Inst.

SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

PROIECT TEMATIC

PERIOADA: 7.02.2011- 21.02.2011 TEMA ANUALA: CAND, CUM SI DE CE SE INTAMPLA? SUBTEME: 1. Ograda bunicii 2. Vietuitoarele padurii 7.02-11.02.2011 14.02.-18.02.2011

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

3. Vietuitoarele pamantului 21.02.-25.02.2011

HARTA PROIECTULUI

AU FOST SI SUNT IN JURUL NOSTRU

2.VIETUITOARELE PADURII Infatisare; e!i" !e #iata; Hrana; C"ri$%itati.

&.VIETUITOARELE PA ANTULUI

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I Infatisare; e!i" !e #iata Hrana C"ri$%itati

'.O(RADA )UNICII Infatisare; e!i" !e #iata;

Hrana; F$*$ase; In+ri,ire.

CU

ESTE- A FOST .I VA FI AICI PE P/ 0NT1 PROIECT TE ATIC 2A" f$st si s"nt in ,"r"* n$str"

ALE(EREA TE EI3 Elementul declanator al acestui proiect deriva din curioziatea copiilor ,din faptul ca ei sunt fascinai de lumea animalelor . Doresc sa cunoasc aproape totul aespre animale(modul de viata , hrana , adposturile) acestora. Fapt pentru care am hotrt mpreuna cu rupa mea sa derulam acest proiect tematic in care vom studia animalele domestice , sl!atice si cele din mediul acvatic. Te4a an"a*53 CU ESTE- A FOST .I VA FI AICI PE P/ 0NT1 Peri$a!a3 ".#$.$#%%& $%.#$.$#%% (r"6a' mica (Delfinasii) Inst. *imion Elena +lina S"7te4e 8Dire9:ii !e !e%#$*tare;3

Inst. SIMION ELENA ALINA %. (, rada !unicii)

NIVEL I

&-.*./+0/+1E232

$. (4ietuitoarele padurii) 5. (4ietuitoarele pamantului) (r"6"* :int5 ' precolarii rupei 6./. 7DE2F.8+*..) A"rata ' 5 sptmni ,!iective de referinta' . *i participe la activitatile de rup, inclusiv la activitatile ae 9oc, atat in calitate ae vor!itor, cat si in calitate ae auditor: . *a audieze cu atentie un te;t si sa retina ideile acestuia si sa demonstreze ca l&a inteles: . *a comunice idei, impresii pe !aza o!servarilor efecuate: . *i manifeste disponi!ilitate in a participa la actiuni de in ri9ire si prote9are a mediului aplicand cunostintele do!andite: . *a&si im!o ateasca e;perienta senzoriala, ca !aza a cunostintelor matematice referitoare la recunoasterea, denumirea o!iectelor, cantitatea lor, clasificare, constituire de rupuri0multimi pe !aza unor insusiri comune (forma, marime, culoare) luate in consiaerare separat sau mai multe simultan: . *a numere de la % la 5 recunoscand rupele de o!iecte si cifrele corespunzatoare: .. *a&si adapteze comportamentul propriu la cerinlele rupului in care traieste (familie, radinita, rup ae 9oaca): . *a cunoasca si sa utlizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activitati practice: . *a descopere lumea incon9uratoare cu a9utorul auzului, sa diferentieze auditiv tim!rul si intensitatea sunetelor din mediul apropiat si al sunetelor muzicale: . *a e;erseze deprinderile tehnice specifice modela9ului in redarea unor teme plastice: . *a e;prime prin miscare starea sufleteasca, creata de muzica audiata: )I)LIOTECA3 ARTA /arti si reviste cu /reioane ne re, ima ini despre animale colorate, acuarele, domestic si sal!atice: pensule: JOC DE ROL -apusi <ucarii si siluete cu diferite animale

Inst. SIMION ELENA ALINA /aiete si fise adecvate temei: <etoane,pliante, al!ume: Dvd , cd cu cantece. JOC DE ASA -uzzle: <ocul culorilor: 2oto cu animale

NIVEL I -lastilina,plansete: /oli de hartie 2ipici, hartie lace. 6asini 1ruse de doctor si mester.

