UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Psihologie

PSIHOLOGIA GRUPURILOR
Prof.univ.dr Dumitru Cristea

INTRODUCERE

1.Coo do!ato ul cursului este prof.univ.dr Dumitru Cristea, profesor titular la Facultatea de Psihologie a Universitii Titu Maiorescu, autor a numeroase studii de specialitate. .Tuto ii " asist.univ. !ana !lteanu, Prep."aluca Tom#a.

Mic og u#u ile sociale

Introducere $ceast prim prelegere asigur o introducere general %n pro&lematica microgrupurilor sociale, inssit'nd asupra structurii #i proceselor psihosociale de grup, fenomenelor psihosociale de grup, dinamicii grupurilor ca instrument de aciune psihosocial.

Obiective (a sf'r#itul acestei prelegeri, studentul va putea ) - s ai& o %nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro&lematicii microgrupurilor #i a specificului a&ordrii psihosociologice a acestora* - s do&'ndeasc a&ilitatea de a folosi din punct de vedere teoretic concepte #i raionamente ce in de psihologia social pentru tematica specificat * - s corele+e dimensiunile teoretice cu cele practice ale psihologiei sociale* Coninut i tematizare 1.Problematica grupurilor sociale ,dentificarea #i cercetarea componentelor societii umane #i a relaiilor dintre acestea constituie o preocupare ma-or at't pentru sociologie c't #i pentru psihologia social, politologie sau antropologie. Folosind un sistem conceptual larg acceptat, societatea global este compus dintr.un ansam&lu de formaiuni sociale, %nelese ca reele de indivi+i care au %n comun modele culturale sau su&culturale, pe &a+a crora se de+volt procese de relativ uniformi+are, distri&uire de statute, roluri #i funcii, precum #i de orientare selectiv %n raport cu pro&leme generale ale societii / 0* 11* 123 #.a.4. Principalele ti#u i de $o %a&iu!i sociale sunt) grupurile, colectivitile #i organizaiile. Grupurile sunt formaiuni sociale %n care indivi+ii interacionea+ direct pe &a+a unor reguli acceptate #i se recunosc ca mem&ri ai unei entiti distincte, %ntr.un anumit moment #i loc.

 Colectivitile au la &a+ aceea#i recunoa#tere a unor norme #i principii comune, dar nu presupun interaciuni directe %ntre mem&ri /este ca+ul etniilor, sau credincio#ilor unui anumit rit, de e5emplu4) Organizaiile sunt formaiuni deli&erat constituite %n vederea atingerii unui anumit scop, prin folosirea e5plicit a unor strategii de deci+ie #i control.

6n calitatea lor de cadre naturale ale formrii #i manifestrii fiinei umane, grupurile constituie verigile eseniale ale sistemului social global, reali+'nd legtura necesar individual #i social, adic dintre planul e5istenei psihoindividuale #i cel al e5istenei macrosociale.

De$i!i&ie' %odele

ca acte i(a e

ge!e al)'

Psihosociologia grupurilor sociale repre+int una dintre principalele teme ale psihologiei sociale, cu multiple implicaii teoretice #i practice %n toate domeniile vieii sociale. Diferenierea calitativ a grupurile deriv din numrul mem&rilor care le compun, respectiv din tipurile de interaciuni care se de+volt %ntre ace#tia. Din acest punct de vedere, vom face o distincie conceptual #i metodologic %ntre grupurile primare /microgrupurile cu un numr relativ mic de mem&ri4, grupurile secundare /formate din mai multe grupuri primare4 #i grupurile teriare /muimile4. (a fiecare dintre aceste niveluri de structurare, grupurile manifest o fenomenologie psihosocial specific, ceea ce impune tratarea lor ca forme distincte ale realitii sociale, aflate %ns %ntr.o str'ns interdependen 6n cadrul acestui capitol vom anali+a pro&lematica microgrupurilor sociale, primul nivel integrativ %n care se manifest interaciunea dinamic dintre fenomenologie psihoindividual #i cea psihosocial. Microgrupurile sunt sisteme dinamice care asigur un prim nivel de integrare %n cadrul sistemului social general, %n care instituiile #i organi+aiile vor constitui nivele superioare de structurare a vieii psihosociale. 6n general, se accept c microgrupurile sociale /grupuri primare sau grupuri restr'nse . %n terminologia altor autori4 pre+int urmtoarele caracteristici eseniale) Un numr redus de membri, care face posi&il o percepie interpersonal direct #i reciproc, &a+ pentru de+voltarea unui sistem comple5 de interaciuni afective, informaionale, de influen sau acionale. (imita superioar este apreciat la cca. 7.87 mem&ri, dincolo de care interaciunile directe de tipul 9fa %n fa9 nu mai sunt posi&ile. Relaii afective intime i nemi locite, manifestate su& form de simpatie, antipatie sau indiferen sociometric* acest tip de interaciuni constituie fundalul pe care se desf#oar procesele #i fenomenele psihosociale de grup. O str!ns interdependen a membrilor, nscut %n conte5tul aciunilor comune #i av'nd ca &a+ sentimentul solidaritii #i coe+iunii de grup. "iferenierea rolurilor %ntre mem&ri grupului* din acest punct de vedere, grupul apare ca un sistem de distri&uire a rolurilor, astfel %nc't funciile sale constitutive s poat fi %ndeplinite %n condiii optime. #$istena unor scopuri %i valori comune, premise ale de+voltrii sistemului relaional dintre mem&ri grupului. /:* 31* 11* ;0* 187* 131* 121* 1;74. De#i aceste caracteristici au un mare grad de relevan pentru natura intim a microgrupurilor, considerm c %n aceast form ele nu pot constitui &a+a unei definiii

operaionale. Motivele sunt multiple. $stfel, dup cum remarcau D* A!(ieu #i +*,* Ma ti! , nu toate aceste caracteristici sunt %n mod necesar pre+ente %n cadrul aceluia#i grup, av'nd %n vedere marea diversitate tipologic a acestora, c't #i fa+ele calitativ distincte pe care le parcurg grupurile %n procesul constituirii lor. Pe de alt parte, unele dintre aceste caracteristici nu au un caracter e5plicit, necesit'nd la r'ndul lor demersuri comple5e de operaionali+are. 6n consecin, pe &a+a unor anali+e critice a diferitelor concepii privind specificul psihosocial al acestor sisteme sociale /314, propunem o alt modalitate operaional de definire a microgrupurilor, pornind de la rolul structurant pe care sarcina o are %n constituirea lor ca sisteme dinamice #i de la funcia psihologic a con#tiinei apartenenei la grup * corelativ cu transformarea sentimentului de <eu= %n sentimentul de <noi=. Microgrupurile repre+int sisteme interacionale dinamice, formate dintr.un numr relativ mic de mem&ri / .874, care posed urmtoarele caracteristici) /a4 particip nemi locit %i constant la realizarea unei sarcini comune, impus sau adoptat prin consens* /&4 interacioneaz direct pe tot parcursul realizrii sarcinii, pe &a+a unor valori, modele #i norme comportamentale, acionale #i atitudinale impuse sau>#i adoptate de grup* /c4 au con%tiina apartenenei la grup #i se recunosc reciproc ca mem&ri ai acestuia /au interiori+at o aceea#i identitate social, permanent sau temporar, formal sau informal4* /d4 dezvolt relaii stabile %i non&nt!mpltoare %ntre mem&ri si, condiionate nemi-locit de tipul de activitate pe care o desf#oar %n comun, respectiv de tipul de sarcin asumat. Din punct de vedere fenomenologic, microgrupurile repre+int o dimensiune distinct a realitii sociale, cu proprieti, funcii #i legi specifice. ?rupul nu este o simpl structur cumulativ, ci una integrativ, %n care calitile ansam&lului sunt cu totul noi #i diferite fa de simpla %nsumare a calitilor prilor componente. Constituirea grupului ca sistem interacional determin o difereniere fa de mediu, prin <trasarea@ unor granie sim&olice %ntre care se vor ela&ora norme, repre+entri, atitudini, ideologii #i sim&oluri comune, paralel cu formarea unor tendine de autocreditare po+itiv a propriului grup %n defavoarea altora cu care vine %n contact. Pentru e5plicarea acestei proprieti fundamentale a microgrupurilor s.a recurs la numeroase modele teoretice prin care s.a %ncercat sistemati+area datelor e5perimentale #i a principiilor teoretice generale care stau la &a+a dinamicii de grup / 130* 107* 314 'odelul cvasimecanic interpretea+ grupul ca pe o ma#in generatoare de interaciuni, clasificate %n raport cu funciile pe care le %ndeplinesc. ,nteraciunile %n grup sunt considerate a urma legi sta&ile #i universale, o anumit aciune produc'nd totdeauna acela#i efect, ceea ce face posi&il predicia comportamentului de grup %n situaii tipice, indiferent de unele determinri sociale, de personalitatea mem&rilor #i de tipul particular de pro&lem cu care se confrunt. Ae consider c aciunile care %ndeplinesc aceea#i funcie pot fi su&stituite fr ca sistemul s fie afectat fundamental. Calitatea principal a acestei concepii re+id %n faptul c relev caracterul legic %i regularitile proceselor interacionale din cadrul grupurilor sociale, omi'nd %ns factori #i condiionri importante ce in de su&iectivitatea mem&rilor grupului #i de mediul sociocultural intern #i e5tern %n care ace#tia interacionea+. Datorit acestui fapt, modelul este mai puin apt s e5plice dinamica intern #i evoluia grupului %n condiii de varia&ilitate a mediului. 'odelul organic concepe grupul ca pe un organism &iologic care parcurge %n evoluia sa o serie de fa+e specifice) formare, cre#tere, maturi+are, de+integrare. $ceste fa+e marchea+ diferene calitative la nivelul proceselor #i fenomenelor su&iacente, precum #i la acela al mecanismelor de adaptare la

mediul e5tern. Du&la orientare a grupului, spre interior #i e5terior, implic #i e5istena a dou categorii de scopuri, legate de autoreali+are #i autoconservare. Modelul, mai comple5 dec't cel cvasimecanic, permite &nelegerea factorilor care determin sc(imbarea %i dezvoltarea grupului %neles ca sistem natural. 'odelul conflictual pre+int grupul ca un sistem %n care coordonarea prilor implic o limitare reciproc a gradelor de li&ertate, fapt care determin apariia sistematic #i necesar a unor conflicte interpo+iionale. B5periena esenial a grupului este conflictul, iar rspunsul la conflict determin o nou stare a sistemului. 6n aceast concepie, grupurile se raportea+ conflictual la ele %nsele #i la mediul e5terior, re+olvarea di+armoniilor interne constituind premisele eseniale ale de+voltrii. 6n aceste condiii, supravieuirea grupului este condiionat de echili&rul reali+at %ntre mem&rii grupului aflai pe diferite paliere ale structurii puterii #i ale celei socioafective. Achim&area nu este %neleas ca un proces natural /ca %n ca+ul concepiei organice4, ci ca un re+ultat al acordului asupra intereselor #i dorinelor aflate %n -oc, acord o&inut %n urma unei confruntri active &ntre membrii grupului. ?enerali+'nd fenomenul conflictual, acest model omite posi&ilitatea reali+rii schim&rii prin consens, precum #i prevalena unor factori de coe+iune grupal asupra celor divergeni. 'odelul )de ec(ilibru* interpretea+ grupul ca un sistem aflat %n echili&ru) orice factor pertur&ator, intern sau e5tern, va fi contracarat de fore opuse care vor asigura astfel meninerea strii anterioare pertur&rii. Pe aceast &a+ teoretic pot fi interpretate o serie de procese #i fenomene psihosociale care apar %n cadrul microgrupurilor) echili&rul cognitiv, tendina spre echivalen a schim&urilor interpersonale, disonana cognitiv, raportul dintre tendinele centripete #i cele centrifuge etc. De#i modelul permite e5plicarea coerent a unei serii de fenomene comple5e, aplicarea sa se dovede#te util numai pentru anumite su&sisteme funcionale ale grupului #i numai pe perioade limitate. Dinamica #i devenirea grupului presupune e5istena unor contradicii dialectice care constituie un factor motor al fenomenologiei psihosociale de grup, aspect parial ignorat %n cadrul acestei concepii. 'odelul psi(analitic pune accentul pe relaiile afective dintre mem&rii grupului, interpretate %ns din perspectiva te+elor #i conceptelor centrale ale psihanali+ei) identificare, transfer, refulare, su&limare, comple5ul !edip #.a. Unii teoreticieni de aceast inspiraie tind chiar s reduc mecanismele psihosociale ale grupului la modelele freudiene ale familiei, %n care rolul determinant %l au relaiile prini.copii, pe de o poate, #i relaiile dintre frai, pe de alt poate. De#i contri&uia psihanali+ei este incontesta&il %n ceea ce prive#te descifrarea mecanismelor incon#tiente prin intermediul crora se structurea+ relaiile afective %n cadrul grupului /mai ales pe direcia relaiei lider.mem&rii4, nu se poate ignora faptul c structurarea grupului ca sistem dinamic are #i alte determinaii, de ordin funcional #i cultural /v. +,-. 'odelul interacionist, fundamentat %n principal pe cercetrile lui R*F* -ales, se orientea+ spre aspectele descriptive #i empirice ale proceselor care au loc %n cadrul grupurilor artificiale. $spectele teoretice sunt desprinse ulterior, prin intermediul unor tatonri progresive . fapt ce aminte#te de principiul construirii progresive a spaiului operaional, a#a cum este formulat acesta %n cadrul cercetrii operaionale /304. 6n esen, se procedea+ la o %nregistrare sistematic a tuturor tipurilor de interaciuni care au loc %ntre mem&rii unui grup, pe fondul desf#urrii unei activiti determinate) re+olvarea unei

pro&leme, gsirea unor soluii practice pentru o situaie concret, de+&aterea unei teme etc. 6n a doua fa+, se procedea+ la o anali+ de coninut prin care se evidenia+ natura interaciunilor care au loc %ntre mem&rii grupului. Perspectiva preponderent empirist #i artificial impus de acest model simplific %ntr.o msur mult prea mare comple5a pro&lematic afectiv #i motivaional su&iacent funcionrii microgrupurilor, ceea ce impune o coro&orare cu alte tipuri de modele teoretice. 'odelul structural funcional concepe microgrupul ca un sistem cu granie &ine definite, care urmre#te %n permanen atingerea unui scop, #i a crei supravieuire are un caracter pro&lematic. De aceea, %n fiecare moment grupul tre&uie s.#i mo&ili+e+e resursele #i s acione+e prompt %n raport cu cerinele de schim&are. Mem&rii %ndeplinesc funcii difereniate, legate de asigurarea supravieuirii grupului #i reali+area sarcinii, fapt care e5plic fenomenul distri&uirii statutelor #i rolurilor %n cadrul sistemului. Diferitele tipuri de funcii ale mem&rilor #i su&sistemelor se condiionea+ reciproc, d'nd na#tere unui echili&ru necesar meninerii grupului ca sistem #i reali+rii o&iectivelor sale constitutive* c'nd echili&rul nu se reali+ea+, grupurile au dificulti %n desf#urarea activitilor sale#i C uneori C nici nu supravieuiesc. Modelul structural.funcional aduce o contri&uie important la ela&orarea psihosociologiei microgrupurilor, su&liniind rolul &nvrii &n structurarea %i evoluia sistemului, %i evideniind legtura care e$ist &ntre motivaia individual %i meninerea grupului ca sistem/ %n acest conte5t, de+integrarea grupului apare ca un fenomen o&iectiv, consecin fireasc a ne%ndeplinirii cerinelor de echili&ru intern. 6ns, accentu'nd foarte mult aspectele legate de supravieuire #i omi'nd condiiile de+voltrii, modelul pre+int o anumit tent conservatoare %n interpretrile teoretice pe care le propune. 'odelul cre%terii cibernetice concepe grupurile ca sisteme de prelucrare a informaiei, cu posi&iliti poteniale de autoreglare #i autode+voltare. Ca #i %n ca+ul modelului structural.funcional cu care are multe elemente comune, modelul ci&ernetic presupune e5istena unor ageni care, o&serv'nd #i evalu'nd situaia, acionea+ consecvent asupra realitii fi+ice #i sociale %n care grupul se manifest, reali+'nd stri dinamice de echili&ru %n plan intern #i e5tern. Urmrind nu numai supravieuirea, sistemul vi+ea+ #i strategii implicite de de+voltare, pe &a+a a trei categorii de feed.&acD.uri) a4 feed.&acD.ul urmririi #i reali+rii scopurilor, care presupune reorientarea #i restructurarea activitii mem&rilor %n raport cu gradul de congruen dintre scopurile propuse #i re+ultatele o&inute la un moment dat* &4 feed.&acD.ul organi+rii #i restructurrii interne %n raport cu gradul de compati&ilitate dintre normele #i valorile de grup #i cele ale spaiului sociocultural %n care grupul fiinea+* c4 feed.&acD.ul constituit din con#tiina de sine a grupului ca sistem, la acest nivel mem&rii acion'nd ca ageni ai con#tiinei de grup. 6n urma aciunii convergente a acestor cone5iuni inverse, mem&rii grupului %#i formea+ un sistem de repre+entri #i sim&oluri prin care se raportea+ la relaiile interpersonale din cadrul sistemului, procesele psihosociale de+voltate %n acest conte5t interacional gener'nd reglri. #i restructurri continue %n planul vieii de grup, astfel %nc't s se reali+e+e meninerea grupului ca %ntreg, reali+area sarcinilor constitutive #i asigurarea echili&rului dinamic cu mediul e5tern. De#i modelul cre#terii ci&ernetice este deose&it de comple5, la o anali+ mai atent se poate evidenia una dintre carenele sale) accentu'nd funciile legate de autoreglare, %nvare #i de+voltare, se ignor parial dimensiunea psihologic a

constituirii raporturilor intra #i intergrupale, %n favoarea aspectelor formale, de natur organi+aional #i instituional. Ca o sinte+ a celor pre+entate mai sus, vom interpreta microgrupurile ca sisteme interacionale dinamice, bazate pe autoreglare, dezvoltare %i adaptare la mediu. De aici re+ult c'teva ca acte istici ese!&iale care pot configura mai e5act cadrul conceptual prin care circumscriem aceast +on a realitii sociale. $stfel) a4 %ntre elementele sistemului /mem&ri grupului4 se de+volt relaii directe, non&nt!mpltoare %i relativ stabile, acestea constituind structurile psi(osociale de grup /structuri, socioafective, de comunicaie, de influen, motivaionale, normativ.a5iologice #i de reali+are a sarcinii4* &4 %n urma de+voltrii structurilor sale, ansam&lul /microgrupul4 capt caliti #i funcii noi, ireducti&ile la simpla %nsumare a calitilor prilor componente* c4 grupurile sunt sisteme vectori+ate teleologic, scopurile comune ale mem&rilor av'nd un rol structurant pentru %ntreaga via #i activitate de grup* d4 datorit comple5itii structurilor sale, grupurile de+volt mecanisme psihosociale de autoreglare intern #i e5tern, mecanisme care asigur coe+iunea, sta&ilitatea #i eficiena activitilor comune, pe fondul unui continuu proces de %nvare #i de+voltare* e4 microgrupurile repre+int su&sisteme %n cadrul sistemului social glo&al, ceea ce condiionea+ de+voltarea unor relaii de coordonare #i su&ordonare structural #i funcional cu alte su&sisteme sociale /persoane, grupuri, organi+aii, instituii4* f4 %n aceea#i calitate de su&sisteme, grupurile menin relaii comple5e cu mediul e5tern, relaii de natur su&stanial, energetic, informaional #i psihosocial* g4 datorit caracterului lor dinamic, grupurile parcurg etape #i procese evolutive de formare, de+voltare, manifestare activ #i destructurare, profilurile acestor etape constituind istoria grupului* h4 procesele psihosociale specifice microgrupurilor implic o interaciune comple5 a unor factori de natur a5iologic, cognitiv, afectiv #i motivaional, pe fondul creat de influenele socioculturale ale mediului e5tern* i4 %n cadrul grupurilor acionea+ legi pro&a&iliste, cu diferite grade de generalitate /vala&ile pentru toate tipurile de grupuri sau numai pentru anumite categorii , precum #i legi specifice su&sistemelor componente4. Modelul ci&ernetic este apt pentru de+voltri ulterioare, av'nd o deose&it valoare metodologic #i operaional, #i permi'nd anali+e pertinente pentru oricare dintre ca+urile particulare %nt'lnite %n practic. Pornind de la relaia general E- F f /Gi . HD 4, se pot determina condiiile fi+ice #i psihosociale necesare pentru atingerea anumitor o&iective sau, %ntr.o situaie dat, se pot anticipa comportamentele #i performana grupului. Pentru o astfel de anali+ se %ncepe prin identificarea parametrilor mrimilor de intrare) compo+iia uman a grupului, cadrul formal %n care acesta fiinea+, resursele materiale, energetice #i informaionale de care dispune, condiiile fi+ice %n care %#i desf#oar activitatea, influenele e5terne pe care le suport etc. Corelativ, se evidenia+ e5igenele proiectate ale mrimilor de ie#ire) parametru de performan /cantitatea #i calitatea produselor activitii, productivitatea

#.a.4, influenele cone5e pe care grupul le e5ercit asupra mediului su, relaiile cu alte elemente ale sistemului social etc. 6n acest conte5t, se determin parametru strilor interne care pot asigura reali+area o&iectivelor) tipul leadership.ului, distri&uirea rolurilor %ntre mem&rii grupului, modalitile de reali+are a autoregla-elor interne etc. Caracteristicile generale ale grupurilor. Una dintre dimensiunile fundamentale ale e5istenei sociale este dat de sistemul comple5 de interaciuni dintre diferitele categorii de grupuri uman, de o mare varietate tipologic. B5ist o gam larg de caracteristici prin care grupurile pot fi particulari+ate)

0ipul grupului1 re+ult %n urma aplicrii unui set de criterii de clasificare in'nd de modul de formare, numrul de mem&ri, relaiile dintre ace#tia, natura activitii desf#urate #.a. 'rimea) este dat de numrul de mem&ri care compun grupul, acest parametru influen'nd sensi&il ali indicatori in'nd de performan, creativitate, intimitatea relaiilor interpersonale etc. Compoziia1 reflect caracteristicile psihosociale ale mem&rilor grupului, su& aspectul v'rstei, se5ului, etniei, nivelului de instrucie, strii civile, statutului profesional #.a. 2tructura1 const din modul de configurare a relaiilor interpersonale dintre mem&rii /relaii socioafective, de comunicare, influen, coordonare, control etc.4, respectiv din distri&uia rolurilor #i funciilor %n cadrul grupului. Aarcina grupului) const din o&iectivul care tre&uie reali+at %n urma activitii comune a mem&rilor, o&iectiv care are at't o component o&iectiv, c't #i una su&iectiv /31, 214* acest parametru are o deose&it funcie structurant asupra %ntregii viei de grup. Coeziunea1 este dat de ansam&lul forelor care menin unitatea grupului #i circumscrierea limitelor sale, fiind o re+ultant a relaiilor intra #i e5tragrupale, caracteristicile psihosociale ale mem&rilor, natura sarcinii, conte5tul %n care se desf#oar activitatea de grup #.a. 3ivelul de integrare1 este e5presia gradului de maturi+are a relaiilor psihosociale din cadrul grupului, a gradului de ela&orare a normelor #i valorilor comune care structurea+ viaa de grup, a msurii identificrii mem&rilor cu grupul din care fac poate #i a participrii la diferite aspecte ale vieii colective* indirect, nivelul de integrare e5prim #i gradul de ela&orare a con#tiinei colective, element de fond al coe+iunii grupale. 4ec(imea grupului1 este dat de timpul scurs din momentul constituirii sale* prin corelare cu nivelul de integrare #i performan re+ult un parametru derivat, care e5prim vite+a de maturi+are #i structurare a grupului. #ficiena) e5prim sintetic parametru calitativi #i cantitativi de reali+are a sarcinii, dar #i pe cei care se refer la meninerea grupului #i satisfacerea tre&uinelor mem&rilor si. Dup cum arat numeroase cercetri e5perimentale, fiecare dintre aceste caracteristici este condiionat at't de ansam&lul proceselor #i fenomenelor psihosociale de grup, c't #i de celelalte caracteristici menionate mai sus. Deci, tre&uie s avem %n vedere c la nivelul grupului acionea+ un sistem de determinri structurale, %n care fiecare factor poate fi Csuccesiv sau simultan C cau+, condiie sau efect.

