Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Specializarile: Pedagogia invatamantului primar si prescolar Psihopedagogie speciala Curs de Fundamentele psihopedagogiei speciale

(2010-2011) Anul I, semestrul I TEMA 1 Psihopedagogia speciala: scurt istoric si evolutii recente Structura Psihopedagogia speciala domeniu de cunoastere si actiune Educaia speciala pn n anul 1970 Perioada integrrii (1970-1990) Psihopedagogia speciala in conte tul e!olutiei drepturilor omului "nele conclu#ii Psihopedagogia speciala domeniu de cunoastere si actiune $aca pentru pedagogie (stiintele educatiei) o%iectul de studiu este EDUCATIA& pentru psihopedagogia speciala acesta este E !C"#$" SPEC$"%" 'PE()*+),*-*. 'PE()/)(*.*$*P-*-* (la noi s-a utili#at mai mult pana acum mai ales cu denumirea de in!atamant special)0 )n esenta& in perioada cand acest termen educatia speciala - a 1ost utili#at preponderent (si inca este in multe tari) el a!ea in !edere o educatie (un in!atamant) adaptat (a) particularitatilor unor copii - cu di#a%ilitati (de1iciente& handicap)& cu di1icultati si tul%urari de in!atare si conduita& etc - precum si o inter!entie speci1ica (si aditionala) de asistenta psihopedagogica dar si sociala& uneori si medicala0 )n acest conte t termenii de %a#a& traditionali al psihopedagogiei si educatiei speciale erau de1icienta (handicapul) si di1icultatea de in!atare0 )n ultima perioada in multe tari din lume (incepand cu Europa) conceptul de %a#a al domeniului educatiei speciale de!ine cel de cerinte educationale speciale ( ES!, care cuprinde cantitati! am%ele grupuri de copii (cu deiciente si cu di1icultati sau tul%urari)& sau chiar alti copii& dar are si nuante calitati!e noi0 Persoanele cu di#a%iliti (de1iciente.handicap) repre#int din punct de !edere statistic un grup cu o pondere important circa 102 din populaie (34'& 35"& 1960& 4ani1estul di#a%ilitii n 7omnia& 8009)0 (opiii cu cerine educaionale speciale ((E') constituie un grup :colar semni1icati!& mai cuprin#tor dect cel al copiilor cu di#a%iliti& dac a!em n !edere 1aptul c n multe tri sunt cuprinse aici ntre 10 :i 802 din populaia :colar0 )n mod tradiional educaia copiilor :i a persoanelor cu di#a%iliti a a!ut ca domeniu de cunoa:tere& inter!entie& cercetare :i 1ormare psihopedagogia (educa&ia) special' (e presie utili#ata in 7omania din anul 1990) adresa%il ndeose%i cadrelor didactice care erau (si sunt in pre#ent) pregtite n mod tintit pentru a lucra n (colile speciale) destinate acestor copii * +nv'&'m,ntul special)n di!erse tari acest domeniu de cunoastere si actiune a!and ca o%iect educatia speciala& a1lat la granita dintre stiintele educatiei si alte stiinte (.iologia) medicina) psihologia) sociologia) antropologia etc) a cunoscut si cunoaste denumiri di1erite; special education ("'*)& education specialisee (/ranta)& ortopedagogie (<elgia)& pedagogie

curati!a (alternati!a =aldor1& El!etia& >ermania) si mai recent special needs education ("5E'(3& tarile europene mem%re "E0 )n 7omania& pana la 1969 denumirea domeniului era& dupa o inspiratie so!ietica cea de defectologie, denumire care re1lecta si o anumita !i#iune care a dominat lumea intreaga pana in anii ?70 ai secolului @@ (la noi si dupa) !i#iunea medicala asupra di#a%ilitatilor si di1icultatilor care insotesc unele persoane0 Perioada contemporan dup anul 1970 cunoa:te o serie de schim%ri semni1icati!e n domeniul educaiei copiilor considerai a a!ea cerine.ne!oi speciale& schim%ari deri!ate direct din e!olutiile progresi!e ale gandirii si practicii internationale din domeniu& %a#ate pe drepturile omului0 *ceste schim%ari nseamn n esen trecerea spe o educa&ie integrat' (i/sau incluziv' a pentru cei care nu