CONSTRUCTII Tr"sa *e+$ C"7"ri asini- 6ers$na,e in 4iniat"ra

STIINTA En9i9*$6e!ii; P*anse 9" ani4a*e sa*7ati9e<!$4esti9 J"9arii- 4"*a,e

In#entar !e 6r$7*e4e /E *1.6= /a oamenii cresc animale. E;ista animale care traisec si in paduri. >rana animalelor. ,nomatopeele: /aracteristici, mod de viata. /E 4?E6 *+ +F2+6= /um se numesc animalele care traisec in curtea oamenilor , dar cele din paduri= De ce cresc oamenii animalele domestic= /um ocrotesc oamenii animalele padurii= /umin ri9esc oamneii animalele domestic=

/unostiinte ' *a cunoasca infatisrea caracteristica a diferitelor animalelor (parti component ale corpului, insusiri caracteristice) *a cunoasca hrana specifica, adapostul, mode de in ri9ire.

Harta proiectului PISICA

Mediul de via

nfiare

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

Hran Foloase

Ograda bunicii 7.02-11.02.2011 ( PISICA)

@.3+ 238. +D,ra' A.## B C.## ?31.8E' primirea copiilor, salutul, prezenta, calendarul naturii, intalnirea de dimineata ( DE*-?E /E 4,6 .84+1+ +@. = 7 ,ra' C.## B C.5# +D- B ?31.8E' ( 6icul de9un ( (deprinderi de autoservire) ( *in urel ma in ri9esc ( +2+ <,/DE ?,2' 7De&a fermierii) D.D2.,1E/+' /itim ima ini (+nimale domesticE) <,/DE 6.*/+?E (cainele si pisica) +DE D*B /38,+*1E?E+ 6ED.323. ,!servare')-isica)

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

6+?1.

6.E?/3?.

<,.

(deprinderi de i iena personala ) 1?+8@.1.E ' <,/ D.*1?+/1.4 ' ( /+231.. 8+@D?+4+8. ,ra' A.## B C.## ?31.8E' primirea copiilor, salutul, prezenta, calendarul naturii, intalnirea de dimineata ( -3.. 4.8 2+ 6+6+). ,ra' C.## B C.5# +D- B ?31.8E' 6icul de9un ( deprinderi de autoservire) ( *in urel ma in ri9esc ( (deprinderi de i iena personala ) 1?+8@.1.E ' <,/ D.*1?+/1.4' 7/+1E23*.. <3/+3*.) ,ra' A.## B C.## ?31.8E' prezenta, salutul, calendarul naturii, intalnirea dedimineata')/36 .8E?.<.6 +8.6+2E2E DE /+*+ 7 ( /+1E23*., -.*./31E ) ,ra' C.## B C.5# +D- B ?31.8E' ( 6icul de9un((deprinderi de autoservire) ( *in urel ma in ri9esc 1?+8@.1.E ' <,/ D.*1?+/1.4 '76+E+?3*.. .8/+-+1+8+1. 7 +D- B ?31.8E' primirea copiilor, salutul, prezenta, calendarul naturii, intalnirea de dimineata) 1u poti sa faci ca mine =) ( imitatie ) ,ra' C.## B C.5# ?31.8E' ( 6icul de9un ( deprinderi de autoservire) ( *in urel ma in ri9esc ( ( deprinderi de i iena personala ) 1?+8@.1.E ' <,/ D.*1?+/1.4' ( 23-32 *. ,.2E 7 ?31.8E' primirea copiilor, salutul, prezenta,

*1..81+ ' ( Easeste hrana potrivita fiecarui animal domestic( $. <,/ DE 6+*+' ( *1.. /.8E *381 E3 = ( (9etoane cu animale domestic)

D,* +D.2.1+1. -?+/1./E 6+/>E1+ ' 7 FE?6+ DE +8.6+2E D2/ 6emorizare (6iaunica)

*1..81+ ' 7 E+*E*1E D?3632 /E2,? D,. 6.E231. /+1?E 6+6+ 2,? 7 +?1+' (+nimale domestic) colorare <,/ D.*1?+/1.4 ' (<ocul mut)

D*& +/1.4.1+1E 6+1E6+1./+ E;ercitiu cu material individual (6ama si puiul) DE/ /antec predare (3n motan cat un pisoi) <oc cu te;t si cant (Elasul animalelor)

/,8*1?3/1..' 7+daposturi pentru animale) <,/DE 6+*+' -uzzle (animale)

D2/ -,4E*1E+ ED3/+1,+?E. 7 /apra cu trei iezi) DE/ &ED3/+1.E -2+*1./+ Dactilopictura ') +nimale domestice)

4.8E?.

