CRANIUL (CRANIUM) Reprezint baza anatomic a capului. Protejeaz creierul, organe de im! (oc"ii, urec"ea medie #i intern) #i por!

iunile craniale ale i temelor re pirator #i dige ti$. %er$e#te, de a emenea, in er!iei mu#c"ilor &aciali #i ma ticatori. 'a ele craniului propriu(zi unt unite )ntre ele prin uturi care e o i&ic )n timp. %ingurele oa e mobilizate al craniului unt mandibula #i "ioidul. (Partea aboral a craniului reprezint craniul propriu-zis au neurocraniul (Cranium/Neurocranium) #i e te &ormat din oa ele care delimiteaz ca$itatea cranian, oasele craniului (Ossa cranii). Cele pla ate )n plan agital unt impare* occipitalul, &enoid, etmoidul, $omerul #i interparietalul. 'a e pare unt* parietalul, temporalul #i &rontalul. (Partea ro tral a craniului, cuprinz+nd ca$it!ile nazale, ca$itatea oral, mandibula #i "ioidul e te denumit fa (Facies) au splanhnocraniu (Splanchnocranium) au viscerocraniu. Oasele feei (Ossa faciei) unt pare #i unt reprezentate de* zigomatic, ma,ilar, lacrimal, nazal, inci i$, palatin #i mandibul. -ioidul e te &ormat din mai multe pr!i componente. La animalele dome tice, plan"nocraniul e te mai dez$oltat dec+t neurocraniul. 'a ele capului unt late. %unt &ormate din dou lame de !e ut o o compact, una e,tern #i una intern (Lamina externa et lamina interna), )ntre care e g e#te un trat pongio , denumit diploe (Diploe). .n unele oa e, )nc din perioada prenatal, acea ta e re oarbe #i e te )nlocuit de in$aginri ale mucoa ei re piratorii din ca$it!ile nazale. %e &ormeaz, a t&el, pa!ii pneumatice care comunic direct au indirect cu ca$it!ile nazale, denumite sinusuri paranazale (Sinus paranasales). 'A%/L/ CRANIULUI (OSSA CRANII) 0ormeaz ca$itatea cranian care protejeaz ence&alul. 'a ele impare unt* occipitalul, &enoidul, etmoidul, $omerul #i interparietalul. 'a ele pare unt* temporalul, parietalul #i &rontalul. 'CCIPI1ALUL (OS OCCIPI AL!) / te impar #i &ormeaz peretele aboral al ca$it!ii craniene, precum #i jumtate din baza craniului. / te &ormat din urmtoarele patru pr!i care )ncadreaz )ntre ele gaura occipital, denumit #i gaura mare (Foramen ma"num)* A solzul au scvama occipitalului (S#uama occipitalis) B dou pri laterale (Partes laterales) C poriunea bazilar (Pars $asilaris)
2

A Solzul occipitalului (S#uama occipitalis) &ormeaz peretele aboral al ca$it!ii craniene. 0a!a a e,ocranian e di tinge prin prezen!a unui relie& dor al denumit protuberana occipital extern (Protu$erantia occipitalis externa), loc de in er!ie pentru m. emi pinal al capului #i al g+tului, cel mai puternic mu#c"i e,ten or al capului #i al g+tului. a cal #i la carnivore, de la acea t protuberan!, porne#te )n en ro tral creasta sagital extern (Crista sa"ittalis externa) care e continu pe &a!a dor al a craniului. Latero($entral, de la protuberan! coboar imetric creasta nucal (Crista nuchae). Crea ta nucal e te bine dez$oltat la cal! la porc "i la carnivore# $umegtoarele nu au dec+t o linie nucal (Linea nuchae). Crea ta au linia nucal e continu, bilateral, pe o ul temporal, cu creasta temporal (Crista temporalis). La peciile care prezint ligament cer$ical, ace ta e in ereaz pe tuberozitatea cervical ( u$erositas cer%icalis) ituat ub protuberan!a occipital e,tern. 0a!a endocranian a olzului occipitalului prezint trei depre iuni, una agital #i dou laterale. .n plan agital, e itueaz amprenta vermisului (Impressio %ermialis), a lobului intermediar al cerebelului. 