a!eau anterior decat sansa scolari#arii separate0 )nclu#iunea :colar a acestor copii este parte integrant& insepara%il a paradigmei educa&ie pentru to&i - (i pentru 0iecare * intr-o societate democratica) deschisa si responsiva la di0erente) la diverse nevoi si particulartitati10 Educa"ia speciala p#n$ %n anul 1&'( *nali#nd din perspecti! istoric atitudinea societii 1at de copiii cu handicap& un grup de autori ($eschamps :i col0& 1961) e!idenia# n principal A tipuri de reacii; e terminarea segregarea acordarea cetaeniei reduse recunoa:terea drepturilor egale Primele mani1estri ale e terminrii ca 1orm radical a segregrii persoanelor cu handicap - le putem identi1ica la societatea spartan0 Persoanele cu anumite de1iciene& percepute ca anomalii sau %oli incura%ile& erau stigmati#ate de societate0 'egregarea se mani1esta ca o Bsoluie 1inalB& de eliminare 1i#ic a indi!i#ilor n cau# (prin maniera cunoscut a aruncrii n prpastie)0 *ceast 1orm radical a segregrii (e terminarea 1i#ic) a 1ost cunoscut de omenire :i n timpuri mai apropiate de noi n perioada celui de-al treilea 7eich& cnd au 1ost suprimate circa 9000000 de persoane& considerate Csu%umaneD (=ol1ens%erger&1998)0 $e-a lungul ntregii istorii umane& copiii :i n general persoanele cu handicap au 1ost a:adar marginali#ate :i i#olate& ntr-un 1el sau altul& de restul societii0 (oncepia :i practica de segregare& glo%al :i nedi1ereniat& se %a#a pe un anumit tip& dominant& de percepie social0 )ndi!i#ii cu handicap indi1erent de !rst ori de alte particulariti - erau cuprin:i ntr-o singur categorie mare& CanormalitateaD& care repre#enta o de!iaie de la ce!a con!enit a 1i o%i:nuit& standard& CnormalD0 (onsiderate ast1el& la modul glo%al si nedi1ereniat& toate 1iinele umane percepute ca atare& produc n mintea oamenilor atitudini am%i!alente& ne!oia de protecie dar :i de respingere0 7espingerea.e cluderea constituie& de 1apt& o reacie primiti! de %a#& similar eno1o%iei& rasismului :i n general intoleranei 1at de di!ersitatea uman0 'epararea indi!i#ilor CanormaliD n instituii speciale& de tipul a#ilelor& era ntr-un 1el de natur Cs proteEe#eD& n egal msur& indi!idul :i societatea n cau#0 )nstituiile au preluat aceste persoane& nedorite :i neatracti!e ca pre#en 1i#ic& scondu-le din 1aa ochiului pu%lic :i ast1el din 1aa con:tiinei pu%lice (>earhart si =eishahn& 197F)0

Primele preocupari de educaie colar a copiilor mai sla% dotai de la natur au repre#entat& ncepnd cu epoca 7ena:terii& n conte tul intensi1icrii preocuprilor generale de de#!oltare a n!tmntului - un progres remarca%il& n comparaie cu ceea ce s-ar putea numi G%ar%arismul perioadei anterioare?0 3 ilustrare n plan pedagogic a gene#ei preocuprilor educaionale pentru copiii care ntmpin di1iculti n :coal poate 1i identi1icat la (omenius& n $idactica 4agna (capitolul )@); Cu ct cineva este mai greoi i mai puin dotat de la natur, cu att mai mult are nevoie de a utor, spre a se eli!era de mrginirea sa"# -eoria pedagogic a lui +ocHe& %a#at pe te#a c la na:tere copilul este Cta%ula rasaD& poate 1i considerat de asemenea ca o contri%uie semni1icati! la pledoaria umanist peren& pentru educaia tuturor copiilor0 Pe acceea:i dimensiune umanist putem nscrie :i contri%uia ulterioar lui 7ousseau :i Pestalo##i la de#!oltarea :tiinelor educaiei0 Pionierul e perienelor propriu #ise de educaie speciali#at este considerat ns >a%riel )tard& cel care a ncercat umani#area copilului sl%atic& descoperit la *!eIron& n /rana (1799)0 -ehnicile de predare-n!are ela%orate de )tard au 1ost preluate :i de#!oltate ulterior de 'eguin& a crui acti!itate pro1esional a in1luenat su%stanial progresul CtratamentuluiD pentru persoanele cu handicap mintal& n