Originea i evoluia conceptului de securitate

Termenul securitate provine din cuvintele latine securitas i securitatis, care exprim att lipsa unei primejdii, ct i o stare de calm i pace. n limba romn, acest termen este atestat n Hronicul lui G eor! e "incai, cu n#elesul de a $i la adpost de orice pericol, a $i n si!uran#, a avea sentimentul de ncredere i linite datorate absen#ei oricrui pericol%. &o#iunea de securitate desemnea' premisele i circumstan#ele care determin nu doar un sentiment sau o stare de $apt !eneratoare de ncredere, linite, protec#ie, aprare n $a#a unui pericol sau lipsa unui pericol, ci i msurile care determin prevenirea oricrui pericol. (e)a lun!ul timpului, conceptul de securitate a cptat diverse $orme i n#elesuri, ns, datorit sc imbrilor ce au avut loc pe scena interna#ional i apari#iei noilor provocri la adresa securit#ii, el a rmas un concept incomplet de'voltat*. n prima jumtate a secolului al ++)lea, securitatea a $ost conceput n termenii puterii na#ionale. n rela#iile interna#ionale, puterea este considerat un instrument $olosit n vederea atin!erii unor obiective bine determinate. ,a repre'int capacitatea unui stat de a controla ac#iunile unui alt stat, cu scopul ndeplinirii propriilor interese. n acest sens, se di$eren#ia' dou sensuri ale no#iunii de putere- pe de o parte, puterea ard, care repre'int abilitatea unui stat de a determina unul sau mai multe state s ac#ione'e c iar i mpotriva voin#ei lor, prin amenin#ri sau recompense, iar pe de alt parte, puterea so$t, care ilustrea' abilitatea unui actor al sistemului interna#ional de a ob#ine re'ultatele dorite pe cale panic i amiabil, n msura n care i ceilal#i actori implica#i i doresc acelasi lucru. n studiul rela#iilor interna#ionale, puterea este de$init prin nsi lupta pentru putere, ideea esen#ial a luptei politice dintre actorii interna#ionali $iind accesul la putere. n decursul timpului, teoriile rela#iilor interna#ionale au reuit s valori'e'e conceptul de securitate prin conturarea i de$inirea unor noi sensuri ale acestuia. .iberalismul utopic a dominat !ndirea i practica politic n domeniul relatiilor internationale din perioada anilor /*0 i la nceputul anilor /10. 2cesta promova o serie de
1 2

2urel 3. (avid, Sociologia natiunilor, ,d. Tempus (acoromania 4omterra, 5ucuresti, *006, p. 167 5arr8 5u'an, Popoarele, statele si teama, ,d. 4artier, 4 isinau, *000, p. %6

principii idealiste, precum credin#a n ra#ionalitate, e!alitate i libertate, armonia intereselor, posibilitatea pro!resului uman, institu#ionali'area le!ii interna#ionale sub $orma securit#ii colective i crearea unor or!ani'a#ii interna#ionale care s men#in i s consolide'e pacea la nivel mondial. 9deile de traditie idealista au contribuit prin introducerea a doua concepte $undamentale in studiul asupra securitatii, si anume securitatea individuala si securitatea colectiva. 3i'iunea idealista a securitatii $ace re$erire la obiectele de re$erinta ale securitatii, atat in ceea ce priveste re$erentul, cat si in privinta elementelor amenintarii. :e de o parte, securitatea individuala se re$era la viata, sanatatea, statutul, starea materiala sau libertatea indivi'ilor, in timp ce amenintarea de re$erinta poate lua $orma pericolului, a indoielii, sau a altor elemente care ar ameninta unul dintre obiectele de re$erinta1. :e de alta parte, securitatea colectiva introduce ideea con$orm careia dilema realista a securitatii poate $i cel mai bine depasita nu prin balanta puterii si prin autoajutorare, ci prin instituirea unor an!ajamente colective prin care $iecare stat isi asuma indatorirea de a se alatura celorlalte impotriva acelora care ameninta inte!ritatea teritoriala sau independenta politica a unuia dintre membrii an!ajamentului colectiv;. <r!ani'a#ia .i!ii &a#iunilor a $ost considerat principalul sistem al securit#ii colective n perioada interbelic. (ei nceputul ei prea promi#tor, apari#ia i de'voltarea re!imurilor totalitare n anii /10 i incapacitatea .i!ii de a rspunde provocrilor acestor re!imuri, au avut drept re'ultat eecul proiectului propus de liberali i atra!erea unor mari critici asupra acestuia din partea adep#ilor curentului realist. 2cestia erau de parere ca idealismul se $undamenta pe o vi'iune $alsa si periculoasa asupra relatiilor internationale, de vreme ce propriile sale aspiratii nu $aceau decat sa !enere'e consecinte opuse lor6. .a nceputul secolului al ++)lea, n lupta cu imperiile, problemele le!ate de securitatea societ#ilor erau abordate n raport cu interesele acestora, prin prisma conceptelor de pace =repre'entat printr)un ec ilibru de putere> i putere. (up cum a$irm 2urel 3. (avid ntr)una din lucrrile sale?, premisele conceptului de securitate au aprut la mijlocul secolului al secolului al ++)lea, dup terminarea :rimului @'boi Aondial, odat cu victoria
3

