politica personala si cea a partidului decAt actiunile ?ntreprinse de administratia pe care o conduce< totusi, comunicarea publica nu se limitea:a doar la campaniile ministeriale, iar interesul de a nu o trans,orma ?ntr5un apendice al comunicarii politice este din ce ?n ce mai e"ident, data ,iind mai ales di"ersi,icarea metodelor si raspAndirea acestora la toate esaloanele administrati"e* Cn al doilea rAnd, comunicarea publica nu trebuie asimilata comunicarii institu5 tionale* Accentul pus pe aspectul institutional sau organi:ational are ca e,ect disimularea caracteristicilor speci,ice comunicarii de ?ntreprindere, pe de o parte, si comunicarii publice, pe de alta< de:"oltarea celei din urma trebuie legata de anumite trans,ormari care se produc cFiar ?n interiorul aparatului de stat* Comunicarea publica urmareste patru categorii de e,ecte /apud @iYge, op* cit*1. 0* moderni:area ,unctionarii administratiilor /este mai ales ca:ul dispo:iti"elor de relatii cu publicul sau al sistemelor de pre:entare si transmitere a in,ormatiei1* Administratiile trebuie sa ,aca ,ata unor cereri din ce mai comple-e si precise< cei administrati se asteapta sa obtina in,ormatii la care socotesc ca au dreptul si nu mai accepta raspunsuri care se ascund dupa secretul deci:iilor administrati"e si dau impresia de arbitrar< adaptarea si moderni:area administratiilor depind la ,el de mult de scFimbarile comportamentului celor administrati care se considera tot mai mult niste consumatori, cFiar niste clienti< 2* unele campanii ?si ,i-ea:a ca obiecti" producerea unor scFimbari de com5 portament1

Comunicarea ?n cAmpul social

033

3* pentru unele administratii sau ?ntreprinderi publice, gri;a principala este sa ?si asigure prin comunicare o imagine moderna< 9* cautarea ade:iunii cetatenilor cu pri"ire la o anumita problema, prin actiuni de sensibili:are* Trasatura esentiala comunicarii publice este aceea de a actiona la ni"elul repre:entarilor sociale si de a permite o rapida modi,icare a discursurilor publice< ea di,era ?n mod esential de alte tipuri de comunicare prin ,inalitatea sa, asa cum demonstrea:a tablourile urmatoare /=e Ne,, =a communication sociale, apud )a$lon si @ignot, op* cit*1. Comunicarea publica ' Vi:ea:a ?n special "iata personala a cetatenilor. prin mass media, adresea:a mesa;e ?ntr5o maniera speciala cetatenilor ca indi"i:i particulari /pre"enirea maladiilor si a accidentelor1< ' 4ste centrata pe e,ectele, pe re:ultatele studiate< ' !e:"olta raporturi interacti"e ?n pro,itul progresului umanitar* Comunicarea societala ' 4ste ?n slu;ba natiunii. pri"este ?n mod mai direct teme legate de societate /e-* promo"area ci"ismului si a "alorilor morale, sal"gardarea patrimoniului si a culturii1, "i:And o colecti"itate luata ?n ansamblul ei< ' Creea:a un climat psiFologic propice acceptarii mesa;elor sociale< ' =argeste cAmpul preocuparilor indi"iduale, ?ncearca sa ,orme:e si sa de:"olte o constienti:are colecti"a a subiectelor ma;ore*

Comunicarea publica ' Csi propune un obiecti" de pura "aloare indi"iduala. actiuni de pre"enire ?n ,a"oarea sanatatii si securitatii, promo"area resurselor patrimoniale< ' 4ste un emitator neutru care nu este aser"it nici unei entitati particulare, ,ie aceasta putere, grup ori persoana< ' Actionea:a ?n mod independent ?n raport cu ?mpre;urarile politice, pAna la disparitia raului a"ut ?n "edere*

ropa$anda ' !i,u:ea:a credinta% ?n sensul ei primar, lupta pentru ca opinia publica sa accepte anumite opinii politice si sociale, sa spri;ine o orientare politica, un gu"ern, un repre:entant< ' 4ste un ansamblu de mi;loace de in,ormare puse ?n mod deliberat ?n ser"iciul unei teorii, unui partid sau al unui om, ?n "ederea str?ngerii de ade:iuni si a spri;inului cAt mai multor persoane< ' Ser"este orice strategie politica ?n conditii de e-ploatare ,a"orabila cu teFnici de cucerire a spiritelor elaborate stiinti,ic*

090

Teoria comunicarii

Comunicarea publica ' Preconi:ea:a modi,icari comporta5 mentale ?n "ederea scFimbarii obi5 ceiurilor< este mai curAnd anti5consum< ' Se spri;ina pe ,apte do"edite /relatii ?ntre tabagism si cancer, e,icienta purtarii centurii de siguranta1< ' Se re,era la comportamentele ideale% ale cetatenilor cu pri"ire la propria lor persoana< ' 4ste ,inantata de colecti"itate. ,onduri "enite de la stat sau asociatii unde cea mai mare parte a resurselor pro"ine din colecte de la populatie*

ublicitatea ' Cncura;ea:a acFi:itionarea unui produs nou, deci ,a"ori:ea:a consumul< ' Pune accentul mai mult pe marca decAt pe produs, "rea mai mult sa con"inga decAt sa in,orme:e< ' Face din consumator un persona; ?n"ingator< ' 4ste ,inantata prin produsele cumparate de consumatori<

/Pomonti V @eta$er, =a communication, )esoin social ou marcFZ, apud 2a6lon si 0i$not" op. cit.( Comunicare $uvernamentala ' Re,lecta orientarea gu"ernului< ' 4ste e-presia statului ?ncarnat de ministrii< ' 4ste indicatorul pri"ilegiat al democratiei. e-plica neclaritatile deci:iilor si in,ormea:a asupra consecintelor lor< ' 4ste indicatorul e,icientei gu"ernului. cauta sa ,oloseasca ?n mod optim resursele nationale< societatile democratice cel mai bine in,ormate sunt ?n general cele mai per,ormante /consens relati"1< ' Include comunicarea publica ?n ceea ce pri"este subiectele de interes public precum pre"enirea accidentelor si maladiilor, lupta contra soma;ului si in,latiei, promo"area "alorilor culturale, sociale si patrimoniale* Persuasiunea si constrAngerea sunt cele doua mi;loace complementare ale actiunii gu"ernamentale ?n domeniul comunicarii publice, al doilea mi;loc neinter"enind decAt atunci cAnd primul a esuat* A con"inge pentru a modi,ica comportamente pre;udiciabile ?n sens indi"idual sau colecti" implica o conditie prealabila. a ,ace cunoscute moti"ele ce ;usti,ica modi,icarile de atitudine preconi:ate, deci sa di,u:e:e la ma-imum ,aptele si comentariile e-plicati"e ale subiectului campaniei* Ceea ce nu este prea usor. actiunile publicitare comerciale pentru tutun si alcool sunt mult mai pre:ente decAt sloganele unei campanii antitabagice sau antialcoolice* In,ormatiile ast,el di,u:ate ,ormea:a o parere care interpretea:a cunostiintele, le con,era un sens, o importanta, un rol< ,ormarea acestei pareri este, dupa acFi:itionarea cunostiintelor necesare, etapa care conditionea:a scFimbarea de comportament*

Comunicarea ?n cAmpul social

090

Cn "irtutea carei puteri, prin organisme interpuse, anumiti indi"i:i pot sa ?si aroge pri"ilegiul ?ncercarii de a modi,ica ?n mod legal comportamentele semenilor lorO CAnd comunicarea publica ser"este bunastarii colecti"e, colecti"itatea nu are nici o re:er"a* !e obicei ?nsa, comunicarea publica are o origine esential gu"ernamentala, iar semnatarul campaniilor nu este neutru ?n ceea ce pri"este actiunea anga;ata si re:ultatele sale* #ricare ar ,i tema pastrata, se ?ntAmpla ,rec"ent ca ministrul ?n cau:a sa obser"e impactul comunicarii asupra publicului si sa ?ncerce sa bene,icie:e de pe urma succesului acesteia ?n ,a"oarea propriei imagini* @ai ramAne legitimitatea economica a comunicarii publice, care poate ,i bine apreciata ?n termeni ,inanciari* #rice pre"enire ?mpotri"a pericolelor sociale /boli cardio5"asculare, alcoolism, tabagism, to-icomanie etc*1 antrenea:a economii impor5 tante ?n ceea ce pri"este costul ?ngri;irilor medicale si sociale atunci cAnd actiunile des,asurate se do"edesc e,iciente* Apararea mediului, in,ormarea economica, ?mbu5 natatirea imaginii de marca a corpurilor sociale au, desigur, o e-plicatie ,inanciara, dau nastere la cAstiguri ce contribuie la ?mbogatirea comunitatii ?n ansamblu, precum si a indi"i:ilor care o ,ormea:a* Comunicarea publica dobAndeste ast,el o legitimitate economica apreciabila ?n mod concret, ceea ce nu se ?ntAmpla ?ntotdeauna ?n ca:ul legitimitatilor morala si politica*

).-. Cam"ania #e comunicare "ublica 4laborarea unei strategii de comunicare publica tine cont de principii teFnice riguroase* Dn singur subiect trebuie sa ,ie abordat ?n timpul campaniei /unitatea temei1< in,ormatia trebuie sa se des,asoare pe o perioada de timp de,inita stiinti,ic, ,ara ?ntrupere /unitate de timp1* Impactul comunicarii este cu atAt mai puternic, cu cAt cel mai mare numar de mi;loace este reunit ?n pro,itul sau /unitate a ?ntregului1* Strategia ia ?n calcul urmatoarele puncte. alegerea temei campaniei, de,inirea tintei urmarite, a conceptiei, a tonului, continutului, atractia si semnatura mesa;ului* 4ste ales ?n ,unctie de ?mpre;urari subiectul pentru care comunicarea are cele mai multe sanse de a modi,ica starea e-istenta* Conceptia mesa;ului, element ,undamen5 tal al comunicarii, se supune unor principii ce au ?n "edere e,icienta* @esa;ul poate apela la sentimentul de ,rica /securitate rutiera1, umor sau erotism* @esa;ul trebuie sa ,ie ?nsotit de un slogan care sa a,irme obiecti"ul campaniei si sa dea tonul acesteia* Dltima componenta, ,orma gra,ica a sloganului, simbolul, repre:inta semnatura scrisa a campaniei* Repre:entAnd printr5un desen concis s,atul despre care este "orba, simbolul trebuie sa atraga atentia prin noutate, prin ,orma, sa se obser"e de departe< ,acut pentru a dura, el trebuie reprodus din abundenta, pAna ce doar simpla pre:enta sa ne aminteasca despre ce este "orba* Subiectele abordate pot ,i reparti:ate ?n trei categorii, ,ara limite clare. ' cele care ?ncearca sa modi,ice comportamentele. lupta ?mpotri"a accidentelor de munca, a tabagismului, a tratamentelor gresite aplicate copiilor sau ,emeilor, a incendiilor sau a ,ocurilor din paduri etc*<

092

Teoria comunicarii

' cele care au ca obiect pre:entarea noilor elemente de in,ormare pri"ind drep5 turile si datoriile cetatenilor. ser"iciul national, declararea "eniturilor, modalitati de creare de a,aceri< ' cele care intentionea:a sa promo"e:e ser"icii si organisme publice. mu:ee, lucru manual, parcuri naturale regionale, imaginea de tara etc* #ricare ar ,i subiectul tratat si suma bugetului acestor campanii, pentru a obtine o e,icienta ma-ima se apelea:a la canale mediatice di,erite. tele"i:iune si radio, presa nationala si regionala, re"iste, a,ise si cinema, brosuri si pliante* Identi,icati campanii de comunicare publica reali:ate ?n RomAnia< comen5 tati subiectul acestor campanii si modul de reali:are* Propuneti trei subiecte pentru care credeti ca este necesara re ali:area unor campanii de comunicare publica* Cn limita cunostiintelor pe care le detineti ?n acest moment, ?ncercati sa elaborati o strategie de campanie pe aceste subiecte*

Sa retinem8 Cum putem caracteriza comunicarea publica? Comunicarea publica repre:inta recurgerea din ce ?n ce mai clara si mai organi:ata din partea administratiilor de stat la mi;loacele publicitare si la relatiile publice* Aceasta se datorea:a ,aptului ca, pe de o parte, statul trebuie sa ,aca ,ata unor noi responsabilitati /care s5au ampli,icat ?n interiorul statului pro"identa1, iar, pe de alta parte, recurge la noi procedee de gestionare, inclusi" la procedeele de gestionare a opiniei puse la punct ?n s,era a,acerilor comerciale si industriale /)ernard @iege1* Comunicarea publica urmareste patru categorii de e,ecte. 0* moderni:area ,unctionarii administratiilor /este mai ales ca:ul dispo:iti"elor de relatii publice sau al sistemelor de pre:entare si transmitere a in,ormatiei1< 2* unele campanii ?si ,i-ea:a ca obiecti" producerea unor scFimbari de comportament< 3* pentru unele administratii sau ?ntreprinderi publice, gri;a principala este sa ?si asigure prin comunicare o imagine moderna< 9* cautarea ade:iunii cetatenilor cu pri"ire la o anumita problema, prin actiuni de sensibili:are* <eme/ ' cele care ?ncearca sa modi,ice comportamentele. lupta ?mpotri"a accidentelor de munca, a tabagis5 mului, a tratamentelor gresite aplicate copiilor sau ,emeilor, a incendiilor sau a ,ocurilor din paduri etc*< ' cele care au ca obiect pre:entarea noilor elemente de in,ormare pri"ind drepturile si datoriile cetatenilor. ser"iciul national, declararea "eniturilor, modalitati de creare de a,aceri< ' cele care intentionea:a sa promo"e:e ser"icii si organisme publice. mu:eee, lucru manual, parcuri naturale regionale, imaginea de tara etc*

$. Comunicarea "ublicitara

!iscursul publicitar a intrat ?n "iata noastra, orientAndu5ne :ilnic perceptia si raportarea la realitatea imediata, directionAndu5le, cosmeti:Andu5le, in"estindu5le cu semni,icatii* !incolo de aspectul ,inanciar "i:at /cresterea "An:arilor ,irmelor pro5 ducatoare de bunuri sau ,urni:oare de ser"icii prin atragerea unui public5tinta si lar5 girea pietei1, reclama induce atit udini si comportamente, rasturnAnd granitele sociale e-istente, distribuind cu darnicie retete de ,ericire si garantAnd accesul ?n paradisul societatii de consum*

$.&. Rolul "ublicitatii %n societate. Teorii culturale !incolo de simplele reactii de aprobare sau respingere, publicitatea este abordata si e-plicata din cel putin trei perspecti"e culturale, ,iecare generAnd si o anumita atitudine ,ata de acest ,enomen socio5comunicational* 0* # prima teorie pe care ne propunem sa o e-punem este cea a persuasiunii clandestine%, pre:entata de V* PacBard /=a persuasion clandestine, apud Vasile !Ancu, Comunicarea simbolica1* 4l respinge publicitatea, argumentele sale ,iind de natura etica. publicitatea repre:inta o ,orma de manipulare, ori nimeni nu are dreptul de a manipula* Publicitatea nu manipulea:a doar ?n ,ormele sale, ci ?n ?nsasi substanta ei este o persuasiune clandestina* =ucrarea lui PacBard pre:inta o serie de teFnici de persuasiune puse la punct de publicitate cu a;utorul specialistilor ?n cercetarea moti"atiilor, autorul anali:And sub acest aspect campaniile electorale si propaganda politica* Con,orm autorului, unii agenti de publicitate cred ca publicul a de"enit ,oarte sceptic la subiectele de reclama, ast,el ?ncAt psiFicul si comporta5 mentul sau nu mai poate ,i in,luentat prin intru:iuni si atacuri e-terioare< de aceea, pentru a depasi ne?ncrederea noastra constienta, s5a recurs tot mai des ?n ultimele decenii la atacarea subconstientului* Adeptii lui V* PacBard au e-tins teoria pAna la de,inirea publicitatii ca o ,orma mascata de totalitarism* Apropierea este ?nsa ,ortata, caci publicitatea nu5si propune

099

Teoria comunicarii

remodelarea ,iintei umane, nici aniFilarea societatii ci"ile* !aca totalitarismul se asocia:a cu rigiditatea, coercitia si dresa;ul mecanic, publicitatea ?nseamna, dimpo5 tri"a, comunicare, seductie, ludic* Fara a5si asuma proiecte ambitioase de tipul omului nou, ,ara a ?ngradi libertatea indi"iduala, ea stimulea:a ne"oile umane, ,olosind programatic gusturile de;a e-istente* 2* Ca o replica la acesta teorie, publicitatea a ,ost asimilata cu un ,actor de democratie. *ara a se confunda cu propa$anda" ea presupune creativitate" ori$inali! tate" seductie" chiar daca totul se decide la nivelul suprafetelor. artidele politice si statul se folosesc de aceasta publicitate" publicitatea de serviciu public si de interes $eneral 4>. 7ipovets+6" 7e pub sort les $riffes(1 este vorba despre semnalizarea rutiera" promovarea pro$ramelor de protectie a pensionarilor" de asistenta sociala etc. Dincolo de aceste aspecte" publicitatea se dovedeste de o importanta decisiva pentru a$entii economici" dar fara consecinte majore pentru ceilalti/ puterea ei este superfi! ciala" frivola" viznd au%iliarul si indiferentul. Aceasta teorie" destul de limitata" pare sa e%plice mai de$raba incompatibilitatea dintre publicitate si lo$ica totalitara" dect virtutile sale democratice. 3* Abordata din perspecti"a comunicationala, publicitatea a generat numeroase dispute, re,eritoare mai ales la "aloarea in,ormationala a mesa;elor* Punctul de plecare l5a constituit teoria ,unctionalista a lui @erton, care a recunoscut ,unctia publicitara a comunicarii de masa* Teoriile structural5ling"istice /R* )artFes, R* =in5 deBers1 se a-ea:a pe anali:a semiologica a mesa;ului* =imita acestei anali:e consta ?n ,aptul ca sunt "i:ate doar semni,icatiile intentionale, negli;Andu5se conte-tul socio5 cultural al comunicarii si rolul acti" al receptorului, care decodi,ica mesa;ul si instituie propriile semni,icatii* Kean )audrillard, ?n lucrarea sa, =a sociZtZ de consommation, de,ineste publici5 tatea drept regina pseudoe"enimentului. ea preia obiectul din realitate, ?i elimina caracteristicile obiecti"e si5l reconstruieste ca moda, ca ,apt di"ers spectacular* Publicitatii nu i se pot aplica, prin urmare, categoriile ade"arului si ale ,alsului, caci ea nu porneste de la un re,erent real* 4a se ba:ea:a pe un alt tip de "eri,icare, a cu"Antului. obiectul de"ine pseudoe"eniment si apoi, prin ade:iunea publicului la discursul publicitar, el se integrea:a ?n "iata reala ca e"eniment real* Cn publicitate ,unctionea:a deci categoriile mitului* # teorie asemanatoare ne este propusa de P* )ourdieu /Actes de la recFercFe en sciences sociales" ;n placement de pMre de famille" apud ). Dncu" op. cit.( care accentueaza latura poetica a publicitatii si efectul ei simbolic. Ca si poezia" publicitatea e%ploateaza conotatiile mesajelor uznd de puterea limbajului poetic de a evoca evenimente trecute" proprii fiecarui individ. Efectul simbolic al enuntului este produsul unei colaborari ntre autorul care se inspira din patrimoniul sau cultural de cuvinte si ima$ini capabile sa trezeasca lectorului e%periente unice si lectorul care contribuie la conferirea puterii simbolice te%tului inductor" lectorul proiectnd asupra

Comunicarea ?n cAmpul social

092

te-tului5prete-t aura de corespondenta, de re:onanta si analogii care sa5i permita sa se recunoasca ?n ele* !iscursul publicitar ramAne ast,el un simplu prete-t, descFis oricarei posibilitati interpretati"e* 9* Noile teorii plasea:a publicitatea ?n conte-tul destructurarii edi,iciului meta5 fizic 3 $arantul ordinii sociale si al fenomenului de solidaritate colectiva. :ecolul nostru se plaseaza sub semnul crizei de valori" dublate de o criza a reprezentarii. :e impune astfel nevoia crearii unui limbaj nou" care sa ritualizeze si sa spectacularizeze evenimentele sociale. #n interiorul acestui limbaj s!au nre$istrat modificari de substanta" n acord cu evolutia ideolo$ica si sociala. rimele discursuri publicitare ale secolului nostru proslaveau capitalismul triumfator" erijndu!se ntr!o oda adusa consumismului" n opozitie cu valorile crestine precum modestia" cumpatarea" absti! nenta 3 valori ce re$lau viata sociala de pna atunci. 7imbajul publicitar functiona deci ca un instrument de coercitie" avnd ca rol realizarea cone%iunii si a ordinii sociale prin e%altarea valorilor capitalismului. Acest tip de retorica 4evidentierea obiectului prin inte$rarea lui n practicile cotidiene( s!a transformat astazi ntr!o retorica a ambi$uitatii" a echivocului" conturnd o lume a posibilului" dincolo de adevar si fals. &pozitiile de clasa si!au pierdut vizibilitatea 4chiar daca ele persista n stilurile de consum(" iar spectacolul publicitar" acest rit de posesie ima$inar" functioneaza n acelasi mod la toate nivelele stratificarii sociale. Apare astfel" n lo$ica sociala" principiul colectivismului/ publicitatea re$leaza si uniformizeaza viata cotidiana" chiar daca nu este vorba despre cea reala" ci despre o viata dezirabila a bo$atilor. ;morul si alte forme de discurs banalizeaza distantele sociale si posibilele tensiuni. e de alta parte" acest principiu se concretizeaza si prin obsesia achizitiei" a colectiei complete" prin crearea sistematica de noi nevoi/ orict de mult ai avea" e%ista ntotdeauna o piesa care lipseste din ntre$.

Reali:ati un eseu despre rolul publicitatii ?n societate, plecA nd de la citatele de mai ;os* Cncercati sa comentati aceste citate si prin prisma teoriilor culturale pre:entate* Ce ne o,era deci publicitatea prin tele"i:oareO In,ormatieO Contact direct cu realitatea socialaO Perspecti"a lucida asupra e"enimentelorO Cultura, constiinta acestei lumiO !eloc< spectacole, spectacole ale naturii, spectacole de "arietati, nimic altce"a decAt e"a:iune* Simptomatic pentru re,u:ul de a5i ,ace pe oameni sa gAndeasca, ,latAndu5i ca stapAnesc realul* /***1 Ast,el, spectatorul caruia i se o,era posesiunea lumii, "is copilaresc de a ,i, uita ?n ce masura ?i este pri:onier acesteia* Pri:onier al imaginilor, pri:onier al programelor, al producatorilor si, ?n ,ine, al di"ersilor responsabili numiti de putere care conduc tele"i:iunea* Pri:onier al tele"i:iunii ?nsesi, al conditiilor de receptare a mesa;ului tele"i:at* /***1 Cn ,apt, singura putere a acestui rege ,igurant care de"ine publicul consumator este aceea de a se ,ace cAt mai per,ormant posibil

09&

Teoria comunicarii

,ata de sine, ?mpotri"a sa, prin identi,icarea cu modelul de om ,unctional de care teFnocratia economica are ne"oie ca sa ?n"Arta rotitele ma sinariei ei*% /FranTois )rune, Fericirea ca obligatie%, PsiFologia si sociologia publicitatii, pp* 325321 /***1 publicitatea trebuie inclusa mai mult ?n politica de emisie* Regle5 mentarile care limitea:a spatiul publicitar si prescriu minimum de programe non5entertainment trebuie aruncate la cos* Teoreticienii economiei de piata nu iau ?n considerare criticile clasice adresate publicitatii. aceasta tre:este astep5 tari pe care nu le poate satis,ace, este re:ultatul ri"alitatii costisitoare a marilor ,irme, creea:a bariere de intrare pe piata, prote;ea:a monopolul si deci inFiba competitia de piata* Publicitatea nu este anti5competitie* Pro,iturile duc la cFeltuieli mai mari pentru reclama si nu in"ers* !in moment ce se reduc alte costuri de productie si marBeting datorita productiei ?n masa, publicitatea reduce si preturile ,ara "reo deteriorare cuanti,icabila a calitatii ser"iciilor*% /KoFn >eane, @ass media si democratia, p* &01

$.,. De+initie. Ti"olo ii. 0unctii !e,initia clasica a publicitatii o plasea:a ?n cadrul procesului de marBeting, acea arta a crearii conditiilor ?n care cumparatorul se con"inge singur sa cumpere% /KoFn Ferguson1* Ast,el, publicitatea repre:inta un comple- de acti"itati de promo"are pe piata a unei idei, a unui produs sau a unui ser"iciu /promotion mi-1* Printre metodele ,olosite ?n acest scop enumeram. pre:entarea directa, reclama, teFnica raspunsului direct, di,eritele stimulente de "An:are, etc* 8eclama reprezinta mesajul platit de sponsor" intermediat de mijoacele de comunicare ?n masa, cu ,unctia de a con"inge un anumit public de a"anta;ele o,erite de ideea+ser"iciul+ produsul promo"at/a1* Pentru a5si atinge obiecti"ele /,ormarea sau scFimbarea atitudinii receptorului ,ata de produsul o,erit, dar si inducerea dorintei de actiune, oricare ar ,i natura ei. cumparare, contributie ,inanciara, participare la un e"eniment etc*1, reclama trebuie sa raspunda unor cerinte precum. captarea si reti5 nerea atentiei, ,orta persuasi"a, memorabilitate /continut si ,orma socante1, menti5 nerea interesului receptorului /in,ormatiile o,erite trebuie sa raspunda unor ?ntrebari sau sa o,ere solutii la problemele e-istente1* Adec"area mesa;ului la publicul5tinta se ,ace prin selectarea datelor de ma-im interes si prin structurarea lor ?n ,unctie de speci,icul de procesare a in,ormatiei de catre consumatorii tinta, dar si de mass media ,olosite* Cn ,unctie de scopul urmarit, deosebim. ' reclame de lansare a noilor produse+ser"icii+idei /care ,amiliari:ea:a, sensibili5 :ea:a si stimulea:a curio:itatea, dorinta de nou, prin garantii, marturii si demonstratii ce neutrali:ea:a ,rica de scFimbare1< ' reclame de ?ntretinere, de culti"are a simpatiei si a ,idelitatii clientelei<

Comunicarea ?n cAmpul social

098

' reclame de repo:itionare, prin deplasarea imaginii spre un alt registru de calitati+bene,icii pentru aceeasi categorie de public, prin ?mbogatirea imaginii cu elemente noi, complementare, pentru largirea clientelei, sau prin rasturnarea imaginii si demolarea ba:elor /ratiunilor atitudinii anterioare ,ata de obiect1* Publicitatea ,unctionea:a atAt ca ,enomen economic, ,iind legata de piata libera, cAt si ca ,enomen cultural, "eFiculAnd continuturi simbolice prin intermediul mass media* !in aceasta dubla structura re:ulta caracterul dual al publicitatii. pe de o parte, ea are o natura con,lictuala, datorata competitiei dintre marci, pe de alta parte, ea trebuie sa5si gaseasca o legitimitate sociala, sa instaure:e o comunicare consen5 suala cu publicul, de unde caracterul ei armonic* Dn scFimb "eritabil presupune ideea de ecFi"alare a cererii cu o,erta, daca nu ideea de pro,it* Alaturi de moneda, discursul "alori:ant al reclamei actionea:a ca un lubri,iant economic* @esa;ul repetiti", redundant, adaptat tuturor canalelor reuseste sa seduca receptorul si sa5i in,luente:e comportamentul* Publicitatea ?si depaseste ast,el ,unctia economica, promo"And un ansamblu cultural. o morala proprie, un sistem de "alori, un limba; speci,ic* @arBetingul politic, considerat de specialisti o adaptare /uneori o per"etire1 a comunicarii de tip publicitar, are ca scop crearea unei imagini "andabile a liderilor po5 litici* Pentru seducerea emotionala a alegatorului se apelea:a la imagini simple, sin5 cere, intime, care scot politicul din em,atic si solemn, plasAndu5l ?n :ona sFo75ului si a de:"oltarii* Acestui tip de publicitate i s5a reprosat ca actionea:a ca o ,rAna a democratiei, mascAnd problemele de ,ond, diluAnd si neutrali:?nd continutul discur5 surilor politice /care ?si pier ast,el indi"idualitatea orientarii politice1, amputAnd spi5 ritul critic al populatiei /"e:i Iabermas1* Te:a opusa a,irma ?nsa "irtutile democratice ale seductiei, ale politicii5spectacol, care nu repre:inta decAt o prelungire a procesului de desacrali:are ?nceput la s,Arsitul secolului al JVIII5lea* Spectacolul constr?nge la moderatie, la disciplina, elimina ,anatismul, e-tremismul si re?ncarca emotional scena politica banali:ata* Cn lucrarea PsiFologia reclamei* Publicitatea ?n a,aceri, @aria @oldo"eanu si !orina @iron identi,ica urmatoarele ,unctii ale reclamei. ' ,unctia de comunicare /transmiterea de in,ormatii, ,acilitarea relatiei o,ertant5 clientela1< ' ,unctia economica /sensibili:area publicului la preturi si stimularea competiti5 "itatii1< ' ,unctia sociala /diseminarea rapida a ino"atiilor teFnice si a ideilor noi ?n rAndul agentilor economici si a cumparatorilor1< ' ,unctia politica /consumatorul constienti:ea:a puterea sa de a in,luenta ecFili5 brul de ,orte pe piata, prin simplul act de cumparare sau prin presiuni la ni"el legis5 lati"1< propaganda transnationala ,olosita ?n campaniile de imagine de tara+grupuri transnationale1< ' ,unctia estetica*

09(

Teoria comunicarii

$.-. Com"onentele reclamei #rice reclama /spot publicitar, ?n "arianta tele"i:uala si radio,onica1 "i:ea:a un anumit public tinta, pe care ?ncearca sa5l cucereasca printr5un mesa; adec"at scopului propus /in,ormarea publicului re,eritor la produsul+ser"iciul o,erit, stimularea intere5 sului si a dorintei de acFi:itionare a obiectului+de accesare a ser"iciului, ,ormarea unei con"ingeri sau determinarea unei alegeri1* Nucleul mesa;ului publicitar ?l constituie argumentul, care trebuie sa coincida cu moti"ul de cumparare al publicului tinta* Forta persuasi"a a reclamei "aria:a ?n raport cu importanta problemei pe care promite sa o re:ol"e, dar si cu a"anta;ul solutiei propuse ,ata de celelalte o,erte e-istente pe piata* Conceptul cFeie asigura, prin urmare, di,erentierea, speci,icitatea, unicitatea* Componentele argumentarii sunt propo:itia unica de "An:are si asocierea produsului cu o emotie speci,ica, unica* # reclama reusita captea:a atentia asupra produsului+ser"iciului promo"at, entu:ias5 mea:a, este memorabila si dega;a o atmos,era speciala, ine,abila* Tonul reclamei poate ,i ,actual, descripti", emotional5persuasi" sau umoristic* Cn ceea ce pri"este stilul de abordare" mesajul publicitar se poate situa pe o directie descriptiva 4infor! matii care clarifica(" demonstrativa 4prezentarea utilizarilor si a modului de ntrebu! intare a produsuluiAserviciului" prezentarea marturiilor unor consumatori anonimi( sau dramatica 4scenete n care personajele 3 de obicei celebritati" lideri de opinie 3 se a,la ?n relatie ,unctionala si emotionala cu produsul promo"at1* Dn element important pentru reclamele tiparite ?l repre:inta titlul ' un ade"arat cArlig% de agatat poten5 tialul client* 4l trebuie sa atraga atentia si sa incite receptorul la parcurgerea ?ntregului mesa;* Dn titlu complet contine re:umatul o,ertei de "An:are, bene,i5 ciile garantate precum si ?ndemnul direct la actiunea de cumparare* Speci,icarea clientului "i:at /mame, so,eri, studenti***1 este absolut necesara* :lo$anul reclamei creeaza ima$inea sau persona! litatea produsului+ser"iciului o,erit si a ,irmei o,er5 tante* 4l constituie o sinte:a a mesa;ului. este concis si memorabil* <e%tul informativ se caracterizeaza prin concizie. Se pre,era limba;ul con"ersational, sarac ?n ornamente stilistice si semne de punc5 tuatie* Easim aici in,ormatii despre per,ormantele, a"anta;ele si elementele de nou5 tate ale produsului, garantii de calitate si ,iabilitate, detal ii teFnice, in,ormatii despre marca, despre renumele ,irmei o,ertante, dar si despre locul de des,acere si accesul la sursele de distributie* Te-tul in,ormati" poate sa lipseasca ?n reclamele de ?mprospa5 tare a memoriei /pentru produse+ser"icii de;a cunoscute1, care pastrea:a doar marca, logo5ul ,irmei si e"entual sloganul*

Comunicarea ?n cAmpul social

093

0arca produsului este o componenta obli$atorie a oricarei reclame. Este un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen sau orice combinatie a acestor elemente* @arca este adoptata pentru identi,icare si di,erentiere* Cn scFimb, logo5ul sau ,ormula sponsorului de publicitate nu este o pre:enta obligatorie* Dn alt aspect important ?ntr5o reclama este ilustratia, modul ?n care obiectul este po:itionat* Ast,el, elementul de noutate al unui produs poate ,i scos ?n e"identa prin i:olarea acestuia de conte-tul obisnuit, prin pre:entarea lui ca ,iind suspendat ?n spatiu* !aca se urmareste redarea unei sen:atii de ,amiliaritate, se pre,era situarea obiectului ?n ambianta lui cea mai probabila* Pre:entat ?n ,unctiune, produsul atrage atentia asupra utilitatii lui si a ne"oilor pe care le ?ndeplineste* Anali:ati cinci reclame /spoturi1 din punctul de "edere al componentelor sale< identi,icati reusite sau elemente a caror reali:are poate ,i contestata< argumentati punctele de "edere sustinute* Acelasi e-ercitiu poate ,i reali:at de mai multe persoane plecAnd de la anali:a acelorasi reclame< comparati re:ultatele si comentati situatia creata* Ce "a spune acest lucru despre natura publicitatiiO

$... Teorii si mo#ele %n "ublicitate Publicitatea este rationala si irationala, in,ormati"a si incitanta* 4a mi:ea:a ?n acelasi timp pe ,ondul constient si inconstient al omului* !in 0320, studiile asupra moti"arii au de"enit o ramura separata a psiFologiei colecti"e< ele au aratat ca publicitatea se situea:a la con,luenta dintre economie si psiFanali:a, ca actul de a cumpara nu este doar un act economic, ci, de asemenea, ca el eliberea:a sau creea:a tensiuni, ca este ?nsotit de o ?ntreaga grupare de proiectii asupra propriei persoane, de conduite si emotii, toate a"Andu5si pornirea ?n inconstient* Principalele teorii care stau la ba:a modelelor de comportament ale consumato5 rului ,ata de publicitate pot sa se regrupe:e ?n patru mari ,amilii* Fiecareia ?i cores5 punde o conceptie di,erita /dar adesea complementara1 a consumatorului pe care "rea sa5l in,luente:e* *amilia teoriilor economice/ consumatorul rational. entru aceste teorii" con! sumatorul este o entitate ?n:estrata cu ratiune, ?n mod esential* Aceasta conduce la o publicitate persuasi"a care cauta sa argumente:e si sa5l con"inga pe consumator cu ,apte, demonstratii si probe, o publicitate unde se po:itionea:a marcile si produsele ?n ;urul ,unctiunii lor utilitare* Nu este o publicitate strict in,ormati"a, caci obiectul publicitatii nu poate ,i redus niciodata numai la in,ormatii< este o publicitate care ,ace apel la bunul simt, la logica, la calcul, care aduce argumente obiecti"e si care cauta sa con"inga prin rationamente cumparatorul*

020

Teoria comunicarii

Acest tip de publicitate ,unctionea:a con,orm scFemei. Dvs. aveti nevoie ................................................................................................. tinta Eu va propun aceasta.................................................................................... produsul Care corespunde perfect nevoii dumneavoastra....................................promisiunea entru ca are aceste caracteristici ................................................................. probele *amilia teoriilor behavioriste 4stimul!raspuns( sau comportamentul consuma! torului conditionat. entru aceste teorii" consumatorul este prin esenta pasiv. El nvata prin obisnuinta" refle%e" adica raspunsuri automatice la comenzi" iar de la comenzi la stimulari diverse. *ondata pe principiul repetitiei" aceasta publicitate are rostul de a rechema la ordin pe consumator pentru a!l face sa actioneze. rincipiul clar al refle%ului asociat cu un raspuns la stimul conduce la teoriile mai comple%e ale antrenarii. Aceste modele postuleaza ca pentru a se ajun$e la achizitionare consumatorul trebuie sa depaseasca mai multe etape or$anizate ntr!o secventa determinata. Au fost formulate mai multe versiuni ale acestui model" dintre care cel mai cunoscut este modelul A@DA 4Atentie" @nteres" Dorinta" Achizitionare(.
@odele @odele R#E4RS de ST4IN4R adoptare a unui produs nou Ni"ele !AE@AR AI!A =AVI!E4 si Cunoastere la Atentie ni"el cogniti" Cntelegere Atentie NotorietateCunoastere In,ormatie Apreciere Atitudine sau Interes Interes ni"el a,ecti" !orinta Pre,erinta 4"aluare Comportamen Con"ingere Cncercare t sau ni"el Cumparare Adoptie Actiune Actiune Con"ingere conati"

*amilia teoriilor psiholo$ice sau afective. entru aceste teorii" consumatorul este condus de ,orte ?n principal irationale cum ar ,i a,ectiunea, moti"atia, care "or e-plica comportamentul sau* Cn loc sa se adrese:e ,atetei rationale a indi"idului, publicitatea cauta sa ;oace un rol la ni"elul a,ectelor* Aceasta este o publicitate de tip sugesti"* Prin natura sa, toata publicitatea este sugesti"a, dar "om re:er"a aceasta denumire publicitatii care se ,ondea:a pe un studiu psiFologic si este, ?n primul rAnd, o publici5 tate a conotatiei* 4a nu enunta, ci sugerea:a, ea nu cauta sa in,orme:e, ci sa moti"e:e, nu ,ace apel la ratiune, ci la simturi* Publicitatea de acest tip "ine, ?n general, ca discurs indirect si adopta simbolurile si ,igurile ca meta,ore* Riscul unei ast,el de publicitati este ca poate sa conduca la actiuni publicitare prea putin speci,ice produsului* *amilia teoriilor sociale sau psiho!sociale 3 consumatorul obisnuit. entru aceste teorii, orice indi"id ,ace parte din mai multe grupuri sociale care propun, respecti"

Comunicarea ?n cAmpul social

020

impun normele lor* Imitarea statutului social, "alori:area, sti lul de "iata sunt tot atAtea concepte "alabile pentru a e-plica normele societatii noastre* Cn aceste ca:uri, publicitatea "a da produsului de marca semnele unui grup "alori :ant* Aceasta este publicitatea integrati"a* !aca ?n abordarea economica, importanta este "aloarea de utili:are a obiectului, ?n abordarea psiFologica, ,orta si natura moti"atiilor umane, ?n abordarea sociala predomina semni,icatia sociala a obiectelor, asa cum sublinia )audrillard de consommation1. nu se consuma niciodata obiectul ?n sine /?n "aloarea sa de utili:are1, ci ?ntotdeauna se manipulea:a obiectele ca semne care au ,unctia de a ,ace di,erentieri ,ie prin asociere cu o clasa /grup1 sociala, ,ie prin re,erinta la o clasa cu un statut superior%* Creatia publicitara nu poate ,i redusa la o teorie sau la un singur model. de ,apt, creatia publicitara ba:ata pe e-plo:ii continue de sens, pe re?nnoiri impre"i:ibile, nu poate ,i urmarea unei simple ecuatii* !ar publicitatea ?nseamna ?n primul rAnd comunicare si e-ista reguli pentru o buna comunicare* #rice mesa; are un continut /ceea ce trebuie transmis1, dar acesta modi,ica relatia ce uneste persona;ele anga;ate ?n actul comunicarii* Continutul este necesar, dar, ,ara o constienti:are a acestei relatii, mesa;ul nu ,unctionea:a* Aceasta conclu:ie este "itala pentru publicitate* )onange V TFomas /!on Kuan sau Pa"lo"* 4seu despre comunicarea publici5 tara(" plecnd de la aplicarea a%iomelor comunicarii ale lui 5atzlaBic+ n analiza publicitatii" clarifica aceasta relatie/ !i,icultatile deosebite ale comunicarii publicitare tin de doua constrAngeri ,undamentale, si anume. ea trebuie sa5si gaseasca interlocutorul si sa5l retina, dar nu dispune pentru a actiona decAt de un timp limitat, ,ara posibilitatea unei a doua sanse* Dn mesa; publicitar este e,icace imediat, sau nu este deloc* Cn ciuda di,icultatii mesa;ului sau tocmai pentru ca este di,icil de ?nteles, atunci cAnd e reusit si cAnd publicitatea ?si atinge obiecti"ul, acesta de"ine o lectie de comunicare* Cn acest scop, trebuie sa raspunda la doua imperati"e, ,ara a5l sacri,ica pe unul din ele ?n ,olosul celuilalt. ' acela al relatiei prin care marca trebuie sa se e-prime, sa i mpuna o persona5 litate si un tip de discurs al caror e,ect sa ,ie pro,und si durabil ?n mintea publicului< ' acela al continutului. produsul este atunci pre:entat ?n "ariabilitatea si re?n5 noirea sa necesara* =a ni"elul relatiei, trebuie sa dam "iata personalitatii unei marci, sa5i con,erim trasaturi de caracter care sa ,ie durabile* =a ni"elul continutului, trebuie sa ,acem ca produsul sa ,ie descoperit, sa5i argumentam a"anta;ele, speci,icitatea* Asadar, comu5 nicarea continutului consta nu ?n permanenta, ci ?n contingenta* Pentru a se impune puternic ?n memoria consumatorilor, personalitatea marcii trebuie sa stie sa se arate seducatoare* 4a trebuie, ?nainte de toate, sa placa* Nu e-ista mesa; publicitar reusit care sa nu se plase:e ?n cadrul unei seductii* Cnseamna sa spunem ca, pentru a seduce, marca se "a ?ncFide ?ntr5o ,ermecata contemplare a ei ?nsasi, ?ntr5un narcisism plin de beatitudineO Nu, ar ,i opusul ?nsusi al inteligentei