Di!a%ica .i $u!c&iile #sihosociale ale %ic og u#u ilo

6n cadrul celei mai repre+entative teorii structural.funcionale asupra grupurilor sociale, Pa so!s' -ales #i Shils evidenia+ dou dintre principalele dimensiuni ale oricrei structuri sociale) a4 dinamica %i &4 funciile sale %n cadrul sistemului supraordonat. 6n sensul cel mai general, termenul de dinamic semnific ansamblul for elor care acioneaz &n cadrul grupurilor ca rezultat al interaciunii %i desf%urrii &n timp a diferitelor tipuri de procese psi(osociale1 socioafective, motivaionale, cognitiv5evaluative, de comunicaie, influen %i realizare a sarcinii. 6ntr.o accepie particular, av'ndu.#i originea %n lucrrile lui /* Le0i!, termenul desemnea+ ansam&lul metodelor psihosociale prin intermediul crora grupul poate fi folosit ca instrument de intervenie formativ asupra persoanelor #i organi+aiilor sociale /11* ;0* 187* 127* 1234. De#i aparent distincte, %ntre cele dou accepii e5ist o str'ns legtur) cunoa#terea mecanismelor #i proceselor psihosociale specifice microgrupurilor permite utili+area acestora pentru a e5ercita influene controlate asupra unor persoane, grupuri sau organi+aii /%n scop terapeutic sau pentru optimi+area unor aspecte ale activitii din cadrul respectivelor formaiuni, de e5emplu4. 6n str'ns corelaie cu pro&lemele de dinamica se formulea+ #i cele vi+'nd rolul %ndeplinit de microgrupuri %n plan intern #i e5tern. $stfel, %n cadrul sistemului social glo&al, grupurile %ndeplinesc multiple #i comple5e funcii, derivate din tripla lor calitate de mediu natural %i imediat al e$istenei individuale, verig de legtur dintre individual %i social, element bazal al diferitelor tipuri de structuri %i formaiuni sociale. 6n consecin, funciile microgrupurilor se vor manifesta pe urmtoarele direcii principale) /a4 realizarea sarcinii %n condiii de eficien care s corespund unor criterii de optimalitate grupal #i social, sarcina av'nd #i rolul de principal factor constitutiv pentru grup. /&4 satisfacerea trebuinelor psi(ologice ale membrilor grupului, precum #i re+olvarea unor pro&leme psihologice cu care ace#tia se confrunt %n plan intrasau e5tra.grupal* /c4 asigurarea %i meninerea coeziunii, coerenei %i limitelor grupului ca sistem, pe fondul reali+rii sarcinii sale constitutive, acestea fiind totodat #i condiiile eseniale ale e5istenei sale* /d4 reglementarea raporturilor dintre grup %i alte grupuri, organizaii %i instituii sociale, precum #i dintre acestea #i persoanele aflate su& incidena lor formal sau informal. ,ndiferent de natura sa, grupul ca sistem psihosocial %#i fundamentea+ e5istena pe capacitatea de a satisface %n mod difereniat tre&uinele psihologice ale mem&rilor si. Ievoile fundamentale de integrare, afirmare sau recunoa%tere social, tre&uinele de afeciune, comunicare sau protecie, cele de ascenden sau dependen 5 toate aceste configuraii motivaionale specifice fiecrei persoane pot fi satisfcute %n mod difereniat, %ntr.o msur care depinde de calitile structurale #i funcionale ale grupului ca sistem. Dup cum remarca J.P. Aartre, grupul nu este o totalitate amorf, ci o <celul.mam=, capa&il s asigure individului protecie psihic, cldur afectiv #i un mediu %n care se poate descoperi, forma, manifesta #i de+volta. 6n consecin, dinamica grupului va fi str'ns legat de dinamica vectorilor motivaionali individuali #i a acelora care re+ult %ntr.un conte5t relaional, interpersonal, intragrupal sau intergrupal, precum #i de capacitatea sistemului de a satisface nevoile #i aspiraiile mem&rilor si, %n condiiile oferite de cadrul normativ #i a5iologic al spaiului sociocultural respectiv.

?rupul constituie un mediu interactiv %n care are loc nu numai armoni+area tre&uinelor interindividuale ale mem&rilor cu imperativele mediului social, ci #i crearea unor noi nevoi, repre+entri #i atitudini, care pot vi+a pe ceilali mem&ri, grupul ca imagine miniatural a societii sau diferite segmente ale societii glo&ale. $cest fenomen de <remodelare psihologic %n conte5t grupal= se reali+ea+ prin a-ustri, adaptri sau restructurri %n plan cognitiv, afectiv, motivaional, atitudinal, relaional #i comportamental, pe fondul creat de capacitatea de influen a grupului de apartenen, dar #i a celor de presiune, aspiraie sau comparaie. Pentru a reu#i satisfacerea tre&uinelor mem&rilor si, grupul tre&uie s %ndeplineasc dou condiii eseniale, care sunt totodat #i condiiile fiinrii sale) realizarea sarcinii #i meninerea coeziunii %i limitelor prin care se identific. Dup cum s.a artat, sarcina repre+int un factor constitutiv al grupului, indiferent dac acesta este fi5at din afar, ca %n ca+ul unui grup formal, sau este adoptat prin consens, ca %n ca+ul grupurilor informale. 6n toate aceste situaii, sarcina ofer raiunea de a fi a unui grup, chiar dac uneori este un prete5t, implicit pentru reali+area funciei legat de nevoile mem&rilor si, care nu pot fi satisfcute dec't %ntr.un conte5t interacional de grup. Dup cum se va arta mai departe, sarcina %ndepline#te o tripl funcie) 14 polarizeaz %i orienteaz eforturile #i aciunilor mem&rilor grupului* 4 structureaz relaiile intra #i intergrupale* 84 racordeaz viaa #i activitatea grupului la coordonatele sistemului social glo&al, respectiv la valorile, normele #i o&iectivele generale ale sistemului sociocultural cruia grupul %i aparine. 6n consecin, natura sarcinii va afecta profund at't desf#urarea raporturilor interpersonale, mai ales %n ceea ce prive#te leadership.ul, c't #i structurarea grupului ca sistem orientat spre o anumit finalitate. Corelativ cu natura sarcinii, performana va influena direct procesele psihosociale de grup, fiind un indicator sintetic al funcionalitii %ntregului sistem. 6ndeplinirea funciei constitutive /reali+area sarcinii la un nivel %nalt de performan4 este str'ns condiionat de meninerea unei coe+iviti care s permit coordonarea #i concentrarea eforturilor comune, pe fondul aciunii unor eventuali factori disfuncionali. ?rupul reali+ea+ constant o presiune spre conformism, facilitea+ aciunea unor factori centripei %n defavoarea celor centrifugi #i %ncearc s.#i mreasc atractivitatea pentru mem&ri si, astfel %nc't s.#i menin limitele, unitatea #i funcionalitatea. Paralel cu reali+area acestor funcii de &a+, grupul are capacitatea de a mi-loci #i reglementa raporturile mem&rilor si cu alte grupuri, organi+aii #i instituii, -uc'nd at't rolul unui <releu=, c't #i pe acela al unui <tampon social=.

Clasi$ica ea %ic og u#u ilo

Marea diversitate tipologic a microgrupurilor face dificil identificarea unor criterii unitare de clasificare, cu efecte negative #i asupra metodologiei de cercetare, %n msura %n care natura grupului impune #i o adecvare a metodelor de a&ordare e5perimental /31* ;0* 187* 121* 1;74. Aistemati+'nd diferitele modaliti de clasificare %nt'lnite %n literatura de specialitate, vom adopta %n cadrul lucrrii noastre urmtoarea tipologie) K 6n funcie de caracterul relaiilor dintre membri, se disting grupurile primare /sau de contact <fa %n fa=4 #i grupurile secundare /%n care predomin relaiile indirecte, prin <releu=4. Colectivul de lucrtori din cadrul unui atelier formea+ un grup primar, %n timp ce colectivul unei %ntregi secii /format din mai multe ateliere4 formea+ un grup secundar. Din perspectiv operaional, mem&ri prin intermediul crora se reali+ea+ legtura dintre su&grupurile unui grup secundar se numesc puncte de articulaie, fiecare punct av'nd un

anumit grad de cone$itate, dat de numrul relaiilor %n care sunt implicate respectivele persoane. K Dup modul cum se formeaz, grupurile pot fi naturale sau artificiale. Cele naturale iau na#tere spontan, datorit e5istenei unor condiii o&iective care determin de+voltarea unor relaii sta&ile %ntre viitorii mem&ri. Coole1 distinge patru tipuri de grupuri primare naturale cu caracter universal %n istoria umanitii ) familia, grupul de oc al copiilor, grupul de vecintate /din micile comuniti rurale, de pild4 #i comunitatea de btr!ni /format din persoane care se cunosc de foarte muli ani #i locuiesc %n aceea#i +on4. ?rupurile artificiale sunt cele care se formea+ %n urma unui proiect #tiinific, organi+atoric sau de utilitate practic. 6n aceast categorie intr grupurile de la&orator, cele care formea+ o organi+aie sau instituie /pe &a+a unei organigrame4, grupurile de deci+ie, de de+&atere a unei pro&leme, de re+olvare a unei sarcini determinate, grupurile terapeutice #.a. K 6n funcie de natura activitii desf#urate /tipul sarcinii4 vom deose&i grupuri %colare, de munc, de creaie, militare, sportive, de petrecere a timpului liber, de discuie etc. Iatura sarcinii determin diferene eseniale %n dinamica grupului, mai ales la nivelul desf#urrii proceselor psihosociale /socioafective, comunicaionale #i de influen4, a configuraiei factorilor de coe+iune #i a celor motivaionali, #i a profilului leadership.ului. K 6n funcie de e$istena cadrului instituional5normativ care le reglementea+ e5istena, grupurile pot fi formale /instituionale4 sau informale /spontane4. 6n ca+ul grupurilor formale, cadrul instituional este cel care le fi5ea+ principalele coordonate structurale #i funcionale, normele interne, tipul sarcinii de %ndeplinit #.a., e5ist'nd #i mecanisme de control #i coordonare e5tragrupale, incluse %n structura ierarhic a instituiei respective. 6n ca+ul grupurilor informale, nee5ist'nd un cadru instituional anterior formrii grupului, dinamica proceselor interrelaionale va fi determinat preponderent de factori socioafectivi spontani, #i de cei care re+ult din chiar procesul constituirii grupului ca sistem. De remarcat faptul c #i %n cadrul grupurilor formale se de+volt %n timp structuri informale care se vor afla %ntr.o relaie dialectic.contradictorie cu structurile formale. K 6n funcie de raporturile e$istente &ntre membri %i grupuri, acestea pot fi de apartenen, de referin sau de presiune. ?rupurile de apartenen sunt cele crora mem&ri le aparin la un moment dat, %n mod natural sau prin activitatea pe care o desf#oar %n mod curent. Participarea efectiv la viaa #i activitatea grupului poate s nu semnifice automat #i o participare psihologic, aceasta implic'nd structurarea unor relaii intime de ordin informal #i adoptarea unor repre+entri, valori, idei #i atitudini care sunt ale %ntregului grup. Uneori, dup cum remarca +* Maiso!!eu2e, apartenena la un grup poate fi fictiv, c'nd cineva %#i imaginea+ c aparine unui grup, fr ca acest lucru s corespund realitii o&iective. $lteori apartenena este pur formal, fr o ade+iune su&iectiv care s dea consisten psihologic participrii la activitatea grupului respectiv. Grupul de referin /concept introdus de LMman4 este acela de la care se %mprumut valorile, normele #i atitudinile considerate de referin, prin prestigiul de care se &ucur. Grupurile de presiune sunt cele care au capacitatea de a e5ercita o influen semnificativ asupra unor persoane, grupuri sau instituii, datorit po+iiei, prestigiului sau puterii pe care o dein, %n virtutea resurselor de care dispun /de natur informaional sau organi+aional* economic, politic, profesional, ideologic sau religioas4. Utili+'nd un sistem com&inat de criterii, D* A!(ieu #i +*,* Ma ti! propun un mod propriu de clasificare a grupurilor umane, diferenierea fc'ndu.se dup numrul de mem&ri, tipul de relaii dintre ace#tia, sta&ilitatea relaiilor interpersonale, durata de e5isten a grupului, o&iectivele e5plicite sau implicite. "e+ult astfel urmtorul sistem de clasificarea 'ulimea1 numr mare de participani cu legturi interindividuale foarte sla&e, insta&il #i predispus la contagiune afectiv, cu o durat redus de e5isten, dominat de

irumperi de credine #i pulsiuni latente, pe fondul unor manifestri paro5istice care pot oscila %ntre apatie #i violen, fr o con#tiin clar a scopurilor. Nanda) numr mic de mem&ri, av'nd un grad redus de structurare #i o durat relativ redus de e5isten* susinerea reciproc a mem&rilor %n atingerea unor scopuri con-uncturale, cu mi-loace para sau antisociale. Gruparea1 un numr mi-lociu sau mare de mem&ri, cu un grad mediu de structurare, pe fondul unor relaii umane superficiale* repre+int un suport pentru ideile, atitudinile sau convingerile individuale, %ns pe fondul unei re+istene pasive sau a unor aciuni limitate. Grupul primar1 numr redus de mem&ri, cu un %nalt grad de structurare, relaii interpersonale intime #i o con#tiin clar a scopurilor* cu o durat de e5isten care poate fi foarte mare #i o influen importan asupra mem&rilor si, pe fondul unor aciuni comune sistematice. Grupul secundar1 un numr mi-lociu sau mare de mem&ri, cu un foarte %nalt grad de structurare, o durat medie sau foarte mare de e5isten, pe fondul unor activiti %n care prevalea+ organi+area* relaiile dintre mem&ri au un caracter predominant funcional, cu o relativ clar con#tiin a scopurilor #i mi-loacelor de reali+are a acestora. ,dentificarea corect a tipului de grup are o importan operaional deose&it, datorit faptului c multe particulariti structurale, funcionale #i de dinamic depind direct de acest parametru. 6.2tructuri si procese psi(osociale de grup Microgrupurile sociale se constituie ca sisteme dinamice cu autoreglare %n urma de+voltrii unui ansam&lu de relaii determinate %ntre mem&ri, pe fondul desf#urrii unor activiti comune. Desf#urarea %n timp a acestor relaii definesc procesele psi(osociale de grup /aspectul diacronic al raporturilor interpersonale4, iar modul de configurare a relaiilor la un moment dat definesc structurile psi(osociale /aspectul sincronic al raporturilor interpersonale4. Cele dou aspecte au caracter dialectic #i complementar, procesele conduc'nd la configurarea structurilor, iar acestea C la r'ndul lor C constituie &a+a desf#urrii proceselor psihosociale de grup. Modul cum se manifest %n plan o&servaional interaciunile dintre procese #i Atructuri repre+int fenomenologia psi(osocial de grup, cea de a treia dimensiune esenial a dinamicii grupurilor sociale. Cercetrile teoretice #i e5perimentale evidenia+ e5istena a patru categorii principale de structura /respectiv procese4 psihosociale de grup) structura socioafectiv /procesele prefereniale4, structura comunicaiei /procesele de comunicaie4, structura puterii /procesele de influen4 #i structura activitii /procesele de reali+are a sarcinii4. (a acestea adugm alte dou categorii care, de#i aparent secundare, au o importan ma-or asupra formrii #i evoluiei grupului ca sistem social) structura motivaional5atitudinal #i structura participativ5a$iologic /31, 814. Dintre acestea, structurile comunicaiei, influenei #i activitii pot avea at't un caracter formal, determinate fiind de normele constitutive ale grupurilor instituionale, c't #i un caracter informal, generate spontan %n conte5tul interaciunii mem&rilor, %n cadrul oricrei categorii de grupuri. Celelalte categorii de structura /socioafectiv, motivaional #i participativ.a5iologic4 au preponderent un caracter informal, cu manifestri %n cadrul oricrui tip de grup, chiar dac anumite aspecte ale structurilor formale le pot influena modul de configurare #i de manifestare.