3epre iunile laterale core pund lobilor cerebelo#i laterali #i unt completate de oa ele temporale. a porc #i la rumegtoare, dea upra amprentei $ermi ului proemin protuberana occipital intern (Protu$erantia occipitalis interna), continuat ro tral de creasta occipital intern (Crista occipitalis interna) #i apoi de creasta sagital intern (Crista sa"itallis interna), pe pla&onul ca$it!ii craniene. La celelalte pecii, proemin creasta tentoric (Crista tentorica) au procesul tentoric (Processus tentoricus), de pe care dura(mater (cea mai rezi tent dintre meninge) e deta#eaz pentru a &orma cortul cerebelului (lat. tentorium 4 5cort6). B %rile laterale (Partes laterales) unt ituate $entro(lateral &a! de olzul occipitalului. %unt reprezentate de c+te un condil bicon$e,, condilul occipitalului (Con&'lus occipitalis). Cei doi condili ai occipitalului e articuleaz cu &o ete articulare craniale ale atla ului. .ntre cei doi condili e,i t gaura occipital au gaura mare (Foramen ma"num). a rumegtoare #i la carnivore, &iecare condil e te trbtut pe &a!a medial de canalul condilar (Canalis con&'laris). a porc #i la carnivore, dea upra marginii dor ale a gurii occipitale, e,i t doi mici tuberculi nucali ( u$ercula nuchalia). Lateral de condili, e proiecteaz )n en $entral procesele paracondiliene (Processus paracon&'lares). Ace tea unt curte la carnivore (e,trem de mici la pisic), relati$ lungi la cal #i la rumegtoare #i &oarte lungi la porc. Pe &iecare parte, )ntre condil #i baza proce ului paracondilian, e ad+nce#te fosa condilar ventral (Fossa con&'laris %entralis), care e te per&orat de gaura
7

&canalul' nervului hipoglos ()) (Canalis ner%i h'po"lossi). Acea ta e te larg la cal. La celelalte pecii dome tice, e te mic. a vac, e,i t, uneori, 7 au 8 canale (ori&icii). 3ea upra condilului e te ituat fosa condilar dorsal (Fossa con&'laris &orsalis). C %artea bazilar (Pars $asilaris) au bazioccipitalul e te impar #i &ormeaz partea $entro(caudal a bazei craniului. / te ituat )naintea gurii occipitale #i e )ntinde p+n la sincondroza sfeno-occipital (S'ncon&rosis sphenooccipitalis). Pe &a!a e,tern a ace tei incondroze, e relie&eaz un tubercul muscular ( u$erculum musculare), pentru in er!ia m. lung al capului. 0a!a endocranian prezint dou depre iuni* amprenta pontin (Impressio pontina), pentru puntea lui 9arolio #i amprenta medular (Impressio me&ullaris) pentru bulbul ra"idian, care e te denumit #i mdu$a prelungit (Me&ulla o$lon"ata). :azioccipitalul delimiteaz, )mpreun cu &enoidul #i temporalul, gaura sf*"iat (Foramen lacerum). Acea ta e te ab ent la rumegtoare #i carnivore. a cal! rumegtoare "i porc e,i t o )ngu t fisur petro-occipital (Fissura petrooccipitalis), creia, la carnivore, )i core punde sutura occipitotimpanic (Sutura occipitot'mpanica). '%UL %0/N'I3 (OS SP(!NOIDAL!) / te impar #i &ormeaz partea ro tral a bazei craniului. / te ituat )ntre occipital #i etmoid. La indi$izii tineri, e te &ormat din dou oa e independente* osul presfenoid (Os presphenoi&ale), ituat ro tral, #i osul bazisfenoid (Os $asisphenoi&ale), ituat aboral. Cele dou oa e unt conectate prin utura intersfenoidal (Sutura intersphenoi&alis) care e o i&ic )n primul an de $ia!. Pre &enoidul e te &ormat dintr(un corp #i dou aripi. :azi &enoidul e te &ormat dintr(un corp, dou aripi #i dou proce e pterigoide. - %resfenoidul prezint ro tral un $+r&, v*rful sau ciocul sfenoidului (Rostrum sphenoi&ale), care e continu pe etmoid cu creasta de coco" (Crista "alli). Corpul e te pneumatizat de dou sinusuri sfenoidale (Sinus sphenoi&ales), t+ng #i drept, eparate )ntre ele printr(un sept (Septum sinuum sphenoi&alium). a rumegtoarele mici #i la carnivore, inu urile &enoidale unt ab ente. Pe &a!a dor al a corpului pre &enoidului, e ob er$ creasta sfenoidului ()u"um sphenoi&ale), care e termin aboral printr(o crea t )n &orm de arc, creasta orbito-sfenoidal (Crista or$itosphenoi&alis). %ub crea ta orbito( &enoidal, e g e#te "anul chiasmatic (Sulcus chiasmatis), core punztor c"ia mei optice, locul de )ncruci#are a ner$ilor optici. La ace t ni$el, con$erg cele dou canale
8