instituii speciale (a#ile& spitale)0 Preocuprile su%staniale pentru instituionali$area di1ereniat a copiilor apar& prin urmare& ncepnd cu 1inele secolului al @J))) lea& asociate tendinelor iluministe0 Este perioada istoric cnd se nregistrea# e1orturi deose%ite din partea societii !remii de a n1iina :i de#!olta instituii speciali#ate& separate (de regul re#ideniale) :i pentru copiii cu de1iciene0 "nele dintre aceste instituii a!eau un caracter predominant educaional0 Primele scoli speciale (pentru ne!a#atori si sur#i) datea#a din aceasta perioada si au repre#entat pentru acea !reme un pas semni1icati! inainte0 $e%utul preocuprilor instituionale de educare a copiilor cu di#a%ilitati repre#int un pas important n e!oluia atitudinii sociale 1a de aceast categorie uman etap acordrii ceteniei reduse ($eschamps :i col0& 1961)0 (opiilor :i mai cu seam tinerilor cu de1iciene li s-a permis accesul n :coli - chiar dac erau speciale - :i apoi n ateliere (proteEate)& ceea ce la !remea respecti! a repre#entat un impuls nsemnat n schim%area treptat a atitudinii :i concepiei de ansam%lu a societii0 Dac aceste persoane pot s %nvee, atunci repre$int i ele o anumit valoare %n societate& chiar dac n!a sau muncesc parial :i incomplet - comparati! cu semenii - :i cu toate c au ne!oie de o supra!eghere special0 *ceasta concepie s-a meninut pn aproape de #ilele noastre - :i n %un msur se regse:te nca in pre#ent0 3rientarea copiilor cu de1iciene ctre instituii speciale n cadrul crora se di1erenia# :i se de#!olt tot mai mult :colile speciale de tip internat a constituit o caracteristic 1undamental :i n secolul al @@-lea0 (onceptul de %a#& statuat odata cu lansarea scrilor de inteligen (<inet& 190K)& concept care Eusti1ic n %un msur selecia :i e cluderea :colar modern& a 1ost n prima parte a secolului @@& oarecum n continuarea tradiiei de secole& cel de anormalitate educaional# Este interesant ns& apariia& ntre cele 8 ra#%oaie mondiale& a primelor ncercri timide de dep:ire a modelului :colii speciale separate& prin n1iinarea unor clase speciale& n incinta :colilor o%i:nuite0 Este ca#ul& de pild& al claselor de perfecionare din /rana& sau al claselor speciale constituite la noi n ar& pentru Ccopii anormali educa%iliD& n %a#a +egii Ln!mntului din anul 198A0

3rientarea &segregaionist' n educaia special ia amploare dupa cel de-al 8 lea r#%oi mondial& cu toate de#!oltrile democratice ale perioadei istorice de dup anul 19AK& n societate ca :i n lumea :colii0 Este o perioad n care se consolidea# :i se multiplic structurile educaionale separate& speciali#ate0 'emni1icati! n acest sens este numrul mare de instituii :colare speciale nou create n aceast etap pentru copiii cu de1iciene& ca :i di!ersi1icarea categoriilor de copii considerai CanormaliD& din punct de !edere educaional& prin sporirea numrului de copii e clu:i din mediile o%i:nuite de !ia :i educaie0 Printre categoriile noi de copii CinadaptaiD& care di!ersi1ic cmpul educaiei speciale :i n acela:i timp o apropie de educaia (si pedagogia) general& distingem acum; copiii cu disle ie& disgra1ie& disortogra1ie& discalculie etc0 *ceste tendine corespund& n mare msur& unei schim%ri de paradigm terminologic - nlocuirea conceptului 1undamental de Ganormalitate educaional? cu cel de Ginadaptare scolar'0 (ategoriile noi de copii& care pro!oac :i di!ersi1ic domeniul educaiei la grania dintre educaia special :i cea o%i:nuit - ncep acum s 1ac o%iectul a:a numitei &educaii de remediere' 1oarte apropiat :colii o%i:nuite :i n mare msur necesar acesteia - pentru pre!enirea :i.sau diminuarea e:ecului scolar0 *ceast de#!oltare se leag de asemenea de apariia conceptului :i a cmpului de inter!enie a1erent