/=a

sociZtZ

022

Teoria comunicarii

seducatoare, pentru care cunoasterea celuilalt este una dintre armele cele mai sigure* Seductia implica un altruism, contrar dragostei care este o pasiune solidara care nu5l "ede pe celalalt dec?t prin su,erinta unei in"estitii, a unei i mposibile absorbtii%*

Comunicarea %n actiune Cn cadrul temei Comunicarea ling"istica au ,ost pre:entate cele sase ,unctii ale limba;ului, asa cum au ,ost de,inite de KaBobson, ,unctii care nu se e-clud, dar se suprapun adesea* Trei dintre ele /re,erentiala, metaling"istica, poetica1 se re,era la continut si pot, prin analogie, sa inspire cAte"a tipuri de publicitate. ' Publicitatea re,erentiala. pur in,ormati"a, aceasta e-pune continutul unui mesa; ,ara sa5l anga;e:e pe cel care ?l ,ormulea:a sau caruia ?i este adresat* Acest tip de publicitate este ,oarte pre:ent pe piata ?n prea;ma Craciunului* @arcile nu au timp sa de:"olte o argumentatie necesara pentru ,iecare dintre produsele cuprinse ?n gama lor, ele se multumesc sa e-puna si sa semne:e* ' Publicitatea poetica%* # "aloare adaugata este con,erita mesa;ului, un complement ce tine de sens, prin di"erse ,iguri de stil* Se recurge adesea la polisemie si la ni"elele limbii, ori la imagine* ' Publicitatea metaling"istica. presupune subiecte care sa ,aca apel la cunostiinte speci,ice, ,olosind un limba;, o terminologie proprie care trebuie tradusa pentru a ,i ?nteleasa de persoanele neinitiate* Celelalte trei ,unctii /emoti"a, conati"a, ,atica1 apartin domeniului relatiei. ' Functia emoti"a /e-presi"a1 presupune subiecti"itatea< ea reuneste toate tentati"ele ,acute pentru a5 l in,orma pe celalalt despre personalitatea celui care transmite mesa;ul, punAnd ?n ,ata personalitatea, trasaturile de caracter ale persoanei care comunica* ' Functia conati"a /numita si impresi"a1 consista ?n implicarea destinatarului mesa;ului ' ,unctia centrala, deoarece trebuie sa con"inga si sa produca ade:iunea, mai e-act cumpararea* Aceasta implicare poate ,i ,acuta ,ie sub ,orma de punere ?n cau:a a destinatarului, ,ie prin cunoasterea personalitatii, caracterului, culturii sale, comportamentului si limba;ului acestuia* ' Functia ,atica are tendinta de a regrupa toate e,orturile ,acute de locutor, pentru a stabili contactul cu auditorul, dar si pentru a5l pastra cAt mai mult, o data stabilit*

Identi,icati reclame /spoturi1 al caror continut si mod de reali:are pun ?n e"identa una /sau mai multe1 din ,unctiile comunicarii stabilite de KaBobson< ar5 gumentati alegerea /consultati ?n reali:area acestui e-ercitiu cartea lui )onange V TFomas, !on Kuan sau Pa"lo"1*

Sa retinem8 Care sunt principalele teorii ale publicitatii? 0* Teoria persuasiunii clandestine%, pre:entata de V* PacBard /=a persuasion clandestine1* 4l respinge publicitatea, argumentele sale ,iind de natura etica. publicitatea repre:inta o ,orma de manipulare, ori nimeni nu are dreptul de a manipula* 4a nu manipulea:a doar ?n ,ormele sale, ci ?n ?nsasi substanta ei este o persuasiune clandestina* 2* Publicitatea ' ,actor de democratie* Partidele politice si statul se ,olosesc de aceasta pu5blicitate, publicitatea de ser"iciu public si de interes general% /E* =ipo"etsB$, =e pub sort les gri,,es1< 3* Perspecti"a comunicationala< publicitatea a generat numeroase dispute, re,eritoare mai ales la "aloarea in,ormationala a mesa;elor* Punctul de plecare l5a constituit teoria ,unctionalista a lui @erton, care a recunoscut ,unctia publicitara a comunicarii de masa* =imita acestei anali:e consta ?n ,aptul ca sunt

Comunicarea ?n cAmpul social

023

"i:ate doar semni,icatiile intentionale, negli;Andu5se conte-tul socio5cultural al comunicarii si rolul acti" al receptorului, care decodi,ica mesa;ul si instituie propriile semni,icatii* 9* Noile teorii plasea:a publicitatea ?n conte-tul destructurarii edi,iciului meta,i:ic ' garantul ordinii sociale si al ,enomenului de solidaritate colecti"a* Secolul nostru se plasea:a sub semnul cri:ei de "alori, dublate de o cri:a a repre:entarii* Se impune ast,el ne"oia crearii unui limba; nou, care sa rituali:e:e si sa spectaculari:e:e e"enimentele sociale* Cum putem caracteriza publicitatea? ublicitatea reprezinta un comple% de activitati de promovare pe piata a unei idei" a unui produs sau a unui ser"iciu /promotion mi-1* Printre metodele ,olosite ?n acest scop enumeram. pre:entarea directa, reclama, teFnica raspunsului direct, di,eritele stimulente de "An:are etc* 8eclama reprezinta mesajul platit de sponsor" intermediat de mijoacele de comunicare n masa" cu ,unctia de a con"inge un anumit public de a"anta;ele o,erite de ideea+ser"iciul+ produsul promo"at/a1* Cn ,unctie de scopul urmarit, deosebim. ' reclame de lansare a noilor produse+ser"icii+idei< ' reclame de ?ntretinere, de culti"are a simpatiei si a ,idelitatii clientelei< ' reclame de repo:itionare* Publicitatea ,unctionea:a atAt ca ,enomen economic, ,iind legata de piata libera, cAt si ca ,enomen cultural, "eFiculAnd continuturi simbolice prin intermediul mass media* *unctii ale publicitatii 4reclamei(/ ' ,unctia de comunicare /transmiterea de in,ormatii, ,acilitarea relatiei o,ertant5clientela1< ' ,unctia economica /sensibili:area publicului la preturi si stimularea competiti"itatii1< ' ,unctia sociala /diseminarea rapida a ino"atiilor teFnice si a ideilor noi ?n rAndul agentilor economici si a cumparatorilor1< ' ,unctia politica /consumatorul constienti:ea:a puterea sa de a in,luenta ecFilibrul de ,orte pe piata, prin simplul act de cumparare sau prin presiuni la ni"el legislati"1< propaganda transnationala ,olosita ?n campaniile de imagine de tara+grupuri transnationale1< ' ,unctia estetica* Care sunt principalele teorii si modele care $hideaza creatia publicitara? Principalele teorii care stau la ba:a modelelor de comportament ale consumatorului ,ata de publici5 tate pot sa se regrupe:e ?n patru mari ,amilii* Fiecareia ?i corespunde o conceptie di,erita /dar adesea complementara1 a consumatorului pe care "rea sa5l in,luente:e* *amilia teoriilor economice/ consumatorul rational. entru aceste teorii" consumatorul este o entitate ?n:estrata cu ratiune, ?n mod esential* Aceasta conduce la o publicitate persuasi"a care cauta sa argumente:e si sa5l con"inga pe consumator cu ,apte, demonstratii si probe* *amilia teoriilor behavioriste 4stimul!raspuns( sau comportamenutul consumatorului conditionat. Pentru aceste teorii, consumatorul este prin esenta pasi"* 4l ?n"ata prin obisnuinta, re,le-e, adica raspunsuri automatice la comen:i, iar de la comen:i la stimulari di"erse* Fondata pe principiul repetitiei, aceasta publicitate are rostul de a recFema la ordin% pe consumator pentru a5l ,ace sa actione:e* *amilia teoriilor psiholo$ice sau afective. entru aceste teorii" consumatorul este condus de forte n principal irationale cum ar ,i a,ectiunea, moti"atia, care "or e-plica comportamentul sau* Cn loc sa se adrese:e ,atetei rationale a indi"idului, publicitatea cauta sa ;oace un rol la ni"elul a,ectelor* Aceasta este o publicitate de tip sugesti"* *amilia teoriilor sociale sau psiho!sociale 3 consumatorul obisnuit. entru aceste teorii" orice individ ,ace parte din mai multe grupuri sociale care propun, respecti" impun normele lor* Imitarea statutului social, "alori:area, stilul de "iata sunt tot atAtea concepte "alabile pentru a e-plica normele societatii noastre* Cn aceste ca:uri, publicitatea "a da produsului de marca semnele unui grup "alori:ant* Aceasta este publicitatea integrati"a*

&'. Comunicarea "olitica

!aca democratia pluralista s5a adaptat cu un succes de netagaduit ?n societatile industriale a"ansate, aceasta nu ?nseamna ca per,ormantele sale pot ,i atribuite ?n totalitate principiilor sale e-plicite, ci si, asa cum considera sociologul ,rance: PFilip )raud /Eradina deliciilor democratiei1, aptitudinii de a gira pro"ocarile emotionale ale "ietii sociale printr5o buna gestionare a comunicarii politice* Cn mod "irtual, aceste pro"ocari pot ,i amenintatoare* 4conomia de piata intro5 duce stresul permanent al competitiei dintre ,irme cu redutabilele sale consecinte ?n ceea ce pri"este consumul* Imperati"ul permanent de moderni:are si progres, pretul platit pentru per,ormantele materiale ale sistemului economic ? ntretin sentimentul de insecuritate ?n largi paturi ale populatiei* Cn s,Arsit, inter"entionismul crescut al statului ?n toate domeniile "ietii sociale /datorita ne"oii de gestionare a unei structuri socio5economice din ce ?n ce mai comple-e1, multiplica riscurile de a "edea aparAnd nemultumirile ?ndreptate direct asupra statului* Con,runtata cu aceste amenintari, democratia pluralista actuala se do"edeste remarcabil de per,ormanta ?n a aneste:ia agresi"itatea sociala, ?n a aduce ,rustrarile la un ni"el acceptabil, ?n a o,eri solutii /autentice sau imaginare1 asteptarilor celor gu"ernati precum si ambitiilor oamenilor politici*

&'.&. Comunicare si "olitica %n societatea contem"orana Politica se re,era la cine, ce obtine, cAnd si cum obtine%, scria ?n 033& Iarold =ass7ell* I5am putea raspunde ca indi"i:ii si grupurile obtin ceea ce doresc prin actiunile lor si ale altora de tip politic, datorita modului ?n care este structurata societatea la un moment dat prin regulile si con"entiile ce gu"ernea:a modalitatile acceptate de actiune* >eitF !o7ning /Puterea1 arata ca pentru a spune po"estea cau:ala a modului ?n care un indi"id sau un grup a;ung la un re:ultat politic dorit%, trebuie. ' sa ?ntelegem natura regulilor si a con"entiilor con,orm carora se comporta oa5 menii /abordare institutionala1<

02&

Teoria comunicarii

' sa ?ntelegem modul ?n care este structurata societatea si cum se naste aceasta structura /abordare structurala1< ' sa descriem si sa e-plicam elementele concrete ale comportamentului actorilor rele"anti /abordare comportamentala1* !intr5o perspecti"a comunicationala, ultimul tip de abordare, cel comportamental, pare sa dea cel mai bine seama de noile moduri de relationare politica* !emocratiile sunt produsul societatilor, dar tot pe atAt ele sunt producatoare de moduri de "iata si stiluri colecti"e de e-istenta*

&'.,. Comunicarea "olitica. De+initii. 0unctii Comunicarea politica s5a impus ca disciplina de studiu relati" recent, ,iind ?nte5 leasa ca actiune teleologica ' o actiune orientata, programata, proiectata pentru anu5 mite scopuri politice* Fiind "orba de o actiune strategica, acest tip de comunicare ar implica reguli, proceduri, teFnici si resurse acti"ate ?n anumi te e"enimente politice* Pentru Eosselin /apud Camelia )eciu, Politica discursi"a1, comunicarea politica este un cAmp ?n care se intersectea:a di"erse modalitati de persuadare a electoratului* CncercAnd sa distinga speci,icul comunicarii politice, !* Holton / =es contradic5 tions de la communication politiPue%, ?n =a communication, Utat des sa"oirs1 da o de,initie restricti"a acestui ,enomen, separAndu5l de spatiul public, marBetingul politic sau mediati:area politicii* Pentru autoare, comunicarea politica este spatiul ?n care se scFimba discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitatea de a se e-prima public asupra politicii si care sunt. ' oamenii politici< ' :iaristii /mass media1< ' opinia publica prin intermediul sonda;elor de opinie* Fiecare dintre cei actori dispune de un mod speci,ic de legitimare ?n spatiul pu5 blic. legitimarea repre:entati"a /pentru partide si oameni politici1< legitimarea statis5 tica /stiinti,ica1 pentru sonda;e si opinia publica< legitimarea detinerii si utili:arii in,ormatiei /pentru media si pro,esionistii acestora ' :iaristii1* )elanger /apud Camelia )eciu1 asimilea:a comunicarea politica relatiilor sociale tipice pentru procesul de in,luentare, o in,luentare ?n primul rAnd "oita, apoi trans,ormata ?n actiune sau, dimpotri"a, ?n actiune omisa* Cntotodeauna este "orba de o inter"entie intentionala re,eritoare la un e"entual comportament al receptorului%* Negrine /TFe Communication o, Politics, apud Camelia )eciu, op* cit*1 abordea:a comunicarea politica din perspecti"a unui sistem comple- de comunicare a in,or5 matiei politice centrat pe practici ;urnalistice, pe o anumita sociali:are politica a so5 cietatii si pe democrati:area institutiilor statului* #rice act de comunicare este o interactiune reglementata nu numai de identitatile interlocutorilor, ci si de situatia ?n care actul este initiat%* Comunicarea este deopo5 tri"a sistem si interactiune% /@uccFielli, =es sciences de lXin,ormation et de la

Comunicarea ?n cAmpul social

028

communication(. Comunicarea politica este o interactiune institutionala 3 o interac! tiune ntre actorii politici" mass media" public si electorat" asadar ntre participanti cu identitate formala" reprezentativa. #n fapt" actorii comunicarii politice constituie $enuri institutionale cu resurse" proiecte" motivatii si mize diferite. Ei interactioneaza utiliznd o serie de coduri si ritualuri menite sa produca vizibilitatea domeniului politic 3 un domeniu destinat prin conventie publicitatii. Din aceasta cauza" nu de putine ori comunicarea politica trece drept apanajul unei alte institutii" cea a produ! catorului de ima$ine publica. Pe de alta parte, comunicarea politica este asimilata tot mai mult unei actiuni dramaturgice si se uita ,aptul ca a"em de5a ,ace si cu o practica sociala care poate ser"i democratia* Cn relatia dintre actorul politic, spatiul democratiei si spatiul public mediatic "om constata ca ,iecare contribuie la producerea celuilalt* Spatiul public media:a ?ntre actiunea politica si normele democratiei* Comunicarea politica este un produs al spatiului public ?n masura ?n care mediati:area a de"enit un proces constituti" tuturor practicilor publice, inclusi" politicului* !aca ?n publicitate tendinta este de a muta accentul de pe reclama unui anumit produs pe crearea si ?ntretinerea imaginii de marca, nici ?n domeniul politic, data ,iind similaritatea de ,ond, lucrurile nu stau cu mult mai di,erit* !aca ?n loc de publi5 citate am spune marBeting politic, "om "edea ca si aici tendint a este de a se acorda ?ntAietate unei comunicari politice permanente, ?n detrimentul unei campanii electo5 rale periodice si agresi"e* Ca si ?n economie, si ?n politica ?ntregul creste ?n com5 ple-itate* Pentru alegator, "otul nu mai este mani,estarea rituala a atasamentului ,ata de o ,amilie politica, ci trebuie sa se oriente:e la ,iecare scrutin* CrescAnd importanta claselor de mi;loc, care sunt deosebit de sensibile la oscilatiile economice, scade im5 portanta programelor politice ba:ate pe doctrina ce permiteau ,i-area ideologica a cor5 pului electoral* Eabriel TFo"eron /Comunicarea politica a:i1 remarca ?n acest sens. Pierderea ?ncrederii, cri:a de credinta politica si religioasa duc la o depoliti:are ce obliga tot mai mult oamenii politici sa in"esteasca ?n comunicare. de ?ndata ce apare "reo di,icultate ?ntre ei si aceia care ?i mandatea:a, aceasta este considerata imediat o problema de comunicare ' de a5i con"inge pe cetateni de temeiul actelor ori deci:iilor lor%* IntegrAnd aceasta tema ?n conte-tul politic actual, A* Touraine scrie. Importanta temei comunicarii politice pro"ine din e-presia pe care o da aceasta declinului si cFiar disparitiei ideologiilor politice si a puterii de repre:entare a ?ntregii "ieti sociale de catre actorii politici /***1* @oti"ul este ca politica nu mai impune nici un principiu de integrare ?n totalitatea e-perientelor speciale si ca "iata publica depaseste din toate punctele de "edere actiunea politica% /apud E* TFo"eron, op* cit*1* Comentati stadiul ?n care se a,la comunicarea politica ?n RomAnia* Care sunt ,ormele sub care se mani,estaO Care este rolul ei ?n societateO

02(

Teoria comunicarii

&'.-. S"eciali(area comunicarii "olitice Cn pre:ent, comunicarea politica este din ce mai standardi:ata la ni"elul ,ormelor, regulilor si strategiilor, precum si din punctul de "edere al situatiilor de interactiune politica* Standardi:area comunicarii politice constituie unul dintre principalele argumente a"ansate atunci cAnd se discuta despre globali:area spatiului public contemporan /apud Camelia )eciu, op* cit*1* Asa numita americani:are a /Negrine, op* cit*1 trimite la un model de comunicare politica aparut ?n spatiul public american si di,u:at apoi spre democratiile "est5europene* @odelul include o serie de strategii comunicationale pe ba:a carora politicienii sustin scFimbul discursi" cu ;ur5 nalistii, publicul, contracandidatii si cu personalitatile publice* Aceste ade"arate teF5 nici de comunicare a politicului trans,orma conditia politicianului de"enit un pro,e5 sionist al carui sa"oir ,aire nu se poate limita doar la e-perienta si instinct politic* Americani:area comunicarii politice presupune adaptarea la actiunea politica a unor strategii de comunicare speci,ice pietei%* Aceste strategii permit ca politicianul sa de"ina un persona; po:iti" care ,ace parte din memoria colecti"a ' o pre:enta ?n imaginarul social* !in aceasta cau:a, actorul politic poate ,i imediat recunoscut% de electorat* :trate$iile de proiectare importate din mar+etin$ structureaza proiectul actorului politic ca o,erta% /politica1 construita ?n con,ormitatea cu pro,ilul pietei% /electo5 rale1* #,erta actorului politic este destinata grupurilor sociale tinta ale caror asteptari, perceptii si ne"oi sunt diagnosticate ?n prealabil pe ba:a unor teFnici de sondare a pietei* #,erta este, asadar, proiectata dupa o Farta electorala care indica segmentele sociale disponibile sa accepte o,erta* :trate$iile de mediatizare confera personajului politic vizibilitate n spatiul public* Cn conditiile ?n care tele"i:iunea a de"enit principala resursa de mediati:are, politicianul trebuie sa5si proiecte:e ?n asa ,el o,erta ?ncAt ea sa poata suporta con5 strAngerile /situatiile speci,ice arenei tele"i:uale1* Canalele de tele"i:iune, precum si reali:atorii, ca "oci publice, apelea:a la di,erite ,ormule de mediati:are care ,i-ea:a anumite ungFiuri de "i:ibilitate a o,ertei* !in acest punct de "edere, mediati:area poate sa distruga, sa deturne:e sau sa complete:e persona;ul proiectat de actorul politic* :trate$iile discursive importate mai ales din publicitate si shoB!business sunt utili:ate pentru a comunica mesa;ele politice%, pentru ca actorul politic sa poata o,eri electoratului "ersiunea accentuata% a o,ertei sale< de pilda, o ast,el de strategie poate ,ocali:a atentia publica asupra in,ormatiilor si semni,icatiilor pe care actorul politic le considera a ,i cele mai imporante la ni"elul o,ertei sale si la care electoratul trebuie sa re,lecte:e ?n mod e-pres* Aceste strategii implica utili:area limba;ului "erbal si a celui non"erbal, ast,el ?ncAt sa se poata genera e,ecte de credibilitate* Actorul politic actionea:a discursi" ?n sensul ca el orientea:a electoratul spre o anumita interpretare a o,ertei politice* Politicienii obisnuiesc sa comente:e si sa ?si

comunicarii

politice%

Comunicarea ?n cAmpul social

023

"alori:e:e o,erta* Cn ,elul acesta, ei ?si construiesc persona;ul de care au ne"oie sau, alt,el spus, ?si etalea:a credibilitatea* Se reprosea:a adesea strategiilor pre:entate mai sus ca de:"olta comerciali:area politicului, ca, pe ba:a unui sistem de seductie so,isticat, publicul este ?ndoctrinat nu cu ideologii, ci cu imagini si pseudorealitati* Cu alte cu"inte, prea multa comunicare elaborata scenic si prea putina substanta politica* Important ?nsa ?n acest conte-t, sustine Camelia )eciu, este potentialul democratic a ceea ce specialistii numesc comunicarea politica americani:ata* Cn primul rAnd, modelul nu ?nlocuieste, ci atenuea:a e,ectele modelului "ertical de comunicare politica, dintre aparatul politic centrali:at spre subiectii politicului* Cn tiparele actuale, comunicarea poli tica se poate mani,esta ca un scFimb discursi" ?ntre politician, mass media si electorat* Strategiile de comunicare politica relati" standar5 di:ate /pre:entate mai sus1 ?i obliga pe politicieni sa asimile:e logica de actiune a mass media si a electoratului* Acest model de comunicare politica creea:a ast,el un spatiu de interactiune ?ntre cei trei actori sociali* Apare posibilitatea ce monologul% politicianului sa ,ie imediat e"aluat de catre ;urnalisti si sonda;ele de opinie< totodata, politicianul risca, ?n regim de mediati:are, ca actiunea sa proiectata atAt de laborios sa nu aiba e,ectele scontate* Cn al doilea rAnd, politicienii si institutiile politice se a,la ?n situatia de a5si adapta actiunea politica ?n ,unctie de inter"entia mass media si a sonda;elor de opinie* Cn spatiul public se instituie ast,el practica declansarii comunicarii politice* Cn al treilea rAnd, actiunea politica de"ine accesibila* Strategiile de comunicare sociali:ea:a actiunea politica* !e aceea, s5ar putea ca ele sa constituie pretul platit pentru de:"oltarea unei mentalitati democratice, pentru ca "i:ibilitatea politicului sa nu ramAna doar o norma a democratiei, ci sa de"ina practica sociala* Potri"it modelului actual de comunicare politica, actiunea poli tica se ?ntemeia:a pe e"aluarea e,ectuata de catre mass media si electorat* Fiecare dintre cei trei actori sociali initia:a comunicarea politicului ?n ,unctie de actiunea celorlalti doi* Actorii politici, mass media, publicul si electoratul trebuie sa raspunda unii altora* Cn ,elul acesta, comunicarea politica se instituie ca o practica publica, si nu ca o practica subordonata spatiului politic*

&'... S"eci+icul comunicarii "olitice ! comunicarea simbolica Am putea crede ca oamenii, obisnuiti cu o atitudine pasi"a de consumatori, "or abandona grupul celor interesati de "iata politica, lipsind ast,el sistemul politic de legitimitatea necesara perpetuarii sale* !ar politicul are mi;loacele lui de a se apara de acest pericol< )raud /Eradina deliciilor democratiei1 identi,ica trei mecanisme care mentin ?n ecFilibru indi,erenta si participarea politica. realegerea disputata, ilu:iile bene,ice ale alternantei si utilitatea partidelor pert urbatoare* 4l arata ca, ?n de5 mocratia pluralista, marea ma;oritate a indi"i:ilor nu e complet politi:ata, ,enomenul

0&0

Teoria comunicarii

a"And ?nsa si partile lui bune. indi,erenta temporara, neatentia partiala pre:inta a"anta;e indiscutabile* Cntr5un sistem politic ?n care orice mane"ra delicata, orice pas gresit risca sa ,ie descoperite, mobili:area rapida a opiniei publice ar duce la parali:area puterilor publice* Pro"ocata de saturarea de in,ormatii sau de comple-i5 tatea e-cesi"a a unei a,aceri, indi,erenta constituie atunci un soi de contragreutate a incFi:itiei permenente e-ercitate de opo:itie si mass media*% @ass media, dincolo de aportul pe care ?l aduc ?n punerea ?n practica a acestor strategii, ,ac apel la un element nou ?n mobili:area electorala. stralucirea unui persona;, magnetismul sau, multiplicarea inde,inita a elementelor sale carismatice* Niccold @acFia"elli a"erti:a ?n Principele. =umea "ede bine ceea ce esti pe dina5 ,ara si putini "ad ceea ce esti pe dinauntru< iar cei putini nu ?ndra:nesc sa contra:ica opinia multimii care are de partea ei maretia statului care ?i sustine*** pentru ca poporul nu ;udeca decAt ceea ce "ede%* Acti"area politica a posibilei mase de indi,erenti este ?n egala masura determinata de aparitia unei elite de comunicatori ?n publicitate, mass media si gestionarea campaniilor de imagine si a campaniilor electorale* IannaF Arendt, obser"And numai partea blestemata% a ,enomenului, denunta practicile acestora. politica e ,acuta, pe de o parte, prin ,abricarea unei anumite imagini si, pe de alta parte, prin arta de a ,ace aceasta imagine sa ,ie credibila%* ScF7art:enberg, ?n Statul spectacol, acu:a si el "iolent aceasta practica, ?n numele careia politica ?nseamna persoane sau, mai degraba, persona;e< ,iecare conducator pare ca ?si alege o ,unctie si ?si ia un rol, ca ?nt r5un spectacol< politica de"ine regie* Fiecare conducator ?si etalea:a calitatile si po:ea:a ?n "edeta* Ast,el se produce personali:area puterii politice iar aceasta, la rAndul ei, se raportea:a la psi5 Fologia colecti"a*

Dn persona; simboli:ea:a natiunea, statul sau partidul* !e aceea, trebuie sa ,aca apel la di"erse trasaturi si in,luente pe care autorul le clasi,ica ?n cAte"a roluri

Comunicarea ?n cAmpul social

0&0

stereotipe ce ?si au propriile lor eticFete. 4roul ' distant, rece, omul de e-ceptie, se, pro"idential, adesea idol< #mul obisnuit ' e-tras dintr5o politica de mAna a doua< 7iderul sarmant 3 ncearca mai mult sa seduca" dect sa convin$a1 arintele natiunii ' ,igura tutelara a autoritatii* @ergAnd pAna la identi,icare cu analogia poli5 tica+spectacol, ScF7art:enberg considera ca omul politic are sansa de a ,i autentic, dar pre,era sa se degFi:e:e, ,abricAnd un persona; care captea:a atentia si ,rapea:a imaginatia, ambitia lui ,iind aceea de a ;uca rolul principal* Autorul eludea:a ?nsa ,aptul ca nici un om politic nu ar a"ea sanse ?n competitia electorala daca nu ar apela la asemenea procedee menite sa in,lame:e periodic imaginarul politic al oamenilor* Eirardet /@ituri si mitologii politice1 recunoaste si el ne"oia de mit si mitologii a omului contemporan, dar dintr5o alta perspecti"a, mai moderata, prin anali:a ,acuta imaginarului politic ,rance: din ultimele doua secole* 4l e"identia:a patru mari ansambluri mitologice. Conspiratia, VArsta de aur, Sal"atorul, Dnitatea si acorda mitului, alaturi de ,olosirea lui ideologica, si un rol e-plicati" si mobili:ator* Apelul tot mai des pe care "iata politica ?l ,ace la mit si mitologii este o replica la ,enomene si de:ecFilibre sociale, la tensiunile din interiorul structurilor de "iata* Toate siste5 mele metodologice carora am ?ncercat sa le de,inim structurile se alatura direct ,enomenelor de cri:a, cum sunt accelerarea brusca a procesului e"oluti" al istoriei, rupturile bruste din mediul cultural sau social, de:agregarea mecanismelor de solidaritate si complementaritate ce ordonea:a "iata colecti"a* Toate aceste sisteme se re,era la situatii de "acuitate, de neliniste, la spaime sau la contestatii*% Cn aceasta epoca, mitul ?si rele"a din plin ,unctia, anume, produs al real itatii sociale, el este si producator al realitatii sociale* @itul este unul dintre elementele cele mai e,icace de reconstituire a unei tesaturi sociale ,ragmentate* 4l are, ?n societatea actuala, aceeasi ,unctie pe care o au ?n societatile traditionale ritualurile de trecere, con,reriile si mai ales sarbatorile, carora o literatura sociologica bogata le5a rele"at o trasatura esen5 tiala. transgresiunea ordonata* FacAnd a,rontul sa se de,ule:e ?ntr5un cadru stabilit dinainte, permitAnd periodic e-primarea unei re"olte contestatare, aceasta sub"er5 siune contribuie la mentinerea ordinii e-istente* @ulte ceremonii a:i contestate sau condamnate la uitare, multe ritualuri ale "ietii colecti"e, mostenite din "ecFime sau elaborate ?n ultimul secol, ?si recapata ade"arata lor semni,icatie*% !upa cum sublinia:a PFilippe )raud /op* cit*1, superioritatea pe care o mani,esta asta:i democratiile pluraliste asupra regimurilor autoritare si sistemelor totalitare nu tine de trium,ul principiilor ideologice, ci aptitudinii superioare de a gira, ,ara a su,oca, dinamismele emotionale care tra"ersea:a societatea* Ipote:a e-plicati"a a lui )raud este urmatoarea. politica acorda un loc de prim plan dimensiunii simbolice a ,unctionarii democratice, acti"itatea politica ,iind ?n primul rAnd o lucrare pe ba:a de repre:entari. repre:entari ale per,ormantelor pe care gu"ernatii se simt autori:ati sa le astepte de la gu"ernanti< repre:entari a ceea ce suscita ?n mod legitim satis,actii si nemultumiri, repre:entari a ceea ce produce con,lict ?ntre grupurile sociale, repre:en5 tari ale raporturilor de ,orte si de po:itionare ?n cAmpul politic, repre:entari a ceea ce scoate ?n e"identa "iolenta /nelegitima1 si competitia /admisa1 ?n luptele pentru putere*

0&2

Teoria comunicarii

Repre:entarile sunt produsele acti"itatii de simboli:are* Acti"itatea simbolica "a ,i de,inita de )raud ca productia de semne dublu ?ncarcate de sens. mai ?ntAi la ni"elul cogniti", datorita unor asocieri sau a unor conotatii deosebit de dense, apoi la ni"el emotional, caci simbolul atrage dupa sine dorinta* A,ectele pe care le mobili5 :ea:a trimit la dualitati ,undamentale. dragoste+ura, atractie+repulsie* Acestea, la rAndul lor, se inter,erea:a cu dualismul moral. bine+rau, legitim+ilegitim* Simbolul, datorita polisemiei sale intrinsece, se pretea:a la multiple proiectii si identi,icari, po:iti"e sau negati"e* Totusi, ?n comunicarea sociala, aceste mecanisme nu ,unctio5 nea:a ?n mod arbitrar* Inteligibilitatea unui simbol este ?nteleasa prin procese cultu5 rale de sociali:are si de inculcare* Cu alte cu"inte, dispo:iti"e de putere inter"in pentru a ?ncerca sa ,aca sa pre"ale:e interpretari particulare ale sirurilor de conotatii* Comunicarea simbolica se des,asoara pe scena politica prin intermediul a cinci mari categorii de obiecte. ' @iturile ' constituie, prin so,isticare si ,unctia lor ,ondatoare, partea de sus a gamei de procedee de simboli:are* @ituri ale originii /apartinAnd grupului1, mituri ale legitimarii /apartinAnd gu"ernantilor1, mituri ale identitatii /apartinAnd indi"i:ilor si claselor1, toate ?si propun sa satis,aca golurile nelinistitoare ale cunoasterii sau sa inter:ica cFestionarile intruse sau destabili:atoare* Asa sunt notiunile de contract social, gu"ernarea poporului de catre popor* ' Valorile* 4le pot ,i de,inite ca niste credinte mobili:atoare de a,ecte cu scopul de a ;usti,ica sau de a condamna atitudini, opinii si comportamente* Valorile /libertate, dreptate, egalitate, solidaritate etc*1 permit o ancorare linistitoare a ;udecatilor ?n uni"ersal< ele "eFiculea:a notiuni datorita carora ?ntelegerea noului, a nepre"a:utului sau a ineditului se gasesc adaptate, adica ,acilitate atAt din punct de "edere al perceperii intelectuale, cAt si al ;udecatii morale si politice* Atasamentul ,ata de "alori ?i da subiectului sentimentul sigurantei de sine, dar nu aduce nici un pre;udiciu comportamentelor sale* ' Kocurile de imagine si de roluri* Asa cum obser"a Eo,,man, orice relatie ?ntre indi"i:i este, ?ntr5o oarecare masura, dramaturgie, adica punere ?n scena a pre:entarii de sine% conditionata de de,inirea situatiei traite* ' Cn al patrulea rAnd, liturgFiile* Ceremonii si ritualuri ce ;oaca un rol ma;or ?n procesele politice. comemorari o,iciale, dispo:itiile protocolare la practicile ce nu pot ,i ocolite ale candidatilor ?n campania electorala* ' #biectele materiale pot ,i ?n"estite din punct de "edere simbolic* @onumente, statui, embleme populea:a si structurea:a imaginarul politic al popoarelor* #rdinea simbolicului constituie calea regala de acces catre luarea ?n consideratie a dimensiunilor emotionale ale "ietii politice* !oua polaritati sunt aici mereu pre:ente. a1 un cod social pree-istent care asigura o capacitate generala de ?ntelegere a sem5 ni,icatiilor /regulile institutionale, limba si cultura politica sau re,erentii ideologici1, precum si o singularitate de e-presii ?n situatie, o oscilatie% ?n raport cu acest cod<

Comunicarea ?n cAmpul social

0&3

b1 ?n aceasta oscilatie de semni,icanti, sunt reperabili indici care trimit la particu5 laritatile pre:ente ?n situatia de comunicare* Cel mai adesea, ele re:ulta dintr5o inter5 actiune reciproca ?ntre dorintele "orbitorului si cele, presupuse, ale destinatarilor sai* Cn "i:iunea lui 4delman /Politica si utili:area simbolurilor1, e-ista doua ,orme simbolice care se in,iltrea:a ?n institutiile politice, si anume ritualul si mitul* Ritualul este acti"itatea motrice care ?i implica ?n mod simbolic pe participanti ?ntr5o ?ntre5 prindere comuna, atragAndu5le atentia asupra asemanarii lor si asupra intereselor co5 mune de o maniera ce nu poate ,i ignorata* Prin aceasta, promo"ea:a con,ormitate si e"oca satis,actia si bucuria de a se con,orma* Instincti", oamenii ?ncearca sa gaseasca sens si ordine atunci cAnd se a,la ?n situatii con,u:e si ambigue* Ritualurile politice la care masele participa direct sunt deosebit de semni,icati"e ?n acest sens* Cele mai repre:entati"e sunt ceremoniile patriotice* 4le a,irma maretia, eroismul si nobletea natiunii, precum si ?ndoielile minime cu pri"ire la actiunile pe care ea si le asuma* @ai e,icient este ritualul legat de campaniile electorale si de de:baterile politice* @itul ser"este aceleasi scopuri ca si ritualul, ,iecare ?ntarindu5l pe celalalt* Anu5 mite cre:uri politice sunt comunicate public si nu sunt puse la ?ndoiala* @alino7sBi /@agic, Science, and Religion and #tFer 4ssa$s, apud 4delman, op* cit*1 notea:a ca mitul este ,olosit pentru a e-plica pri"ilegiile deosebite sau obligatiile, marile inegalitati sociale, raspunderile serioase care re"in celor ce ocupa posturi ,oarte ?nalte sau ,oarte modeste%. pe scurt, pentru a e-plica tensiunea sociala* Cn mod clar, acestea repre:inta tocmai ba:ele unei potentiale nemultumiri, pe care miturile re,eritoare la un control popular atent asupra institutiilor politice o e-plica si o temperea:a* Fara ele, inegalitatile de a"ere, de "enituri si in,luenta asupra alocarii gu"ernamentale a resurselor pot pro"oca agitatie< ?n pre:enta lor, o potentiala rebeliune este ?nlocuita de critica constitutionala% sau de asentiment* Cele pre:entate mai sus do"edesc o dubla iposta:a a mitului politic* # data a"em de5a ,ace cu mitul ca un produs al imaginarului social, ?n aceasta iposta:a accentul ca:?nd pe ,unctia sa de coe:iune sociala* A doua dimensiune se re,era la ,unctia mitului ca idee5,orta% si la calitatea sa de ,actor de mobili:are ?n proiecte de scFim5 bare sociala* Aceasta dubla iposta:a e-plica acum de ce mitul politic apare drept mi;loc de persuasiune ?n campaniile electorale* Aceste consideratii nu "or sa induca ideea ca elitele modelea:a ?n mod constient miturile si ritualurile politice pentru a le ser"i interesele* Cncercarile de a reali:a o asemenea manipulare a;ung de obicei sa ,ie cunoscute drept ceea ce sunt si nu reusesc sa ,aca* Ceea ce se descopera, de ,apt, este asumarea unui rol social, si nu impostura* Identi,icati ,olosirea unor elemente simbolice ?n discursurile politice* Care este rolul acestor elementeO Care este e,ectul preconi:at asupra receptorilorO Credeti ca acest e,ect a ,ost reali:atO Argumentati* Care ar ,i elementele care ar ?ntari /respecti" ar slabi1 aceste e,ecteO

0&9

Teoria comunicarii

&'.*. Comunicarea electorala ! +orma a comunicarii "olitice Comunicarea politica moderna /)ernard @iYge, Societatea cucerita de comuni5 care(" adica ntrebuintarea tehnicilor de mar+etin$ politic nu este unicul model folosit" chiar daca este foarte probabil modelul dominant" cel putin n ale$erile prezi! dentiale. :pecialistii observa ca alte doua modele se mentin nca/ modelul dialo$ic" cel mai vechi" bazat pe contactul si pe schimbul de idei cu electorul 4care mer$e de la strn$erea de mna ntr!o piata ori dezbatere or$anizata n curtea unei scoli" pna la mitin$ si la prezentarea solemna a pro$ramului( si modelul propa$andistic 4care se foloseste n special de lun$i discursuri convin$atoare" pe un ton aproape a$resiv" ncercnd sa seduca auditoriul(. artidele si candidatii sunt mai mult sau mai putin atasati de unul din aceste modele" n functie de propriile lor orientari politice" dar arareori le ne$lijeaza pe celelalte. 4-ista ?n literatura de specialitate /c,* Camelia )eciu, Politica discursi"a1 tendinta de a reduce studiul comunicarii politice la cea de tip electoral* Pentru specialisti, campania electorala pare a ,i conte-tul cel mai rele"ant pentru cercetarea mecanis5 melor si practicilor de comunicare politica* Comunicarea electorala indica o trans,ormare ma;ora la ni"elul regulilor de actiune politica* Cn primul rAnd, actorii politici se raportea:a unii la ceilalalti de pe po:itii concurentiale ?ntr5un spatiu e-perimental ca timp si ca mod de organi:are* Cn al doilea rAnd, regimul concurential consacrat ;uridiceste este cel care reglemetea:a actiunea politica ?n sensul ca ?i dictea:a mi:a, ritmul si termenii de legitimare* Cn al treilea rAnd, a"em de5a ,ace cu un regim concurential atipic, competitia des,asurAn5 du5se ?ntr5un inter"al de timp considerabil* Ceea ce numim campanie electorala% trimite nu numai la reglementari constitu5 tionale, legislati"e si ;uridice, ci si la reguli in,ormale consacrate si care s5au putut instaura ?n limitele regimului concurential* Comunicarea electorala nu poate ,i disociata de aceste reglementari ,ormale si in,ormale de actiune politica* 4le legiti5 mea:a campaniile electorale ca metoda de selectie a liderilor politici, ca procedura de des,asurare a selectiei, ca ritual si, nu ?n ultimul rAnd, ca practica nationala* Ca metoda" campania electorala permite selectia liderilor politici n mod demo! cratic, impunAnd, pe de5o parte, norma participarii la selectie si la competitie si, pe de alta parte, norma ma;oritatii drept criteriu de "alidare a selectiei* Ca procedura" campania electorala instaureaza un cadru le$al si" totodata" tehnic de selectie a liderilor* Institutiile si actorii politici care participa la campania electorala au obligatii si drepturi speci,ice* Ca ritual" campania electorala se deruleaza dupa anumite coduri socio!politice care reglementea:a interactiunea ?ntre participanti* Acesta este, descris sumar, conte-tul politic care trebuie con"ertit ?n comunicare electorala, adica ?n practici care con,era "i:ibilitate actiunii politice ?n regim concurential* !in perspecti"a politicianului, comunicarea elect orala trebuie sa5l a;ute sa e-ploate:e mar;a de libertate trasata de regimul concurential, respecti" de

