Perceptia vitezei in trafic - factor favorizant de accident rutier

MARI, 01 FEBRUARIE 2011 00:00 Psyvolution Science - Varia

Studiile in domeniu atesta ca disfunctiile perceptiei umane a vitezei de deplasare in trafic, constituie, in numarul unor cazuri semnificative, factor generator de evenimente si accidente rutiere. Desi nu totdeauna se acorda acestui aspect importanta cuvenita in analiza accidentologica intreprinsa, ea nu se poate elucida in descifrarea nonsensului rezolutiv a actiunilor diversilor conducatori auto in abordarea situatiilor de trafic in momentele imediate premergatoare impactului devastator cu un alt vehicul aflat in deplasare pe acelasi sens, sau pe sens opus de rulare, dupa caz. Ne propunem sa analizam din perspectiva psiho-sociala accidentul petrecut pe 0 .0!."00# intre localitatile Sinesti si $ovilita intens mediatizat la vremea respectiva, datorita faptului ca s-a soldat cu trei morti, dintre care doi erau indragiti interpreti de muzica usoara. %n &urul orei "'.!0 intr-o curba usoara la dreapta, in locatia mai sus amintita, autoturismul (enault )lio in care se intorceau in capitala artistii de la Slobozia, a fost izbit frontal de o Dacie papuc de culoare rosie, care circula pe contrasens din directia *ucuresti. %n urma puternicului impact, din cele + persoane care se aflau in autovehiculele ce au intrat in coliziune, ! au decedat pe loc. Singurul supravietuitor al cumplitului accident a fost tatal soferului autoutilitarei, care inainte de a fi transportat la spital a declarat politistilor ca in momentul impactului si-a pierdut cunostinta pentru cateva secunde. Deasemenea, el a mai spus ca atipise pe scaunul din dreapta soferului, fiind obosit, tinand cont ca in aceeasi zi a condus cu schimbul cu fiul sau, distanta de la localitatea de origine Slobozia *radului ,&udetul Vrancea- pana la Slatina de unde achizitionase acumulatori, dupa care rulau spre casa dornici sa a&unga cat mai curand. .atal a fost internat de urgenta la spitalul /loreasca din *ucuresti, cu diagnosticul de policontuzie, traumatism cranio-cerebral minor, contuzie toracica si abdominala. )u toate ca viteza celor " masini in momentul impactului nu a putut fi stabilita, dupa efecte se pare ca a fost e0cesiva. (elativ la caracteristicile drumului, politistii rutieri au apreciat ca in locul in care s-a petrecut accidentul, curba este larga cu vizibilitate foarte buna fiind destul de problematic in stare normala de rulare ca un conducator auto sa intre pe contrasens. Din desfasurarea evenimentelor este clar ca ambii conducatori auto 1 si cel din (enault si cel din Dacia autoutilitara, se grabeau, deci aveau mai mult ca sigur viteza peste limita admisa de deplasarea in siguranta in trafic. Pentru aceasta pledeaza si faptul ca cei doi interpreti de muzica usoara n-au vrut sa ramana la masa, dupa spectacol, refuzand politicos invitatia primarului din 2rziceni. )onform spuselor tatalui, si soferul de Vrancea era obosit, marcat fiind de ziua incercata de problemele avute, care pentru el incepuse la ! dimineata. 3a sosirea la locul accidentului echipa&ul de la descarcerare nu a mai putut face nimic altceva decat sa scoata dintre fiarele contorsionate ale masinilor avariate trupurile neinsufletite ale celor ! tineri. )redem ca e inutil sa mai comentam durerea familiilor si a prietenilor celor decedati in cumplitul accident rutier, amintind ca solista de muzica usoara era insarcinata, iar soferul Daciei papuc, cel care a intrat in masina celor doi artisti a lasat in urma o sotie de '4 ani si un bebelus de ! luni. 5nalizand cazul, in opinia noastra ne aflam in fata unei erori umane de manevrare, pe fondul oboselii, pentru cel de la volanul Daciei papuc generatoare de disfunctie perceptiva a vitezei de rulare la interfata cu ceilalti conducatori auto aflati in trafic. %nteractiunea dintre cele doua autovehicule, nu a fost sinergica, in sensul ca perceptia disfunctionala a vitezei de deplasare a autorului coliziunii a fost sustinuta de replica perceptiei disfunctionale a vitezei de mobilitate a conducatorului (enaultului )lio.