dificultilor(tul!urrilor de %nvare0 +ogica :i caracteristicile principale ale :colari#rii speciale separate& de#!oltate n paralel& pentru copiii care nu 1ceau 1a cerinelor :colii de mas& ntr-o perioad istoric 1oarte ntins (circa 170 de ani)& sunt n principal urmtoarele din perspectiva actual, a drepturilor omului si ale copilului) 'istemul de n!mnt o%i:nuit a e clus n mod tradiional pe acei copii percepui ca &diferii', ori a creat structuri marginale& pentru cei care nu atingeau standardele de per1ormane :colare a:teptate0 *ceast reacie se %a#a pe un model preponderent medical di1icultatea de n!are era simptomul unui de1icit care putea 1i tratat numai prin plasament speciali#at0 3rgani#area unui n!mnt separat& numai pentru copii cu de1iciene& se 1cea n scopul de a se asigura cel mai %un Gtratament? posi%il& de ctre pro1esori speciali:ti0 Ln consecin& nu era necesar ca pro1esorii din :colile o%i:nuite s acorde atenie copiilor care pre#entau cerine educaionale speciale0 Ln multe ri ca :i n ara noastr unii copii cu di1iculti u:oare :i moderate de n!are 1rec!entau :coli o%i:nuite& dar far a primi spri in suplimentar& ca atare muli dintre ei nregistrau e:ec :i.sau a%andon :colar& iar cei care a!eau ne!oie de un suport mai e tins erau trimi:i n :coli speciale0 Ln!mntul special a 1ost asociat de-a lungul timpului :i este nc& n mare masur la ora actual& n ara noastr ca :i n alte ri cu educaia :colar organi#at special pentru copiii sur#i& ne!#tori& pentru cei cu de1iciene mintale sau 1i#ice0 *ceast perspecti!& relati! limitat& a contri%uit la apariia :i de#!oltarea unui sistem educaional mai mult paralel& de :coli :i instituii speciale& care nu a!ea !reo legatur prea semni1icati! cu restul n!mntului0 )* Perioada integr$rii educationale (1&'(+1&&(! "ltimii ani ai deceniului 7 si primii ai deceniului 6 din secolul @@ au marcat schim%ari importante in scolari#area copiilor cu (E'0

3dat cu e*plo$ia demografic i colar a anilor '+, i &-, ai secolului @@& au nceput s atrag atenia unele cifre# )n /rana (19F6)& apro imati! K02 dintre copii ntmpin di1iculti n :coala primarM 1aimosul raport =arnocH din 4area <ritanie (1976) constata c& :i n aceast ar& e ista un procent de 1K-802 dintre copiii de !rst :colar (unul din cinci) care pre#entau di1iculti de n!are0 Lntre%area logic care s-a pus atunci era; Dac numrul copiilor care sunt inadaptati este att de mare, cau$ele inadaptrii tre!uie cautate numai la copii. *u 1ost supuse anali#ei critice :i costurile semnificative ale colari$rii speciale, separate# 3 alta cau# 1oarte important a schim%arilor a 1ost apariia :i promo!area n aceast perioad a principiului (,iloso,iei! normali-$rii ca o nou politic social cu pri!ire la persoanele cu handicap (initiata in tarile scandina!e)# *cest principiu a ncercat s rspund& mai ales n 1a#a sa iniial& unui de#iderat tot mai acut - necesitatea de a se o1eri :i persoanelor cu handicap acelea:i condiii de !ia ca :i semenilor din societate& plecndu-se de la premisa c a duce o viata normal este un un drept uman universal, derivat din C$eclaraia "ni!ersalD& necesar %n particular i pentru persoanele cu /andicap# <a#a teoretic a integr$rii corelat :i complementar normali#rii - se leag att de principiul normali#rii ct :i de conceptul psihiatriei democratice, promo!at in )talia0 Cercet'rile (tiin&i0ice asupra e0ectelor negative ale institu&ionaliz'rii copiilor ca :i apariia :i de#!oltarea& n aceast perioad& a psihologiei (i pedagogiei umaniste 01ogers, 2aslo3 etc4, par s 1i a!ut de asemenea o in1luen semni1icati! n planul 1undamentrii :tiini1ice a educatiei integrate pentru cei cu di#a%ilitati# (oncepia cu pri!ire la n!mntul integrat pentru copiii cu handicap a nceput s 1ie transpus n practic& cu deose%ire la nceputul anilor 70?