Comunicarea ?n cAmpul social

0&2

reglementarile campaniei electorale* Cu alte cu"inte, trebuie sa asigure raspunsuri la ?ntrebari de tipul. cum sa utili:e: regulile ast,el ?ncAt sa genere: e"enimente ,a"ora5 bile actiunii meleO cum este posibil ca, pe ba:a si ?n po,ida reglementarilor, sa de"in "i:ibil ?n spatiul public dintr5un ungFi ,a"orabilO

&'.A. 0un#amentele mar;etin ului "olitic Cn opinia lui Andrei Stoiciu /Comunicarea politica1, marBetingul politic este mar5 Betingul produselor pe o piata simbolica, ?n care o,erta si cererea nu se ecFilibrea:a de la sine si nu sunt elastice* Termenii acestuia sunt deseori prost utili:ati sau con,undati* @arBetingul politic este metoda globala de organi:are, pre:entare, pro5 mo"are a in,ormatiei si a resurselor necesare reali:arii unor obiecti"e politice* Practi5 cienii marBetingului politic se deosebesc de practicienii marBetingului comercial, produsul pe care acestia ?l propun neo,erind o recompensa nemi;locita publicului tinta* Publicitatea politica, numita uneori propaganda, este ,orma platita a di,u:arii in,ormatiei de ordin politic* In,ormatia politica este una dintre resursele cele mai importante ,olosite de marBetingul politic* In,ormatia politica este, ?n acelasi timp, sursa "itala a cunostiintelor necesare unei campanii de marBeting politic /,apte, date, persoane, relatii, atitudini, perceptii, opinii, propuneri care sunt ?n ;oc1* Comunicarea politica include procedurile, normele si actiunile prin care este ,olo5 sita si organi:ata in,ormatia politica* A compara comunicarea politica cu o simpla propaganda electorala nu este numai gresit, ci si complet irele"ant pentru ?ntelegerea mersului e"enimentelor ?n domeniul competitiei politice* 4a include toate actiunile de recrutare de personal, de conceptie, de ancFeta, de marBeting, de e"aluare strate5 gica, de gra,ica, de anali:a a peisa;ului audio5"i:ual, de calcul ,inanciar etc* Regulile de ba:a ale comunicarii politice sunt. ' coerenta ' impune abordarea marBetingului politic ca un sistem, ca un ans5 amblu de actiuni legate ?ntre ele si care se in,luentea:a reciproc* Nici o deci:ie nu poate ,i luata ignorAnd consecintele pe care aceasta le poate a"ea sau contra:icAnd abordarea urmata pAna atunci< ' adaptarea campaniei la timpul pre:ent ' luarea ?n considerare a tututuror ,actorilor pre:enti asta:i si nu aplicarea unei ,ormule* Nici o campanie nu seamana cu alta datorita dinamicii socio5politice< ' identi,icarea minimala ' pre:entarea unei identitati politice di,erite de cea a ad"ersarilor< importanta este pre:entarea clara a acestei imagini si identi,icarea pre5 cisa ?n ocFii electoratului, cFiar daca aceasta pre:entare este contestata de ad"ersarii politici< ' coordonarea ma-ima ' presupune un centru de comanda unic si respectarea tuturor regulilor de prudenta necesare pentru a nu anticipa re:ultatele alegerilor sau deci:iile ad"ersarilor, pentru a nu mi:a sau ,olosi in,ormatii care nu sunt sigure si "eri,icate*

0&& Comunicarea %n actiune 4tapele unei campanii de marBeting politic

Teoria comunicarii

0* Stabilirea unei strategii. Campaniile de marBeting politic pot ,i de doua ,eluri. ' campanii electorale /cu obiecti"ul clar stabilit de cucerire a unor po:itii sau posturi politice1< ' campanii de imagine ' crearea de atitudini ,a"orabile si populari:area unui om politic1* Prima etapa ?n de,inirea unei strategii de marBeting politic este de a stabili daca se urmareste obtinerea de re:ultate printr5o campanie electorala sau printr5o campanie de imagine5atitudine* 2* Anali:a 4ste o etapa cruciala, deoarece o proasta e"aluare a situatiei e-istente, a opiniilor publice, a situatiei socio5politice duce la conclu:ii eronate si recomandari gresite* Anali:a trebuie sa se ba:e:e pe o serie de e"aluari cu pri"ire la opinia publica, obiceiurile si "alorile locale, de:"oltarea socio5economica, relatiile e-istente ?ntre elitele politice, atitudinile e-istente, rolul si in,luenta mass media, simbolurile culturale si po:itionarea ad"ersarilor politici* 3* Identi,icarea publicului tinta Nici o idee politica nu poate con"eni ?ntregii populatii, asa cum nici un om politic nu se poate bucura de popularitatea unanima* Cntr5o democratie, deci:iile politice se obtin prin negocieri ?ntre ma;oritate si di,eritele minoritati* Cn ,iecare tara, populatia este ?mpartita ?n categorii sociale bine delimitate, iar o buna parte a acestei populatii ?si scFimba destul de greu opiniile politice* Ast,el, identi,icarea publicului tinta pentru o campanie de marBeting politic trebuie sa tina cont de particularitatile di,eritelor categorii sociale* Pentru in,luentarea publicului tinta se poate proceda ?n doua ,eluri. ' prin utili:area liderilor de opinie< ' prin segmentarea publicului ?n ,unctie de categorii sociale, de prioritati, de a,initati politice* Segmentarea publicului tinta ?nseamna adaptarea comunicarii politice la di,eritele categorii sociale* !i"ersi,icarea mesa;ului permite o mai buna abordare si o mai mare ,le-ibilitate a marBetingului politic* @a;oritatea segmentarilor se ,ace dupa categorii sociale bine de,inite ?n ,unctie de educatie, "enit, "Arsta, se-, ocupatie pro,esionala, stil de "iata* @arBetingul politic lucrea:a cu categorii sociale construite si ?n ,unctie de a,initati si atitudini politice* # campanie de marBeting politic poate ast,el "i:a, ?n special, pe cetatenii care nu si5au ,ormat ?nca o opinie, pe cei care e:ita sau care au anumite idei si simpatii pentru un partid ,ara sa ,ie FotarAti sa "ote:e* 9* Construirea unei imagini Cn marBetingul politic, imaginea nu se ;udeca ?n termeni de ade"arat sau ,als, ci ?n termeni de popularitate, contradictie, claritate sau con,u:ie* Imaginea, ?n marBetingul politic, este prin de,initie subiecti"a* Cnainte de ,ormarea imaginii dorite, trebuie plecat de la ,aptul ca e-ista de;a o imagine ,ormata anterior* Ereselile cele mai ,rec"ente inter"in atunci cAnd se ignora acest lucru si se crede ca ,ormarea unei imagini politice poate ?ncepe de la 0, ,ara sa tina cont de conte-tul social, de trecut sau de actiunile ad"ersarilor* Pentru a ,i ,unctionala, imaginea unui om politic sau a unui program politic trebuie sa ,ie. ' Relati" cunoscuta ' !i,erita ' Simpla 2* Eestiunea imaginii Imaginea este eminamente subiecti"a si, ?n special ?n timpul unei campanii de marBeting politic intens, ea scapa deseori de sub controlul celor care o creea:a initial* Problema nu se pune numai ?ntre compatibilitatea imaginii omului politic si realitatea personalitatii sale, ci si ?ntre strategia promo"ata si perceptiile scFimbatoare, ?ntre in,luenta mass media si reactiile scFimbatoare ale publicului* Perceptia omului politic sau a unui program politic este "olatila si poate e"olua e-trem de rapid* Ast,el, lansarea

Comunicarea ?n cAmpul social

0&8

unei campanii de marBeting politic trebuie sa ,ie numai prima etapa a gestionarii imaginii politice* Drmea:a alte etape ?n timpul carora imaginea politica a candidatului trebuie ree"aluata permanent* &* Pregatirea temelor de campanie Ideile politice ale candidatului, plat,orma si originea ideologica pe care o re"endica, structura si prioritatile partidului, ad"ersarii politici si opinia publica pot sa impuna ca obiecti" principal teme de campanie neasteptate sau ?n contradictie cu propriile prioritati de;a stabilite* @odalitatea cea mai simpla este de a e,ectua o anali:a solida a asteptarilor populatiei si de a ,i ,oarte bine in,ormat despre situatia e-istenta* Dn bun consultant ?n marBeting politic "a recomanda ?ntotdeauna promo"area temelor care sunt cele mai populare ?n momentul campaniei, dar si ?ncadrarea acestor teme ?n imaginea partidului sau a omului politic* # alta metoda este de a integra imaginea partidului si a omului politic ?n cadrul "alorilor culturale si sociale puternic ?nradacinate /apud Andrei Stoiciu, Comunicarea politica1*

=uati ca subiect de anali:a o campanie de marBeting politic a unui partid sau a unei personalitati politice< identi,icati, ?n limita posibilitatilor, etapele acestei campanii si modul de reali:are< din anali:a re:ultata reise ca au ,ost atinse obiecti"ele campanieiO Pentru reali:area acestui e-ercitiu, puteti con5 sulta Andrei Stoiciu, Comunicarea politica, Eabriel TFo"eron, Comunicarea politica a:i%, Re"ista RomAna de Comunicare si Relatii Publice, nr* 9+2000*

Sa retinem8 Cum putem caracteriza comunicarea politica? Comunicarea politica /!ominiPue Holton1 este spatiul ?n care se scFimba discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitatea de a se e-prima public asupra politicii si care sunt. ' oamenii politici< ' :iaristii /mass media1< ' opinia publica prin intermediul sonda;elor de opinie* Fiecare dintre cei actori dispune de un mod speci,ic de legitimare ?n spatiul public. legitimarea reprezentativa 4pentru partide si oameni politici(1 le$itimarea statistica 4stiintifica( pentru sondaje si opinia publica1 le$itimarea detinerii si utilizarii informatiei 4pentru media si profesionistii acestora 3 ziaristii(. Americani:area% comunicarii politice presupune adaptarea la actiunea politica a unor strategii de comunicare speci,ice pietei%* Aceste strategii permit ca politicianul sa de"ina un persona; po:iti" care ,ace parte din memoria colecti"a ' o pre:enta ?n imaginarul social* !in aceasta cau:a, actorul politic poate ,i imediat recunoscut% de electorat* Strategiile de proiectare importate din marBeting structurea:a proiectul actorului politic ca o,erta% /politica1 construita ?n con,ormitatea cu pro,ilul pietei% /electorale1* Strategiile de mediati:are con,era persona;ului politic "i:ibilitate ?n spatiul public* Cn conditiile ?n care tele"i:iunea a de"enit principala sursa de mediati:are, politicianul trebuie sa5si proiecte:e ?n asa ,el o,erta ?ncAt ea sa poata suporta constrAngerile /situatiile speci,ice arenei tele"i:uale1* Strategiile discursi"e importate mai ales din publicitate si sFo75business sunt utili:ate pentru a comunica mesa;ele politice%, pentru ca actorul politic sa poata o,eri electoratului "ersiunea accentuata% a o,ertei sale* Strategiile de comunicare politica relati" standardi:ate /pre:entate mai sus1 ?i obliga pe politicieni sa asimile:e logica de actiune a mass media si a electoratului* Acest model de comunicare politica creea:a ast,el un spatiu de interactiune ?ntre cei trei actori sociali* Apare posibilitatea ca monologul%

0&(

Teoria comunicarii

politicianului sa ,ie imediat e"aluat de catre ;urnalisti si sonda;ele de opinie< totodata, politicianul risca, ?n regim de mediati:are, ca actiunea sa proiectata atAt de laborios sa nu aiba e,ectele scontate* Care sunt principalele elemente ale limbajului simbolic utilizat n comunicarea politica? ' @iturile constituie, prin so,isticare si ,unctia lor ,ondatoare, partea de sus a gamei de procedee de simboli:are* ' Valorile* 4le pot ,i de,inite ca niste credinte mobili:atoare de a,ecte cu scopul de a ;usti,ica sau de a condamna atitudini, opinii si comportamente* ' Kocurile de imagine si de roluri* Asa cum obser"a Eo,,man, orice relatie ?ntre indi"i:i este, ?ntr5o oarecare masura, dramaturgie, adica punere ?n scena a pre:entarii de sine% conditionata de de,inirea situatiei traite* ' =iturgFiile* Ceremonii si ritualuri ce ;oaca un rol ma;or ?n procesele politice. comemorari o,iciale, dispo:itiile protocolare la practicile ce nu pot ,i ocolite ale candidatilor ?n campania electorala* ' #biectele materiale pot ,i ?n"estite din punct de "edere simbolic* @onumente, statui, embleme populea:a si structurea:a imaginarul politic al popoarelor /c,* PF* )rand, Eradina deliciilor democratiei1* Care sunt caracteristicile comunicarii electorale? Cntrebuintarea teFnicilor de marBeting politic nu este unicul model ,olosit, cFiar daca este ,oarte probabil modelul dominant, cel putin ?n alegerile pre:identiale* Specialistii obser"a ca alte doua modele se mentin ?nca. modelul dialogic%, cel mai "ecFi, ba:at pe contactul si pe scFimbul de idei cu electorul, si modelul propagandistic /care se ,oloseste ?n special de lungi discursuri con"ingatoare, pe un ton aproape agresi", ?ncercAnd sa seduca auditoriul1* Ca metoda, campania electorala permite selectia liderilor politici ?n mod democratic, impunAnd, pe de5o parte, norma participarii la selectie si la competitie si, pe de alta parte, norma ma;oritatii drept criteriu de "alidare a selectiei* Ca procedura, campania electorala instaurea:a un cadru legal si, totodata, teFnic de selectie a liderilor* Institutiile si actorii politici care participa la campania electorala au obligatii si drepturi speci,ice* Ca ritual, campania electorala se derulea:a dupa anumite coduri sociopolitice care reglementea:a interactiunea ?ntre participanti*

&&. 1ani"ularea in+ormationala si structurile me#iatice

Cn ultimul deceniu, sentimentele de scepticism, de ne?ncredere sau cFiar de teama ale cetatenilor ,ata de sistemul de di,u:are a in,ormatiilor a crescut ?ngri;orator* Nimeni nu neaga ?nsa comunicarii de masa ,unctia sa indispensabila ?n demo5 cratie. in,ormatia ramAne esentiala pentru bunul mers al societatii, iar doua din conditiile esentiale ale unei democratii ?n contemporaneitate sunt cFiar acestea. ' e-istenta unei retele "alabile de comunicatie< ' un ma-imum de in,ormatie libera* Totusi, decala;ele ce se generea:a ?ntre natiuni ca urmare a di,icultatilor lor de producere a in,ormatiilor si de asimilare sociala a posibilitatilor descFise de cerce5 tarea teoretica ?n domeniu sporesc di,icultatile de comunicare si conlucrare atAt ?n interiorul natiunilor, cAt si ?ntre natiuni* Pe de alta parte, e-ploatarea insistenta a posibilitatilor de ,olosire a noilor teorii, a teFnologiilor si a materialelor accesibile ?n scopuri agresi"e este ilustrata de graba cu care noile posibilitati de comunicare prin structuri mediatice sunt ,olosite pentru a domina, pentru a impune anumite imagini sociale, pentru a directiona gAndirea si atitudinile oamenilor* Se considera din ce ?n ce mai mult ca ceea ce nu trece prin structurile mediatice nu mai are decAt o in,luenta negli;abila asupra e"olutiei societatii< aceasta obser"atie generea:a tentatia manipularii structurilor mediatice de catre practicieni si specialisti con,orm unor tabele de "alori care le sunt proprii sau pe care le accepta reactionAnd doar slab si ?ncet asupra lor*

&&.&. 1ani"ularea ! #e+initie, "remise teoretice ,,.,.,. Ce este manipularea? Cntr5o e-ege:a recenta /Ste,an )u:arnescu, Sociologia opiniei publice1, ma5 nipularea este de,inita ca actiune de a determina un actor social /persoana, grup, colecti"itate1 sa gAndeasca si sa actione:e ?ntr5un mod compatibil cu interesele

080

Teoria comunicarii

initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utili:area unor teFnici de persuasiune care distorsionea:a intentionat ade"arul, lasAnd ?nsa impresia libertatii de gAndire si de deci:ie* Spre deosebire de in,luenta de tipul con"ingerii rationale, prin manipulare nu se urmareste ?ntelegerea mai corecta si mai pro,unda a situatiei, ci inocularea unei ?ntelegeri con"enabile, recurgAndu5se atAt la inducerea ?n eroare cu argumente ,alsi,icate, cAt si la apelul la palierele non5rationale* Intentiile reale ale celui care transmite mesa;ul ramAn insesi:abile primitorului acestuia%* !i"ersi,icarea permanenta a surselor de concepere si di,u:are de mesa;e a condus la o practica manipulati"a care are la ba:a coduri precise, dar identi,icabile numai de pro,esionisti% si total inaccesibile celor neinitiati ?n acest domeniu*

Discutii etice Dnul dintre scopurile ,undamentale ale comunicarii este de a con"inge receptorul /receptorii1 mesa5 ;ului de o anumita opinie si de a5i ?ntari sau de a5i modi,ica ?n acest ,el atitudinile* !aca un emitator doreste sa scFimbe o atitudine altei persoane, el "a trebui sa identi,ice ,actorii procesului de comunicare care pot produce aceasta scFimbare* 0esajul care si propune sa provoace o schimbare de atitudine la receptor se numeste mesaj per! suasiv. Qilnic oamenii sunt bombardati cu multe mesa;e persuasi"e* Cercetarile des,asurate asupra acestui subiect arata ca reactia la mesa; depinde adesea de caracteristicile persoanei care ?ncearca sa con"inga, ,ara a a"ea "reo legatura cu "aloarea mesa;ului* Cn acest sens, e-ista trei caracteristici de care s5au interesat psiFologii. ' credibilitatea comunicatorului< ' calitatile ,i:ice si sarmul% comunicatorului< ' intentiile obser"ate la el* Cn :ilele noastre, nu numai oameni speciali pregatiti pentru a gu"erna acced la posturi politice* Actori, poeti, :iaristi si cFiar o stea italiana de ,ilme pornogra,ice au ,ost alesi la di,erite ni"eluri administrati"e* 4ste posibil ca succesele lor politice sa ,ie r e:ultatul numai al atractiei lor personaleO ' Identi,icati si alte criterii, ?n a,ara de competenta, pe ba:a carora oamenii sunt alesi ?n ,unctii de conducere< ' Ce credeti ca ?i determina pe alegatori sa "ote:e pentru acesti oameniO Identi,icati mai multe moti"e si ?ncercati sa le gasiti o ;usti,icare* Care dintre aceste moti"e "i se pare a ,i cel mai puternicO ' Considerati ca acesta este un lucru bene,icO Argumentati5"a po:itia* ' Care ar putea ,i e,ectele po:iti"e ale unei asemenea alegeriO ' Cum pot ,i contracarate e"entualele e,ecte negati"e ale unei asemenea alegeriO

,,.,.-. remise teoretice ale manipularii !upa cum amintesc R* V* Koule si K* =* )eau"ois ?n Tratat de manipulare, ?n psi5 Fologia sociala e-perimentala se pot ?ntAlni numeroase e-perimente ?n care cerce5 tatorii determina oamenii, sub un prete-t sau altul, sa se comporte ?n totala libertate ?n mod di,erit de cum s5ar ,i comportat spontan* !in punct de "edere psiFologic, posibilitatea manipularii apare ca o consecinta a acti"itatii de deci:ie* Ast,el, s5a de5 monstrat ca, dupa luarea deci:iei /;usti,icate sau nu1, oamenii au tendinta sa o men5 tina /e,ectul de perse"erare al unei deci:ii1* Aceasta descoperire a stat la ba:a

Comunicarea ?n cAmpul social

080

,ormularii teoriei anga;amentului* >iesler de,ineste anga;amentul ca legatura care e-ista ?ntre indi"id si actele sale, cu urmatoarele consecinte. ' numai actele noastre ne anga;ea:a< nu ne simtim anga;ati de ideile sau senti5 mentele noastre, ci de conduitele noastre e,ecti"e< ' putem ,i anga;ati ?n moduri di,erite ?n actele noastre, aceasta ,iind o "ariabila dependenta de conte-t* Ast,el, putem a"ea persoane ,oarte anga;ate /deci:ie libera1, slab anga;ate /deci:ie ,ortata1 sau altele care nu sunt deloc anga;ate /daca se spune un lucru sub amenintarea armei, acest lucru nu este anga;ant1* Pe ba:a acestei teorii, autorii pre:inta trei teFnici e,iciente de manipulare coti5 diana. amorsarea, piciorul5?n5usa, usa ?n nas* Amorsarea 3 perseverarea ntr!o prima decizie atunci cnd persoana amorsata ia o a doua deci:ie, de data aceasta ?n per,ecta cunostiinta de cau:a* Se poate "orbi de manipulare pentru ca, ?n toate ca:urile, deci:ia ,inala ar ,i ,ost cu totul alta daca "ictima ar ,i primit de la ?nceput in,ormatii complete* iciorul!n!usa 3 se obtine de la un subiect un comportament preparatoriu neproblematic si putin costisitor, e"ident, ?ntr5un cadru de libera alegere si ?n ?mpre5 ;urari care ,acilitea:a anga;amentul* Acest comportament o data obtinut, o cerere este adresata e-plicit subiectului, in"itAndu5l sa emita o noua conduita, de data aceasta mai costisitoare si pe care n5ar ,i reali:at5o spontan decAt cu putine sanse* ;sa!n!nas 3 formularea unei cereri prea mari la nceput" ca sa fie acceptata ?nainte de a ,ormula cererea care "i:ea:a comportamentul astept at, o cerere de mica importanta si care ar ,i a"ut sanse alt,el sa ,ie re,u:ata* !in perspecti"a modelului in,ormational al comunicarii, ?i este intrinseca mesa5 ;ului calitatea de a ,i purtatorul unei mar;e de manipulare /apud )u:arnescu, op* cit*1* Cn practica, mentinerea unui optim ?ntre originalitate si banalitate, ?ntre noutatea si pre"i:ibilitatea mesa;ului printr5o "ariatie globala a originalitatii pe parcursul trans5 miterii mesa;ului, permite crearea unei ,erestre de perceptie% compatibila obiecti"ului a,erent manipularii* Ast,el, admitAnd ca spiritul uman n5ar putea sa absoarba mai mult de apro-imati" &+20 biti de originalitate pe secunda /@oles, FranB1, este necesar ca la ni"elul la care se situea:a atentia noastra mesa;ul sa propuna o asemenea redundanta, ?ncAt debitul de originalitate pe care ?l propune sa ,ie de acelasi ordin, pentru a ,i per,ect sesi:at si ?nteles* Cn manipulare ?nsa, tocmai ?ntelegerea si sesi:area corecta nu interesea:a, ci trece pe primul plan deturnarea potentialului semantic spre scopurile dorite de sursa, cFiar daca asupra acestora se pastrea:a o totala discretie*

&&.,. Practici mani"ulati9e ! #e+initie si caracteri(are ,,.-.,. ?vonul Q"onul /Catalin Qam,ir, =a:ar Vlasceanu, ed*, !ictionar de sociologie1 este de,i5 nit ca o a,irmatie pre:entata drept ade"arata ,ara a e-ista posibilitatea sa i se "eri,ice corectitudinea* Pentru Allport si Postman, primii care au studiat acest ,enomen,

082

Teoria comunicarii

:"onurile repre:inta un enunt legat de e"enimentele la :i, destinat a ,i cre:ut, colportat din om ?n om, de obicei din gura ?n gura, ?n lipsa unor date concrete care sa ateste e-actitatea lui%* Peterson si Eist de,inesc :"onul ca o relatare sau e-plicatie ne"eri,icata care circula din om ?n om si este legata de un obiect, un e"eniment sau o problema de interes public%* T* SFibutani da o de,initie mai buna a :"onului, ca ,iind produsul importantei si ambiguitatii%. daca importanta este 0, ?n nici un ca: nu se poate "orbi despre un :"on< la ,el despre ambiguitate. declaratiile o,iciale elimina :"onurile, pe cAnd lipsa lor nu ,ace decAt sa potente:e aparitia si circulatia lor* Q"onurile sunt puse ?n circulatie pentru ca au o dubla ,unctie. de a e-plica si de a atenua anumite tensiuni emotionale* !e e-emplu, calomnierea unei persoane are ca e,ect atenuarea urii care i se poarta* Circulatia :"onurilor este dependenta de conte-5 tele sociale /credibilitatea institutiilor sociale, sistemul de organi:are si circulatie a in,ormatiei ,ormale, tipurile raporturilor de putere1, de trasaturile de personalitate ale indi"i:ilor si de ne"oile psiFosociologice ale indi"i:ilor si grupurilor* =ucrarile lui Allport si Postman au pus ?n e"identa trei legi de transmitere a :"o5 nurilor. ' legea saraciei si a ni"elarii /pe masura ce :"onul circula, el tinde sa de"ina mai scurt, mai usor de ?nteles si de relatat1< ' legea accentuarii /?ntarirea anumitor detalii ' de obicei cele mai spectaculoase ' care dobAndesc ast,el un loc central ?n semni,icatia :"onurilor1< ' legea asimilarii /conser"area si reorgani:area continutului ?n ;urul unei teme centrale1* Asimilarea se poate ,ace la tema centrala prin condensare, anticipare si stereotipuri "erbale* Q"onurile tind sa se a;uste:e intereselor indi"iduale, apartenentei sociale sau rasiale, pre;udecatilor personale ale celui care le transmite* Cercetarile lui Allport si Postman au aratat ca indi"i:ii care propaga :"onurile se con,runta cu di,icultatea de a sesi:a si de a retine ?n obiecti"itatea lor elementele lumii e-terioare* Pentru a putea sa le utili:e:e, ei trebuie sa le restructure:e si sa le a;uste:e modelului lor de ?ntelegere si intereselor proprii* Cercetarile lui >ap,erer /Q"onurile1 au aratat ca circulatia :"onurilor se ba:ea:a pe trei conditii esentiale. credibilitatea, aparenta de ade"ar si de:irabilitatea continutului in,ormatiei* Circulatia lor apare ca un sistem de canali:are a ,ricii si incertitudinii ?n ,ata unor situatii ambigue* !e asemenea, circulatia lor este corelata cu ,orma, canti5 tatea, calitatea si credibilitatea in,ormatiei o,iciale sau ,ormale* Cu cAt aceasta din urma este mai saraca, incompleta sau mai putin credibila, cu atAt se intensi,ica pro5 pagarea :"onurilor* !in acest moti", ?n societatile totalitare care monopoli:ea:a in,or5 matia ,ormala, :"onurile au o mare raspAndire* Dneori ele sunt lansate de mi;loace de propaganda ale statului totalitar pentru a promo"a anumite atitudini si comportamente mai greu de obtinut prin utili:area mi;loacelor ,ormale* Circulatia lor se restrAnge atunci cAnd e-ista posibilitatea "eri,icarii rapide a ade"arului unei in,ormatii* Analistii clasi,ica :"onurile ?n trei categorii. ' cele care iau dorintele drept realitate /optimiste1<

Comunicarea ?n cAmpul social

083

' cele care e-prima o teama si o an-ietate< ' cele care pro"oaca disensiuni /ataca persoane din cadrul aceluiasi grup1* Temele recurente ale :"onurilor sunt. otra"a ascunsa, complotul ?mpotri"a puterii, cri:ele arti,iciale, teama de straini, rapirea copiilor, bolile conducatorilor, problemele sentimentale ale acestora, compromiterea ,inanciara sau escrocFeriile lor* =ansarea :"onurilor nu se ,ace la ?ntAmplare, ci tinAndu5se seama de asteptarile grupurilor umane ,ata de situatia problematica pe care o tra"ersea:a* PlecAnd de la aceste date ale situatiei, se lansea:a un mesa; cAt mai apropiat de ceea ce ar dori sa a,le populatia la acel moment, indi,erent cAt de departe de ade"ar este continutul enuntului respecti"* Cn acest conte-t, posibilitatea de diseminare a :"onului este cea mai mare* Ca principale tipuri de ,alsi,icari sau distorsiuni de mesa;e care stau la ba:a :"onurilor amintim. dramati:area, ampli,icarea proportiilor, a semni,icatiilor, a deta5 liilor, ?ntretinerea celor transmise, rede,inirea pre;udecatilor si a mentalitatilor proprii segmentelor respecti"e de opinie pentru a crea un puternic ,ond emotional ?n scopul ecranarii pAna la disparitie a spiritului critic* Q"onul reuseste sa cucereasca o arie considerabila de ?ntindere ?n spatiul social ?ndeosebi ?n situatii de cri:a, pe care le si ampli,ica* # sursa de pro,esionisti poate cFiar pro"oca o cri:a sociala plecAnd de la :"onuri bine directionate si lansate la momente de ma-im impact asupra opiniei publice* Cn acest sens, @erton rele"a ,aptul ca :"onurile pot genera predictia creatoare de e"enimente%, atunci cAnd sunt ,olosite ca instrumente ale propagandei sau contrapropagandei* Alegeti un :"on pe care l5ati identi,icat ca atare ?n mass media< anali:ati5l prin prisma urmatoarelor "ariabile. ' ,unctie< ' categorie< ' continut< ' re:ultat /daca poate ,i identi,icat1*

,,.-.-. @nto%icarea Into-icarea /Vladimir VolBo,,, Tratat de de:in,ormare1 este de,inita de dictio5 narul Robert mai ales cu sensul de otra"ire%, dar tine si de domeniul neologismelor. actiune insidioasa asupra spiritelor, tin:And sa acredite:e anumite opinii, sa demorali:e:e, sa derute:e%* Ca neologism semantic, into-icare% este de origine mi5 litara* !upa )rouillard, el este un sinonim al "iclesugului de ra:boi, al subter,ugiului diplomatic, al misti,icarii, di"ersiunii, tradarii, minciunii si al altor trucuri* 4l se aplica tuturor acestora, numai ca este re:er"at doar unor planuri militare superioare. ' al tacticii generale, adica al ,olosirii combinate a armelor de catre militarii de pe teren, ?n lupta<

089

Teoria comunicarii

' al strategiei, al des,asurarii generale a ra:boiului< ' al politicii interne si, ?n special, e-terne* Putem spune ca into-icarea "i:ea:a ad"ersarul* 4a consta ?n a5i ,urni:a acestuia in,ormatii eronate, care ?l "or ,ace sa ia deci:ii de:a"anta;oase pentru el si ,a"orabile pentru tine* Into-icarea nu este re:er"ata ?nsa doar domeniului militar. un partid politic, o banca, un ,abricant poate pro,ita de pe urma into-icarii concurentilor* Spre deosebire de de:in,ormare, scopul into-icarii este acela de a determina sa greseasca una sau mai multe persoane, si nu o colecti"itate* ,,.-... Dezinformarea !e:in,ormarea /Catalin Qam,ir, =a:ar Vlasceanu, ed*, op* cit*1 repre:inta orice inter"entie asupra elementelor de ba:a ale unui proces comunicational care modi,ica deliberat mesa;ele "eFiculate, cu scopul de a determina la receptori /numiti tinte ?n teoria de:in,ormarii1 anumite atitudini, reactii, actiuni dorite de un anumit agent social* Acesta din urma nu trebuie sa ,ie neaparat de:in,ormatorul, el poate ,i o institutie, o organi:atie etc* Ca realitate nemi;locita, de:in,ormarea are doua dimensiuni. una neintentionala si alta intentionala, "i:And un anumit segment de opinie* Sub aspect intentional, de:in,ormarea poate ,i anali:ata /Ste,an )u:arnescu, op* cit.( n functie de formele simbolice prin care sunt codificate informatiile din mesaj/ ' dupa cum se stie, codurile pot ,i e-primate prin limba;ul natural, limba;ul non"erbal /gesturi, mimica1, simboluri concrete /culori, panouri, lumini1 si simboluri abstracte speci,ice limba;ului arti,icial /elaborat stiinti,ic1, precum. ,ormule matema5 tice, e-presii logice etc* !aca ?n comunicarea sociala ,rec"enta cea mai mare o ?nre5 gistrea:a codurile "erbale, mi-area acestora cu oricare din celelalte coduri conduce la reali:area unui ni"el metacomunicati"%, care poate sa deconte-tuali:e:e mesa;ul ?n sensul dorit de sursa de emisie< ' alta modalitate intentionala prin care se actionea:a ?n sensul de:in,ormarii o constituie codi,icarea polisemantica a mesa;ului* @ultitudinea de semni,icatii imanente enuntului, generAnd o di"ersitate corespun:atoare de opinii, se ras,rAnge ?ntr5o di"ersitate de atitudini care merg de la ade:iune totala la re,ractarism* Acesta este primul pas pentru tensionarea relatiilor interpersonale* Cn continuare, mentinerea unei entropii semantice ?n mesa;e garantea:a entropia organi:ationala pe termen scurt si mediu, pentru ca pe termen lung sa se a;unga la prabusirea retelei comunicationale care asigura e,icienta ,unctionala a structurii organi:atorice respecti"e la ni"el ,ormal< la ni"el in,ormal, e,ectul cel mai sigur ?l constituie de:agregarea mentalului colecti", care asigura identitate unei comunitati< ' de:in,ormare strategica este e,icienta atunci cAnd pre:inta drept "alori sociale ,undamentale ,ie "alori care ?i sunt ,a"orabile sursei, ,ie "alori marginale ?n raport cu interesele publicului caruia i se adresea:a* Cn acest mod, comunitatea este deturnata de la preocuparile ei ma;ore, "alorile sociale ,undamentale sunt negli;ate, iar gradul

Comunicarea ?n cAmpul social

082

de competiti"itate al respecti"ei comunitati scade* Teoria de:in,ormarii include ?n aceasta categorie orice modi,icare deliberata a mesa;elor ?n scopul culti"arii unui anume tip de reactii, atitudini si actiuni ale receptorilor, denumiti ?n mod generic, tinte. Acest tip de actiuni sunt produse" n mod obisnuit" de or$anizatii specializate" militare sau paramilitare. Elemente ale actiunii de dezinformare ' comanditarii sunt cei care concep si proiectea:a continutul actiunii, tintele reale si cele potentiale ale acti"itatii* 4i pot ,i. ,actori de deci:ie /gu"erne, state ma;ore militare sau socio5pro,esionale1 si grupuri de presiune* Cn timp ce prima categorie se ,oloseste de ser"icii speciali:ate, grupurile de presiune se ser"esc si de ecFipe ad5Foc de amatori care au mare e,icienta ?n crearea si mentinerea con,u:iilor< ' specialistii sunt cei care plani,ica sec"entele tactice ale actiunii si care coordo5 nea:a toate modalitatile de tinere sub control a e,ectelor concrete ale mesa;elor emise* 4i simulea:a toate categoriile de e,ecte pentru a reusi sa aiba sub control atAt e,ectele proprii, cAt si e-igentele reproiectarii unor elemente de detaliu sub impactul actiunilor de contracarare ?ntreprinse de tinta< ' controlul este piesa de legatura ?ntre comanditari, care comanda+conduc actiu5 nea si agentii de in,luenta* Pentru a stapAni acea :ona a spatiului social care le intra ?n ra:a de responsabilitate, controlorii recrutea:a si ?ntretin o "asta retea de corespon5 denti, de obicei nu direct, ci prin intermediul unor terte persoane care ;oaca rolul de cercetasi* Acestia, alesi din rAndul unor indi"i:i cu totul insigni,ianti, au rolul de a testa gradul de descFidere spre colaborare a unei personalitati cu acces la date de importanta considerabila pentru comanditari si plani,icatori< ' agentii de in,luenta se recrutea:a din rAndul acelora care se bucura de pres5 tigiu ?n grupul lor pro,esional si care urmea:a a ,i de:in,ormati prin mesa;e primite de la plani,icatori "ia controlori* Practica de pro,il a demonstrat ca agentii de in,lu5 enta pot ,i. ' liderii de opinie din mediile intelectuale, care, din dorinta lor de a se lansa ?n actiune practica, accepta sa lanse:e ?n spatiul social mesa;e care par socante pentru publicul autoFton< ' un persona; apropiat ,actorilor de deci:ie ' ?n general acesta este compromis printr5un ,apt "eri,icabil, pentru a a"ea certitudinea unei colaborari mai ?ndelungi< ' se,ii de asociatii< conte-tul "ietii asociati"e, speci,ice si stemelor pluraliste, constituie un mediu ,a"orabil pentru recrutarea si culti"area agentilor de in,luenta* PlasAnd pe primul plan interese de ordin umanitar, prote;ate de un cadru normati" cu "aliditate internationala, de:in,ormatorul poate atrage multi nai"i ?n structurile asociatiei, care, pro,esional, sunt personalitati de re,erinta ?n domeniul lor de acti"itate* ' intermediarii se recrutea:a dintre personalitatile in,luente ?n comunitatea respecti"a pentru a ;uca rolul de lideri de opinie si agenti de in,luenta ai intereselor

08&

Teoria comunicarii

care stau ?n spatele mesa;elor ce se emit cu un aer neutru si declarati" de pe po:itii independente%< ' releele ' indi"i:i sau institutii care se do"edesc utili ?n ampli,icarea si pro5 gramarea mesa;elor care constituie continutul de:in,ormarii* Ceea ce deosebeste de:in,ormarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al actiunii si lansarea ?n circuitul in,ormational a unor in,ormatii partial ade"arate ?n con;ugarea lor cu a,irmatii ,alse, ,ara indicarea "reunei surse care ar putea ,i "eri,icabila pentru autenticitatea celor emise* Cercetarile de teren au demon5 strat ca re:ultatele cele mai e,iciente se ?nregistrea:a ?n domeniul mass media, unde de:in,ormarea poate atinge ,rontal toate segmentele de opinie ale spatiului social* Sub aspect nonntentional, de:in,ormarea este generata de sursele de mesa;e deser5 "ite de nepro,esionisti* Veleitarismul acestora, sau diletantismul celor ce transmit mesa;ele pot contribui la colorarea sen:ationala a continutului lor pentru a stArni interesul unor segmente cAt mai largi de opinie* Sporirea gradului de audienta a me5 sa;ului insu,icient prelucrat sub raportul pertinentei, poate conduce la de:in,ormare* !i"ersitatea enunturilor, prin corelarea cu un spatiu /audio, "ideo, gra,ic1 limitat de inserarea ?ntr5o situatie in,ormationala, determina, ?n mod ine"itabil, o selectie a mesa;elor* Practica mass media a rele"at ca o sursa de distorsionare a mesa;elor, cu e,ecte importante asupra calitatii in,ormarii si care poate degenera ?n de:in,ormare, o constituie utili:area unor criterii neadec"ate de selectare a in,ormatiilor* !e e-emplu, ,olosirea e-clusi"a a criteriului economic sau politic ?n selectarea mesa;elor, prin imaginea partiala pe care o o,era asupra ,enomenului ?n discutie, poate a"ea ca ,inalitate de:in,ormarea acelor segmente de public carora li se adresea:a* !e:in,ormarea poate ,i o componenta a propagandei, dar aceasta nu se poate ba:a niciodata doar pe de:in,ormare* !in perspecti"a consecintelor sale sociale, de:in5 ,ormarea se aseamana cu un alt ,enomen manipulati", :"onul* Acesta din urma, spre deosebire de de:in,ormare, nu are un caracter deliberat si nu presupune ?n mod obligatoriu circulatia unor in,ormatii ,alse, ci doar di,icil de "eri,icat* Q"onul poate ,i produs ?nsa de o actiune de de:in,ormare* Tintele pot ,i atAt grupuri sau segmente ale societatii, cAt si indi"i:i, ?ntotdeauna lideri, de orice ,el, care pot in,luenta deci:ional si actional grupurile ?n care se a,la* 4,ectele de:in,ormarii depind, pe de o parte, de caracteristicile tintelor /atitudine critica, personalitate, ni"el intelectual, aspiratii etc*1, iar pe de alta parte, de posibilitatea de a "eri,ica in,ormatiile "eFiculate* Alegeti din literatura de specialitate un ca: comple- de de:in,ormare< anali:ati5l pe ba:a urmatoarelor "ariabile. ' dimensiune /intentionala, nonintentionala1< ' tipologie< ' elemente ce pot ,i identi,icate /comanditari, specialisti etc*1< ' scop< ' re:ultate< ' actiuni de contracarare /daca sunt identi,icabile1* Comentati re:ultatele anali:ei*