optice (Canalis opticus) care $in din orbite. Aripile presfenoidului (Ala ossis presphenoi&alis) e itueaz de o parte #i de alta a corpului ace tuia, &iind orientate dor o(lateral. 0a!a lor e,tern &ormeaz pere!ii mediali ai orbitelor, )n timp ce &a!a lor intern contribuie la &ormarea pr!ii ro trale a ca$it!ii craniene. a cal, la limita dintre pre &enoid #i &rontal e g e#te gaura etmoidal (Foramen ethmoi&ale). La celelalte pecii de mami&ere dome tice, acea t gaur per&oreaz partea orbital a o ului &rontal. a carnivore, e,i t, de obicei, dou guri etmoidale (Foramen ethmoi&ale). La limita dintre aripile pre &enoidului #i aripile bazi &enoidului, e itueaz fisura orbital (Fissura or$italis). a cal #i la carnivore, &i ura orbital e te ituat ub canalul optic, aboral de ace ta. Imediat $entral, e te gaura rotund (Foramen rotun&um). 1oate ace te guri unt acoperite de creasta pterigoid (Crista pter'"oi&ea). Acea ta e te ab ent la carni$ore. - Bazisfenoidul (Os $asisphenoi&ale) prezint pe &a!a endocranian a corpului u, "eaua turceasc (Sella turcica). Acea ta prezint )n centrul ei fosa hipofizar (Fossa h'poph'sialis) au canalul cranio-faringian (Canalis craniophar'n"eus) #i un perete caudal, orientat ro tro(dor al, denumit spatele "eii (Dorsum sellae). ;eaua turcea c lip e#te la cal. Cele dou aripi ale bazisfenoidului (Alae ossis $asisphenoi&ales) unt orientate dor o(lateral. 0a!a endocranian a &iecrei aripi prezint dou #an!uri, di tincte la cal #i la c*ine* "anul nervului oftalmic +, (Sulcus n* ophtalmici) #i "anul n# maxilar +(Sulcus n* maxillaris). ;an!ul n. o&talmic e de c"ide )n orbit prin fisura orbital (Fissura or$italis), iar #an!ul n. ma,ilar prin gaura rotund (Foramen rotn&um). Lateral de ace te #an!uri, e g e#te &o a lobului piri&orm (0o a piri&ormi ). <arginea caudal a aripilor bazi &enoidului, la cal #i la porc, &ormeaz marginea ro tral a gurii sf*"iate (Foramen lacerum). Prezint trei incizuri. .n ordine medio(lateral, ace tea unt* incizura carotic (Incisura carotica), di$izat )n dou la cal, incizura oval (Incisura o%alis) #i incizura spinoas (Incisura spinosa), &oarte )ngu t. .aura sf*"iat (Foramen lacerum) e te ab ent la rumegtoare #i la carnivore. a carnivore, e te )nlocuit de trei de c"ideri* gaura oval (Foramen o%ale) ( )n aripa bazi &enoidului, canalul carotic (Canalis caroticus) = pat )n por!iunea timpanic a o ului temporal, #i gaura spinoas (Foramen spinosum) = ca o mic de c"idere, ade ea doar o incizur, ituat pe marginea lateral a gurii o$ale (la c*ine). Rumegtoarele au doar o gaur o$al mai mare )n aripa bazi &enoidului, care core punde pr!ii ro trale a gurii &+#iate. Prin gaura o$al, la toate peciile, trece n. mandibula 98 (N. mandibulari ). %rocesele pterigoide (Processus pter'"oi&eus) porne c de la captul ro tral al bazi &enoidului #i unt orientate latero($entral. %e une c medial cu oa ele pterigoide #i cu proce ele $erticale ale oa elor palatine. a cal #i la c*ine unt per&orate la baz de canalul alar (Canalis alaris), care )ncepe de la gaura alar
>

caudal (Foramen alaris cau&ale) #i e termin la gaura alar rostral (Foramen alare rostrale), care e de c"ide )n orbit, $entral &a! de gaura rotund. a unii cai (nu #i la c+ini), canalul alar comunic prin gaura alar mic (Foramen alare par%um) cu &o a temporal. Canalul alar e te pat de a. ma,ilar. Prin gaura alar mic trece a. temporal pro&und ro tral, colateral a a. ma,ilare, de tinat m. temporal, ituat )n &o a temporal. ?aura alar mic e te ituat )n patele cre tei pterigoide, la acela#i ni$el cu canalul optic. '%UL /1<'I3 (OS ! (MOIDAL!) / te impar, &iind ituat )n plan agital, la limita dintre neuro(craniu #i plan"nocraniu, )ntre cele dou orbite. 0ormeaz )n cea mai mare parte, peretele ro tral al ca$it!ii craniene, precum #i partea caudal a ca$it!ilor nazale. / te &ormat din trei pr!i* lama perpendicular, lama ciuruit #i labiritul etmoidal. A ama perpendicular (Lamina perpen&icularis) reprezint un ept median o o care e continu ro tral cu eptul nazal cartilagino . Caudal, pe &a!a endocranian, &ormeaz o crea t arcuit, creasta de coco" (Crista "alli), di tinct la toate peciile, cu e,cep!ia c+inelui, la care nu e te relie&at. B ama ciuruit (Lamina cri$rosa) e te ituat tran $er al #i epar ca$itatea cranian de ca$it!ile nazale. / te 5ciuruit6 de &iletele n. ol&acti$ I. / te )mpr!it de Crista "alli )n dou jumt!i e,ca$ate* fosele etmoidale (Fossae ethmoi&ales). Ace tea unt ocupate de bulbii ol&acti$i ai emi &erelor cerebrale. a c*ine, lama ciuruit nu e te di$izat de Crista galli, acea ta ne&iind dez$oltat, moti$ pentru care, la acea t pecie, e,i t doar o ingur &o etmoidal. C abirintul etmoidal (La$'rinthus ethmoi&alis) e te &ormat din numero#i corne!i etmoidali, oa e papiracee r ucite turbionar, a cror totalitate &ormeaz !thmotur$inalia, care e proiecteaz )n ca$it!ile nazale. 