1 ASEPSIA, DEFINITIE, METODELE DE STERILIZARE, CARACTERISTICA LOR,

HOTARIREA NR 7/2 DIN 23 DECEMBRIE 2008 A COLEGIULUI M.S. RM ,,CU

PRIVIRE LA RESPECTAREA IN STATIONARE A
REGIMULUI SANITAROIGIENIENIC,,
ASEPSIA-este un complex de masuri organizat de metode fizice si chimice al caror
scop este de a impiedica patrunderea infectiei in plaga operatorie.
C:\Windows\actofvl\KMService.exeLegea de aur privind asepia este: tot ce intra in
contact cu pielea trebuie sa fie steril. Infectarea plagii operatorii are loc pe 2 cai:
exogena(aer, picatura, contact , continuitate, implantare); endogena(hematogena si
limfogena)
METODE FIZICE-sterilizarea aerului prin iradiere cu lampa de cuart
METODE CHIMICE-folosirea subst chimice antiseptice la efectuarea curateniei in
blocul operator
MASURI ORGANIZATORICE:
-blocul operator este amenajat la un etaj superior , cu cai de acces limitat sau cit mai
departe de intrarea centrala
-sala de operatie este complet izolata de mediul exterior, dotate cu climatizoare
speciale care folosesc filtre ce asigura asepsia si microclimatul corespunzator
-peretii sint acoperiti cu faianta, tavanele-cu materiale speciale, fara porozitati sau
acoperite cu vopsea pe baza de ulei
-acces limitat personalului in sala de operatie-numai echipa operatorie, personalul salii,
echipa anetezica
-folosirea imbracamintei si a incaltamintei de schimb
-imbracarea ciorapilor de stamba sterili in sala preoperatorie
-geamurile in timpul lucrului nu se vor deschide chiar daca nu este climatizor
-curatenia umeda obligatorie
Tipuri: dezinfectia preventiva, dezinf curenta, curatenia de incheiere
ORDINUL2 NTISEPSIA.DEFINITIE,METODELE ANTISEPTICE, CARACTERISTICA LOR,
PRINCIPALELE ANTISEPTICE FOLOSOITE, ORDINUL NR 7/2 DIN 23
DECEMBRIE...
ANTISEPSIA- este un complex de metode profilactic-curative care au scopul de a
distruge sau micsora nr microbilor in plaga sau de pe tegument, pentru a preveni
complicatiile supurative ale plagilor operatorii si celor accidentale
METODA CHIMICA: consta in folosirea subst chimice antiseptice, dezinfectia
marginilor plagii, lavajul plagii
MECANISM DE ACTIUNE
-denaturarea proteinelor celulare(acizi, baze, alcool)
-blocarea enzimelor celulare(aldehide, halogeni)
METODA MECANICA: consta in incizia sau excizia tesuturilor devitalizate de pe
marginile, peretii si baza plagii ,,toaleta primara a plagii,,
METODA FIZICA: include crearea conditiilor favorabile de curatare a plagii prin
intermediul drenurilor si utilizarea procedurilor fizioterapeutice, iradiere, HV sau
ultrascurte
METODA BIOLOGICA: folosirea antibioticelor, sulfamilamidelor, seruri, vaccinuri,
fermenti, bacteriofagi
ORINUL

4. HEMORAGIA, DEFINITIE, CLASIFICAREA, CARACTERISTICA, ACORDAREA AU:

DEFINITIE-este revarsarea singelui din patul vascular
CLASIFICARE:
-in functie de timpul aparitiei
*primare ce apare odata cu lezarea vasului
*secundare-drept consecinta a erodarii vasului sangvin in cazul proceselor supurative
-in functie de locul revarsarii sint hemoragii externe si interne
*interne-singele se acumuleaza intr-o cavitate
*externe-se acumuleaza intr-un organ cavitar fiind depistat prin caracterul maselor
vomitive, scaun , urina
-in functie de vasul lezat-capilare, venoase, arteriale, parenchimatoase
ASISTENTA DE URGENTA:
- Pozitionarea strict orizontala in decubit dorsal a bolnavului
-Extremitatea cefalica sa fie mai jos decit trunchiul iar membrele inferioare ridicate la
verticala
-aplicarea pansamentului compresiv
-adm sol etemsilat 12,5% 2ml i/v cu sol fiziologica,sol calciu clorid 10% 10ml i/v,sol
vikasol 1% 2ml i/m..
-adm oxigenului umezit prin sonda nazala,a lichidelor pe cale bucala,refacerea
volumului de singe circulant prin infuzii de ser fiziologic si sol.glucoza 5% si spitalizare
de urgenta.
5. METODE DE HEMOSTAZA, CLASIFICARE, CARACTERISTICA LOR
Metode de hemostaza definitiva pot fi:
-mecanice-ligarea vsului singerind, aplicarea suturilor vasculare, protezarea vaselor
-fizice-electrocuagularea vasului, utilizarea cimpurilor umezite cu ser fiziologic,
crioterapia, lazeroterapia
-chimice-sol Etamzilat 1,25% 2ml i/v , sol calciu clorid 10% 5-10ml i/v lent, sol Vicasol
1%-1ml i/m, acid aminocapronic 5%-100ml
-biologice-transfuzii ale derivatilor de singe(concentrat eritrocitar, concentrat
trombocitar)
Dupa hemostaza definitiva se vor administra:
*ganglioblocatori-sol novocain 0,25%
*bicarbonat de natriu 4,1%-8,4%
*sol glucoza-10-20%+sol insulina+clorura de K 0,7%
Hemostaza provizorie-se face de personalul medical la locul accidntului. Exista 3
metode prin care o hemoragie poate fi oprita provizoriu prin aplicarea unei compresiuni
in diferite zone
*compresiunea digitala pe rana-primul gest este aplicarea imediata a minii sau a
degetelor pe locul respectiv
*compresiunea circulara-se poate realiza cu mijloace improvizate sau cu garoul.
Terbuie de avut in vedere ridicarea garoului odata la 20-30minute pentru impiedicarea
leziunilor ischemice ce pot duce la soc, pacientul va fi insotit in timpul transportului de
un bilet in care se va preciza ora aplicarii garoului
*pansament comprensiv-se realizeaza prin diferite tehnici de infasare
6 NOTIUNE DE ANESTEZIE, CLASIFICARE. PRINCIPALELE SUBSTANTE
ANESTEZICE UTILIZATE IN ANETEZIA GENERALA, ETAPELE ANESTEZIEI
CONTEMPORANE:

Metoda prin care se suprima temporar perceperea senzatiei dureroase sau

transmiterea excitatiei dureroase, prin intermediul anumitor substante cu actiune la
nivelul celulelor nervoase la nivelul SNC. Este o stare caracterizata prin pierderea
sensibilitatii la un bolnav inconstient
Clasificare:
-anestezie locala prin infiltratie(subst utilizata novocain 0,25%-0,5%
-anestezii locale prin contact-se localizeaza local novocaina
-rahianestezia-sol lidocaina de 2%, sol novocaina de 5%, in canalul rahidian, spatii
intervertebrale L2-L3 sau L3-L4
-anestezie peridurala
-anestezie generala-suprimarea generala a senzatiilor de durere, insotita de inhibitia
functiei SVN, manifestata prin pierderea reversibila a cunostintei, distingem anestezie
generala inhalatorie si neinhalatorie
*anestezie inhalatorie-lichide volatile(eter, fluothan, narcotanul, pentranul), subsante
gazoase(protoxid de azot, ciclopropanol)
*anestezie neinhalatorie-hexenalul, benzodiazepinele, miadazolamul, ketamina,
etamidoul
ETAPELE:
-pregatirea preliminara
-pregatirea nemijlocita care anticipeaz narcoza
-premedicatia serala(calmante si somnifere)
-premedicatia matinala-opioid(promedol), desensibilizant(demidrol), atropina pentru
micsorarea salivatiei si eliminarea mucozitatilor din trahee
-narcoza de inducere
-supraoxigenarea bolnavului
-trecerea la respiratia dirijata + narcoza de mentinere

7ANESTEZIE LOCALA, TIPURILE, SUBSTANTELE UTILIZATE, COMPLICATII, AU,

ROLUL A/M IN PROFILAXIA LOR:
In cazul anesteziei locale se produce o blocare a senzatiei dureroase , fara pierderea
cunostintei sau deprimarea centrala a circulatiei si respiratiei.
Dupa tipurile anesteziei:
-anestezice de contact(benzocaina, lidocaina, tetraciclina)
-anestezie de infiltratie(lidocaina, bupivocaina, mepivacaina)
-anestezie de conducere sau regionala(bupivocaina, lidocaina, procaina)
Complicatii:
reactii alergice minore-vertij, greata, tahicardie, lipotemie
reactii alergice de gravitate medie-irascibilitate sporita, voma, TA scazuta,
pierderea cunostintei, convulsii, tahicardie
reactii alergice severe-socul anafilactic
Asistenta
-inspiratie cu amilnitrit
-cofeina sau efedrina injectabil
-sol Dimedrol
-sol Glucoza 5%cu sol vit C 5ml i/v
-vitaminele grupei B
-sol Clorura de Ca 10% i/v

-hidrocortizon 50-80mg
-respiratia dirijata ci oxigen umezit
8 TRANSFUZIA DE SINGE, INDICATII, METODE SI CAILE DE TRANSFUZIE,
CARACTERISTICA LOR:
este o metoda de tratament biologic care consta in administrare de singe si preparate
sau derivati de singe
Este nevoie cind s-a pierdut o cantitate semnificativa de singe sau cind organismul nu
poare teface cantitatea de singe pierduta sau pierde in continuare un component
important al singelui
Ele se pot pierde in: accidente sau interventii chirurgicale majore, boli care duc la
pierderi de singe majore(ulcer gastric), boli ce distrug celulele singelui(anemie
hemolitica, trombocitopenie)
Metodele de tranfuzie:
directa: transfuzia de singe integral de la donator direct la bolnav, aceasta metoda se
efectuiaza numai in cazuri exceptionale, cind viata bolnavului este in pericol si alte
metode nu sint accesibile
indirecta: indirecta: transfuzia in care recoltarea singelui este indepartata in timp de
transfuzia lui
Caile de transfuzie:
intravenosa-se face in jet in cazul hemoragiilor mari sau in perfuzie in cazul cind starea
bolnavului permite
intraarteriala-se face bolnavilor in stare de moarte clinica sau aproape de aceasta ,
singele se transfuzeaza sub presiune
intraosoasa-se executa in substanta spondioasa a oaselor(stern, osul calcaneu, aripa
osului iliac), se realizeaza atunci cind transfuzi i/v este dificila
9 DETERMINAREA GRUPELOR SANGVINE, PROBELE COMPATIBILITATII:
au fost separate seruri sangvine care contin:
gr I-aglutininele alfa si beta
gr II-aglutinina beta
gr III-aglutinina alfa
gr IV-nu contin aglutinine
Pentru a stabili grupa de singe pot fi folosite seruri sanguine izohemoaflutinante din
sistema OAB si rerul monoclonal ,,Toliclon,,. Pe fiecare flacon cu se izohemoaglutinant
este notata grupa, data si locul prepararii, durata, titrul de anticorpi si nr de serie
Materiale : seruri hemodest etalonat, placa emailata, pipete, baghete, vata, alcool
70grade, seringa monouzuala, garou, perna-suport pentru cot, manusi
Tehnica serului hemodest: se va face prin punctia venoasa, se colecteaza singe din
vena cubitala 5-7ml
-pe placa emailata se pun cite 1-2picaturi de ser izohemoaglutinant etalonat in godeuri,
conform inscriptiei grupei si seria schimbind penseta
-se pune o picatura de singe pe placa emailata
-de fiecare data schimbind bagheta se aplica raport 10:1
-evaluam peste 5 minute
*daca aglutinarea nu are loc cu nici unul din seruri test(singele este de grI(OI)
*daca aglutinarea are loc cu serurile de gr I si III dar in serul de gr II lipseste, este
grII(AII)