Comunicarea ?n cAmpul social

088

,,.-.C. ropa$anda Propaganda este considerata /Catalin Qam,ir, =a:ar Vlasceanu, ed*, op* cit*1 o acti"itate sistematica de transmitere, promo"are sau raspAndire a unor doctrine, te:e sau idei de pe po:itiile unei anumite grupari sociale si ideologii, ?n scopul in,luen5 tarii, scFimbarii, ,ormarii unor conceptii, atitudini, opinii, con"ingeri sau comporta5 mente* Cn sensul clasic, se constituie ca un subsistem al sistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de gu"ernare< ?n pre:ent ?nsa, se de:"olta numeroase ,orme de propaganda /economica, teFnica, medicala, sporti"a, culturala1, di,erentiate dupa continut si prin raportare la pro,ilul grupului social care o initia:a, urmarind reali:area unor scopuri persuasi"e* Ca sistem, propaganda dispune de. ' structura institutionala speciali:ata /aparat de conducere ierarFica, centre de organi:are, centre de studiu, proiectare si di,u:are de mesa;e1< ' ideologie si "alori a,late ?n corespondenta cu interesele si obiecti"ele gruparii sociale pe care o repre:inta< acestea sunt luate ca re,erinta pentru programarea si reali:area propagandei< ' mi;loace si metode de transmitere a mesa;ului< studiul sociologic al acestora distinge urmatoarele grupuri mari de metode. ' a,ecti"a ' consta ?n organi:area mesa;elor ast,el ?ncAt acestea sa pro"oace trairi si ade:iuni colecti"e, mai ales de tip emotional* @ai ?ntAi se indica consecintele negati"e ale unei optiuni personale pro"ocate de o agentie anume /a,ectarea intereselor, amenintare a po:itiei indi"iduale, ?mpiedicarea reali:arii unor obiecti"e personale importante etc*1 pentru a declansa reactia a,ecti"a negati"a ,ata de aceasta si apoi se pre:inta o alternati"a di,erita care ar a"ea numai e,ecte po:iti"e* Accentul nu este pus pe argumentarea logica sau pre:en5 tarea unor ,apte rele"ante, ci pe acele in,ormatii care au o pro,unda re:onanta a,ecti"a< ' a ,aptelor /@erton, =a:ars,eld1 ' este concentrata pe transmiterea de ,apt e cAt mai concrete, saturate de amanunte rele"ante pentru persoanele ale caror optiuni ar urma sa ,ie modi,icate* Accentul nu este pus pe ,apte generale, ci pe cele personali:ate si care dispun de potentialitatea descoperirii unei surpri:e de catre receptor* Cndemnurile directe, lo:incile, apelurile :gomotoase la urmarea unor cai sunt ?nlocuite de o ast,el de selectie si pre:entare a ,aptelor care pro"oaca optiunea persoala pentru acea cale pre:entata ca cea mai buna dintre cele posibile* Cn ,elul acesta se lasa impresia autonomiei personale ?n luarea deci:iei< ' persuasi"a ' presupune aplicarea regulilor retorice de organi:are a discur5 sului, mai ales prin utili:area unor cu"inte saturate emotional si care se ba:ea:a pe persuabilitatea membrilor audientei* # alta distinctie importanta se ,ace ?ntre propaganda tactica /proiectata pe termen scurt pentru obtinerea unor e,ecte imediate1 si propaganda strategica /pe termen lung, destinata ,ormarii sau modi,icarii "alorilor, atitudinilor de ba:a si conceptiilor proprii indi"i:ilor si societatii1*

08(

Teoria comunicarii

Cea mai importanta ,orma de propaganda a ,ost considerata pAna ?n pre:ent propaganda politica* Pentru K* 4llul /apud )u:arnescu, op* cit*1 aceasta este, de ,apt, un dialog care nu e-ista%* =a ni"el international, ea ?si propune sa remodele:e psiFologia celor cu care se a,la ?n competitie, ?n conditiile ?n care caile diplomatice, economice sau militare au de"enit inoperante sau e-cesi" de costisitoare%* Propa5 ganda politica nu urmareste descoperirea unor ade"aruri, ci con"ingerea interlocu5 torilor reali sau potentiali* Cn acest sens, Eusta"e =e )on, mentiona e-istenta a patru ,actori principali de con"ingere, pe care ?i pre:enta ca pe un ,el de gramatica a persuasiunii%. ' prestigiul sursei ' sugestionea:a si impune respect< ' a,irmatia ,ara probe ' elimina discutia, creAnd totodata impresia documentarii erudite a celor care repre:inta sursa de mesa;e< ' repetarea ' ,ace sa ,ie acceptata ca ,iind certa o a,irmatie compatibila cu obiec5 ti"ele sursei< ' in,luentarea mentala, care ?ntareste /iterea:a1 con"ingerile indi"iduale incipiente sau apartinAnd indi"i:ilor ,ara personalitate* Tot ?n domeniul politic /dar aceasta distinctie poate ,i ,olosita cu succes si ?n alte domenii1 se distinge ?ntre. ' propaganda alba< utili:ea:a materiale pro"enite din surse o,iciale, continAnd noutati culturale, artistice, aparent ino,ensi"e, cum ar ,i. stilul de "iata, pre:entarea unor personalitati considerate e-emplare pentru "iata culturala, sporti"a, mu:icala, ,ara a aduce ?n discutie elementele care ar pune ?n discutie per,ormantele spatiului social din care pro"in personalitatile respecti"e* Valoarea psiFologica a unor ast,el de cola;e poate ,i, pentru ascultatorii /cititorii1 nepregatiti si ,ara luciditate, conside5 rabila* Cercetarile au rele"at o e,icienta mai mare a propagandei albe ?n rAndurile tineretului prin transmiterea unor emisiuni radio,onice de mu:ica tAnara ?n alternanta cu scurte buletine de stiri* Pe ,ondul percepti" po:iti" creat de conte-tul mu:ical, remanenta mesa;elor din stiri este deosebit de mare, deoarece propaganda se reali5 :ea:a neostentati" si creea:a impresia unui dialog ?ntre egali< ' propaganda neagra "eFiculea:a, ?n general, materiale ,abricate%, puse pe seama ,ie a unor institutii ine-istente pe care ascultatorul+cititorul+pri"itorul nu le poate "eri,ica, ,ie pe seama unor institutii care e-ista, dar care au cu totul alte preo5 cupari decAt cele din stirile ,abricate* @esa;ele arti:anale% lansate% ?n spatiul social pot surprinde prin noutatea% lor si, as,el, pot genera un curent ,a"orabil sursei de emisie* !e pe aceleasi po:itii se emit stiri ,acAndu5se preci:area ca pro"in din :"onuri neidenti,icate< ' propaganda cenusie este cel mai ,rec"ent ,olosita de centrele de de:in,ormare* Speci,icul sau consta ?n combinarea in,ormatiilor partial reale cu cele integral ,alse alcatuind stiri cu aspect aparent precis, care ?nsa nu pot ,i "eri,icate complet* Publicul, care identi,ica episodic elemente pe care le cunoaste, poate ,i usor indus ?n eroare de asemenea ,abricatii, punAnd noutatile pe seama unor lacune personale de in,ormatie*

Comunicarea ?n cAmpul social

083

&&.-. 1ani"ularea in+ormationala si structurile me#iatice

In+o @ass media si repre:entarile mentale Cn 0322, Halter =ippmann, ?n cadrul lucrarii #pinia publica, anali:ea:a discrepanta ?ntre lume si realitatile% pe care le percepem si pe ba:a carora actionam* 4l remarca ,apul ca cea mai mare parte din ceea ce cunoastem despre mediul ?n care traim ne par"ine ?n mod indirect, ?nsa orice lucru despre care credem ca este o imagine ade"arata ?l tratam ca si cum ar ,ace parte din mediul ?nsusi%* 4l obser"a ca singura perceptie pe care cine"a o poate a"ea despre o ?ntAmplare prin care nu a trecut este aceea creata de imaginea sa mentala despre acea ?ntAmplare%* 4l adauga ca, ?n anumite momente, reactionam la ,ictiuni la ,el de puternic ca la realitati* 4l nu "rea sa spuna ca aceste ,ictiuni sunt minciuni, ci, mai degraba, ca noi reactionam la o repre:entare a unui mediu pe care noi ?nsine ?l ,abricam* Facem acest lucru pentru ca mediul real este prea mare, prea comple- si prea rapid pentru a5l cunoste direct* Pentru a actiona asupra unui mediu, trebuie sa5l reconstruim ca pe un model mai simplu ?nainte de a putea sa ne ocupam de el* Aici inter"ine rolul ma;or al mass media. ?n reconstruirea acestui model simpli,icat al realitatii pe ba:a caruia omul gAndeste si actionea:a* Ceea ce ,acem nu se ba:ea:a pe o cunoastere precisa si directa, ci pe repre:entarile lumii de obicei ,urni:ate de altcine"a /"e:i in,luenta pe care mass media o are asupra societatii1*

Ignacio Ramonet /op* cit*1 a"erti:ea:a ca mecanismul comunicational modern, ?nsotit de o re?ntoarcere a monopolurilor, ?i ?ngri;orea:a pe drept cu"Ant pe cetateni* Scepticismul, teama, ne?ncrederea sunt sentimentele dominante ?n ultimul deceniu ale cetatenilor cu pri"ire la mi;loacele de di,u:are a in,ormatiilor* Cn mod con,u:, ,iecare simte ca ce"a nu mai merge ?n ,unctionarea generala a sistemului in,orma5 tional* Ra:boiul din Eol,, Re"olutia romAna, scandalul Clinton5=e7insB$ ?i ,ac sa se teama de e"entualitatea unei manipulari subtile a mentalitatilor la scara planetara* Aceasta stare de spirit este generata de ilu:ia ce mai persista ?nca, potri"it careia sistemul media are doar rolul ,undamental de a repre:enta realitatea* Cn aceasta acceptie, doar repre:entarea, oglindirea unui ce% pree-istent este luata ?n seama, ,iecare om asteptAnd de la presa sa restituie o copie% dupa modelul pe care "iata ?l pune la dispo:itie* Realitatea mediatica de asta:i ne pune ?nsa ?n ,ata ,unctiei de constituire, de constructie a realitatii pe care o mani,esta asta:i in,ormatia* 4a nu mai este o oglinda neutra a unui dat ce premerge, deoarece sunt implicate de,initi" si substantial ?n acest dat%, con,igurAndu5l dupa propria lor ,inalitate* Putem spune ast,el, ?mpreuna cu Ramonet, ca, asta:i, conceptele de ba:a ale ;urnalismului s5au scFimbat, ast,el ?ncAt raportarea la acceptia repre:entationala a presei nu poate decAt sa ,ie generatoare de cri:e* Care sunt cele mai importante scFimbariO ' in,ormatia ' ea ?nsemna, recent, ,urni:area nu numai a descrierii precise ' si "eri,icate ' a unui ,apt, a unui e"eniment, ci si un ansamblu de parametri conte-tuali care sa permita cititorului sa5i ?nteleaga semni,icatia pro,unda* Sub in,luenta tele"i:iunii ?nsa, ?n special a ideologiei sale de in,ormare /transmisia ?n direct si ?n timp real1, a in,orma ?nseamna acum a arata istoria ?n des,asurare%* Ast,el, s5a

0(0

Teoria comunicarii

stabilit ilu:ia ca a "edea ?nseamna a ?ntelege* # asemenea conceptie duce la o ,ascinatie pentru imagini turnate ?n direct, cererea ?ncura;And o,erta de documente ,alse, reconstituiri, manipulari si misti,icari< ' actualitatea ' tele"i:iunea, datorita impactului imaginilor sale, este aceea care impune alegerea e"enimentului semni,icati", constrAngAnd ast,el presa scrisa sa o urme:e* Se instalea:a ideea ca importanta e"enimentelor este proportionala cu bogatia lor de imagini* Dn e"eniment care poate ,i aratat ?n direct este mai remarcabil decAt cel care ramAne in"i:ibil si cu o importanta abstracta< ' timpul in,ormatiei ' aparitia Internetului micsorea:a timpul in,ormatiei* Presa cotidiana pare demodata, a,lAndu5se, prin ,orta lucrurilor, ?n ?ntAr:iere ,ata de data producerii e"enimentului* Ast,el este constrAnsa sa se limite:e la relatarea e"enimentelor din plan local, la genul people% si la a,aceri< ' "eridicitatea in,ormatiei* Dn ,apt este ade"arat sau nu, nu ,iindca se con,or5 mea:a unor criterii obiecti"e, riguroase si atestate la sursa, ci pur si simplu pentru ca celelalte medii de in,ormare repeta aceleasi a,irmatii si le con,irma* Repetitia se substituie demonstratiei, iar in,ormatia este ?nlocuita cu con,irmarea* Tendinta periculoasa daca ne gAndim la aparitia noilor monopoluri in,ormationale, a megatrusturilor internationale de media*
Comunicarea %n actiune Comunicarea prin imagine !e:"oltarea mi;loacelor de comunicare a permis multiplicarea mesa;elor5imagine unde limba;ul propriu5:is, ,ara a ,i ?n totalitate e-clus, nu mai are un rol primordial. a,ise, ,otogra,ii, ben:i desenate, ilustratii de carti sau pentru :iare, cinema, tele"i:iune etc* Putem "orbi de nasterea unei ade"arate ere a imaginii< o data cu imaginea, se trece la un tip de comunicare mult mai putin interacti"a a carei e,icacitate este multiplicata prin ,aptul ca a;unge la receptori e-trem de numerosi* Comunicarea prin imagini este o comunicare de multe ori cu sens unic, ,ara ,eed5bacB< ?n plus, daca orice om stie sa ,oloseasca limba;ul "orbit, nu acelasi lucru se ?ntAmpla cu imaginile* Inegalitatea dintre emitator si receptor se accentuea:a, creAndu5se ?n acest ,el posibilitatea manipularii* Recursul la imagine s5a impus ,oarte mult ?n :iua de asta:i datorita presei* Cotidiene de mare tira; o ,olosesc de cele mai multe ori ca sa atraga cititorul* 4-ista ?nsa un tip de publicatie ?n care accentul este pus pe imagine, anume re"ista% sau maga:inul%< ele pre:inta un mare numar de rubrici si ilustratii care pri"esc domeniile cele mai "ariate* Rolul primordial este de a distra cititorul, in,ormatiile politice si economice sunt reduse la minimum si o,erite numai ?n ,ormele lor cele mai spectaculoase* Aceste publicatii sunt cunoscute pentru ,aptul ca sunt mai degraba pri"ite decAt citite* 4le constituie instrumentul per,ect de lansare a modei "estimentare, turistice, ,iind considerate cele mai bune suporturi pentru publicitate* Cn special notiunea de s,aturi practice% permite atenuarea granitei dintre in,ormatie si publicitate* Cn perioadele ?n care actualitatea nu este bul"ersata de ra:boaie sau de catastro,e, aceste publicatii ,ac concurenta tele"i:iunii si cotidianelor de in,ormatie* Proli,erarea imaginii este deseori considerata a ,i un ,enomen de regres cultural* )anda desenata, de pilda, este acu:ata ca ?i ,ace pe tineri sa piarda gustul pentru lectura* Easton )acFelard, un important antropolog si interpret al simbolurilor, "ede ?n imagine si ?n idee doi poli opusi ai acti"itatii psiFice* Imaginea, dupa spusele lui, nu ar reusi sa ,orme:e gAndirea conceptuala* !e alt,el, ne putem ?ntreba daca lumea, asa cum o percepem prin intermediul mi;loacelor de comunicare de masa, nu poate ,i considerata o imagine, ?n sensul meta,oric al cu"Antului* Actualitatea ar de"eni ast,el doar un potop% de pseudo5e"enimente%. urmariri calculate, inter"iuri de sen:atie, mici

Comunicarea ?n cAmpul social

0(0

,ra:e ne"ino"ate% aruncate la timpul potri"it pot sa strabata ?n prim plan* #bsedati de gasirea unor in,ormatii e-clusi"e, ;urnalistii tind sa acorde pri"ilegiu detaliului ?n detrimentul esentialului< ast,el, ei creea:a actualitatea din toate aceste ,ragmente sen:ationale, de "reme ce ,aptele ?n sine nu o,era nimic capti"ant*

Sunteti de acord cu punctele de "edere e-primate ?n acest te-tO Argumen5 tati5"a po:itia ?ntr5un eseu de ma-im o pagina si ;umatate* PlecAnd de la premisa ca mass media participa nu numai la gene:a, ci si la manipularea opiniei publice%, Robert Cisimo /apud )u:arnescu, op* cit*1 a studiat presa ca parte din sistemele de manipulare cele mai acti"e ale opiniei publice%, a;ungAnd la conclu:ia ca ea repre:inta o arma teribila sub raportul potentialului de in,luentare* Ca principale teFnici de manipulare prin presa, ,olosite ?n mod curent, autorul enumera. ' selectarea stirilor ' este apreciata ca cea mai e,icienta cale de insertie a in,luentei ?n spatiul in,ormational, deoarece criteriile de selectare apartin de;a celor care detin o anumita in,luenta ?n structura sociala* 4ste e"ident ca acestia "or selecta numai in,ormatiile care nu le le:ea:a interesele< ' orientarea stirilor ' se reali:ea:a de obicei prin omiterea unor componente ale mesa;ului initial, publicul a"And acces doar la unele segmente ale circuitului in,or5 mational* Cn acest sens, redactarea stirilor trebuie sa tina cont de ,aptul ca realitatii pro:aice publicul ?i pre,era o imagine mai tonica* Cn consecinta, stiind ca nu trebuie sa se opuna publicului, cei care le redactea:a au o proiectie distracti"a, continAnd ,ormulari deosebit de ,amiliare cFiar pentru ,apte deosebit de gra"e, accesibilitatea acestora ,iind asigurata* !e asemenea, au obligatia de a controla stilistic continutul ?n sensul asteptarilor publicului larg< ' in,luentarea prin plasarea stirilor ' "i:ea:a dimensionarea a-iologica a continutului ?n ,unctie de pagina pe care este culeasa stirea sau de locul atribuit aces5 teia ?ntr5o emisiune* Ast,el, plasarea unui ,apt oarecare pe prima pagina ?l poate proiecta ?n s,era e"enimentialului, ?n timp ce un e"eniment autentic, dar de,a"orabil puternicilor :ilei, prin distribuire pe ultimele pagini, contribuie la aruncarea lui ?n anonimat, opinia publica urmAnd acest curent< ' in,luentarea prin titluri ' se ba:ea:a pe ,aptul ca sinte:a din titlul articolului constituie o e"aluare a articolului ?n structura de ansamblu a publicatiei* Caracterele cu care sunt alese indica si importanta lor pentru editori, importanta ce se trans,era si publicului< ' alegerea e"enimentelor care "ertebrea:a un ,lu- comunicational cu mare putere de in,luentare, ?ntrucAt abordarea ?ntregii acti"itati a unui l ider ?n conte-tul statusului de prestigiu a ramurii de acti"itate ?n care s5a a,irmat contribuie la discreditarea lui ?ntr5o maniera aparent re"erentioasa, dar e,icienta<

0(2

Teoria comunicarii

' selectia ,otogra,iilor ?n presa scrisa, precum si e-plicatiile care ?nsotesc ,otogra,iile pot a,ecta semni,icati" atitudinea publicului ,ata de continutul din imagini* # modaliate de denigrare ,ara cu"inte o constituie alaturarea unei ,otogra,ii scandaloase de imaginea unei persoane careia nu i se ,ace presa buna ?n momentul respecti"* Simpla "ecinatate poate induce ?n perceptia cititorului o ecFi"alenta "alorica deosebit de remanenta ?n ,ondul apercepti" si cu impact asupra aparitiilor publice "iitoare ale persoanei respecti"e< ' editorialul, prin orientarea inerenta editorialistului, poate contribui nu numai la a,irmarea unei personalitati, ci si la trans,ormarea ei ?n lider de opinie al publicului care ?mpartaseste punctul de "edere al editorialistului respecti"* Cntr5o lume grabita, editorul re:uma ?n ocFii cititorului scara de "alori necesara orientarii ?n succesiunea e"enimentelor deosebit de scFimbatoare* 4,ectul acestei situatii ?l constituie culti"a5 rea comoditatii cititorului care ?ncepe sa "eFicule:e idei si opinii care nu5i apartin, dar, ?nsusindu5le din editorial, el colportea:a aparenta girului obiecti"itatii pe care5l pretinde presa ?n ansamblul ei< ' producerea si di,u:area in,ormatiilor tendentioase ' ocupa un loc aparte ?n manipulare* In,ormatia tendentioasa a ,ost multa "reme identi,icata ,ie cu eroarea, ,ie cu minciuna* Studii recente /VolBo,,1 au clari,icat ,aptul ca eroarea se de,ineste numai ca o neadec"are ?n raport cu realitatea, ?n timp ce minciuna este o neadec"are ,ata de ade"ar* Cum obiecti"ul ?l constituie manipularea, de:in,ormatorul ,oloseste cFiar si calomnia sau minciuna atunci cAnd acestea se do"edesc a5i slu;i interesele* Identi,icati teFnici de manipulare ?n tele"i:iune si radio< Cum pot ,i ele contracarateO

In+o Ca principale ,atete ale minciunii, literatura de specialitate propune urmatoarele. ' do:a;ul sa"ant de ;umatati de ade"ar cu ;umatati de minciuna, primele determinAnd acceptarea celorlalte, si aceasta cu atAt mai usor cu cAt opinia publica e ste neutra sau de;a parti:ana< ' minciuna absoluta, adesea e,icace datorita enormitatii sale< ' contraade"arul, ne"eri,icabil datorita lipsei de martori< ' minciuna prin omisiune, ?n special aceea care negli;ea:a sa pre:inte in,ormatia ?n tot conte-tul ei< ' "alori,icarea detaliilor, a ,aptului ?ntAmplator ?n detrimentul esentialului estompat ?n mod sa"ant< ' amestecarea ,aptelor, a opiniilor sau persoanelor ecFi"alente, care, ?ntr5o anumita "arianta, "or putea ,i condamnate cu usurinta ,olosind o ilustrare adec"ata, cFiar daca este abu:i"a< ' reminiscente ,alse sau comparatii ne;usti,icate< ' minciuna ?necata ?ntr5un noian de in,ormatii, e-istAnd posibilitatea de a ,i regasita ulterior pentru a ser"i drept punct de re,erinta< ' citate apro-imati"e sau truncFiate< ' a,irmatii ,acute pe un ton angelic, de:in"olt sau indignat< ' e-agerarea apocaliptica a unui ,apt accesoriu si ,ara importanta ?n numele unor principii morale< ' slabirea ade"arului printr5o pre:entare sarcastica sau persi,latoare<

Comunicarea ?n cAmpul social

0(3

' eticFetarea interlocutorului atribuindu5i o pretinsa apartenenta la un anumit sistem de idei ce poate ,i respins mai usor decAt discutarea ?n detaliu a argumentelor "eritabile pre:entate< ' ,orma superioara a utili:arii manipulati"e a minciunii ramAne ?nsa spunerea ade"arului, lasAndu5se sa se ?nteleaga ca este minciuna, sau negarea unei a,irmatii ?n asa ,el ?ncAt interlocutorul sa creada ca, de ,apt, este aprobata de cel ce o ,ormulea:a si o emite* /I* P* CatFala, 4poca de:in,ormarii1

Toate aceste e"olutii ,ac e"ident ,aptul ca "arietatea modalitatilor ?n care se con5 stituie si ,unctionea:a organi:atiile sociale, di"ersitatea natiunilor, dar si a organi:a5 tiilor, posibilitatea di,erentelor, decala;elor si incompatibilitatilor sunt produse si sunt e-presii ale procesorilor sociali de in,ormatii* Tendinta globali:arii in,ormatiei pu5 blice o,era cAmp descFis intermediarilor ce se speciali:ea:a pentru a ,olosi comuni5 carea cu scopuri ce pot sa o a,ecte:e< de asemenea, utili:area posibilitatilor descFise de cercetarea stiinti,ica produce noi canale de comunicare, care modi,ica din ce ?n ce mai mult nu doar posibilitatile de receptare, dar si modalitatile de procesare si conser5 "are a in,ormatiilor utile social* !aca autonomia ,unctionala a oamenilor este dependenta de capacitatea lor de a e"alua in,ormatiile cu care operea:a, e"olutiile mentionate produc situatii e-istentiale noi care nu ?nlesnesc posibilitatile de e"aluare si deci:ie* Cn aceste conditii, ansamblul sistemului de comunicare sociala arunca pro"ocari de natura etica specialistilor ?n acest domeniu, pro"ocari carora trebuie sa ?ncepem sa le ,acem ,ata* Alcatuiti un eseu ?n care sa comentati consecintele negati"e /sau po:iti"e1 ale utili:arii manipulati"e a sistemului mediatic actual*

Sa retinem8 Se considera din ce ?n ce mai mult ca ceea ce nu trece prin structurile mediatice nu mai are decAt o in,luenta negli;abila asupra e"olutiei societatii< aceasta obser"atie generea:a tentatia manipularii structu5 rilor mediatice de catre practicieni si specialisti con,orm unor tabele de "alori care le sunt proprii sau pe care le accepta reactionAnd doar slab si ?ncet asupra lor* Care sunt principalele practici manipulative? 0anipularea este definita ca actiune de a determina un actor social 4persoana" $rup" colectivitate( sa gAndeasca si sa actione:e ?ntr5un mod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utili:area unor teFnici de persuasiune care distorsionea:a intentionat ade"arul, lasAnd ?nsa impresia libertatii de g?ndire si de deci:ie%* ?vonul 3 afirmatie prezentata drept adevarata fara a e%ista posibilitatea sa i se verifice corectitudinea. Q"onurile sunt puse ?n circulatie pentru ca au o dubla ,unctie. de a e-plica si de a atenua anumite tensiuni emotionale* @nto%icarea 3 actiune insidioasa asupra spiritelor" tinznd sa acrediteze anumite opinii" sa demora! li:e:e, sa derute:e%* Ca neologism semantic, into-icare% este de origine militara si este re:er"at doar unor planuri militare superioare*

0(9

Teoria comunicarii

Dezinformarea 3 orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces comunicational care modi,ica deliberat mesa;ele "eFiculate, cu scopul de a determina la receptori /numiti tinte ?n teoria de:in,ormarii1 anumite atitudini, reactii, actiuni dorite de un anumit agent social* Acesta din urma nu trebuie sa ,ie neaparat de:in,ormatorul, el poate ,i o institutie, o organi:atie etc* ropa$anda 3 o activitate sistematica de transmitere" promovare sau raspndire a unor doctrine" teze sau idei de pe po:itiile unei anumite grupari sociale si ideologii, ?n scopul in,luentarii, scFimbarii, ,ormarii unor conceptii, atitudini, opinii, con"ingeri sau comportamente* Cn sensul clasic, se constituie ca un subsistem al sistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de gu"ernare< ?n pre:ent ?nsa, se de:"olta numeroase ,orme de propaganda /economica, teFnica, medicala, sporti"a, culturala1, di,erentiate dupa continut si prin raportare la pro,ilul grupului social care o initia:a, urmarind reali:area unor scopuri persuasi"e* Care sunt principalele tehnici de manipulare prin presa? ' selectarea stirilor< ' in,luentarea prin plasarea stirilor< ' in,luentarea prin titluri< ' alegerea e"enimentelor care "ertebrea:a un ,lu- comunicational< ' selectia ,otogra,iilor ?n presa scrisa< ' editorialul< ' producerea si di,u:area in,ormatiilor tendentioase*

III. Comunicarea ?n ca#rul or ani(atiilor

Comunicarea ?n cadru organi:ational constituie un domeniu de cercetare putin structurat si ,ormat din abordari di"erse, ca, de alt,el, si studiul comunicarii. comu5 nicarea interpersonala, dinamica grupurilor, sociologia organi:atiilor, management, semiotica, socioling"isticaR Cercetarile recente sunt caracteri:ate ?nsa de o abordare de tip pluridisciplinar si sistemica a ,enomenelor de comunicare organi:ationala* PFilippe Cabin considera ca mutatiile recente produse ?n organi:area sistemului muncii au accentuat importanta scFimbului si gestiunii in,ormat iei ?n acti"itatile de productie* #rgani:area pe ba:e ta$loriste a muncii "i:ea:a sa limite:e la minimum interactiunile. prescriptia ,ormali:ata nu cere decAt putina comunicare ?ntre agenti* Noile ,orme de organi:are care apar asta:i nu sunt numai consecuti"e e-pansiunii teFnologiilor de in,ormare si comunicare* 4le re:ulta din de:"oltarea unei noi rationalitati, care bul"ersea:a conte-tele pro,esionale. autonomie, organi:are trans5 "ersala, ecFipe de proiecte, participareR aceste principii au o repercusiune esentiala. aceea a unei coordonari crescute si comple-e* Comunicarea apare ca un proces decisi" al acestei coordonari*

Comunicare or ani(ationala ! stare #e +a"t @luziile comunicarii or$anizationale Cn lumea ?ntreprinderii comunicarea, este adesea "a:uta drept cau:a tuturor relelor si, ?n consecinta, si remediul susceptibil de a re:ol"a ,iecare problema. a de"enit obisnuinta si comoditate sa diagnosticFe:i toate dis,unctiile organi:atiei drept o problema de comunicare%* Aceasta constatare este re"elatoare asupra ilu:iilor care persista ?n sAnul organi:atiilor asupra caracteristicilor si "irtutilor actului de comu5 nicare* Printre aceste ilu:ii, putem distinge trei dintre cele e"idente si ,rec"ente /K* `* Capul, =es communication dans les organi:ations, apud PFilippe Cabin, op* cit*1. ' este usor sa comunici, este su,icient sa enunti un mesa;<

0((

Teoria comunicarii

' o data ce a ,ost primit un mesa;, este e"ident ca el "a ,i ?nteles de catre receptor ?n aceeasi maniera ca a emitatorului< ' nu e-ista decAt o singura ,orma de comunicare pertinenta, anume aceea prin care se emite un mesa;* Se stie ,oarte bine ?nsa ca e-ista multiple ,orme de comu5 nicare* Stiintele umane au contribuit ?n mod FotarAtor la a pune ?n e"identa aceste idei ,alse si a clari,icat logicile proceselor de comunicare si organi:are* CAmpul de cercetare a ramas totusi putin structurat* 4-ista mult de lucru asupra comunicarii interpersonale ?n cadrul grupurilor. de e-emplu, dinamica grupurilor reali:ata de >urt =e7in, anali:a tran:actionala, anali:a structurii a,ecti"e a grupului /Kacob, =e"$, @oreno1* !ar aceasta abordare o,era o "i:iune esential psiFologica asupra comuni5 carii, care conduce la subestimarea rolului ;ucat de structura organi:ationala* Pe de alta parte, stiintele organi:arii si ale managementului, ?n ciuda largirii cAmpului lor de in"estigatie, sunt adesea putin interesate de ,unctiile comunicarii* Totusi, ?n anali:a reali:ata de @icFel Cro:ier, strategiile si comportamentul comunicational al actorilor este esential* Con,orm acestei abordari, actorii au o mar;a de autonomie ?n organi:atie si de:"olta anumite strategii* Puterea este o relat ie de scFimb care se negocia:a, ori esenta acestui proces de negociere consta ?n in,ormatie si comunicare* Comunicarea este considerata o componenta si o resursa capitala a ,unctionarii orga5 ni:atiei, dar ea nu este studiata ca atare* Dnul dintre moti"ele acestei situatii este di,icultatea de a discerne cu rigoare notiunea de comunicare ?n organi:atie%, a"And ?n "edere ca aceasta se aplica unui teren si unor domenii de actiune radical di,erite* Putem sa le re:umam si sa le clasam ?n patru categorii. ' raporturile interpersonale ?n interiorul organi:atiei. problemele moti"atiei, recrutarea personalului, raporturile cotidiene ?ntre un ,unctionar si secretara sa, organi:area spatiala a locurilor de munca< ' distributia, circulatia si utili:area in,ormatiei, alt,el spus, ?ntreprinderea ca sistem de in,ormatie. dispo:itii, ,ormali:area procedurilor, di,u:area in,ormatiei in5 terne< ' managementul comunicarii ?ntre conducere si salariati. gestiunea resurselor umane, ;urnalele interne< ' comunicarea catre clienti si catre e-terior, a-ata pe produs /publicitate, mar5 Beting, mod de ?ntrebuintare a produselor1 sau asupra organi:atiei ?n sine /comu5 nicare institutionala1* Dltima categorie enuntata mai sus de,ineste comunicarea e-terna, cu o tematica preocupata mai putin de anali:a organi:ationala, cAt de mecanismul de in,luenta si argumentare* Anali:a organi:atiei ca spatiu si sistem de comunicare, sublinia:a a"anta;ele si preocuparile comunicarii interne* Cercetarile asupra comunicarii interpersonale pot arata comple-itatea proceselor de comunicare* 4le constituie deci un antidot ?mpotri"a ilu:iil or mentionate mai sus,

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

0(3

iar anali:a comunicarii ?n interiorul grupurilor se concentrea:a asupra ,enomenelor de in,luenta tip lidersFip, de constructia unei retele de comunicare si de structurare care sta la ba:a ,ormarii ansamblurilor umane de orice natura* 4-perientele de psiFologie sociala au pus accentul pe ,actorii organi:ationali. Claude Flament a studiat in,luenta gradelor de centrali:are a grupurilor asupra e,icacitatii comunicarii, Claude FaucFeu- si Serge @osco"ici au aratat cum grupurile tind sa se structure:e ?n acord cu constrAngerile speci,ice ale sarcinii de ?ndeplinit* Cn aceeasi ordine de idei, ling"istii cauta sa ?nteleaga logica comunicarii "erbale ?n situatii de munca*

Dimensiunea simbolica si culturala Cercetatorii cauta sa anali:e:e rolul conte-tului social si institutional* 4i arata ?n mod deosebit in,luenta comunicarii in,ormale si a dimensiunii simbolice /prestigiu, statut, putere, rituri, relatii, din sAnul unei organi:atii* !in aceasta cau:a, numeroase tentati"e de reorgani:are si de scFimbare se lo"esc de apararea indi"idului care nu accepta aceste trans,ormari decAt prin raportarea la o semni,icatie pe care le5o acorda* 4-istenta unui ansamblu comun de re,erinte identitare si culturale este un alt ingredient al unei comunicari e,icace. notiunea de cultura organi:ationala a cunoscut un succes considerabil ?n conte-t organi:ational, succes de alt,el e,emer, pentru ca mult prea adesea este ,undata pe o "i:iune super,iciala si instrumentala* 4ste important de a lua cunostiinta de di"ersitatea tipurilor de comunicare ce se derulea:a ?n sAnul unei organi:atii* Comunicarea in,ormala a a"ut adesea un rol mai important decAt ordinele scrise si ;urnalul de ?ntreprindere* Cn aceeasi masura, comunicarea "erticala /ascendenta sau descendenta1 poseda logici si constrAngeri care di,era de cele ale comunicarii ori:ontale ?ntre persoanele din acelasi ser"iciu sau de la acelasi ni"el ierarFic* Cn ,iecare ca:, problema statutului, a culturii, a identitatii, a relatiilor de putere "or opera di,erit* Dn alt element important al de,initiei unei comunicari e,icace este cel de suport si de mediu ,i:ic al comunicarii* Conceptia si ,unctionarea sistemului de circulatie a in,ormatiei, ?mbinarea si caracteristicile ,i:ice ale locului de munca, prelungirea lor, utili:area unei anumite teFnologii, toti acesti ,actori participa la procesul de comunicare si ,ac obiectul a numeroase cercetari* :pre o noua paradi$ma Aceasta scurta pre:entare da seama de stadiul actual al cercetarilor re,eritoare la comunicarea ?n organi:atie< ea este ,ructul unui sistem comple- si dinamic de ,actori. competenta si strategia comunicationala a actorilor, identitatea si istoria personala, e-istenta unei culturi si a unui cod de comunicare comun, suporturile si mi;loacele

030

Teoria comunicarii

cele mai apropiate canalelor, un conte-t /economic, social, ierarFic, material si ,i:icR1, o situatie particulara etc* Stiintele comunicarii construiesc asta:i modele si paradigme noi care integrea:a aceste obser"atii* 4ste ca:ul, spre e-emplu, al teoriei proceselor de comunicare /@uccFielli1 si al ecFipei sale* Ideea care pre:idea:a aceasta abordare este simpla. pentru a interpreta comportamentul indi"idului ?n situatii de comunicare, trebuie sa ?ncercam sa ?ntelegem sensul pe care ?l acorda acestia actiunilor lor* Acest sens este ,ructul unei interactiuni ?ntre actul de comunicare si ansamblul elementelor care constituie conte-tul, ultimul ,iind ?nteles aici ?n acceptia sa larga* 4l este re:ultatul unor di"ersi parametri. organi:area spatiului, mediul ,i:ic si social, datul temporal, procesul de po:itionare al indi"idului, calitatea relatiei%, normele, procesul e-presiei identitare* Combinarea comple-a a tuturor acestor procese de comunicare ,ormea:a un sistem, ?n timp ce indi"idul da sens acestui sistem prin modul sau de actiune si de comunicare* @i:a ,undamentala este contructia sensului%, iar organi:atia este aici parte integranta a acestei constructii* @unca cercetatorului consta ?n a reconstitui si a ?ntelege ansamblul ,actorilor care conduc constructia prin intermediul actorilor, a comunicarii dintre ei* Aceasta este o abordare ?n acelasi timp constructi"ista /constructia sensului prin intermediul indi"i:ilor1 si sistemica /ansamblul elementelor situatiei de comunicare ,ormea:a un sistem1 ce sta marturie despre posibilitatile stiintelor comunicarii ?n ,urni:area grilelor de interpretare a ,enomenelor de comunicare ?n organi:atie*

&,. Comunicarea %n ca#rul ru"urilor #e munca

Comunicarea ?n cadrul grupurilor asculta de principii di,erite dar complementare celor ale comunicarii interpersonale. logicile clasice ale interactiunii, statutului personalitatii sunt ?ntarite de e,ectele dinamicii proprii grupului, structurii sale, a obiecti"elor pe care le stabileste, de identitatea colecti"a, de raporturile de ,orta***

&,.&. Conce"tul #e ru" #e munca Erupul de munca repre:inta un numar de persoane /minimum doua1 care reali5 :ea:a o acti"itate sau o actiune comuna sub conducerea unui manager* Fiecare membru ?si concentrea:a e,orturile asupra obiecti"ului comun, dar contributia lor di,era sub aspect cantitati", calitati", ca intensitate si natura* @embrii grupului sunt reciproc dependenti* Scopul grupului de munca este lucrati" /con,ectionarea unui produs, repararea unui utila; etc*1 sau creati" /descoperirea unui nou produs, proiectarea unui utila;, reorgani:area unui loc de munca etc*1* #biecti"ele ,iecarui grup de munca decurg din obiecti"ele generale ale organi5 :atiei din care ,ace parte* Acestea sunt ,le-ibile si se modi,i ca ?n ,unctie de des,a5 surarea acti"itatii* Re,eritor la ,ormarea grupului de munca e-ista mai multe teorii. ' teoria sociometrica a lui @oreno care sustine ca rolul principal ?n ,ormarea grupului de munca trebuie sa5l aiba relatiile de atractie si simpatie dintre componenti* Cntre membrii grupului e-ista ?n acest ca: un grad ridicat de cooperare si ?ntelegere< acestea pot duce ?n ,inal la rutina, de:interes, per,ormante sca:ute< ' teoria dinamicii de grup a lui =e7in care recomanda ,ormarea grupului de munca ?n ;urul unor oameni dinamici, competenti si per,ormanti care, prin pro"o5 carea unor de:acorduri si stari con,lictuale, conduc la progres*

032

Teoria comunicarii

&,.,. Caracteristicile ru"ului #e munca Erupul de munca se caracteri:ea:a prin. ' unul sau mai multe obiecti"e comune care trebuie reali:ate prin participarea tuturor< ' norme de comportament si de conduita acceptate si respectate de ,iecare membru< ' un anumit statut /?ndatoririle, drepturile si obligatiile persoanei1 pentru ,iecare membru si un anumit rol /maniera indi"idului de a5si asuma ,unctiile care decurg din statut1< ' ?ntre membrii grupului e-ista relatii socio5a,ecti"e care pot ,a"ori:a sau ,rAna reali:area obiecti"elor* !es,asurarea acti"itatii ?n cadrul grupului de munca pre:inta. A"anta;e. ' un potential mai mare de in,ormatii< ' e-perienta mai mare< ' deci:iile pot ,i ,undamentate stiinti,ic* !e:a"anta;e. ' presiuni sociale< ' aparitia unei ,iguri dominante< ' constrAngeri de timp< ' de:acorduri ,rec"ente*

&,.-. Ti"uri #e ru"uri #e munca Cn cadrul oricarei organi:atii se constituie unul sau mai multe grupuri de munca, care coe-ista si se mani,esta ?n di,erite domenii de acti"itate si la di,erite ni"ele ierarFice* Acestea se deosebesc printr5o serie de caracteristici de ordin calitati", ast,el.