. D.D2.,1E/+' 7 /.1.6 .8 +12+*E *.

D-6 .nvatarea aruncarii si

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I E8/./2,-ED.. DE*-?E +8.6+2E2E D,6E*1./E) +?1+ ' 7 6+*1. DE +8.6+2E D,6E*1./E) prinderii de la piept cu doua maini. <oc (Ehemul pisicii) <,/ D.*1?+/1.4 ' 7 -.*./+ *. *,?./E232 7

calendarul naturii, intalnirea de dimineata ( /e v&a placut cel mai mult din ce am invatat saptamana aceasta). ?31.8E'6icul de9un deprinderi de autoservire ( *in urel ma in ri9esc ( ( deprinderi de i iena personala 1?+8@.1.E'<,/ D.*1?+/1.4'/+?8+4+232 +8.6+2E2,?

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

+2+ %. *1..81+ ' 7 E+*E*1E D?3632 /E2,? D,. 6.E231. /+1?E 6+6+ 2,? 7

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

<,/ D.*1?+/1.4 ' 7 -.*./+ *. *,?./E232 7 *e face alinierea dupa inaltime. .n coloana cate unul se realizeaza diferite tipuri de mers si aler are. *e formeaza coloana de imnastica cate $ si se e;ecuta diferite tipuri de e;ercitii pentru se mentele corpului' D?+1E */3?1E, D?+1E 238E.' mainile la piept si timpii %&$ la piept, 5&F e;tensie -2./., -2./. ' !ataie din palme cu mainile intinse in fata la timpii %&$, in spate 5&F +1.8EE6 /E?32 , +1.8EE6 -+6+8132' %&$ mainile intinse in sus, 5&F aplecare in fata cu varfurile de etelor atin em podeaua fara a indoi enunchii -.*./+ *E <,+/+ /3 E>E632' sezut, cu enunchii la piept , copiii formeaza un hem. 2a comanda -.*./+ *E <,+/+G /opiii se !alanseaza pe spate cu viteza, pentru a reveni usor la pozitia sezut de dinainte. F+/E6 E>E632, DE*F+/E6 E>E632' pozitia sezut, cu !ratele si picioarele intinse drept in fata. 2a comanda F+/E6 E>E632G , copiii stran picioarele cu !ratele la piept, la comanda DE*F+/E6 E>E632G /opiii revin la pozitia initiala. *e trece apoi la predarea mersului taras pe palme si enunchi printr&un tunel pliant iar la iesirea din tunel, din hemuit, copii e;ecuta o saritura in lun ime ca aterizare tot in hemuit, imitand prinderea unui soricel de catre o pisica.

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

HARTA PROIECTULUI

INFATISARE : VIATA : Cap: ochi, urechi,bot Gat, trunchi Picioare : copite

MEDIUL DE Paduri

ANIMALE SALBATICE

Adapost: FOLOASE: Barlog; Carne;

INMULTIRE: Pui

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

Culcus; Blana Vizuina

Vietuitoarele padurii
@.3+ 238.

14.02.-18.02.2011
+2+ <,/DE ?,2' 7De&a dresorii) D.D2.,1E/+' /itim ima ini cu animale sal!atice. <,/DE 6.*/+?E (cainele si pisica) +DE D*B /38,+*1E?E+ 6ED.323. ,!servare')3rsul)

6+?1.

+D,ra' A.## B C.## ?31.8E' primirea copiilor, salutul, prezenta, calendarul naturii, intalnirea de dimineata ( DE*-?E /E 4,6 .84+1+ +@. = 7 ,ra' C.## B C.5# +D- B ?31.8E' ( 6icul de9un ( (deprinderi de autoservire) ( *in urel ma in ri9esc ( (deprinderi de i iena personala ) 1?+8@.1.E ' <,/ D.*1?+/1.4 ' ( /+231.. 8+@D?+4+8. ,ra' A.## B C.## ?31.8E' primirea copiilor, salutul, prezenta, calendarul naturii, intalnirea de dimineata ( 6os 6artin ne povesteste). ,ra' C.## B C.5# +D- B ?31.8E' 6icul de9un ( deprinderi de autoservire) ( *in urel ma in ri9esc ( (deprinderi de i iena personala ) 1?+8@.1.E ' <,/ D.*1?+/1.4' 7/+1E23*.. <3/+3*.)