St uctu a socioa$ecti2) a g u#ului

Unul dintre cei mai importani factori ai dinamicii de grup %l repre+int relaiile socioafective care se de+volt %ntre mem&ri, %nc din primele momente ale %nt'lnirii lor. Atructurile afective ale grupului, sau <matricea sociometric=. %n terminologia lui Mo e!o, repre+int elementul de fond %n funcie de care se vor de+volta #i manifesta toate Celelalte structura. Totodat, raporturile afective constituie un factor dinamogen at't pentru integrarea mem&rilor %n viaa de grup, c't #i pentru de+voltarea individual a acestora. Din acest punct de vedere grupul poate fi considerat nu numai ca un sistem generator de relaii, ci #i un cadru care asigur dezvoltarea emoional, cognitiv %i relaional a membrilor si , ca o condiie a propriei sale maturi+ri, funcionri #i supravieuiri sociale. $fectivitatea de grup are semnificaia unui fundal %n care se inserea+ toate Celelalte forme ale tririlor emoionale. Microgrupul social ofer condiiile necesare unei structurri comple5e a relaiilor afective ale mem&rilor si, structurare care se reali+ea+ %n dou planuri principale, fiecare implic'nd la r'ndul su dou forme relativ distincte de manifestare) 14 6n plan intragrupal, procesele afective %m&rac at't forma relaiilor prefereniale interpersonale, c't #i pe aceea a tririlor afective fa de grup ca %ntreg. 6ntre cele dou forme ale afectivitii intragrupale e5ist str'nse intercondiionri, prima gsindu.#i e5presia &n matricea sociometric a grupului, iar cea de a doua la nivelul coeziunii, climatului psi(osocial %i performanei. $ceste categorii de structuri socioafective au constituit o&iectul a numeroase cercetri e5perimentale, repre+ent'nd una dintre temele principale ale psihosociologiei microgrupurilor . 4 6n plan e$tragrupal, procesele afective se structurea+ at't %n raport cu alte grupuri cu care se afl %n raporturi de cone5itate, c't #i %n raport cu mediul social %n care %#i desf#oar activitatea, mediu constituit din organizaiile, instituiile #i condiiile sociale generale care au inciden asupra vieii de grup. Pro&leme legate de aceste categorii de structuri socioafective sunt a&ordate cel mai adesea %n cercetrile privind psihosociologia organi+aiilor #i psihologia mulimilor. Atructura socioafectiv a grupului const %n modul de configurare a relaiilor prefereniale dintre mem&ri la un moment dat, relaii care pot %m&rca forma atraciei, respingerii sau indiferenei sociometrice. $ceste relaii au un caracter propensiv, cu o condiionare comple5, neput'ndu.se identifica dec't prin simplificare cu relaiile de simpatie, antipatie sau indiferen de+voltate %n conte5tul relaiilor interpersonale e5tragrupale /v. 10:* 1174. Fundamentarea teoretic #i e5perimental a pro&lematicii relaiilor socioafective este nemi-locit legat de numele lui +*L* Mo e!o, %ntemeietorului sociometriei. Iscut la Nucure#ti %n anul 11; , emigrea+ %n AU$ unde, %mpreun cu o serie de cola&oratori, de+volt cercetri sistematice privind relaiile afective %n cadrul grupurilor mici. Conform concepiei sale, <universul social= are trei dimensiuni, aflate %ntr.o str'ns interdependen) <societatea e5tern=, 9matricea sociometric= #i <realitatea social=. Aocietatea e5tern repre+int aspectul macroscopic al vieii sociale, format din totalitatea grupurilor umane reale #i vi+i&ile, indiferent de mrime) familia, grupurile din ateliere, #coal, armat #i alte instituii. Matricea sociometric constituie aspectul microscopic #i intim al vieii sociale, re+ultat al interaciunilor afective dintre mem&rii grupurilor, interaciuni evideniate prin tehnica anali+ei sociometrice ela&orat de Mo e!o. <Aocietatea e5tern= #i <matricea sociometric= se condiionea+ reciproc, unitatea lor dialectic constituind <realitatea social=, ca form de compromis dintre primele dou. Matricea sociometric , sau realitatea <intim a vieii sociale= este considerat drept factorul ma-or al de+voltrii sociale, la acest nivel manifest'ndu.se

predispo+iia nativ #i esenial a fiinei umane, aceea de a de+volta relaii afective cu cei din -ur. Teleelementul este unitatea de &a+ a matricii sociometrice, fiind format din legtura preferenial /simpatetic4 dintre oameni, dintre ei #i rolurile lor #i dintre ei #i anumite o&iecte. Aingura condiie a manifestrii teleelementului este 9%nt'lnirea=, adic contactul psihologic comple5 #i contradictoriu dintre dou persoane* %n acest conte5t, preferina afectiv se va manifesta 9spontan= #i 9creator=, cpt'nd forma alegerilor, respingerilor #i indiferenelor /v.10:* 13;4. Tehnica anali+ei sociometrice a fost perfecionat de numero#i ali cercettori, introduc'ndu.se elemente din teoria grafurilor, anali+ matriceal #i calcul pro&a&ilistic. Principala caren a sociometriei clasice, aceea de a evidenia e5clusiv aspectele sincronice ale realitii relaiilor prefereniale, a fost dep#it prin ela&orarea tehnicilor <panelului sociometric=, prin care se pot anali+a aspectele diacronice #i de progno+ a evoluiei raporturilor socioafective din cadrul microgrupurilor sociale /82* : 4. Factorii care condiioneaz alegerile sociometrice. 6ncercarea de a identifica factorii care intervin %n structurarea relaiilor socioafective %n cadrul grupurilor s.a dovedit deose&it de dificil, datorit numeroaselor condiionri e5istente %n acest proces, precum #i datorit comple5itii relaiilor dintre diferite categorii de factori implicai) primari sau secundari, de determinare sau condiionare, individuali, de grup sau socioculturali, structurali sau funcionali, sincronici sau diacronici etc. Una dintre cele mai interesante deschideri teoretice %n legtur cu aceast pro&lem este oferit de A* Mihu, care . %n str'ns legtur cu orientrile a5iologic.culturologice ale lui T* Via!u' L* -laga #.a.. consider alegerea sociometric ca fiind fundamental condiionat de coninutul a5iologic al relaiilor interpersonale . Din aceast perspectiv, orice <%nt'lnire= social are un caracter implicit evaluator #i valori+ator, grila de valori individuale, grupale #i culturale fiind cea care condiionea+ apariia <afinitilor elective=. !&servaiile #i cercetrile noastre confirm aceast ipote+, cu urmtoarea meniune* grilele #i criteriile valorice care intervin cu o anumit pondere %n structurarea relaiilor afective sunt la r'ndul lor condiionate de o serie comple5 de factori motivaionali, cognitivi #i con-unctural.e5isteniali. ?rila a5iologic care st la &a+a alegerilor sociometrice are o <coloratur= foarte personal, sinteti+'nd %n fapt o multitudine de factori psihoindividuali, psihosociali #i socioculturali. Unele cercetri evidenia+ o str'ns legtur %ntre alegerile sociometrice #i efortul unui anumit mem&ru pentru consolidarea #i afirmarea grupului. $ceast corelaie se e5plic prin semnificaia pe care grupul ca %ntreg o are pentru fiecare dintre mem&ri si, %n urma reali+rii funciei de satisfacere difereniat a tre&uinelor individuale, a valori+rii mem&rilor %n plan social #i crerii unui cadru indispensa&il manifestrii personalitilor. 6n acest conte5t, orice efort de consolidare a grupului este convergent cu o important serie de factori motivaionali individuali #i colectivi, ceea ce facilitea+ formarea unor relaii prefereniale po+itive fa de cei ce contri&uie implicit la satisfacerea respectivilor vectori motivaionali. Dintr.o larg serie de factori care condiionea+ formarea #i structurarea relaiilor prefereniale %n cadrul grupurilor, urmtorii sunt considerai ca cei mai semnificativi) inteligena social, capacitatea de comunicare interpersonal, farmecul personal, prestigiul intra. #i e5tra.grupal, altruismul #i disponi&ilitatea de %ntra-utorare, competena #i implicarea %n re+olvarea pro&lemelor cu care se confrunt grupul, statutul recunoscut %n plan formal #i informal. 6n funcie de natura #i compo+iia grupului, tipul sarcinii ce urmea+ a fi reali+at #i conte5tul sociocultural general %n care funcionea+ grupul, configuraia factorilor care media+ raporturile prefereniale poate pre+enta variaii considera&ile. 6ns, de fiecare dat va putea fi identificat un factor care poate fi considerat <strict afectiv9, adic in'nd de acea +on de mister #i inefa&il care caracteri+ea+ formarea afinitilor elective %n concepia lui Gheote'

Maiso!!eu2e sau Pa2elcu. De fapt, fiecare dintre factorii generativi menionai produc anumite <ecouri afective=, din a cror integrare re+ult opiunea sociometric. Relevarea structurii socioafective a grupurilor. Una dintre principalele contri&uii practice ale sociometriei const %n ela&orarea unei tehnici simple #i eficiente de evideniere #i anali+ cantitativ a structurilor prefereniale din cadrul grupurilor, indiferent de natura acestora. Prin aplicarea testelor sociometrice, %ntocmirea sociogramelor #i calcularea unei serii de indicatori se poate reali+a o verita&il <radiografiere= a relaiilor prefereniale dintre mem&rii grupului, du&lat de relevarea unor aspecte calitative privind raporturile interpersonale intragrupale, precum #i a caracteristicilor proceselor psihosociale pe &a+a crora acestea se de+volt) procesele de cunoa#tere #i deschidere interpersonal, de ela&orare a repre+entrilor relaionale #i de implicare motivaional %n actul interpersonal #.a, Tehnica sociometric permite anali+a cuantificat a dou dintre dimensiunile principale ale structurilor de grup) a4 dimensiunea socioafectiv, care reflect modul de distri&uire a potenialului afectiv %ntre mem&rii grupului su& form de alegeri, respingeri #i indiferene sociometrice* &4 dimensiunea e$presivcognitiv, care e5prim at't <vi+i&ilitatea9 preferinelor interpersonale pentru tere persoane 7transparen-, c't #i capacitatea mem&rilor de a percepe corect natura preferinelor interpersonale reale din cadrul grupului din care fac poate 7transptrundere-, 7 ;0* ;2* 18 4. Pentru o&inerea datelor sociometrice necesare anali+elor mai sus menionate se procedea+ %n felul urmtor) Ae identific e5act o&iectivele sau pro&lemele a cror re+olvare presupune o anali+ a structurilor sociometrice. $cestea pot vi+a dificulti reale cu care se confrunt grupul, dorina de optimi+are a unei situaii pre+ente, nevoia de optimi+are a climatului psihosocial #i performanelor de grup, stimularea creativitii, eliminarea sau reducerea conflictelor intra sau e5tragrupale, identificarea cau+elor unor situaii disfuncionale con-uncturale, reali+area unor progno+e privind evoluia ulterioar a grupului ca %ntreg sau a unor raporturi interpersonale semnificative din cadrul acestuia, raporturile tensionale dintre unele su&grupuri, pregtirea grupului pentru confruntarea cu anumite situaii deose&ite etc. Pe aceast &a+ se ela&orea+ un c(estionar %n care se solicit mem&rilor grupului mai multe categorii de informaii) a4 Preferinele interpersonale /atracii #i respingeri4 formulate pe &a+a unui criteriu &ine preci+at /desf#urarea activitii curente, re+olvarea unor pro&leme deose&ite, petrecerea timpului li&er #.a.4* de regul, se solicit formularea preferinelor /alegeri, respingeri4 pentru cca. 1>8 dintre mem&ri grupului, cealalt treime intr'nd %n +ona indiferenei sociometrice. &4 Presupunerile individuale asupra modului cum au fost formulate alegerile #i respingerile sociometrice %n cadrul respectivului grup. Transparena raporturilor prefereniale re+ult din proporia estimrilor corecte privind natura opiunilor e5primate la nivelul %ntregului grup. Transptrunderea , care este un indicator complementar transparenei, este dat de capacitatea fiecrui mem&ru de a intui e5act, pe &a+a unei <transpuneri empatice9, a preferinelor formulate de ctre toi ceilali mem&ri. Transparena este re+ultatul <vi+i&ilitii9 #i calitilor e5presive ale relaiilor interpersonale, a#a cum acestea se de+volt #i se manifest %n cadrul unui anumit grup, %n timp ce transptrunderea e5prim capacitatea de percepie #i cunoa#tere interpersonal a mem&rilor respectivului grup. Cele dou sunt aspecte complementare ale procesului mai larg de percepie interpersonal. Pregtirea psihologic pentru aplicarea chestionarului sociometric. De#i chestionarul are o structur foarte simpl #i este u#or de ela&orat, aplicarea sa ridic numeroase pro&leme #tiinifice, metodologice #i deontologice care pot fi dep#ite numai printr.o &un pregtire a mem&rilor grupului pentru acceptarea #i implicarea %n desf#urarea pro&ei. ,nducerea %ncrederii fa de e5perimentator, cointeresarea mem&rilor, asigurarea confidenialitii re+ultatelor, eliminarea oricror

suspiciuni privind scopul urmrit prin aplicarea chestionarului #.a. sunt numai c'teva dintre aspectele care tre&uie avute %n vedere de psiholog. ! pregtire psihologic incorect nu numai c poate vicia sensi&il re+ultatele o&inute, dar poate activa relaii negative #i tensionale aflate p'n atunci %n stare latent /31 4. Prelucrarea re+ultatelor, ela&orarea sociogramei #i matricilor sociometrice, calcularea indicatorilor structurii socioafective a grupului. 6n funcie de o&iectivele urmrite se pot determina urmtorii parametri) statutul socioafectiv individual, aria socioafectiv po+itiv #i negativ, coe+iunea #i gradul de structurare a grupului, transparena, transptrunderea #.a. $ce#ti indicatori relev sincronicitatea structurilor socioafective ale grupului. Pentru determinarea parametrilor privind dinamica #i evoluia grupului, chestionarele sociometrice se aplic la anumite intervale de timp /intervale de schim&are4, ceea ce permite folosirea tehnicii panelului sociometric, cu o relevan mult mai mare %n ceea ce prive#te viaa afectiv a grupurilor /824.

St uctu a co%u!ica&iei
Dup cum s.a artat, at't constituirea grupului ca sistem dinamic cu autoreglare c't #i desf#urarea activitilor care %i sunt specifice presupun un ansam&lu de interaciuni sistematice %ntre mem&ri, interaciuni care au loc pe , fondul unui proces continuu de comunicare interpersonal. 6n diferite forme #i la diferite niveluri calitative de desf#urare, comunicarea repre+int condiia esenial a funcionrii oricrui sistem social #i a desf#urrii activitilor prin care se reali+ea+ sarcina constitutiv. $spectele teoretice #i practice ale comunicrii %n grup constituie una dintre pro&lemele centrale ale psihosociologiei microgrupurilor sociale, constituind o&iectul a numeroase cercetri, %ncep'nd cu cele efectuate de / Le0i!' A* -a2eles' H* Lea2itt' C* Fla%e!t #.a. /:1* 11* 1874. Principalele aspecte a&ordate se refer la structura #i dinamica activitii de comunicare %n cadrul grupurilor, sursele de &loca- sau distorsionare a comunicrii, caracteristicile reelelor de comunicaie #i influena acestora asupra activitii grupale, funciile comunicrii %n viaa de grup #i efectele sale asupra relaiilor interpersonale etc. Clasificarea formelor de comunicare intragrupal se poate face dup mai multe criterii) /a4 6n funcie de direcia pe care se reali+ea+, comunicarea se poate desf#oar pe ori+ontal, %ntre mem&ri aflai la acela#i nivel al structurilor formale, sau pe vertical, %ntre mem&ri aflai pe paliere diferite ale structurilor formale de autoritate ale grupului. /&4 Dup modul de implicare a participanilor %n actul comunicrii, aceasta poate fi unilateral, c'nd aceasta se desf#oar unilateral %ntre surs #i receptor, sau &ilateral, c'nd rolurile de emitor #i receptor sunt %ndeplinite succesiv de mem&ri participani la actul comunicrii. /c4 6n funcie de obiectivele propuse %i modul de utili+are a informaiei vehiculate, comunicaia poate fi instrumental, c'nd informaia transmis este destinat desf#urrii #i coordonrii activitilor de grup, sau de consum, %n ca+ul unei comunicri interpersonale spontane, prin care se reali+ea+ contactul psihologic dintre mem&ri, fr o finalitate e5plicit. /d4 Dup numrul persoanelor implicate, comunicarea poate 8 biunivoc, c'nd se desf#oar %ntre doi mem&ri, sau multivoc, atunci c'nd se desf#oar %n grup, cu participarea cvasi. simultan a mai multor mem&ri. /e4 Dup modalitile folosite pentru codificarea #i transmiterea informaiei, comunicarea poate fi verbal, oral sau %n scris, sau nonverbal, prin folosirea semnelor, gesturilor, mimicii, posturii #a. De remarcat c %n cadrul unor grupuri superior structurate #i %n urma unei tradiii consolidate %n timp, comunicarea capt deseori forme #i modaliti specifice de desf#urare, prin simplificare, a&reviere, folosirea unor semne particulare etc. Frecvent vom %nt'lni lim&a-e /-argoane4 specifice anumitor tipuri de grupuri) #colare, de munc, militare sau de divertisment. 6n ca+ul &andelor de adolesceni sau <gangurilor9 din lumea interlop, lim&a-ele

folosite capt forma unor 9-argoane9 %n care componenta nonver&al ocup o pondere cu totul deose&it, #i cu funcii e5tinse %n +ona unor repre+entri sim&olice a unor sentimente, intenii, relaii sau aciuni. $nali+a psihologic #i semantic a acestor lim&a-e ofer o cale e5trem de eficient de ptrundere %n intimitatea vieii de grup #i a universului sim&olic care fundamentea+ modul particular de e5isten #i manifestare a acestor colectiviti restr'nse. Funciile comunicrii n cadrul grupurilor sociale. Comunicarea interpersonal %n cadrul grupurilor %ndepline#te o multitudine de funcii, %n mare poate legate de funciile generale ale grupului ca sistem. Dintre acestea, cele mai importante sunt urmtoarele) /a4 $sigur organi+area grupului, coordonarea activitilor de reali+are a sarcinilor #i re+olvarea pro&lemelor curente. /&4 Mi-loce#te reali+area contactului psihologic dintre mem&ri grupului, condiie a satisfacerii tre&uinelor psihologice ale acestora /de afiliere, comunicare, afeciune, manifestare a personalitii etc.4. /c4 Condiionea+ constituirea #i manifestarea coe+iunii, prin uniformi+area valorilor, normelor, opiniilor, credinelor #i atitudinilor care fundamentea+ viaa de grup. /d4 Fundamentea+ formarea palierului sim&olic al vieii de grup, prin care grupul se o&iectivea+, se -ustific #i se manifest %n plan intergrupal, organi+aional #i sociocultural. /e4 Facilitea+ reali+area integrrii sociale #i influenei formative a grupului asupra mem&rilor si, precum #i a influenei acestora asupra grupului, condiie a constituirii ansam&lelor interacionale care dau unitate structural #i funcional sistemului grupal. 6n conclu+ie, comunicarea fundamentea+ dinamica general a oricrui sistem social, at't prin asigurarea funcionalitii lor interne, c't #i prin asigurarea racordrii informaionale, funcionale #i acionale la viaa #i activitatea altor grupuri, organi+aii #i instituii. Reelele de comunicare. Totalitatea legturilor sta&ile prin intermediul crora se transmit informaiile %ntre mem&ri definesc reeaua de comunicaie a unui grup. "eeaua poate avea caracter formal sau informal, permanent sau temporar, activ sau latent. Iumeroase cercetri au evideniat o puternic relaie %ntre tipul reelelor de comunicare, pe de o poate, #i performana grupului, satisfacia mem&rilor, creativitate, eficiena leadership.ului #i climatul psihosocial, pe de alt parte /Lea2itt, 1;3;* -a2elas, 1;07* S%ith, 1;07* Luce, 1;08* Fla%e!t, 1;28* A!(ieu , 1;21, 1;:24 De#i %n funcie de numrul de mem&ri pot fi imaginate o mare varietate de reele, acestea pot fi reduse la c'teva tipuri generale) lan, cerc, stea, ramificat, mi$t %i complet. Fiecare reea este caracteri+at printr.o serie de indicatori, prin intermediul crora se evaluea+ unele aspecte cantitative #i calitative ale sistemului de comunicaie aferent. Dintre ace#tia amintim) "istana 3d4 repre+int numrul de verigi pe care informaia tre&uie s le parcurg pentru a a-unge de la un mem&ru /surs4 la un alt mem&ru /destinatar4. Pentru calcularea distanei totale 7"- se %nsumea+ valoarea distanelor pentru fiecare mem&ru al grupului. Deci) D F B d. Distana este un indicator important care arata po+iia unui anumit mem&ru %n structura reelei, vite+a cu care poate circula informaia, care depinde #i de numrul de verigi care tre&uie parcurse, precum #i numrul posi&ilelor surse de distorsionare a informaiei, fiecare verig put'nd constitui o astfel de surs. Centralitatea 3C4 repre+int raportul dintre distana total 7"- #i distana individual 7d-, valoare normali+at prin raportare la numrul de mem&ri ai grupului /I4. Deci) C F D>I.d Gradul de cone$itate /?c4 este defmit ca numrul minim de verigi a cror eliminare duce la %ntreruperea /fragmentarea4 reelei de comunicaie. Gradul de completitudine /sau de saturaie . ?s4 este dat de raportul dintre numrul real de cone5iuni %ntre mem&ru unui grup /n4 #i numrul ma5im posi&il) ?s F .n>I/I.14. ?radul de completitudine arat msura %n care o reea real se apropie de reeaua ideal, %n

care e5ist verigi de comunicaie %ntre toi mem&ru grupului, care au deci acela#i indice de centralitate. Parametru reelelor de comunicaie influenea+ sensi&il procesele psihosociale care se desf#oar %n cadrul microgrupurilor, %n special cele care sunt implicare %n re+olvarea sarcinii. $stfel, cu c't distanele sunt mai reduse, cu at't desf#urarea activitii este mai facil, reduc'ndu.se posi&ilitatea apariiei unor &loca-e sau distorsionri ale mesa-elor. "eelele centrali+ate se dovedesc mai eficiente %n re+olvarea unor sarcini care presupun o coordonare riguroas a activitii mem&rilor, %ns sunt mai puin adecvate pentru activiti de creaie sau re+olvare de pro&leme. Totodat, se constat o str'ns corelaie %ntre po+iia unui mem&ru %n structura reelei de comunicaie #i satisfacia o&inut %n urma participrii la viaa de grup) cu c't po+iia este mai central, cu at't influena asupra celorlali mem&ri este mai ridicat, iar satisfacia personal mai mare, paralel cu tendina de implicare mai profund %n activitatea grupului* deci, indicele personal de centralitate este un indicator implicit de progno+, care permite s anticipm c't de profund este tendina unui mem&ru de implicare %n re+olvarea sarcinii, asumarea responsa&ilitilor #i participarea la unele aspecte colaterale ale vieii de grup. "eelele cu un grad redus de cone5itate sunt foarte vulnera&ile la apariia &loca-elor, disfuncionalitile aprute la nivelul unei singure verigi put'nd parali+a sau fragmenta activitatea grupului* cu c't indicele de saturaie %n legturi directe de comunicaie este mai mare, cu at't reeaua este mai puin sensi&il la aceste fenomene. 6ns, %n acest ultim ca+ se constat o coordonare mai dificil a activitilor care solicit o deci+ie prompt, cu o %nalt asumare a responsa&ilitii /ca %n grupurile militare, de e5emplu4. ,at forma general a tipurilor de relele pre+entate mai sus, %mpreun cu principalii lor parametri structurali #i funcionali) 9. Relea lan. :5;5C5"5#5<5G N F : * ! F 2 * Gc F 1 Distanele) $.N F 1* $.C F * $.D F 8* $.B F 3* $.F F 0* $.? F 2* d/$4 F 1 d/N4 F 12* d/C4 F 18* d/D4 F 1 * d/B4 F 18* d/F4 F 12* d/?4 F 1 D F Od F 11 * Distana reelei normali+at Dnorm F D>N F 12 Centralitile) C/$4 F D>nPd F 11 > 1.: F 7,:2* C/D4 F 11 >1 .: F 1,88 Completitudinea) Gs F .!5N3N . 14 F .2>:/: .14 F 7, ; 6. Reea cerc. $.N.C.D.B I F :* n F : * ?c F F.? Distanele) d/$,N,C,D,B,F,?4 F 1 * D F 13 * Dnorm F 1 Centralitlile) C/$,N,C,D,B,F,?4F13>:.1 F1 /egale pentru toi mem&rii4. Completitudinea) Gs F .!5N3N . 14 F .:>:/: .14 F 7,88 8. Reea cerc. : ; C # " < G d/$,N,C.B,F,?4 F 11 * d/D4 F 2 * D F : * Dnorm F N F : * ! F 2 , Gc F 1 N D F

Distanele) 17, ;

Centralitlile) C/$,N,C,B,F,?4 F 7,;3* C/D4 F 1,:1 Completitudinea) Gs F Gs F .!5N3N . 14 F .2>:.2 F 7, ; 3. Reea ramificat. $.N.D.B.F.? NF : * ! F 2 * Gc F 1

C
Distanele ) Centralitile) d/D4 F 17 * d/?4 F 1; * D F ;; * Dnorm F 13,13 C/D4 F 1,31 C/?4 F 7,:3

Completitudinea )

.2>3 F 7, ; L I F 17 , n F 11 *?c F 1 J

0. Reeaua mi$t. $.N.C.D.B.F ?

Distanele) d/$4 F 87* d/N4 F 3* d/C4 F 11* d/D4 F 10* d/B4 F 11* d/F4 F 0 d/?4 F 3 * d/L4 F 1; * d/,4 F 8 * d/J4 F 8 * D F Bd F 1 D norm F 1>17 F ,1 Centralitile) C/$4 F 7,:2 * C/N4 F 7,;0 * C/C4 F 1, : * C/D4 F 1,0 * C/B4 F 1, : * C/F4 F 7,;1 * C/?4 F 7,;0 * C/L4 F 1, 7 C/,4 F 7,;;* C/J4 F 7,:1 Completitudinea) Gs F .11>17.; F 7, 3 6n funcie de o&iectivele urmrite, se pot alege acele relele de comunicaie care s conduc fie la o mare eficien %n activitatea de re+olvare a sarcinii, fie la crearea unui climat po+itiv sau gsirea unor soluii creatoare referitoare la pro&lemele cu care se confrunt grupul. Atrategia optim const %n ela&orarea unor relele de comunicaie fle5i&ile, care s fie folosite %n mod difereniat %n funcie de natura sarcinii pe care o are de re+olvat grupul. De asemenea, este foarte util constituirea unor relele du&le, una structurat preponderent pe caracteristicile sarcinii /comunicaie funcional4, iar cealalt pe nevoile psihosociale ale mem&rilor grupului /comunicaie de consum4.