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

033

,. >rupuri formale/ ' se constituie pe ba:a de acte si norme o,iciale< ' au scop lucrati"< ' apartin structurii ,ormale< ' sunt o,iciale si obligatorii< ' se modi,ica o data cu restructurarea organi:atorica< ' sunt conduse de un se, ierarFic ?n"estit o,icial cu autoritat e* -. >rupuri informale/ ' se constituie spontan pe ba:a intereselor si preocuparilor comune< ' urmaresc spri;inirea propriului interes< ' se conduc dupa regulamente proprii< ' ramAn aceleasi si dupa modi,icarea structurii o,iciale< ' sunt conduse de un lider ales pe ba:a de competenta* .. >rupuri operative/ ' sunt grupuri temporare de munca constituite pentru consultant a ?ntr5un anumit domeniu< ' sunt alcatuite din specialisti di,eriti ?n ,unctie de problema ce trebuie re:ol"ata< ' se mai numesc si comisii ad5Foc%* C. Echipa 4team(/ ' grup de munca temporar sau permanent care trebuie sa re:ol"e anumite pro5 bleme< ' sunt create pentru scopuri di,erite /ecFipe antreprenoriale, ecFipe autonome1* &,... Comunicarea %n ca#rul ru"ului #e munca Comunicarea ?n cadrul grupului are urmatoarele obiecti"e. ' in,ormarea corecta si la timp a membrilor grupului< ' ,ormarea de opinii ?n legatura cu di,erite e"enimente, discutarea acestora si transmiterea catre cei interesati< ' "eFicularea directa, imediata si nealterata a ideilor, propunerilor si nemultu5 mirilor ?ntre membrii grupului< ' luarea deci:iilor si transmiterea acestora< ' e"aluarea per,ormantelor obtinute* Comunicarea ?n cadrul grupului de munca este de mai multe tipuri. ' "erbala, scrisa, non"erbala< ' ,ormala sau in,ormala< ' interpersonala< ' de grup /intragrup si intergrup1* Comunicarile din cadrul grupului sunt in,luentate de. ' calitatea mesa;ului< ' "ite:a si ritmul de comunicare<

039

Teoria comunicarii

' sensul comunicarii /ascendent, descendent, ori:ontal, oblic1< ' marimea grupului /?n grupurile mai mari se reali:ea:a mai greu1< ' po:itia spatiala a membrilor grupului ?n procesul comunicarii /e-* ase:area ,ata ?n ,ata%1* Cn cadrul grupului de munca, relatia dintre manager si subordonat nu trebuie sa se ba:e:e pe comen:i si supunere, ci pe dialog, care uneori poate ?nsemna scFimbarea reciproca a po:itiilor* Acest gen de dialog se numeste relatie de solicitare si raspuns* Prin solicitare, managerul "a reparti:a sarcini subordonatilor pe masura cali,icarii lor, cFiar mai di,icile, si "a controla modul de ?ndeplinire* Cn ca:ul ?n care constata anumite di,icultati, "a spri;ini e-ecutantul ?n ?nlaturarea lor* Prin raspuns, managerul "a raspunde repede si sincer la problemele ridicate de subordonati* !aca se practica acest sistem de solicitare si raspuns, comunicarea prin dialog ?n cadrul grupului de munca ?si poate de:"olta ,unctia sa de moti"are* <ipolo$ia comunicarilor n cadrul $rupului de munca Cn cadrul grupului de munca au loc comunicari "erticale, ori:ontale si oblice* Tipurile de comunicare si caracteristicile acestora. )erticale descendente/ ' transmit deci:ii, ?ndrumari, instructiuni etc* sub ,orma "erbala sau scrisa< ' sunt cele mai raspAndite< ' au loc continuu< ' anumite comunicari se ,ac direct manager5subordonat, altele prin intermediari* )erticale ascendente/ ' transmit in,ormatii, opinii etc* de la subordonat la manager< ' permit cunoasterea ,elului ?n care se reali:ea:a sarcinile< ' asigura ,eed5bacB5ul* &rizontale/ ' asigura comunicarea ?ntre membrii grupului de munca situati pe acelasi ni"el ierarFic< ' se reali:ea:a prin dialog sau sedinte de lucru* &blice/ ' permit pentru un timp scurt sa se e"ite calea ierarFica< ' conduc la con,licte de competenta< ' ,olosite pentru re:ol"area unor probleme urgente< ' uneori au caracter in,ormal* 8etele de comunicare Retelele de comunicare repre:inta ansamblul canalelor de comunicare dispuse ?ntr5o anumita con,iguratie* Tipuri l* Retea ?n cerc. ' ,iecare participant are sanse egale de a comunica cu ceilalti <

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

032

' participantii sunt marcati de un grad de satis,actie mai mare, ?ntrucAt nici un membru nu se situea:a pe po:itia de lider< ' se adaptea:a cel mai usor noilor sarcini ale grupului< ' caracteristica grupurilor creati"e si in,ormale< ' practicata de managerii cu stil democrat de conducere* 2* Retea ?n J. ' apare un lider, ceilalti membri au unele restrictii ?n comunicare< ' speci,ica grupurilor in,ormale< ' practicata de managerii cu stil de conducere laisse: ,air%* 3* Retea ?n `. ' practicata ?n conducerea centrali:ata< ' speci,ica acti"itatilor operati"e* 9* Retea ?n lant. ' apare un leader< ' speci,ica grupurilor in,ormale*

*iecare retea de comunicare se caracterizeaza prin/ ' tip /cerc, lant, stea, ?n `1< ' numar de "erigi< ' grad de ,le-ibilitate, adica posibilitatea de a se trans,orma ?ntr5o alta retea< ' suma "ecinilor, adica numarul total de persoane cu care ,iecare membru al grupului poate intra ?n relatii directe< ' indicele de cone-iune, adica cel mai mic numar de canale ?ncFise sau descFise care antrenea:a dupa sine i:olarea unui post, deconectarea lui* Re,lecta ni"elul de siguranta al organi:arii retelei de comunicare< ' suma distantelor dintre participanti, respecti" suma numerelor "erigilor pe care trebuie sa le parcurga mesa;ele ?n cadrul grupului ?ntre ,iecare dintre membrii acestuia< ' indicele de centralitate al ,iecarei po:itii din retea* Se calculea:a ca un raport dintre suma totala a distantelor din retea si suma distantelor ,iecarei po:itii* Permite stabilirea locului unde trebuie luata deci:ia ?n retea< ' indicele de centralitate al retelei, care repre:inta suma indicilor indi"iduali, re,lecta gradul de compactitate al retelei< ' indicele de peri,erie determinat ca di,erenta ?ntre indicele de centralitate al ,iecarei po:itii si indicele de centralitate al po:itiei centrale* Toate aceste marimi ce caracteri:ea:a o retea de comunicare permit e"identierea modului de organi:are a unui grup din punct de "edere al concentrarii autoritatii si a modului ?n care membrii comunica ?ntre ei* Caracteri:ati comunicarea /pe ba:a tipologiei pre:entate ?n curs1 care se reali:ea:a ?ntr5un grup de munca pe care ?l cunoasteti ,oarte bine* Comentati re:ultatele*

03&

Teoria comunicarii

&,.*. Ti"uri s"eciale #e comunicare ?n ca#rul ru"ului #e munca? se#inta Sedintele sunt speci,ice muncii ?n ecFipa%* Acestea ocupa o mare parte din timpul managerilor, dar si al anga;atilor* Sedinta poate ,i de,inita ca o acti"itate ?n grup, ?n cadrul careia are loc un scFimb oral de in,ormatii sau de opinii< este o ,orma institutionali:ata a dialogului din organi:atie, des,asurata dupa reguli precise ?n "ederea reali:arii unui scop bine stabilit, care nu poate ,i atins prin nici o alta ,orma de comunicare orala sau scrisa*

Cn cadrul unei organi:atii sedintele au ca scop. ' transmiterea unor in,ormatii, opinii si+sau deci:ii< ' culegerea unor in,ormatii de la participanti< ' anali:a unor probleme< ' luarea unor deci:ii de catre participanti* @anagerul, prin modul de organi:are si conducere a unei sedinte, comunica respectul ,ata de participanti si modul ?n care ?si asuma responsabilitatea pentru acti"itatea des,asurata* Acest lucru este e"ident daca managerul. ' organi:ea:a sedintele numai cAnd e-ista un scop< ' cere participantilor sa "ina pregatiti si sa5si pre:inte opiniile cAt mai concis< ' aloca timpul necesar ,iecarui punct de pe ordinea de :i< ' ?ncura;ea:a e-primarea opiniilor< ' e"ita discutiile ?n a,ara ordinei de :i stabilita< ' nu permite monopoli:area discutiei de catre o persoana< ' asigura un climat de comunicare adec"at< ' re:ol"a cu tact e"entualele de:acorduri si con,licte<

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

038

' asigura tragerea unor conclu:ii si preci:area unor masuri pentru implementarea deci:iilor luate* <ipuri de sedinte !upa ,inalitatea ,ormelor de acti"itate ?n ecFipa sunt identi,icate cinci tipuri ,undamentale de sedinte. deci:ionale, de in,ormare, de armoni:are, de e-plorare, de incursiune, caracteri:ate dupa cum urmea:a. !eci:ionala. ' conducatorii stabilesc de:"oltarea organi:atiei ?n perspecti"a, modul de ?ndepli5 nire a sarcinilor, reparti:area resurselor etc* !e in,ormare. ' se transmit deci:ii adoptate de organe ierarFice de pe di,erite ni"ele< ' se transmit in,ormatii necesare des,asurarii per,ormante a acti"itatii< ' se culeg+se transmit in,ormatii de catre se,ul direct* !e armoni:are. ' sunt speci,ice pentru managerii unor compartimente de munca ? ntre care nu e-ista nici un raport de subordonare ierarFica< ' au drept scop asigurarea cooperarii ?ntre di,eritele compartimente, atAt ?n procesul pregatirii unor deci:ii, cAt si ?n implementarea lor* !e e-plorare. ' au drept scop promo"area unor idei noi< ' apelea:a la anumite teFnici ca de e-* brainstorming* ' accentul se pune pe imaginatia participantilor* !e incursiune. ' participantii pornesc de la o idee bine de,inita pe care au sarcina s5o trans,orme ?ntr5un proiect operational< ' accentul se pune pe preci:ia teFnica a programului* !iscutati a"anta;ele unei discutii presedinta din punctul de "edere al celui care o coordonea:a* Cn ce situatii o ast,el de discutie nu este recomandataO

Comunicarea %n actiune Reguli de des,asurare a unei sedinte 4,icienta unei sedinte depinde mult de ,elul ?n care este condusa* Specialistii recomanda o serie de reguli a caror respectare in,luentea:a reusita unei sedinte, ast,el. !escFiderea sedintei. ' respectarea cu strictete a orei ,i-ate< ' ,ormularea clara a scopului sedintei< ' ,ormularea po:iti"a a ideilor< ' ,olosirea cu"intelor care sa ,aca ideile interesante<

03(

Teoria comunicarii

' limitarea comentariului introducti" la 052 minute* !e:baterea propriu5:isa. ' de:baterea sa se ,i-e:e din primele minute pe ,ondul problemei< ' ?ncura;area participantilor de a ;udeca independent, prin adresare de ?ntrebari de genul. care sunt alternati"eleO care pare cea mai buna solutie si de ceO care ,actori nu au ,ost luati ?n considerareO ' calmarea momentelor de tensiune< ' e"itarea digresiunilor care pot sa apara< ' asigurarea continuitatii sedintei pe problemele pentru care a ,ost con"ocata< ' respectarea timpului programat pentru sedinta* Conclu:ii. ' e-punerea conclu:iilor la s,Arsit de catre conducatorul sedintei< ' comunicarea unui plan de masuri si a unor termene pentru actiune si raportare< ' sublinierea contributiilor "aloroase aduse ?n timpul discutiei< ' ?n ce masura au ,ost atinse obiecti"ele propuse si ce actiuni re"in participantilor ?n "iitor*

Anali:ati prin prisma cerintelor pre:entate ?n curs ultima sedinta la care ati participat* Comentati* Dna din cele mai bune cai pentru asigurarea succesului unei sedinte este crearea unui mediu propice* !ati un e-emplu ?n care mediul a a"ut un impact negati" asupra grupului* Care au ,ost ,actorii cei mai importantiO

Sa retinem8 Cum putem defini $rupul de munca? Erupul de munca repre:inta un numar de persoane /minimum doua1 care reali:ea:a o acti"itate sau o actiune comuna sub conducerea unui manager* Scopul grupului de munca este lucrati" /con,ectionarea unui produs, repararea unui utila; etc*1 sau creati" /descoperirea unui nou produs, proiectarea unui utila;, reorgani:area unui loc de munca etc*1* #biecti"ele ,iecarui grup de munca decurg din obiecti"ele generale ale organi:atiei din care ,ace parte* Acestea sunt ,le-ibile si se modi,ica ?n ,unctie de des,asurarea acti"itatii* Principalele tipuri de grupuri de munca sunt. ' Erupuri ,ormale< ' Erupuri in,ormale< ' Erupuri operati"e< ' 4cFipa /team1* Care sunt caracteristicile comunicarii n cadrul $rupurilor de munca? #biecti"e. ' in,ormarea corecta si la timp a membrilor grupului< ' ,ormarea de opinii ?n legatura cu di,erite e"enimente, discutarea acestora si transmiterea catre cei interesati< ' "eFicularea directa, imediata si nealterata a ideilor, propunerilor si nemultumirilor ?ntre membrii grupului< ' luarea deci:iilor si transmiterea acestora< ' e"aluarea per,ormantelor obtinute* Tipologia canalelor de comunicare ?n interiorul grupului ' Verticale descendente. ' Verticale ascendente.

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

033

' #ri:ontale< ' #blice* Retele de comunicare Retelele de comunicare repre:inta ansamblul canalelor de comunicare dispuse ?ntr5o anumita con,iguratie* Tipurile retelelor de comunicare. ' Retea ?n cerc< ' Retea ?n J< ' Retea ?n `< ' Retea ?n lant*

Caracteri:ati modul de comunicare ?n cadrul unui grup de munca pe care ?l cunoasteti bine* Comentati e,icienta sau none,icienta acestuia*

&-. Comunicare si moti9are

!esi comportamentul uman este ?n cele mai multe situatii rational si intentionat ?n cea mai mare masura, e-ista situatii ?n care poate parea parado-al* Indi"i:ii alcatuiesc grupuri pentru a atinge di"erse obiecti"e, dar ?n interiorul acestor grupuri /organi5 :atii1 se mani,esta con,licte uneori ,oarte puternice, tendinte di"erse, lupte acerbe pentru putere sau, pur si simplu, se instalea:a nepasarea, lipsa de interes si de initia5 ti"a* Se pune problema de a identi,ica care anume proces psiFic sta la ba:a comporta5 mentului uman descris anterior si care este modalitatea predilecta de mani,estare a acestui comportament< este "orba de moti"atie si comunicare*

&-.&. 1oti9atia ! #e+initie? caracteristici Pornind de la Piramida ne"oilor% a lui @aslo7 /"e:i ,igura 01 si de la scFema procesului moti"ational /"e:i ,igura 21 obser"am ca, ?n ,apt, moti"area repre:inta corelarea satis,acerii ne"oilor unui indi"id cu reali:area obiecti"elor si sarcinilor ce5i re"in* Cn orice organi:atie, moti"area presupune corelarea satis,acerii necesitatilor si intereselor membrilor cu reali:area obiecti"elor si sarcinilor ce deri"a din atributiile ce le sunt stabilite prin ,unctia pe care o ocupa*
1e#iul

2m ! moti9atie Ne9oi, #orinte, as"iratii, con9in eri, atractii, re"ulsii

Con#uita #e com"ortare

2biecti9e Sco"uri Stimulente

1oti9 #e satis+actie 1o#i+icarea ne9oilor

*i$ura , 3 :chema procesului motivational

202

Teoria comunicarii

Indi,erent ?nsa de ,orma pe care o poate a"ea procesul de moti"are, el trebuie sa ?ndeplineasca ?n mod simultan trei caracteristici. ' sa ,ie comple- ' sa utili:e:e stimuli di,eriti< ' sa ,ie di,erit ' sa tina cont de particularitatile ,iecarui indi"id< ' sa ,ie gradual ' sa satis,aca succesi" necesitatile membrilor, ?n ,unctie de gradul ?n care acestia ?si ?ndeplinesc obiecti"ele ce deri"a din atributiile ce le re"in* =ucrul ?n grup poate a,ecta modul ?n care se comporta indi"i:ii, pentru ca ne"oia de a apartine unui grup atrage o uni,ormi:are a comportamentelor ?n con,ormitate cu telurile si "alorile acceptate de grup* 4-ista cAte"a caracteristici care stau la ba:a mecanismului de ,unctionare a grupului. ' grupurile pot ,i atAt ,ormale, cAt si in,ormale< acestea din urma pot ,i conduse sau dominate de persoane lipsite de sau cu putina autoritate ,ormala, dar cu putere de con"ingere sau in,luenta remarcabile< ' toate grupurile, inclusi" cele in,ormale, ,ac presiuni asupra membrilor lor pentru a5i determina sa se con,orme:e normelor grupului, care5i asigura acestuia trasaturi distincte, identi,icabile /comportament, limba;, ?mbracaminte, atitudini ,ata de obiec5 ti"ele organi:atiei etc*1< ' e,icienta liderului depinde de normele grupului si de masura ?n care acesta le poate in,luenta< ' in,luentarea normelor grupului este ?ntotdeuna di,icila< se poate reali:a mai usor din interiorul grupului decAt din e-teriorul lui< ' con,lictele dintre grupuri par a ,i ,iresti< con,lictul poate ,i bene,ic ducAnd la o mai mare coe:iune de grup< ' nu poate ,i reali:ata o conducere e,icienta ,ara a ?ntelege grupurile si ,ortele care le in,luentea:a* Aceste caracteristici ale grupurilor sunt ?n masura sa e-plice mai clar comportamentul ba:at pe roluri. nu putem e-ista ?n a,ara grupurilor* Apartenenta la un grup presupune asumarea unui rol* Cn interior, presiunile e-ercitate de grup ne imprima un anumit comportament, cFiar un anumit limba;, potri"it obiecti"elor si "alorilor adoptate de grup, uneori cFiar ?n contradictie cu propriile noastre "alori si obiecti"e* Asa cum a,imam anterior, la ba:a comportamentului uman sta adesori moti"atia* AtAt scFema procesului moti"ational, cAt si piramida ne"oilor a lui @aslo7 sustin aceasta a,irmatie* 0otivatia este definita n literatura de specialitate ca fiind efortul sustinut" orientat si perseverent pe care l depune un individ n vederea realizarii unui scop. @dentificam astfel patru caracteristici ale motivatiei/ ' e,ortul ' ,orta comportamentului unui indi"id ?n procesul de munca< ' perse"erenta ' consec"enta cu care indi"idul depune acest e,ort< ' directia ' modul, sensul ?n care este canali:at e,ortul< ' scopul ' ceea ce trebuie reali:at ?n urma depunerii e,ortului*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

203

Cn ,unctie de tipul de stimulente ce sunt o,erite unui indi"id ?n procesul muncii identi,icam doua tipuri de moti"atie. ' moti"atie intrinseca ' atunci cAnd la ba:a moti"atiei stau ,actori de natura interna ca. satis,actie personala, placerea de a ,ace lucrurile cum trebuie etc*< ea deri"a din relatia ce se stabileste ?n mod direct ?ntre indi"id si sarcina de ?ndeplinit, re:ultAnd ca urmare a actiunii indi"idului ?nsusi< ' moti"atie e-trinseca ' atunci cAnd la ba:a moti"atiei stau ,actori de natura e-terna ca. salariu mai mare, boni,icatii, prime etc< ea deri"a din contactul indi"i5 dului cu mediul e-tern sarcinii, re:ultAnd ca urmare a actiunii altor indi"i:i* Dn alt aspect care trebuie luat ?n discutie atunci cAnd abordam problematica moti"atiei este acela al per,ormantei* Per,ormanta este de,inita ca masura ?n care indi"i:ii participa la reali:area obiecti"elor organi:atiei* Rolul ei pentru des,asu5 rarea ?n conditii optime a procesului de munca ?n "ederea atingerii obiecti"elor propuse este co"Arsitor*

&-.,. Teoriile moti9atiei %n munca Teoriile moti"atiei ?n munca se pot clasi,ica ?n doua mari categorii. 0* Teoriile moti"atiei muncii ba:ate pe ne"oi< 2* Teoriile procesuale ale moti"atiei muncii* <eoriile motivatiei muncii bazate pe nevoi Caracteristica principala a acestor teorii consta ?n ,aptul ca, ?n anali:a procesului moti"ational, ele iau ?n considerare ,actorul categoriei de ne"oi, precum si conditiile ?n care indi"i:ii "or ,i moti"ati sa5si satis,aca aceste ne"oi ?n asa ,el ?ncAt sa contribuie la per,ormanta* !in aceasta categorie de teorii ,ac parte. piramida ne"oilor a lui AbraFam @aslo7, teoria 4RE /e-istence, relatedness, gro7tF1 a lui Alder,er, teoria necesitatilor a lui @cClelland* iramida nevoilor a lui Abraham 0asloB/ AbraFam @aslo7 considera ca la ba:a moti"atiei umane stau ne"oile sau, cu alt termen, ne"oile% /"e:i ,igura 21* Acestea au ,ost grupate de psiFolog ?n cinci grupe principale, sub ,orma unei piramide, ne"oile situate la ba:a piramidei ,iind cele mai importante* Cele cinci seturi de ne"oi sunt, ?n ordinea importantei lor. ' ne"oi ,i:iologice ' acele ne"oi a caror satis,acere asigura supra"ietuirea indi"idului /Frana, adapost, apa, aer etc*1< ' ne"oia de siguranta ' acele ne"oi care satis,ac cerinte ca securitatea, stabilitatea, ordinea etc* din "iata ,iecarui indi"id< ' ne"oia de apartenenta ' acele ne"oi care apar din caracteristica de ,iinta sociala a omului<

209

Teoria comunicarii

' ne"oia de stima ' acele ne"oi care asigura indi"idul de compatibilitatea dintre ceea ce ,ace si postul pe care ?l ocupa< ' ne"oia de auto?mplinire ' acele ne"oi a caror ?mplinire generea:a o stare de multumire interioara* ne"oi de autoreali:are ne"oi de stima si statut ne"oi de a,iliere ne"oi de securitate ne"oi ,i:iologice *i$ura - 3 iramida nevoilor 3 0asloB !upa @aslo7, ,iecare dintre aceste ne"oi se constituie ?ntr5un real moti"ator ?n ,unctie de ni"elul pe care respecti"ul indi"id ?l ocupa ?n aceasta ierarFie* !e e-emplu, sa presupunem ca un indi"id se a,la pe prima po:itie ierarFica, adica ?i sunt satis,acute ne"oilor ,i:iologice* Pentru acesta, ne"oi ca securitatea sau stabilitatea, a,late pe un ni"el ierarFic superior, "or repre:enta un ,actor moti"ational* Ast,el ca o ne"oie satis,acuta nu mai este ,actor moti"ator* 4-ceptia o repre:inta ne"oile de auto?m5 plinire care, pe masura ce sunt satis,acute, ?si sporesc intensitatea* Cn acelasi timp, @aslo7 a stabilit relatia dintre moti"atia e-trinseca+intrinseca si piramida ne"oilor* PsiFologul obser"a ca pe masura ce un indi"id se plase:a mai sus ?n aceasta piramida, cu atAt ponderea moti"atiei intrinseci "a creste ?n de,a"oarea celei e-trinseci si in"ers* 4,icienta unei pre:entari tine deseori de modul ?n care "orbitorul adaptea:a materialul dorintelor si ne"oilor publicului* =uati ?n discutie importanta ?nte5 legerii publicului con,orm scFemei lui @aslo7* <eoria E8> a lui Alderfer/ Pornind de la piramida lui @aslo7, Cla$ton Alder,er a comprimat cele cinci ni"ele de ne"oi ?n trei, numindu5le ast,el. 0* ne"oi legate de e-istenta ' acele ne"oi care sunt satis,acute de anumite conditii materiale< sunt acoperite ne"oile ,i:iologice stabilite de @aslo7, precum si ne"oi

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

202

considerate de acesta de siguranta, dar care ?n opinia lui Alder,er deri"a mai degraba din satis,acerea unor conditii materiale, de e-emplu ne"oia de a a"ea un loc de munca platit< 2* ne"oi relationale ' acele ne"oi satis,acute ?n urma comunicarii libere si a scFimbului de in,ormatii, opinii, idei, sentimente etc* cu ceilalti membri ai grupului< 3* ne"oi de implicare ' acele ne"oi care sunt satis,acute de implicarea personala puternica ?n mediul de munca* DrmAnd ?ndeaproape conceptia lui @aslo7, Alder,er aduce ca element de noutate ,aptul ca, ?n opinia lui, daca un indi"id se a,la ?n imposibilitatea de a5si satis,ace ne"oi ca cele de de:"oltare, el "a re"eni la satis,acerea ne"oilor de pe treapta ierarFica in,erioara* Cn acelasi timp, el creea:a o ierarFie mai putin rigida ce acopera un spectru mai larg de ne"oi* Cn conclu:ie, Alder,er considera ca, cu cAt mai mult sunt satis,acute ne"oile de ni"el in,erior, cu atAt mai mult sunt dorite ne"oile de ni"el superior si cu cAt mai putin sunt satis,acute ne"oile de rang superior, cu atAt mai mult este dorita satis,a5 cerea ne"oilor de rang in,erior* <eoria necesitatilor a lui 0c Clelland/ @c Clelland a pornit ?n demersul sau teoretic de la premisa ca, ?n moti"atie, un rol important ?l au si conditiile care au generat aparitia ne"oilor* 4l a reali:at ast,el o teorie ?n care a subliniat conditiile ?n care anumite ne"oi duc la modele particulare ale moti"atiei* Cn studiul sau, @c Clelland a rele"at ?n special importanta ne"oilor de reali:are, a,iliere si putere, aratAnd rolul lor asupra comportamentului indi"i:ilor ?ntr5o organi5 :atie* <eoriile procesuale ale motivatiei muncii Teoriile procesuale au aparut ?n opo:itie cu teoriile moti"atiei ba:ate pe ne"oi, ele punAnd accentul nu pe ce anume moti"ea:a oamenii, ci cum anume sunt ei moti"ati* Alt,el spus, teoriile moti"atiei procesuale speci,ica detaliile asupra modului ?n care apare moti"atia* !in rAndul teoriilor procesuale mentionam teoria asteptarilor si teoria ecFitatii* <eoria asteptarilor/ Victor Vroom este primul psiFolog care a reali:at ?n mod complet aceasta teorie* =a ba:a ei sta con"ingerea ca moti"atia este determinata de re:ultatele pe care oamenii le asteapta sa apara ca urmare a actiunilor lor la locul de munca* Pornind de la aceasta idee, Vroom a elaborat un model ipotetic al asteptarii /,igura 31* @odelul creat de Vroom are urmatoarele componente. ,. 8ezultatele sunt reprezentate de consecintele pe care le are comportamentul unui indi"id ?n acti"itatea pe care o des,asoara< teoria se preocupa de rele"area

20&

Teoria comunicarii

modului ?n care un salariat ar putea sa aleaga un re:ultat de ordinul ?ntAi ?n locul altuia* Cn mod ,iresc, re:ultatele de ordinul doi sunt consecintele care urmea:a unui re:ultat de ordinul ?ntAi, re:ultatele de ordinul doi ,iind, ?n contrast cu cele de ordinul ?ntAi, mai rele"ante pentru e-primarea caracteristicilor moti"ationale ale ,iecarui indi"id< -. @nstrumentalitatea este reprezentata de posibilitatea ca un rezultat de ordinul ?ntAi sa aibe ca urmare ,ireasca un re:ultat de ordinul doi< ?n ,apt este "orba de o ?nlantuire cau:ala ,ireasca, ?n sensul ca, de e-emplu, marirea producti"itatii ' re:ultat de ordinul unu /re:ultat care are ca semni,icatie economica cresterea pro,itului1, ar trebui sa ,ie urmata de cresterea salariului< .. )alenta este reprezentata de valoarea care este asteptata de la rezultatele muncii, masura ?n care acestea sunt atracti"e sau neatracti"e< C. Asteptarea este reprezentata de posibilitatea ca un anumit rezultat particular de ordinul ?ntAi sa poata sa ,ie atins< D. *orta este reprezentata de directionarea efortului catre obtinerea de rezultate de ordinul ?ntAi*
Re(ultate #e or#inul %nti Re(ultate #e or#inul #oi Banii V Sentimentul ?m"linirii V Acce"tarea e alilor V 2boseala V Banii V Pro#ucti9itate me#ie Sentimentul ?m"linirii V Acce"tarea e alilor V 2boseala V

Pro#ucti9itate ?n alta

0orta

*i$ura .. 3 0odel ipotetic al asteptarii 4AN asteptarea" @N instrumentalitatea" )N valenta( Punctul ,orte al teoriei lui Vroom ?l constituie ,aptul ca se ba:ea:a pe perceptiile ,iecarui anga;at, ast,el ?ncAt asteptarile, "alentele, instrumentalitatile si re:ultatele de ni"elul doi, care sunt cu ade"arat rele"ante, depind de sistemul perceptual al per5 soanei a carei moti"atie o anali:am*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

208

<eoria echitatii/ K* Stace$ Adams este psiFologul care a elaborat aceasta teorie ce porneste de la premisa ca sursa moti"atiei re:ida din compararea e,orturilor pe care cine"a le ,ace ?ntr5un anumit post si a recompenselor pe care le obtine, cu e,orturile sau recompen5 sele altei persoane sau altui grup* !atorita ,aptului ca inecFitatea poate produce situatii con,lictuale, slabind ?n acelasi timp moti"atia, K* Stace$ Adams sugerea:a urmatoarele posibilitati de redu5 cere a inecFitatii si, deci, de sporire a ecFitatii. ' scFimbarea perceptiei ,iecarui indi"id asupra propriilor e,orturi si recompense< ' scFimbarea perceptiei asupra e,orturilor si recompenselor acordate persoanei sau grupului cu care se ,ace comparatia< ' alegerea unui alt element /persoana sau grup1 pentru reali:area comparatiei< ' modi,icarea recompenselor si e,orturilor personale* Caracteristica teoriei reali:ata de K* Stace$ Adams consta ?n ,aptul ca aceasta "i:e:a problema inecFitatii legata ?n special de recompensa, de corelarea e,ortului cu retribuirea* =egat de acest aspect se considera ca, de e-emplu, inecFitatea sur"enita ca urmare a supraretribuirii poate ,i redusa comportamental prin cresterea e,orturilor sau prin reducerea recompenselor* Cn general, aceasta teorie a ,ost con,irmata sub aspectul inecFitatii ca urmare a subretribuirii* Formati o ecFipa cu alti doi colegi pentru un e-ercitiu de inte r"ie"are* Stabiliti ca unul dintre cei trei sa ,ie inter"ie"atorul, unul sa ,ie inter"ie"atul si celalalt, obser"atorul* Inter"ie"atorul ar trebui sa solicite o copie a CV5urilor inter"ie"atilor, drept ba:a pentru enuntarea celor mai potri"ite ?ntrebari si apoi sa pregateasca o lista cu ?ntrebarile care ar trebui puse pe durata inter"iului de anga;are* Cn alegerea acestor ?ntrebari, tineti seama ?n special de ,actorii moti5 "ationali rele"ati mai sus* !es,asurati un inter"iu de anga;are pentru un post pe care l5au ales de comun acord inter"ie"atorul si inter"ie"atul* #bser"atorul ar trebui sa ?nregistre:e si sa note:e pe durata procesului de inter"ie"are inclusi" comportamentele care au ,acut ca inter"ie"atul si inter"ie"atorul sa nu se simta com,ortabil* Comentati re:ultatele acestui e-ercitiu* CAt de descFisi si sinceri credeti ca sunt ma;oritatea anga;atilorO Ce ,actori moti"ationali pot ,acilita o mai mare descFidereO

Comunicarea %n actiune EAnditi5"a la cel putin trei categorii de salariati pentru care puteti identi,ica moti"atii mai puternice decAt banii* Care sunt acestea O Amintiti5"a o situatie deosebita ?n care dumne"oastra ?nsi"a ati depus un mare e,ort ,ara sa "a gAnditi la bani* Ce anume credeti ca a determinat acest e,ort O Care a ,ost ponderea comunicarii ca sursa de moti"are ?n luarea deci:iei dumnea"oastra O Notati5"a raspunsurile ?n tabelele de mai ;os*

20(

Teoria comunicarii

Ceilalti Nr* crt*

0* 2* 3* !umnea"oastra Situatia de munca Frec"enta /rar, ,rec"ent, permanent1 @oti"atia

Categoria

@oti"atia

Ponderea comunicarii ca sursa de moti"are. 0* ,oarte mare 2* mare 3* medie 9* mica 2* ,oarte mica @oti"ati optiunea ,acuta*

Sa retinem8 Cum putem defini motivatia? @oti"atia ' e,ortul sustinut, orientat si perse"erent pe care ?l depune un indi"id ?n "ederea reali:arii unui scop* Cn ,unctie de tipul de stimulente ce sunt o,erite unui indi"id ?n procesul muncii, identi,icam doua tipuri de moti"atie. ' moti"atie intrinseca ' moti"atie e-trinseca* Dn aspect important ' per,ormanta* Per,ormanta este de,inita ca masura ?n care indi"i:ii participa la reali:area obiecti"elor organi:atiei* Care sunt principalele teorii ale motivatiei n munca? Teoriile moti"atiei muncii ba:ate pe ne"oi iau ?n considerare atAt categoria de ne"oi, precum si conditiile ?n care indi"i:ii "or ,i moti"ati sa5si satis,aca ac este ne"oi ?n asa ,el ?ncAt sa contribuie la per,ormanta* ' Piramida ne"oilor a lui AbraFam @aslo7 ' Teoria 4RE a lui Alder,er ' Teoria necesitatilor a lui @c Clelland Teoriile procesuale ale moti"atiei muncii au aparut ?n opo:itie cu teoriile moti"atiei ba:ate pe ne"oi, ele punAnd accentul nu pe ce anume moti"ea:a oamenii, ci cum anume sunt moti"ati oamenii* Alt,el spus, teoriile moti"atiei procesuale speci,ica detaliile asupra modului ?n care apare moti"atia* ' Teoria asteptarilor ' Teoria ecFitatii

&.. Comunicare si con#ucere

Fiecare manager trebuie sa de:"olte si sa promo"e:e o politica ba:ata pe un sis5 tem de comunicare care sa5i permita a;ustarea permanenta a structurii si a procesului organi:ational la conditiile ?n continua scFimbare* !e asemenea, prin rolul sau de negociator, de promotor al politicii organi:ationale si transmitator al acestei politici, managerul trebuie sa5si ,orme:e si sa ?ntretina o retea de contacte cu partenerii organi:atiei, ?n reali:area politicii e-terne si, ?n acelasi timp, o retea de in,ormatii deosebit de utila ?n reali:area politicii interne a ,irmei* Ca urmare, managementul modern acorda un rol deosebit de important comunicarii, pe care o considera o com5 ponenta "itala a sistemului managerial al oricarei organi:atii, ,ie apartinAnd manage5 mentului pri"at, ,ie apartinAnd managementului public*

&..&. Caracteristici ale comunicarii mana eriale Comunicarea manageriala nu poate ,i pri"ita ?n a,ara managementului, ea repre5 :inta o componenta ma;ora, ,undamentala a acestuia* 4"olutia managementului a determinat aparitia unor ,orme speci,ice de comunicare manageriala pentru ,iecare etapa din de:"oltarea sa*
In+o @anagementul apare ca acti"itate practica o data cu ci"ili:atia, ?n procesul de di"i:iune a muncii, dar ca domeniu de sine statator, ca stiinta, managementul se separa si capata e-istenta de sine statatoare relati" recent* Acest ,enomen s5a datorat si ,aptului ca managementul este legat de organi:area economica, de reali:area oricarei acti"itati economice producatoare de bunuri sau de ser"icii ?n cadrul unei institutii, iar despre institutie /?n sensul economic al termenului1 putem "orbi abia ?ncepAnd cu secolul JJ* @anagementul ?nceputului de secol s5a reali:at simultan cu e-plo:ia de:"oltarii economice si industriale, ceea ce a determinat perceperea managementului ca management al masinilor%* !e:"oltarea era perceputa ca o de:"oltare teFnica, o preocupare cAt mai intensa pentru e,icienti:area masinilor, pentru cresterea ponderii acestora ?n orice domeniu de acti"itate* Aceasta perioada a condus la e-istenta unui management de tip autocratic* Notiunea de se, era sinonima cu notiunea de manager, ,apt ce determina e-istenta unei comunicari de tip prescripti"< rolul comunicarii era acela de a transmite in,ormatiile de sus

200

Teoria comunicarii

?n ;os< de cele mai multe ori aceste in,ormatii, instructiuni a"eau caracter de sarcina obligatoriu de ?ndeplinit< era o comunicare "erticala si ?n general ?ntr5un singur sens* !upa cel de al doilea ra:boi mondial, o data cu scFimbarile importante din societate, cu rolul din ce ?n ce mai crescAnd al sindicatelor, relatiile de management cu accent pe importanta masinii se modi,ica, de data aceasta accentul ca:And asupra oamenilor* 4ste "orba de un management umani:at, care scFimba perspecti"a comunicarii manageriale* @anagerul nu mai este numai un simplu organi:ator al masinilor, un simplu administrator al resurselor materiale, ci si un administrator al resurselor umane* Comunicarea manageriala apare ast,el ca o ,unctie de o importanta deosebita ?n acti"itatea de management, ca instrument de lucru ?n managementul resurselor umane, ?n ?ndeplinirea ,unctiilor si ?n reali:area obiecti"elor organi:atiei* Rolul comunicarii creste ?ntr5atAt ?ncAt cursurile de comunicare manageriala introduse ?nca din 0320 la uni"ersitatile Iar"ard, Virginia !arden ScFool si !artmoutF TucB ScFool din Statele Dnite ale Americii de"in obligatorii pentru educatia oricarui manager american, impunAndu5se ce"a mai tAr:iu si ?n 4uropa* !upa anii 0380, o data cu aparitia managementului de per,ormanta, managerul de"ine si ?ntreprin5 :ator pe lAnga administrator de resurse si lider* !atorita di,erentierii atributiilor sale si a comple-itatii acestora /ca administrator organi:ea:a, procesele e-istente la ni"el organi:atoric, ca lider, decide, con5 duce e,icient< ca ?ntreprin:ator, actionea:a ?n momentul potri"it pentru buna ,unctionare a organi:atiei1, comunicarea manageriala de"ine o ade"arata ,orta, ocupa un loc central ?n acti"itatea oricarui manager*

Comunicarea manageriala /apud Rodica CAndea, Comunicarea manageriala1 repre:inta o ,orma a comunicarii interumane, un instrument de conducere cu a;utorul caruia managerul ?si poate e-ercita atributiile speci,ice. pre"i:iune, antrenare, orga5 ni:are, coordonare, control, e"aluare* Fiind parte a procesului de conducere /Ienr$ Fa$ol alatura comunicarea plani5 ,icarii, pre"i:iunii, organi:arii si comen:ii ca ,iind unul dintre cele cinci elemente de ba:a ale managementului1 prin care managerul ?i ?ntelege pe subordonati, ,acAndu5se ?nteles de acestia, comunicarea manageriala este orientata nu numai spre transmiterea mesa;elor, ci si spre scFimbarea mentalitatilor si adaptarea psiFologica a anga;atilor la obiecti"ele organi:atiei* Comunicarea manageriala repre:inta un au-iliar al conducerii care pune ?n circu5 latie in,ormatii despre re:ultatul deci:iilor, ,acAnd ast,el posibila punerea de acord a e-ecutiei cu obiecti"ele si a re:ultatelor cu plani,icarea* Importanta acordata comunicarii ?n organi:atii se datorea:a si caracterului com5 ple- pe care procesul de comunicare ?l are la ni"el managerial* Ast,el, ?n orice cadru organi:ational e-ista numeroase retele de comunicatii, repecti" grupa;e de canale de comunicatii regasite ?n con,iguratii speci,ice care alcatuiesc sistemul de comunicatii* Rolul deosebit al acestuia ?n asigurarea ,unctionalitatii si e,icacitatii acti"itatilor ?ntr5 o organi:atie este generat ?n principal de. ' "olumul, comple-itatea si di"ersitatea apreciabila a obiecti"elor e-istente la ni5 "elul subsistemelor unei organi:atii, datorate impactului "ariabilelor mediului am5 biant national precum si a celui international< ' mutatiile pro,unde ce sur"in o data cu e"olutia sociala, legislati"a si economica ?n ,iecare legislatura, si care au un impact deosebit de puternic la ni"elul ,iecarei organi:atii ?n caracteristicile sale dimensionale si ,unctionale< de e-emplu, grupurile si modul de concepere si ,unctionare a acestora< de asemenea, comunicatiile au rol