3asile :irnea, Dimensiunea de securitate si aparare a Uniunii Europene , ,d. 4entrului Te nic),ditorial al 2rmatei, 5ucuresti, *006, p. *; 4 9bidem 5 9bidem
6

2urel 3. (avid, Doctrine, politici i strategii de securitate, ,d. Bunda#iei C@omnia de Aine, 5ucureti, *007, p. 67

na#iunilor mpotriva imperiilor i naterea statelor na#ionale. Dinta!ma securitate na#ional s)a nscut prin intermediul demersurilor statelor na#iune n vederea recunoaterii lor de ctre marile puteri ale lumii, repre'entate n special de imperii. .a acea perioad, securitatea na#ional era asociat cu aprarea armat a teritoriului na#ional mpotriva unui atac din a$arE. Flterior, conceptul de securitate na#ional a su$erit o serie de modi$icri ale sensului su prin obli!area imperiilor s #in seama de interesele na#iunilor i ale statelor na#ionale. <pus !andirii liberaliste utopice, realismul sus#ine ideea con$orm creia actorii interna#ionali au interese i aspira#ii incompatibile, ceea ce duce la o lupt continu ntre acestea n teritoriul rela#iilor interna#ionale. Total di$erit $ata de idealisti, realistii au construit o vi'iune asupra relatiilor internationale ba'ata pe Cpolitica puterii, urmarirea conservarii si potentarii securitatii nationale, a statului, dincolo de orice constran!eri morale inutile, autoajutorarea =Csel$ elp> si neincrederea in celelalte state intr)o lume anar ica si ostila, practicarea politicii de ec ilibrare a puterii, nesubordonarea $ata de dreptul international7. @ealitii au atras aten#ia asupra $aptului c, n sistemul interna#ional, ec ilibrul de putere nu poate $i reali'at numai prin prisma cooperrii i a ne!ocierilor, ntruct nu toate statele sunt mul#umite de status)Guo)ul existent. 2st$el, primul element $undamental al vi'iunii realiste l constituie natura uman, care este viciat, e!oist prin natere, ndreptat ctre lupta pentru putere, caracteri'at de o dorin# nes#ioas de domina#ie i nesc imbtoareH, cu alte cuvinte, con$lictual. 2l doilea element $undamental al vi'iunii realiste se re$er la natura rela#iilor interna#ionale, care sunt caracteri'ate de lupta pentru putere dintre statele na#iune ale sistemului interna#ional. 2l treilea element $undamental al abordrii realiste const ntr)o vi'iune ciclic asupra istoriei, prin intermediul creia realismul eviden#ia' continuitatea i repeti#ia anumitor !reeli n rndul unor !enera#ii di$erite din cadrul societ#ilor sistemului interna#ional. 2a cum se poate observa, ideile esen#iale ale realismului constau ntr)o vi'iune pesimist asupra naturii umane, convin!erea c rela#iile interna#ionale sunt con$lictuale i duc la r'boi, un scepticism pro$und $a# de posibilitatea pro!resului uman i condi#ia supravie#uirii statului, alturi de securitatea na#ional. 4onceptul de securitate a cunoscut o utili'are mai lar! n timpul @'boiului @ece, n contextul unei lumi dominate de dou blocuri politico)militare opuse din punct de vedere ideolo!ic. n acea perioad, semni$ica#ia conceptului era de$init n termeni militari,
7 8

9bidem 3asile :irnea, Dimensiunea de securitate si aparare a Uniunii Europene, ,d. 4entrului Te nic),ditorial al 2rmatei, 5ucuresti, *006, p. *; 9 2ndrei Airoiu, Dimona Doare, Manual de relaii internaionale, ,d. :olirom, 9ai, *00?, p. H7