St uctu a auto it)&ii

Mem&rii unui grup se diferenia+ #i dup capacitatea de care dispun de a influena activitatea colectiv #i comportamentul celorlali mem&ri. Atructura autoritii e5prim ierarhi+area formal sau informal a mem&rilor unui grup %n funcie de aceast capacitate, care este condiionat de o serie comple5 de factori psihoindividuali, psihosociali #i situaionali. Atructura autoritii formale /sau a puterii instituionale4 corespunde organigramei instituiei creia %i aparine grupul, atri&uiile diferitelor po+iii fiind e5ercitate cu grade diferite de competen, e5perien #i autoritate de ctre cei care le ocup. Menionm distincia care tre&uie fcut #i %n acest ca+ %ntre putere %i autoritate1 puterea e5prim accesul unei persoane asupra mi-loacelor de control #i determinare a comportamentului celor din su&ordine, %n timp ce autoritatea reflect recunoa#terea ascendenei unei persoane %n cadrul unei colectiviti, recunoa#tere datorit mai ales calitilor persoane care valori+ea+ o po+iie social %n consens cu aspiraiile celor asupra crora se e5ercit. Cel mai important aspect care ine de e5ercitarea puterii #i autoritii %n cadrul grupurilor se refer la raportul dintre structurile formale #i cele informale ale acestora. $ceste raporturi pot fi de convergen, divergen, complementaritate, competiie sau conflict, cu grade diferite de intensitate #i nuane %n forma de manifestare. Cei mai i%#o ta!&i $acto i #sihosociali care dete %i!) g adul de auto itate al u!ui %e%6 u sunt considerai urmtorii) /14 Atatutul sociometric) raportul dintre alegerile #i respingerile socioafective pe care le reali+ea+ %n cadrul grupului* acest parametru este esenial %n cadrul grupurilor informale. / 4 Competena profesional) capacitatea de re+olvare a pro&lemelor tehnice care deriv din conte5tul activitii de reali+are a sarcinii* acest parametru are o pondere cu at't mai mare cu c't sarcina este mai important #i mai dificil pentru grup #i pentru mem&rii si. /84 Po+iia formal %n ierarhia grupului) statutul ocupat %n organigrama organi+aiei sau instituiei creia %i aparine grupul #i puterea cu care este %nvestit de nivelul ierarhic superior.

/34 Atatutul socioeconomic e5tragrupal) po+iia ocupat %n mediul social creia %i aparine /prin familie, instrucie, sistem de relaii e5tragrupale, situaie material, domiciliu etc.4. /04 Iivelul de cultur general) este vor&a mai ales de acele +one ale culturii generale care interferea+ cu activitatea grupului, precum #i cu tre&uinele #i sensi&ilitile culturale ale mem&rilor si. /24 $ccesul la informaie, iniiativa #i capacitatea de asumare a riscului. Cercetrile noastre pe cele mai variate categorii de microgrupuri au evideniat tendina general de de+voltare a unei structuri de ,nfluen informal, paralel sau %n opo+iie cu structurile puterii formale. Principalii factori care determin aceast tendin spre dedu&lare sunt de natur motivaional #i afectiv. $tunci c'nd structurile formale au capacitatea de a satisface ace#ti vectori, tendina apariiei unor structuri informale se reduce considera&il, pe fondul de+voltrii unui climat deose&it de favora&il #i a cre#terii coe+iunii grupului. Totodat %ns, grupul devine re+istent la influene e5terne, iar performana devine <controlat= de normele sta&ilite de grup. 6n ca+ul anumitor tipuri de sarcini, c'nd competiia poate avea un rol po+itiv, #i c'nd controlul e5terior tre&uie meninut ca o condiie a &unei funcionri a organi+aiei, stimularea apariiei unor structuri informale se poate dovedi foarte util. Aituaia ideal este a de+voltrii unor structuri complementare, %n care structura informal este orientat spre satisfacerea tre&uinelor psihoindividuale ale mem&rilor, iar structura formal este centrat pe reali+area sarcinii /31, 1324.

St uctu a sa ci!ii
Aarcina repre+int principalul factor care orientea+ #i structurea+ activitatea grupului #i %n raport cu care se aprecia+ performana. Aarcina este definit ca un ansam&lu o&iectiv de cerine, condiii #i modele acionale ela&orate #i validate social, impuse din e5terior sau adoptate prin consimm'nt. Prin structura sarcinii vom %nelege totalitatea relaiilor funcionale dintre mem&rii grupului, relaii impuse de desf#urarea optim a activitii de reali+are a o&iectivului propus. Configuraia tipic a relaiilor funcionale va desemna tipul sarcinii) aditiv, complementar, convergent, con unctiv, dis unctiv #i compensatorie /v. cap. :4. Pe l'ng dimensiunea tipologic, Aarcina mai poate fi caracteri+at prin) gradul de structurare, care e5prim e5istena modelelor, informaiilor #i strategiilor e5plicite de reali+are practic* modul de cone$are cu sarcinile altor grupuri* comple$itatea durata de realizare integral etc. Ti#ul sa ci!ii' g adul de st uctu a e .i %odul de co!e7a e la sa ci!ile alto g u#u i su!t # i!ci#alii $acto i ca e 2o egla i!te ac&iu!ile de 6a() ale %e%6 ilo g u#ului. De aceea, anali+a celorlalte structuri /comunicaionale, socioafective #i de influen4 va necesita o raportare continu la structura sarcinii* compati&ili+area #i armoni+area acestor structuri constituie calea cea mai sigur pentru cre#terea performanelor de grup, pe fondul po+itivrii climatului #i relaiilor interpersonale. Dup cum a re+ultat din cele e5puse anterior, structurile psihosociale ale grupului pot fi repre+entate prin grafuri crora le pot fi asociate matricele corespondente. $stfel se deschide calea anali+ei logico.formale a structurilor de grup, av'nd ca o&iectiv optimi+area anumitor parametri structurali #i funcionali) performana, climatul psihosocial, coe+iunea, leadership.ul, gradul de conflictualitate, relaiile interpersonale, raporturile intergrupale #.a. /v. 314.

6n acest scop am introdus conceptul de congruen a structurilor de grup, indicator care e5prim gradul de compati&ilitate funcional dintre dou sau mai multe structuri psihosociale de grup) structura sarcinii, comunicaiei, influenei #i socioafectiv . Conceptul a fost ela&orat pe noiunea matematic de <distan= #i s.a dovedit e5trem de relevant din punct de vedere teoretic, #i util din punct de vedere practic %n proiectarea, controlarea #i corectarea dinamicii microgrupurilor sociale, %n special a celor industriale, militare #i <de proiect=/v. 31, 214.Cu c't un grup are un indice mai mare de congruen a structurilor sale funcionale cu at't performana sa este mai &un, climatul psihosocial mai favora&il, tendina general a unui astfel de grup fiind de evoluie po+itiv. Dimpotriv, o congruen sc+ut indic disfuncionaliti active sau latente la nivelul compati&ilitilor dintre structurile grupului. Performana grupului va fi sc+ut, tendina general va fi de %nrutire a climatului psihosocial #i de alterare #i mai accentuat a relaiilor interpersonale. Principalele tipuri de sarcini, difereniate dup configuraia relaiilor funcionale pe care le presupun, vor fi pre+entate %ntr.un capitol urmtor /v. cap. :. .4. $nali+a structurii sarcinii repre+int una dintre cele mai importante etape %n activitatea psihosociologului de 9proiectare9 a grupurilor, precum #i %n cea de diagno+, progno+ #i optimi+are a dinamicii microgrupurilor sociale. Toate celelalte structuri, ale comunicaiei #i influenei tre&uie s fie structurate astfel %nc't s re+ult un indice ma5im de congruen, care este o premis esenial pentru o&inerea unei performane superioare. "e+olvarea sarcinii presupune un ansam&lu de relaii %ntre mem&rii grupului, dintre care cele strict funcionale repre+int numai o parte. $stfel, %n urma unor cercetri sistematice asupra grupurilor de discuie, R* F* -ales evidenia+ un numr de 1 categorii de interaciuni, fiecare av'nd un coninut specific, dup cum re+ult din ta&elul de mai -os /1 4. $ria socioafectiv po+itiv) $ria sarcinilor socio. operatorii) 1 Ae arat solidar Ae arat destins 8 6#i arat acordul 3 Propune direcii 0 B5prim opinii 8 O$e ) i!$o %a e : Cere informare 1 Aolicit preri ; Cere o direcie 17 De+apro& 11 Manifest tensiune 1 Manifest ostilitate

a &

c d e f

$ria socioafectiv Iegativ)

Dup cum se o&serv, e5ist perechi de categorii interacionale care corespund principalelor tipuri de pro&leme ivite %n timpul re+olvrii sarcinilor) /a4 F pro&leme referitoare la informa/ii* /&4 F pro&leme de evaluare* /c4 Q pro&leme de control* /d4 F pro&leme legate de deci+ie* /e4 F pro&leme legate de strile de tensiune* /f4 F pro&lemele referitoare la integrare. Conform te+ei lui -ales, orice grup aflat %ntr.o activitate de re+olvare a unei sarcini /respectiv a unei pro&leme de interes comun4 parcurge succesiv aceste fa+e, dup reguli care conduc la un schem.tip de re+olvare. Auccesiunea este urmtoarea) informare asupra

pro&lemei. sarcin* evaluarea situaiei* cutarea de soluii #i influenarea reciproc pentru o anumit variant re+olutiv* control interpersonal prin reacii afective fa de mersul discuiilor* luarea deci+iei. B5perimentele au fost desf#urate pe grupuri diferite /grupuri informale, familii, clase, clu&uri4 #i %n situaii dintre cele mai variate, re+ultatele o&inute confirm'nd te+a de mai sus.

Alte catego ii de st uctu i #sihosociale ale g u#ului

Pe l'ng structurile de &a+ mai sus pre+entate, %nc alte dou tipuri de configurri structurale dein un rol important %n dinamica microgrupurilor. 2tructura motivaional5atitudinal. Cercetrile noastre evidenia+ faptul c %nc din fa+a iniial de constituire a grupului %ncepe s se manifesta o structur motivaional. atitudinal, care va cunoa#te o evoluie foarte rapid /31, 814. Bste evident c fiecare mem&ru al grupului posed o anumit configuraie proprie a factorilor motivaionali #i atitudinali care, %n conte5tul interaciunilor sistematice din cadrul grupului %n formare, se vor a-usta #i influena reciproc. $re loc un proces de polari+are, vectori+are #i organi+are a respectivilor factori pe criterii de convergen, complementaritate sau divergen, re+ult'nd C %n final C o structur motivalional de grup. De altfel, nici nu este posi&il %nelegerea modului de funcionare a grupului ca sistem fr a lua %n considerare articularea #i armoni+area factorilor motivaionali #i atitudinali individuali %n cadrul unei structuri glo&ale relativ sta&il, %n raport cu care grupul %#i %ndepline#te una dintre funciile sale de &a+) satisfacerea tre&uinelor mem&rilor si. Corelativ vectorilor motivaionali care %i anim, se vor manifesta #i atitudinile interpersonale, precum #i atitudinile mem&rilor grupului fa de elementele semnificative ale am&ianei fi+ice #i sociale, fa de sarcina de %ndeplinit, precum #i fa de grup ca %ntreg. $stfel, %n fa+a de maturi+are a grupurilor se poate vor&i de o structur motivaional.atitudinal sta&il #i coerent, care va reflecta unele dintre cele mai su&tile relaii dintre mem&ri) acelea prin intermediul crora %#i gsesc %mplinirea aspiraiile #i tre&uinele care %i determin s participe la viaa #i activitatea respectivului grup. Particularitile acestei structuri reflect cu mare fidelitate raporturile profunde dintre mem&ri, pe de o parte, #i dintre ace#tia #i grup, pe de alt poate. Bste structura care evidenia+ cel mai &ine fondul #i potenialul energetico. dinamogen al grupului. 2tructura normativ5a$iologic. 6n cadrul grupului apar #i se de+volt #i o serie de procese cognitiv.a5iologice, prin intermediul crora mem&rii grupului evaluea+, ierarhi+ea+ #i valori+ea+ elementele #i aspectele eseniale ale vieii de grup. Ca #i %n ca+ul celorlalte tipuri de structuri, cunoa#terea interpersonal constituie un element condiional de fond, care va conduce progresiv la configurarea tuturor tipurilor de relaii dintre mem&rii unui grup) relaii afective, de comunicare, de influen interpersonal, motivaionale sau co.acionale. Mai ales %n prima etap dup constituire, c'nd mem&rii grupului iau contact reciproc, procesele de percepie, cunoa#tere #i evaluare interpersonal ocup o pondere aparte, preval'nd asupra celorlalte categorii de procese psihosociale. Procesele evaluative prin intermediul unor modele #i criterii de natur psihosocial #i sociocultural vi+ea+ urmtoarele aspecte principale) sarcina #i condiiile reali+rii sale* coordonatele organi+aional.formale ale grupului* relaiile e5istente %ntre mem&ri #i %ntre ace#tia #i lider* influenele e5terne care se e5ercit asupra grupului* condiiile de mediu %n care se desf#oar activitatea.

Procesele cognitiv.evaluative care conduc la formarea structurii valorilor #i normelor de grup nu se limitea+ %n timp la fa+a constituirii o&iectivului, implicarea lor %n dinamica grupului reali+'ndu.se pe tot parcursul funcionrii acestuia, constituind &a+a coordonrilor reciproce dintre mem&ri. =.<enomene psi(osociale de grup Dinamica interaciunilor #i proceselor psihosociale amintite se manifest su& forma unor fenomene care sunt specifice realitii microgrupurilor sociale. Dintre acestea, cele mai importante sunt urmtoarele) coeziunea, presiunea spre conformism #i deviaionismul/ leaders(ip5ul/ climatul psi(osocial/ strile conflictuale intra #i intergrupale* performana grupului. (a nivelul fenomenelor psihosociale menionate se o&iectivea+ particularitile proceselor interacionale, aici put'nd fi o&servate, identificate #i corectate acele elemente structurale #i funcionale care afectea+ %ntr.un sens negativ viaa de grup, cu efecte emergente #i asupra macromediului social.

Coe(iu!e' co!$o %is% .i de2ia&io!is%

Meninerea grupului ca sistem unitar este re+ultatul direct al convergenei unor fore centripete care menin laolalt mem&rii, contracar'nd forele centrifuge care tind spre de+integrarea sistemului. Dup cum remarca +* Maiso!!eu2e, noiunea de coe+iune este fundamental pentru studierea grupurilor, oferind totodat un suport operaional pentru cercetrile e5perimentale /1874. Coeziunea este definit ca totalitatea c'mpului de fore care are ca efect meninerea laolalt a mem&rilor unui grup, opun'ndu.se for-elor de+integratoare* coe+iunea e5prim atracia glo&al pe care grupul o e5ercit asupra mem&rilor si, prin intermediul funciei de control, a presiunii spre uniformitate #i a integrrii afective a mem&rilor, ceea ce are drept re+ultat formarea sentimentului de 9noi9, care prevalea+ asupra tendinelor de autonomie individual. Factorii coeziunii. $v'nd un caracter integrator %n raport cu toate procesele interacionale de grup, coe+iunea ca fenomen psihosocial este re+ultatul aciunii unor foarte variate categorii de factori. O # i%) clasi$ica e a acesto a se $ace 9! $u!c&ie de (o!a de # o2e!ie!&)* /a4 Factorii e$trinseci sunt anteriori formrii grupului #i in de cadrele formale de ordin organi+aional sau sociocultural care impun anumite valori, norme #i modele care devin refereniale funcionale pentru mem&rii unui anumit tip de grup, imediat dup formarea sa. $stfel, ia na#tere o presiune e5tern care acionea+ %n sensul impunerii unei uniti &a+ate pe reguli a cror %nclcare se presupune c va fi sancionat, at't de opinia pu&lic #i structura organi+aional creia %i aparine grupul /factori e5terni4, c't #i de ctre ceilali mem&ri, care vor aciona ca e5poneni ai opiniei pu&lice /factor intern4. /&4 Factorii intrinseci sunt proprii grupului ca atare, re+ult'nd %n conte5tul interaciunii dintre mem&rii, normele consensuale care fundamentea+ viaa de grup, sentimentele #i motivaiile care se de+volt #i acionea+ %n acest conte5t #.a. Factorii intrinseci pot fi %mprii %n mai multe categorii Factori socioafectivi, care sunt re+ultatul atraciilor #i respingerilor sociometrice dintre mem&rii grupului, dar #i al sentimentelor de identificare cu grupul, am&ele fundamentate de valori, e5pectaii #i motivaii specifice. 6n termeni leRinieni, ansam&lul acestor fore constituie valena grupului, care este o msur a atractivitii pe care acesta o e5ercit asupra mem&rilor si. 6n aceast categorie vom identifica) atracia fa de anumii mem&ri ai grupului /-ocul afinitilor interpersonale4, atracia unui scop comun, atracia fa de o activitate comun care corespunde #i unor motivaii individuale, atracia apartenenei la grup /prin care

individul se valori+ea+ social, scp'nd totodat de insecuritatea specific persoanelor i+olate #i neintegrate4, satisfacerea prin grup a unor tre&uine individuale /nevoia de afeciune, comunicare, ascenden, afirmarea de sine etc., nevoia de recunoa#tere social4 #.a. Factori socio5operatori, care se refer la forele coe+ive re+ultate %n urma organi+rii interne a grupului ca sistem, precum #i a desf#urrii coordonate a activitii de reali+are a sarcinii #i de de+voltare #i urmrire a elurilor sale. Din aceast categorie amintim) distri&uia #i articularea rolurilor %n cadrul structurii organi+atorice a grupului, controlul #i coordonarea activitii de ctre lider, interdependenele create pe fondul reali+rii unei activiti comune, structurarea reelei de comunicaie #i a celei de influen interpersonal #.a. De remarcat faptul c orice structur, odat constituit, va repre+enta un important factor de coe+iune datorit funciilor integratorii pe care acestea le %ndeplinesc, paralel cu de+voltarea unor mecanisme de autoregla- /feed.&acD negativ4 care tind s elimine pertur&aiile #i disfuncionalitile care apar pe parcursul activitii sistemului. Pentru determinarea indicatorilor de coe+iune grupal se pot folosi mai multe metode, fiecare fiind susinut de o anumit concepie teoretic privind natura forelor de legtur dintre mem&ri, #i dintre ace#tia #i grup. Pornind de la concepia sociometric, cea mai simpl metod const %n calcularea diferenelor dintre relaiile po+itive /de atracie4#i cele negative /de respingere4 care se manifest %ntre mem&rii grupului, preferine evideniate %n urma aplicrii unui chestionar sociometric. Deci, indicele de coe+iune /,c4 se va calcula astfel) Ic F S/nT4 . /n.4U > I , unde /nT4 este numrul de alegeri, /n.4 este numrul de respingeri sociometrice, iar I este numrul de mem&ri ai grupului. Folosind o metod mai ela&orat / D* C istea, 1;1 4, se poate o&ine un indicator de coe+iune mult mai relevant, introduc'nd diferenieri %ntre alegerile #i respingerile &ilaterale #i cele unilaterale. 6n acest ca+, ,c se calculea+ astfel) Ic F S/ nVT4 T /nT4 . / nV.4 . /n.4U > I , unde nV repre+int relaiile &ilaterale /de atracie sau respingere4, iar n relaiile unilaterale. $m&ele formule sunt normali+ate prin raportarea la numrul de mem&ri ai grupului /I4. Conformismul de grup. Unul dintre re+ultatele directe ale coe+iunii const %n apariia unor presiuni psihosociale care tind s uniformi+e+e conduitele mem&rilor grupului. ,nteraciunile sistematice dintre persoanele care formea+ un grup determin apariia unor <uniformiti= atitudinale #i comportamentale care capt treptat caracterul unor norme %i modele cu valoare sim&olic pentru apartenena la un anumit grup. Ierespectarea acestor prescripii adoptate printr.un consens tacit echivalea+ cu respingerea valorilor colective #i este resimit de mem&rii grupului ca o contestare, sau chiar ca un atac la principiile care stau la &a+a activitii lor %n comun. "eacia este proporional cu importana normelor care sunt %nclcate, frecvena acestor %nclcri #i atitudinea adoptat de nonconformist la presiunile e5ercitate de grup. "eacia este de asemenea diferit %n funcie de natura grupului, tipul sarcinii ce urmea+ a fi reali+at %n comun, gradul de constituire a tradiiilor de grup, personalitatea deviantului #i %mpre-urrile %n care se produce %nclcarea sau contestarea normelor, statutul formal #i informal al deviantului %n cadrul grupului #i %n afara sa, conte5tul social #i organi+aional general %n care funcionea+ grupul #.a. 6n cadrul grupurilor formale e5ist dou categorii de valori, norme #i modele comportamentale care au o funcie prescriptiv pentru mem&ri) /a4 o prim categorie se refer la cadrul normativ oficial pe &a+a cruia s.a constituit grupul, cadru formulat la nivelul organi+aiei sau instituiei sociale creia %i aparine grupul* /&4 o a doua categorie se construie#te progresiv pe parcursul funcionrii grupului, av'nd un caracter spontan #i informal. "aportul dintre componenta formal #i cea informal a normelor de grup are o importan ma-or at't pentru desf#urarea activitii de reali+are a sarcinii, c't #i pentru dinamica general a proceselor psihosociale care au loc %n acest conte5t. De#i %n ca+ul