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

200

important ?n cadru deci:ional, de a ampli,ica legaturile dintre componentii grupu5 rilor, de a consolida coe:iunea acestora< ' acti"itatea membrilor unei organi:atii care ocupa ,unctii de conducere< @int:berg considera ca managerii ?ndeplinesc trei categorii de roluri. interpersonal, in,ormational si deci:ional* !intre acestea, rolurile in,ormationale, adica de monitor, di,u:or si purtator de cu"Ant sunt cele care de,inesc comunicarea, dar circuitul in,ormational poate ,i identi,icat si ?n celelalte roluri* Reali:And aceasta atribuire de roluri, @int:berg aprecia ca pentru o persoana integrata ?ntr5o organi:atie, ?n ,unctie de ni"elul ierarFic pe care aceasta persoana ?l ocupa, comunicarea poate ?nsemna pAna la (0_ din timpul pe care ?l consuma* Comunicarea ?nseamna aproape totul ?n management, atAt timp cAt de calitatea comunicarii depinde ?ntelegerea problemelor cu care se con,runta orice anga;at, de la manager pAna la ,unctionarul de pe cel mai ;os ni"el ierarFic, durabilitatea relatiilor dintre acestia, capacitatea managerului de a5si moti"a si a5si conduce subordonatii, dar si raporturile cu mediul e-tern organi:atiei din care sunt preluate in,ormatii deosebit de utile pentru buna ,unctionare a acesteia* !e ,apt, ?n management, problema comunicarii este problema circulatiei ideilor si solutiilor destinate reali:arii obiecti"elor organi:atiei, atAt prin canale descFise ?n organi:atie, cAt si prin cele e-terioare* Dn lider e,icient trebuie sa ,ie un lider comunicati"*% !ati un e-emplu concret care sa sustina aceasta a,irmatie*

&..,. 2biecti9ele comunicarii mana eriale Dna dintre componentele importante ale acti"itatii de conducere o repre:inta scFimbul de in,ormatii si mesa;e reali:at ?ntre se,ul organi:atiei si subalterni, precum si ?ntre acestia din urma* Particularitatile comunicarii manageriale raportate la celelalt e ,eluri de comu5 nicare e-istente sunt generate de scopul, obiecti"ele si ,uncti ile /rolurile1 acestei comunicari, de cadrul si structura organi:atiilor precum, si de conte-tul culturii organi:ationale* !e asemenea, comunicarea manageriala din orice ,el de organi:atie se supune unor norme de etica speci,ice care se regasesc ?n cultura organi:ationala, politica organi:ationala si, e"ident, ?n etica indi"iduala a anga;atilor din ,unctiile de conducere* Anga;atul competent nu comunica la ?ntAmplare sau dupa bunul sau plac, ci con,orm unei anumite strategii, atAt ?n ceea ce pri"este actul de comunicare ?n sine, cAt si strategia e-istenta la ni"elul organi:atiei, strategie care are rolul de a crea o imagine po:iti"a asupra acesteia* Cuanti,icarea acestei imagini este data de pro,it, de procentul de piata pe care ,irma ?l detine, de ci,ra de a,aceri*

202

Teoria comunicarii

#rice anga;at cu ,unctie de conducere, ?n calitatea sa de manager, controlea:a ?n ce masura au ,ost reali:ate deci:iile sale numai daca poate comunica cu cei care le e-ecuta* Numai asa e-ecutantii pot cunoaste ce au de ,acut, cAnd trebuie ,acut, ce trebuie ,acut si pot ,ace cunoscute sugestiile si problemele lor* =a ni"elul organi:atiilor din RomAnia, ?n special la ni"elul celor din sectorul public, comunicarea se reali:ea:a de,icitar datorita birocrati:arii e-cesi"e care ,ace ca de multe ori o in,ormatie sa parcurga o multime de ni"ele ierarFice pentru a a;unge la destinatar* !eseori, manageri de la ni"elele superioare /top managementul1 sunt lipsiti de in,ormatii reale, ,iind suprasaturati de rapoarte interminabile care nu spun nimic* # comunicare e,icienta ar a"ea ?n "edere tocmai e"itarea unor asemenea situatii prin renuntarea la ,el de ,el de modalitati inutile si costisitoare /sub raportul timpului1 care ?ngreunea:a luarea deci:iilor si solutionarea problemelor* Dneori comunicarea este de,icitar reali:ata datorita unui sistem de comunicatii rigid* Sistemul de comunicatii trebuie sa ,ie conceput ca un organism dinamic, capabil ?n orice moment sa se adapte:e ne"oilor de in,ormare ale anga;atilor din sistem* :copul comunicarii mana$eriale n orice or$anizatie este acela al realizarii unei in,ormari corecte, e,iciente si e,icace, atAt pe "erticala, cAt si pe ori:ontala, ?n "ederea reali:arii ?n conditii optime a solicitarilor interne si e-terne si ?n concordanta cu obiecti"ele manageriale si organi:ationale stabilite* Pentru aceasta, ?n procesul de comunicare manageriala din orice organi:atie, trebuie sa ,ie satis,acute un numar de ne"oi comunicationale ,undamentale ale oricarui anga;at. ' ne"oia de a sti ' cunostintele pro,esionale necesare pentru ?ndeplinirea sarcinilor sau e-ecutarea ,unctiei< ' ne"oia de a ?ntelege ' nu este su,icient sa stii sa ,aci un anumit lucru, ci trebuie sa5l ,aci si sa stii pentru ce trebuie ,acut< ' ne"oia de a se e-prima ' de a putea aduce opinia ta la cunostiinta celor din ni"elele ierarFice superioare de conducere* Satis,acerea acestor ne"oi ale oricarui indi"id angrenat ?ntr5o organi:atie trebuie corelata concomitent cu respectarea unor conditii ca. ' ,ormularea concisa si e-acta a mesa;ului care trebuie sa asigure ?ntelegerea corecta a acestuia< ' transmiterea rapida si nede,ormata a mesa;ului< ' ,luenta si re"ersabilitatea comunicatiilor< ' descentrali:area luarii deci:iilor< ' ,le-ibilitatea sistemului de comunicatii care trebuie sa permita adaptarea aces5 tuia la orice situatie nou creata* Dn procent ,oarte mare din ponderea acti"itatilor pe care le des,asoara un ma5 nager ?n cadrul unei organi:atii ?l repre:inta acti"itatile de comunicare* Acest procent "aria:a ?n ,unctie de po:itiile ierarFice la care se des,asoara acti"itatile< ast,el, cu cAt un indi"id se a,la mai sus ?n ierarFie, cu atAt mai mare "a ,i ponderea comunicarii ?n acti"itatea pe care o des,asoara prin rolurile pe care le ?ndeplineste* !upa @int:berg

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

203

e-ista, asa cum mai spuneam, mai multe categorii de roluri pe care le pot ?ndeplini indi"i:ii a,lati ?n ,unctii de conducere. roluri interpersonale, in,ormationale sau deci:ionale* Ce semni,icatie are ?n ,apt ?ndeplinirea ,iecaruia din aceste roluriO 8olurile interpersonale se refera la capacitatea mana$erilor de a reprezenta un anume departament, compartiment sau o anume directie ?n ,ata celorlalti anga;ati, de a moti"a si in,luenta anga;atii, de a crea si a mentine legaturile atAt ?n interiorul, cAt si ?n e-teriorul unei organi:atii* 8olurile informationale se refera la capacitatea mana$erilor de a colecta" a monitori:a, a prelucra, a sinteti:a si a transmite in,ormatii ?n interiorul, ca si ?n e-teriorul organi:atiei, precum si ?ntre aceasta si alte organi:atii /sunt reali:ate, de regula, de departamentul Relatii Publice din cadrul organi:atiilor1* 8olurile decizionale au n vedere calitatea de ntreprinzator" capacitatea de re:ol"are a dis,unctionalitatilor, responsabilitatea de a aloca resurse si capacitatea de a negocia, ce se reali:ea:a prin initierea de acti"itati, de strategii si tactici care sa conduca la scFimbare /sunt reali:ate de toti anga;atii din ,unctii de conducere la di,erite ni"ele ierarFice, de la se,ul de departament, compartiment, directie si pAna la mangementul de "Ar,1* Cn conclu:ie, comunicarea ocupa un loc central la ni"elul procesului de mana5 gement, cunoscAnd o e"olutie spectaculoasa ?n timp, de la o comunicare autoritara, prescripti"a catre o comunicare relationala, democratica*

&..-. 0unctiile comunicarii mana eriale Comunicarea manageriala trebuie sa aiba ?n "edere reali:area unor obiecti"e manageriale cu caracter permanent, altele decAt cele impuse de politica ,iecarei organi:atii* Aceste obiecti"e trebuie sa ,ie corelate cu ,unctiile managementului, ,unctii ce se des,asoara ?ntr5o ,orma speci,ica la ni"elul ,iecarei organi:atii* 4ste "orba despre ,unctiile de plani,icare sau pre"i:iune, organi:are, coordonare, antrenare si e"aluare5 control* Pentru ?ntelegerea locului si rolului comunicarii la ni"elul e-ercitarii ,iecareia din aceste ,unctii, este important sa cunoastem semni,icatia acestor ,unctii la ni"elul managementului general, precum si corelarea lor cu procesul de comunicare* 0* =a ni"elul managementului general, ,unctia de plani,icare sau pre"i:iune consta ?n ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina prin5 cipalele obiecti"e ale ,irmei si componentelor sale, precum si resursele si principalele mi;loace necesare reali:arii lor* Rolul acestei ,unctii este acela de a stabili ce anume trebuie reali:at, cu ce mi;loace, ?n ce conditii si ?n ce ori:ont de timp* Aceste obiecti"e se reali:ea:a prin concreti:area re:ultatelor ,unctiei de plani,icare dupa criteriile. grad de detaliere, obligati"itate si ori:ont, ?n progno:e, planuri si programe*

209

Teoria comunicarii

4ste e"ident ca la ba:a ?ntocmirii acestor progno:e, planuri si programe se a,la un amplu proces de culegere de in,ormatii, documentare, prelucrare si procesare a in,ormatiilor, proces comunicational, de ,apt* Alt,el spus, comunicarea constituie o componenta esentiala a ,unctiei de plani,icare sau pre"i:iune, ,ara de care aceasta nu s5ar putea reali:a* =a ni"elul unei organi:atii, ,unctia de plani,icare are rolul de a stabili obiecti"ele pe care aceasta, ?n ba:a politicilor speci,ice pro,ilului si caracteristicilor organi:atiei, trebuie sa le reali:e:e, sa stabileasca resursele pe care le aloca, prin bugete, reali:arii acestor obiecti"e, deci:iile ce trebuie luate pentru reali:area lor* Ast,el, atAt la ni"elul intern, cAt si la ni"el e-tern este de neconceput e-ercitarea de catre o organi:atie a ,unctiei de plani,icare ,ara un real suport comunicational, deoarece numai prin comunicare pot ,i ?ntocmite e,icient planurile si politicile de actiune, pot ,i transmise in,ormatii la di,erite ni"ele ierarFice, pot ,i antrenati anga;atii, subordonatii ?n procesul de deci:ie prin cooptarea lor la acest proces, prin luarea acestor deci:ii ?n cadrul unor sedinte sau ca urmare a unor discutii* !e semnalat ,aptul ca la ni"elul organi:atiilor din RomAnia, ?n special ?n organi:atiile mari, indi,erent daca apartin sectorului public sau pri"at, e-ista de,iciente de reali:are a comunicarii manageriale ?n cadrul ,unctiei de plani,icare ?n sensul ca, ?n general, nu e-ista reale relatii comunicationale ?ntre se, si subordonat ?n ?ntocmirea progno:elor, planurilor sau programelor de actiune* Aceasta situatie se datorea:a ?n principal ,aptului ca nu e-ista ?n cadrul ,irmei un departament speciali:at ?n solutionarea unor ast,el de probleme si ?n asigurarea des,asurarii optime a ,lu-urilor in,ormationale /de cele mai multe ori ?n cadrul ,irmei aceste atributii re"in departamentului de management de resurse umane sau departamen5 tului organi:atoric1< ?n ca:ul ?n care ne re,erim la organi:atii din sectorul public, aceste planuri se stabilesc la "Ar,ul ierarFiei ,ara a e-ista un minim de colaborare ?ntre detinatorii ,unctiilor de conducere si e-ecutanti* 2* Cea de5a doua ,unctie, organi:area, desemnea:a la ni"elul managementului general ansamblul proceselor de management prin intermediul carora se stabilesc si se delimitea:a procesele de munca ,i:ica si intelectuala si componentele lor /miscari, timpi, operatii, lucrari, sesiuni etc*1, precum si gruparea acestora pe posturi, ,ormatii de munca, compartimente si atribuirea lor personalului corespun:ator pe ba:a anumitor criterii manageriale, economice, teFnice si sociale, ?n "ederea reali:arii ?n cAt mai bune conditii a obiecti"elor pre"i:ionate* Rolul ,unctiei de organi:are este acela de a reali:a obiecti"ele propuse ?n etapa anterioara prin e-ercitarea ,unctiei de plani,icare sau pre"i:iune, prin combinarea optima si e,icienta a resurselor umane, materiale, in,ormationale si ,inanciare, printr5 o corecta ocupare a locurilor de munca, atAt la ni"elul compartimentelor, cAt si la ni"elul ?ntregii organi:atii* #bser"am, deci, ca ,unctia de organi:are are o dubla "alenta. "orbim de o organi:are a ?ntregii organi:atii si de o organi:are a ,iecarui departament, directie, birou, ser"iciu*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

202

=a ni"elul organi:atiilor, aceasta ,unctie se re,era la acele modalitati speci,ice prin care institutia "a reali:a planurile si programele ?ntocmite ?n etapa anterioara* 4a prespune stabilirea si atribuirea sarcinilor, gruparea acestora pe compartimente, alocarea resurselor si determinarea structurii organi:ationale< ?n acelasi timp, ,unctia de organi:are presupune reali:area unui numar important de sarcini caracteristice procesului de comunicare, presupune construirea unui cadru relational cu caracter ,ormal, a sistemului in,ormational intern si e-tern, presupune primirea, solicitarea si utili:area ,eed5bacB5ului* 3* Functia de coordonare la ni"elul managementului general consta ?n ansamblul proceselor de munca prin care se armoni:ea:a deci:iile si actiunile personalului ,irmei si ale subsistemelor sale, ?n cadrul pre"i:iunilor si sistemului organi:atoric stabilite anterior* Cn literatura de specialitate coordonarea este apreciata ca ,iind o organi:are dinamica% si aceasta datorita ,aptului ca. ' agentul economic si mediul ambiant se a,la ?ntr5o continua scFimbare care este imposibil de re,lectat ?n totalitate ?n pre"i:iuni si ?n sistemul organi:atoric< ' reactiile personalului, ca si comple-itatea si di"ersitatea subsistemelor reclama un ,eed5bacB operati", permanent* Cn organi:atii, ,unctia de coordonare are ?n "edere armoni:area acti"itatilor si a resurselor alocate ?n mod optim, pentru reali:area obiecti"elor propuse prin politicile organi:ationale* Pentru asigurarea unei coordonari e,icace este esentiala e-istenta unei comunicari adec"ate la toate ni"elurile reali:arii managementului ?ntr5o organi:atie* Aceasta comunicare trebuie sa "i:e:e ?n principal transmiterea de in,ormatii, perceperea integrala a mesa;ului* =a rAndul ei, pentru a ,i e,icace, comunicarea depinde de un comple- de ,actori ?ntre care se numara. ' calitatea managementului reali:at de persoanele a,late ?n posturile de conducere /modalitatea de conducere, realismul obiecti"elor propuse prin politici speci,ice, ni"elul de pregatire al managerilor, concordanta dintre pregatirea managerilor si cerintele postului pe care ?l ocupa1< ' calitatea celor a,lati ?n aparatul e-ecuti" /ni"elul de pregatire al acestora, aptitudinile, interesul pentru re:ol"area problemelor, gradul de recepti"itate1* AtAt la ni"elul managementului general, cAt si la ni"elul managementului dintr5o organi:atie, ,unctia de coordonare ?mbraca doua ,orme dupa crit eriul modalitatii de reali:are a comunicarii. ' coordonarea bilaterala are la ba:a o comunicare de tip linear, reali:ata ?ntre manager si subordonat, ?n "ederea obtinerii unui ,eed5bacB operati"< aceasta are ca principal de:a"anta; consumul mare de timp< ' coordonarea multilaterala are la ba:a o comunicare de tip retea, implicAnd un numar mare de subordonati care intra ?n contact, ?n scFimb de in,ormatii cu managerul< se reali:ea:a de regula ?n cadrul sedintelor*

20&

Teoria comunicarii

9* Antrenarea ?ncorporea:a ansamblul proceselor de munca prin care personalul ,irmei este determinat sa contribuie la stabilirea si reali:area obiecti"elor pre"i:io5 nate, pe ba:a luarii ?n considerare a ,actorilor care ?l moti"ea:a* Cu alte cu"inte, ,unctia de antrenare ?ntr5o organi:atie ?si propune sa reali:e:e prin colaborare si moti"are implicarea cAt mai pro,unda a anga;atilor ?n "ederea reali:arii obiecti"elor ce le re"in, obiecti"e ce sunt deduse din obiecti"ele stabilite prin programe si politici organi:ationale la ni"el general* Reali:area acestei ,unctii presupune deci, pe de o parte, crearea unui climat de colaborare, iar pe de alta parte o moti"are adec"ata a personalului, iar aceste de:iderate nu se pot reali:a decAt prin comunicare* 2* Functia de e"aluare5control poate ,i de,inita ca ansamblul proceselor prin care per,ormantele ,irmei, subsistemelor si componentelor acesteia sunt masurate si comparate cu obiecti"ele si standardele stabilite initial, ?n "ederea eliminarii de,icien5 telor constatate si integrarii abaterilor po:iti"e* Aceasta e-plica de ce ,unctia de control5e"aluare, ca etapa ce ?ncFeie ciclul pro5 cesului de management, implica e-istenta a patru ,a:e. ' masurarea reali:arilor< ' compararea reali:arilor cu obiecti"ele si standardele stabilite initial, e"identiind abaterile produse< ' determinarea cau:elor care au generat abaterile constatate< ' e,ectuarea corecturilor care se impun, inclusi" actionarea pe masura posibilita5 tilor, asupra cau:elor ce au generat abaterile negati"e* Cn organi:atii acti"itatea de control permite decidentilor, autoritatilor superioare sa constate daca institutia ?n ansamblul ei si5a ?ndeplinit sau nu obiecti"ele prin acti5 "itatea des,asurata* Aceasta se ,ace dupa reali:area unei e"aluari pertinente, ba:ata pe criterii bine ,ormulate si concret speci,icate* Sesi:area unor de,iciente, a unor nerespectari a etapelor din reali:area programelor si politicilor organi:ationale speci5 ,ice determina luarea unor deci:ii de natura sa corecte:e ?n mod corespun:ator starea de ,apt* Acest control ba:at pe e"aluare si e-ercitat prin corectie se poate reali:a numai ?n masura ?n care e-ista comunicare, deoarece el se obiecti"ea:a ?n acti"itati ce au la ba:a procese de comunicare. e"aluarea per,ormantelor anga;atilor pe ba:a unor sisteme ,ormale de teste si+sau inter"iuri, redactarea de rapoarte de acti"itate, ,ormularea de masuri ce se impun a ,i adoptate* Relatia dintre participantii la control repre:inta un alt aspect al ,unctiei de control5 e"aluare ce se reali:ea:a prin comunicare* Cn e-ercitarea controlului sunt implicate trei persoane. ' decidentul< ' controlorul< ' controlatul* Controlorul se a,la ,ata de decident ?ntr5un raport de subordonare* !ecidentul ?i stabileste obiectul controlului, dar nu5i poate impune si ce anume sa constate sau sa5i modi,ice constatarile*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

208

Controlatul este subordonat ,ata de controlor, dar numai sub aspectul obligatiei de a5l in,orma corect si a5i pune la dispo:itie toate documentele cerute, ?n conditiile pre"a:ute de lege* Relatiile dintre cei trei participanti la acti"itatea de control sunt relatii care au un puternic caracter comunicational /"e:i ,igura 01*
Decident Controlor Controlat Cere e,ectuarea Cere sa se pre:inte modul de indeplinire a deci:iei Furni:ea:a in,ormatii 4-pune cau:e posibile controlului Stabileste Cere in,ormatii pentru "eri,icarea cau:elor Furni:ea:a in,ormatii responsabilitati Stabileste prioritati Preia prioritatile Stabileste termene Propune termene Preia responsabilitatile

*i$ura , 3 8elatia dintre participanti si control !atorita caracterului de complementaritate ce se stabileste ?ntre ,unctiile manage5 mentului, a e-istentei unor relatii de interdependenta atAt ?ntre ele, cAt si ?ntre ele si comunicare, aceasta din urma ocupa un loc central ?n sistemul managerial al oricarei organi:atii /"e:i ,igura 21*

Pre"i:iune

Control5 e"aluare

#rgani:are

Coordonare Antrenare

*i$ura - 3 @nterdependenta dintre functiile mana$ementului si comunicare #rice manager dintr5o organi:atie comunica urmarind reali:area unor scopuri concrete* Aceste scopuri re:ulta din rolurile pe care managerul le are ?n structura organi:ationala din care ,ace parte* Pentru ?ndeplinirea rolului atribuit, managerul "a ,olosi ?ntr5un mod mai mult sau mai putin constient, mai mult sau mai putin deliberat, urmatoarele ,unctii ale comunicarii.

20(

Teoria comunicarii

' ,unctia de in,ormare< ' ,unctia de comanda si instruire< ' ,unctia de in,luentare, con"ingere, ?ndrumare si s,atuire< ' ,unctia de integrare si mentinere* *unctia de informare se refera la faptul ca mana$erul este pus n situatia de a primi doua tipuri de in,ormatii. in,ormatii e-terne, trimise si primite prin structuri special create, si in,ormatii interne care circula prin canale ,ormale si in,ormale ?n cadrul respecti"ei organi:atii* 4-istenta acestor doua tipuri de ,lu-uri in,ormationale se datorea:a ,aptului ca orice organi:atie este re:ultatul unui cumul de interactiuni e-terne ' cu mediul e-tern si intern ' ?ntre subdi"i:iunile organi:atiei si ?ntre membri* Prin ,unctia de comanda si instruire, managerul, care ocupa ?n ierarFie po:itii superioare ce ?i con,era atributii de comanda, asigura con"ergenta actiunii celorlalti anga;ati si a compartimentelor din structura ?n reali:area politicilor organi:atiei* !eci:iile si instructiunile asigura alinierea la politicile organi:ationale, uni,ormitatea ?n practici si proceduri, corectitudinea si completitudinea reali:arii sarcinilor* *unctia de influentare" convin$ere" ndrumare si sfatuire i permite oricarui manager sa reali:e:e controlul atAt asupra in,ormatiei "eFiculate, cAt si asupra comportamentului celorlalti anga;ati cu care se a,la ?n relatii de di"erse tipuri /ierar5 Fice ascendente sau descendente, ori:ontale1 ?n cadrul respecti"ei structuri* *unctia de inte$rare si mentinere i ofera an$ajatului din structurile ierarhice superioare posibilitatea de a asigura operabilitatea ,unctionala a departamentu5 lui+directiei+biroului pe care ?l conduce prin. ' cursi"itatea ,lu-ului in,ormational< ' ,olosirea optima a canalelor in,ormationale, ast,el ?ncAt sa se e"ite suprapunerea de in,ormatii sau in,ormatia inutila< ' sortarea, "eri,icarea si transmiterea datelor ?n ,unctie de speci,icul lor* Aceasta orientare a comunicarii, prin e-ercitarea ,unctiilor de comunicare pre:en5 tate, ?n "ederea atingerii unor scopuri, pe care o reali:ea:a managerii determina e-is5 tenta unor caracteristici ale comunicarii manageriale, general "alabile pentru toate organi:atiile* Acestea sunt. ' orice organi:atie este ?n procesul de comunicare atAt emitator, cAt si receptor /destinatar1< ' orice organi:atie ,oloseste ?n reali:area acti"itatilor sale in,ormatii de natura interna si in,ormatii de natura e-terna< ' in,ormatiile de natura interna sunt in,ormatii care circula prin canalele ,ormale si in,ormale ?n si ?ntre ,iecare componenta organi:atorica< ' in,ormatiile de natura e-terna sunt in,ormatii ce circula ?ntre organi:atie si celelalte componente ale sistemului social< ' ,iecare componenta a organi:atiei re,lecta prin in,ormatiile "eFiculate un anumit tip de procese /contabile, ,inanciare etc*1< ' ,iecare organi:atie are o e"identa clara a in,ormatiilor "eFiculate< aceasta e"i5 denta a in,ormatiilor "eFiculate poate ,i curenta ' re,lecta anumite situatii e-istente la

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

203

un moment dat ?n cadrul organi:atiei ' si statistica ' re,lecta ni"elul de reali:area a obiecti"elor propuse prin politici speci,ice de ,iecare din aceste institutii* Caracteristicile comunicarii manageriale des,asurate la ni"elul unei organi:atii sunt in,luentate, dincolo de ,unctiile de comunicare ?ndeplinite de ,iecare din anga;ati, de e-istenta unor ,unctii speci,ice ale comunicarii manageriale* Comunicarea manageriala ?ndeplineste ,unctii speci,ice, acestea ,iind. ' ,unctia de in,ormare< ' ,unctia de transmitere a deci:iilor< ' ,unctia de in,luentare a receptorului< ' ,unctia de instruire< ' ,unctia de creare de imagine< ' ,unctia de moti"are< ' ,unctia de promo"are a culturii organi:ationale* Aceste ,unctii ale comunicarii manageriale trebuie pri"ite si ?ntelese /"e:i ,igura 31 ?n mod unitar si interconditionat, orice supradimensionare sau subdimensionare a unei ,unctii ?n raport cu celelalte necorespun:And realitatii*

&

@ediu
8

&

Sistemul managerial
0 2 3 9 2

Sistemul operational

*i$ura . 3 @nterconditionarea functiilor comunicarii mana$erial e ,. @nformare -. <ransmiterea deciziilor .. @nfluentarea receptorului C. @nstruire D. Crearea de ima$ine E. 0otivare F. romovarea culturii or$anizationale

220

Teoria comunicarii

&.... Relatia cultura comunicationala ! cultura or ani(ationala ?n acti9itatea #e con#ucere Conceptul de cultura comunicationala trebuie ?n mod necesar raportat la cultura organi:ationala, deoarece orice organi:atie, indi,erent daca apartine sectorului public sau celui pri"at, are un anumit tip de cultura organi:ationala* =a ni"elul ,iecarei organi:atii e-ista, datorita caracterului sintetic al acesteia, o multitudine de subsisteme. ' subsistemul ,unctional< ' subsistemul social< ' subsistemul cultural< ?nsumea:a totalitatea ideilor, cunostintelor, regulilor, stan5 dardelor, "alorilor, mani,estarilor, premiselor ce de,inesc modul ?n care se des,asoara munca si cel de relationare cu oamenii< alt,el spus, prin subsistemul cultural se asigura cultura organi:ationala< ' subsistemul comunicational< repre:inta ansamblul de date si in,ormatii care circula pe canale de comunicare ,ormale sau in,ormale, prin circuite si ,lu-uri in,ormationale ?n cadrul unei organi:atii si ?ntre organi:atie si mediul e-tern, precum si modalitatea de transmitere a acestora< la ni"elul subsistemului comunicational se reali:ea:a cultura comunicationala* Cntre subsistemul cultural si subsistemul comunicational se stabileste o legatura reciproca ?n sensul ca in,ormatiile si comunicarea stau la ba:a subsistemului cultural, pe ba:a lor se ?ntemeia:a cultura unei organi:atii, ?n "reme ce subsistemul cultural in,luentea:a calitatea comunicarii* !elimitam ?n cadrul ,iecarei culturi organi:ationale doua tipuri de subculturi ?n ,unctie de criteriile. apartenenta organi:atorica si pro,esia salariatilor* Acestea sunt. ' Subcultura institutionala se conturea:a la ni"elul ,iecarei organi:atii din con"ingerile, aspiratiile si modul de comportament al anga;atilor, pre:entAnd anumite elemente speci,ice ce re,lecta caracteristicile si conditiile de,initorii ale acti"itatilor pe care acestia le reali:ea:a* In,luenta acestor caracteristici si conditii se re,lecta nu numai asupra acti"itatii reali:ate de anga;atii dintr5o organi:atie, ci si asupra modului ?n care se reali:ea:a comunicarea ?ntre acestia, ,apt ce "a impune ?n timp crearea unei culturi comunicationale cu caracter institutional< ' Subcultura pro,esionala poate ,i de,inita ca ansamblul de norme, "alori, credinte, aspiratii, comportamente ce re,lecta speci,icul principalelor categorii de anga;ati dupa pro,esiunea pe care o au si dupa ni"elul de pregatire* Cn mod e"ident, ?n ,unctie de speci,icul acestei pro,esiuni, cultura comunicationala "a gestiona un "ocabular ,ormat din termeni speci,ici respecti"ei pro,esiuni* Pornind de la modelul elaborat de CFarles Iand$ ?n lucrarea Dnderstanding &r$anization" identificam patru tipolo$ii ale culturii or$anizationale/ ' cultura de tip putere< ' cultura de tip rol< ' cultura de tip sarcina< ' cultura de tip persoana*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

220

!atorita relatiei ce se stabileste ?ntre cultura si comunicare ?n cadrul oricarei organi:atii, ,iecaruia din aceste tipuri de culturi organi:ationale ?i "a corespunde un anumit tip de cultura comunicationala* Pentru a identi,ica tipurile de comunicare ce se reali:ea:a la ni"elul ,iecareia dintre aceste culturi, se impune o scurta pre:entare a tipologiei pre:entate* Cultura de tip putere poate fi redactata $rafic sub forma unei pnze de paianjen /"e:i ,igura 91*

*i$ura C 3 Cultura or$anizationala de tip putere 4a caracteri:ea:a, ?n general, organi:atiile de dimensiuni mici, cu scop unic sau limitat, impunAnd e-istenta unei birocratii minime* Controlul reali:at este centrali:at, deci:iile se iau ca re:ultat al puterii si in,luentei si nu pe ba:e procedurale, de merit sau logice* Comunicarea are loc ?n cea mai mare parte de sus ?n ;os, are caracter prescripti", este o comunicare directa si aserti"a* Cultura de tip rol" cunoscuta si prin conceptul de birocratie" are o reprezentare gra,ica sub ,orma unui templu /"e:i ,igura 21*

*i$ura D 3 Cultura or$anizationala de tip rol Caracteristic pentru cultura de tip rol sunt puternicele sectoare ,unctionale /managementul de top1 ' coloanele templului, coordonate la "Ar, de o ecFipa res5 trAnsa de manageri* Controlul este e-ercitat prin proceduri numeroase, ,ormali:area operatiunilor, standarde si reguli, de,inirea stricta a posturilor, autoritatea con,erita po:itiilor importante din ierarFie, modalitati precise de comunicare* Toate acestea presupun canale ,ormale de comunicare ,oarte bine structurate* Comunicarea este ,ormali:ata, diri;ata, cu ,eed5bacB redus, urmarind circuitul ierarFic* Cultura de tip sarcina este orientata spre realizarea unei anumite sarcini" proiect sau obiecti", a"And o repre:entare gra,ica sub ,orma de retea rectangulara, unele ,ire

222

Teoria comunicarii

ale retelei ,iind mai groase< puterea sau in,luenta sunt, ?n mare parte, locali:ate ?n noduri /"e:i ,igura &1*

*i$ura E 3 Cultura or$anizationala de tip sarcina Cn acest tip de cultura comunicarea este puternic interacti"a, e,icienta si e,icace, cu un climat comunicational ba:at pe cooperare* Cultura de tip persoana este cel mai rar ntlnita" putnd fi reprezentata ca un roi de particule sau, con,orm lui Iand$, ca o gala-ie de stele% /"e:i ,igura 81*

*i$ura F 3 Cultura or$anizationala de tip persoana Cn aceasta cultura, accentul cade pe indi"id si nu pe organi:atie* #rgani:atia este subordonata indi"idului, ea are doar rolul de a5i ser"i si a5i a;uta pe membrii ei, promo"Andu5le interesele proprii, ,ara un obiecti" global* Comunicarea are un caracter in,ormal, se ba:ea:a pe cooperare* &..*. 0ormele comunicarii mana eriale Pentru modalitatea de reali:are a comunicarii ?n orice organi:atie, importanta este structura institutiei ?n care se reali:ea:a acest proces* =a ni"elul ,iecarei structuri din cadrul organi:atiilor, se reali:ea:a o distribuire a acti"itatilor care atrage dupa sine dependenta dintre compartimentele acestora* Aceasta dependenta este de ordinul continutului, al modalitatii si al timpului de actiune< ea impune, pentru o reali:are optima a obiecti"elor proprii, e-istenta unei

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

223

coordonari e,iciente* Coordonarea presupune scFimb de in,ormatii a caror cantitate este direct proportionala cu urmatorii parametri. ' di"ersitatea ser"iciilor o,erite< ' di"ersitatea mi;loacelor ,olosite ?n reali:area acestor ser"icii< ' ni"elul prestatiei ser"iciilor* Important pentru coordonare este modalitatea de reali:are a comunicarii, modul ?n care a;unge in,ormatia la ,iecare ,unctionar public din structura* Aceasta importanta re:ida din ,aptul ca, pentru management, in,ormatiile repre:int a o conditio sine Pua non* Acest lucru se poate spune si, sau mai ales, despre procesul de comunicare din interiorul structurilor unei organi:atii, adica despre comunicarea interna* =a ni"elul organi:arii interne a oricarei organi:atii, in,ormatia trebuie sa a;unga la instanta /departament, directie, birou, persoana1 potri"ita, si, cel mai important lucru, sa par"ina ?n timp util* !aca in,ormatia ?ntAr:ie, daca nu a;unge la momentul potri"it, ?si pierde "aloarea* Comunicarea ?n interiorul unei institutii sau, mai simplu spus, comunicarea interna este un proces ce presupune crearea si schimbul de mesaje n interiorul sistemului de relatii interdependente. #n aceasta abordare a comunicarii interne" accentul este pus pe schimbul de mesaje" de informatii realizat la nivelul structurilor unei or$anizatii. Acest schimb de informatii poate fi/ ' "ertical ascendent /de la ba:a la "Ar,1< ' "ertical descendent /de la "Ar, la ba:a1< ' ori:ontal /reali:at ?ntre anga;atii ce apartin unor departamente directii, birouri a,late pe acelasi ni"el ierarFic1* Alaturi de acest scFimb de in,ormatii reali:at prin canale de comunicare ,ormala, adica prin canale prestabilite /comunicarea luAnd ,orma rapoartelor, notelor, circularelor, pre:entarilor, sedintelor1, la ni"elul oricarei structuri organi:ationale are loc o comunicare in,ormala* 4ste "orba de acel tra,ic de in,ormatii ,ara "reo utilitate directa sau imediata* !e alt,el, este cunoscut ,aptul ca ?n ori ce structura se "eFicu5 lea:a o cantitate mare de in,ormatii ,ara nici o legatura cu acti"itatile speci,ice* Aceasta comunicare in,ormala cuprinde doua componente principale. comunicarea ce are loc prin canalele in,ormale create spontan si comunicarea pe care o reali:ea:a managerii ?n a,ara conte-tului impus de structura organi:atorica* Canalele de comunicare in,ormala apar si e-ista ?n mod spontan sunt ?ntr5o continua modi,icare si operea:a ?n toate directiile* Au a"anta;ul ca sunt rapide, selecti"e si au o mare putere de in,luentare* Rolul lor este de a suplimenta canalele ,ormale* Structura de canale in,ormale este cu atAt mai ,olosita cu cAt cea ,ormala este mai ine,icienta, nesatis,a5 catoare sau lipsita de credibilitate* Pentru o buna ?ntelegere a conceptului de comunicare interna ,ormala ?ntr5o organi:atie trebuie preci:ata modalitatea optima de ,unctionare a sistemului de comunicare. ?ntre cine se reali:ea:a comunicarea, care structuri ocupa un loc central si care sunt marginale ?n procesul de comunicare* 4-ista ast,el ?n literatura de specialitate doua tipuri de retele de comunicare.