*daca aglutinarea are loc cu serurile I si II iar in III lipseste este gr III(BIII)
*daca are loc cu toate cele e seruri este gr IV
Factor Rh: dupa transfuzii dese sau aparitia complicatiilor determinate de sensibilitatea
organismului la Rh(antigen descoperit pe suprafata eritrocitelor). Au fost indicati 3
antigene: Rh(D), Rh(C), Rh(E), la 30% cea mai mare activitate o poseda Rh(D), iar
singele acestor persoane il numim Rh(+). Daca in eritrocite acest antigen lipseste
persoane Rh(-). Daca grupa de singe este determinata de a/m sub controlul medicului
factorul Rh va fi stabilit in laboratorul clinic, in laborator se va efectua si controlul grupei
sanguine
10 ACCIDENTE IN TRANSFUZII SI PERFUZII, SOCUL HEMOTRANSFUZIONA,
CAUZELE, MC, ROLUL A/M IN PROFILAXIA LUI: accidentele in transfuzii si perfuzii
se caracterizeaza prin dereglarea severa a functiilor organelor si sitemelor de
importanta vitala si prezinta un pericol evident pu viata bolnavului. Cauzele pot fi:
-incompatibilitatea singelui recipientului cu cel al donatorului in cadrul sistemului
sanguin OAB sau sistem RH
-transfuzia componentilor sanguini cu termen expirat, incalcarea regimului temperaturii
de pastrare, hemoliza, infectare, supraincalzire
-greseli de tehnica: embolia gazoasa, trombembolia, dilatarea acuta a cordului
-inocularea agentilor patogeni de boli infectioase prin transfuzia hepatita virala, SIDA,
virusul citolomegalovirus, malarie
-neglijarea starii generale a bolnavului. Socul transfuzional este cel mai grav accident
general de incompatibilitate individuala OAB sau Rh. In acest loc are hemoliza
intravasculara a eritrocitelor
Socul hemotransfuzional: apare hemoliza si incompatibilitatea componentilor proteici a
plasmei singelui donatorului si a primitorului, ceea ce duce la dereglari grave a functiilor
organelor vitale
MC: agitatie, anxietate, cefalee, congestia fetii, tahicardie, respiratie frecventa, febra si
frion, greturi, voma, icter, dureri lombare, hematurie, oligurie, colaps circular, poate
surveni si moartea

11 PERIOADA POSTOPERATORIE . PREGATIREA BOLNAVULUI, OPERATIA

PROGRAMATA SI URGENTA.OPERATIA CLASICA SI PREMEDICATIILE
EI:intervalul de timp de la spitalizarea bolnavului in sectia chirurgicala si pina la
efectuarea intervantiei chirurgicale
Perioada preoperatorie include:
-examinarea bolnavului pe organe si sisteme cu scop de precizare a adiagnosticului si
determinarea afectiunii
PROGRAMATE:
-pacientul se va prezent la sectia de internare, avind rezultatul explorarilor necesare,
biletul de trimitere pentru spitalizare, cu precizarea diagnosticului
-examenul clinic desfasurat al singelui
-examenul clinic al urinei, materii fecale pentru depistarea helmintilor
-MRS

-examenul singelui pu SIDA si reactia Vaserman

-grupa singelui, RH factor
-examenul radiologic
-consultatia ginicolog, stomatolog, ORL
-dupa 40ani-oftalmolog
a/m in sectia internarii:
-completarea foii de internare
-examinarea bolnavului de scabie, pediculoza
-precizarea anamnezei alergologice
-daca nu a suferit de infectii virale
-ia la bolnav Ps, TA, temperatura
UREGENTA
-in sectia de internare este necesar de determinat starea generala a bolnavului de pe
brancarda
-stare de constiinta
-luarea Ps, TA, t corpului
-transferul de pe brancarda pe canapea
-inhalare cu O2 umezit
-efectuarea examenelor imagistice si ultrasonore
-colectarea urinei si trimitere la laborator
-precizarea diagnosticului alergologic
-constatarea din anamneza a bolilor infectioase suportate
-prelucrarea sanitara partiala
-completarea fisei de observatie clinica
-analiza urinei, singe, Rh, grupa sangvina
12 PERIOADA POSTOPERATORIE, DEFINITIE, COMPLICATII POSTOPERATORII,
AU, ROLUL A/M IN PROFILAXIA LOR:
Intervalul de timp de la sfirsitul interventiei chirurgicale si pina la externarea
bolnavuluui din sectia de chirurgie
COMPLICATII:
-edemul laringian: consecinta utilizarii unei sonde orotraheale cu diametrul mai amre
decit traheia bolnavului. Drept consecinta pe tot parcursul intubarii mucoasa si
capilatrele sangvine sunt comprimate. Dupa dezintubare capilarele se dilata brusc,
supraincarcinduse cu singe, admin de antidot-,,Neostigmina,,
-asfixia mecanica-survine din cauza aspiratiei maselor vomitive sau caderea limbii.
a/u:
*capul intors intr-o parte
* cu indexul minii drepte infasurat cu tifon se va curati cav bucala
*aspirarea cailor respiratorii inferioare
*admin O2umezit
Prevenire:pregatirea corecta a bolnavului pentru operatie, excluderea meselor dupa
ora 18, efectuarea la timp si corecta a premedicatiei medicale
-meteorism:rezultat al diminuarii severe a peristaltismului intestinal, acumulindu-se
gaze. Masuri: masarea abdomenului in directia acelor ceasornicului, efectuarea unui
clister, sol NaCl de 5%, tubul de evacuare a gazelor
-hemoragiile:pot fi externe si interne. Profilaxia hemoragiei externe consta in
hemostaza definitiva+punga cu gheata

Hemoragia interna:semne ca:

*bolnavul acuza senzatia de rau
*tegumente palide, cianotice
*respiratia frecventa, superficiala
*puls accelerat, TA scazuta
Masuri:
*solicitarea chirurgului
*inlaturarea pernei
*ridicarea membrelor inferioare
*admin O2 umezit
*admin i/v a substituientilor sangvini
*i/v se admin acid aminocapronic 5%-100ml in perfuzii. Glucoza 40%20ml cu sol acid
ascorbic 5%5ml
-tromboliile:daca cuabilitatea singelui este mare, dupa aperatii se pot forma trombi la
nivelul membrelor inferioare
Masuri: stabilirea coabilitatii singelui
in perioada preoperatorie, administrarea
anticuagulantelor, inainte de operatie bolnavii cu varice isi infasoara bine membrele
inferioare cu fese
-sindromul de paloare si hipertermie: este foarte important deoarece t=40-41 grade
insotite de convulsii poate duce la deces. Obiectivul este scaderea la 37,5 grade,se va
aplica punga cu gheata, comprese reci in regiunea cerebrala, se va efectua clistere
reci, daca sint ineficiente se va folosi ,,Largactil,, 1mg/kg/corp, Analgina 50%2ml si sol
Dimedrol 1%-2ml
13 TRAUMATIME, CLASIFICARE, LEZIUNILE INCHISE ALE TESUTURILOR
MOI:CONTUZIA, ENTORSA, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT:
Dereglari de ordin fiziologic si functional, precum si distrugerile anatomice ale
tesuturilor sau organelor sub actiunea unor agenti externi
Deosebim: traume mecanice, fizice, psihice
Mai pot fi traume habituale, accidente de munca, traume agricole, traume sportive
Leziunile moi: contuzia tesuturilor moi-o consecinta a actiunii unei forte mecanice
provocate de un bont, rezultatul este distrugerea la nivel celular a tesuturilor si vaselor
sangvine fara a intrerupe, insa continuitatea invelisului cutanat. Semne: dureri
permanente, limitarea miscarii, tumefiere, echimoze. A/U: aplicarea pansamentului
compresiv, punga cu gheata sau comprese reci, spitalizare. Tratament: comprese reci
pu 24 ore si proceduri fizioterapeutice
Entorsele: se produc la miscarea fortata ce depaseste posibilitatea fiziologica ale
articulatiei.entorsele se produc cel mai des la articulatiile tronculare si radiocarpiane.
Semne: dureri in articulatia lezata, acutizarea durerilor la efort fizic, tumefiere,
echimoze, pozitia antalgica. La inspectie-miscarile active sint limitate, cele pasivedureroase. A/U:crearea starii de repaos, aplicarea bandajului in,,8,,, punga cu gheata,
analgezice la necesitate si transportarea la spital
16 FRACTURILE. DEFINITIE. CLASIFICARE. MANIFESTRILE,AU, TRATAMENT,
INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR:
intreruperea integritatii tesutului osos sub actiunea unei forte mecanice ce depaseste
rezistenta fiziologica a acestuia
exista fracturi :congenitale si dobindite

in functie de caracter: complete(dislocate si fara dislocare) si incomplete

dupa aspectul traiectului liniei de fractura pot fi:
-simple-transversale, oblice, longitudionale, spiroide
-complicate
Dupa localizarea fracturi:
-epifizare
-diafizare
-metafizare
In functie de starea tegumentelor:
-inchise
-deschise
Semenle probabile: durerea locala este vie, spontana, se accentuiaza la miscari,
limitare sau imposibilitate functionala, pozitia fortata, echimoza este determinata de
lezarea vaselor mici uperficiale, tumefiere
Semne de certitudine: crepitatia osoasa, deformatia axului osului fracturat caracterizat
prin deplasare lateral a fragmentelor osoase , scurtarea absoluta a segmentului
fractural, mobilitatea patologica
In fracturi deschise: agitatie, tahicardie, tahipnee., transpiratii, lipotemie
A/u
-degajarea de sub influenta agentului vulnerant
-calmarea traumatizatului
-asezarea in pozitie de securitate si interzicerea oricarei miscari
-hemostaza provizorie se efectuiaza prin compresiune cu garoul Esmarch sau
improvizat
-suprimarea durerii:analgezice(promedol)
-sol analgina 50/%-2ml, dimedrol 1%-1ml
-tualeta primara a plagii
-imoilizare
-transportarea urgent la spital
15 SINDROMUL DE STRIVIRE, CAUZE, MANIFESTARILE, AU, TRATAMENT,
INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PU SANATATE: apare mai frecvent in caz de
calamitati, seisme, alunecari de teren
Semne: dureri, toxemia traumatica ca rezultat al absorbtiei a produselor de
dezintegrare a tesuturilor si pierderilor de singe si plasma. Deosebim 3 perioade:
1 de dezvoltare a edemului si ischemiei vasculare (1-3zile)
2 de insuficienta renala acuta(3-9-11zile)
3 de insanatosire
1 : dureri in regiunea membrului, imposibilitatea miscarii, slabiciuni generale.
2: micsorarea TA, Ps tahicardic, tahicardie, oligurie, anurie
3: necroza vasculara a tesuturilor, din plaga proemineaza muschi necrozati
A/U:
-se aplica garou Esmarch
-degajarea victimei
-suprimarea durerii-analgezice, stupefiante, promedol
-pansament, fasa elastica
-pungi cu gheata
-imobilizare de transport

- punctarea venei periferice si instalarea perfuziei, poliglucina, plasma, albumina)