grupurilor informale, aparent nu e5ist un cadru normativ instituional cu valoare prescriptiv pentru comportamentul mem&rilor, %n realitate acest sistem referenial e5ist, fiind preluat selectiv din ansam&lul valorilor, normelor #i modelelor sociale specifice unui anumit spa/iu cultural. Din perspectiv psihoindividual conformismul este resimit ca o garanie a acceptrii de ctre grup, a funcionrii, supravieuirii #i meninerii unitii acestuia %n conte5tul presiunilor la care este supus* implicit, conformismul creea+ un sentiment de securitate individual #i colectiv, reali+'ndu.se astfel una dintre funciile eseniale ale grupului ca sistem dinamic orientat spre reali+area unor o&iective specifice. Deviaionismul repre+int tendina %ndeprtrii de la prescripiile care definesc implicit comportamentul considerat <normal= de ctre grup, sau .mai grav. faptul negrii valorilor, normelor #i modelelor acceptate de grup ca av'nd o funcie constitutiv sau repre+entativ pentru e5istena #i activitatea sa. Deviaionismul poate %m&rca diferite forme #i grade de intensitate, %ncep'nd cu simpla atitudine fante+ist a unor mem&ri, considerat ca un capriciu nesemnificativ pentru viaa de grup, p'n la comportamentul criminal, care atac %ns#i fundamentele e5istenei individuale #i sociale. 6ns, raportul dintre deviaionism #i conformism este mult mai comple5 #i poate evolua %n funcie de situa/ie. $stfel, %n msura %n care conformismul e5cesiv %nseamn un conservatorism care &lochea+ orice tendin de inovare sau %nnoire, deviaionismul poate %ndeplini o funcie po+itiv atunci c'nd e5prim tendine fire#ti de perfecionare, evoluie sau schim&are, care se pot dovedi &enefice pentru destinul social al grupului. Dac deviaionistul rm'ne singur, fr ca atitudinea lui s genere+e pro+elitism, atunci el va fi supus unor presiuni din ce %n ce mai mari, va fi i+olat #i .%n cele din urm. e5clus. Momentul cel mai semnificativ %n acest proces de confruntare dialectic dintre conservatorism #i modernism este acela %n care contestatarul polari+ea+ %n -urul su mai muli mem&ri, devenind lider al unei mi#cri de %nnoire. !dat instituite noile norme #i modele, procesul natural de sta&ili+are va conduce la apariia unor presiuni care impun atitudini conformisme %n raport cu noile refereniale morale #i comportamentale ale grupului, urm'nd o perioad de sta&ilitate %n care se cristali+ea+ noile coordonate ale vieii de grup. 6ntr.un sens mai general, alienarea, delincvena #i criminalitatea pot fi considerate forme e5treme de deviaionism, care sunt reprimate de societate %n aproape toate %mpre-urrile. $cele rare situaii c'nd acest lucru nu se %nt'mpl se refer la o interpretare politic a unor aciuni violente, considerate forme de protest #i modaliti e5treme de lupt pentru o&inerea unor drepturi #i eliminarea unor discriminri de ordin etnic, religios sau economic. Achim&rile violente prin revoluii sunt e5emple elocvente %n acest sens. Rezistena mpotriva deviaionismului este efectul direct al conformismului, dar e5prim totodat o su&til relaie de condiionare reciproc dintre tendinele care se manifest %n cadrul grupului, motivaia mem&rilor #i situaia social general %n care evoluea+ viaa de grup) o atitudine care %ntr.o anumit %mpre-urare poate fi considerat intolera&il de ctre grup, promotorul ei put'nd suporta sanciuni foarte severe, %n alt %mpre-urare poate aprea ca o soluie oportun #i de+ira&il pentru evoluia grupului, deviaionistul fiind perceput ca un erou plin de cura-, care ofer o nou deschidere vieii colective. Deose&it de interesant pentru viaa de grup este ca+ul <deviaionistului tolerat=, %ns transferat %n deri+oriu ca o&iect de amu+ament* este vor&a de reali+area unei <supape psihologice= prin care se diminuea+ tentaiile de manifestare nonconformist a mem&rilor.

Leade shi#:ul
Planificarea, coordonarea #i controlul activitilor repre+int una dintre cele mai importante componente ale vieii de grup, aceasta fiind str'ns legat de procesele de influen #i distri&uire a puterii %ntre mem&ri Pro&lematica leadership.ului, a liderului #i stilului de conducere a suscitat un numr considera&il de cercetri teoretice #i e5perimentale, fiind una dintre temele centrale ale psihosociologiei grupurilor sociale 7,+/ ++/ 9=>/ 9?+ %.a.-. 6ns, pe fondul acestor cercetri e5trem de diversificate se o&serv #i lipsa unei concepii metodologice riguroase, suficient de coerent %n aspectele ei generale, care s permit integrarea re+ultatelor cercetrilor %ntr.o concepie teoretic unitar #i eficient din punct de vedere operaional. $fl'ndu.ne %n faa unui volum considera&il de date e5perimentale, o&inute %n condiii conceptuale #i metodologice foarte diferite, acestea au un caracter fragmentar, fiind necesar o selecie atent a acelora care pre+int o suficient relevan practic. Prin leaders(ip se %nelege ansamblul relaiilor intra5 %i intergrupale prin intermediul crora o persoan sau un grup de persoane influeneaz comportamentul de grup, diri eaz, supraveg(eaz %i controleaz activitile, asigur!nd meninerea grupului ca sistem organizat. ,mplicit, leadership.ul vi+ea+ procesele #i fenomenele psihosociale legate de e5ercitarea funciilor de conducere #i control %n cadrul microgrupurilor sociale, acestea implic'nd t ei as#ecte ese!&iale) /a4 $spectul funcional, referitor la rolul pe care %l are actul conducerii %n desf#urarea activitilor, reali+area sarcinii #i meninerea grupului ca sistem, precum #i la condiiile %n care aceast funcie se poate reali+a ca urmare a unui ansam&lu structurat de influene psihosociale interne #i e5terne. /&4 $spectul relaional, prin care se evidenia+ raporturile interindividuale dintre lider, persoana central %i ceilali mem&ri ai grupului %n conte5tul e5ercitrii funciilor legate de conducere #i control. /c4 $spectul aptitudinal, referitor la capacitile #i calitile psihoindividuale ale celor implicai %n e5ercitarea conducerii, coordonrii #i controlului, at't %n ceea ce prive#te activitatea de reali+are a sarcinii, c't #i celelalte activiti psihosociale cone5e /meninerea echili&rului intern, re+olvarea conflictelor, asigurarea coe+iunii grupului, de+voltarea relaiilor cu alte grupuri, re+olvarea pro&lemelor mem&rilor etc.4. Blementul esenial al leadership.ului %l repre+int <persoana central=, %neleas %n sensul dat de A. Freud acestui termen, ca <individul %n -urul cruia un grup se cristali+ea+, #i cu care ceilali mem&ri se identific= /134. De cele mai multe ori persoana central se identific cu liderul grupului, de#i nu %n mod necesar. 6n urma cercetrilor noastre re+ult c de cele mai multe ori avem de.a face cu situaii mult mai comple5e, const'nd fie %n e5istena a doi lideri complementari /<specialistul tehnic al sarcinii= #i <specialistul %n pro&leme socioafective=4, fie e5istena unui <nucleu de influen #i control9, %n care mai multe persoane centrale e5ercit conducerea #i controlul vieii #i activitii de grup /31, 132* ;0, 124. 6n toate ca+urile referitoare la grupurile formale, se manifest fenomenul dedu&lrii structurii de influen central %n dou componente) una preponderent formal, cealalt preponderent informal, ceea ce conduce la apariia unei situaii de concuren, complementaritate sau conflict dintre cele dou structuri, respectiv %ntre cei doi lideri.

Pro&lematica liderului tre&uie a&ordat dintr.o tripl perspectiv) a4 statutul formal #i informal pe care %l deine %n structura de putere a grupului #i organi+aiei /instituiei4 din care face partea &W liderul ca persoan, av'nd o anumit personalitate #i un set determinat de aptitudini psihosociale, intelectuale #i profesionale* c4 stilul de conducere, %neles ca o structur relaional specific, prin intermediul creia se coordonea+ #i se controlea+ activitatea grupului, %n condiiile unui anumit lider, a unui anumit grup, cu o anumit sarcin #i %ntr.o situaie social determinat. 6n &a+a consideraiilor teoretice privind interaciunea nivelurilor structurii sociale /v. 31, @@-, tre&uie remarcat faptul c #a ticula it)&ile ela&iei de co!duce e !u de i2) u!i2oc di! s#eci$icul i!te ac&iu!ilo i!t ag u#ale * multe dintre atri&utele #i trsturile leadership. ului re+ult din natura influenelor socioculturale e5terne, %n special a celor in'nd de o anumit <cultur organi+aional=, precum #i din particularitile organi+aiei sau instituiei din care face parte grupul respectiv. Tipul organi+aiei, structurile ierarhice ale acesteia, modul de e5ercitare a autoritii de ctre nivelurile ierarhice superioare, natura mecanismelor de <delegare a puterii= #.a. vor influena %ntr.o msur considera&il comportamentul real al liderului aflat %n situaia de conducere. 6n consecin, apreciem c stilul de conducere adoptat de lider va reflecta %ntr.un mod sintetic at't determinrile de ordin e5terior, c't #i particularitile personalitii liderului #i cele ale structurii grupului ca atare /sintalitatea acestuia4. Fr a reduce leadership.ul la stilul de conducere, numeroase cercetri evidenia+ deose&ita valoare operaional a acestui concept, care reflect sintetic o dimensiune central a vieii de grup. tilul de conducere repre+int sintetic modul relativ sta&il #i specific al unui lider de a.#i e5ercita atri&uiile de organi+are, coordonare #i control a activitilor interne, cele de repre+entare a grupului %n e5terior, precum #i modalitile caracteristice de raportare la diferitele aspecte ale vieii de grup. Atilul de conducere se structurea+ %n +ona de interferen a mai multor categorii de factori) socioculturali, organi+aionali, psihosociali de grup, psihoindividuali #i circumstanial.situaionali. 6n ceea ce prive#te aspectele operaionale, remarcm c e5ist foarte multe concepii referitoare la natura dimensiunilor care definesc #i structurea+ stilul de conducere. $stfel, /* Le0i!' R* Li##itt #i R*/* ;hite /1;814 disting trei tipuri ale stilului de conducere, autoritar, democrat #i permisiv, av'nd %n vedere practic un singur criteriu) acela al concentrrii puterii de deci+ie #i de e5ercitare a autoritii. $cest reducionism conceptual conduce la irelevana unor cercetri privind corelaia dintre cele trei stiluri #i eficiena activitii* re+ultatele contradictorii demonstrea+ e5istena #i a altor dimensiuni sau factori care condiionea+ eficiena comportamentului de conducere #i care nu au fost luate %n considerare / 17 * 11:* 131* 121* 7 #.a.4. Cercettorii amintii au urmrit, pe l'ng identificarea unor tipuri generale de stiluri de conducere, #i influena acestora asupra unor aspecte importante ale vieii de grup) performana, climatul psihosocial, relaiile dintre liderul care practic un anumit stil de conducere #i mem&rii grupului. "e+ultatele cercetrilor pot fi sinteti+ate astfel) 2tilul autoritar1 Ae caracteri+ea+ prin concentrarea puterii de deci+ie #i control %n m'na liderului. $cesta ia singur deci+ii #i msuri, sancionea+ sau recompensea+ dup propriile sale opinii, fr s se consulte cu mem&rii grupului #i fr s in cont de prerea lor. 6ntr.o asemenea situaie climatul psihosocial este apstor #i tensionat, dar conflictele se pstrea+ %ntr.o stare latent, datorit controlului dur e5ercitat de lider. Performanele sunt mediocre, de#i %n anumite tipuri de sarcini acestea pot fi chiar &une. "elaiile dintre lider

#i mem&rii grupului sunt tensionate, %ns acestea nu se o&iectivea+ %n conflicte deschise, datorit sentimentului de team fa de repercusiuni. 2tilul democrat1 Ae &a+ea+ pe raporturi de cola&orare #i %ncredere %ntre lider #i mem&rii grupului. (iderul ia deci+ii #i msuri %n urma consultrii unor mem&rii, %ns %#i pstrea+ prerogativele de conductor care %#i asum responsa&ilitile ce deriv din po+iia sa. 6ntr.un asemenea ca+ climatul psihosocial este tonic #i destins, iar relaiile lider.mem&ri sunt cordiale, fr a fi intime. Performana este superioar, iar numrul conflictelor este foarte sc+ut, re+olvarea acestora reali+'ndu.se cu u#urin, datorit stimulrii unei comunicri interpersonale directe #i li&ere %n cadrul grupului. 2tilul permisiv 7laisser faire-1 Ae caracteri+ea+ prin faptul c liderul %#i a&andonea+ %ntr.o msura mai mare sau mai mic responsa&ilitile #i funciile sale, ls'nd ca activitatea grupului s se desf#oare de la sine. 6n acest conte5t performanele sunt foarte sc+ute, climatul este deose&it de nefavora&il, cu numeroase conflicte %ntre mem&ri #i %ntre ace#tia #i lider, care este fcut rspun+tor pentru e#ecurile %nregistrate #i situaiile nefavora&ile create pe fondul lipsei unei coordonri eficiente #i a dero&rii de rspundere. Tre&uie remarcat faptul c situaiile concrete ofer foarte puine e5emple %n care aceste tipuri de stiluri de conducere s se afle %n stare pur, de cele mai multe ori %nt'lnind profiluri mi5te ale comportamentului unui lider. Un alt autor, A6 aha% /o %a!' consider c dimensiunile de &a+ ale stilului de conducere sunt) a4 consideraia, adic %ncrederea reciproc prin care se caracteri+ea+ relaiile dintre lider #i mem&rii grupului* &4 structura iniiativei, care reflect posi&ilitatea liderului de a delimita #i structura rolul propriu #i pe cel al su&ordonailor, %n vederea reali+rii o&iectivelor grupului. Dup cum se o&serv, aceste dimensiuni ar corespunde mai degra& celor dou funcii principale pe care tre&uie s le %ndeplineasc liderul) asigurarea sinergiei de meninere %i a sinergiei de eficien.. D*G* -o0e s .i S*E* Seasho e introduc, pe l'ng cele dou dimensiuni menionate mai sus, %nc dou) c4 capacitatea liderului de a reliefa sarcina, %n sensul intensificrii motivaiei grupului spre o mai &un activitate, corelat cu &un delimitare a o&iectivelor particulare care conduc la reali+area glo&al a sarcinii* d4sensi&ilitatea, %neleas ca o receptivitate a conductorului fa de relaiile #i presiunile sociale din cadrul sau din afara grupului. 6n am&ele ca+uri se remarc intuitivitatea #i nespecificitatea caracteristicilor aduse %n discuie, precum #i dificultatea operaionali+rii conceptelor respective. Blemente deose&it de importante pentru preci+area dimensiunilor stilului de conducere gsim %n concepia lui F*E* Fielle * $utorul deose&e#te, %n primul r'nd, dou stiluri de conducere dup criteriul directivitii1 a4 conducere directiv, %n care liderul %mparte cu preci+ie sarcinile #i responsa&ilitile, urmrind %ndeaproape reali+area lor #i intervenind activ %n desf#urarea activitii* &4 conducere nondirectiv, %n care liderul acord o larg autonomie su&alternilor, cu care %#i %mparte prerogativele de planificare #i control asupra reali+rii sarcinilor. Fiecare dintre aceste stiluri implic trei dimensiuni care e5prim nu at't maniera personal de conducere a liderilor, c't tipurile de determinri intra. #i e5tragrupale care fac ca liderul s adopte o anumit manier de conducere. Dimensiunile invocate sunt) 14 relaiile dintre conductor #i mem&rii grupului* 4 tipul sarcinii* 84 autoritatea cu care investit statutul liderului. 6n mod evident, stilurile de conducere se structurea+ diferit %n funcie de aceste varia&ile. De e5emplu, sarcinile nestructurate fac dificil actul de conducere, deoarece nici liderul #i nici mem&rii grupului nu #tiu e5act ce au de fcut* de asemenea, o po+iie puternic ofer alte valene de coordonare #i control dec't una sla&, cu investiri reduse de autoritate.

$&ord'nd structura stilului de conducere %ntr.o manier mai analitic, un grup de cercettori rom'ni evidenia+ 18 varia&ile ale acestuia, dintre care amintim) 14 stilul de luare a deci+iilor* 4 capacitatea profesional a liderului* 84 orientarea prioritar spre interesele personale, cele ale cola&oratorilor sau cele ale organi+aiei* 34 %ncrederea su&alternilor %n lider* 04 tipul de sanciuni sau stimulente folosite* 24 gradul de autonomie acordat su&alternilor* :4 gradul perceput de adecvare a deci+iilor* 14 tehnici psihologice folosite %n activitatea de conducere #.a. /3:, 134. Merg'nd pe aceea#i direcie metodologic, C* <a%$i identific . utili+'nd tehnica anali+ei factoriale. 17 factori.structur ai stilului de conducere) 14 capacitatea profesional* 4 e5igena %n munc* 84 capacitatea organi+atoric* 34 e5emplaritatea %n munc* 04 a-utorarea %n activitate* 24 aprecierea muncii* :4 receptivitatea fa de opiniile altora* 14 stimularea schim&ului de opinii* ;4 %ncura-area discuiilor* 174 centrarea pe om. Dup cum se poate o&serva, %n totalitatea lor ace#ti factori repre+int caliti ale liderului a#a cum apar ele %n situaia de conducere* av'nd un caracter omogen, factorii amintii se pot constitui cu u#urin %ntr.un profil psihoindividual al conductorului, %ns nu pot oferi o imagine sintetic asupra stilului de conducere ca atare, aflat su& multiple determinaii. 6n conclu+ie, se poate constata c de#i e5ist numeroase studii privind structura stilului de conducere, factorii evideniai au un mare grad de eterogenitate, relevana lor fiind foarte diferit de la un autor la altul. De asemenea, nu sunt relevate toate categoriile de determinaii care acionea+, de cele mai multe ori fenomenul fiind considerat %n sine, fr cone5iuni cau+ale cu mediul social e5tern #i natura activitii desf#urate. $&ordarea sistemic a proceselor #i fenomenelor psihosociale de grup ofer o &a+ conceptual.metodologic deose&it de eficient pentru anali+a stilului de conducere. Pe aceast cale, pot fi identificate trei categorii de varia&ile prin intermediul crora poate fi operaionali+at conceptul 9stil de conducere9) a4 varia&ilele care e5prim condiionrile e5terne #i interne ale fenomenului de conducere, respectiv dimensiunea factorilor determinani/ &4 varia&ilele care descriu comportamentul de conducere al liderului, respectiv dimensiunea factorilor caracteristici/ c4 varia&ilele care descriu efectele stilului de conducere asupra grupului ca %ntreg, respectiv dimensiunea efectelor conducerii. Atudiile e5perimentale %nt'lnite %n literatura de specialitate ofer o &ogat gam de factori care aparin celor trei dimensiuni, %ns diferenierea lor funcional este esenial pentru %nelegerea sistemic a fenomenelor psihosociale legate de activitatea de conducere. Pe &a+a principiului construirii progresive a spaiului operaional, fiecare categorie de factori poate fi %m&ogit #i nuanat, fr ca modelul general s fie afectat. De asemenea, prin intermediul unor cercetri concrete se pot determina coeficienii de pondere pe care fiecare factor %l are asupra fenomenului studiat, pondere care depinde la r'ndul su de o alt serie de factori. Pornind de la aceste premise teoretice #i metodologice, pre+entm un model al leadership.ului care s.a dovedit deose&it de eficient %n activitatea practic de diagnosticare #i optimi+are a activitii %n diferite tipuri de microgrupuri) industriale, militare, studene#ti #a. /31, 1 4. Modelul cuprinde %n structura sa trei dimensiuni, respectiv trei categorii de factori cu semnificaii distincte) a4 factori determinani ai stilului de conducere #i ai relaiilor din c'mpul e5ercitrii autoritii* &4 factorii stilului de conducere practicat de lider* c4 factorii care reflect percepia subiectiv a stilului de conducere de ctre mem&rii grupului. Fiecare factor poate fi apreciat pe o scal cu cinci valori, %n funcie de ponderea sa %n configurarea fenomenului) 1 F factor cu o pondere redus, foarte puin semnificativ* 0 F factor cu o pondere foarte mare, e5trem de semnificativ.