*1..81+ ' /uriozitati din lumea animalelor( $. <,/ DE 6+*+' ( *1.. /.8E *381 E3 = ( (9etoane cu animale sal!atice)

D,* +D.2.1+1. -?+/1./E +plicatie ( 3rsul) D2/ ?eactualizare (3rsul pacalit de vulpe) de .on /rean a

Inst. SIMION ELENA ALINA 6.E?/3?.

NIVEL I Di!lioteca' lectura educatoarei ( /asuta din oala) +?1+' (+nimale sal!atice) colorare <,/ D.*1?+/1.4 ' (<ocul mut) D*& +/1.4.1+1E 6+1E6+1./+ <oc mathematic (/ine stie mai !ine=)(formare de multimi, punere in coresponsdenta) DE/&educatia muzicala /antec predare (/and am fost noi in padure) /antec (3n motan cat un pisoi)repetare D2/ -,4E*1E+ ED3/+1,+?E. 7 /apra cu trei iezi) D-6 .nvatarea deprinderii motrice utilitar applicative, mers in echili!ru. <,/ ' 7 /and pe varf, cand pe calcai 7

<,.

,ra' A.## B C.## ?31.8E' prezenta, salutul, calendarul naturii, intalnirea dedimineata')/36 .8E?.<.6 +8.6+2E2E DE /+*+ 7 ( /+1E23*., -.*./31E ) ,ra' C.## B C.5# +D- B ?31.8E' ( 6icul de9un((deprinderi de autoservire) ( *in urel ma in ri9esc 1?+8@.1.E ' <,/ D.*1?+/1.4 '76+E+?3*.. .8/+-+1+8+1. 7 +D- B ?31.8E' primirea copiilor, salutul, prezenta, calendarul naturii, intalnirea de dimineata) 1u poti sa faci ca mine =) ( imitatie ) ,ra' C.## B C.5# ?31.8E' ( 6icul de9un ( deprinderi de autoservire) ( *in urel ma in ri9esc ( ( deprinderi de i iena personala ) 1?+8@.1.E ' <,/ D.*1?+/1.4' ( 23-32 *. ,.2E 7 ?31.8E' primirea copiilor, salutul, prezenta, calendarul naturii, intalnirea de dimineata ( DE 4,?D+ /3 -+D3?E+). ?31.8E'6icul de9un deprinderi de autoservire ( *in urel ma in ri9esc ( ( deprinderi de i iena personala 1?+8@.1.E'<,/ D.*1?+/1.4'/+?8+4+232 +8.6+2E2,?

/,8*1?3/1.. -lane' 7/ulcusul iepurasului) <,/DE 6+*+' -uzzle (animale) <oc cu te;t si cant (3rsul doarme)

4.8E?.

. D.D2.,1E/+' 7 /.1.6 .8 +12+*E *. E8/./2,-ED.. DE*-?E +8.6+2E2E sal!atice) +?1+ ' 7 6+*1. DE +8.6+2E *+2D+1./E) <oc distractiv (Ehici cine sunt=) mima

D,*

DOS: oli!a ie"urasului#"ovestirea edu$atoarei

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

ANIMALE SALBATICE DIN ALTE ZONE Girafa

Nu-i asa ca stiti cum arata o girafa?

Iat-o!

Numele ei vine de la petele de culoare mai inchisa de pe piele, de forma unor petice cusute parca unul langa celalalt.