-transportarea de urgenta la spital
TRATAMENT:
-este indicata terapia antisoc si de dezintoxicare(hemodez)
- se admin i/v poliglucin, plasma, albumin, bicarbonat de Na
-antibiotice cu spectru larg de actiune
-se aplica punga cu gheata
-se monitorizeaza Ps, TA, diureza
-in cazuri grave se recurge la amputarea membrului
17 PLAGILE, CLASIFICARE, MANISFESTARILE, ASISTENTA DE URGENTA,
TRATAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR:
Distrugerile anatomice ale tesuturilor moi insotite de intreruperea integritatii invelisului
cutanat sau a mucoasei
CLASIFICARE:
*dupa caracterul lezarii
-prin intepare
-prin taiere
-prin taiere-tocare
-contuzie
-muscatura
-otravite
-prin arma de foc
-prin scalpare
*dupa cauza leziunii
-ocazionale
-premeditate
*dupa gradul de infectare
-aseptice
-infectate
-purulente
*dupa poz fata de cavitatile corpului
-penetrante(perforante, neperforante)
-nepenetranta
*dupa timp
-recente
-intirziate
Mai pot fi
-simple
-complicate
-asociate
MANIFESTARILE CLINICE:
Semne locale: durere, deshiscenta marginilor, hemoragie, tumefactie
Semne generale: depind de caracterul plagii, dimensiunile ei, complicatiile survenite
A/U:
-asigurarea protectiei proprii si a pacientului
-degajarea traumatizatului de sub actiunea factorului vulnerant
-aplicarea garoului la necesitate sau o alta metoda de hemostaza provizorie

-tualeta primara a plagii

-aplicarea pansamentului aseptic
-in plagile mari, aplicarea imobilizarii de transport
-combaterea socului traumatic sau hemoragic la necesitate
-transportarea traumatizatului la institutia medico-sanitara specializata, monitorizarea
de a/m
18PLAGILE PURULENTE, MANIFESTARI,TRATAMENT:
Manifestarile locale:
-hiperemia
-edemul
-temperatura locala ridicata
-durere
-dereglarea functiei
Manifestari generale:
-dereglari functionale din partea tuturor organelor si sistemelor: leucocitoza cu deviere
spre stinga, scade cantitatea de hemoglobina, VSH accelerat, marirea cantit de uree,
urina-eritrocite, leucocite, apar celule atipice in singe
TRATAMENT:
1tratament general:
-lupta cu infectia( antibiotice, sulfanilamide)
-intoxicatia(infuzii)
-stimularea imunitatii si rezistentei(alimentare bogata in vitamine si proteine, aer curat,
imunoglobuline si servicii antimicrobiene)
-stimularea regenerarii si cicatrizarii
2tratamentul local:
-faza de hidratare si curatire-pansarea se efectuiaza zilnic, la necesitate si mai
frecvent. Plaga se prelucreaza cu sol antiseptice iar pansamentele se aplica cu sol
antiseptice sau unguente antiseptice, preparate pe baza de apa(sol NaCl 10%, rivanol,
bioxidin); dreanarea plagii, iradiere cu raze ultarviolete, se recomanda fizioproceduri,
direct in plaga, se utilizeaza antibiotice si fermentii(lidaza)
-faza de a proteja granulatiile de distrugere, pansarea se face la 2-3zile, se aplica
pansament cu unguente
19 ARSURILE TERMICE, CAUZELE, MANIFES. CLINICE,METOD. DE DETERM.
SUPRAFETEI ARSE SI CARACTER. LOR, A/U. PRINCIPII DE TRAT. SI ING BOLN,
ED. PU SAN
Arsura este o boala chirurgicala a intrebului organism determinata direct de amploarea
suprafetei, profunzimea, si modul de evolutie al leziunii
Cauzele: temperatura inalta, acizi, baze, saruri, metale grele, fosfor
Manifestari clinice:
Gradul I-se produce sub actiunea de scurta durata a temperaturii nu prea inalte si se
caracterizeaza printr-o hiperemie usoara a pielii(forma eritematoasa) si produce
dilatarea capilarelor pielii si cu extravazarea partii lichide. Evoluiaza 2-3 zile, apoi apare
pigmentatia pielii
Gradul II-apar vezicule (forma buloasa) este afectat stratul epidermic, este determinata
de actiunea agresiva asupra planului capilar subdermal cu extravezarea paroxista
formind vezicule cu lichid seros straveziu. Pe suprafata afectata se formeaza flictene
cu continut galbui

Gradul IIIA- vezicule cu lichid sangvinolent cu necroza stratului superficial al pielii

inclusiv al zonei de crestere
Gradul IIIB-veziculele sint sparte cu necroza tuturor straturilor de piele, pe suprafata
arsa apare o crusta de culoare inchisa, dupa descuamarea crustei apar granulatii ce
mai apoi se transforma in tesut cicatricial
Gradul IV-durata cicatrizarii 4luni, pielea este de cularea alb-suriu cu miros fetid
Determinarea:
-regula palmei-palma unei persoane constit 1-1,2% din supraf total a corp
-regula cifrei 9-capul si gitul(9%), membrele superioare(18%), membrele
inferioare(36%), suprafata anterioara a corpului(18%), suprafata posterioara a
corpului(18%), perineu(1%)
-regula Postnikov-o pelicula aseptica transparenta se aplica pe suprafete si se
deseneaza conturul , suprapunind desenul pe hirtie milimetrica determinam suprafata
AU
1.Degajarea de sub influena agentului vulnerant;
2. nlturarea hainelor prin tiere cu foarfecele;
3. Rcirea suprafeei lezate;
4. Suprimarea sindromului algic cu sol. Analgin 50% - 2 ml i sol. Dimedrol 1% - 1ml,
i/m;
5. Toaleta primar a suprafeei lezate;
6. Aplicarea pansamentului aseptic;
7. Imobilizarea de transport a membrului lezat;
8. Profilaxia tetanosului;
Ingrijirea :se va tine cont de starea generala a pacientului si de complicatiile ce ar
putea sa apara pu a planifica masurile de ingrijire
20. BOALA ARSILOR, STADIILE, MC, TRATAMENT, ROLUL AM IN
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA ARSILOR:
STADIILE:
-faza de soc(soc prin arsura)- apare in urma excitarii unui nr mare de elemente
nervoase, de asemenea o importanta are plasmoragia mare si toxemia. Socul se
instaleaza primele 3 zile, se manifesta prin excitatii TA ridicata, Ps accelerat, voma in
faza erectila si apatie, somnolenta, paliditatea segmentelor, ochi infundati
-toemia-se instaleaza in perioada 4-21 zile, manifestate prin stare grava, inapetenta,
insomnie, temperatura corpului marita, voma, oligurie, meteorism, constipatii
-septicotoxemia-cresterea temperaturii corporale, frisoane, aparitia focarelor purulente
in alte organe, anemie, leucocitoza, VSH marit, limfopenie, insuficienta hepatica si
renala, hemoragii din mucoase, prabusirea imunitatii
-convalesceta
Tratament:
general:
-lupta cu durerea si socul traumatic
-restabilirea volumului circulant si combaterea toxemiei
-combaterea infectiei
-combaterea imunitatii si rezistentei organismului
-stimularea regenerarii si cicatrizarii tesuturilor
-restabilirea tuturor functiilor organelor si sistemelor
local:

-tualeta suprafetei arse

-pielea in jurul arsurii se prelucreaza de murdarie cu tampoane de tifon inmuiat in sol
antiseptice , suprafata arsurii se prelucreaza cu ser fiziologic, veziculele ramase nu se
sparg iar cele rupte se trateaza taind cu atentie epiderma, suprafata se usuca
21. DEGERATURILE, CLASIFICARE, MC, AU, TRATAMENT
:apar sub actiunea t scazute , in unele cazuri se pot produce la t de ,,o,, drade si mai
inalte
Clasificare:
Gradul I-lezarea pielii ub forma de tulburari circulatorii ireversibile, piele de culoare
albastra inchisa sau rosu purpurie, uneori se determina o descuamare neinsemnata.
Ulterior ramine numai o hipersensibilitate la frig
Gradul II-formarea flictenelor in urma necrozei sraturilor superficiala ale pielii pina la
stratul malpidian, continutul flictenelor e straveziu cu nuanta hemoragica, consistenta
uneori gelatinoasa, vindecarea este fara granulatii si cicatrizare
Gradul III-necroza pielii in intregime impreuna cu stratul malpidian si tesuturilor
subiacente, vindecarea prin formare de granulatii si cicatrizare
Gradul IV-necroza tesuturilor moi si a oaselor, vindecarea prelungita cu formare de
cicatrice vaste si a bonturilor de amputare.
Manifestarile clinice:
-perioada prereactiva: racire accentuata, paloarea tegumentelor, anestezie si
parestezie
-perioada reactiva: incepe dupa incalzire, apare durere vie, prurit, parestezie, edem,
poate fi hipertermie ce se mentine in dependenta de grad
AU:
-transferarea bolnavului intr-o incapere calda
-admin lichidelor fierbinti peros
-inlaturarea imbracamintei si incaltamintei
-bai locale ale membrelor inferioare, t initiala a apei 20 grade si se mareste pina la 3840 grade
-uscarea leziunii si aplicarea unui pansament aseptic cu un strat gros de vat
-imobilizarea membrelor
-victima se inveleste cu paturi
-transportarea bolnavului la spital
-profilaxia infectiei nespecifice, tetanice
-tualeta primara chirurgicala a plagii
TRATAMENT:
1 se fac masuri de tratament a tulburarilor hemodinamice si prevenirea infectiei
2 la gradul I se face doar a/u
3 grad II-pansament aseptic cu unguent, 5-7zile proceduri fizioterapeutice
4 gradul III-IV-se face necrotomia si incizia longitudinala pu eliberarea muschilor
edemati, dupa aparitia granulatiilor se aplica pansament cu unguent. , dupa formarea
liniei de demarcatie se efectuiaza la necesitate amputatia
Tratament general:antibiotice, transfuzii, substituienti sangvini, lichide
22 ELECTROCUTAREA, CAUZE, MC, AU, EDUCATIA PENTRU SANATATE:
CAUZELE-poate fi produsa de curentul electric sau de trasnet, atingerea unui
conductor neizolat cu o haina umeda, apropierea de un fir de inalta tensiune, rupt,
cazut la apmint, folosirea obiectelor casnice