& n unele ri cum ar 1i )talia& peninsula scandina! ('uedia& $anemarca& 5or!egia)& 4area <ritanie& apoi n '"*& (anada& *ustralia :i )srael0 'pania& Portugalia :i alte ri europene0 Ln cele mai multe dintre rile care au p:it pe drumul educaiei integrate n anii 70?& schim%area de paradigm a nsemnat nceputul unei re1orme ndelungate :i comple e& care s-a ilustrat n principal prin di!ersi1icarea structurilor :i modalitilor de :colari#are a copiiilor cu cerine speciale0 $e la structura aproape unic a :colii speciale& au aprut :i s-au de#!oltat 1orme noi& de tipul claselor speciale, organi#ate pe lng :coli o%i:nuite& precum :i di!erse structuri de spri in, uniti(centre de resurse, create pentru 1acilitarea integrrii :colare a copiilor cu de1iciene n :colile o%i:nuite0 Elementul de %a# n cadrul acestor structuri l-au repre#entat cadrele didactice speciali#ate pentru suportul n!rii n :coala o%i:nuit denumite& n principal&&de spri in' sau &itinerante'0 5umrul acestor cadre didactice n )talia& de e emplu& era la nceputul anilor 60? de circa 980000 ((ane!aro& 196A& 199A)0 Caracteristicile integrarii, %n perioada anali$at, evidentia$ un accent predominant pe copil, pe individul supus acestui proces i mai puin pe celalalt termen care definete integrarea 5 mediul integrator# *ce:ti copii erau di1erii& de aceea 1useser n mod tradiional segregai0 )ntegrarea nseamn reducerea diferenelor& pentru ca ei s se apropie de :coala o%i:nuit0 (e!a progres s-a o%inut n acest 1el acionndu-se mai ales prin spriEinul acordat copilului n cau# dar progresul s6a dovedit a fi limitat& dac sistemul colar o!inuit rmne nesc/im!at, dac nu se acionea$ concomitent i

asupra mediului educaional care integrea$ 6 %n ideea prevenirii i(sau reducerii e*cluderii i marginali$rii# .* Psihopedagogia speciala in conte/tul evolutiei contemporane a drepturilor omului 'chim%arile aparute in anii ?70 in domeniul educatiei speciale se leaga 1undamental de e!olutii insemnate pri!ind e tinderea si di!ersi1icarea aplicarii drepturilor omului0 +a s1r:itul anilor F0B& s-au de#!oltat :i intensi1icat mi:crile organi#aiilor :i persoanelor cu handicap& n scopul do%ndirii recunoa:terii drepturilor egale& cu semenii lor& ale acestor persoane& ca deri!aie :i particulari#are a Declaraiei universale a drepturilor omului", din anul 789:# 4otto-ul $eclaraiei de la 19A6 poate 1i considerat ca un 1ir ro:u al e!oluiilor democratice :i n acest domeniu; G-oate 1iinele umane sunt nscute li%ere :i egale& n demnitate :i drepturiD 'unt semni1icati!e n acest sens re#oluii ale *dunrii >enerale 35" :i e!enimente marcate de acest organism& dup anul 1970; - 1971 C$repturile persoanelor handicapate mintalD (re#oluie) - 197K C$repturile persoanelor handicapateD (re#oluie) - 1961 - C*nul )nternaional al Persoanelor cu NandicapD - 1968 - *doptarea CProgramului 4ondial de *ctiune pentru Persoanele cu NandicapD (1969 - 1998 (re#oluie) - 1999 C7egulile 'tandard pri!ind Egali#area Oanselor Persoanelor cu $i#a%ilitiD (re#oluie) - 8001 Pentru o (on!enie a $repturilor Persoanelor cu $i#a%iliti (re#olutie de initiere) - 800F *doptarea (on!entiei 35" pri!ind promo!area demnitatii si drepturilor persoanelor cu di#a%ilitatiP Esena respecti!elor documente :i e!enimente const n recunoa(terea deplin' a acestor copii ca 0iin&e umane) cu toate drepturile (i implica&iile care decurg de aici(onsacrarea perioadei 1969-1998 ca GDecad a ;ersoanelor cu <andicap'& a nsemnat nu doar o declaraie de intenii ci :i sta%ilirea unei orientri clare a aciunilor comunitii internaionale pentru aceast perioad& printr-un 1Program mondial de ac&iune' n acest sens& 7e#oluie a *dunrii >enerale a 35" din 19680 )n legtur cu educaia& Programul din 1968 stipulea# cu claritate necesitatea integrrii 0inclusiv administrative4 a educaiei copiilor i persoanelor cu /andicap& precum :i asigurarea Guniversalitii dreptului la educaie' pentru aceti copii# GEducaia persoanelor handicapate tre%uie s se 1ac& pe ct posi%il& n cadrul sistemului :colar general?0 2egulile Standard pentru egalizarea (anselor persoanelor cu handicap (1334) *ccentul pe inclu$iune social, pe o educaie inclu$iv este mai e!ident& comparati! cu anul 19680 7egula F a preci#ea# 1oarte clar c; autoritile din domeniul n!tmntului general sunt responsa%ile pentru educarea persoanelor cu di#a%iliti& n conte te integrate0 *ceast educaie tre%uie s 1ie o parte integrant a sistemului naional de;

plani1icare a n!mntuluiM de#!oltare a curriculum-uluiM de#!oltare a organi#rii :colare0 *lt1el spus& recomandarea este clar n ce pri!e:te o%ligaia statelor de a adapta a practicile educationale la persoanele cu di$a!iliti din %nvmntul o!inuit (practici inclu#i!e)0 )n anul 2001 56! a apro%at o re#olutie de initiere a unei Conventii pentru prote7area drepturilor persoanelor cu diza.ilitati- )n luna decem%rie 800F acest proiect a intrat pe agenda de re#olutii si a 1ost adoptat de *dunarea >enerala a 35"0 +a articolul 8A care se re1era la educatie& se peci#ea#a recunoasterea acestui drept pentru persoanele cu di#a%ilitati& fara nici o discriminare, pe !a$a egalitatii de sanse# -re%uie reali#ata in toate tarile o a!ordare inclu$iva, la toate nivelurile sistemului scolar precum si posi!ilitatea de a invata pe toata durata vietii0 0repturile copilului 1ecunoaterea efectiv i plenar, a tuturor drepturilor, pentru toi copiii, a fost reali$at %n 78:8, odat cu adoptarea de ctre Adunarea =eneral a >aiunilor Unite a Conven&iei cu privire la drepturile copilului (1383)# (on!enia este 1oarte important :i semni1icati!& deoarece e prim o vi$iune asupra copilului, reflectnd cteva valori de !a$ cu privire la tratamentul copiilor, la protecia i la participarea lor %n societate# *ceste !alori& denumite principii de %a# se regsesc la articolele 8& 9& F :i 18 ale (on!eniei0 Principiile alese de (omitetul 35" pentru 1undamentarea drepturilor copilului sunt; nondiscriminarea interesul superior al copilului asigurarea supravieuirii i de$voltrii e*primarea opiniei copilului 0participarea la deci$iile legate de propria soart4 ?oarte important este i principiul indivi$i!ilitii drepturilor, complementar nondiscriminrii# +a articolul 8& care se re1er la nondiscriminare 1i la indivi-i2ilitatea drepturilor, se a1irma clar c& toate drepturile se aplic' tuturor copiilor) 0'r' nici un 0el de discriminare) inclusiv pe criteriul incapacit'&ii (diza.ilit'&ii)- *lt1el spus& toi copiii %ene1icia# de toate drepturile enumerate n (on!entie& Cindi1erent de ras& culoare& se & lim%& religie& opinie politic sau alt opinie a copilului ori a prinilor sau a repre#entanilor si legali& de originea lor naional& etnic sau social& de situaia lor material& de incapacitate, de na:terea lor sau de alt situaieD0 Prin prisma acestor pre!ederi de %a# ale (on!eniei& dreptul la educaie 0articolele @: i @84, la fel ca i celelalte drepturi fundamentale ale copilului, nu poate fi diminuat sau minimali$at0 *rticolul 89 al (on!eniei se re1er e pres la protecia copiilor cu di#a%iliti& declarnd dreptul acestora de a se %ucura de o via plin i decent, %n condiii care s le garante$e demnitatea i autonomia i s le facilite$e participarea activ la viaa comunitii0 -oate drepturile tre%uiesc reali#ate ntr-o manier care s conduc la o integrare social i o de$voltare individual ct se poate de complete, inclu$nd de$voltarea lor cultural i spiritual"# Alte documente interna"ionale, 2a-ate pe drepturile omului 1i copilului Con0erin&a mondial' a mini(trilor educa&iei de la 9omtiem) (organi#at de ageniile 35" n 1990), des1:urat su% genericul E !C":$E PE6#2! #5:$ a pus pe 7