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

In savana africana, cel mai inalt mamifer de pe Pamant domina peisajul prin aspectul ei neobisnuit: picioare lungi, corp mic cu umeri inalti, gat foarte lung, terminat cu un botic alungit, mereu rontaind crengile din varful copacilor. otodata, girafa este si cel mai mare mamifer erbivor rumegator !adica mesteca a doua oara hrana intoarsa din stomac - care este diferit de al altor animale, avand mai multe compartimente". Preocuparea de ba#a este, pe aproape toata durata #ilei, cautarea hranei - frun#ele arborilor si mestecatul acestora. $dihna din timpul noptii nu este un somn propriu-#is. %e fapt, girafele mesteca si rumega !in picioare sau culcate", miscandu-si in continuu urechile si tinand in permanenta cate unul dintre ochi deschis, pentru a fi sigure ca nu se apropie nici un dusman. &n pui de somn adanc nu durea#a cu adevarat mai mult de '( minute! %in cau#a inaltimii sale iesite din comun - cinci metri si jumatate !cat trei barbati inalti!" - multa lume se intreaba: oare cum bea apa girafa?. )a incerc sa va e*plic: girafele isi departea#a foarte mult picioarele din fata - gata-gata sa cada - sau ingenunchea#a precum camilele. +lteori prefera roua diminetii, depusa pe frun#ele pe care le rontaie. )i pentru ca am vorbit despre picioare, sa spunem si ca girafele se deplasea#a in doua moduri, mergand normal sau galopand, precum caii la curse. In mers, girafa paseste mai intai cu picioarele de pe o parte - in acelasi timp - apoi pe celelalte, deplasarea fiind e*act la fel cu a camilei. In alergare, insa, fuga este asemanatoare cu a unui iepure: intai picioarele din fata, apoi - tup! - cele din spate. Girafele sunt animale sociabile, convietuind in turme numeroase, care se intind pe suprafete mari, ajungand la ,-- .ilometri. urma nu are sef si nici nu este organi#ata in grupuri. %atorita inaltimii, girafa poate vedea dusmanii si de la un .ilometru distanta, motiv pentru care principala grija a membrilor turmei este de a-si gasi un copac, din care sa poata mesteca in liniste. %e obicei, distanta dintre doua girafe din aceeasi turma este de -(-/( de metri, e*ceptie facand situatiile in care acelasi copac este ales ca loc de hrana de doua sau mai multe girafe. &n alt amanunt interesant in descrierea girafei este capul. 0elor doua urechi - ca niste cornite acoperite de par des - li se adauga !doar la masculi" inca unul sau mai multe astfel

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

de coarne, in frunte, ca niste mici cucuie. 1imba girafei este ca un fel de mana a omului !adica poate apuca si tine crengile sau frun#ele" si are o lungime de -2 de centimetri! $chii sunt foarte bine de#voltati pentru vederea la distanta. %esi asa ar putea lasa impresia, girafele nu sunt, totusi, mute. %oar ca, datorita inaltimii lor, pot usor vedea si comunica cu prietenii din turma, prin simple miscari ale capului sau urechilor. Inaltimea nu este, insa, tot timpul o calitate. %istanta de la inima la cap fiind foarte mare, circulatia sangelui se face destul de incet, motiv pentru care girafele nu pot face eforturi mari, pentru ca obosesc foarte usor, iar inima nu poate bate atat de repede pentru a trimite sangele in tot corpul.

3lefantul

3lefantul este cel mai mare mamifer

terestru din #ilele noastre.Poate atinge o

greutate ce depaseste uneori 2 tone si o inaltime de pana la / metri. 4erg in turma, unul in spatele celuilalt, tropaind si calcand greoi prin padurile tropicale si savanele din +sia si +frica.

Inst. SIMION ELENA ALINA 3lefantul african +frica.

NIVEL I

este cel mai mare dintre toate rasele,

traieste atat in padurile tropicale dese si in #onele desertice din urma este condusa de cea mai batrana dintre femele !care poate atinge chiar si varsta de 5( de ani", iar familia este compusa doar din puii acesteia si rudele cele mai apropiate. Puiul de elefant are parte de o ingrijire speciala pana la varsta de 6 ani: toate surorile, verisoarele si matusile lui devin dadacele micutului elefant. %e mic, puiul invata sa fie independent, imitandu-le pe mamele sale. +stfel, pe la patru luni incepe sa-si foloseasca trompa, rupand iarba sau apucand fructe mici. +bia dupa inca un an de e*ercitii va reusi sa devina independent. %esi are pielea foarte groasa si aspra, aceasta nu il apara insa pe elefant de ra#ele puternice ale soarelui. %e aceea, mamiferul trebuie sa faca foarte multe bai: cu apa, namol sau chiar cu praf. )i toate acestea cu ajutorul trompei, cu care aspira praful sau apa, pe care apoi si le arunca pe spate, racorindu-se. In varful trompei are un fel de bu#e alungite, ca niste degete, foarte folositoare pentru mirosit, pipait, precum si pentru a sorbi apa sau pentru a apuca fructele sau iarba, pe care apoi le mananca, dandu-le drumul in gura.