229

Teoria comunicarii

' retele centrali:ate ' ?n cadrul carora in,ormatia merge spre centru si se adec"ea:a unor acti"itati relati" simplu de e-ecutat< ' retele descentrali:ate ' unde scFimbul de in,ormatii nu are o matrice importanta, comunicarea ,iind adec"ata unor acti"itati comple-e* Tot la ni"elul comunicarii interne identi,icam mai multe ,orme. 0* comunicare bipolara ' ?n procesul de comunicare e-ista un singur emitator si un singur receptor sau destinatar /"e:i ,igura (1< 4mitator

Receptor

*i$ura G 3 Comunicare bipolara 2* comunicare ?n retea ' ?n procesul de comunicare e-ista un singur emitator a,lat ?n relatie cu mai multi receptori /"e:i ,igura 31*

e
Receptor 4mitator

e
Receptor

F
Receptor

e Receptor e

Receptor

*i$ura H 3 Comunicare n retea !e preci:at ,aptul ca tipul de comunicare ?n retea cunoaste mai multe subtipuri. ' retele ?n ,orma de stea sau centrate< ' retele ?n ,orma de `%< ' retele ?n ,orma de cerc< ' retele multiple* Fiecare dintre aceste subtipuri repre:inta posibilitati de comunicare di,erita, una dintre caracteristici ,iind gradul de restrictie ?n ,olosirea canalelor de comunicare* Ast,el, spre e-emplu, reteaua sub ,orma de stea /centrata1 este cea mai restricti"a, deoarece ?ntreaga comunicare se des,asoara ?ntre centru si ,iecare dintre membrii grupului* =a cealalta e-trema se a,la reteaua multipla care este cea mai putin

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

222

restricti"a /cea mai descFisa1. ,iecare membru poate comunica cu toti ceilalti membri, simultan* Cn acelasi timp, pe lAnga structura si procedeele speci,ice, comunicarea interna din orice organi:atie depinde de un anumit climat* Eradul de importanta al climatului e-istent ?ntr5o organi:atie, ,ie ca e o organi:atie apartinAnd sectorului pri"at, ,ie apartinAnd sectorului public, a ,ost pusa ?n e"identa de specialistul american Eibb* Acesta a identi,icat doua tipuri de climat e-istent la ni"elul unei organi:atii. climat de,ensi" si climat descFis, e"identiind modalitatile de reali:are a comunicarii la ni"elul ,iecaruia, sub ,orma unui tabel /"e:i ,igura 001*
Climat defensiv 4@( Climat deschis 4@@( Contrast @ vizavi de @@ 0* 4"aluati" !escripti" Comunicare strict ba:ata pe ;udecati de "aloare< comunicare orientata spre continut* Comunicare cu scopul de a5l in,luenta pe celalalt< 2* Control #rientare comunicare cu scopul de a a;unge la un punct de "edere comun* 3* Strategie Spontaneitate Comunicare din ratiuni strategice< comunicare neimpusa* 9* Neutralitate 4mpatie Comunicare ?n conditii de indi,erenta reciproca< comunicare din atasament* 2* Superioritate 4galitate Comunicare ierarFica< comunicare pe picior de egalitate* &* Certitudine Pro"i:orat Comunicare ?n termeni categorici< comunicare ?n termeni pro"i:orii*

*i$ura ,, 3 8elatia climat defensiv 3 climat deschis

In+o Sisteme in,ormatice pentru management Cn unele organi:atii e-ista structuri cu multe rami,icatii care ,ac procesul de comunicare interna deosebit de comple-* Aceasta comple-itate a sistemului de canale ,ormale sau+si in,ormale prin care se reali:ea:a comunicarea poate determina e-istenta unor di,icultati ?n procesul de emitere5transmitere5 receptare a in,ormatiilor* Pentru a pre?ntAmpina situatii de acest ,el, ?n unele organi:atii sunt introduse sisteme in,ormatice pentru management* Acestea sunt sisteme computeri:ate care spri;ina e"aluarea, abstracti:area, inde-area, diseminarea si stocarea de in,ormatii* Prin e"aluare se stabileste calitatea in,ormatiei, gradul de "eridicitate pe care ?l are si masura ?n care se poate conta pe ea* In,ormatia e"aluata este abstracti:ata si editata ast,el ?ncAt ea sa par"ina anga;atilor ?ntr5o ,orma adec"ata, ,ara a necesita consum inutil de timp* !upa aceasta etapa urmea:a inde-area, proces ce consta ?n clasi,icarea in,ormatiei ?n scopul pastrarii si accesibilitatii rapide, adica a stocarii ei pentru o utili:are ulterioara* 4tapa de diseminare implica transmiterea in,ormatiei persoanei potri"ite la timpul potri"it* Preocuparea pentru reali:area de sisteme in,ormatice pentru management este pusa ?n e"identa si de aparitia unui domeniu nou al in,ormaticii si anume in,ormatica manageriala*

22&

Teoria comunicarii

Cntr5o organi:atie comunicarea interna este in,luentata de o serie de ,actori. ' structura organi:ationala< ' tipul de comunicare reali:at< ' barierele comunicationale< ' importanta comunicarii in,ormale< ' relatia se,5subordonat< ' climatul comunicarii* #rice organi:atie reali:ea:a comunicarea nu numai ?ntre componentele ei sau ?n interiorul acestor componente, ci si ?ntre acestea si mediul e-tern* Acest tip de comunicare prin care organi:atiile, prin canale de comunicare de di"erse tipuri, scFimba mesa;e cu mediul e-tern poarta denumirea de comunicare cu mediul e-tern sau comunicare e-terna* Prin mediul e-tern ?ntelegem ansamblul elementelor din mediul social, economic, politic si cultural cu care organi:atiile intra ?n proces de comunicare* Cum puteti interpreta urmatoarea a,irmatie. cel mai bun stil de conducere depinde de ,iecare situatie ?n parte%O @entionati cAte"a di,erente ?ntre mesa;ele trimise ?n interiorul si ?n e-te5 riorul organi:atiei* !ati e-emple*

&..A. Comunicarea se+:subor#onat Comunicarea ?ntre se, si subordonat repre:inta un element cFeie ?n comunicarea "erticala ascendenta sau descendenta ?n organi:atii* =a modul ideal, acest scFimb ar trebui sa5i dea managerului posibilitatea de a5si diri;a subordonatii spre ?ndeplinirea corespun:atoare a sarcinilor, sa clari,ice conte-tul recompensei si sa o,ere spri;in social si emotional* Cn acelasi timp, ar trebui sa le permita subordonatilor sa puna ?ntrebari despre rolurile muncii lor si sa ,aca propuneri care sa permita optima reali:are a obiecti"elor propuse prin planurile si politicile de la ni"elul acestei organi:atii* Suntem obisnuiti ca, atunci cAnd "orbim despre manageri, sa ne gAndim ?n primul rAnd la acele persoane care au de administrat resurse /umane, ,inanciare, materiale etc*1 ale unei a,aceri, proiect sau program, ale unui compartiment, grup sau organi:atie* Cn ,unctie de situatia sociala, economica si politica, de po:itia ierarFica si de sarcinile speci,ice pe care le are managerul, este posibil ca nu capacitatile sale de administrator sa ,ie importante, ci, mai degraba, cele de lider* !irectorul unei organi:atii /managerul general1, de e-emplu, trebuie sa ,ie si un conducator, un lider* Adeseori ?nsa acestia tind sa conduca insu,icient ?n timp ce administrea:a e-cesi"* P* !rucBer /apud A* QalesniB, =earning =eadersFip1 ,ace o distinctie ?ntre abilitatile de

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

228

lider si de administrator de resurse ale unui conducator, aratAnd ca liderii sunt oameni care ,ac ce trebuie sa ,aca% ?n "reme ce administratorii sunt oameni care ,ac ceea ce ,ac asa cum trebuie%* Dn manager lider "a conduce prin comu5 nicarea unei "i:iuni si asigurarea directiei de actiune a grupului< un manager administrator "a conduce prin actiune si participare directa* S5a "orbit ,oarte mult despre stilul de conducere /A* QalesniB, =earning =eader5 sFip1 a"And ?n minte doar cele doua e-treme. stilul autocratic /caracteri:at ?n principal prin orientarea spre sarcinile de ?ndeplinit1 si stilul democratic /orientare spre oameni1* @odelul tridimensional al managerului in5 troduce "arianta ?n care liderul lasa ecFipa sa se conduca singura* Dlterior, acest model al liderului a de"enit tot mai comple-, ?n pre5 :ent e-istAnd un numar e-trem de mare de modele care descriu modalitatile liderului de a conduce* Iata, spre e-emplu, grila )laBe5@outon, un sistem ,olosit pentru a descrie stilul de conducere al managerului ?n ,unctie de gradul de orientare al acestuia spre munca de ?ndeplinit sau spre omul care o ?ndeplineste* 0ana$erul populist a ajuns conducator ca urmare a presiunilor sindicale sau pentru ca se bucura de popularitate printre anga;ati< ?n general nu are o autoritate reala asupra acestora< mani,esta tendinta de a e"ita orice con,lict social ?n detrimentul implementarii oricarei masuri de scFimbare* Climatul de comunicare se caracteri5 :ea:a prin. ' comunicare aproape e-clusi" pe ori:ontala sau de ;os ?n sus< ' discutiile au loc ?n a,ara unor reguli ,ormale si despre subiecte nelegate de munca< ' comunicarea in,ormala sub ,orma de bAr,a si de :"on domina< ' dispo:itiile sau nu se dau sau se discuta si nu se e-ecuta* Comunicarea are ca scop doar mentinerea unor relatii bune, netensionate, nu si reali:area unor obiecti"e* 0ana$erul autoritar este" n $eneral" o persoana competenta din punct de vedere pro,esional, corect, serios, ,oarte muncitor< adopta un stil de conducere opus celui populist, acordAnd importanta ma;ora problemelor de restructurare ?n detrimentul celor sociale* Climatul de comunicare "a ,i cu siguranta de,ensi"5agresi"*

22(

Teoria comunicarii

' Comunicarea are loc de sus ?n ;os< ' @anagerul nu asculta, nu are timp ' el da dispo:itii< ' Feed5bacB5ul este redus si se re,era strict la munca, nu si la atitudinile si sentimentele celor care muncesc< ' In,ormatia care circula este distorsionata sau blocata* 0ana$erul conciliator promoveaza strate$ii de supravietuire de la o zi la alta" n ?ncercarea de a ?mpaca atAt ne"oia de restructurare, cAt si doleantele anga;atilor* Acest stil este cel mai ,rec"ent ?ntAlnit, asigura pastrarea ,unctiei de conducere pe cea mai lunga perioada de timp* 4l este un comunicator abil care stie sa negocie:e, sa re:ol"e con,licte, sa multumeasca /cel putin pe scurt timp1 pe toata lumea* 0ana$erul incompetent ajun$e n functie conjunctural si rezista foarte putin. Acest manager nu acorda atentie nici problemelor sociale si nici celor de e,icienta a muncii* 4ste pasi", adeseori corupt, neinteresAndu5l soarta organi:atiei* Nemultu5 mirea este generala, ,rec"enta con,lictelor este mare, comunicarea este de,ensi"a sau agresi"a* Nu poate ,i "orba de cooperare, iar atitudinea managerului ,ata de pro5 blemele organi:atiei se propaga ?n toate directiile* Climatul comunicarii este de,en5 si", iar scopul comunicarii este supra"ietuirea* 0ana$erul participativ!reformator acorda atentie deosebita implementarii schim! barii, ,ara ?nsa a pierde din "edere problemele sociale generat e de acestea, cautAndu5le solutii* Acest manager ?ncearca sa armoni:e:e interesele organi :atiei cu cele ale anga;atilor ei* Stie sa obtina colaborarea subordonatilor si sa5i implice ?n acti"itati impuse de e,icienti:area acti"itatii* 4ste ino"ator, creator, are cura;ul asumarii unor riscuri* Se caracteri:era:a printr5o capacitate deosebita de antrenare a personalului, printr5o competenta de comunicator deosebita* Capabil sa perceapa corect mesa;ele, da do"ada de ,le-ibilitate ?n situatii de cri:a sau de con,lict de munca* Are ?n minte o strategie clara, stie sa o comunice oamenilor si sa le transmita entu:iasmul sau*

:tiluri de comunicare mana$eriala/ 0* !e inter"entie. ' stabilirea a ce se doreste sa se obtina ?n urma comunicarii< ' cunoasterea anticipata a interlocutorului< ' ,olosirea de cu"inte care sa transmita mesa;e clare< ' acordarea de spri;in si atentie interlocutorului< ' renuntarea la acu:atii ne,ondate< ' "eri,icarea ?ntelegerii mesa;ului prin ?ntrebari bine puse*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

223

2* !e control. ' ,urni:area ?n timp util a in,ormatiilor necesare des,asurarii unei acti"itati per,ormante< ' trasarea de sarcini care sa puna ?n e"identa calitatile subordonatilor< ' renuntarea la acu:atii si la tendinta de a pune ?n in,erioritate interlocutorul< ' asigurarea ca subordonatul ?ntelege consecintele ne?ndeplinirii sarcinii ce5i re"ine la standardele stabilite< ' comunicarea a ceea ce se asteapta concret de la subordonati< ' ascultarea nemultumirilor subordonatilor si o,erirea de solutii concrete< ' sa se raspunda la ?ntrebarile puse sincer si la obiect* 3* !e in"estigare. ' ,urni:are+cerere de in,ormatii< ' e"aluarea punctelor slabe+critice< ' identi,icarea resurselor< ' anali:area problemelor* 9* !e in,luentare. ' sa ceara subordonatilor sa spuna cum ?nteleg acti"itatea pe care o des,atoara si e"entual sa aduca corectii< ' sa o,ere solutii de ?mbunatatire a per,ormantei< ' sa puna accent pe calitate< ' sa con"inga subordonatii sa gAndeasca alt,el decAt se,ul si cFiar sa5l contra:ica pe acesta< ' sa se asigure ca interlocutorul este pregatit pentru comunicare< ' sa sustina opiniile cu argumente solide< ' sa ramAna descFis problemelor si ?ntrebarilor subordonatilor< ' sa ?ncFeie discutia prin trecerea ?n re"ista ?n mod clar si e-plicit a problemelor discutate* Cn calitate de conducator al comitetului de organi:are a unui seminar pe teme de comunicare, sunteti preocupat de participarea lui Andrei, unul din membrii comitetului* Acesta a lipsit la trei din ultimile cinci ?ntAlniri, iar el este responsabil cu in"itatiile* Acestea nu au ,ost trimise ?nca si de ,iecare data cAnd ,aceti re,erire la acest lucru, el "a raspunde ca lucrea:a la ele%* V5ati deci s sa a"eti o discutie re,eritoare la aceasta problema* Cum ar trebui sa abordati situatiaO Sunteti preocupat de proasta conducere si moralul sca:ut din ecFipa cu care lucrati ?n reali:area unui proiect* Se,ii dumnea"oastra au ?ncura;at permanent anga;atii pentru a5si e-prima opiniile ' po:iti"e sau negati"e* Ati decis sa "a in,ormati se,ul asupra parerilor dumnea"oastra, dar "reti sa ,aceti acest lucru ast,el ?ncAt sa nu ,ie interpretat personal* Cum reali:ati acest lucruO Ce calitati de comunicare sunt importante pentru a a"ea succesO

230

Teoria comunicarii

Reali:ati un studiu de ca:< luati ca obiect de lucru o institutie sau o organi5 :atie careia ?i cunoasteti ,oarte bine structura* Particulari:a ti ?n acest conte-t urmatoarele "ariabile. 0* tipul de management practicat< 2* rolurile ?ndeplinite de manageri si caror structuri de manageriat le apartin acestia< 3* strategia de comunicare ' imaginea pe care doreste sa o transmita /daca e-ista1< 9* ne"oile comunicationale ale anga;atilor care sunt satis,acute de comuni5 carea manageriala< 2* ,unctiile comunicarii manageriale care sunt reali:ate< detaliati* &* tipul de cultura organi:ationala< argumentati a,irmatia< 8* tipul predominant de comunicare ,ormala /ca scFimb de in,ormatii1< (* tip de retea si ,orma de comunicare interna< 3* tip de climat< 00* tipul predominant de comunicare se,5subordonat< bariere ce apar ?n aceasta comunicare* =ota/ Este recomandat ca fiecare item" o data particularizat" sa fie e%plicitat si argumentat*

Sa retinem8 Cum putem caracteriza comunicarea mana$eriala? Definitie/ Comunicarea mana$eriala reprezinta o forma a comunicarii interumane" un instrument de conducere cu a;utorul caruia managerul ?si poate e-ercita atributiile speci,ice. pre"i:iune, antrenare, organi:are, coordonare, control, e"aluare< este orientata nu numai spre transmiterea mesa;elor, ci si spre scFimbarea mentalitatilor si adaptarea psiFologica a anga;atilor la obiecti"ele organi:atiei* 8ol/ asi$urarea functionalitatii si eficacitatii activitatilor ntr!o or$anizatie1 :cop/ realizarea unei informari corecte" eficiente si eficace" att pe verticala" ct si pe orizontala" n "ederea reali:arii ?n conditii optime a solicitarilor interne si e-terne si ?n concordanta cu obiecti"ele manageriale si organi:ationale stabilite* Functii. ' ,unctia de in,ormare< ' ,unctia de comanda si instruire< ' ,unctia de in,luentare, con"ingere, ?ndrumare si s,atuire< ' ,unctia de integrare si mentinere< ' ,unctia de creare de imagine< ' ,unctia de moti"are< ' ,unctia de promo"are a culturii organi:ationale* Forme. Comunicarea interna mana$eriala este un proces ce presupune crearea si schimbul de mesaje n interiorul sistemului de relatii interdependente* !eosebim. ' comunicarea ,ormala. accentul este pus pe scFimbul de mesa;e, de in,ormatii reali:at la ni"elul structurilor unei organi:atii, reali:at prin canale de comunicare ,ormala, adica prin canale prestabilite* Acest scFimb de in,ormatii poate ,i "ertical ascendent, descendent ori ori:ontal, comunicarea luAnd ,orma rapoartelor, notelor, circularelor, pre:entarilor, sedintelor*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

230

' comunicare in,ormala ' tra,ic de in,ormatii ,ara "reo utilitate directa sau imediata< cuprinde doua componente principale. comunicarea ce are loc prin canalele in,ormale create spontan si comunicarea pe care o reali:ea:a managerii ?n a,ara conte-tului impus de structura organi:atorica* Comunicare e-terna ' organi:atiile, prin canale de comunicare de di"erse tipuri, scFimba mesa;e cu mediul e-tern /ansamblul elementelor din mediul social, economic, politic si cultural cu care organi:atiile intra ?n proces de comunicare1*

&*. Comunicarea %n situatii #e cri(a

Comunicarea ?n situatii de cri:a este cea mai pro"ocatoare si ,ascinanta practica a comunicarii* In,ormatia lipseste sau este saraca si nu este timp su,icient pentru cercetare si culegere de date* 4ste greu de stabilit ?n situatii de cri:a ce optiune repre:inta o alegere buna sau gresita* Dn curs stabilit al actiunii descFide o serie de probleme, iar un alt curs "a descFide un altul* Importanta pentru re:ol"area cri:elor este deci:ia rapida si comunicarea e,icienta si e,icace*

&*.&. Cri(a si con+lictul. De+initii Situatiile de cri:a si con,lict constituie pentru comunicatori unele dintre cele mai grele teste de abilitate si deontologie pro,esionala* CRIQA este de,inita ca o perioada ?n dinamica unui sistem caracteri:ata prin acumularea accentuata a di,icultatilor, i:bucnirea con,lictuala a tensiunilor, ,apt ce ,ace di,icila ,unctionarea sa normala, declansAndu5se puternice presiuni spre scFimbare* C#NF=ICTD= este caracteri:at drept opo:itie descFisa, lupta ?ntre indi"i:i, $rupuri" clase sociale" partide" comunitati" state cu interese economice" politice" reli! $ioase" etnice" rasiale" diver$ente sau incom! patibile" cu efecte distructive asupra interac! tiunii sociale. #n esenta" conflictul este o nentele$ere" ciocnire de interese" dezacord 4un anta$onism" o cearta" diferend sau o discutie violenta(" iar modelul sau de dezvoltare si stin$ere presupune cinci etape relativ distincte/ 0* de:acordul< 2* con,runtarea< 3* escaladarea< 9* de5escaladarea< 2* re:ol"area*

239

Teoria comunicarii

Implicatiile mediului si canalelor de comunicare ?n ceea ce pri"este strategia comunicationala ?n situatiile de cri:a si con,lict, ne trimit la cerintele re:ultate ?n urma anali:ei conditionarilor legate de elementele procesului de comunicare* !e ce este un con,lict o problema atAt de greu de re:ol"at pentru unii oa5 meniO Relatati o e-perienta personala ?n care ati ,ost implicat ?ntr5un con,lict* Care a ,ost de:nodamAntul acestei situatiiO Cum puteti comenta urmatoarea a,irmatie. oamenii au tendinta de a e"ita con,lictul datorita ne"oii de a ,i placuti sau acceptatiO

&*.,. Con#itionari ale comunicarii %n situatii #e cri(a :ursa 4lementul determinant, cu scopuri bine preci:ate ?n actul comunicarii, este sursa 4emitatorul(. utem aprecia ca n situatii de criza sau conflict" aceasta iese pre$nant n evidenta. Daca n mod curent sursa emite mesaje potrivit unui re$im de norma! litate pe baza unor optiuni si pro$ramari proprii ale or$anizatiei" solicitate de cerin! tele activitatii cotidiene" atunci cnd apare criza sau conflictul situatia se schimba radical. Acum" emitatorul este puternic provocat1 pe de o parte este supus rapid si total unor cerinte noi" strin$ente" interne" de prezentare a solutiilor pentru rezolvarea crizei" de pastrare a ima$inii1 trebuie sa se faca fata" ntr!un timp e%trem de scurt" puternicului bombardament de ntrebari ce vin din e%teriorul or$anizatiei prin con! tactul direct cu presa si diverse a$entii $uvernamentale. # data clari,icate scopul si obiecti"ele comunicarii, emitatorul trebuie sa aiba ?n atentie un permanent control asupra actului de comunicare, al carui ni"el "a "aria in"ers proportional cu ni"elul de implicare a destinatarului* !in acest punct de "edere, ?n situatiile de cri:a si con,lict militam pentru strategii de comunicare ce reali:ea:a o orientare a controlului emitatorului, pe care le consi5 deram ca ar putea ,i. ' de in,ormare. presupune ca emitentul doreste ca destinatarul sa a,le, sa ?nte5 leaga< nu este necesara implicarea destinatarului ?n comunicare decAt prin scurte ?ntrebari sau pentru clari,icari< ' de con"ingere. presupune dorinta emitentului ca receptorul sa actione:e% st ra5 tegic, corespun:ator situatiei de cri:a, dar mai ales de con,lict, ca solutie pasnica de re:ol"are a acestuia< se impune implicarea receptorului care, ?n con,lict, poate ,i par5 tea ad"ersa, implicare ceruta de ne"oia de a5i cunoaste opiniile, pretentiile, de a5l con"inge sa ,aca ce"a, sa actione:e* !upa criteriul modului de derulare a actiunii, ?n situatiile de cri:a si con,lict, apreciem ca emitatorul poate utili:a.

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

232

' strategii pas cu pas. deosebit de necesare pentru tinerea sub control a situatiei< ele decurg, ?n primul rAnd, din planul pregatit pentru cri:a si "i:ea:a asigurarea rapida cu in,ormatii catre mass media< ?n ?ntregul sir de mesa;e elaborate de catre ecFipele de cri:a, un loc important ?l ocupa rapoartele periodice care a;uta la controlarea :"onurilor si e"ita o presiune acerba a mass media< ' strategii de in"ersare a caracterului unor indicatori de imagine ce presupune din partea emitatorului multa abilitate de contraargumentare< ' strategii de rasturnare de imagine. sunt cele mai spectaculoase si sunt absolut necesare atunci cAnd cri:a sau con,lictul au :guduit puternic organi:atia sau cAnd componenta imagine% este considerata arma de ba:a pentru una sau alta din partile a,late ?n con,lict* Pentru reusita demersului sursei de comunicare ?n situatie delicata de cri:a sau con,lict este important de anali:at si credibilitatea pe care acesta o are ?n ,ata receptorului, ?n ,unctie de perceptia acestuia* !upa cele spuse de Rodica si !an CAndea ' Credibilitatea poate ,i considerata ca un cont la banca. ?l puteti descFide prin depunere /credibilitate initiala1, puteti adauga credibilitate suplimentara sau scaderea din credibilitate prin ceea ce spuneti sau ,aceti< puteti cFiar sa "a pierdeti complet ]contul^, ?n ca:ul ?n care "a compromiteti prin "reun comportament, ,ie el de comunicare sau nu* Contul de credibilitate potentea:a arta de a con"inge%* Cn proiectarea acti"itatii de comunicare pentru situatiile de con,lict, se impune ca specialistul ?n comunicare sa ia ?n considerare toate /sau aproape toate1 categoriile de comunicari% posibile si utile ?n ast,el de situatii si sa tina seama nu numai de interactiunea si complementaritatea lor, dar si de o anumita ierarFi:are dupa criterii cum sunt. timpul de receptionare a mesa;ului /durata comunicarii1, autoritatea si autenticitatea sursei, canalele a"ute la dispo:itie, intensi"itatea impactului asupra publicului ' tinta, intersul acestuia ,ata de organi:atie* Cntr5o enumerare succinta, comunicarea ?n situatii de con,lict ar putea ,i reali:ata prin urmatoarele ,orme. ' in,ormarea personalului organi:atiei, a comunitatii interne si, dupa ca:, a mediului international< cu acceptul conducerii organi:atiei si prin aplicarea planului de cri:a se raspunde oportun la ?ntrebarile presei si agentiilor gu"ernamentale< ' discursurile o,iciale ale conducatorilor organi:atiei< ' crearea ?n mod deliberat a unor e"enimente de presa de catre organi:atie< ' comentarea reactiilor opiniei publice interne si internationale< ' comentariile mass media pri"ind e"enimentul produs< ' de:baterile din interiorul organi:atiei cu pri"ire la solutionarea cri:ei< ' de:baterile /negocierile1 inter5organi:atii ?n "ederea soluti onarii situatiei de cri:a sau con,lict*

23&

Teoria comunicarii

0esajul Cn situatiile deosebite de cri:a si con,lict, o comunicare e,icienta si e,icace este ?n buna masura dependenta de preci:ia si acuratetea mesa;ului* @esa;ul emis trebuie sa ,ie cAt mai apropiat de cel intentionat de sursa, iar ceea ce receptionea:a destinatarul trebuie sa ,ie, de asemenea, cAt mai aproape de intentia sursei* 4ste un de:iderat care depinde ?n buna masura de mecanica comunicarii. codi,i5 carea si decodi,icarea mesa;elor, :gomotul, ,iltrele si barierele /perturbatiile1 din comunicare, mediul, canalele si limba;ele ,olosite* !eci, mesa;ele ?n sine, i:olate de sursa lor, nu sunt complete, semni,icatia mesa;ului se a,la ?n emitentul acestuia, ?n tot ce putem sau nu putem obser"a din comunicarea lui, a"And mereu ?n atentie elementele ce tin de mecanica comunicarii* Cn plus, ?n situatiile deosebite la care ne re,erim, pentru mesa; mai sunt importante. ' sensibilitatea receptorului ,ata de mesa;< ' latura sentimentala, ce trebuie acoperita printr5o comunicare precisa si sustinuta< ' interesul deosebit al publicului, ceea ce ne impune sa trecem direct ?n ideea de ba:a< ' situatiile contro"ersate, care ne obliga sa lasam loc de compromis< ' autoritatea si credibilitatea emitatorului* 0ediul si canalele de comunicare Caracteristicile canalelor de comunicare apartinAnd celor doua medii de comu5 nicare, scris si oral, pot ,i anali:ate si ?n aceasta situatie speci,ica, ,unctie de o mul5 titudine de criterii. timp, cost, preci:ie, loc, detaliu, relatie, ne"oia de ?nscris etc* Cn situatia de con,lict primea:a urmatorii ,actorii. ' timp. suntem ?n lupta contra5cronometru% de pastrare a imaginii sau, dupa ca:, de rasturnare de imagine< suntem obligati de a da primii lo"itura decisi"a ?ntr5un ra:boi in,ormational< se impune cu acuitate comunicarea orala, interpersonala /,ata ?n ,ata sau mediata electronic1 ?n primul rAnd cu repre:entantii mass media< ' preci:ie. ,actor cu rol important, mai ales ?n ceea ce pri"este combaterea :"o5 nurilor< se poate re,lecta ?n primul rAnd ?n comunicatul de presa, dar cu multa atentie si ?n relatiile de comunicare interpersonala< mesa;ul pre:entat unui grup poate totusi sa piarda din preci:ie datorita di,eritelor tipuri de ,iltre /perceptoare somatice etc*1, a neatentiei, a decuplarii de la postul de ascultare< e"ident, in,ormatiile transmise pot di,eri si mai mult daca "om comunica, ,ata ?n ,ata, pe rAnd, cu mai multe persoane< ' loc. poate ,i cel al producerii cri:ei, accidentului sau sediul organi:atiei< ' relatie. comunicarea ,ata ?n ,ata, prin oportunitatea ei, poate initia si de:"olta relatii de comunicare po:iti"e* Cn conclu:ie, comunicarea orala si comunicarea interpersonala /,ata ?n ,ata sau mediata electronic1 sunt primordiale ?n conditii de cri:a sau con,lict deoarece.

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

238

' timpul este scurt< ' nu dispunem de un "olum mare de in,ormatii pe care ar trebui sa le ,urni:am mass media< ' se impune combaterea :"onurilor si reali:area unei relatii apropiate< ' este ne"oie ca anumite persoane sau grupuri de oameni sa cunoasca in,ormatia si sa o propage mai departe< ' asigura pre:enta ?n direct a unor lideri cu autoritatea< ' este ne"oie de ,eed5bacB imediat si apropiat< ' uneori se impun de:bateri, negocieri etc* Comunicarea ?n situatii de con,lict este cu atAt mai e,icace cu cAt posibilitatile asigurate de canale sunt mai mari< ast,el, in,rastructura des,asurata ?n ra:boiul din Eol, a suportat 800*000 de con"orbiri tele,onice si 022*000 de mesa;e pe :i, ,olosind 30*000 de ,rec"ente radio* !esigur ca, ?n situatii de con,lict armat, ,oarte importanta este protectia acestor canale* Tot ?n ra:boiul din Eol,, pentru ,ortele aliate, unul din imperati"e a ,ost. distruge instalatiile de comanda ale inamicului* Retea:a5i comunicatiile pentru a ?mpiedica in,ormatia sa urce sau sa coboare pe lantul de comanda%*

&*.-. De+a(a/e %ntre intentiile sursei si aste"tarile rece"torului !in anali:a strategiilor de comunicare ?n situatiile de con,lict a re:ultat ce ?si propune, ce trebuie sa stie si cum sa actione:e emitatorul< dar, ?n de,inirea strategiei comunicarii, este la ,el de important /uneori cFiar mai important1 de stiut ce "rea receptorul, ce caracteristici sociale, pro,esionale, culturale si psiFice are, care sunt ne"oile sale* 4ste ,oarte important ca ?nainte de a transmite un mesa; si cFiar pe timpul construirii acestuia, sa ne ?ntrebam ce ar putea sa ?nsemne mesa;ul pentru receptor si care ar ,i reactia lui la acest mesa;* Iata ?nca o operatie ce se impune a ,i inclusa ?n sirul de operatiuni obligatorii ale comunicarii si situatiilor e-ceptionale* Acesta este un element de prudenta pri"ind impactul cri:ei asupra mass media si a opiniei publice sau, ?n ca: de con,lict, o testare a reactiei posibile a ad"ersarului* !ar aprecierea cAt mai corecta a reactiei receptorului poate ,i ,acuta prin ras5 punsul la un sir de ?ntrebari. Cine este receptorul? 3 receptorul din prima linie va fi acela care va primi mesa;ul ?n mod direct de la noi< trebuie sa ne gAndim la el, sa ni5l imaginam ?n ,ata noastra< receptorul din linia a doua% ' sa a"em ?n atentie directiile si posibilitatile de multiplicare a mesa;ului< receptorul esential ' stabilirea segmentului cFeie din publicul receptor sau, cu alte cu"inte, a publicului ' tinta* Ce stim despre receptor? 3 ne intereseaza n mod deosebit $rupuri" comunitati" normele, traditiile, standardele, "alorile e-istente ?n grup si mai ales interesul

23(

Teoria comunicarii

grupului pentru ,enomenul ' con,lict ?n masura ?n care este a,ectat de acesta< ne pot interesa si indi"i:ii, ca ni"el de educatie, "Arsta, se-, mediu din care pro"in, care sunt opiniile si interesele lor* Situatia poate de"eni critica atunci cAnd indi"idul sau ,amilia sa sunt direct si pro,und a,ectati de situatia de cri:a* Ce este receptorul? 3 este important de stiut daca pentru el este prima informatie despre ,enomenul de anormalitate ?n cau:a sau se adauga la altele dobAndite anterior< despre relatia receptorului cu subiectul mesa;ului< postura de lider de organi:atie, specialist ?n relatii publice, e-pert* !upa raspunsul la acest sir de ?ntrebari este la ,el de important sa ne ?ndreptam atentia spre sirul de emotii pe care le poate trai receptorul, emotii generate de. interesul lui pentru mesa;, importanta, prioritatea pentru el. gradul ?n care el sau cei apropiati lui sunt a,ectati, implicati, interesati* Cn situatiile de con,lict, unele din ne"oile omului pot ,i a,ectate ,undamental* Ca receptor al unui mesa; ?n comunicare, el poate ,i moti"at, ?n primul rAnd, de acei ,actori care sunt ?n masura sa satis,aca ne"oile sale si sa5l repuna cAt mai repede ?n starea de normalitate /"e:i piramida ne"oilor a lui @aslo71* !aca ne"oile de ordin economic si social se re,era la relatia om5societate, cele din ultimul grup pri"esc relatia omului cu sine ?nsusi* @oti"area ba:ata pe satis,acerea ne"oilor are un e,ect si mai puternic daca este ,olosita ?n con;unctie cu ne"oia umana de ecFilibru de consonanta, ne"oie acut simtita ?ntr5o situatie de con,lict* Ne"oia de ecFilibru este stringenta ?n conditiile de stres, generate de o stare e-ceptionala* Conditiile de stres sensibili:ea:a la ma-imum receptorii asupra surselor acestor stari* Cn acest cadru, :"onurile au un mediu ,oarte prielnic si daca nu sunt controlate si stapAnite pot conduce la ,apte necugetate* #ricum, situatiile con,lictuale perturba ecFilibrul receptorilor de mesa;e* Trebuie reali:ata ast,el o simbio:a per,ecta ?ntre a emite mesa;e scurte, precise, ce redau starea reala a situatiei con,lictuale si stapAnirea starii de ecFilibru a receptorului< la impactul cu primul mesa; despre starea e-ceptionala, stresul trebuie sa ,ie cAt mai mic posibil, apoi ?n urmatoarele mesa;e trebuie sa5l reducem si sa5l eliminam treptat* Reali:ati un studiu de ca:* =uati ca obiect de lucru o situatie de cri:a si+sau con,lict reala dintr5o organi:atie sau institutie pe care o cunoasteti ,oarte bine* !aca nu a"eti un ca: concret, construiti o ast,el de situatie /si ?ntr5un ca: si ?n celalalt, pre:entati succint tipul de organi:atie si elementele cri:ei si+sau con5 ,lictului1* Pre:entati reactia publicului la aceasta cri:a si+sau con,lict* Particula5 ri:ati apoi ?n acest conte-t urmatoarele "ariabile. ' tipul de strategie de comunicare ,olosita< ' ,orma de comunicare aleasa< ' scurta caracteri:are a publicului /publicurilor1 tinta tinAnd cont de raspun5 surile la cele trei ?ntrebari< ' un mesa; pentru presa<

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

233

' un mesa; pentru institutiile statului< ' un mesa; pentru ,amiliile care au a"ut de su,erit /daca este ca:ul1< ' un discurs al presedintelui organi:atiei< ' e"enimente de presa create de catre organi:atie< ' preci:ati timpii de reactie pe di,erite actiuni* =ota/ pentru itemii d(" e(" f(" $(" te%tul sa varieze ntre o jumatateAo pa$ina si sa ,ie elaborat tinAnd cont de cerintele care trebuie respectate ?n eleborarea mesa;ului ?n asemenea situatii /"e:i curs1*

Sa retinem8 CRIQA este de,inita ca o perioada ?n dinamica unui sistem caracteri:ata prin acumularea accentuata a di,icultatilor, i:bucnirea con,lictuala a tensiunilor, ,apt ce ,ace di,icila ,unctionarea sa normala, declansAndu5se puternice presiuni spre scFimbare* C#NF=ICTD= este caracteri:at drept opo:itie descFisa, lupta ?ntre indi"i:i, grupuri, clase sociale, partide, comunitati, state cu interese economice, politice, religioase, etnice, rasiale, di"ergente sau incompatibile, cu e,ecte distructi"e asupra interactiunii sociale* Cn esenta, con,lictul este o ne?ntelegere, ciocnire de interese, de:acord /un antagonism, o cearta, di,erend sau o discutie "iolenta* Cntr5o enumerare succinta, comunicarea ?n situatii de con,lict ar putea ,i reali:ata prin urmatoarele ,orme. ' in,ormarea personalului organi:atiei, a comunitatii interne si, dupa ca:, a mediului international< cu acceptul conducerii organi:atiei si prin aplicarea planului de cri:a se raspunde oportun la ?ntrebarile presei si agentiilor gu"ernamentale< ' discursurile o,iciale ale conducatorilor organi:atiei< ' crearea ?n mod deliberat a unor e"enimente de presa de catre organi:atie< ' comentarea reactiilor opiniei publice interne si internationale< ' comentariile mass media pri"ind e"enimentul produs< ' de:baterile din interiorul organi:atiei cu pri"ire la solutionarea cri:ei< ' de:baterile /negocierile1 ?ntre organi:atii ?n "ederea solutionarii situatiei de cri:a sau con,lict*

&A. Comunicare si ne ociere

Cn "iata, daca stapAnesti arta negocierii, ai o sansa ?n plus sa cAstigi mai mult si sa mai si pastre:i o relatie buna cu partenerul* CAnd negocie:i bi ne poti sa oriente:i, sa in,luente:i si sa manipule:i partenerul pentru a5l ,ace sa coopere:e* Secretul consta ?n a reusi sa5l antrene:i ?ntr5un ;oc de5a Iai sa cAstigam ?mpreunaG%*

&A.&. Conce"tul #e ne ociere Indi,erent unde si ?ntre cine sunt purtate, negocierile apelea:a la retorica, la logica si la elemente de teoria argumentarii* Dneori ,olosesc teFnici de comunicare si ma5 nipulare per,ormante, precum anali:a tran:actionala, programarea euro5ling"istica etc* Notiuni precum o,erta, cererea, po:itia, pretentia, obiectia, compromisul, con5 cesia, argumentul, tran:actia, argumentatia, proba etc, pot inter"eni ,rec"ent ?n procesul de negociere* Totodata elementele de comunicare non"erbala, precum ,i:ionomia, mimica, gestica, postura, ?mbracamintea, aspectul general s*a* pot a"ea o importanta care nu trebuie negli;ata* Cultura partenerilor si puterea de negociere a partilor negociatoare sunt alte elemente de care trebuie sa tina seama* 4lementele de tactica si strategie, capcanele si trucurile retorice ca si cunostintele de psiFologie a perceptiei pot ;uca un rol decisi" ?n obtinerea de a"anta;e mari ?n scFimbul unor concesii mici* Cn lumea a,acerilor contem5 porane, negocierea si negocia5 torul dobAndesc o importanta considerabila* Niciodata ?n istorie tran:actiile comerciale nu au ,ost mai multe si nu s5au purtat la

292

Teoria comunicarii

"alori mai mari* Pentru producator, importator sau distribuitor en5gross un negociator bun poate ,ace ?n trei ceasuri tot atAt cAt ,ac :ece sau o suta de e-ecutanti ?n cAte"a saptamAni sau luni* Dn negociator slab poate pierde la ,el de mult* # mar;a de cAte"a procente la pret, la termenul de garantie, la conditiile de li"rare si transport, la termenul de plata sau o mar;a de cAte"a procente la comision sau dobAnda, ramAn oricAnd negociabile* Cn marile tran:actii, pe piata industriala, unde se negocia:a contracte cu "alori de ordinul miliardelor, aceasta mar;a negociabila poate ?nsemna sume de :eci sau sute de milioane* !e pe po:itia ,iecareia dintre parti acestea pot ,i pierdute sau cAstigate* Negocierea este un talent, un Far ?nnascut, dar si o abilitate dobAndita prin e-perienta, ,ormare si ?n"atare* @eseria de negociator este una de elita, ?n a,aceri, ?n diplomatie, ?n politica* Definitie1 tipolo$ie Cn sens larg, negocierea apare ca ,orma concentrata si interacti"a de comunicare interumana ?n care doua sau mai multe parti a,late ?n de:acord urmaresc sa a;unga la o ?ntelegere care re:ol"a o problema comuna sau atinge un scop comun* Cntelegerea partilor poate ,i un simplu acord "erbal* Consolidat printr5o strAngere de mAna, poate ,i un consens tacit sau o scrisoare de intentie sau un protocol, o con"entie sau un contract, redactate cu respectarea unor proceduri si u:ante comune< mai poate ?nsemna un armistitiu, un pact sau un tratat international, redactate cu respectarea unor proceduri si u:ante speciale* Cn raport cu :ona de interes ?n care se poarta negocieri, putem ,ace distinctie ?ntre mai multe ,orme speci,ice de negociere* Prin negociere ?ntelegem orice ,orma de con,runtare nearmata, prin care doua sau mai multe parti cu interese si po:itii contradictorii, dar complementare urmaresc sa a;unga la un anga;ament, reciproc a"anta;os ai carui termeni nu sunt cunoscuti de la ?nceput /Ste,an Prutianu, Comunicare si negociere ?n a,aceri1* Cn aceasta con,runtare, ?n mod principal si loial, sunt aduse argumente si probe, sunt ,ormulate pretentii si obiectii, sunt ,acute concesii si compromisuri pentru a e"ita atAt ruperea relatiilor, cAt si con,lictul descFis* Negocierea permite crearea, mentinerea sau de:"oltarea unei relatii interumane sau sociale, ?n general, ca si a unei relatii de a,aceri, de munca sau diplomatice, ?n particular* @ai trebuie mentionat ,aptul ca negocierile nu urmaresc totdeauna cu necesitate re:ultate mani,estate ?n directia unei ?ntelegeri* Adesea ele sunt purtate pentru e,ectele lor colaterale cum ar ,i. mentinerea contractului, cAstigarea de timp, ?mpiedicarea deteriorarii situatiei ?n con,lict* Cn a,ara de acestea, ?ntAlnirile negociatorilor pot ,i pri"ite ca un canal potential de comunicari urgente ?n situatii de cri:a* Absenta comunicarii poate ,i considerata ca un semn alarmant al imposibilitatii de des,asurare a negocierii< pre:enta ei este un indiciu al sanselor ca negocierea sa se

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

293

produca* Cn acelasi timp, trebuie sa acordam su,icienta gri;a climatului de discretie si de constructie graduala temeinica*

&A.,. Princi"ii #e ba(a ale ne ocierii AtAt timp cAt negocierea este purtata cu participarea constienta si deliberata a partilor care cauta ?mpreuna o solutie la o problema comuna, abordarea implica o anumita etica si principialitate* Avantajul reciproc 45@=!5@=( Cn principiu, ?n cadrul negocierilor, ,iecare dintre parti ?si a;ustea:a pretentiile si re"i:uieste obiecti"ele initiale* Ast,el, ?n una sau mai multe runde succesi"e, se construieste acordul ,inal, care repre:inta un compromis satis,acator pentru toate partile. negocierea ,unctionea:a, deci, dupa principiul a"anta;ului reciproc* Conform acestui principiu" acordul este bun atunci cnd toate partile ne$ocia! toare au ceva de csti$at si nici una ceva de pierdut. *iecare poate obtine victoria" fara ca nimeni sa fie nfrnt. @mportant este faptul ca" atunci cnd toate partile csti$a" toate sustin solutia aleasa si respecta acordul ncheiat. Principiul a"anta;ul reciproc /HIN5HIN1 nu e-clude, ?nsa, ,aptul ca a"anta;ele obtinute de una dintre parti sa ,ie mai mari sau mai mici decAt a"anta;ele obtinute de cealalta sau celelalte parti a,late ?n negocieri* Do ut des Cn psiFologia comunicarii, se "orbeste de o asa5numita lege psiFologica a reciprocitatii" le$e conform careia" daca cineva da sau ia ceva" partenerul va resimti automat dorinta de a!i da sau" respectiv" de a!i lua altceva n schimb. CFiar daca nu dam ce"a ?n scFimb ?n mod e,ecti", ramAnem oricum cu sentimentul ca suntem datori, ca ar trebui sa dam* Drmare a actiunii subtile a acestei legi psiFologice, orice ,orma de negociere este gu"ernata de principiul actiunilor compensatorii* Consecinta este reciprocitatea conce5 siilor, a obiectiilor, a amenintarilor, a represaliilor etc* 4-presiile latinesti ale acestui principiu sunt. !o ut des si Facio ut ,acio* Cn romAneste principiul poate ,i regasit ?n e-presii de genul. !au daca dai%, Fac daca ,aci%, !aca mai dai tu mai las si sau !aca ,aci concesii, "oi ,ace si eu%, !aca ridici pretentii, "oi ridica si eu% etc* 0oralitatea si le$alitatea =egea este lege si cei mai multi o respecta si dincolo de principii* Pentru a e"ita neplacerile, moralitatea ?ntelegerilor comerciale, acolo unde legea nu o apara, ramAne adesea o cFestiune de principiu, de deontologie*

eu%

299

Teoria comunicarii

Respectarea riguroasa a acestui principiu nu este cu ade"arat posibila* Controlul eticii comunicarii este relati"* Aspectele ;uridice ale tran:actiilor ,ac e-ceptie, dar si din acest punct de "edere, ?n negocierile internationale, partile trebuie sa con"ina din start asupra normelor de drept comercial pe care le "or respecta* Atunci cAnd acestea di,era de la o tara la alta, ,iecare dintre parti ?ncearca sa ramAna sub incidenta normelor ;uridice din tara sa* Acest ,apt poate genera situatii con,lictuale, ce pot ,i depasite prin adoptarea normelor de drept comercial si a u:antelor internationale*