agenda de lucru a comunitii internaionale Cadrul general de aciune pentru a satisface necesitile de !a$ ale %nvrii"0 *cesta a reluat :i ntrit ideea c 1iecare copil tre%uie s ai% acces la educaia de %a#& a:a cum s-a preci#at n (on!enia cu pri!ire la drepturile copilului0 *rticolul 9& paragra1ul K a%ordea# e plicit educaia persoanelor cu di#a%iliti; >ecesitile de %nvare ale persoanelor cu di$a!ilitati 0/andicap4 solicit atenie special# Aunt necesare msuri pentru a se asigura accesul la educaie a fiecrei categorii de persoane /andicapate, ca o parte integrant a sistemului de %nvmnt"# 3 alt iniiati! maEor& legat n mare msur de promo!area drepturilor omului :i ale copilului a 1ost eclara&ia de la Salamanca (i cadrul de ac&iune +n educa&ia cerin&elor speciale (133;) (con1erina a 1ost organi#at de "5E'(3 :i de 4inisterul Educaiei din 'pania)0 1ecomandrile i principiile cuprinse %n Declaraie sunt semni1icati!e; ?iecare copil are dreptul fundamental la educaie :i tre%uie s i se asigure :ansa de a atinge :i de a menine un ni!el accepta%il al n!rii0 /iecare copil are particulariti& interese& a%iliti :i necesiti de n!are unice# 'istemele educaionale :i programele de n!are tre%uie proiectate :i aplicate n a:a 1el nct s se in cont de marea diversitate a acestor particulariti i cerine (opiii cu cerine educaionale speciale tre%uie s ai% acces n :colile generale& care tre%uie s-i accepte& organi#nd o educaie centrat pe copil& punnd n lucru o pedagogie care poate satis1ace necesitile speci1ice0 "par roluri noi pentru (colile speciale * care pot repre#enta o resurs !aloroas n de#!oltarea :colilor inclu#i!e; CPersonalul acestor instituii speciale are e periena necesar e*aminrii timpurii i identificrii copiilor cu di$a!iliti0 Ocolile speciale pot ser!i& de asemenea drept centre de instruire i resurs de personal pentru :colile o%i:nuite0 Ln s1r:it& :colile speciale sau unitile speciale din :colile inclu#i!e ar putea continua s 1urni#e#e cea mai potrivit educaie, pentru un numr relativ mic de copii cu /andicap 0mai sever si(sau asociat4, care nu pot fi inclui %n clasele o!inuite ale colilor#D omunitatea (3niunea! European$ ca 1i onsiliul Europei au adoptat de asemenea& mai dup 1990& mai multe re#oluii :i recomandri& dedicate special educaiei :colare :i necesitii de integrare n n!mntul o%i:nuit a copiilor cu di#a%iliti0 $intre recomandrile (:i practicile) importante citm; - necesitatea de#!oltrii unor structuri de spri in 0inclusiv cadre didactice de spri in4 - de$voltarea cooperrii dintre colile speciale i cele o!inuite# Forumul <ondial al Educa&iei pentru#o&i 5 anul @,,,, DaBar organi#at de ageniile 35" ("5E'(3& "5)(E/& P5"$& "5/P*& precum :i <anca 4ondial acelea:i care au organi#at :i con1erina de la Qomtiem& n 1990) - a adus n discuie :i a accentuat ideea necesitii educaiei inclu$ive i pentru copiii cu di$a!iliti& precum :i a corelrii ei cu educaia pentru toi copiii0 7edm mai Eos un citat semni1icati! n acest sens; GIncluderea copiilor cu cerine(nevoi speciale& a celor din minoritile etnice de#a!antaEate :i din populaii care migrea#& din #one ndeprtate :i i#olate :i din peri1eriile ur%ane :i a altora e clu:i de la educaie& tre%uie s 1ie o parte integrant a strategiilor necesare pentru a atinge educaia primar universal, pn %n anul @,7+C'