/a4 <actorii determinani ai stilului de conducere sunt) 14 e$tragrupai /modelele socioculturale care structurea+ formal sau informal activitatea grupului, msura investirii liderului cu autoritate #i autonomia care i se acord #.a.4* 4 referitori la sarcin /importana acesteia din punct de vedere social, gradul de structurare, ponderea sa %n cadrul o&iectivelor generale ale organi+aiei etc.4* 84 intragrupali /referitori la natura grupului, personalitatea liderului, competena profesional a liderului #i a mem&rilor #.a.4. $stfel) K puterea poziiei1 e5prim gradul de %nvestire cu autoritate a liderului de ctre nivelul ierarhic superior #i autonomia pe care o are %n e5ercitarea puterii specifice statutului su* K importana activitii1 e5prim responsa&ilitatea care deriv din natura activitii #i a modului de reali+are a acesteia, %n conte5tul o&iectivelor generale ale organi+aiei* K gradul de structurare a sarcinii1 reflect msura %n care sarcina este precis definit sau algoritmi+at /%n ca+ul sarcinilor %nalt structurate4 sau . dimpotriv. presupune o ela&orare continu a modului de re+olvare, prin iniiativ #i creativitate personal* K compoziia grupului1 se refer la omogenitatea colectivului din punct de vedere al v'rstei, se5ului, e5perienei, culturii, statutului social etc.* K tradiia grupului1 se refer la gradul de structurare a normelor #i modelelor organi+atorice, atitudinale #i comportamentale prin intermediul crora grupul %#i reglea+ viaa intern* K competena profesional a liderului1 e5prim capacitatea liderului de a organi+a activitatea #i de a re+olva pro&lemele tehnice ivite in procesul %ndeplinirii sarcinii* K trsturile temperamental5caracteriale ale liderului1 se refer la acele %nsu#iri generale ale personalitii care marchea+ semnificativ #i relativ sta&il comportamentul liderului %n cursul e5ercitrii activitii sale /temperament, trsturi caracteriale dominante, trsturi accentuate ale personalitii, fle5i&ilitatea relaional etc.4. /&4 Factorii caracteristici ai stilului de conducere) evidenia+ acele <invariante= comportamentale #i relaionale ale liderului, specifice unei anumite situaii de conducere /un anumit grup, anumii factori determinani, o anumit sarcin, o situaie social dat etc.4. Factorii cei mai semnificativi din aceast categorie sunt urmtorii) autoritarismul1 repre+int gradul de concentrare a puterii de ctre lider #i modalitatea de luare a deci+iilor #i msurilor privind diferite aspecte ale vieii de grup* directivitatea1 reflect atitudinea liderului %n situaiile pro&lematice pe care le ridic activitatea de reali+are a sarcinii, din punct de vedere al sugestiilor, indicaiilor tehnice #i soluiile oferite celor implicai nemi-locit %n activitatea* relaiile lider5membrii1 e5prim tipul general de relaii informale pe care liderul le promovea+ %n raporturile sale cu su&alternii* orientarea liderului &n raport cu problemele grupului1 se refer la prioritatea #i ponderea pe care liderul o acord pro&lemelor #i intereselor organi+aiei %n raport cu cele ale grupului #i mem&rilor si, pe fondul necesitii principiale de a armoni+a am&ele categorii de cerine* te(nici personale de conducere a activitii de grup1 se refer la mi-loacele pe care liderul le folose#te %n coordonarea activitii #i %ndeplinirea responsa&ilitilor ce %i revin. /c4 Factorii perceperii su&iective a stilului de conducere de ctre mem&rii grupului) statutul sociometric al liderului 1 e5prim po+iia conductorului %n structura sociometric a grupului prin intermediul indicelui statutului sociometric /alegerile #i respingerile socioafective pe care le suscit liderul printre mem&rii grupului4*

 gradul de &ncredere &n lider1 msura %n care mem&rii %l creditea+ pe lider %n ceea ce prive#te capacitatea acestuia de a coordona eficient #i competent activitatea grupului %n vederea reali+rii sarcinii sale /competen, asumarea rspunderii, promptitudine4. De#i anali+a structurii leadership.ului poate fi mult aprofundat, prin introducerea #i a altor factori din fiecare categorie, cercetrile e5perimentale au artat c, %n forma pre+entat mai sus, modelul are un %nalt grad de operaionalitate #i relevan pentru ma-oritatea situaiilor %nt'lnite %n practic. Corelaiile %nt'lnite %ntre factorii determinani, factorii caracteristici ai stilului de conducere #i cei ai perceperii su&iective a liderului sunt de cele mai multe ori deose&it de pregnante. $stfel, s.a constatat c puterea po+iiei determin %n mare msur autoritarismul, o autonomie redus %n e5ercitarea autoritii determin'nd un autoritarism redus, %n timp ce un %nalt grad de autonomie #i putere a po+iiei accentuea+ semnificativ autoritarismul. ! importan deose&it a activitii desf#urate impune un grad mai %nalt de directivitate, mai ales dac sarcina este #i sla& structurat, situaie %n care liderul este &ine perceput, chiar dac manifest un autoritarism care %n alte condiii ar fi de+agreat de mem&rii grupului* simetric, o sarcin neimportant #i &ine structurat face inaccepta&il un stil de conducere autoritar #i directiv, care apare ca a&u+iv #i ar&itrar, fr -ustificri de ordin funcional. Competena profesional corelea+ po+itiv cu directivitatea, liderii incompeteni fiind de regul nondirectivi, cu relaii distante fa de mem&rii grupului #i cu o atitudine autoritar #i rigid, adoptat ca modalitate de mascare a incapacitilor profesionale #i sociale. Cei mai contestai #i impopulari lideri sunt cei incompeteni, autoritari #i nondirectivi, care practic <distanarea statutar= fa de su&alterni ca mi-loc de pseudovalori+are. Un grup omogen #i cu trsturi socioprofesionale de acela#i ordin cu cele ale liderului solicit relaii apropiate #i informale %ntre lider #i mem&rii grupului, atitudine total contraindicat atunci c'nd grupul este neomogen, cu o mare distan social lider.mem&ri. ?rupul mi5t, format din &r&ai #i femei solicit o atitudinea mult mai atent a liderului, %n ceea ce prive#te voca&ularul #i modul de comportare, dec't %n situaia unui grup omogen din acest punct de vedere. Un grup cu o tradiie %ndelungat solicit un stil de conducere atent ela&orat #i permisiv, %n special %n ceea ce prive#te modelele comportamentale <consacrate=, ceea ce %n ca+ul unor grupuri recent constituite nu se impune, oferind un mai mare spaiu de mi#care iniiativelor liderului %n orientarea general a vieii de grup. Tipul temperamental al liderului %#i pune puternic amprenta asupra stilului comportamental al acestuia, colericii fiind din acest punct de vedere plasa li %n opo+iie cu flegmaticii. Un comportament mult prea vulcanic, energic #i neuniform este greu de acceptat, %n raport cu un comportament de conducere constant #i previ+i&il, desf#urat cu o dinamic moderat. 6n ceea ce prive#te factorii perceperii su&iective, statutul sociometric #i gradul de %ncredere %n lider, ace#tia se afl %ntr.un raport de complementaritate) unii lideri %nt'lnii %n situaii concrete au un statut socioafectiv foarte %nalt, fiind chiar iu&ii de su&alterni datorit relaiilor apropiate pe care le promovea+, a prote-rii intereselor grupului #i a tehnicilor personale de conducere, fr ca %n mod necesar ace#tia s se &ucure de o %ncredere profesional din partea su&alternilor* frecvent, %n aceste ca+uri grupul promovea+ un <specialist tehnic al sarcinii=, care preia funciile re+olutive ale liderului, ace#tia devenind astfel 9specialist %n pro&leme socioafective=. 6n alte ca+uri, liderii de+agreai, cu un statut socioafectiv redus, se pot &ucura de un mare grad de %ncredere, datorit deose&itelor capaciti profesionale dovedite %n situaii dificile #i o&iectivitii reci de care dau dovad %n %mpre-urri comple5e* %n acest ca+, grupul va promova complementar un lider informal, av'nd ca funcie

specific satisfacerea tre&uinelor afective ale mem&rilor. Prin determinarea e5perimental o valorilor specifice fiecrui factor se poate ela&ora profilul leadership.ului, av'nd o remarca&il valoare diagnostic #i prognostic privind multe dintre fenomenele psihosociale manifestate %n cadrul vieii de grup) climat necorespun+tor, performane reduse, grad de conflictualitate ridicat, coe+iune redus etc. Funciile liderului se manifest pe dou direcii principale, indiferent de tipul grupului pe care %l conduce /187* 121* 7 #.a.4) /14 Direcia socio5operatorie, prin care se asigur coordonarea tehnic a activitii de reali+are a sarcinilor #i de %ndeplinire a o&iectivelor cone5e legate de aceasta) asigurarea tehnico.material, meninerea relaiilor cu alte grupuri cone5e, planificarea #i controlul procesului tehnologic, facilitarea re+olvrii situaiilor tehnice pro&lematice, fi5area rolurilor mem&rilor grupului #.a. / 4 Direclia socio5afectiv, care const %n meninerea relaiilor interpersonale po+itive, crearea unui climat psihosocial favora&il, facilitarea contactelor afective informale, stimularea #i motivarea mem&rilor grupului %n scopul o&inerii unor performane superioare, re+olvarea unor pro&leme personale etc.

Cli%atul #sihosocial de g u#
Unul dintre cele mai semnificative fenomene care reflect #i sinteti+ea+ aspectele eseniale ale vieii de grup este climatul psihosocial. (a acest nivel %nt'lnim %ntr.o form sintetic ansam&lul tririlor su&iective ale mem&rilor grupului generate %n conte5tul o&iectiv al vieii de grup, fenomenul re+ultat din aceast integrare av'nd comple5e funcii reglatorii. Apre deose&ire de conceptul <stil de conducere=, care a generat numeroase cercetri cu caracter operaional care au vi+at pre+entarea analitic a structurii sale, %n ca+ul climatului psi(osocial situaia este cu totul alta) de#i acest concept are o larg circulaie %n psihosociologie, semnificaia sa este destul de vag, nee5plicit #i cu o puternic %ncrctur intuitiv. 6n literatura de specialitate se utili+ea+ destul de frecvent termenii de climat, atmosfer %i moralul grupului cu o semnificaie cvasi.echivalent, ceea ce mre#te #i mai mult am&iguitatea conceptual #i metodologic / 31, 1784.
0rebuie subliniat faptul c este necesar o distincie clar &ntre climat, atmosfer %i moral, acestea reflect!nd aspecte psi(osociale diferite ale vieii de grup, aflate &ns &ntr5o str!ns legtur.

"eferitor la cli%atul #sihosocial, literatura de specialitate ofer c'teva dintre caracteristicile eseniale ale fenomenului, acestea put'nd fi folosite %n demersul operaionali+rii conceptului /a4 6n primul r'nd, se remarc caracterul sintetic al climatului, %n sensul c repre+int o re+ultant a unui ansam&lu de factori interni #i e5terni, o&iectivi #i su&iectivi. 6n acest sens, I* C(it o% define#te climatul psihosocial ca <o atitudine colectiv a grupului fa de totalitatea mediului profesional, atitudine determinat de interaciunea tuturor factorilor o&iectivi #i su&iectivi /tehnicomateriali, sociali #i psihologici4 care acionea+ la locul de munc= . Caracterul sintetic #i glo&al a fost su&liniat #i de ali cercettori, fr a se reu#i evidenierea unui criteriu generat dup care se poate sta&ili %n ce msur un anumit factor particip sau nu la generarea climatului %ntr.un anumit grup . Cercetrile noastre nu %ndreptesc generali+area de mai sus) dintre toi factorii care acionea+ asupra grupului %ntr. o situaie dat, numai aceia care au semnificaie pentru grupul %n cau+ %ndeplinesc rolul de factori determinani ai climatului psihosocial* factorii neutri nu intr %n aceast categorie, de#i pot avea un caracter activ, influen'nd unele aspecte ale vieii de grup. /&4 ! alt caracteristic a climatului psihosocial const %n relativa sa stabilitate %i independen &n raport cu factorii care l5au generat. Un anumit tip de climat nu se de+volt

imediat dup declan#area aciunii unor factori determinani, dup cum nici nu se modific foarte u#or %n ca+ul variaiei sau dispariiei de scurt durat a unora dintre ace#ti factori. Ae poate spune c fenomenul manifest o anumit inerie, calitate care face posi&il e5plicarea funciei reglatorii #i compensatorii pe care o %ndepline#te climatul %n dinamica microgrupurilor sociale. Faptul c sta&ilitatea este recunoscut ca o caracteristic a climatului re+ult #i din aceea c ma-oritatea autorilor definesc acest fenomen ca o <atitudine colectiv= a grupului %n raport cu mediul su. Dup cum se #tie, atitudinea repre+int o tendin dob!ndit %i relativ stabil a unui su&iect de a reaciona la o situaie dat. /c4 Climatul psihosocial are un caracter generalizat la nivelul grupului respectiv, chiar dac atitudinea unora dintre mem&rii grupului fa/ de unele aspecte ale vieii de grup poate fi diferit. $cest aspect ne determin s definim Climatul mai degra& ca o <dispo+iie= sau o <stare psihic colectiv= dec't ca o <atitudinea colectiv=, modalitate de definire care implic mari dificulti teoretice %n anali+a #i interpretarea relaiilor dintre sistemele atitudinale propriu.+ise ale mem&rilor grupului #i Climatul psihosocial de grup, care C frecvent C conine ca elemente generative chiar respectivele sisteme atitudinale. Definiie Ainteti+'nd cele e5puse mai sus, vom defini climatul psi(osocial ca un nivel superior de integrare a factorilor interni %i e$terni, obiectivi %i subiectivi care au semnificaie pentru grup %i care genereaz o dispoziie psi(ic relativ stabil %i generalizat la nivelul membrilor grupului. Factorii care contri&uie la formarea climatului pot fi) a4 fizico5materiali /condiiile fi+ice #i materiale %n care grupul %#i desf#oar activitatea4* &4 sociali /care /in de cadrele sociale generale, de caracteristicile sistemelor economice, politice sau -uridice care au impact asupra grupului ca %ntreg, cel mai frecvent prin intermediul mediului instituional sau organi+aional cruia %i aparine grupul4*c4 psi(osociali /re+ultai din interaciunea mem&rilor grupului sau dintre ace#tia #i alte persoane sau grupuri din e5terior4* d4 psi(ici /const'nd din caracteristicile psihoindividuale ale mem&rilor manifestate %n conte5tul vieii #i activitii de grup4. $ciunea acestor factori este cel mai adesea real, %ns poate fi #i numai invocat ca iminent. 6n toate ca+urile, este necesar ca ace#ti factori s capete semnificaie pentru viaa de grup pentru a deveni factori generativi ai climatului. Totodat, tre&uie s e5iste circumstane relativ sta&ili+ate pe fondul crora s se de+volte un anumit climat psihosocial. Definiie !tmosfera psi"osocial repre+int aspectele tran+itorii ale climatului) pe fondul aceluia#i climat . care se pstrea+ relativ sta&il at'ta timp c't factorii si determinani nu se modific %n mod esenial, sau nu capt alt semnifica/ie pentru grup . pot aprea diferite <nuane= ale dispo+iiilor afective ale mem&rilor, legate de anumite circumstane sau evenimente aleatorii ivite %n viaa de grup. $stfel, ia na#tere o anumit atmosfer, legat nemi-locit de respectivele %mpre-urri #i care dispare odat cu acestea. Chiar pe fondul unui climat deose&it defavora&il pot aprea momente de disensiune sau conflict, situaie %n care se creea+ o atmosfer %ncrcat #i tensionat, care dispare odat cu eliminarea factorului pertur&ator. Climatul po+itiv constituie %n acest ca+ un factor esenial care contri&uie la re+olvarea sau dep#irea strilor conflictuale, ace#tia rm'n'nd %n continuare un element sta&il #i de fond al vieii de grup. 6n acest ca+ ar fi gre#it s se cread c s.a modificat Climatul psihosocial, fiind vor&a numai de o dispo+iie afectiv pasager, legat de atmosfera con-unctural din cadrul grupului. Tre&uie remarcat c persistena unor factori disfuncionali care generea+ o atmosfer nefavora&il, poate conduce %n ultim instan la modificarea

climatului de grup) %n acest ca+, grupul nu posed sau nu gse#te modelele comportamentale capa&ile s conduc la dep#irea situaiei disfuncionale, modificarea climatului e5prim'nd ruperea <echili&rului cvasistaionar= e5istent %n grup %nainte de apariia situaiei de cri+. Definiie #oralul e5prim %ncrederea mem&rilor %n capacitatea grupului de a re+olva la un anumit standard sarcinile #i pro&lemele cu care se confrunt #i de a surmonta dificultile ivite %n cale. 6ncredere care are o important component cognitiv #i de e5perien consumat, pe l'ng o component afectiv, derivat a coe+iunii grupale, a climatului psihosocial #i a relaiilor lider.mem&ri. Factorii determinani ai climatului psihosocial , a#a cum au fost identificai %n urma unor cercetri pe diferite categorii de grupuri, pot fi structurai pe #ase dimensiuni) dimensiunea socioafectiv, motivaional.atitudinal, cognitiva5iologic, instrumental. e5ecutiv, proiectiv.anticipativ #i structural /3:, 1784. Di%e!siu!ile cli%atului se afl %ntr.un raport de intercondiionare, fiecare conin'nd mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt urmtorii) /a4 "imensiunea socioafectiv conine factori care se refer la urmtoarele aspecte ale vieii de grup) relaiile de simpatie, antipatie sau indiferen dintre mem&rii grupului* e5istena su&grupurilor /<clici= sau <&isericule=4 ca urmare a scindrii grupului %n plan funcional #i afectiv* gradul de acceptare>inacceptare afectiv a liderului, e5istena unui lider informal #i relaiile dintre cei doi* ade+iunea afectiv a mem&rilor fa de grup ca %ntreg /msura identificrii afective cu grupul4. /&4 "imensiunea motivaional5atitudinal include) tipul de atitudini interpersonale /respect, consideraie, apreciere etc.4* atitudinea fa de grup #i fa de activitatea pe care o desf#oar* gradul de congruen a intereselor #i tre&uinelor mem&rilor grupului, compati&ilitatea acestora cu o&iectivele generale ale grupului* gradul de satisfacie>insatisfacie etc. /c4 "imensiunea cognitiv5a$iologic cuprinde aspecte referitoare la) comunicarea interpersonal /indicele de centralitate a reelei, forma de reali+are, indicele de <&ilateralitate= etc4* gradul de cunoa#tere interpersonal* gradul de convergen #i compati&ilitate a opiniilor, convingerilor #i concepiilor tematice ale mem&rilor grupului* gradul de ela&orare #i modul de funcionare a normelor de grup* nivelul de constituire a tradiiilor #i modelelor comportamental.atitudinale. /d4 "imensiunea instrumental5e$ecutiv include factori care reflect condiiile #i mi-loacele de reali+are a sarcinii) natura relaiilor funcionale dintre mem&rii grupului* modul de ierarhi+are a funciilor %n grup* gradul de coparticipare la reali+area sarcinii* spaiul de iniiativ #i afirmare personal %n plan profesional* stilul de conducere #i competena liderului formal* condiiile o&iective %n care se desf#oar activitatea* coordonarea e5tern a grupului pe linia reali+rii sarcinii* gradul de <%ncrcare= a mem&rilor /solicitarea fi+ic #i intelectual4* conflictele intra. #i intergrupale generate %n conte5tul activitii grupului. /e4 "imensiunea structural reflect) v'rsta medie a mem&rilor* gradul de omogenitate /statut social, nivel de cultur general, mediul de provenien, v'rst #.a.4* raportul numeric dintre &r&ai #i femei. /f4 "imensiunea proiectiv5anticipativ se refer la) perspectivele sociale #i profesionale ale grupului #i .implicit. ale mem&rilor si* e5istena unor stri de incertitudine privind situaia viitoare a organi+aiei sau grupului* anticiparea re+ultatelor ce pot fi o&inute %ntr.un conte5t pro&lematica unitatea de voin a mem&rilor %n raport cu o&iectivele urmrite /coe+iunea funcional a grupului4. Dimensiunea proiectiv.anticipativ reflect %ntr.un mod