0iecare etmoturbinal e te unit, at+t cu pere!ii ca$it!ii nazale, c+t #i cu lama ciuruit. / te &ormat dintr(un grup de corne!i mai mari, ituat medial, denumi!i endoturbinale (!n&otur$inalia) #i un alt grup de corne!i, ituat lateral, denumi!i ectoturbinale (!ctotur$inalia). Raportul dintre numrul de endo( #i ectoturbinale $ariaz peci&ic, a t&el* la cal unt @ endoturbinale #i 7A ectoturbinale, raportul e te @B7AC la rumegtoare* >B2DC la porc* >B2EC la c*ine* >*@C la pisic* >BA. /ndoturbinalul ) (!n&otur$inale I) e te cel mai mare #i mai dor al dintre endoturbinali. %e in ereaz pe creasta etmoidal (Crista ethmoi&alis) a o ului nazal #i &ormeaz baza anatomic o oa pentru cornetul nazal dorsal (Concha nasalis &orsalis). a cal, endoturbinalul I &ormeaz o lam piral r ucit )n en $entral. Partea a ro tral (%ars rostralis) con!ine rece ul concal dor al. Partea caudal (Pars cau&alis) a endoturbinalului I include sinusul cornetului dorsal (Sinus conchae &orsalis). Ace ta comunic direct cu inu ul &rontal, &orm+nd
A

sinusul concho-frontal (Sinus conchofrontalis). Cele dou pr!i, ro tral #i caudal ale endoturbinalului I unt eparate prin septul cornetului dorsal (Septum conchae &orsalis). a rumegtoare #i la porc, endoturbinalul I e te, de a emenea, r ucit )n en $entral #i include sinusul cornetului dorsal (Sinus conchae &orsalis). a carnivore, pr!ile ro tral #i caudal ale endoturbinalului I au a pectul unei intume cen!e longitudinale. Numai partea mijlocie e te r ucit #i include un rece . /ndoturbinalul I e ata#eaz de o ul nazal prin procesul uncinat (Processus uncinatus). Ace t proce )nc"ide par!ial comunicarea cu recesul maxilar (Recessus maxillaris). /ndoturbinalul )) (!n&otur$inale II) e te al doilea ca pozi!ie #i ca mrime dup endoturbinalul I. 0ormeaz baza anatomic o oa pentru cornetul nazal mi0lociu (Concha nasalis me&ia). a cal #i la porc, e te mic #i con!ine sinusul cornetului mi0lociu (Sinus conchae me&iae). a vac, e te mai lung dec+t la rumegtoarele mici. a carnivore, endoturbinalul II e te tot at+t de lung ca #i endoturbinalul I. / te &ormat din doi au mai mul!i corne!i care con!in doar rece uri. Celelalte endoturbinale (III(9I, la cal au III(I9 la rumegtoare! suine "i carnivore) unt mult mai mici dec+t primele dou. Osul cornetului nazal dorsal (Os conchae nasalis %entralis) nu apar!ine etmoidului, ci o ului ma,ilar. /ctoturbinalele (!ctotur$inalia) unt mici #i au o pozi!ie predominant lateral. Pot &i ob er$ate din pre interior, dup )ndeprtarea endoturbinalelor. Rece urile tuturor ecto( #i endoturbinalelor con!in ca$it!i mai mici, denumite celule etmoidale (Cellulae ethmoi&ales). '%UL 1/<P'RAL (OS !MPORAL!) Contribuie la &ormarea peretelui lateral al ca$it!ii craniene. / te un o par, rezultat din &uzionarea a urmtoarelor > pr!i* poriunea solzoas au scvamoas (Pars s#uamosa), poriunea pietroas (Pars petrosa), poriunea timpanic (Pars t'mpanica) #i poriunea endotimpanic (Pars en&ot'mpanica). a carnivore, o ul temporal #i por!iunea bazilar a occipitalului unt unite $entral prin sutura occipito-timpanic (Sutura occipitot'mpanica). La celelalte pecii de mami&ere dome tice, cele dou oa e unt eparate prin fisura petrooccipital (Fisura petrooccipitalis). Acea ta e te mai larg la cal #i la porc, contribuind la &ormarea gurii sf*"iate (Foramen lacerum). a rumegtoare, &i ura petro(occipital e te )ngu t.