5ceasta dubla perceptie disfunctionala a propriei viteze cat si a partenerului de trafic in deplasare a condus la crearea circumstantei critice de eveniment grav de circulatie rutiera. Perceptia eronata a vitezei de deplasare a determinat la ambii conducatori auto, declansarea unor conditii inoperabile de manevrare preventiva de evitare a impactului. 3a viteze mari, evitarea coliziunii se face cu greutate sau poate e aproape imposibila cand cel care vine pe contrasens intra pe banda ta de rulare. )omportamentul la volan cu reglare optima pentru conditiile de trafic reclama pe langa o identificare si interpretare corecta a semnelor si semnalelor si o corecta percepere si apreciere a vitezei de deplasare a vehiculelor aflate in trafic in acelasi sens sau sens opus. %nvestigatiile de teren evidentiaza ca insuficienta prelucrarea si interepretare a acestui gen de informatie, genereaza inevitabil un procent ridicat din numarul total de accidente de circulatie. 60plicatia cea mai frecventa a soferilor in cazul evenimentelor rutiere este ca nu au apreciat corect distanta si viteza de deplasare a vehiculelor din fata, din spate sau lateral, a copartenerilor de deplasare. /ata de aceasta, persoana aflata la volan trebuie sa manifeste o mai mare responsabilitate, tinand cont de faptul ca mecanismele perceptive ale individului uman se dovedesc mai putin precise in estimarea distantelor dintre obiectele aflate in miscare si in anticiparea pozitiilor lor reciproce in succesiunea momentelor temporale. 5ceasta functie de perceptie a vitezei vehiculelor in trafic trebuie e0ersata in mod special, o atesta specialistii in domeniu, altfel ea constituie un real pericol in trafic. .inand cont de aceasta, se impune din partea conducatorilor auto, mai ales a acelor incepatori sa adopte deliberat strategii compensatorii bazate pe P(2D6N.5, acestia se vor abtine sa se anga&eze in depasiri sau vira&e cu viteza si in conditii de mare densitate a flu0ului rutier. /actorii care influenteaza evaluarea vitezei sunt7 habituarea, atentia, structura spatiala, inspectia vizuala, iluziile. 8abituarea desemneaza usoara diminuare a amplitudinii senzatiei de miscare in urma stimularii prelungite a ochiului cu obiectele mobile care abunda si-l solicita pe conducatorul auto, care se deplaseaza pe caile rutiere mai ales cele aglomerate. )a o contramasura a efectelor negative a fenomenului de habituare se recomanda mentinerea constanta a vitezei. 8abituarea e considerata ca fiind la baza a numeroase accidente deoarece ea altereaza capacitatea de reglare si apreciere a vitezei. Pentru vitezele mai usor de estimat ,+0-#0 9m:h- habituarea se manifesta mai slab chiar daca durata stimularii atinge "0 de minute ,).D. *la&-. %n timpul deplasarii, conducatorul auto inregistreaza momente de neatentie, insotite de o supraestimare a vitezei, de o crestere a variatiilor inter si intraindividuale in reactiile de estimare a vitezei, insotita de o diminuare a vitezei unghiulare a miscarii oculare. Studiile au aratat ca supraestimarea vitezei este proportionala cu viteza unghiulara de derulare pe retina a secventei de trafic observate. .otodata s-a evidentiat ca functiile care descriau aceasta supraestimare sunt compatibile cu cele obtinute in laborator pe subiectii atenti in timpul observarii unui stimul, care se deplaseaza cu viteze ce depasesc posibilitatile de urmarire ale globilor oculari. 5mplitudinea senzatiei de miscare depinde de viteza fizica a vehiculului perceput, de durata de e0punere a acestui stimul ca si de structura sa spatiala. 5stfel, deplasarea pe o ruta stra&uita de arbori sau cladiri aliniate induce o senzatie de viteza superioara celei reale. %n perceptia vitezei de deplasare a celorlalte vehicule, cele mai grave sunt erorile de supraestimare in raport de vehiculele din fata, care se deplaseaza in acelasi sens si de subestimare a deplasarii vehiculelor care vin din spate sau sens opus. %n mod normal soferii nu ar trebui sa se anga&eze in depasire decat dupa ce s-au asigurat ca din sens opus, fie ca nu vine nici un vehicul, fie ca viteza acestuia de rulare este foarte mica, iar distanta in momentul aprecierii este suficient de mare.