$iind dependent de natura con$lictului ce domina rela#iile dintre state. 2a cum sus#ine 2urel 3. (avid, conceptul de securitate a $ost opera#ionali'at n strns le!tur cu cel de putere, punndu)se accent pe $or#a militar. n cea de)a doua jumtate a secolului al ++)lea, domeniul Dtudiilor de Decuritate a $ost dominat de o vi'iune tradi#ional asupra securit#ii, conturat cu ajutorul realismului i al neo)realismului. 2ceast vi'iune pune accent pe elementul militar n principal i pe cel te nolo!ico)economic n secundar, iar caracteristica principal a problematicii securit#ii este repre'entat de con$lictul militar. (in perspectiva realist, sistemul interna#ional este unul anar ic, iar prin aceasta se n#ele!e lipsa unei autorit#i mondiale capabile s controle'e interac#iunile ce au loc n interiorul sistemului. 2nar ia interna#ional este o $orm descentrali'at de ordine politic%0, ceea ce a determinat condi#iile politice n care s)a de'voltat ulterior sensul conceptelor de securitate na#ional, respectiv securitate interna#ional. :e msur ce @'boiul @ece a evoluat spre o coexisten# panic ntre cele dou blocuri politico)militare, conceptul de securitate a mai adu!at un domeniu de re$erin#, pe cel al na#iunilor. (rept urmare, securitatea na#ional a unui stat a devenit posibil n msura n care acel stat dispune de capacitatea militar de a se apra mpotriva amenin#rilor cu $or#a ce se abat asupra lui, iar $olosirea $or#ei este considerat o solu#ie $inal. Totodat, realitii consider c po'i#ia !eo!ra$ic a statelor in$luen#ea' orientarea acestora n politica extern. :e de alt parte, indivi'ii, n vi'iunea realist, sunt orienta#i ctre con$lict, ceea ce presupune c statul trebuie s !seasc o modalitate de a n!rdi pornirile lor con$lictuale, ast$el nct acestea s nu se transpun la nivel interstatal. n acest sens, realitii propun mecanisme de re!lementare interna#ional a con$lictelor, ba'ate pe o balan# a puterii. De poate uor observa c toate aceste caracteristici ale securit#ii de'voltate de ctre realiti au ca no#iune central puterea. :lecnd de la aceste premise, neo)realitii au ncercat s reconstruiasc $undamentele teoretice ale rela#iilor interna#ionale, punnd accent n special pe structura sistemului interna#ional, a modului n care sunt ordonate pr#ile componente ale acestuia. (in acest punct de vedere, structura sistemului trebuie n#eleas din perspectiva rela#iilor existente ntre state, respectiv po'i#ia pe care o de#in acestea n raport cu alte state i distribu#ia puterii n interiorul sistemului. :rin urmare, vi'iunea neo)realist su!erea' $aptul c sc imbrile produse la nivelul sistemului sunt produse de modi$icrile ce intervin n distribu#ia puterii.