&A.-. Ti"uri +un#amentale #e ne ociere Anali:a tipului de negociere ?n care ne anga;am este ?ntotdeauna importanta* A5l cunoaste si a5l e"alua ?nseamna, de;a, a pre"edea ?n linii mari comportamentul pe care ?l "a adopta partenerul si a pregati propriul comportament, ?n ?ntAmpinare* Cn acest ,el, riscul unei rupturi de a ?ncFeia un acord de:a"anta;os scade* =iteratura de specialitate ,ace distinctie ?ntre trei tipuri ,undamentale de nego5 ciere. =e$ocierea distributiva este cea de tip oriAori" care opteaza ntre victorieAnfrn! gere* 4ste cea care corespunde unui ;oc cu suma nula si ia ,orma unei tran:actii ?n care nu este posibil ca o parte sa cAstige ,ara ca cealalta parte sa piarda* Fiecare concesie ,acuta partenerului "ine ?n dauna concedentului si reciproc* Cn aceasta optica, negocierea pune ,ata ?n ,ata doi ad"ersari cu interese opuse si de"ine o con,runtare de ,orte, ?n care una din parti trebuie sa cAstige* #rice concesie apare ca un semn de slabiciune* #rice atac reusit apare ca un semn de putere* #biectul negocierii "a ,i un acord care nu "a tine seama de interesele partenerului si care "a ,i cu atAt mai bun cu cAt "a lo"i mai dur partea ad"ersa* Tacticile si teFnicile de negociere ,olosite ?n negocierea dist ributi"a sunt tipice pentru re:ol"area starilor con,lictuale* Sunt dure si tensionate* Cntre tacticile u:uale, pot ,i amintite. ' polemica purtata prin contre permanente si prin de"iere sistematica de la subiect< ' atacul ?n ,orta< ' intimidarea< ' mane"rele retorice ba:ate pe disimulare, pe mascarea intentiilor, ascunderea intentiilor, ascunderea ade"arului si pe culpabili:area ad"ersarului< ' descali,icarea prin rea5credinta, prin atac la persoana si prin caderea ?n deri5 :oriu* Acest tip de negociere este posibil atunci cAnd opo:itia de interese este puternica, iar de:ecFilibrul de ,orte este semni,icati"* =e$ocierea inte$rativa 4victorieAvictorie( este aceea n care sunt respectate aspiratiile si interesele partenerului, cFiar daca "in ?mpotri"a celor proprii* Se ba5 :ea:a pe respectul reciproc si pe tolerarea di,erentelor de aspiratii si de opinii*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

292

A"anta;ele acestui tip de negociere sunt acelea ca a;unge la solutii mai bune, mai durabile, partile se simt mai bine, iar relatiile dintre parti se consolidea:a* Ambele cAstiga si ambele sustin solutia si acordul ?ncFeiat* Negocierea integrati"a creea:a, sal"ea:a si consolidea:a relatiile interumane si de a,aceri pe termen lung* 4a determina pe ,iecare dintre partile negociatoare sa5si modi,ice obiecti"ele si sa5si a;uste:e pretentiile ?n sensul re:ol"arii intereselor comune* Aceasta optica de negociere ocoleste si e"ita starile con,lictuale* Climatul nego5 cierilor este caracteri:at de ?ncredere si optimism, iar acordul, o data obtinut, are toate sansele sa ,ie respectat* Tacticile speci,ice se ba:ea:a pe reciprocitatea concesiilor /termene de li"rare mai scurte contra unor parti imediate, spre e-emplu1* =e$ocierea rationala este aceea n care partile nu!si propun doar sa faca sau sa obtina concesii, consimtaminte de pe po:itii de negociere subiecti"e, ci ?ncearca sa re:ol"e litigii de ,ond de pe o po:itie obiecti"a, alta decAt po:itia uneia sau alteia dintre ele* Pentru aceasta, trebuie de,inite clar interesele mutuale ?n cadrul unei transparente si sinceritati totale, ,ara apelul la cea mai mica disimulare sau suspiciune* Se ?ncepe cu ,ormularea problemelor care trebuie re:ol"ate, cu raspunsuri la ?ntrebari de genul. Ce nu mergeO Dnde se a,la raulO Cum se mani,esta acestaO Care sunt ,aptele care contra"in situatiei doriteO Se continua cu un diagnostic al situatiei e-istente insistAndu5se asupra cau:elor care ?mpiedica re:ol"area problemelor* Apoi, se cauta solutiile teoretice si se stabilesc de comun acord masurile prin care, cel putin unele din acestea, pot ,i puse ?n practica* Algoritmul rationalitatii ?nseamna deci. ' de,inirea problemelor< ' diagnosticarea cau:elor< ' cautarea solutiilor* Negociatorul cauta sa ?nteleaga mi:a pusa ?n ;oc de partener, sa cunoasca sentimentele acestuia, moti"atiile si preocuparile sale* !i"ergentele care ramAn nere:ol"ate sunt reglate prin recursul la criterii obiecti"e, precum si re,erintele stiin5 ti,ice, normele legale, normele morale sau prin recursul la o,iciile unui arbitru neutru* 4"aluarea comparati"a a acestor tipuri de negocieri este pre:entata ?n Ane-a nr* 0*

&A... 1ar/a #e ne ociere #rice ?nceput de negociere presupune de,inirea obiecti"elor* Acestea ne o,era simtul directiei, o de,initie a ceea ce planuim sa reali:am si o sen:atie de ?mplinire, o data ce au ,ost atinse* Cn principiu, negociatorul se pre:inta la masa tratati"elor atunci cAnd are de;a ?n minte trei po:itii de negociere, constienti:ate mai mult sau mai putin precis*

29&

Teoria comunicarii

ozitia declarata deschis 4 D(" numita si pozitie de plecare. Aceasta pozitie este ast,el ,ormulata ?ncAt sa5i asigure o mar;a de mane"ra ?n raport cu pretentiile partenerului* Ca regula generala, de e-emplu ?ntr5o negociere comerciala, "An:atorul "a declara mai mult, iar cumparatorul mai putin decAt spera sa obtina, ,iecare ?n parte* S,atul negociatorilor e-perimentati este acela ca, atunci cAnd cumperi, sa ?ncepi de ;os, iar atunci cAnd "in:i, sa ?ncepi de sus* Aproape ?ntotdeauna are importanta ordinea ?n care se ,ac declaratiile* !e regula, cel care declara primul este de:a"anta;at ?n raport cu cel care declara ulterior* ozitia de ruptura 4 8(" numita si pozitie limita minimalaAma%imala. :ub" sau dupa ca:, peste ni"elul acesteia, negociatorul nu mai este dispus sa anga;e:e nici o discutie* Po:itia de ruptura nu este deconspirata de parteneri /ad"ersari1, dar ,iecare dintre ei trebuie sa intuiasca si sa e"alue:e cu gri;a si delicatete po:itia secreta a celuilalt* !incolo de interesele strict teFnice si ,inanciare, orice declaratie ,acuta ?n a,ara po:itiei de ruptura a partenerului antrenea:a, de regula, si o anumita do:a de orgoliu si ,rustrare* ozitia obiectiv 4 &(" numita si pozitie asteptata. Este pozitia realista la care se pot ?ntAlni si ecFilibra pretentiile contradictorii ale partenerilor /ad"ersarilor1* Aceasta repre:inta ceea ce negociatorul spera ca "a putea obtine sau smulge de la partener, ,ara a le:a inacceptabil interesele acestuia* Prin suprapunerea celor trei po:itii de negociere ale ambilor parteneri, "a re:ulta o :ona ?n care ei se pot ?ntelege* Aceasta :ona de acord posibil poarta numele de mar;a de negociere si este delimitata de po:itia de ruptura ale partilor negociatoare* CFeia succesului o constituie estimarea corecta a po:itiei de ruptura*

Comunicarea %n actiune TeFnici si tactici de negociere Cn literatura de specialitate se pre:inta adeseori ,aptul ca, ?n orice ,orma de interactiune umana, este pusa ?n ;oc o anumita strategie si tactica* #rice ,orma de negociere implica o con,runtare de "ointe, sentimente si interese* Cn acelasi timp, a stapAni interactiunea "ointelor implicate ?n negociere ?nseamna a nu cadea prada unor reactii spontane, ,ara o determinare logica si rationala* !eseori se ?ntAmpla ca o actiune spontana, o reactie impulsi"a a ad"ersarului sa duca la alegerea% tacticii de negociere* Asta ?nseamna cu totul altce"a decAt o linie de actiune rationala* Tactica premeditata poate ,i o teFnica de comunicare e,icace, o capcana retorica sau un truc psiFologic* 4a ne a;uta sa pastram controlul, sa preluam initiati"a* <actica lui DAI DA8 4ste genul de tactica care ne ,ace mai agreabili pentru partenerul de negociere* Nu costa nimic* !iplomatii nu spun niciodata ND* Ca si negociatorii buni din toata lumea, ei au ?n"atat acest lucru de la asiatici* Cntors din lungul sau drum asiatic, @arco Polo, unul dintre cei mai buni negociatori, scria ca a ?ntAlnit ade"arate scoli ?n care erau ,ormati solii si purtatorii de cu"Ant ai capeteniilor mongole si tibetane*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

298

Acestia primeau, seara, atAtea "ergi la talpi cAti ND le scapau peste :i de pe bu:e* #amenii urasc ,aptul de a ,i negati, contestati, contra:isi* ND% este o negatie directa si categorica ce taie, rupe si lo"este* Pre:inta riscul de a o,ensa partenerul si de a bloca discutia* ND% irita si ?n"ersunea:a* 4ste lipsit de delicatete* #amenii cu tact ?l e"ita cu multa gri;a* 4-primata simplu, clar si ,ara ecFi"oc, negatia ramAne ,ara "ariante de optiune ulterioara* Nu lasa loc de ?ntors* Rupe negocierea* Cn scFimb, o ,ormulare de genul !AR !AR% poate ,i ,olosita cu sensul de negatie, pastrAnd si alte doua "ariante de optiune* 4a are trei nuante posibile. una care ?nseamna !A%, una care ?nseamna P#AT4% si ?nca una care ?nseamna cFiar ND%* #ricAnd se poate continua pe "arianta dorita* Secretul lui !AR !AR% este acela ca permite ,ormularea opiniei proprii ca pe o continuare a ceea ce a spus partenerul si nu ca pe o contra:icere directa a opiniei acestuia* <actica falsei oferte Pe scurt, se poate caracteri:a ca un truc de negociere cuR putin teatru%* Negocierea pretului este mai ?ntotdeauna un ;oc cu suma nula, ?n care unul nu poate cAstiga ,ara ca celalalt sa piarda* Pe cAt posibil, ad"ersarii se manipulea:a ?ntre ei, macar pAna la limita loialitatii si moralitatii* Dna dintre tacticile oarecum neloiale, ?ntAlnita rar ?n manuale si des ?n practica, este aceea ?n care cumparatorul ,ace "An:atorului o o,erta de pret atragatoare pentru a elimina concurenta si a5l moti"a ?n derularea tran:actiei* # data ce a obtinut acest lucru, el gaseste un moti" pentru a5si modi,ica o,erta initiala* Apoi ?ncepe tArguiala% prin care con"inge "An:atorul sa accepte noua o,erta, de regula mult mai moderata* Pe cAt posibil, "An:atorul este pus ?n situatia sa nu prea mai aiba de ales* <actica stresarii si tracasarii Cntr5un cu"Ant, slabeste re:istenta ,i:ica si psiFica a ad"ersarului* Ca e-ceptie si cAt mai rar posibil, atunci cAnd negociem cu un ad"ersar di,icil, neprincipial si de:agreabil, dispus sa se anga;e:e inutil ?n tratati"e dure si prelungite, se recomanda ,olosirea unor tertipuri si tactici de stresare si tracasare* Cn cadrul acestora se recomanda o contraaglomeratie insistenta si "icioasa* Pot ,i ,olosite ,el de ,el de mane"re laterale care, desi nu sunt, ?n mod direct, o,ensatoare si umili5 toare, au rolul de a sAcAi si deran;a ad"ersarul, punAndu5l ?n situatia de a grabi ,inalul negocierilor* Ad"ersarul poate ,i purtat insistent prin Falele de ,abricatie si depo:itele ,irmei* Poate ,i ca:at ?ntr5o ?ncapere e-pusa unor :gomote in,ernale care sa5l ?mpiedice sa doarma* =a masa tratati"elor, poate ,i ase:at cu ocFii ?n soare sau o alta sursa de lumina iritanta* Poate ,i ase:at cu spatele la o usa care scArtAie si pe care cine"a o ?ncFide si o descFide insistent, ca din ?ntAmplare* Poate ,i ase:at pe un ,otoliu aparent lu-os, dar incomod, care scArtAie, singurul disponibil, din pacate* Va sta teapan si "a obosi repede* Poate ,i ase:at ?n apropierea unei surse puternice de caldura /se ,olosesc si surse directionale de caldura radianta1 sau ?ntr5un curent de aer umed si rece* Poate ,i in"itat la o masa la care i se o,era, cu multa genero:itate, e-act ceea ce nu5i place sau nu poate mAnca* Se pot o,eri bauturi tari peste limita re:istentei sale psiFice* CAnd relatia pe termen lung nu ne interesea:a si ne propunem ,olosirea unor ast,el de mi;loace de presiune, trebuie sa ,acem acest lucru sub masca celei mai desa"Arsite ne"ino"atii si amabilitati, cerAndu5 ne scu:e si pre,acAndu5ne "ictime alaturi de ad"ersar* <actica mituirii Apreciem ca este o tactica total neloiala care se ba:ea:a pe slabirea re:istentei psiFologice a ad"ersarului pus ?n situatia sa accepte daruri mai mici sau mai mari* !esi rar ?ntAlnita ?n manuale, ,ie ca cerem, ,ie ca nu si oricAt am condamna5o de /ne1sincer, aceasta tactica este posibila, ?n practica negocierilor, oriunde ?n lume* =a capitolul coruptie, la ni"elul anului 0338, RomAnia se a,la pe locul 38 ?n lume* @ita se poarta, ,ie si numai pentru simplul moti" ca negocierile sunt purtate de oameni carora nimic din ce5i omeneste nu le este strain* Tactica mituirii este ,a"ori:ata atunci cAnd negocierile sunt purtate prin intermediari insu,icient moti"ati de pe partea pe care o repre:inta*

ND%

29(

Teoria comunicarii

!esigur, e-ista o di,erenta ma;ora ?ntre protocol si cadou, pe de o parte, si mita, pe de alta parte* 4-ista ?nsa si asemanari ma;ore* Rolul protocolului si cadoului o,erit clientului sau partenerului de negocieri este acela de a amorsa o atitudine psiFologica si un comportament ,a"orabil celui care o,era* Cn a,aceri, ,unctia cadoului si protocolului este una pragmatica si nu una ,ilantropica* @icile atentii plasate pe masa tratati"elor /pi-uri, calendare, brelocuri, agende, ca,ele, bauturi etc*1 sunt, pAna la un anumit ni"el, absolut ,iresti si au rolul de a crea o ambianta ,a"orabila negocierilor* D:antele diplomatice ale unor state limitea:a protocolul si atentia la cel mult un prAn: /sau dineu1 acceptat pe cFeltuiala ga:dei* Ade"arata mituire ?ncepe de la pragul "aloric peste care atentia% re?ncepe sa ,ie acceptata* Pragul depinde de demnitatea, onestitatea, a"erea, lacomia, si gradul de risc la care se pretea:a negociatorul* !in acest punct de "edere, prudenta poate lua ?n considerare si ,aptul ca orice negociator are pretul lui* Nu se "a compromite pentru mai putin decAt acest pret* Relatiile de a,aceri stabile pe termen lung pot ,i compromise prin mita, dar ,a"ori:ate prin cadouri mari* !i,erenta dintre cadou si mita ramAne una psiFologica si strategica* =egea ramAne neputincioasa atAta timp cAt dai sau primesti ?ntr5un cadru con,idential* <actica presiunii timpului Aceasta tactica se ba:ea:a pe ideea simpla dupa care, mai ?ntotdeauna, e-ista un program de negocieri si o agenda de lucru a negociatorilor* Aceste elemente pot ,i organi:ate si manipulate ast,el ?ncAt problema delicata sa ramAna la limita e-pirarii timpului alocat procesului de negociere* Cn acest scop, se pot ,olosi orice tertipuri si mane"re de tergi"ersare, ocolire, amAnare* Spre s,Arsitul negocierilor, de obicei, lucrurile ?ncep sa se precipite* Dnul dintre partenerii de discutie trebuie sa prinda a"ionul sau trenul, o gre"a este pe cale sa i:bucneasca etc* Cn asemenea conditii, ritmul negocierilor trebuie grabit si ad"ersarul poate comite usor erori* Dna dintre mane"rele simple, dar e,icace pentru ?ntAr:ierea ,inalului, este recapitularea si desprinderea de conclu:ii intermediare* Alte mane"re de tergi"ersare pot ,i ba:ate pe in"ocarea lipsei unor documente, pe starea sanatatii cui"a, plecarea ?n concediu, pe ne"oia de deplasari urgente etc* <actica feliei de salam Numita si teFnica pasilor mici% sau tactica salami%, aceasta se ba:ea:a pe ideea simpla ca este mai usor a obtine salamul ,eliuta cu ,eliuta decAt tot deodata* CAnd cerem prea mult, prea repede, ad"ersarul poate ,i coplesit pentru moment si are tendinta de a se ?mpotri"i* I se pare mult mai usor sa raspunda printr5un re,u:* Pentru el de"ine tot mai di,icil sa continue ;ocul, sub stare de presiune* Cn scFimb, prin obtinerea de a"anta;e partiale repetate, cu un consum mai mare de timp si rabdare, se poate a;unge mai usor la o "ictorie totala, ?n ,inal* Succesele marunte pot trece neobser"ate, dar se pot cumula mai multe succese mici si ,ara rasunet, pentru consolidarea po:itiei si obtinerea marilor reali:ari* Nu trebuie sa ne a,lam ?n posesia ?ntregului salam ca sa ne ?n,ruptam din el* <actica alternarii ne$ociatorilor Ideea de ba:a este ca, atunci cAnd partenerul scFimba negociatorul, esti ne"oit sa iei totul de la capat* # prima "ersiune a acestei tactici ,ace ca se,ul ecFipei de negociere sa para cu ade"arat blAnd si re:onabil, dar cu totul neputincios ?n ,ata presiunilor ,acute de specialistii din ecFipa sa* Cn mod deliberat si ?ndelung premeditat si simulat, restul oamenilor de ecFipa sunt duri, ?ncapatAnati si, aparent, iresponsabili* Pe parcursul procesului de negociere sunt introdusi, pe rAnd, ingineri, merceologi, ;uristi, contabili etc* care a,isea:a o po:itie dura si intransigenta* Cn acest ,e l, ei creea:a o presiune psiFologica ,ata de care partenerul pre,era sa lucre:e doar cu se,ul ecFipei si sa accepte propunerile mai re:onabile ale acestuia* 4l, cFipurile, nu este de acord ?ntru totul cu coecFipierii sai, dar nici nu poate trece prea mult peste ei* # a doua "ersiune consta ?n scFimbarea e,ecti"a a negociatorului* Asta ?nseamna ca, pe parcursul negocierilor, tocmai atunci cAnd te astepti mai putin, partea ad"ersa ?nlocuieste negociatorul* Poate ,i o lo"itura dura, careia i se ,ace ,ata cu di,icultate, pentru ca este mai putin placut sa iei totul de la capat*

Comunicarea ?n cadrul organi:atiilor

293

Noul negociator are posibilitatea sa in"oce noi argumente, sa re"oce unele din ?ntelegerile ,acute, sau cFiar sa retraga unele din ?ntelegerile ,acute de;a sau cFiar sa retraga unele din concesiile acordate de predecesorul sau* Noul negociator este, de regula, omul de "Ar,, care te ia de odiFnit cAnd predecesorul sau te5a e-tenuat de;a* Totusi, nu trebuie sa te pier:i cu ,irea* 4ste bine sa nu te obosesti repetAnd "ecFile argumente si sa5ti modi,ici atitudinea daca partenerul o ,ace* Cn diplomatie, tactica da re:ultate e-celente /c,* Ste,an Prutianu, Comunicare si negociere ?n a,aceri1*

Alegeti cinci strategii, teFnici sau tactici de negociere si ?ncercati sa identi5 ,icati situatii din e-perienta "oastra ?n care le5ati utili:at* Ce aport a dus comu5 nicarea ?n reusita sau esuarea lorO Comentati re:ultatele*

Sa retinem8 Cum putem caracteriza procesul de ne$ociere? Cn sens larg, negocierea apare ca ,orma concentrata si interacti"a de comunicare interumana ?n care doua sau mai multe parti a,late ?n de:acord urmaresc sa a;unga la o ?ntelegere care re:ol"a o problema comuna sau atinge un scop comun* Prin negociere ?ntelegem orice ,orma de con,runtare nearmata, prin care doua sau mai multe parti cu interese si po:itii contradictorii, dar complementare urmaresc sa a;unga la un anga;ament reciproc a"anta;os ai carui termeni nu sunt cunoscuti de la ?nceput* Cn aceasta con,runtare, ?n mod principal si loial, sunt aduse argumente si probe, sunt ,ormulate pretentii si obiectii, sunt ,acute concesii si compromisuri pentru a e"ita atAt ruperea relatiilor cAt si con,lictul descFis* Adesea negocierile sunt purtate pentru e,ectele lor colaterale cum ar ,i. mentinerea contractului, cAstigarea de timp, ?mpiedicarea deteriorarii situatiei ?n con, lict* Cn a,ara de acestea, ?ntAlnirile negocia5 torilor pot ,i pri"ite ca un canal potential de comunicari urge nte ?n situatii de cri:a*

AN4JA

Com"ararea situatiilor #e ne ociere sociala inte rati9a si #istributi9a

=E>&C@E8@7E D@:<8@2;<@)E 0* 4le se de,inesc prin cautarea "ictoriei sau a rigorii armistitiului< 2* Negocierea se de:"olta ?n conte-tul raportului de ,orte< 3* 4le urmaresc licFidarea unui con,lict stabilit de mai mult timp< 9* 4le nu sunt institutionali:ate si pot sa ia ,ormele cele mai di"erse< 2* Presiunile sunt e-ercitate la ma-imum cu e"entualele urmari ?n ilegalitate%< sunt e"entual cautate ,orme noi de presiune< ame5 nintarile sunt sistematic utili:ate< &* Negociatorii au o optica net distributi"a* Cn acest ca:, tin cont ?n mica masura de scopurile ad"erse, contestAnd cel mai adesea legitimitatea< ei re,u:a de a trage consecintele din obiecti"ele ad"erse< 8* )una credinta% si rationalitatea% nu sunt considerate reguli de respectat< liniile de conduita sunt intransigenta si realismul< (* Progresul negocierii trece prin ,a:e succesi"e ale e-presiei raportului de ,orte cu ?ntarirea antagonismelor /escaladare1 si ;ocul slab comun< 3* Argumentarea se eclipsea:a ?n ,ata raportului de ,orte< 00* Negocierile utili:ea:a ?n mod esential relatiile de putere< 00* Instrumentul considerat cel mai bun este satis,acerea ma-ima a propriilor obiecti"e sub ,orma compromisurilor net a"anta;oase si /sau1 dominarea*

=E>&C@E8@7E @=<E>8A<@)E 0* 4le se de,inesc printr5o cautare mai putin partiala a consensurilor< 2* Sunt negocierile ?n care actorii accepta o oarecare ,orma de consultare< 3* Cel mai adesea ele au un caracter pre"enti"< ele ,ac sa ,unctione:e mecanisme de reglare< 9* Cel mai adesea ele au un caracter relati" institutionali:at< 2* Presiunile e-ercitate sunt cel mai adesea indirecte< ele ramAn practic ?ntotdeauna ?n cadrul legalitatii%< &* Negociatorii au o optica cel mai adesea partial interogati"a* Cn acest sens ei admit sa tina cont ?ntr5 o masura "ariabila de obiecti"ele protagonistului< ei admit /e-plicit sau nu1 legitimitatea< 8* )una credinta si rationalitatea% sunt admise< (* Progresul negocierii trece printr5o de:"oltare sinergica / de:"oltarea ;ocului comun%1< 3* Argumentarea ;oaca un rol deloc negli;abil< 00* Relatiile de in,luenta% actionea:a paralel cu cele de puteri%< 00* Instrumentul considerat cel mai bun este un compromis ce apara interesele esentiale pre:entate de protagonisti*

Biblio ra+ie

I. Teorii si mo#ele ale comunicarii ,. Comunicarea 3 o introducere CFristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea, 4d* Dni"ersitatii Ale-andru Ioan Cu:a%, Iasi, 2000< PFilippe Cabin /ed*1, =a communication* Utat des sa"oirs, Sciences Iumaines Uditions, 033(< K*K Cuilenburg, #* ScFolten, E*H* Noomen, Stiinta comunicarii, 4d* Iumanitas, )ucuresti, 033(< 4milian @* !obrescu, Sociologia comunicarii, 4d* Victor, )ucuresti, 033(< Ioan !ragan, Paradigme ale comunicarii de masa, 4d* Sansa, )ucuresti, 033&< @iFai !inu, Comunicarea, 4d* Stiinti,ica, )ucuresti, 0338< Kean =oFisse, =es s$stYme de communication, Armand Colin, Paris, 033(< AndrZ de Peretti, Kean5AndrZ =egrand, Kean )oni,ace, TeFnici de comunicare, 4d* Polirom, Iasi, 2000< NicBi Stanton, Comunicarea, 4d* Societatea Stiinta si TeFnica, )ucuresti, 0332< -. )ocabularul stiintelor comunicarii CFristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea, 4d* Dni"ersitatii Ale-andru Ioan Cu:a%, Iasi, 2000< K*K* Cuilenburg, #* ScFolten, E*H* Noomen, Stiinta comunicarii, 4d* Iumanitas, )ucuresti, 033(< Robert 4scarpit, !e la sociologia literaturii la teoria comunicarii, 4d* Stiinti,ica si 4nciclopedica, )ucuresti, 03(0< Dmberto 4co, Tratat de semiotica generala, 4d* Stiinti,ica si 4nciclopedica, )ucuresti, 03(2< KoFn FisBe, Introduction to communication studies< @etFuen, Ne7 `orB, 03(2< !enis @cSuail, Comunicarea, 4d* Institutul 4uropean, Iasi, 0333< .. <eorii si modele ale comunicarii Cristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea, 4d* Dni"ersitatii Ale-andru Ioan Cu:a%, Iasi, 2000< @iFai !inu, Comunicarea, 4d* Stiinti,ica, )ucuresti, 0338< Ioan !ragan, Paradigme ale comunicarii de masa, 4d* Sansa, )ucuresti, 033&< KoFn FisBe, Introduction to Communication Studies, @etFuen, Ne7 `orB, 03(2< Dmberto 4co, =ector in ,abula, 4d* Dni"ers, )ucuresti, 0330< Dmberto 4co, Tratat de semiotica generala, 4d* Stiinti,ica si 4nciclopedica, )ucuresti, 03(2<

229

Teoria comunicarii

K\rgen Iabermas, S,era publica si trans,ormarea ei structurala, 4d* Dni"ers, )ucuresti, 033(< Armand si @icFelle @attelart, Istoria teoriilor comunicarii, 4d* Polirom, Iasi, 2000< !enis @cSuail, Comunicarea, 4d* Institutul 4uropean, Iasi, 0333< )ernard @iYge, =a pensZe communicationnelle, Presses Dni"ersitaires de Erenoble, 0332< Ale- @uccFielli, !ou:e cas et e-ercices sur la communication, Armand Colin, Paris, 033(< Ilie PAr"u, Filoso,ia comunicarii, 4d* Facultatii de Comunicare si Relatii Publice !a"id #gil"$, )ucuresti, 2000< CFarles Peirce, Comunicare si actiune, 4d* Iumanitas, )ucuresti, 0330< =iliana Ionescu Ru-andoiu, Con"ersatia ' structuri si strategii, 4d* !idactica si Pedagogica, )ucuresti, 0382< Paul Hat:la7icB, Kanet IelmicB )ea"in, !on !* KacBson, Dne logiPue de la communication, Seuil, Paris, 0382< Comunicarea n cmpul social" Ed. ;niversitatii Al. @. Cuza" @asi" ,HHE1 C. Comunicare si limbaj1 Comunicarea orala Cristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea, 4d* Dni"ersitatii Ale-andru Ioan Cu:a%, Iasi, 2000< @iFai !inu, Comunicarea, 4d* Stiinti,ica, )ucuresti, 0338< =es Eiblin, Arta de:oltarii relatiilor interumane, 4d* Curtea VecFe, )ucuresti, 2000< Roman KaBobson, =ing"istica si poetica, ?n Probleme de stilistica, 4d* Stiinti,ica, )ucuresti, 03&9< CatFerine >erbrat5#reccFioni, =fUnonciation* !e la sub;ecti"itZ dans le langage, Armand Colin, Paris, 03(0< =iliana Ionescu Ru-andoiu, Socioling"istica ' orientari actuale, 4d* !idactica si Pedagogica, )ucuresti, 0382< Vasile Tonoiu, #mul dialogal, 4d* Fundatiei Culturale Romane, )ucuresti, 0332< D. Comunicarea nonverbala Ra$ )ird7Fisteell, Introduction to >inetics, 0322< @iFai !inu, Comunicarea, 4d* Stiinti,ica, )ucuresti, 0338< 4d7ard Iall, =a dimension cacFZe, Seuil, Paris, 038(< @icFael >unc:iB, Astrid Qip,el, Introducere ?n stiinta publicisticii si a comunicarii, 4d* Presa Dni"er5 sitara Clu;eana, Clu;, 033(< II. Comunicarea Gn cm"ul social E. Comunicarea 3 proces de influenta sociala Kean5Claude Abric, Ps$cFologie de la communication, Armand Colin, Paris, 0333< Camelia )eciu, Politica discursi"a, 4d* Polirom, Iasi, 2000< Ra$mond )oudon, Tratat de sociologie, 4d* Iumanitas, )ucuresti, 0338< Ste,an )u:arnescu, Sociologia opiniei publice, 4d* !idactica si Pedagogica, )ucuresti< Ioan !ragan, Paradigme ale comunicarii de masa, 4d* Sansa, )ucuresti, 033&< Kurgen Iabermas, S,era publica si trans,ormarea ei structurala, 4d* Dni"ers, )ucuresti, 033(< !enis @cSuail, Comunicarea, 4d* Institutul 4uropean Iasi, 0333< )ernard @iYge, Societatea cucerita de comunicare, 4d* Polirom, Iasi, 2000< KoFn )* TFompson, @edia si modernitatea, 4d* Antet, )ucuresti<

)ibliogra,ie

222

!ominiPue Holton, =es contradictions de la communication politiPue, ?n =a communication* Utat des savoirs" :ciences Jumaines Oditions" ,HHG1 Catalin Qam,ir, =a:ar Vlasceanu /ed1, !ictionar de sociologie, 4d* )abel, )ucuresti, 0333< F. Comunicarea de masa Francis )alle, @Zdias et societZ, @ont5cFrestien, Paris, 0330< Pierre )ourdieu, !espre tele"i:iune, 4d* @eridian, )ucuresti, 033(< Ion )ucFeru, Fenomenul Tele"i:iune, 4d* Fundatiei RomAnia de @Aine, )ucuresti, 0338< Kean Ca:eneu"e, =a societZ de lXubicuitZ, !engel5EontFier, Paris, 0382< Rogers Clausse, )re"Ys considerations sur la terminologie et la mZtFodologie de la communication sociale" n Economies et societK" aprilie ,HF-1 @iFai Coman, @anual de ;urnalism, 4d* Polirom, Iasi, 0338< !ennis !eFleur, Dnderstanding @ass Comunication, Iougton @i,,lin Compan$, )oston, 0330< @el"in !eFleur, Sandra )all5RoBeacF, Teorii ale comunicarii de masa, 4d* Polirom, Iasi, 0333< KosepF R* !ominicB, !$namics o, @ass Comunication, Addison Hestle$, =ondon, 03(3< KoFn !o7ning, Ali @oFammadi, Suestioning tFe media, Sage, 0330< Eeorges Friedman, !ictionnaire des mZdias, @ome, Paris, 0380< Rose5@arie Iaines, Comunicarea tele"i:uala, 4d* 4,icient, )ucuresti, 2000< K* =a:ar, Sociologie de la communication de masse, Armand Colin, Paris, 0330< Eu$ =ocFard, Ienri )o$er, Comunicarea mediatica, 4d* Institutul 4uropean, Iasi, 033(< @arsFall @c=uFan, TFe @edium is tFe @essage, Ne7 `orB, 03&8< @arsFall @c =uFan, @ass5media sau spatiul in"i:ibil, 4d* Nemira, )ucuresti, 0338< !enis @cSuail, @ass Communication TFeor$, Sage, 03(3< Kean5Nocl Keannene$, # istorie a mi;loacelor de comunicare de la origini si pAna asta:i, 4d* Institutul 4uropean Iasi, 0338< Ignacio Ramonet, Tirania comunicarii, 4d* !oina, )ucuresti, 2000< Al"in To,,ler, Po7ersFi,t ' Puterea ?n miscare, 4d* Antet, )ucuresti, 033&< )ernard Vo$enne, =a presse dans la sociZtZ contemporaine, Armand Colin, Paris, 03&2< G. Comunicarea publica CFristian )a$lon, Ja"ier @ignot, Comunicarea, 4d* Dni"ersitatii Ale-andru Ioan Cu:a%, Iasi, 2000< EZrard =eclerc, =a sociZtZ de communication, PDF, Paris, 0333< )ernard @iYge, Societatea cucerita de comunicare, 4d* Polirom, Iasi, 2000< H. Comunicarea publicitara Kean )audrillard, =a sociZtZ de consommation, Eallimard, Paris, 0380< )onange V TFomas, !on Kuan sau Pa"lo", 4seu despre comunicarea publicitara, 4d* Trei, )ucuresti, 0333< FranTois )rune, Fericirea ca obligatie ' PsiFologia si sociologia publicitatii, 4d* Trei, 033&< Riccardo Cer"elli, Eiuseppe @ariani, Come ,are pubblicita, SperlingV>up,er 4ditori, 0338< Vasile !Ancu, Comunicarea simbolica, 4d* !acia, Clu;5Napoca, 2000< KoFn >eane, @ass5media si democratia, 4d* Institutul 4uropean Iasi, 2000<

22& ,L. Comunicarea politica

Teoria comunicarii

Camelia )eciu, Politica discursi"a, 4d* Polirom, Iasi, 2000< PFilip )raud, Eradina deliciilor democratiei, 4d* Elobus, )ucuresti, 0332< >eit !o7ning, Puterea, 4d* !u St$le, )ucuresti, 0332< Eilbert !urand, Structuri antropologice ale imaginarului, 4d* Dni"ers 4nciclopedic, )ucuresti, 033(< @urra$ 4delman, Politica si utili:area simbolurilor, 4d* Polirom, Iasi, 0333< R* Eirardet, @ituri si mitologii politice, 4d* Institutul 4uropean, Iasi 0338< Rose @arie Iaines, !iscursul politic tele"i:ual, 4d* 4ra, )ucuresti, 2000< Niccolo @acFia"elli, Principele, 4d* @iner"a, )ucuresti, 0339< )ernard @iYge, Societatea cucerita de comunicare, 4d* Polirom, Iasi, 2000< !oru Pop, @ass5media si politica, 4d* Institutul 4uropean, Iasi, 2000< Eabriel TFo"eron, Comunicarea politica a:i, 4d* Antet, )ucuresti, 033&< R*E* ScF7art:enberg, Statul spectacol, 4d* Scripta, 0332< Ste,an Stanciugelu, Violenta, mit si re"olutie, 4d* All, )ucuresti, 033(< Andrei Stoiciu, Comunicarea politica, 4d* Iumanitas, )ucuresti, 2000< Constructia simbolica a cmpului electoral" Ed. @nstitutul European @asi" ,HHG1 Andrei :toiciu" Oni$mes de la sKduction politiPue" Ed. Jumanitas" 2ucuresti" -LLL1 DominiPue 5olton" 7es contradictions de la communication politiPue" n 7a communication. Otat des savoirs" :ciences Jumaines Oditions" ,HHG1 ,,. 0anipularea informationala si structurile mediatice Ste,an )u:arnescu, Sociologia opiniei publice, 4d* !idactica si Pedagogica, )ucuresti< I*P* CatFala, 4poca de:in,ormarii, 4d* Antet, )ucuresti, @iFai Coman, !in culisele celei de5a patra puteri, 4d* Carro, )ucuresti, 033&< Constantin Cucos, @inciuna, contra,acere, simulare, 4d* Polirom, Iasi, 0338< )ogdan Ficeac, TeFnici de manipulare, 4d* Nemira, )ucuresti, 033(< R*V* Koule si K*=* )eau"ois, Tratat de manipulare, 4d* Antet, )ucuresti, 0338< Noel >ap,erer, Q"onurile, 4d* Iumanitas, )ucuresti, 0333< RZmi >au,,er, Corporatiile americane ?n lupta contra 4uropei, 4d* Incitatus, )ucuresti, 0333< Kames =ull, @ass media ' Comunicare, @anipularea prin in,ormatie, 4d* Sami:dat, )ucuresti, 0333< Isabelle Na:are ' Aga, @anipulatorii sunt printre noi, 4d* Niculescu, )ucuresti, 0333< Ignacio Ramonet, Tirania comunicarii, 4d* !oina, )ucuresti, 2000< EZrard de Sel$s, @inciuni mass5media, 4d* Scripta, )ucuresti, 0332< Catalin Qam,ir, =a:ar Vlasceanu /ed1, !ictionar de sociologie, 4d* )abel, )ucuresti, 0333< Vladimir VolBo,,, !e:in,ormarea, arma de ra:boi, 4d* Incitatus, )ucuresti< Vladimir VolBo,,, Tratat de de:in,ormare, 4d* Antet, )ucuresti< Piotr Hier:bicBi, Structura minciunii, 4d* Nemira, )ucuresti, 033&<

III. Comunicarea %n ca#rul or ani(atiilor Annie )artoli, Communication et #rganisation, =es Uditions !Xorganisation, 0330< @icFael )land, Communicating #ut o, a Crisis, @ac@illan, 033(< PFilippe Cabin, Communication et organi:ation, =a communication, 4tat des sa"oirs, Sciences Iumaines Uditions, 033(<

)ibliogra,ie Rodica CAndea, Comunicarea manageriala, 4d* 4-pert, )ucuresti, 033&< Ielena Cornelius, Stiinta re:ol"arii con,lictelor, 4d* Stiinta si TeFnica, )ucuresti, 033&< StepFen Co"e$, 4,icienta ?n sapte trepte, 4d* All, )ucuresti, 0339< Kean Iiltrop, SFeila Ddall, Arta negocierii, 4d* Teora, )ucuresti, 033(< Ear$ KoFns, Comportament organi:ational, 4d* 4conomica, )ucuresti, 033(< Ea"in >enned$, Negocieri, 4d* Nemira, )ucuresti, 033(< Eeorge @oldo"eanu, Anali:a organi:ationala, 4d* 4conomica, )ucuresti, 033&< !an Popescu, Arta de a comunica, 4d* 4conomica, )ucuresti, 033(< Ste,an Prutianu, Comunicare si negociere ?n a,aceri, 4d* Polirom, Iasi, 0338< Iassan Souni, @anipularea ?n negocieri, 4d* Antet, )ucuresti, 033(< Hilliam Dr$, !incolo de re,u:, 4d* de Vest, Timisoara, 0339< @onica Voicu, A*b*c*5ul managerului, 4d* !anubius, 033(<

228

La E#itura Comunicare.ro au mai a"arut@

!enis @cSuail, S"en HindaFl, @odele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de masa =ucien S,e:, # critica a comunicarii Kean5Nocl >ap,erer, Caile persuasiunii* @odul de in,luentare a comportamentelor prin mass media si publicitate )eno?t Ieilbrunn, =ogo5ul Eeorge Rit:er, @cdonaldi:area societatii

Camelia )eciu, Comunicare politica Erigore Eeorgiu, Istoria culturii romAne moderne Ion CFiciudean, Valeriu Tones, Eestionarea cri:elor de imagine 4milian @anciur, Protocol institutional Vasile @aco"iciuc, Filoso,ie !umitru Iacob, !iana5@aria Cismaru, #rgani:atia inteligenta* 00 teme de mana$ementul or$anizatiilor Septimiu CFelcea, Cum sa redacta o lucrare de licenta, o te:a de doctorat, un articol stiintific n domeniul stiintelor socioumane Paul !obrescu, Alina )Argaoanu, @ass media si societatea !umitru Iacob, !iana5@aria Cismaru, Relatiile publice* 4,icienta prin comunicare

Cn curs #e a"aritie@

4r"ing Eo,,man, Viata cotidiana ca spectacol Kames )* Stull, KoFn H* )aird, Comunicarea ?n a,aceri 4d7ard =* )erna$s, Cristali:area opiniei publice