@

A %oriunea scvamoas au solzul temporalului (Pars s#uamosa/ S#uama temporalis) e te con$e, pe &a!a e,ocranian. %e une#te cu oa ele )n$ecinate prin sutura scvamoas au solzoas (Sutura s#uamosa). 1aa endocranian au cerebral (Facies cere$ralis) e te conca$ #i prezint amprentele circum$olu!iunlor cerebrale. a porc #i la rumegtoarele mici, aproape de por!iunea pietroa , e relie&eaz creasta cortului cerebelos (Crista tentorica). 3e pe faa exocranian, denumit #i faa temporal (Facies temporalis), e deta#eaz, )n en latero(ro tral, procesul zigomatic (Processus +'"omaticus) care contribuie la &ormarea arcadei zigomatice. Pe &a!a $entral a proce ului zigomatic, e aliniaz upra&e!ele implicate )n articula!ia temporo(mandibular, ingura articula!ie mobil dintre oa ele craniului, precum #i cele care $in )n raport cu piramida temporalului. Ro tro(aboral, ace tea unt* (tuberculul articular ( u$erculum articulare) au condilul temporaluluiC la rumegtoare #i la porc, tuberculul articular e te cund, iar la carnivore e te ab ent. -fosa mandibular (Fossa man&i$ularis) cu suprafaa articular (Facies articularis) au cavitatea glenoidC -procesul retroarticular (Processus retroarticularis) e te ituat )n patele articula!iei temporo(mandibulare. 3e pe ace t proce e deta#eaz ligamentul aboral al ace tei articula!iei. Proce ul retroarticular e te mic la rumegtoare #i la porc. a carnivore, e te, din contra, bine dez$oltat. -incizura timpanic (Incisura t'mpanica) )ncadreaz por!iunea timpanic a o ului temporal. -procesul retrotimpanic (Processus retrot'mpanicus) e g e#te )n patele incizurii timpanice #i epar por!iunea timpanic a piramidei temporalului de proce ul ma toid. Por!iunea c$amoa a temporalului e conecteaz caudal cu o ul occipital prin procesul occipital (Processus occipitalis). Pe &a!a e,tern a proce ului occipital, e relie&eaz creasta temporal (Crista temporalis), contiunuare a cre tei nucale a occipitalului. .ntre partea c$amoa #i o ul parietal e itueaz meatul temporal (Meatus temporalis) care adpo te#te inu ul $eno temporal. <eatul temporal e )ntinde din ca$itatea cranian, de dea upra por!iunii pietroa e, p+n la gaura retroarticular (Foramen retroarticulare), ituat caudal de proce ul retroarticular. Alte 2(8 mici ori&icii ale meatului temporal e de c"id )n &o a temporal. a porc #i la pisic, meatul temporal e te rudimentar. : = %oriunea pietroas (Pars petrosa) au st*nca temporalului (Os petrosum) prezint o fa medial (Facies me&ialis partis petrosae) au
F

endocranian, o fa occipital (Facies occipitalis), orientat pre o ul occipital #i o fa rostral (Facies rostralis), orientat ro tral. Pe &a!a medial (endocranian) e,i t porul acustic intern (Porus acusticus internus) reprezent+nd de c"iderea unui &oarte curt meat acustic intern (Meatus acusticus internus). ' creast transvers (Crista trans%ersa) )mparte meatul )n dou jumt!i, una dor al #i una $entral. .n jumtatea dor al, e ob er$ dou de c"ideri* ro tral e te aria n# facial +)) (Area ner%i facialis), iar caudal e te aria vestibular superioar +))) (Area %esti$ularis superior), )n care e pot de c"ide 7(8 ori&icii. Aria ner$ului &acial reprezint de c"iderea endocranian a canalului facial (Canalis facialis). Ace ta prezint mai )nt+i un traiect in&le,at, denumit genunchiul canalului facial (,eniculum canalis facialis). 3e c"iderea e,terioar a canalului &acial e te la ni$elul gurii stilo-mastoidiene (Foramen st'lomastoi&eum). 9entral de crea ta tran $er , ro tral e te aria cohlear (Area cochlearis), iar caudal e te aria vestibular inferioar (Area %esti$ularis inferior). Prin ori&iciile ace tor arii, precum #i prin aria $e tibular uperioar, trec ramurile celei de(a 9III(a perec"i de ner$i cranieni, ner$ul acu tico($e tibular au $e tibulo( coc"lear. 3ea upra porului acu tic intern, e itueaz fosa cerebeloas (Fossa cere$ellaris). %ub porul acu tic intern, e te v*rful poriunii pietroase (Apex partis petrosae), orientat ro tro($entral. .ntre &e!ele lateral #i medial ale por!iunii pietroa e e relie&eaz creasta poriunii pietroase (Crista partis petrosae). Acea ta e te di tinct la cal! c*ine "i vac. a rumegtoarele mici! e te redu #i joa , iar la porc e te ab ent. Acea t crea t, )mpreun cu cortul osos al cerebelului ( entorium cere$elli osseum) epar ca$itatea cerebral, de ca$it!ile cerebeloa e. a rumegtoare "i la porc, limita e te marcat de creasta cortului cerebelos (Crista tentorica). 3ea upra por!iunii pietroa e, e te intrarea )n meatul temporal (<eatu temporali ). Imediat caudo($entral, e te captul canalului condilar (Canali condGlari ) , la rumegtoare #i la carni$ore. Caudal #i $entral de meatul auditi$ e,tern, e g e#te procesul mastoid (Processus mastoi&eus). Ace ta e te )ncadrat )ntre proce ul retrotimpanic #i proce ul paracondilian al occipitalului. a porc, e te ab ent. a rumegtoare, e te cund. a cal, arat ca o tuberozitate )ngro#at. a cal #i la rumegtoare, proemin procesul stiloid (Processus st'loi&eus), orientat ro tro($entral. Are a pect cilindric #i e articuleaz cu o ul "ioid, mai preci , cu tilo"ioidul ace tuia. a porc #i la carni%ore, proce ul tiloid e te ab ent. a porc, "ioidul e articuleaz la baza proce ului paracondilian al occipitalului, iar la carni$ore, e articuleaz cu proce ul ma toid. .aura stilo-mastoidian (Foramen st'lomastoi&eum) reprezint captul e,tern al canalului &acial #i e te ituat = la cal "i la rumegtoare ( )ntre proce ul