10

5arr8 5u'an, Popoarele, statele si teama, ,d. 4artier, 4 isinau, *000, p. 11

2tt realismul, ct i neo)realismul, au identi$icat doua variabile ce trebuie luate in considerare in anali'a securitatii, respectiv structura anar ica a sistemului international si puterea. (eosebirile dintre cele doua scoli de !andire au constat in modul in care acestea au $olosit aceste variabile pentru a de'volta o teorie. 9ntr)un studiu dedicat valentelor conceptului de securitate, G eor! e Tataru sustine ca securitatea repre'inta o valoare, atat pentru om, cat si pentru colectivitatile in care acesta traieste. 9n acest context, aspiratia umana tinde spre reali'area si pastrarea acestei valori, care este !enerata de instinctul de supravietuire. 9n opinia autorului, intre sistemele de or!ani'are a vietii sociale exista asemanari si deosebiri, iar acestea tin de modul in care este abordata problematica securitatii. 4u toate acestea, el identi$ica o idee constanta la nivelul teoretic al lucrarilor de specialitate, con$orm careia securitatea este o stare ce trebuie reali'ata pentru ca un stat sau un !rup de state sa poata actiona nein!radit pentru promovarea intereselor proprii%%. 2utorul evidentia'a $aptul ca aceasta idee se a$la in contradictie cu realitatea, deoarece, sustine el, de cele mai multe ori, ceea ce repre'inta securitate pentru o colectivitate, inseamna insecuritate pentru o alta%*. 2st$el, securitatea, va'uta ca o valoare politica, repre'inta un criteriu pentru optiunile de politica externa, care au un rol decisiv in or!ani'area interna a statelor. (e asemenea, ea devine o sursa de tensiuni si con$licte, ce pot $i depasite prin rede$inirea conceptelor de securitate adoptate de catre state. 9n acelasi studiu, G eor! e Tataru identi$ica trei concepte di$erite ale securitatii. :rimul dintre acestea este conceptul de securitate mondiala =cunoscut si ca securitate !lobala sau securitate internationala>, caruia autorul ii atribuie ideea centrala a unei relatii de ec ilibru intre toate tarile, care are drept scop asi!urarea pacii prin intermediul mecanismelor si a institutiilor internationale, menite sa conserve valorile $undamentale ale statelor I independenta, suveranitatea si inte!ritatea teritoriala%1. 2l doilea concept este cel de securitate europeana, pe care autorul il di$erentia'a de cel anterior prin raportarea la spatiu, care este redus la limitele continentului. < alta particularitate a securitatii continentale se re$era la evolutia statelor europene si a relatiilor dintre acestea, percepute in mod di$erit de $iecare stat in parte. Fltimul concept $ace re$erire la securitatea re!ionala, pe care autorul o

11

G eor! e Tataru, Valentele conceptului securitate, ,d. Fniversitatii &ationale de 2parare C4arol 9, 5ucuresti, *00?, p. %0 12 9bidem 13 G eor! e Tataru, Valentele conceptului securitate, ,d. Fniversitatii &ationale de 2parare C4arol 9, 5ucuresti, *00?, p. %%

de$ineste ca $iind starea de si!uranta a statelor situate intr)o arie !eo!ra$ica relativ restransa, con$erita de relatiile bi si multilaterale mutuale ce se stabilesc intre ele%;. 9n opinia lui G eor! e Tataru, exista o corelatie intre cele trei concepte ale securitatii, care au acelasi punct de re$erinta, si anume securitatea statelor. 9n acest sens, autorul evidentia'a doua aspecte ce tin de problematica securitatii, cel al $actorilor care o a$ectea'a si cel al protectiei. 2vand in vedere $aptul ca securitatea statelor este a$ectata de $actori din di$erite domenii ale vietii sociale =politic, economic, militar, cultural>, precum si de $actori ai mediului natural inconjurator, asi!urarea protectiei sistemului trebuie sa includa toate elementele care concura la respin!erea amenintarilor majore la adresa supravietuirii si a bunastarii individuale si colective. (in aceasta perspectiva, componenta militara in problematica securitatii este relativ redusa, iar recur!erea la $orta armata este considerata a $i o ultima solutie, care vine sa usure'e actiunea principala prin care se reali'ea'a scopul propus. (ata $iind relativitatea conceptului de putere, respectiv semni$icatia traditionala a securitatii, in anii /E0 s)a discutat tot mai mult despre o dilema a securitatii, prin care se intele!e ca un stat isi poate asi!ura propria securitate in masura in care aceasta nu !enerea'a insecuritate unui alt stat. Aai tar'iu, in anii /70, acest lucru a determinat, aparitia unei sinta!me noi a securitatii, respectiv securitatea comuna, care presupunea retinerea marilor puteri de la cursa inarmarilot nucleare si reali'area securitatii printr)o actiune comuna%6. 9n acest sens, securitatea a $ost perceputa ca o relativa absenta a ra'boiului, coroborata cu asi!urarea bunastarii viitoare%?. .a s$arsitul secolului al ++)lea, odata cu prabusirea 9mperiului Dovietic, con$runtarea politico)militara dintre ,st si 3est a luat s$arsit, iar lupta pentru suprematie mondiala a constituit)o competitia economico)te nolo!ica din sistemul international. 2st$el, utili'area conceptului de securitate a $ost lar!ita, luandu)se in considerare noile procese sociale speci$ice domeniilor economic, ecolo!ic, demo!ra$ic, te nolo!ic, precum si alte aspecte ale interactiunilor sociale si internationale. (in acel moment, conceptul de securitate a $ost rede$init, iar acest lucru s)a reali'at in concordanta cu anali'a problematicii securitatii e$ectuate de catre Dcoala de la 4open a!a, care a urmarit reconceptuali'area sensului securitatii. 4ei mai importanti teoreticieni ai acestui nou curent de anali'a sunt 5arr8 5u'an si <le Jaever. :rin contributia acestora, aria conceptului de securitate a $ost extinsa, abandonandu)se vi'iunea traditionala
14 15