&riasul cu urechi mari si clapauge este totodata arhitect si gradinar . +rhitect, pentru ca atunci cand strabate desisurile padurii, rupand si calcand totul in picioare, constru-ieste adevarate drumuri. )i gradinar, deoarece, dupa ce mananca fructele sau crengile pe care le rupe cu trompa, scuipa semintele sau mugurii, care prind radacini si apoi devin plante sau copaci.

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

7ipopotamul

3ste unul dintre cele mai mari animale din +frica. 4a*ilarele sale enorme sustin o pereche de colti lungi de aproape o jumatate de metru, suficient de puternici pentru a putea rupe o barca!

otusi, cu toate ca este dotat cu aceste arme distrugatoare, hipopotamul se dovedeste destul de pasnic. )i, vreti sa stiti ceva? 3ste vegetarian! +dica, mananca doar iarba, frun#e si , rar , fructe. Nu-i asa copii ca puteti sa il recunoasteti usor? Intr-adevar, este foarte greu sa confun#i un hipopotam cu orice alt animal: un corp de forma unui butoi urias care poate cantari peste trei tone, falci enorme, o coada foarte scurta, picioare palmate cu cate patru unghii si nari care se pot deschide... Nu prea seamana cu o alta vietuitoare, nu? 7ipopotamii traiesc doar pe continentul african, in #onele din sudul desertului )ahara, lenevind toata #iua in apa sau chiar in namol si iesind sa se hraneasca doar noaptea. +stfel, pentru a-si potoli foamea, un hipopotam este nevoit sa parcurga - pe pamant - pana la 2 .ilometri, mancand - in medie - apro*imativ /( de .ilograme de vegetale in fiecare noapte! +vand un corp atat de voluminos, hipopotamul pluteste foarte usor, dar inoata destul de incet. Poate sta si sub apa, chiar mai mult de un sfert de ora, preferand sa se scufunde ca un adevarat submarin si sa mearga pe fundul raului.

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

0orpul hipopotamului poate ajunge la / metri lungime, este acoperit cu o piele gri sau maronie, piele insuficient de groasa pentru a re#ista soarelui ar#ator. %e aceea, evolutia a facut ca hipopotamul sa secrete un fluid uleios, ro#, care il protejea#a impotriva ra#elor, asa cum o fac cremele folosite de oameni pe plaja.

%upa cum am mai amintit, hipopotamul este - in mod surprin#ator strict erbivor. +sadar, iarba - de toate felurile - este mancarea sa preferata, hipopotamul hranindu-se la pascut. Numai ca, firele de iarba nu sunt taiate cu dintii, asa cum fac majoritatea erbivorelor, ci sunt smulse cu puternicele bu#e.

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

8inocerul

8inocerii sunt mamifere erbivore masive, cu pielea foarte groasa, acoperita de putin par, cu pantecele voluminos si cu copite, pe frunte avand unul sau doua coarne, in functie de specie. )unt impartiti in doua mari grupuri: unul raspandit pe continentul african, iar celalalt - in +sia. %upa elefanti, rinocerii sunt cele mai mari animale terestre de pe Pamant, corpul lor depasind la maturitate lungimea de / metri. Iar masculii din aceasta rasa pot cantari chiar si peste -,2 tone !adica -.2(( de .ilograme!". 8inocerii albi traiesc in #ona tropicala si in sudul +fricii, se hranesc cu iarba, au guri mari si cate doua coarne. +u vederea slaba, dar au#ul si mirosul - mult mai bune - ii ajuta sa evite pericolele, pentru ca rinocerii albi sunt animale pasnice, care - de obicei - fug de oameni. %in pacate, acest lucru nu este suficient pentru a scapa de braconieri, care le vanea#a pentru a le vinde coarnele ot in +frica traieste si rinocerul negru, care - spre deosebire de cel alb - nu paste,ci se hraneste din copaci si tufisuri, folosindu-si bu#a superioara !fle*ibila si iesita in afara" pentru a-si aduna hrana. %e asemenea, rinocerul negru este mult mai agresiv decat cel alb: in loc sa fuga din fata primejdiei, prefera

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

sa atace. %in nefericire, rinocerul negru !numit si rinocerul african" este unul dintre marile mamifere care va disparea in curand...