semnificativ moralul grupului, care are o influen aprecia&il asupra capacitii de mo&ili+are a resurselor psihofi+ice ale mem&rilor %n vederea reali+rii sarcinilor #i pro&lemelor cu care se confrunt. Determinarea profilului climatului psi"osocial de grup. Cercetrile e5perimentale e5tensive au evideniat diferene sensi&ile %n ceea ce prive#te ponderea anumitor categorii de factori %n producerea climatului de grup. $ceste diferene de ponderi sunt determinate de o serie de factori care reflect) a4 tipul grupului /#colar, de munc, studenesc, militar etc.4* &4 gradul de maturizare atins de acesta /timpul scurs de la constituire #i nivelul de integrare reciproc a mem&rilor4* c4 natura sarcinii ce tre&uie reali+at #.a. /31, 1174. 6n consecin, prin determinarea ponderii factorilor determinani %n cadrul unui anumit grup se poate ela&ora profilul climatului psihosocial, instrument de mare eficien diagnostic #i prognostic privind dinamica proceselor #i fenomenelor de grup. Pentru determinarea profilului de climat s.a folosit urmtoarea %etod)* 6n prima fa+, mem&rilor unor grupuri de diferite tipuri /#colare, industriale #i studene#ti4 le.a fost pre+entat %ntr.un mod intuitiv noiunea de climat psihosocial de grup, valoarea general a acestuia /po+itiv sau negativ4 #i faptul c fenomenul este generat de o serie de factori interni #i e5terni. 6n a doua fa+ s.a cerut ca fiecare mem&ru s aprecie+e pe o scal cu #apte valori climatul e5istent %n grupul din care fac parte /.8, . , .1, 7, T1, T , T84, dup care s enumere cau+ele care generat respectivul climat* dup enumerarea tuturor cau+elor, li s.a cerut s acorde o pondere /de la 1 la 04 fiecrei cau+e, dup importana pe care respectiva cau+ a avut.o la generarea climatului a#a cum a fost apreciat anterior. 6n a treia fa+ s.a procedat la o anali+ de coninut a rspunsurilor, gruparea lor %n cele #ase categorii pre+entate anterior, #i calcularea ponderii statistice pe care fiecare categorie de factori o are %n determinarea climatului %n acel grup, precum #i %n r'ndul grupurilor de un anumit tip. $stfel, sa putut determina at't profilul climatului, specific pentru grupurile #colare, industriale, studene#ti, militare #.a., c't #i profilul climatului unui anumit grup* prin compararea profilului particular al unui grup cu profilul general, specific tipului de grup cruia %i aparine, s.a putut face o anali+ diagnostic de mare finee privind gradul de structurare a grupului, e5istena unor disfuncionaliti etc. /33* 314. 6n urma acestor cercetri, s.a constatat c fiecare tip de grup are un profil specific al climatului, dat de ponderea diferitelor categorii de factori determinativi. $stfel, %n cadrul grupurilor #colare ponderea factorilor socioafectivi este relativ mare %n determinarea climatului, %n cadrul grupurilor studene#ti dominanta se deplasea+ %n +ona factorilor atitudinali #i cognitiva5iologici, %n timp ce %n ca+ul grupurilor industriale ponderea dominant o dein factorii instrumental.e5ecutivi /v. graficu1:.14. Dac acceptm c aceste tipuri de grupuri repre+int %n plan ontogenetic etape progresive #i consecutive %n ceea ce prive#te integrarea #i participarea social a individului, se constat c <maturi+area social= a grupurilor se e5prim . la acest nivel de anali+ . printr.o deplasare a accentului de la factorii afectivi spre cei atitudinali, cognitivi, a5iologici, instrumentali #i e5ecutivi. Fa de aceste profiluri tipice, profilul real al unui anumit grup reflect gradul de maturi+are psihosocial a mem&rilor, dar #i msura %n care grupul s.a constituit ca un sistem centrat pe reali+area sarcinii, pe satisfacerea tre&uinelor personale ale mem&rilor sau pe pro&leme in'nd de evoluia grupului ca %ntreg. 6n ceea ce prive#te g adul de co!stitui e a g u#u ilo , se constat c %n ca+ul colectivelor recent formate, factorii socioafectivi au o pondere mai mare %n determinarea climatului, indiferent de tipul grupului, evoluiile ulterioare conduc'nd la accentuarea

ponderii acelor categorii de factori care -oac rolul cel mai important %n desf#urarea activitilor de grup) a celor cognitiv.a5iologici, %n ca+ul grupurilor studene#ti, sau a celor instrumental.e5ecutivi, %n ca+ul celor industriale. "einei ) Bste deose&it de important faptul c prin constituirea climatului psihosocial, cu influenele sale ma-ore asupra tuturor sistemelor relaionale, se reali+ea+ un mecanism de autocorecie de tip feed.&acD. 6ntr.adevr, prin faptul c prin climat se e5prim sintetic calitile structurale, funcionale #i umane ale grupului, o tonalitate negativ a acestuia va semnali+a totdeauna e5istena unor disfuncionaliti interne sau e5terne* %n consecin, se semnali+ea+ implicit e5istena unei pro&leme, a unei situaii conflictuale sau a unei inadecvri de orice natur, ceea ce va genera o tensiune %n sensul re+olvrii acestor situaii negative. Deci, climatul psihosocial apare ca un indicator sintetic asupra <strii de sntate9 a unui microgrup care acionea+ %n anumite condiii sociale. De asemenea, se constat e5istena unor relaii de cau+alitate circular %ntre procesele psihosociale de grup, climat #i performan. "elaiile psihosociale necorespun+toare creea+ un climat nefavora&il, am&ele conduc'nd la performane sc+ute* fapt ce afectea+ #i mai mult climatul, respectiv calitatea relaiilor umane #.a.m.d.* ruperea cercului vicios este condiia ie#irii din cri+.

Co!$lictele de g u#
Desf#urarea activitilor de reali+are a sarcinii, precum #i a relaiilor intra. #i intergrupale conduc frecvent la apariia unor fenomene conflictuale. De$i!i&ie .i # eci() i co!ce#tuale Prin conflict se %nelege o form de opo+iie dintre persoane sau grupuri, derivat din incompati&ilitatea real sau perceput dintre scopurile, valorile, normele sau motivaiile prilor. 6n acest cadru conceptual, situaia conflictual este definit ca acel conte5t interpersonal, grupal, organi+aional sau sociocultural %n care se produce opo+iia dintre dou sau mai multe pri. Aituaia conflictual se poate pre+enta ca simpl potenialitate, %n care prile resimt starea tensional generat de incompati&ilitile percepute . fr ca acest fapt s se o&iective+e %ntr.o form specific de comportament* sau se poate pre+enta ca un conflict deschis . %n care confruntarea se o&iectivea+ %n plan atitudinal, comportamental #i acional, prile disput'ndu.#i activ interesele /v. 117* 72, 74. 6n funcie de cau+ele generatoare #i cursul pe care %l poate lua re+olvarea lor, conflictele pot fi) a4 constructive . c'nd conduc %n final la clarificri, la eliminarea unor disfuncionaliti de cunoa#tere, comunicare sau interpretare* %n urma dep#irii acestor tipuri de confruntri grupul c'#tig %n coeren #i echili&ru, do&'ndind astfel o mai mare funcionalitate #i capacitate re+olutiv sau adaptativ* &4 distructive . atunci c'nd e5ist incompati&iliti ireducti&ile %ntre pri, sau nu e5ist condiii o&iective sau su&iective pentru gsirea unor soluii de compromis, ceea ce conduce la escaladarea conflictului, precum #i la deteriorarea climatului psihosocial #i la crearea de noi disfuncionaliti #i . %n final . la o posi&il de+integrare a grupului. Conflictele se pot desf#ura %ntre persoane /mem&ri ai aceluia#i grup sau a unor grupuri diferite4, %ntre persoane #i grup ca %ntreg, %ntre grupuri sau %ntre organi+aii #i grupuri

sociale. Cau+ele cele mai frecvente ale conflictelor din interiorul microgrupurilor pot fi grupate %n urmtoarele categorii) K Conflicte de interese, atunci c'nd atingerea scopului uneia dintre pri afectea+ reali+area scopului celeilalte pri. K Competiii pentru ocuparea diferitelor po+iii /statute4 %n cadrul grupului, sau pentru o&inerea de noi atri&uii sau privilegii statutare. K Disfuncionaliti organi+atorice sau tehnice aprute %n cursul activitii de re+olvare a sarcinilor specifice sau a altor activiti cone5e. K Diferene semnificative %n planul cunoa#terii unor aspecte legate de viaa de grup sau de activitatea tehnic de re+olvare a sarcinilor. K Dificulti sau &loca-e de comunicare %ntre pri, ceea ce conduce la desincroni+ri, ne%nelegeri sau percepii gre#ite ale situaiilor, penurie informaional pentru una dintre pri #.a. K ,ncompati&iliti persoane de ordin temperamental, caracterial sau aptitudinal care generea+ asperiti interpersonale. K $ciuni, deci+ii sau influene inadecvate ale liderului, sau ale altor mem&ri semnificativi %n ceea ce prive#te activitatea de re+olvare a. sarcinilor sau alte aspecte ale vieii de grup. K ,ncompati&iliti %n planul valorilor #i convingerilor ideologice, politice, religioase sau morale, %ntre planul normelor de grup #i comportamentele unor mem&ri sau grupuri.

Pe $o %a!&a g u#ului
"eali+area sarcinii repre+int principala funcie constitutiv a microgrupurilor, de %ndeplinirea acesteia depin+'nd #i reali+area celorlalte funcii specifice) satisfacerea difereniat a tre&uinelor mem&rilor #i meninerea grupului ca sistem. Din acest punct de vedere, performana referitoare la %ndeplinirea sarcinii constituie nu numai un indicator de eficien social a grupului, ci #i un parametru cu un %nalt grad de o&iectivitate care ne furni+ea+ informaii indirecte privind desf#urarea proceselor psihosociale din cadrul grupului, gradul de integrare a mem&rilor %n cadrul microsistemului social, precum #i racordarea acesteia la e5igenele mediului social e5tern. Performana este funcie de o serie de factori individuali, psihosociali #i socio. organi+atorici, dintre care amintim) particularitile psihofi+ice ale mem&rilor, nivelul lor de pregtire profesional, e5periena de care dispun #i motivaiile de care sunt animai* compo+iia #i gradul de structurare a grupului, e5periena acumulat %n activiti comune, calitatea leadership.ului, climatul psihosocial e5istent %n grup, funcionalitatea relaiilor interpersonale dintre mem&ri #i gradul de congruen a structurilor psihosociale de grup* natura sarcinii, gradul de structurare a acesteia, e5periena social do&'ndit %n respectivul domeniu de activitate #i mi-loacele materiale #i tehnice de care dispune grupul* influena organi+aiei sau instituiei sociale asupra grupului, relaiile dintre grupurile aceleia#i organi+aii, modul general de control asupra activitii #i recompensele sociale acordate pentru activitatea depus, climatul social general #.a. Performana se refer #i la capacitatea grupului de a.#i re+olva pro&lemele tehnice #i cele socio.umane, dar #i la nivelul de creativitate pe care %l generea+ grupul ca %ntreg. De altfel, putem aprecia c prin nivelul de creativitate care %i este specific, grupul %#i relev %n modul cel mai semnificativ calitatea sa de sistem psihosocial, cu importante funcii formative asupra mem&rilor si. Pentru evaluarea acestei dimensiunii a activitii grupului se pot utili+a o serie de indicatori, dintre care cei mai semnificativi sunt urmtorii)

#ficacitatea1 repre+int gradul %n care grupul %#i %ndepline#te sarcina, indiferent de 9costul9 reali+rii #i indiferent de termenii de comparaie pe care %i pot oferi alte grupuri cu sarcini similare. ,ndicatorul este important pentru evaluarea capacitii grupului de a.#i reali+a necondiionat sarcina. #ficiena 1 constituie un indicator mai fin, %n sensul c evaluea+ raportul dintre eficacitate #i costuri. Desf#urarea unor activiti eficiente presupune alegerea unei ci optimale %n procesul reali+rii sarcinii grupului, %n acest ca+ termenii de comparaie social av'nd o importan prioritar. Productivitatea1 e5prim eficacitatea grupului raportat la unitatea de timp* altfel spus, productivitatea repre+int timpul cheltuit pentru reali+area sarcinii activitii. Performana repre+int re+ultatele activitii raportate la un etalon, de regul cel oferit de media re+ultatelor o&inute de grupurile care desf#oar sau au desf#urat activiti similare* uneori se pot lua ca termeni de referin chiar re+ultatele aceluia#i grup o&inute %n momente diferite ale evoluiei sale. Performana constituie un concept mai cuprin+tor, %n sensul c se poate referi la oricare dintre aspectele activitii de grup, put'nd reflecta at't dimensiunile cantitative, c't #i cele calitative ale o&iectivelor activitii #i ale vieii de grup. ,."inamica grupului ca instrument de aciune psi(osocial

Pe direcia deschis de #coala psihologiei dinamice iniiat de /* Le0i!' grupul poate fi %neles #i interpretat ca un verita&il instrument de intervenie, formare #i optimi+are a comunitilor, a relaiilor umane din cadrul acestora, dar #i a persoanelor implicate %n reeaua interaciunilor de grup. Dup cu se #tie, prin dinamic Le0% desemna totalitatea schim&rilor adaptative care se produc %n structura de ansam&lu a unui grup, ca urmare a unor schim&ri survenite %ntr.o poate oarecare a respectivului grup /123, 81;4. Cu alte cuvinte, #i a#a cum s.a demonstrat %n cadrul acestui capitol, conduita grupului este str'ns condiionat de sistemul proceselor #i for-elor care acionea+ %n s'nul su. ?rupul constituie un c'mp dinamic, a crei organi+are, unitate #i funcionalitate se &a+ea+ pe interdependena mem&rilor, care suport la r'ndul lor toate efectele acestora. $cest fapt deschide calea utili+rii grupului ca sistem de formare #i schim&are psihosocial. Pe aceast direcie teoretic #i practic #i.au adus contri&uia o serie de psihologi, psihiatrii #i sociologi. $stfel, Mo e!o de+volt tehnica psihodramei %n care, de#i accentul este pus pe raporturile interpersonale, grupul ad.hoc constituit repre+int totu#i cadrul necesar re+olvrii pro&lemelor psihice ale pacienilor. -io! .i Ta2istoc= de+volt la r'ndul lor o tehnic complementar de utili+are a grupului ca instrument terapeutic, contri&uind astfel decisiv la fundamentarea teoriei #i practicii training5group5ului. Bra o tehnic a grupului fr lider, utili+at cu succes %n tratarea unor nevro+e de r+&oi, iar ulterior pentru dep#irea unor conflicte psihice cu efecte desta&ili+atoare pentru conduita pacienilor, dar #i a unor grupuri <naturale9. Li##itt' Le0% .i ;hite introduc ulterior un nou element %n ecuaia dinamicii grupurilor, #i anume leaders(ip5ul, respectiv stilul de conducere. $cest factor sa dovedit a avea o influen cov'r#itoare asupra proceselor #i fenomenelor psihosociale de grup, put'nd X folosit cu deose&it succes pentru a le da o anumit orientare, %n concordan cu scopurile <terapeutului=. (a r'ndul ei, psihanali+a a influenat puternic cercetrile %n acest domeniu, prin contri&uiile remarca&ile ale lui Roge s' A!(ieu' Eliott' /aes' Foul=es' M* /lei! #.a. Pe

aceast direcie, se pune %n eviden du&la dimensiune a vieii de grup /fantasmatic #i sim&olic4, precum #i fenomenele de <re+onane incon#tiente= dintre mem&rii unui grup. Utili+'nd poate tehnicile derivate din seria de cercetri menionate, continuate ulterior cu o deose&it intensitate, interveniile optimi+atoare %n cadrul microgrupurilor pot vi+a at't fenomenele #i procesele principale care contri&uie la reali+area unor performane profesionale #i sociale superioare, c't #i armoni+area relaiilor interpersonale #i re+olvarea pro&lemelor sau cri+elor psihosociale individuale. $stfel, se pot ela&ora strategii de optimi+are a climatului psihosocial, a stilului de conducere sau a sistemului relaional #i funcional din cadrul grupului /v. 31, 12; #i cap. Y,,4.

>!t e6) i .i e7e ci&ii

1. . 8. 3. 0. 2. :. 1. ;. 17. 11.

Care sunt principalele tipuri de formaiuni sociale #i prin ce se deose&esc %ntre eleZ Definii microgrupurile. Care sunt modelele teoretice ale dinamicii grupurilorZ Prin ce se particulari+ea+ grupurile. B5plicai dinamica #i funciile psihosociale ale microgrupurilor. 6n ce const structura socioprofesional a grupuluiZ Care sunt funciile comunicrii %n cadrul grupurilor socialeZ Ce reete de comunicare cunoa#teiZ Care sunt principalele fenomene psihosociale de grupZ Ce se %nelege prin leadershipZ Care sunt stilurile de conducereZ

-i6liog a$ie selecti2)

1. VVV ,nterdisciplinaritatea #i #tiinele umane, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;12 . VVV (eadership in $ction, Iaional Training (a&oratories, UA$, 1;21. 8. $dler, $., Cunoa#terea omului, ,",, Nucure#ti, 1;;2. 3. $dler, $., Aensul vieii, Bd. ,",, Nucure#ti, 1;;0, 0. $le5andrescu, (, Persoan, persona-, personalitate, Bd. Junimea, ,a#i, 1;11. 2. $llport, ?.[., Atructura #i de+voltarea personalitii, BDP, Nucure#ti, 1;11. :. $r&ousse.Nastide, (a dMnami\ue de group, Null. PsMch., : >1;21. 1. assRell, L.D., Atructure et function de la communication dans la soci]t] %n F. Nalle et J. Padioleau, Aociologie de 1^informations, (arousse, Paris, 1;:8. ;. $++i, $., Dinamica conflictelor intergrupuri #i modurile de re+olvare a conflictelor, %n Nourthis, ". /coor.4, Atereotipuri, discriminare #i relaii intergrupuri, Bd. Polirom, ,a#fi, 1;;:.

17. Nalandier, ?., $ntroplogie politic, Bd.$marcord, Timi#oara, 1;;;. 11. Nale, C., Aociologie des organisations, PUF, Paris, 1;;7. 1 . Narus.Michel, J., ?iust.Desprairies, F., "idel, (., Cri+e, Polirom, ,a#fi, 1;;1. 18. Nastin, ?., (es techni\ues sociometri\ue, PUF, Paris, 1;22. 13. Ndescu (, ,storia Aociologiei, Bd. Porto.Franco, ?alai, 1;;3. 10. NaudrM, P., Brotismul #i pornografia, Bd. Burosong _ NooD, 1;;1. 12. Nerger, ?., Tratat practic de cunoa#tere a omului, ,",, Nucure#ti, 1;;:. 1:. Nergerr, P., (uDmann, T., (e construction sociale de la realite, Meridiens, 1;12. 11. Ni&eri, (, Principii de psihologie antropologic, BDP, Nucure#ti, 1;:1. 1;. NirDen&ihl, Y., $ntrenamentul comunicrii sau arta de a ne %nelege, ?emma.Pres, 1;;1. 7. Nirn&aum, P., Conflictele, %n ". Noudon /coor.4 <Tratat de sociologie, Lumanitas, Nucure#ti, 1;;:. 1. Nlaga, (., Trilogia culturii, Bd. Minerva, Nucure#ti, 1;18. . NlaDe, "., Mouton, J.A., Nuilding a DMnamic Corporation Though ?rid !rgani+ation Development, $ddison.[esleM, 1;2;. 8. NochensDi, J.M., Ce este autoritatea, Bd. Lumanitas, Nucure#ti, 1;; . 3. Nondrea, $., Aociologia opiniei pu&lice #i a mass.media, Bd. Fundaliei <"om'nia de M'ine=, Nucure#ti, 1;;:. 0. Noudon, ". /coord.4, Tmtat de sociologie, Lumanitas, Nucure#ti, 1;;:. 2. Nourhis, ".E., (eMens, J.F. /coord.4, Atereotipuri, discriminare #i relaii integrupuri, Polirom, ,a#fi, 1;;:. :. Nr'n+ei, P., Acripcaru, ?h., Piro+MnsDi, T., Comportamentul a&erant %n raport cu mediul, Bd. Junimea, ,a#fi, 1;:7. 1. NrucDner, P., FinDielDraut, $., Ioua de+ordine amoroas, Bd. Iemira, Nucure#ti, 1;;0. ;. Nurns, T., AtalDer, ?.m., The Management and ,nnovation , (ondon, TavistocD, 1;21. 87. Nutoi, T., Crima su& lupa detectorului de minciuni, Bd. Press, Nucure#ti, 1;;:. 81. Nu+rnescu, `., Aociologia opiniei pu&lice, BDP, Nucure#ti, 1;;2. 8 . Cathala, L.P., Bpoca de+informrii, Bd. Militar, Nucure#ti, 1;;1. 88. Cattell, N."., (a personalit2 . Btude sMstemati\ue, theori\ue et concrete, PUF, Paris, 1;02. 83. Cattell, ".N., The AcientiXc $nalMsis of PersonalitM, Penguin, (nndon, 1;2:. 80. Cattell, ".B., PersonalitM, "ole, Mod and Aituation, %n 9PsMchological "evieR9 :7>1;28. 82. Ca+acu, $., Ndescu, (, Metode #i tehnici de cercetare sociologic, UN, 1;11. 8:. Chelcea, A., Chelcea, $., Bu, tu, noi, Bd. $l&atros, Nucure#ti, 1;18. 81. Chelcea, A., B5perimentul %n psihosociologie, Bd. `tiinific #i Bnciclopedic, Nucure#ti, 1;1 . 8;. Claret, J., ,deea #i forma, Bd. `tiinific #i Bnciclopedic, Nucure#ti, 1;1 . 37. Cohen, D., (im&a-ul trupului %n relaiile de cuplu, PolimarD, Nucure#ti, 1;;:. 31. CooleM, C.L., PrimarM ?roups, in 9Amall ?roups9 /ed. NM Lare, P.,4, Bd. anopf, IeR EorD, 1;00. 3 . Cosmovici, $., Psihologie general, Polirom, ,a#i, 1;;2. 38. Cosnier, J., Nrossard, $., /ed4, (a communication nonver&al, Delachau5 _ Iiestle, Paris. Ieuchael, 1;13. 33. Cristea, D. !ptimi+area structurii microgrupurilor industriale, %n 9Yiitorul social9, 3>1;::. 30. Cristea, D., Cercetarea operaional %n #tiinele sociale, %n 9Yiitorul social9 1>1;::. 32. Cristea, D., Climatul psihosocial %n microgrupurile studene#ti, %n 9Forum9, 11>1;::. 3:. Cristea, D., Psihologie industrial, BDP, Nucure#ti, 1;; . 31. Cristea, D., Atructurile psihosociale ale grupului #i eficiena aciunii, Bd. $cademiei "A", Nucure#ti, 1;13. 3;. Cro+ier, M., (e phenomene &ureaucrati\ue, Paris, (e euil, 1;23. 07. Cuciuc, C., "eligii noi %n "om'nia, Bd. ?nosis, 1;;2.