D

tiloid #i proce ul ma toid. a porc, e de c"ide )ntre proce ul retrotimpanic #i por!iunea timpanic, iar la carni$ore, )ntre por!iunea timpanic #i proce ul ma toid. C = %oriunea timpanic (Pars timpanica)e te ituat $entral, )n incizura timpanic, )ntre proce ul retroarticular #i proce ul retrotimpanic. %e caracterizeaz prin prezen!a unei dilata!ii o oa e cu pere!i ub!iri, denumit bula timpanic (-ulla t'mpanica). Acea ta adpo te#te cavitatea timpanic (Ca%um t'mpani), cu cele 8 o cioare ale urec"ii medii. Urec"ea medie e te eparat de urec"ea e,tern prin membrana timpanic. Acea ta e te )nconjurat #i &i,at de inelul timpanal (Anulus t'mpanicus). Ca$itatea timpanic e te ubdi$izat )n celule timpanice (Cellulae tGmpanicae), cu e,cep!ia carni$orelor. 3e pe peretele ro tro($entral al bulei timpanice, e deta#eaz procesul muscular (Processus muscularis), loc de in er!ie pentru m. ridictor #i m. ten or al $lului palatin. Ace t proce e te &oarte a cu!it la cal #i la rumegtoare. a porc #i la carnivore e te &oarte curt. Pe &a!a medial a proce ului mu cular, e g e#te canalul musculo-tubar (Canalis musculotu$arius) care comunic cu ca$itatea timpanic. Prin ace t canal trece tuba auditiv ( u$a au&iti%a) denumit #i conduct faringo-timpanic au trompa lui /ustachio. Acea ta &ace legtura dintre &aringe #i urec"ea medie (ca$itatea timpanic), pentru a ec"ilibra pre iunile pe ambele &e!e ale timpanului. .n partea dor al #i lateral a por!iunii timpanice, e de c"ide meatul acustic extern (Meatus acusticus externus), prin porul acustic extern (Porus acusticus externus). Ace ta reprezint partea o oa a urec"ii e,terne. a cal #i la rumegtoare, de pe meatul acu tic e,tern e deta#eaz, )n en $entral, teaca procesului stiloid (.a"ina processus st'loi&ei), care )nconjoar proce ul tiloid. 2 %oriunea endotimpanic (Pars en&ot'mpanica) e te prezent numai la pisic. 3e &apt, e te reprezentat de partea medial a bulei timpanice, de care di&er prin originea a cartilaginoa . (Por!iunea timpanic e te o i&icat direct din !e utul conjuncti$). a pisic, por!iunea timpanic #i cea endotimpanic &ormeaz septul bulei (Septum $ullae). '%UL IN1/RPARI/1AL (OS IN !RPARI! AL!) / te ituat pe pla&onul ca$it!ii craniene, )n plan agital, )ntre cele dou oa e parietale. .n $ia!a prenatal, e dez$olt #i e o i&ic dintr(o perec"e de oa e. Cele dou pr!i ini!iale ale o ului interparietal &uzioneaz cu pu!in timp )nainte de na#tere au )n prima zi de $ia! po tnatal, &orm+nd un ingur o )n &orm de pan de de picat. Pe &a!a a e,tern, e continu, de la ni$elul occipitalului, creasta sagital extern (Crista sa"ittalis externa), prezent la cal #i la c*ine. Pe &a!a intern, endocranian, e relie&eaz procesul cortului cerebelos (Processus
H

tentoricus). Ace ta e te e$ident la cal #i la carni$ore, nu #i la rumegtoare au uine. .mpreun cu proce ele inonime o&erite de occipital #i parietale, e &ormeaz cortul cerebelos osos ( entorium cere$elli osseum), care epar fosa cranian caudal (Fossa cranii cau&alis) de fosa cranian mi0locie (Fossa cranii me&ia). '%UL PARI/1AL ('% PARI/1AL/) / te un o par, ituat caudal &a! de o ul &rontal. Contribuie la &ormarea pla&onului #i a pere!ilor laterali ai ca$it!ii craniene. Cele dou oa e parietale e une c pe linia median prin sutura sagital (Sutura sa"ittalis). a vac, cele dou oa e parietale unt eparate #i unt ituate pe pr!ile caudo(laterale ale craniului. Prin urmare, utura agital e te ab ent. 1aa extern (Facies externa) a parietalului e te di$izat )n * -partea dorsal au planul parietal (Planum parietale), ituat pe pla&onul craniuluiC -partea lateral au planul temporal (Planum temporale), acoperit de mu"chiul temporal (M* temporalis) a vac, planul parietal e te cuno cut ca plan nucal (Planum nuchale), al ce&ei. a cal "i la c*inii cu botul lung (dolicoce&ali), )n planul uturii agitale, e continu de la ni$elul o ului parietal, creasta sagital extern (Crista sa"ittalis externa). Acea ta e di$ide ro tro(lateral )n dou linii temporale (Lineae temporales), di$ergente, dreapt #i t+ng. 1aa intern (Facies interna), endocranian, prezint "anuri vasculare arteriale "i venoase (Sulci arteriosi et %enosi), amprente digitale (Impressiones &i"itatae) #i protuberane ale circumvoluiunilor cerebrale ()u"a cere$ralia), reprezent+nd negati$ul relie&elor emi &erelor cerebrale. a cal #i la porc, e relie&eaz creasta sagital intern (Crista sa"ittalis interna). Uneori, nu e te dez$oltat )n )ntregime. a cal #i la c*ine, )n partea caudal a &e!ei endocraniene, proemin procesul cortului = cerebelo ( (Processus tentoricus). .mpreun cu proce ele imilare ale interparietalului #i occipitalului, ace ta &ormeaz cortul cerebelos osos ( entorium cere$elli osseum). 9ezi #i o ul interparietal. '%UL 0R'N1AL (OS FRON AL!) / te un o par al neurocraniului, ituat )ntre parietal #i nazal. 0ormeaz partea ro tral a pla&onului ca$it!ii craniene. a vac, pla&onul ca$it!ii craniene e te &ormat )n )ntregime de &rontal. Cele dou oa e &rontale, t+ng #i drept, e une c )n plan agital prin sutura interfrontal (Sutura interfrontalis). 3e &apt, acea ta e te sutura sagital (Sutura sa"ittalis).