Consiliul Europei a adoptat in 4((5 un Plan de actiune pentru persoanele cu diza.ilitati (200=-2014) care la capitolul educatie stipulea#a& printre altele; (rearea oca#iilor pentru ca persoanele cu di#a%ilitati sa participe la scolari$area o!isnuita nu este importanta doar pentru acestea ci si pentru persoanele 1ara di#a%ilitati& in !eneficiul intelegerii de catre oameni a diversitatii umaneC Atructurile scolare o!isnuite si cele speciali$ate tre%uiesc incuraEate sa lucre$e impreuna ca sa spri ine educatia in comunitatile locale, ceea ce tre!uie sa fie consonant cu scopul inclu$iunii depline# Toate persoanele cu di$a!ilitati, indiferent de natura si nivelul de deficienta au acces egal la educatie# 3nele conclu-ii +egat de evolutia si e/tensia domeniului psihopedagogiei speciale & in pre#ent este e!identa tendinta maEoritatii tarilor europene ca si din alte continente de a se de-volta in a,ara domeniului traditional al copiilor cu di#a%ilitati (de1iciente& handicap) si al in!atamantului special& pe mai multe directii; - in ce pri!este grupul tinta de elevi (cel mai sus mentionat) e tinderea !i#ea#a si alte grupuri de copii (in s,era mai larga a conceptului de ES!& respecti! alaturi de copiii cu de1iciente si copii cu di1icultati de in!atare& cu tul%urari de conduita sau cu alte de#a!antaEe& in unele tari chiar copii supradotatiM - legat de tipul si 1ormele de scolari#are& tendinta din ultimele decenii care continua in pre#ent este de trecere de la scolari-area separata (in scoli sau clase speciale! spre cea integrata cat mai aproape de clasa o%isnuita sau chiar aici + si mai nou spre una inclu-iva care re1lecta in esenta responsa%ilitatea unei scoli din comunitate pentru toti copii& adaptarea la di!ersitatea cerintelor lor indi!iduale6 - cu re1erire la varsta si conte/tul de viata al persoanelor din grupul tintaM in conte tul educatiei permanente !arsta de cuprindere si scolari#are se e tinde in general& nu doar la tineri ci si la adultiM un ca# aparte sunt persoanele care do%andesc o de1icienta sau tul%urare dupa perioada scolari#arii (si.sau a 1ormarii pro1esionale)M in!atamantul pentru persoane cu cerinte speciale se poate reali#a in medii di!erse& nu doar in cele scolare (la domiciliu& in spitale etc)M - pri!itor la cadrele didactice ,ormate& deoarece copiii cu (E' (inclusi! cei cu di#a%ilitati) se a1la tot mai mult alaturi de semenii lor de !arsta& in scoli generale (prin respectarea si promo!area drepturilor umane& a nondiscriminarii si a inclu#iunii sociale)& ca atare 1ormarea tre%uie sa includa tot mult si cadrele didactice de la clasele o%isnuiteM aceasta tendinta este complementara 1ormarii unor cadre speciali#ate0 )n multe tari din lume si in Europa o%iectul domeniului de studiu si actiune al psihopedagogiei speciale (sau speciali-ate!& cu re1erire mai ales la educatia scolara a celor din grupul tinta a luat recent denumirea de educatia cerintelor/nevoilor speciale (special needs education) termen care tinde sa inlocuiasca pe cel de invatamant 0educatie4 special 0a4# Educatia cerintelor speciale (E S! e!identia#a o responsa.ilitate sporita si impartita catre toate cadrele didactice& indi1erent de scoala in care in!ata acesti copii (cu (E')& precum si alte persoane din scoli si comunitate& catre parinti si 1amilie0 -arile mem%re "E utili#ea#a tot mai mult aceasta denumire (E(')& in paralel (si complementar) cu promovarea inclu-iunii scolare si sociale*

7 psihopedagogie a cerintelor educationale speciale tre%uie ela%orata si inteleasa acum intr-un conte t care presupune in esenta respectarea drepturilor si demnitatii tuturor oamenilor& inclusi! a acestor persoane traditional marginali#ate0 Este necesara deopotri!a egalitatea de drepturi dar si de sanse& pentru a permite e1ecti! accesul si participarea lor scolara si sociala - intr-un sistem inclu-iv la toate nivelurile*

10