M/C:
locale:arsura electrica, cuagularea intravasculara, miozita necrozanta avasculare
generale: hemiplegie, atrofie optica, afazie, rinichi de soc, slabirea memoriei
AU:
-intreruperea curentului electric
-indepartarea accidentatului de sub actiunea curentului
-resuscitarea cardio-respiratorie la necesitate
-transport la spital cu monitorizate
23 INFECTIA CHIRURGICALA, DEFINITIE, CLASIFICARE, MC, TRATAMENT
:afectiune inflamatoare, ce cuprinde totalitatea fenomenelor biologice rezultate din
patrunderea si inmultirea germenilor patologici in organismul uman, tratamentul careea
se efectuiaza prin interventie chirurgicala
CLASIFICARE:
1 dupa evolutia clinica si modificarile anatomo-fiziologice
a) infectie chirurgicala acuta
-infectie supurativa acuta
-infectie anaeroba acuta
-infectie acuta specifica
-infectie putrida acuta
b) infectie chirurgicala cronica
-infectie nespecifica cronica
-infectie specifica cronica
2 dupa localizarea infectiei: pielii, tesutului celulo-adipos subcutanat, toracelui, gitului,
mediastinului, peritoneu si organele cavitatii abdominale, bazinul si organele lui, vasele
si articulatiile
3 dupa etiologie: stafilococica, streptococica, pneumococica, colibacilara, gonococica,
mixta
M/C locale: durere, hiperemie, edem, creste temperatura, tulburari functionale
M/C generale: febra, frisoane, ognubilitate, cefalee, anorexie, indispozitie generala,
tahicardie, cresterea nr de leucocite, cresterea VSH, tulburarile functiilor ficatului si
rinichilor
TRATAMENT:
-inlaturarea sau calmarea durerilor
-atenuarea procesului de inflamatie si delimitarea zonei de necroza
-diminuarea procesului de dezintoxicare
-tratament chirurgical
24 FURUNCULUL: proces supurativ al foliculului pilos si a glandei sebacee adiacente,
provocat de stafilococ:igiena, iritarea pielii. Actiunea debuteaza cu o senzatie de prurit,
ce trece in durere permanenta. Local apare un infiltrat cuneiform, violaceu, dureros. In
2-3zile in centru se formeaza un dop necrotic, deschiderea si drenarea la timp face
vindecarea mai rapida
CARBUNCULUL: este un proces supurativ-necrotic al citorva foliculi pilosi si a
glandelor sebacee cu implicare cu implicare in proces a hipodermului, se manifesta
prin tumefiere violacee-negricioasa ce cuprind o suprafata mai vasta cu multe radacini
necrotice in dezvoltare, durerile sunt acute. Mai frecvent la barbati localizindu-se pe

fata. Tratamentul consta in incizia sub forma de cruce ori excizia in bloc sub anestezie
generala.
M/c: edem pronuntat, febra 39-40grade, frison, sete, tahicardie, tahipnee, voma
Tratamentul furunculului-aplicarea locala a compreselor calde, folosind pentru igiena
locala sapun antibacterian-nuse recomanda intepare, antibioticoterapia
25 ABCESUL, FLEGMONUL
ABCESUL: reprezinta o colectie purulenta acuta localizata la nivelul tesutului celular
lax delimitat de o membrana piogena de tesuturile adiacente. Inocularea agentilor
patogeni-stafilococul alb sau auriu si streptococul, nerespectarea regulilor de asepsie
la efectuarea injectiilor i/m. Pot fi superficiale si profunde.
Simptome locale: dolor, rubor, tubor, color. Dureri continue pulsatile. Fluctuatia apare
dupa 3-4zile de evolutie
Semne generale: febra 39-40 grade, cefalee, frison, stare generala alterata
FLEGMONUL: este o inflamatie acuta , difuza a tesuturilor celulare cu tendinte
expansive si necroza tesuturilor invecinate. Este provocat de streptococul aerob betahemolitic. Poate fi localizat in tesutul celular lax. Mai frecvent se dezvolta la nivelul fetii
regiunii cervicale. Evoluiaza in 4 faze:
-faza de invazie-1-2zile edem, tesuturi de culoare rosu-violaceu
-faza de necroza-2-4zile, flictene, crepitatii, puroi in cantitate mica, din plaga se elimina
o serozitate murdara
-faza de supuratie-5-6zile se instaleaza cu extinderea difuza prin spatii celulare,
complic:septicum, secundar, grave, tromboflebit
-faza de reparatie-procese de eliminare cu supuratii masive si puroi verzui fetid,
vindecarea este lenta cu cicatrice. Semne temperatura 39-40, frison, insomnie,
varsaturi
Tratament: se practica incizii largi , urmat de irigatii cu sol antiseptice, antibiotice
26 OSTEOMIELITA HEMATOGENA ACUTA:este un proces supurativ acut,provocat de
stafilococul auriu, cu debut in maduva osoasa, implica toate tesuturile din zona
respectiva. Afecteaza oasele tubulare la copii si adolescenti. Se disting 3 faze.
Faza I-debut lent, evolutiv, apare dureri in os, se intensifica noaptea, temperatura este
subfibrila
Faza II-progresarea procesului in maduva osoasa este insotita de cresterea presiunii in
canalul osos, proces ce favorizeaza dezvoltarea exudatului purulent, durerile sint
acute, miscarile limitate, febra 38-39, cefalee, insomnie. La palpare durerile se
acutizeaza
Faza III-sunt agresate toate tesuturile moi la nivelul focarelor. Stare grava, dureri
violente, febra 39-41, frisoane, tahicardie, tahipnee, edem, hiperemie
Etapa prespitaliceasca: sol analgin 50%, dimedrol, sol cordiamin, punga cu gheata
27. ERIZIPELUL este o boala infectioasa, a tegumentelor, produsa de streptococul
beta hemolitic, caracterizat printr-un proces inflamator acut al invelisului cutanat
Semne:se disting e faze:
Faza prodromala: frisoane, temperatura 41-42, cefalee, greata, voma, local prurit.
Dureaza 1-3zile
Faza semnelor clinice: apare edem cutanat, hiperemie pronuntata, febra, frisoane,
tulburari digestive, starea pacientului este grava

Faza de remisie: starea generala se amelioreaza. In evolutie se disting urmatoarele

forme:eritematoasa, buloasa, flegmonoasa, gangrenoasa
La etapa prespitaliceasca :antipiretice, punga cu gheata, hidratare, cardiotonice,
spitalizare
In stationar: bolnavul este izolat, suprafata afectata se va spala, penicilina, eritromicina.
28.LIMFADENITA, LIMFANGITA,HIDROSADENITA, CAUZELE, MC, TRATAMENT,
ED PU SANATATAE:
LIMFADENITA:este un proces inflamator secundar al ganglionilor limfatici, ganglionii
limfatici sint mariti in volum, apar dureri permanente progresive, la palpare sint incordati
si durerosi, hiperemie, hipertermie, edem, febra 39-40 , frison, cefalee.
LIMFANGITA: este un proces inflamator al vaselor si trunchiurilor limfatice, provocat de
streptococ
MC: se manifesta printr-un cordon sensibil dureros, la palpare vasul este turgescent si
dureros, limfangita nu abceseaza
Tratament: analgezice, antipiretice, antibiotice, drenaj
HIDROSADENITA: este un proces inflamator acut al glandelor sudoripare, produs de
stafilococi, localizat cu preponderenta in fosa axilara ori in regiunea perianala.
MC: prurit, durere, limitarea miscarii in articulatia vecina, local apare o tumefiere
nodulara, dura, dureroasa,
tratament: repaosul regiunii afectate, evitarea iritatiei produsa de incaltaminte si
transpiratii, local tesuturile se badejoneaza cu alcool de 70%, pansamente umede cu
sol. Dimexid,
sol. Furacelina in raport 1:3, antibioticoterapia, vaccinoterapia,
vitaminoterapia. Proceduri fizioterapeutice: RUV-terapia, RUS-terapia, laseroterapia,
iar in caz de recidive radioterapia.
30. INFECTIA CHIRURGICALA GENERALIZATA, CLASIFICARE, MC, PRINCIPII DE
TRTAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR IN SECTIA DE REANIMARE
:este determinata de patrunderea in cavitate masiva a agentilor patogeni si a toxinelor
acestora in circuitul vascular. Sursa de infectie poate fi o plaga accidentala sau
chirurgicala.
SEPSISUL: invadarea patului vascular cu agenti patogeni. Procesul de invadare a
patului vascular se numeste toxicosepticemie, bolnavul poate sa acuze senzatia de
frig, febra, frisoane, transpiratie, TA scazuta, oligurie, dereglari psihice , anorexie,
vome, ficat, splina mare si dureroasa la palpare, VSH sporit
Clasificare: poate fi primar si secundar
-dupa localizarea focarului primar-de plaga, postoperatorie
-in functie de sistemul primar afectat:sepsis abdominal, toracic, urologic
-dupa forma clinica-fulgeratoare, acuta, , subacut, recidivant, cronic
-dupa timpul aparitiei-precoce, tardive
-in functie de caracterul reactiei organismului:forma hiperergica, normogenica,
hipoergica
SEPTICOPIEMIA: este o complicatie a septicemiei si se caracterizeaza prin aparitia
focarelor purulente, localizarea focarelor secundare pot fi diverse:abcese, tromboflebita
SOCUL SEPTIC: inhibitia sistemului imun si tisular , insotit de inuficienta circulatorie
provocat de germeni, toxinele provoaca soc septic. Manifestari cardiace, afectare
pulmonara, afectare neuropsihice, digestive
Tratament:
-bolnavul va fi spitalizat
-se va identifica germenul patologic

-se va determina sensibilitatea

-administrarea antibioticelor
-se va efectua reechilibrul hidrosalin si terapie de dezintoxicare, sol glucoza 5%, ser
fiziologic, Hemodez
-diuretice
-prednisolon
31. GANGRENA GAZOASA, ETIOPATOLOGIA, MC, TRATAMENT, INGRIJIREA
BOLNAVILOR, ROLUL A/M IN PROFILAXIA INFETIEI ANAEROBE:
este o infectie specifica, provocata de agenti patogeni anaerobi
Etiopatogenia: bacilul perfingers, bacilul oedematiens, vibrionul septic, bacilul
hystoliticus
MC: logoree, agitatie, durere in plaga, senzatia de distensie, senzatia de compresiune
a pansamentului, adenamie, apatie, stare de excitatie, t =39-40 , edem puternic a
membrului, tegumentele palide, lucioase pe care proiemineaza venele albastrui, mai
tirziu tegumentele capata o culoare visiniu cianotica, tesuturile fara luciu, muchii de
culoarea carnii fierte, tesutul adepos de culoarea sur-verzuie, miros fetid, eliminari
ineinsemnate din plaga de o culoare sur-verzuie, la comprimarea marginilor plagii se
elimina bule de aer, anemie pronuntata ce se dexvolta rapid,
Tratament:
sarcinile: de a preveni extinderea procesului patologic, de a opri reabsorbtia toxinelor si
de a lichida intoxicatia existenta, de a restabili functiile organelor si sistemelor.
-se admin ser antigangrenos 150mii unitati
-perfuzii 4-5l lichide pe zi
-dezintoxicante, antibiotice
-imobilizarea membrului,
-deschiderea larga si adinca a plagii cu inlaturarea tesuturilor necrotizate
-incizii lungi si adinci in toate tesuturile membrului afectat
-pansamentele se efectuiaza cu oxidanti(H2O2, permanganat de K)
-sedinte in barocamera
Profilaxie:
-respectarea regulilor securitatii muncii
-nivelul sanitar inalt al populatiei
-efectuarea tualetei primare a plagii timpuriu si calitativ.
32. TETANOSUL, ETIOLOGIE, MC, TRATAMENT, PROFILAXIA-este o boala
infectioasa, specifica anaeroba provocat de bacilul sporulat clostridium tetani.
Manifestarile clinice:
Semne precoce: cefalee, oboseala, excitatie, slabiciune, , transpiratie abundenta,
durere cu caracter de tractiune si fibrilatie musculara cu contractie usoara a muschilor
in jurul plagii
Simptoame Lorin-Abstein-reflexele pronuntate ale muschilor masticatori
Semnele tetanosului:
-risul sardonic(are loc in urma convulsiilor muschilor mimici)
-trismul(are loc in urma convulsiilor muschilor masticatori)
-opistotonusul(corpul bolnavului capata pozitia podetului, se sprijina in pat numai in
ceafa si in calciie in urma convulsiilor tonice ai muschilor spatelui si extensori a
membrelor inferioare)
TRATAMENT:

-diminuarea patrunderii in singe si neutralizarea toxinei tetanice care continua sa

patrunda din organism in plaga
-diminuarea si suspendarea convulsiilor tonice si clonice
-ameliorarea starii generale a organismului, normalizarea activitatii cardiace a
ventilatiei pulmonare
-profilaxia si combaterea complicatiilor secundare(pneumonia, sapticemia)
-admin serului antitetanic 100-150mii la adulti, 20-80mii la copii
-combaterea convulsiilor-narcotice, neuroleptice, curarizante
-profilaxia infectiei-antibiotice
33.TUBERCULOZA OSTEOARTICULARA, CAUZELE, MC, TRATAMENT, EDUCATIA
PU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR
: procesul inflamator se dezvolta in zona epifizara sau metafizara unde circulatia
sangvina este mai incetinita
Cauze: subnutritie, surmenaj,nerespectarea igienei
MC: oboseala rapida, inapetenta, transpiratii abundente, pierderea ponderala,
temperatura subfebrila, alterarea functiilor, durere la efort, pozitia fortata a membrului
afectat, bolnavul se deplaseaza anterior spre partea afectata, se observa atrofia
musculara a membrului afectat, proba Mantu este pozitiva
Tratament: profilaxia pozitiilor vicioase prin imobilizarea membrului
34. ENDOCARDITA OBLITERANTA,CAUZELE, MC, TRATAMENT, INGRIJIREA
BOLNAVILOR, EDUCATIA PU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR:
este afectiune sistemica a arterelor determinata de ingustarea evolutiva a lumenului lor
Cauzele-supraracirea cronica a membrelor inferioare, intoxicatie nicotinica, abuzul de
alcool
MC:
1)faza de debut-senzatia persistenta de picioare reci, oboseala si furnicaturi in membre
la efort prelungit, membre palide, tegumente reci la palpare
2)faza a doua-durere, paliditatea membrelor, membrele reci la palpare, piele uscata,
atrofiata, tesuturile membrului afectat sint atrofiate
3)faza terminala-dureri persistente ce se mentin si in starea de repaos, bolnavul ocupa
poz culcat pe marginea patului cu picioarele atirnate in jos,
tratament:
-excluderea intoxicatiei nicotinice
-protejarea membrului de supraracirea sistemica
-respectarea modului sanatos de viata
-repaos fizic
-plimbari bine dozate
-incaltaminte lejera, comoda cu talpa ortopedica
-vit C, B6, B12, A, E
-sol Papaverina, 1-2ori pe zi, timp de 2 saptamini
-talazolinul
-guanitadina
-antitrombotice-heparina
-oxigenoterapia
-fizioterapeutic-diatermia, unde ultrascurte, curent de frecventa joasa
-tratament balnear-bai carbogazoase
-tratament chirurgical
35. DILATAREA VARICUASA A VENELOR, CAUZELE, MC, TRATAMENT

: afectiune sistemica a venelor membrelor inferioare determinata de insuficienta

functionala a valvulelor caracterizata prin dilatarea evolutiv a venelor, afecteaza in
special femeile.
CAUZELE:obezitatea, sarcina, constipatii cronice, ortostatismul, efortul fizic, ,
deosebim varice superficiale si profunde
Varice superficial-procesul afecteaza vena magna ce asigura circulatia venoasa
reversindu-l in vena femurala, vena safena externa este rectilinie, localizata pe partea
dorsala a gambei. Dilatarea varicuasa este o afectiune cronica evolutiva inducind
insuficienta venoasa. Distingem 4 faze.
I faza-senzatii de greutate, tensiune in gamba dupa efort fizic
II faza-durere dupa efort fizic, prurit al tegumentelor
IIIfaza-la semnele de sus se adauga edemul, modificari ale dermului, peretii vaselor
sint atrofiati
IV faza-faza complicata(tromboflebit, ulceratii trofice).
Tromboflebita superficiala:pansament cu troxivazina, antipiretice, analgezice,
Ulceratii trofice-orice intrerupere intrerupere de continuitate a tegumentelor la nivelul
peretelor venoase nu se epitelizeaza ci se mareste. Local se aplica pansament ce
stimuleaza regenerarea-actoveghin, solcoseril
Varice profund-se manifesta prin semne clinice pronuntate:senzatia de greutate in
picior si aparitia edemelor
Manevra lui Pertes-pe membrul bolnavului se aplica o fasa elastica de jos in sus, fasa
trebuie sa comprime doar venele superficiale, daca bolnavul se simte bine inseamna
ca bandajul inlesneste circulatia de intoarcere
Tromboflebita-consta in obstructia partiala sau totala a unei vene prin coagularea
intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Ea se poate dezvolta la pacient cu
varice, imobilizare de lunga durata, temperatura 37-37,8, puls accelerat, durere cu un
caracter spastic, afectarea venelor profunde cu sediul in gambe. Tratament-chirurgical,
local-indometacin, prednisolon, comprese antiseptice, ligol-gel, troxivasin.
Profilaxia-impiedicarea trombozei venoase-mentinerea greutatii, exercitii fizice,
purtarea ciorapilor elastici, alimentarea corecta
38. TUMORILE, DEFINITIE, CLASIFICARE, CARACTERISTICA TUMORILOR,
PRINCIPII DE TRATAMENT, DEONTOLOGIA IN ONCOLOGIE, EDUCATIA PENTRU
SANATATE IN SECTORUL PRIMAT.
Definitie-formatiune patologica, ce se caracterizeaza prin inmultirea excesiva a
celulelor unor organe si tesuturi fara cauze evidente
Clasificarea: specifice sau tardive, neoplastice,
Caracteristica: unul din semnele cresterii infiltrative este aparitia durerii, parestezii,
pareze si paralezii, singerarea si infectarea leziunii maligne, marirea ganglionilor
limfatici-adenopatie
Tratament:
*chirurgical poate fi radicala si paliativa
*radioterapia-transcutanata si intracavitara
*chimioterapia-agenti alchilizanti, antimetaboliti, alcaloizi, antibiotice,
*hormonoterapia
*imunoterapia-BCG
*terapia simptomatica
Ed pu sanatate
-instruirea familiei in tehnici de ingrijire

-alimentarea bolnavului de 5-6ori pe zi

-se explica rudelor ca cancerul nu este o boala contagioasa si ingrijirea nu este
periculoasa
-sa preintimpine sa nu vb in prezenta bolnavului despre decesuri, sa nu faca semne sa
nu vb in soapta
-creatia conditiilor igienice
-ingrijire functiilor normale si modifocate patologic ale organelor
-aplicarea corecta a tratamentului prescris
39. TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL INCHIS: COMOTIA, CONTUZIA.
COMPRESIA. MANIFEST CLINICE, AU, PRINCIPII DE TRAT., ROLUL A/M IN
SUPRAVEGHEREA
BOLNAVILOR.
Traumatism
cranio-cerebral-modificarile
functionale sau distrugerile anatomice ce apar ca urmare a actiunii unui agent
traumatic asupra craniului si creierului
Comotia cerebral-apare ca rezultat a agentului traumatic asupra regiunii craniocerebrale. Semne: pierderea brusca de scurta durata a cunostintei, este adinamic,
cefalee, greata, voma, pupile dilatate, tegumente palide. AU: degajarea accidentatului
din focar, repaos fizic si psihic, poz decubit dorsal, capul intors intr-o parte , punga cu
gheata, comprese reci, sol MgSO4 25% de 5ml i/v, m sol ac ascorbinic 5%-5ml i/v, sol
Eufilini 2,4%-10ml i/v.
Tratament-sedative, diazepam, diuretice
Contuzia cerebrala-este un traumatism mai grav, insotite de distrugeri anatomice
cerebrale, vascular, cu infiltrat vascular. Ea poate fi minora, grava. Semne: pierderea
cunostintei de la citeva min la citeva ore, amnezie retrograda si anterograda, cefalee
accentuata, voma repetata, tulburari respiratorii, dispnee, hiperemie, deglutitie dificila.
AU: spitalizarea urgenta, este identic cu comotia, examen imagistic. Tratament:
conservativ in sectia neurochirurgie, regim strict la pat, se vor administra antibiotice.
Compresie cerebrale-este determinata de formarea unui hematom intracranian
consecutiv unui traumatism craniocerebral. Apare cefalee evolutiva, voma repetata,
cunostinta devine obnubilanta, accidentatul este agitat, bronhocardie, respiratie
neregulata. Pot aparea convulsii urmate de deces. Ingrijirea: monitorizarea functiilor
organelor de importanta vitala, respectam medicatia propusa, profilaxia escarelor,
profilaxia trombemboliei, traumatizatul va fi alimentat prin sonda nazogastrica
3. PREGATIREA PENTRU STERILIZARE SI STERILIZAREA INSTRUMENTELOR
CHIRURGICALE, CONTROLUL PRESTERILIZARII SI STERILIZARII. ORDINUL M
.S .
Metoda solutiei cu bicarbonat de Na: pregatim sol 2% de bicarbonat de Na, la un litru
de apa se adauga 20mg de praf, bicarbonat de na, sau o lingura mare si un vf de cutit
de detergent. Instrumentele se spala sub get de apa curgatoare apoi se scufunda in
solutie cu bicarbonat de Na se fierb 15min, apoi se scot, se clatesc in 2 vase cu apa
distilata 30sec. Se pune in scutec steril uscat, apoi se face controlul pregatirii pentru
sterilizare.
Metoda cu solutie complexa:
varianta I-apa 895ml,H2O2-6% 100ml, detergent 5grame
varianta II-apa 795ml, H2O2-3% 200ml, detergent 5mg
varianta III-apa 975ml, H2O2 3%20ml, detergent 5grame

Instrumentele se spala sub get , demontate se scufunda in solutie pentru 30min, apoi
cu un tampon sau o penseta se spala fiecare detaliu, se clateste sub apa curgatoare,
instrumentele se pun pe un prosop uscat.
Controlul sterilizarii:
1)depistarea prezentei singelui-cu reactivul de benzidina, se amesteca cantitati egale
de benzidina 1% si H2O2 3%, cu azopiramin, cu midopirina. Se picura 3 picaturi cu
unul din reactive. In cazul prezentei singelui apare culoare verzuie-albastruie. In
asemenea cazuri instrumentele se vor spala din nou. Reactivul se foloseste timp de
24ore
2)depistarea prezentei detergentului-fenobarbital. Se picura pe instrument 1-2picaturi
de solutie de fenobarbital 1%. Prezenta detergentului se denota prin aparitia culorii
roze. In acest caz instrumentele se vor clati din nou
40.
FRACTURILE
MAXILELOR.
CAUZELE,
MANIFESTARILE
CLINICE,
COMPLICATIILE, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL AM IN INGRIJIREA SI
SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:
TMF se pot asocia cu leziunile craniocerebrale, conditionind prioritate in ceea ce
priveste AU si ingrijirea accidentatului.
TMF pune in pericol viata bolnavului:
-obstructia cailor respiratorii cu corpi straini
-hemoragii masive
-socul traumatic
-raspindirea infectiei cu dezvoltarea meningitei purulente, septicus.
Se produce ca urmare a deschiderii excesive a gurii, cascat, risul, lovituri directe
MC:pentru fracturile inchise ale maxilei sint caracteristice 2 grupe de semne:de
probabilitate si certitudine. Se constata dereglari ale ocluziei dentare, parestezii,
anestezii, nevralgii, tulburarea sensibilitatii, tulburari oculare-midriaza, diplopie.
Fracturile deschise se caracterizeaza prin prezenta plagii si hemoragiei externe.
AU:
1)aprecierea gradului de constienta
2)asigurarea permiabilitatii cailor respiratorii
3)hemostaza provizorie
4)profilaxia socului traumatic, admin analgezicelor
5)toaleta primara a plagii
6)pansament aseptic
7)imobilizare de transport a mandibulei ,,prastie,,
8)transportarea traumatizatului
Imobilizarea maxilei se realizeaza cu bandajul capastru pentru a mentine gura
deschisa. Se utilizeaza o bara de lemn , o bucata de scindura, rigla de lemn 20-25cm,
care se introduce in cav bucala. Bara se fixeaza cu o fasa despicata la capete care se
leaga de la ceafa si peste crestetul capui si se fixeaza de o fasa circulara in jurul
capului. Accidentatul se tranporta cu fata in jos, pentru a exclude aspirarea singelui
Tratament: poate fi conservator-tractia bilaterala, sau chirurgical
Ingrijire: creaza un confort fizic si psihic, se calmeaza, alimentarea bolnavului prin
sonda nazogastrala, alimentarea hipercalorica, bogata in vitamine, igiena cav bucale,
furacilin, permanganat de K. Mucoasa cav bucale si spatiile interdentare, dinti se
badejoneaza cu o compresa de tifon cu H2O2 de 3%