9ebra
0u aspectul lor cam ciudat, dar foarte interesant, unic in lumea animalelor, datorat dungilor ce le bra#dea#a corpul, #ebrele traiesc pe continentul african, acolo unde e*ista marile savane !acele campii intinse, acoperite de ierburi inalte". %in pacate , repre#inta o specie in pericol. +ceste animale pot masura pana la ',6( m inaltime si cantari aproape /(( de .ilograme. 9ebra are pe corp dungi negre si castanii, coama este vargata, iar coada, lunga, se termina cu un smoc de peri negri. 3ste foarte rapida, putand galopa cu 6( de .m:ora. +re un au# e*celent, favori#at si de urechile mari si mobile, un miros fin si o vedere ce permite animalului sa observe aproape tot spatiul jurul sau. 9ebrele comunica intre ele cu ajutorul miscarilor urechilor: lasate pe spate, de pilda, indica o atitudine agresiva. %esenul dungilor este unic, actionand ca o amprenta pentru fiecare #ebra in parte. In felul acesta, in cadrul unui grup, pe spate. urmele de #ebre pasc in liniste si au o hrana foarte variata, ba#ata in general pe ierburi, tufe si arbusti pitici. In timpul pascutului, ele se pot recunoaste una pe alta dupa ase#area specifica a dungilor din

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

#ebrele raman atente, pentru a nu fi surprinse de lei sau hiene, principalii lor dusmani. 0and grupul dormitea#a in arsita amie#ii, o #ebra adulta ramane de pa#a, anuntand printr-un fornait specific aparitia vreunui pradator. 9ebra cea mai in varsta este cea care conduce grupul atunci cand acesta migrea#a, in timp ce masculul se plasea#a in spate sau lateral, pregatit sa-si apere familia. In se#onul ploios, intregul grup, mai ales in ca#ul #ebrelor de campie, se muta cu totul pentru a gasi hrana si apa.

igrul

igrul , unul dintre cele mai frumoase animale de pe pamant, este cea mai mare felina !adica o ruda a pisicii", . %in pacate, insa, aceste frumoase animale sunt pe cale de disparitie, #ona lor de raspandire devenind din ce in ce mai mica.. igrii traiesc in tundra siberiana, in insula )umatra din arhipelagul indone#ian, in sudul 0hinei, in India, Nepal si ;angladesh . ;lana tigrului este matasoasa, de culoare portocalie cu dungi lungi, negre. )pecia cea mai raspandita este tigrul bengale#, acesta fiind emblema nationala a Indiei si +vand declarat animal ocrotit inca din antichitate...

aproape - metri lungime si ,,( .g, tigrul bengale# poate vana cu usurinta cerbi sau caprioare, precum si vite si bivoli salbatici, acestia constituind hrana lui de ba#a.

$ ruda !bengale#" este de la blana sa

interesanta a tigrului indian tigrul alb, numele acestuia provenind complet alba, bra#data de dungi

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

negre. In pre#ent, aceasta superba felina alba cu ochi albastri nu mai e*ista decat in captivitate, in centre speciale.

4aimuta

<oarte cunoscute si indragite de copii, maimutele fac parte din categoria celor mai inteligente mamifere de pe pamant. +u un va# e*trem de de#voltat, sunt foarte bune cataratoare, avand degete in loc de gheare, fapt care le ajuta foarte mult la prins si la sarit din copac in copac. 0ele mai cunoscute si mai interesante specii sunt maimutele mari :urangutanul, gorila si cimpan#eul. &rangutanul !sau $mulpadurilor in limba indone#iana" este un mamifer greoi si mare, cu blana roscata, care traieste in padurile ecuatoriale din insulele ;orneo si )umatra, in arhipelagul indone#ian. )unt animale arboricole, facandu-si culcusul numai in varful copacilor, unde si traiesc aproape toata viata. Pot atinge greutati de peste ',( .g si o inaltime de