01. Cuciuc, C., Tolerana religioas, Bd. <Con#tiin #i (i&ertate9, Nucure#ti, 777. 0 . Cucu, (, Psihiatrie social, Bd. (itera, Nucure#ti, 1;18. 08. Dafinoiu, (, Augestie #i hipno+, Bd. `tiin #i Tehnic, Nucure#ti, 1;;2. 03. Damenach, J.M., Propagande politi\ue, PUF, Paris, 1;07. 00. Dan.Ap'noiu, ?., "elaiile umane %n grupurile de munc industrial, Bd. $cademiei, Nucure#ti, 1;:1. 02. David, P.(, Clu+a Cre#tin, Bditura Bpiscopiei $radului, $rad, 1;1:. 0:. De Coster, M< ,ntroduction a la sociologie, De NoecD.[esmael, Nru5elles, 1;;7. 01. De&atM, P., (a mesure des attitudes, PUF, Paris, 1;2:. . 0;. DeFleur, M., Nall."oDeach, A., Teorii ale comunicrii de mas, Polirom, ,a#fi, 1;;;. 27. Deutsch, M., Aoluionarea conflictelor constructive, %n <Psihosociologia re+olvrii conflictului=, Bd. Polirom, ,a#fi, 1;;1. 21. Deutsch, M., `ai+eci de ani de studiu sociopsihologic al conflictului, %n <Psihosociologia re+olvrii conflictului9, Bd. Polirom, ,a#fi, 1;;1. 2 . Doise, [. /co.4, Dissensions et consensus, P.U.F., Paris, 1;; . 28. Doise, [., Deschamp, J.C., MugnM, ?., Psihologie social e5perimental, Polirom, ,a#i, 1;;2. 23. Doise, [., MugnM, Psihologie socia, #i de+voltare cognitiv, Polirom, ,a#i, 1;;1. 20. Dollard, J., Doo&, (., Miller, I., Aears, "., Frustration and $gression, Eale UniversitM Press, IeR Laven, 1;8;. 22. DoRding, a., Pueterea, Bd. DuAtMle, Nucure#ti, 1;;1. 2:. Dragomirescu, Y., Psihosociologia comportamentului deviant, Bd. `tiinific #i Bnciclopedic, Nucure#ti, 1;:2. 21. Drghicescu, D., Din psihologia poporului rom'n, Bd. $l&atros, Nucure#ti, 1;;2. 2;. DurDheim, B., Despre sinucidere, ,nstitutul Buropean, ,a#i, 1;;8. :7. Duverger, M., Aociologie politi\ue, PUF, Paris, 1;21. :1. Bi&l.Bi&esfeldt, (, $gresivitatea uman, Bd. Trei, 1;;0. : . Bliade, M., ,storia credinelor #i ideilor religioase, Bditura #tiinific #i enciclopedic, Nucure#ti, 1;11. :8. BlDonin, D.N., Psihologia -ocului, BDP, Nucure#ti, 1;17. :3. BMsencD, L., Descifrarea comportamentului uman, Teora, Nucure#ti, 1;;1. :0. BMsencD, L.J., Dimensions of personalitM, aegan Paul, (ondon, 1;3:. :2. Ficeac, N., Tehnici de manipulare, Iemira, 1;;2. ::. Fischer, ?.I., Conceptele fundamentale ale psihologiei sociale, Montreal, 1;12. :1. Flament, C., "eseau5 de communication et structures de groupe, Dunod, Paris, 1;20. :;. Flament, C., Theorie des graphes et structures sociale, Mouton, Paris, 1;20. 17. Fordham, F., ,ntroducere %n psihologia lui C.?. Jung, Bd. ,",, Nucure#ti, 1;;1. 11. Forse, M., (^analMse structuralle du changement social, PUF, Paris, 1;;1. 1 . Fraisse, P., Piaget, J. /dir4, Traite de PsMchologie e5perimentale, ,.,G, PUF, Paris, 1;21. 18. Freud, A., ,ntroducere %n psihanali+* prelegeri de psihanali+* psihopatologia vieii cotidiene, BDP, Nucure#ti, 1;17. 13. Freud, A., Psihologia colectiv #i anali+a eului, Mediare5, Nucure#ti, 1;;3. 10. Freund, J., Aociologie du conflict, PUF, Paris, 1;12. 12. Fried&erg, B, Ataat and ,ndustrie in FranDreich, Cahiers de ,^,MI du[issenchfts +entrum Nerlin. 1:. ?arfinDel, L., Atudies in ethnomethodologM, Bng. Clifs, Prentice.Lall, 1;13. 11. ?ergen, a., ?ergen, M., Jutras, A., PsMchologie sociale, Montreal, 1;; . 1;. ?irard, "., Yilena #i sacrul, Bd. Iemira, Nucure#ti, 1;;0. ;7. ?irard, "., Yiolena #i sacrul, Bd. Iemira, Nucure#ti, 1;;0. ;1. ?olu, M., Principii de psihologie ci&ernetic, Bd. `t. `i Bnc., Nucure#ti, 1;:0 ; . ?olu, P., $spectele sociale ale conduitei se5uale, %n "ev. <Psihologia9, nr. 1>1;;1. ;8. ?olu, P., Fenomene #i procese psihosociale, Bd. `tiinific #i Bnciclopedic, Nucure#ti, 1;1;.

;3. ?olu, P., !rientri #i tendine %n psihologia social contemporan, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;11. ;0. ?olu, P., Psihologie social, BDP, Nucure#ti, 1;:3. ;2. ?rama, D., Preferina interpersonal, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;:3. ;:. ?uilford, P.J., PersonalitM, Mc?raR.Lill, IeR EorD, 1;1:. ;1. La&ermas, Cunoa#tere #i comunicare, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;18. ;;. Larris, C.C., "elaiile de rudenie, DuAtMle, Nucure#ti, 1;;1. 177. Leider, F., PsMchologM of ,nterpersonal "elations, IeR EorD, J. [ileM, 1;01. l!1.Lerseni, T., /coord.4 Psihologia colectivelor de munc, Bd. $cademiei "A", Nucure#ti, 1::8. 17 . Lollander, B.P., (eaders, ?roups and ,nfluence, !5ford UniversitM Press, 1;23. 178. LorneM, a., Direcii noi %n psihanali+, Bd. Univers enciclopedic, Nucure#ti, 1;;0. 173. ,onescu, ?., ,ntroducere %n psihologia medical, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;:8. l!A.Jues, J. P., Caracterologia, Tenra, Nucure#ti, 1;;1. 172.Jung, C.?., Personalitate #i transfer, Tenra, Nucure#ti, 1;;2. 17:. Jung, C.?., Tipuri psihologice, Bd. Lumanitas, Nucure#ti, 1;;:. 171. aapferer, J.I., Hvonurile, Lumanitas, Nucure#ti, 1;;8. 17;. aelleM, L.L., $ttri&ution TheorM in Aocial ,nteraction, %n Jones #a. /ed4, 9$ttri&ution) Perceiving Causes of Nehaviour9, IJ. ?eneral (earning Pres, MorristoRn, 1;: . 117.alein, J., (a vie interieure des groupes, BAF, Paris, 1;:7. 111. aline&erg, !., $ttitudes et opinions . (a mesure des attitudes et des opinions, %n <PsMchologie Aociale9, PUF, Paris, 1;2:. 11 . aotar&insDi, T., Tratat despre lucrul &ine fcut, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:2. 118. (a&arthete, $. Manipul'rea %n relaiile pu&lice, $ntet, Nucure#ti, 1;;1. 113. (afaMe, C., Aociologia organi+aiilor, Polirom, ,a#i, 1;;1. 110. (aing, ".D., (a politi\ue de la famille, Bd. AtocD, 1;2:. 112. (aplanche, J., Pontalis, J.N., Yoca&ularul psihanali+ei, Lumanitas, Nucure#ti, 1;;3. 11:. (asseM, [."., (eadership and Aocial Change, Univ. $ssociates Press, ,oRa CitM, b;:1. 111. (e Non, ?., !piniile #i credinele, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;;0. 11;.(e Non, ?., Psihologia mulimilor, Bd. $nima, Nucure#ti, 1;;7. 1 7.(elord, F., $ndre, C., Cum s ne purtm cu personalitile dificile, Bd. <Trei9, ,a#fi, 1;;1. 1 1. (emoine, P., (e psMchodrame, Bd.(affont, Paris, 1;: . 1 . (eonhard, a., Personaliti accentuate, Bd. Bnciclopedic, Nucure#ti, 1;1 . 1 8. (evi. Atrauss, (., $ntropologia structural, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:1. 1 3. (iDert, "., IeR Patterns of Management, IeR EorD, Mc?raR.Lill, 1;21. 1 0. (inton, "., Fundamentul cultural al personalitii, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;21. 1 2. (ips, (, !&'r#ia lucrurilor, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;01. 1 :. (uDacs, ?., !ntologia e5istenei sociale, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:0. 1 1. (upasco, A., (ogica dinamic a contradictoriului, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;1 . 1 ;. (upasco, A., (^energie et la matiere psMchi\ue, Julliard, Paris, 1;:3. 187. Maisonneuve, J., ,ntroduction a la psMchosociologie, PUF, Paris, 1;1;. 181.Maisonneuve, J., (a psMcologie sociale, PUF, Paris. 1;;8. 18 . Maisonneuve, J., PsMchosociologie des affinites, PUF, Paris, 1;22. 188. Mamali, C., Nalanl motivaional #i coevolulie, Bd. `t. `i Bnc., Nucure#ti, 1;11. 183. Mamali, C., ,ntercunoa#terea, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;:3. 180. Marcal, M., (^autorite, PUF, Paris, 1;01. 182. March, J., Aimon, L., (es !rganisations, Bd. Dunod, Paris, 1;28. 18:. March, J.?., Decisions and !rgani+ations, (ondra, Nasil NlacDRell, 1;11. 181. Marcuse, L., Bros #i civili+aie, Bd. <Trei9, ,a#i, 1;;2. 18;. Marcuse, L., Acrieri filo+ofice, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:: Nucure#ti, 1;::. 137. MasloR, $.L., Motivation and PersonalitM, ed. .a, Larper _ "oR, IeR EorD, 1;:7.

131.Mgureanu, Y., Puterea politic, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:;. 13 . Mrginean, (, Msurarea %n sociologie, Bd. #t. #i enc., Nucure#ti, 1;1 . 138. Mrgineanu, I., Condiia uman, Bditura `tiinific, Nucure#ti, 1;:8. 133.McDougall, [, PsMchoanalMsis and Aocial PsMchologM, Methuen, (ondon, 1;82. 130.McDougall, [., The ?roup Mind, Putnam^s Aons, IeR EorD, 1; 7) 132. Miclea M., Psihologie cognitiv, Bd. Polirom, ,a#fi, 1;;;. 13:. Mihai, ?he., (uminosu, D., 131. Mihu, $., Aociologia american a grupurilor mici, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:7. 13;. Mihu, $., Aociometria, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;2:. 107. Mills, Th.M., The sociologM of small groups, IeR EorD, Mc?raR..Lill, 1;:;. 101. Mitrofan, (, Ciuperc, C., Psihologia relaiilor dintre se5e, Bd. $lternative, Nucure#ti, 1;;:. 10 . Mitrofan, (, Cuplul con-ugal, Bd. `tiilific #i Bnciclopedic, Nucure#ti, 1;17. 108. Mitrofan, I., Dragostea #i cstoria, Bd. `tiinific #i Bnciclopedic, Nucure#ti, 1;13. 103. Mitrofan, I., Hfrenghea, Y., Nutoi, T., Psihologie -udiciar, Bd. `ansa, Nucure#ti, 1;; . 100. Moldoveanu, M., Miron, D., Psihologia reclamei, (i&ra, Nucure#ti, 1;;0 102. Moles, $., Aociodinamica culturii, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;:3. 10:. Moreno, J.(., Fondaments de la sociometrie, PUF, Paris, 1;:7. 101. Moreno, J.(., PsMchotherapie de group et psMchodrame., PUF, Paris, 1;:1. 10;. Moscovici, A. /coord.4, Psihologia social a relaiiilor cu cellalt, Polirom, ,a#i, 1;;1. 127. Moscovici, A., Psihologia social sau ma#ina de fa&ricat +ei, Bd. Univ. 9$1),. Cu+a9, ,a#i, 1;;0. 121.Mucchieli, "., Comunications et reseau5 de comunications, Bd. BAF, Paris, 1;:1. 12 .Mucchielli, $., Ioua psihologie, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;;2. 128. Mucchielli, "., (a conduit des reunions, Bd. BAF, Paris, 1;:7. 123. Ieculau, $. /coord.4, Psihologie social, Polirom, ,a#fi, 1;;2. 120. Ieculau, $. /coord.4, "epre+entrile sociale, Polirom, ,a#fi, 1;;:. 122. Ieculau, $., Ferreol, ?./coord.4, Psihosociologia schim&rii, Polirom, ,a#i, 1;;1. 12:. Ieculau, $., Ferreol, ?., Minoritari, marginali, e5clu#i, Polirom, ,a#fi, 1;;2. 121. Ieculau, $., (iderii %n dinamica grupurilor, Bd. `tiinific #i Bnciclopedic, Nucure#ti, 1;::. 12;. Ioica, C., Dou+eci #i #apte trepte ale realului, Bd. `tiinific, Nucure#ti, 1;2;. 1:7. !meleanovsDi, M.B., Dialectica %n fi+ica modern, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;1 . 1:1. !rford, J., Psihologia comunitii, !scar Print, Nucure#ti, 1;;1. 1: . !uchi, ".B., Larris, ".T., Atructure, TechnologM and Bnvironment, %n !rgani+ational Nehaviour, "esearch and ,ssues, Nelmont, California [adsRorth Pu&lishing Co., 1;:2. 1:8. Parsons, T., Nales, ".F., Ahils,.,B.$., [orDing Popers in the TheorM of $ction, ?lencoe ,,,, The Free Press, 1;08. 1:3.Pau1 Popescu.Ieveanu, Dicionar de psihologie, Bd. $l&atros, Nucure#ti, 1;:1. 1:0. Pavelcu, Y., Cunoa#terea de sine #i cunoa#terea personalitiii, BDP, Nucure#ti, 1;1 . 1:2. Pavelcu, Y., Un profil psihologic al feminitiii, BDP, Nucure#ti, 1;:1. 1::. Punescu, C., $gresivitatea #i condiia uman, Bd. Tehnic, Nucure#ti, 1;;3. 1:1.Peasse, $., ?arner, $., (im&a-ul vor&irii, PolimarD, Nucure#ti, 1;;3. 1:;. Peasse, $., (im&a-ul trupului, PolimarD, Nucure#ti, 1;;8. 117. Pelletier, $., ?o&lot, J.J., Materialismul istoric #i istoria civili+aiilor, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:8. 111. Piaget, J., Bpistemologia genetic, Bd. Dacia, Clu-, 1;:8. 11 . Piaget, J., Ia#terea inteligenei la copil, BDP, Nucure#ti, 1;:8. 118. Piaget, J., Atructuralismul, Bd. `tiiiific, Nucure#ti, 1;:8. 113. P1ot, D.N.$., Manipularea prin scris, $ntet, Nucure#ti, 1;;1. 110. Popescu.Ieveanu, P., Personalitatea #i cunoa#terea ei, Bd. Militar, Nucure#ti, 1;21. 112. Popescu.Ieveanu, P., Psihologie general, Unfiv. Nucure#ti, 1;::. 11:. Prestipino, ?., Iatur #i societate, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;17. 111. Prigogine, (, Atrengers, (, Ioua alian, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;13. 11;.Prutianu, `., Comunicare #i negociere %n afaceri,

Polirom, ,a#fi, 1;;1. 1;7. "adu, (, /coord.4, Psihologie social, Bd. B5e, Clu-.Iapoca, 1;;3. 1;1. "elgis, B., ,storia se5ual a omenirii, Bd. Universitaria, 1;;0. 1; . "oethlis&erger, F.J., DicDson* [.J. etal., Management and the [aeDer, Cam&ridge, Larvard UniversitM Press, 1;8;. 1;8. "o#ca, $., /coor.4 Psihologia muncii industriale, Bd. $cademiei "A", Nucure#ti, 1;:3. 1;3. "otariu, T. /coord.4, Metode statistice aplicate %n #tiinele sociale, Polirom, ,a#i, 1;;;. 1;0. Aahle'nu,Y., Popescu.Ai&iu,(., ,ntroducere critic %n psihanali+, Dacfia, Clu-, 1;: . 1;2. Aartre, J..P., Psihologia emoiei, Bd. ,",, Nucure#ti, 1;;:. 1;:. Achofeld, M., Comportamentul se5ual la adolesceni. 1;1.Acott, N., $rta negocierilor, Bd. Tehnic, Nucure#ti, 1;;2. 1;;. AelMe, L., `tiin #i via, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;13. 77. Ael+nicD, P., The !rgani+ational [eapon, IeR EorD, Mc?raR.Lill, 1;0 . 71.Airota, $., Conduite perverse %n grup, Polirom, ,a#i, 1;;1. 7 .Aouni, L., Manipularea %n negocieri, $ntet, Nucure#ti, 1;;1. 78.Atoet+el, J., ?irard, $., Aonda-ele de opinie pu&lic, Bd. #t. `i enc., Nucure#ti, 73. Atoet+el, J., Theorie des opinions, PUF, Paris, 1;38. 70. Atoica, T., Ae5ologie, Bd. Medical, Nucure#ti, 1;: . 72. Atoica.Constantin, $., Ieculau, $., Psihosociologia Polirom, ,a#fi, 1;;1. 7:. A+ondi, (., Diagnostic e5perimental des pulsion, PUF, Paris, 1;0 . 71.`chiopu, U., Yer+a, B., Psihologia v'rstelor, BDP, Nucure#ti, 1;11. 7;. Ta&achiu, $., Cerine psihologice pentru conducerea unitlilor economice, Politic, Nucure#ti, 1;:3. 17. Thomson, a.[., !rgani+ation in $ction, IeR EorD, Mc?raR hill, 1;2:. 11. TidRell, $., Consideralii asupra managementului conflictului, %n <Psihosociologia re+olvrii conflictului9, Bd. Polirom, ,a#fi, 1;;1. 1 . Tillett, ?., "esolving Conflict) $ Practical $pproach, Univ. of AMdneM Press, 1;;1. 18.Toffler, $., $l treilea val, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;18. 13. Toffler, $., Puterea %n mi#care, Bd. $ntet, Nucure#ti, 1;;0. 10. Toffler, $., `ocul viitorului, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:8. 12. Trotter, [., ,nstincts of the Lerd in Peace and [ar, (ondon, 1;12. 1:. Ungureanu, M., Ae5 #i se5ualitate, Bd. Yiaa "om'neasc, Nucure#ti, 1;;3. 11.Yigarello, ?., ,storia violului, Bd. $marcord, Timi#oara, 1;;1. 1;.Ylsceanu, (., Metodologia cercetrii sociologice, Bd. #t. #i enc, Nucure#ti, 1;1 . 7. Ylsceanu, M., Psihosociologia organi+aiilor #i conducerii, Paideia, Nucure#ti, 1;;8. 1. Yoinea, M., Psihosociologia familiei, TUN, Nucure#ti, 1;;2. .Yoinea, M., Aociologia familiei, TUN, Nucure#ti, 1;;8. 8.[ach, J., Aociologia religiei, Polirom, ,a#fi, 1;;:. 3. [e&er, Ma5, NureucracM, (nndon, "_a, 1;:7. 0.[ier+&icDi, P., Atructura minciunii, Iemira, Nucure#ti, 1;;2. 2. Hahirnic, C., Jula, $., Cotor, C., Personalitatea a&ordat matematic de ctre ".N. Cattel, Bd. (iere, Nucure#ti, 1;:2. :. Hamfir, C., Filipescu, (, Manual de sociologie industrial, ,PN, Nucure#ti, 1;1 . 1. Hamfir, C., Psihosociologia organi+rii #i conducerii, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;:3. ;. Hamfir, C., Ylsceanu, (. /coord.4, Dicionar de sociologie, Bd. Na&el, Nucure#ti, 1;;8. 87. Hisulescu, `., Caracterul, BDP, Nucure#ti, 1;:1. 81. Hlate, M., Bul #i personalitatea, Bd. Trei, Nucure#ti, 1;;:. 8 . Hlate, M., Psihologia muncii.relalii interumane, BDP, Nucure#ti, 1;18. 88. Hlate, M., Psihologia social a grupurilor #colare, Bd. Politic, Nucure#ti, 1;;: . 83. Hlate, M., Psihologie social #i organi+aional industrial, Bd. Politic, Nuc. 1;:0.