41. FURUNCULUL SI CARBUNCULUL IN REGIUNEA FETII, CAUZELE,

MANIFESTARILE CLINICE, COMPLICATIILE, PRINCIPIILE DE TRATAMENT SI
INGRIJIREA PACIENTILOR, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL
PRIMAR:
furunculul si carbunculul sint procese supurative locale pe fata si se carecterizeaza prin
induratii mult mai grave decit in alte regiuni, din cauza complicatiei pot surveni:flebita,
tromboflebita. Se localizeaza mai des pe buza superioara, vf nasului mai rar buza
inferioara , obraji, barbie.
Semne:
furunculul-local apare un infiltrat cuiniform , violaceu, dureros, in 2-3zile se formeaza un
dop necrotic
carbunculul-tumefiere violaceu negricioasa, cuprinde o suprafata mai vasta, cu mai
multe radacini necrotice in dezvoltare. Carbunculul este mai agresiv cu prezenta de
edem pronuntat al buzelor, tahipnee, tahicardie, voma, frison, sete, febra.
Tratament local-consta in deschiderea colectiei purulente sub anestezie generalaantibiotice, antimicotice, desensibilizante, vitamine. Incizia se face in forma de cruce
42. PNEUMOTORAXUL, DEFINITIE,TIPURILE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT,
ROLUL A/M IN INGRIJIREA BOLNAVILOR:
Definitie: pneumotoraxul este patrunderea aerului in cavitatea pleurala
Tipurile: deschis, inchis
P.sufocant: este cea mai grava forma, la comprimarea toracelui in inspir creste brusc
presiunea in plamini care provoaca ruperea acestora la periferie. In consecinta o
cantitate de aer in inspir ajunge in cavitatea pleurala, cu fiecare inspiratie cantitatea de
aer sporeste marind presiunea. Plaminul este comprimat spre radacina , dezvoltindu-se
insuficienta respiratorie.
Aceeasi presiune marita deplaseaza cordul si vasele mari sangvine spre partea opusa,
ocupa pozitie sezinda, privirea speriata, tegumentele cianotice, spatiile intercostale
largite,. La percutie sunet timpanic; la auscultatie sunet timpanic, sau lipseste.
AU: impune transformarea pneumotoraxului cu,,supapa,, intr-unul deschis. Optim ar fi
bine sa foloim 2-3 ace de la sistemul de perfuzie introducindu-l in spatiul intercostal 2
pe linia medioclaviculara sau in spatiul intercostal 4-5 pe linia axilara posterior. Se vor
administra: analgezice, sedative , O2 umezit, poz semisezinda. Cavitatea pleurala se
va drena.
Tratament:
-hemostatice
-1-2antibiotice
-desensibilizante
-vitamine B, C
-O2 umezit, masuri de prevenire a pneumoniei
P.deschis-este caracterizat prin plagi penetrante prin taiere a toracelui. Contractarea
musculturii are drept consecinta formarea unui orificiu larg deschis prin care cavitatea
pleurala comunica cu exteriorul. Aerul iese si intra la fiecare respiratie cu un suierat
caracteristic
AU: impune transformarea pneumotoraxului deschis in pneumotorax inchis.
-emertizarea plagii se face prin aplicarea unui pansament ocluziv incluzind:
*pachetul individual de pansamente
*benzi late de leucoplast
*tegumentele din jurul plagii se vor umezi blind

*bolnavul va fi rugat sa inspire cit mai profund

*in apogeul inspiratiei, marginile plagii vor fi fixate impreuna cu ajutorl degetelor miinii
stingi
*cu mina dreapta se vor apleca benzile de leucoplast perpendicular pe coaste
*se vor admin analgezice
*O2
*transportarea la institutie sanitara specializata
*tratamentul este chirurgical, de urgenta
P.inchis-consecinta unei plagi ori contuzii in momentul perforarii parietale, patrunde o
cantitate mica de aer.
-poz semisezinda
-aplicarea pansamentului aseptic
-analgezice
-O2
-spitalizare
Hemotorax: in fracturile coastelor cu deplasarea interna ca rezultat al traumei vaselor
sangvine ale pleurei parietale si a pulmonului si acumularea de singe. Se manifesta
prin dureri la nivelul fracturii, senzatia de slabiciune, vertij, respiratie dificila. Tratament:
punctia pleurala cu evacuarea singelui.
43. FRACTURILE COASTELOR, CLASIFICAREA, MANIFESTARILE CLINICE, AU,
PRINCIPIILE DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA
BOLNAVILOR.
Ruperea sau aparitia unei fisuri la nivelul unui os ce formeaza cutia toracica
Cauze-lovituri directe pe torace sau compresiunea toracelui in directia
anteroposterioara
MC:
-durer violenta care se intensifica la respiratie, miscari, tuse alpare
-respiratie superficiala
-crepitatie osoasa
-enfizem subcutanat
-se pot complica cu-leziunea plaminului, pleurale, hemotorax, pneumotorax
AU:
-poz semisezinda
-admin analgezicilor
-O2 umezit
-transport la institutie curativa specializata
In caz de fracturi fara deplasare tratament conservator, in fracturi cu deplasarechirurgical
67. TORTICOLSUL. CLASIFICARE, MC, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN
SUPRAVEGHEREA SI DEPISTAREA PRECOCE:
,,git strimb,,-o deformitate congenitala, caracterizata prin pozitia incorecta a capului
inclinat lateral cu o rotatie anterioara. Poate fi muscular si osos.
Muscular: este determinat de subdezvoltarea , muschiului sternocleidomastoidean din
partea afectata. Capul este inclinat spre umar, fata intoarsa spre partea opusa, barbia
putin ridicata. Torticolisul congenital este tratat prin exercitii fizice, menite sa inchida
muschii gitului.

Daca in 2-3luni nu sa produs schimbare este necesar de a anunta medicul deoarece

poate exista si alte probleme sau este nevoie de interventie chirurgical.
45.MASTITA, CAUZELE, STADIILE EVOLUTIVE SI CARACTERISTICA LOR,
PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN PROFILAXIA MASTITEI , EDUCATIA
PENTRU SANATATE IN SECTORUL PRIMAR
Este un proces acut al glandei mamare provocat de inocularea agentilor patogeni pe
cale retrograda sau hematogena. Mastita survine mai des in timul alaptarii la sin si se
datoreaza unei infectii bacteriene in conditiile in care mamelonul este iritat sau crapat,
astfel patrunzind printr-o crapatura, cel mai grav este stafilococul auriu. Mastita care
nu este asociata cu alaptarea poate avea diferite cauze:
-infectie in alta regiune a corpului cu bacterii sau virusi
-boli grave ca tuberculoza sau actinomicoza
-fumatul
-mameloanele se pot infecta si devin dureroase in urma frecarii de haine
In evolutia clinica:
1)faza edemului-glanda mamara este marita in volum, incordata, putin dureroasa la
palpare. In aceasta faza tratamentul conservator: stoarcerea sinului pina la ultima
picatura, fixarea glandei mamare in poz ridicata, limitarea cantitatii de lichide,
stoarcerea dupa fiecare alaptare.
2)faza infiltrativa-intereseaza un singur lob, mai frecvent cadranul superior, are dureri
permanente evolutive, starea generala se agraveaza, temperatura 38-39grade ,
cefalee, insomnie. Masuri: stoarcerea sinului cu inceperea de la mamelon spre infiltrat
pu deblocarea cailor galactiforme, aplicarea compreselor cu unguent de ,, visneovschi,,
furacelina, fixarea sinului in pozitie ridicata, sedinte fizioterapeutice
3)faza de abcedare-faza grava, durerile devin violente, temperatura 39-40, senzatia
permanenta de sete, frison, cefalee, insomnie, local:edem, hiperemie si hipertermie
Tratament local: este chirurgical si consta in deschiderea colectiei purulente sub
anestezie generala, lavajul plagii cu solutie H2O2 apoi furacelin, drenarea cu NaCl
10%
Tratament general:antibiotice ce nu dauneaza laptelui, admin antimicoticelor, terapia
de dezintoxicare, desensibilizante, cardiotonice, acid ascorbic. Femeile la 12-20 ani
autoexamen.
46.CANCERUL MAMAR, MC, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M INEDUCATIA
PENTRU SANATATE SI IN DEPISTAREA PRECOCE, INGRIJIRI PALIATIVE
ACORDATE BOLNAVILOR:
cancerul mamar in stadiul initial are o simptomatica saraca. In 80% cazuri unicul semn
este prezenta unui nodul indolor, tumaoarea fiind intr-un stadiu avansat deja. Durerea
nu poate surveni drept un semn precoce, deoarece se instaleaza mai tirziu,
examinarea pacientilor va cuprinde antecedente personale si examene clinice:
antecedente personale(nr de nasteri, durata alaptarii, accidente in timpul alaptarii, nr de
avorturi, activitatea genitala). Examenul general include inspectia si palparea sinilor
precum si a ariilor ganglionare. Se efectuiaza in pozitie sezinda, decubit dorsal in
ortostatism cu trunchiul aplecat inainte. Inspectia poate determina: asimetria sinilor,
modificari de forma, desenul vascular

-simptomul ridurilor-la stringerea usoara a pielii de deasupra tumorii cu policele

degetului aratator se formeaza linii marunte paralel cu linia de stringere usoara a pielii
de deasupra tumorii cu policele degetului aratator se formeaza linii marunte paralel cu
linia de tringere
-simptomul ombilicarii
-coaja de portocala
Se recomanda ca orice femeie incepind cu virsta de 17-18ani in fiecare luna, in a 7-8 zi
dupa fluxul menstrual sa-si examineze sinii in fata oglinzii, vizual se vor observa mici
schimbari in aspectul excluziv al sinilor.
Tratament: depinde de stadiu, tipul histologic, virsta, etc. Tratamentul chirurgicalexterparea tumorii cu pastrarea sinului. In stadiul T2 si T3 se aplica mastectomiaexterparea glandei in bloc cu muschi pectorali mare si mic. Radioterapiahormonoterapia. Chimioterapia-scopul prevenirii metastazelor. Imunoterapia
Educatia pentru sanatate: depistarea timpurie, femeile incepind cu virsta 17-20 ani
trebuie sa se prezinte la medic la examenul clinic la orice suspiciune, femeile peste 40
ani-mamografia, femeile peste 50 ani anual mamografia.
47. NOTIUNE DE ,,ABDOMEN ACUT,, CLASIFICARE, MANIFESTARI CLINICE,
TACTICA ASISTENTULUI MEDICAL:
,,abdomen acut,, se numeste complexul simptomatic, aparut in iritatia si inflamatia
peritoneului ce se manifesta cu durere in abdomen si necesita interventie chirurgicala
Clasificare :
-abdomen acut chirurgical(apendicita acuta, perforatia, ulcerul)
-abdomen acut medical(provocat de procese inflamatorii ale organelor abdominale, ce
se trataeaza cu admin medicamentelor, colicistita acuta, pancreatita acuta, boala
ulceroasa in acutizare)
-abdomen acut fals(este provocat de patologia organelor extraabdominale, pneumonia
acuta bazala, infarct miocardic, neurite si radiculite)
MC:
-durere localizata sau difuza, moderata sau insuportabila, de obicei poz bolnavului este
antalgica
-slabiciuni, ameteli, greturi, vome
-abdomenul de obicei este incordat, la palpare se observa o rigiditate musculara,
uneori poate fi marit in volum, palparea este dureroasa, semnul Bliumberg+, t
subfibrila sau fibrila, leucocitoza, VSH marit
Tactica a/m:
-poz comoda
-punga cu gheata
-transportarea bolnavului in institutia sanitara specializata
-se interzice categoric:
*alimentarea si hidratarea bolnavului perorala
*spalaturi gastrice
*clisme evacuatorii
*admin de antibiotice, analgezice, somnifere, tranchilizante
*aplicarea termoforului