2E

' ul &rontal e te &ormat din* partea nazal (Pars nasalis), solzul frontalului (S#uama frontalis), partea orbital (Pars or$italis) #i faa temporal (Facies temporalis). a( %artea nazal (Pars nasalis), ituat ro tral, pre ca$itatea nazal, acoper o ul etmoid. La mami&erele dome tice nu e te di tinct. b( Solzul au scvama osului frontal (S#uama frontalis) &ormeaz partea ro tral a pla&onului craniului, la majoritatea peciilor de mami&ere dome tice. a vac, &ormeaz )n )ntregime ace t pla&on. 3e pe &a!a e,tern a c$amei, e deta#eaz )n en lateral, procesul zigomatic (Processus +'"omaticus). a cal #i la rumegtoare, proce ul zigomatic e te lung #i e une#te cu proce ul zigomatic al temporalului (la cal) au cu o ul zigomatic (la rumegtoare), complet+nd o o arcada orbital. a porc! carnivore "i iepure, proce ul zigomatic e te &oarte curt, iar arcada orbital e te completat lateral la ace te pecii de ligamentul orbital (Li"* or$itale). Proce ul zigomatic e te per&orat la baz de gaura supraorbital (Foramen supraor$itale). Acea ta e te ab ent la carnivore. a rumegtoare "i la porc, de la gaura upraorbital, porne#te ro tral, pe upra&a!a &rontalului, "anul supraorbital (Sulcus supraor$italis). a vac, ace ta e )ndreapt #i )n en caudal. Pe &a!a $entral (orbital) a proce ului zigomatic, la cal "i la rumegtoare, e,i t fosa glandei lacrimale (Fossa "lan&ulae lacrimalis). a porc "i la carnivore, acea t &o e te ituat ub ligamentul orbital. %c$ama &rontalului e te delimitat de por!iunea orbital a &rontalului prin marginea supraorbital (Mar"o supraor$italis) #i de &a!a temporal prin linia temporal (Linea temporalis). Acea t linie con tituie limita dor al pentru fosa temporal (Fossa temporalis), ocupat de m. temporal. La ra ele de $aci cu coarne, la captul caudal al c$amei &rontalului, e ridic imetric, )n en latero(dor al, procesul cornual (Processus cornualis). .ntre cele dou proce e cornuale, e relie&eaz protuberana intercornual (Protu$erantia intercornualis). Acea ta epar c$ama &rontalelor de c$ama occipitalului. c( %artea orbital (Pars or$italis) e te orientat $entral &a! de c$ama &rontalului #i &ormeaz cea mai mare parte din peretele medial al orbitei. Cele dou orbite unt eparate )ntre ele prin incizura etmoidal (Incisura ethmoi&alis) care cuprinde etmoidul, la toate peciile de mami&ere dome tice. a cal, la jonc!iunea dintre por!inea orbital a &rontalului #i aripa pre &enoidului e g e#te gaura etmoidal (Foramen ethmoi&ale). La celelalte pecii de mami&ere dome tice, per&oreaz por!iunea orbital, $entro(caudal. a carnivore, e,i t, de regul, dou guri etmoidale (Foramina ethmoi&alia). ?aura etmoidal comunic cu
22

partea ro tral a ca$it!ii craniene. %ub marginea upraorbital, medial, e g e#te o mic &o et, fovea trohlear (Fo%ea trochlearis), )n care e g e#te tro"leea cartilaginoa pe te care alunec tendonul m. oblic uperior al globului ocular. d( 1aa temporal (Facies temporalis) a &rontalului e te ituat caudal de por!iunea orbital. La limita dintre &a!a temporal #i c$ama &rontalului e te linia temporal (Linea temporalis). a rumegtoare, )ntre &a!a temporal #i por!iunea orbital e te creasta orbito-temporala (Crista or$itotemporalis). 0iecare &rontal con!ine unul au mai multe sinusuri frontale (Sinus frontales). Ace tea unt cuprin e )ntre compactele c$amei &rontalului. 0ac parte din grupa inu urilor paranazale. a cal, inu ul &rontal (%inu &rontali ) e )ntinde )n )ntreaga c$am &rontal. / te eparat de inu ul perec"e printr(un ept complet, septul sinusului frontal (Septum sinuum frontalium). 