/recvent, conducatorii auto subestimeaza distantele si viteza de rulare a vehiculelor din sens opus, sporind prin aceasta riscul de accident. 5ceasta situatie, in opinia noastra s-a petrecut si in cazul accidentului e0pus de noi. Precizia perceptiei evaluarii miscarii vehiculelor in trafic se modifica in raport de viteza, astfel7 foarte scazuta la viteze mici - sub "0 9m:h si mare - la viteze peste 40 9m:h. Deasemenea, viteza autovehiculelor de dimensiuni mari tinde sa fie subestimata, iar va celor mici supraestimata. 60actitatea functiei de percepere si evaluare a vitezei celorlalte vehicule scade pe masura ce creste viteza de deplasare a propriului vehicul. Precizia miscarii unui vehicul se realizeaza de catre observatorul care stationeaza. Deindata ce el se afla la volan in miscare lineara si uniform accelerata, precizia perceptiei si evaluarii miscarii vehiculului scade considerabil. %nspectia vizuala are un rol important in reglarea comportamentului la volan. Soferul nu trebuie sa astepte pasiv aparitia si intrarea spontana a semnalelor si vehiculelor din trafic in zona lor, indeosebi a celor importante. 5stfel, se constituie sistemul operatiilor de e0plorare sau de inspectie a spatiului rutier cu toate componentele lui de la semne la vehicule si alte elemente aferente. Desi aparent simpla, functia e0plorarii rutei si spatiului incon&urator apropiat nu este inascuta, ea se elaboreaza in cursul procesului de invatare a conducerii autovehiculului si continua sa se desavarseasca dupa aceea. .oti soferii incepatori recunosc ca intampina dificultati in schimbarea punctelor de fi0are a privirii, fi0andu-se asupra spatiului apropiat, ei uita sa mai e0ploreze spatiul indepartat si sunt surprinsi de aparitia unor semnalizari sau vehicule rutiere in campul vizual, care le bulverseaza operatiile e0ecutive. /i0andu-si privirea asupra spatiului indepartat, ei pierd controlul elementelor din spatiul apropiat si se e0pun la evenimente mai mult sau mai putin serioase ,intrarea in gropi, ciocniri de eventuale obiecte de pe drum etc.-. Se apreciaza ca apro0imativ in # luni de practica a soferiei se incheaga mecanismul corespunzator de comutare intre e0plorarea spatiului apropiat si spatiului indepartat care se cere e0ersat pana se obtine autoanalizarea lui. $ai ales in starea de oboseala, dar nu numai, perceptia conducatorului auto este afectata uneori de nereflecatrea corecta a obiectelor sau insusirilor lor, intalnite pe drumurile publice. Perceptia denaturata a acestora este cunoscuta sub denumirea de iluzii de trafic. 6le se delimiteaza strict1 halucinatii sau pseudohalucinatii ce sunt manifestari evident patologice. Persistenta halucinatiilor reprezinta semnul unei imbolnaviri neuro-psihice si contraindica activitatea la volan. %n anumite conditii, halucinatiile pot aparea si la persoane normale, foarte impresionabile si cu imaginatie bogata. )omportamentul la volan poate fi alterat de fenomenele halucinatorii, mai ales in stare de oboseala, cand acestea se intensifica. %luziile nu constituie o contraindicatie pentru sofat, ele pot fi contracarate prin e0perienta si rationament. )onducatorul auto este permanent supus asa numitei iluzii a perspectivei, el are impresia de ingustare a soselei si de apropiere a liniilor marginale ale terasamentului. 5ceasta iluzie nu produce perturbari serioase, intrucat se constientizeaza destul de clar si soferul nu cade victima erorii induse de ea. .otusi, uneori provoaca necazuri pe timp de ceata si in amurg, cand scade acuitatea vizuala si se reduce numarul reperelor de control. Pentru prevenirea efectelor nedorite, procedeul cel mai eficace s-a dovedit a fi rularea cu viteza redusa. %luzia miscarii aparente este o alta iluzie frecvent intalnita in cursul activitatii la volan. %n timpul activitatii de conducere auto, miscarea aparenta face ca de la o anumita distanta, vehiculele de pe traseu care in realitate stationeaza sa fie percepute in miscare; aceasta va induce operatia de de virare la stanga si de deplasare chiar daca vehiculele respective stationeaza in afara suprafetei carosabile. (epaosul aparent consta in perceperea in pozitie statica a autovehiculelor care in realitate se misca in acelasi sens, fie in sens opus. )and conducatorul auto este anga&at intr-o manevra de

depasire, consecinta acestei iluzii poate avea efecte destul de neplacute soldate chiar cu producerea de evenimente rutiere. )orectarea iluziei respective se realizeza prin clipiri rapide si usoare ale globilor oculari si prin respectarea regimului de pauze in cursul deplasarilor mai lungi. $ira&ul se constituie ca un alt tip de iluzie optica, fiind generat de fenomenul de refractie a luminii. Ni se intampla de multe ori, mai ales in zilele senine, sa avem impresia ca drumul pe care rulam este ud. Parado0al, pe masura ce ne apropiem de punctul perceput ca <oglinda a apei =, iluzia dispare deplasandu-se mai inainte in fata noastra. $ira&ul acesta induce stari neuro-vegetative neplacute7 accelerarea clipitului, ameteala, senzatie de disconfort, efecte cu atat mai puternice, cu cat labilitatea neurovegetativa a conducatorului auto este mai mare. %n final, ca o concluzie care se contureaza in urma e0punerii problematicii materialului, precizam ca diminuarea riscului de accident se realizeaza natural constientizand pe baza informatiilor la care am facut referire ca trebuie sa conducem cat mai des si sa evitam pe cat posibil sa ne urcam la volan doar ocazional, intrucat deprinderile si automatismele se realizeaza prin e0ercitiu si se diminueaza si:sau se pierd prin lipsa practicarii sofatului. > alta conditie care ne fereste in mare masura de neplacerile traficului, este ca atunci cand ne asezam la volan sa fim odihniti si cu o stare afectiva pozitiva, pentru deplasare, altfel spus, sa ne faca placere sa conducem fara sa ne grabim sau sa ne streseze o serie de probleme ale e0istentei cotidiene care ne pot distrage atentia si mari riscul de accident. 5utor7 Doina )6(N5%5N2, dr. psiho-sociolog