48. TRAUMATISMELE ABDOMINALE INCHISE CU LEZAREA ORGANELOR

CAVITARE, MANIFESTARILE CLINICE, AU, PRINCIPIILE DE TRATAMENT, ROLUL
A/M IN TRATAMENTUL SI SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:
traumatismele abdominale pot fi de 2 tipuri: inchise si deschise. Traumatismul
abdominal inchis cu lezarea organelor parenchimatoase(ficat, splina) este insotit de
dezvoltarea semnelor hemoragice interne-hemoperitoneu. Simptome: fotopsie, vertijul,
starile de lipotemie, pierderea capacitatii de munca, tegumentele palide acoperite cu
transpiratii reci, pulsul accelerat, slab pina la filiform, T/A scade, nr de eritrocite este
micsorat, hemoglobina si hematocritul scazut.
A/U: bolnavul va fi culcat in pozitie ,,de securitate,, decubit dorsal, fara perna. Capul
poate fi situat pe un suport improvizat mai jos de nivelul trunchiului, membrul inferior
ridicat, pe abdomen la nivelul regiunii traumatizate se aplica punga cu gheata. Se
administreaza: sol. Etamzilat 12,5%-2ml, sol CaCl2 10%-10ml strict i/v, Vikasol 1%-12ml i/m, spitalizarea urgenta.
49. TRAUMATISMELE ABDOMINALE INCHISE CU LEZAREA ORGANELOR
PARENCHIMATOASE, MANIFESTARILE CLINICE, ASISTENTA DE URGENTA,
PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:
(stomac, intestin) este urmat de dezvoltarea peritonitei. Starea bolnavului se agraveaza
foarte repede. Dureri difuze, evolutive ca intensitate. Apar greturi si voma repetata.
Creste temperatura corpului, tegumetele gri-pamintii, trasaturile sint ascutite, cearcane
in jurul ochilor, , limba saburala, uscata. La palpare incordarea muschilor abdominali.
Semnul Sciotkin-blumberg pronuntat. Se vor administra cardiotonice si antipiretice, la
necesitate infuzie de ser fiziologic si solutie de sol Gluconat de 5% i/v, radioglucine,
hemodez, O2 umezit, se va introduce sonda gastrica continuie.
Tratament:chirurgical de urgenta cu o laparardomie larga
50. HERNIILE, DEFINITIE, CLASIFICARE, ATRIBUTELE HERNIEI, MANIFESTARILE
CLINICE, ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN DEPISTAREA PRECOCE:
deplasarea organelor abdominale acoperite de peritoneul parietal prin una din zonele
slabe ale acestora numim harnie. Din punct de vedere etiologic pot fi:dobindite sau
congenitale. Dupa localizare:
-hernii externe: inghinale, ombilicale ale liniei ombilicale albe abdominal, femural
-hernii interne-ale orificiului esofagian si a diafragmei
Elementele unei hernii sint: traiectul parietal sau poarta herniana, sacul hernian si
continutul sacului hernian. Sacul hernian este alcatuit din: sac, corp, fund.
Factorii : subnutritia, tusea persistenta, constipatii cronice, diaree netratata. Herniile
sunt provocate de procesele ce maresc presiunea intraabdominala..
Simptomatologia: este nespecifica si include: jena sau discomfort, sau durere cu
localizare inghinala, ombelicala sau femurala ce se accentuiaza la ridicarea unor
greutati, la efortul fizic sau la tuse.
In cazul herniei pot aparea complicatii:varsaturi abundente, meteorism
Prevenirea:
-mentinerea unei greutati normale: pacientii obezi trebuie sa slabeasca
-evitarea eforturilor excesive in special persoanele in virsta
-edoptarea unei diete bogate in fibre
-exercitii fizice

51.HERNIA STRANGULATA, CAUZELE, MANIFESTARILE CLINICE, AU,

PRINCIPIILE
DE
TRATAMENT,
ROLUL
ASISTENTEI
MEDICALE
IN
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR. Este o complicatie patologica
determinata de contractarea patologica a elementelor ce formeaza poarta herniara,
provocind strangularea herniei la nivelul colului sacului herniar cu dereglari de
circulatie. Mai frecvent sint strangulate herniile inghinale, ombilicale si femurale.
Consecintele strangularii este staza sangvina. In fazele avansate permiabilitatea a
vaselor sangvine. In fazele avansate permiabilitatea crescuta a ansei intestinale
permite deplasarea microbilor din intestin in sacul herniar, fapt ce declanseaza
procesul inflamator. Apar dureri permanente, evolutive in zona herniei, in faze avansate
greata, voma repetata, temperatura crescuta, tegumente in nuanta pamintie, ochi
infundati, limba saburala. Local se atesta tumefiere dureroasa la palpare. In perioada
prespitaliceasca: analgezice, spasmolitice, spalaturi gastrice, clisme evacuatorii,
alimentarea bolnavilor, in cazuri avansate-cardiotonice. Tratament chirurgical. AU:
52.COMPLIC. ULCER. GASTRO-DUODENAL, ULCER PERFORANT, CAUZELE,
MANIFES CLINICE, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN
SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL
PRIMAR:
maladia ulceroasa este o afectiune neuromorala care afecteaza in faza initiala
mucoasa stomacului cu implicarea in proces a tesuturilor profunde. Este o afectiune
cronica pe fundalul hipersecretiei cu acutizari sezoniere si perioade de remisiei.
Complicatii:hemoragia gastrica, ulcerul perforant, penetrant, stenozant, malignizarea
ulcerului.
Ulcerul perforant-intreruperea integritatii peretilor stomacului, la nivelul ulcerului se
formeaza ulcer perforant, poate surveni in urma unui efort fizic cu solicitarea muschilor
abdominal cind stomacul este plin sau ca urmare a abuzului alimentar. Momentul
perforatiei este insotit de o durere violenta ,,lovitura de pumnal,,. Aceasta durere
provoaca stare de soc. Revarsarea sucului gastric in cavitatea abdominala prezinta o
iritare chimica cu dezvoltarea semnelor de peritonita. Bolnavul acuza dureri difuze,
evolutive in abdomen, greata permanent, voma, temperatura corpului creste,
tegumentele au o nuanta pamintie, trasaturile fetii ascutite, limba uscata, puls
accelerat, slab T/A micsorat. La palpare-musculatura este incordata
Urgenta: nu se vor administra analgezice, stupefianta si spasmolitice
-nu se va aplica termoforul
-nu se vor efectua clisme
-se vor administra: cardiotonice, ser fiziologic, glucoza5% i/v, O2 umezit, punga cu
gheata
Tratament:
-reechilibrarea hidroelectrolitica
-alimentarea parenteral
-antibiotice
-vitamina B si acid ascorbic
-transfuzii repetate de masa eritrocitara
-desensibilizant
-cardiotonice
-diuretice la necesitate
-dezintoxicante

-monitorizarea functiilor organelor de importanta vitala

-profilaxia pneumoniei de staza
-profilaxia escarelor
53..COMPLICATIILE ULCERULUI GASTRO-DUODENAL, HEMORAGIA GASTRICA,
CAUZELE, MANIFESTARILE CLINICE, AU, PRINCIPIILE DE TRATAMENT, ROLUL
A/M IN INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL
PRIMAR:
hemoragia gastrica este determinata de eroziunea vaselor sangvine in zona ulcerului.
Dinamica dezvoltarii depinde de calibrul vasului singerind
a)daca vasul sangvin erodat este de diametru mic, singerarea este lenta:apar senzatii
de rau, slabiciune, fotopsie, poate fi si lipotemie. Din anamneza scaunul a devenit ca
pacura ,,melena,,
b)un vas mare erodat singereaza din abundenta provocind iritarea mucoasei
stomacului, urmata de greata, voma. Masele vomitive au aspectul ,,zatului de cafea,, in
ambele cazuri pacientul va fi palid , uneori acoperit cu transpiratii reci sau lipicioasa.
Pulsul va fi accelerat, slab sau filiform, TA scazuta, respiratia frecventa si superficiala.
Urgenta:
-bolnavului i se creaza pozitia de securitate-decubit dorsal cu capul mai jos de nivelul
trunchiului si membrul inferior ridicat
-se aplica punga cu gheata
-2 pahare de apa rece cu bucatele de gheata
-sol etamzilat 12,5%-2ml cu 5ml solutie fiziologica
-solula de CaCl2 10%-10ml i/v
-sol vikasol 1%-2ml i/m
-sol aminocapronic 5%-5ml
In perioada postoperatorie:
-alimentarea parenterala
-sonde gastrice continuie
-O2umezit
-vitaminele grupului B
-cardiotonice
-antipiretice, profilaxia pneumoniei
54. APENDICITA ACUTA, CAUZELE, MANIFESTARILE CLINICE, AU, PRINCIPIILE
DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:
definitie: este inflamatia apendicelui vermicular
Cauzele: sensibilitatea organismului in urma alergiilor alimentare sau a helmintilor,
afectiunile stomacului, intestinului, vezicii biliare, iritarea parietala directa de catre corpii
straini din segmentul iliocecal de catre calculi stelforali
M/C:durerea(debutul este in regiunea epigastrala sau ombilicala care mai tirziu se
deplaseaza si se instaleaza in regiunea iliaca dreapta(semnul Koher), prezenta greata,
voma este solitara, temperatura subfibrila, slabiciuni, astenie, oboseala, leucocitoza 1112, VSH marit, tahicardie,TA putin marita, limba uscata cu depuneri sau fara,
abdomenul moale incordat putin, mai mult in regiunea iliaca dreapta, semnul
Bliumberg+. Semnul camasei. Semnul Robzing-durerea apare in regiunea iliaca
dreapta la lovituri in regiunea iliaca stinga. Semnul Razdoliskii-durerea apare la

percutia abdomenului. Semnul Zidkovskii-la schimbarea pozitiei bolnavului in decubet

lateral pe stinga durerea se intensifica in regiunea iliaca dreapta
Tratament:chirurgical
55.COLECISTITA ACUTA, CAUZELE, M/C, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL
A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR. EDUCATIA PENTRU
SANATATE IN SECTORUL PRIMAR
Definitie: este inflmatia acuta a vezicii biliare
Cauzele: stresul, dereglarile de dieta(alimentele grase, prajite), dereglari de
metabolism
M/C: dureri violente in hipocondriul drept, iradiaza in umarul drept si in hipocondriul
drept, semnul Orner+, amaraciune in gura mai cu seama dimineata, greata, voma,
masele vomitive au gust amar, temperatura ridicata pina la fibrila, limba saburata,
abdomen moale, dureros in hipocondriul drept cu un usor defans muscular in
hipocondriul drept, usor balonat, leucocitoza, VSH marit.
AU:
-pozitia orizontala comoda se administreaza spasmolitice(platifilin, papaverin, no-spa,
atropin)
-punga cu gheata
-perfuzie
-bolnavul este transportat la institutia medico-sanitara
-tratamentul conservator in forma catarala
-antibiotice
-Dieta 0, Dieta 7
-se exclude efortul fizic dar nu se respecta regim la pat
-la formele grave tratamentul este chirurgical
56. PANCREATITA ACUTA, CAUZELE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT,
INGRIJIREA BOLNAVILOR, EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SECTORUL
PRIMAR:
definitie: este inflamatia pancreasului
Cauzele:
-bolile inflamatorii ale organelor abdominale
-desiminare pe cale hematogena sau limfogena din focare din alte regiuni
-traumatism inchis
-in urma bolilor infectioase(orion, febra tifoida, tifos examntematic)
MC:
-durere cu caracter de centura, dureri violente, greata, voma
-voma devine incoeribila
-temperatura normala sau ridicata
-tegumentele palide, acoperite cu transpiratii reci, P frecvent, TA scazuta, abdomen
balonat, meteorism
-diaree
-mincare neprelucrata
-in mase fecale sint picaturi de grasime
-in singe leucocitoza cu deviere spre tinga, VSH marit
-in biochimie se mareste amilaza
-iar in urina-diastaza(in norma nu este)