9bidem, p. %1 2urel 3. (avid, Doctrine, politici i strategii de securitate, ,d. Bunda#iei C@omnia de Aine, 5ucureti, *007, p. 6H 16 9bidem, p. 6H

asupra securitatii, care se concentrea'a doar asupra dimensiunii militare a securitatii, si introducandu)se cinci noi dimensiuni ale acesteia, respectiv militara, sociala, politica, economica si ambientala =de mediu>. 9n rede$inirea conceptului s)au implicat atat or!ani'atiile internationale !uvernamentale, cat si unele or!ani'atii internationale ne!uvernamentale. <r!ani'atia &atiunilor Fnite si <r!ani'atia pentru Decuritate si 4ooperare in ,uropa au promovat conceptul de securitate colectiva, la ba'a caruia sta ideea de cooperare in scopul coordonarii e$orturilor pentru atin!erea unui scop comun, si anume securitatea !lobala. 4on$orm conceptului de securitate !lobala, orice atac asupra unui stat democratic este considerat un atac asupra tuturor statelor democratice. (rept urmare, or!ani'atiile de securitate europene si euroatlantice s)au implicat in construirea unei noi ar itecturi de securitate, apreciind ca securitatea nu se re'uma doar la prevenirea ra'boiului, intrucat ea se ba'ea'a si pe alte aspecte ale vietii sociale si internationale, precum cele economice, ecolo!ice, te nolo!ice, s.a.m.d. 9n acest context, securitatea colectiva a devenit un concept)c eie, c iar si pentru &2T<, care a renuntat la conceptul de aparare colectiva. <r!ani'atiile ne!uvernamentale implicate in rede$inirea conceptului de securitate au avut ca obiect de activitate investi!area acestui domeniu. <bservand modul in care s)au des$asurat ra'boaiele de)a lun!ul istoriei si motivele care au stat la ba'a acestora, Damuel Huntin!ton a conclu'ionat ca securitatea are si o latura cultural)reli!ioasa, ceea ce l)a determinat sa a$irme ca urmatorul ra'boi mondial, daca va $i unul, va $i un ra'boi intre civili'atii%E. 4onceptul de securitate democratica a $ost elaborat pe ba'a interdependentei crescande dintre state si a $enomenului !lobali'arii. 2cesta presupune construirea relatiilor dintre statele democratice pe ba'a valorilor pluralismului, democratiei, drepturilor omului si domniei le!ii, ceea ce insemna inlocuirea modelului de actiune $ondat pe dominatie si violenta cu unul ba'at pe toleranta, cooperare si interdependenta. Densul conceptului de securitate colectiva a $ost imbo!atit de cel de securitate cooperativa, care su!erea'a unirea e$orturilor statelor in vederea prevenirii tensiunilor in viata internationala, respectiv a ra'boiului, prin impiedicarea unui stat in acumularea sau utili'area unor mijloace de o$ensiva impotriva altui stat. 9n acest sens, securitatea cooperativa o$era solutii pentru construirea si intretinerea unui sistem de securitate, prin cooperarea tuturor partilor componente ale sistemului, indi$erent de natura sau $orma lor, care au acelasi obiectiv

17

Damuel :. Huntin!ton, Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale, ,d. 2ntet, %HHE, p. 1?

comun, si anume pacea !lobala, va'uta nu doar ca lipsa a ra'boiului, ci si ca mediu de de'voltare economica si sociala. :rin rede$inirea conceptului de securitate a aparut o serie de noi sinta!me derivate din acesta, precum securitatea politica, economica, militara, sociala, ecolo!ica, etc., toate acestea raportandu)se atat la aspectul international al securitatii, cat si la cel national. 9n conditiile aparitiei unor noi amenintari la adresa securitatii, conceptul de securitate a devenit multidimensional, ceea ce a determinat demilitari'area securitatii%7. 9n conclu'ie, asa cum observa 2urel 3. (avid, conceptul de securitate a evoluat in stransa le!atura cu evolutia intereselor si necesitatilor di$eritilor actori ai mediului socio) politic si a raporturilor de putere dintre acestia%H.

18

2urel 3. (avid, Doctrine, politici i strategii de securitate, ,d. Bunda#iei C@omnia de Aine, 5ucureti, *007, p. ?% 19 9bidem