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

circa ',, metri. &rangutanii sunt vietati nesociabile !mai ales masculii", care se bat deseori pentru cuibul in care isi cresc puii%upa nastere , micii urangutani raman agatati de mama lor aproape , ani, pe langa care stau pana la = ani, cand parasesc culcusul. 7rana de ba#a a omului-padurilor o repre#inta in principal fructele, mai

ales un soi anume de pepene salbatic. %e asemenea, fiind animale omnivore, mananca si mici animalute, frun#e, flori, termite sau larve de fluturi. Gorila face parte, ca si urangutanul, din categoria maimutelor foarte mari. 4ai mare decat celelalte maimute din familia ei, gorila adulta poate avea pana la '2( .g si o inaltime de ',5 metri. raieste in grupuri, conduse de unul sau doi masculi, alaturi de 2-6 femele si mai multi pui.Gorilele sunt vegetariene, hrana lor constand in plante, radacini, seminte si foarte multe fructe, pe care le gasesc la sol, fiind maimutele care traiesc cel mai mult pe pamant, si nu in copaci. 0impan#eul este maimuta cea mai inteligenta, fiind favoritul gradinilor #oologice.

4ajoritatea cimpan#eilor traiesc in muntii si padurile din +frica, hranindu-se cu fructe, plante, deseori cu pui de mistreti sau puii altor mici animale si, oca#ional, cu termite. 3ste des intalnit in grupuri mari, fiind un mamifer foarte sociabil.

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

)tiati ca cimpan#eii inteleg foarte usor limbajul international al semnelor, e*istand e*emplare care, invatate de oameni, pot vorbi cu acestia prin cel putin ,((--(( de semne?

1eul

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I

3ste supranumit si 8egele junglei datorita frumusetii si puterii sale. 4asculul se distinge prin coama sa stufoasa din jurul gatului, formata din peri mai lungi dacat restul blanei si prelungita pe piept.+ceasta coama are rolul de al proteja in timpul luptelor. +re o culoare tipica ce contine nuante de galben maroniu deschis. . &n mascul poate atinge greutatea de ,2( .g, pec and femela este mult mai mica, ea avnd o greutate de apro*imativ '2( .g. Purtand acest frumos nume de >rege al junglei va puteti gandi imediat ca triete in salbatica si minunata jungla. 3i bine, nu ! 1eul traieste in sudul si estul +fricii in #onele de savana, pajisti si paduri deschise precum si in sudul )aharei. %esi este intalnit si in alte locuri ale lumii, adevarata lui patrie este +frica. In #onele pe care locuieste, leul este stapanul atotputernic si temut de toti.8acnetul sau,care se aseamana cu tunetul,imprastie groa#a printre celelalte vietuitoare si il nelinisteste chiar si pe om. oata lumea stie cum arata un leu! %intii leului sunt puternici si ascutiti. 0a si pisica,el vede foarte bine noaptea. Gatul scurt este atat de viguros,incat poate duce cu usurinta pe el,chiar o camila. rupul se termina cu o coada lunga, care are in varf un mot cu peri mai lungi. Picioarele leului sunt groase si puternice, terminate cu gheare lungi si ascutite.Pentru a dovedi forta acestui animal,trebuie mentionat faptul ca leul poate rupe sira spnarii unui bou dintr-o singura lovitura de laba. 1eii sunt carnivori, triesc n grupuri de familii, formate din ambele se*e, i un mascul nenrudit. care este atacata, de aceeail putem numi femele nrudite, puii de

1eul i protejea# familia n momentele n un iubitor de familie.

Inst. SIMION ELENA ALINA

NIVEL I %upa cum probabil stiti,leul este un animal carnivor.3l vanea#a girafe, hipopotami. #ebre, bivoli, ga#ele si uneori pui de elefanti, rinoceri si chiar

0a o curio#itate, aflati ca leii isi petrec aproape ,( de ore pe #i odihnindu-se, restul perioadei se ocupa de vanatoare si viata sociala a grupului. 0and vanea#a alearga /2-?? de metri atingand o vite#a de apro*imativ 2( .m:h si este capabil de salturi de ', m. +re nevoie sa manance '(-,( de animale mari pe ani. 1eu 1eoaica