0iecare inu &rontal e te ubdi$izat prin mai multe lamele intrasinusale (Lamellae intrasinusales). a cal, inu ul &rontal comunic, ro tro(medial, cu sinusul cornetului nazal dorsal, &orm+ndu( e, a t&el, sinusul concho-frontal (Sinus conchofrontalis). /,i t, de a emenea, o larg comunicare cu inu ul ma,ilar caudal, prin apertura fronto-maxilar (Apertura frontomaxillaris), un ori&iciu o$al ituat )n plan#eul inu ului conc"o( &rontal, ro tro(lateral de labirintul etmoidal. a vac, inu ul &rontal e te cel mai dez$oltat )n eria mami&erelor dome tice. .n a&ara &aptului c ocup cea mai mare c$am &rontal, ace ta e e,tinde caudal, )n oa ele parietale, interparietal #i occipital. La ra ele cornute, e prelunge#te #i )n proce ele cornuale. Cele dou inu uri &rontale unt eparate de un inu median complet. 0iecare inu , t+ng #i drept, e te ubdi$izat prin lamele intra inu ale )n > compartimente* 8 compartimente ro trale mai mici ( medial, intermediar #i lateral (Sinus frontalis rostralis me&ialis/ interme&ius et lateralis) #i un compartiment caudal mai mare = sinusul frontal caudal (Sinus frontalis cau&alis). %inu urile &rontale ro trale unt ituate )ntre cele dou orbite #i comunic, &iecare )n parte cu ca$itatea nazal. %inu ul &rontal caudal e te ituat caudal de orbit #i e te trbatut de canalul upraorbital. a rumegtoarele mici, e,i t c+te dou inu uri &rontale mici, pe &iecare parte c+te un sinus frontal lateral "i unul medial (Sinus frontalis lateralis et me&ialis). Ace tea comunic cu ca$itatea nazal prin regiunea etmoidal dor al. a porc, inu ul &rontal e te &oarte larg #i e e,tinde atat )n occipital, c+t #i )n temporal. Comunic cu ca$itatea nazal prin meatul etmoidal. / te &ormat din urmtoarele compartimente* sinusul frontal rostral medial (Sinus frontalis rostralis me&ialis), ituat )n partea ro tral a &rontaluluiC sinusul
27

frontal rostral lateral (Sinus frontalis rostralis lateralis), ituat latero( caudal de inu ul &rontal ro tral medialC sinusul frontal caudal (Sinus frontalis cau&alis), cel mai dez$oltat compartiment, e prelunge#te )n parietal, occipital #i temporal. a c*ine, inu ul &rontal ocup primele dou treimi ale &rontalului. / te ubdi$izat )n trei compartimente* un compartiment medial mai mic, sinusul frontal medial (Sinus frontalis me&ialis), sinusul frontal lateral (Sinus frontalis lateralis), mai pa!io #i sinusul frontal rostral (Sinus frontalis rostralis). 1oate cele trei compartimente e de c"id )n meatul etmoidal dor al. %inu ul &rontal e te mai dez$oltat la ra ele mari de c+ini. La ra ele mici, brac"ice&ale (cu craniu curt) e te &oarte mic. a pisic, nu e,i t dec+t c+te un inu &rontal implu, necompartimentat. '%UL P1/RI?'I3 (OS P !R0,OID!UM) / te un o par, ub!ire #i )ngu t, care &uzioneaz cu &a!a medial a proce ului pterigoid al bazi &enoidului #i cu proce ul perpendicular ($ertical) al o ului palatin. 3e pe &a!a a $entral, e deta#eaz c*rligului pterigoidului ((amulus pter'"oi&eus). a cal, o ul pterigoid e te )ngu t #i are o pozi!ie orizontal. a rumegtoare, e te mai lat #i e te orientat oblic. a porc, are o orientare $ertical. a carnivore, are a tpect de lam rectangular. 9'</RUL (.OM!R) / te aplatizat #i impar, &iind ituat )n plan agital, ro tral &a! de corpul pre &enoidului. 0ormeaz eptul dintre c"oane (ori&iciile nazo(&aringiene) #i e prelunge#te )n partea caudal a ca$it!ilor nazale, unde e te ata#at de crea ta nazal median, pe plan#eu, )n plan agital. Caudal, )n raport cu corpul pre &enoidului, unt aripile vomerului (Alae %omeri). 9entral, e te creasta vomerului (Crista %omeris), iar dor al e te "anul vomerului au septal (Sulcus %omeris/septalis), denumit #i 0gheabul vomerian. Ace ta u !ine lama perpendicular a etmoidului #i cartilajul eptului nazal.

28