AU:
-pozitia comoda
-punga cu gheata
-spasmolitice, perfuzie
Tratament:
-repaos absolut la pat
-foame, Dieta nr0
-racirea pancreasului(punga cu gheata pe abdomen, apa rece cu bucatele de gheata)
-clisme evacuatoare
-dezintoxicare cu perfuzii
-admin preparatelor: inhibitoare de enzime-inhiba secretia pancreasului(contricol)
-spasmolitice(atropina, platifilina, papaverina)
-analgezice
-spalaturi gastrice cu decompresie gastrica cu sonda nazofaringiana
57. OCLUZIA INTESTINALA, CAUZELE, CLASIFICARE, MC, AU, PRINCIPII DE
TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR:
Definitie-este oprirea partiala sau totala a tranzitului intestinal
Cauzele: poate fi determinate de tumori, torsiune sau ingustari la nivelul intestinului si
de formare de tesut cicatricial, cancer, hernie, constipatii.
Clasificare:
-dupa etiologie
*congenitale
*dobindite
-dupa mecanismul de producere
*mecanice(obstructie, strangulare)
*functionale(spastica, paralitica)
-dupa nivelul ocluziei
*inalta la nivelul intestinului subtire
*joasa, la nivelul intestinului gros
MC:
-durere in regiunea abdominala, care mai tirziu devin permanente, difuze
-greata, voma, cu cit ocluzia este mai inalta cu atit voma este mai deasa, ocluzia joasa
voma in cantitati mari
-lipsa scaunelor si a gazelor
-meteorism mai pronuntat la ocluzia joasa
-tahicardie, tahipnee, TA scazuta
-temperatura subfibrila, mai tirziu febra
-sete, limba este saburat
-la palpare abdomenul este moale, , dureros pe tot parcursul si in unele cazuri pot fi
palpate formatiuni tumorale
-leucocitoza, VSH marit
-tegumentele palide, ochi infundati, fata palida , acrocianoza, nas ascutit
Tratament:
-chirurgical in cazul ocluziei intestinale mecanice
-dieta 0
-perfuzii
-spalaturi gastrice si decompresiuni

-clisme evacuatorii
-stimularea intestinului(prozerina, clisma evacuatoare)
58. PERITONITA, CAUZELE, CLASIFICARE,MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT,
ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR
Definitie: proces inflamator acut al foitelor peritoneale cu dereglarea procesului de
absorbtie
Cauzele: apendicita acuta, , ulcerul duodenal gastric perforant, colecistita acuta, ocluzii
intestinale, hernii strangulare, tromboza vaselor mezenteriale.
CLASIFICARE:
*dupa caracterul evolutiei clinice(acuta, subacuta, cronica)
*dupa agentul patogen(stafilococica, streptococica, colibacilara, anaeroba,
pneumococica, gonococica, mixta)
*dupa caracterul exudatului(seroasa, fibrinoasa, purulenta, hemoragica, putrida)
*dupa extinderea procesului(locala, difuza , totala)
*dupa stadiile evolutive
-reactiva-pina al 24 ore, exudatul este seros
-toxica-urmatoarele 72ore-exudatul este purulent
-terminal-72 ore, purulent, putrid
MC:
faza reactiva: bolnavii acuza durere in abdomen, ele sint permanente, difuze, dar cu o
intensitate mai mare in regiunea cauzei. Se intensifica la schimbarea pozitiei corpului.
Poz fortata, acuza slabiciune, sete, greata uneori voma, R frecventa Ps accelerat, TA
scazuta, abdomen incordat la palpare
faza tonica: dureri mai putin pronuntate, greata, eructatii,voma de culoare bruna,
retentia maselor fecale si a gazelor, expresia fetii cu alerta, trasaturi ascutite, ochi
infundati, limba uscata, saburata, abdomen balonat, al auscultatie tacere de mormint
faza terminala: bolnavul este in coma, reflecele tendo-musculare abolite, adenamie,
delir, paloarea tegumentelor cu cianoza, fata hipocrat cu prabusirea globilor oculari in
orbit, voma in cantitati mari, abdomen balonat, lipseste complet peristaltismul, se
instaleaza ocluzia intestinala
Tratament:
-lichidarea cauzei
-aspirarea exudatului
-sanarea cu antiseptice
-drenarea cavitatii abdominale
-suturarea plagii
-terapia cu antibiotice i/v si i/m
-corectia dereglarilor hemostatice
-primele 24 ore bolnavul se alimenteaza numai parenteral si se perfuzeaza 4-5l /24 ore
-corectarea echilibrului hidroelectrolitic.
59. HEMOROIZII, CAUZELE, MC,PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN
PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE, EDUCATIA
PU SANATATE:
Definitie: reprezinta dilatarea varicoasa a plexurilor venoase din submucoasa rectala.

Cauzele:predispozitia ereditara, modificari parietale venoase, marirea presiunii

venoase in urma constipatiilor, a lucrului indelungat in pozitia verticala, sezinda, efort
fizic sporit, graviditate, abuz de alcool si alimente picante
MC:
la debutul bolii-senzatii de corpi straini care se acutizeaza la constipatii, mai apoi
durere, hemoragie, pot fi eliminari patologice
Hemoragia este semnul de baza , apare in timpul actului de defecatie, sau indata dupa
el fiind de culoare rosie purpurie, nu este amestecat cu masele fecale ce il acopera,
poate aparea prolapsul hemoroidial in urma caruia poate fi strangulare. Mucoasa din
jurul hemoroizilor este edematiata, de culoare cianotica, erodata, cu zone de necroza si
ulceratii. Apar dureri violente in regiunea anala, cianoza, senzatia de corpi straini foarte
pronuntata, poate aparea necroza si hemoragia.
Tratament:
-bai pe sezute cu infuzie de musetel, furacelina, coaja de stejar la temperatura 3740grade
-tampoane cu unguente antiinflamatoare(neoton, diclofenac, heparina)
-supozitorii rectale
-antibiotice, antipiretice
-respectarea regimului alimentar atit in timp cit si in continut, produse si alimente ce
micsoreaza constipatiile, sa evite alcoolul, fumatul, alimente picante, in stadiile grave
tratament chirurgical
Pregatirea preoperatorie: incepe cu 4-5zile inainte de operatie, se exclude din
alimentare boboasele, alimentele cu constinut sporit de celuloza, se admin laxative si
remedii ce micsoreaza formarea gazelor in intestin. Clisma evacuatoare dimineata si
seara. Cu 1 zi inainte de operatie se admin antibiotice cu actiune asupra anaerobilor.
60. PERIRECTITA, CLASIFICAREA, MC LOCALE SI GENERALE, AU, PRINCIPII DE
TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA BOLNAVILOR:
Definitie-este inflamatia acuta sau cronica a tesutului celular perirectal
Clasificare:
1)perirectita acuta
*dupa etiologie
-banala
-anaeroba
-specifica
-traumatica
*dupa localizaraea focarului
-submucoasa
-subcutana
-ishiorectala
-pelviorectala
-rectorectala
2)perirectita cronica
*dupa caracterul anatomic:
-complete
-incomplete
-interne
-externe

*dupa pozitia fistulei fata de sfincter

-intransfincteriene
-transfincteriene
-extransfincteriene
*dupa complexitate
-simple
-compuse
MC:
PA: dureri in regiunea anala sau perineala, creste temperatura, dificultati de sedere,
constipatii, tenesme, durere, edem, hiperemie, dureri in timpul defecatiei,
PC:durere si spasm sfincterian, hemoragie,
Tratamentul : la debutul bolii este conservator(laxative, analgezice, supozitorii rectale,
bai pe ezute cu musetel; tratament chirurgical
61. CANCERUL RECTAL, STADIILE
EVOLUTIVE, MC, PREGATIREA
PREOPERATORIE A BOLNAVILOR, PRINCIPII DE TRATAMENT, INGRIJIREA DUPA
OPERATIE, INGRIJIRI PALIATIVE DUPA OPERATII:
Definitie-se poate dezv ca o tumoare primara sau prin malignizarea altor stari
precanceroase, precum hemoroizii, perirectita
Stadiile
T1-tumora ce ocipa 1/3 sau mai putin din lungimea rectului si nu concreste stratul
mucular
T2-o tumora ce ocupa mai mult de 1/3 din lungime dar nu mai mult de jumatate din
diamentru si concreste stratul muscular, dar nu provoaca ocluzia intestinala
T3-tumora mare ce afecteaza mai mult de din diametrul rectului, ingusteaza lumenul
intestinului, apar semne de ocluzie intestinala, nu se extinde pe organele invecinate
T4-tumora mare,semne evidente ale ocluziei intestinale, se extinde pe organele
invecinate
MC: durerea este un semn tardiv, este localizata in regiunea inferioara a abdomenlui,
reg anala, reg sacrococcigiana si este permanenta, eliminarile patologice este semnul
care il impune pe bolnav sa se adreseze la medic, singele este de culoare rosu
intunecat, mai rar rosu-purpuriu, in stadiile avansate sint prezente constipatii, diaree,
tenesme, senzatii de corpi straini, act de defecatie neterminat, apoi apare ocluzia
intestinala, deasemenea poate sa apara insuficienta sfincteriana
Pregatirea preoperatorie: cu 2-3 zile inainte de operatie se exclud alimentele cu
continut bogat de celuloza, boboase. Se administreaza laxative, se efectuiaza clisme
evacuatoare de 2 ori pe zi. La prezenta semnelor de ocluzie intestinala pregatirea se
efectuiaza 6-7ore. ingrijirea bolnavilor: o importanta deosebita in perioada
postoperatorie prezinta regimul corect de alimentatie, este periculoasa supraincarcarea
intestinului si provocarea peristaltismului precoce. Hidratarea orala se permite in prima
zi dupa operatie. Din ziua a 2 a se permite alimentarea lichida sau semilichida. Se
interzic alimentele laptoase, piine fructe si legume proaspete, timp de 5 zile analgezice,
apoi intern ulei de racina si numai in ziua 7-8 se aplica clisma evacuatoare, dupa
operatie in rect se introduce un tub de cauciuc infasurat cu un tampon de
unguent(tubul se introduce in rect pentru a elimina gazele). Patul trebuie sa fie acoperit
cu musama. Schimbul de tampoane se face in ziua a 3 a. Dupa actul de defecatie se
face o baie de sezut cu sol antieptica si dupa aceea pansare.

Tratament: radical-chirurgical, conservator, chimioterapie, radioterapie, interventii

chirurgicale paliative.
62. UROLITIAZA, CAUZELE, MC SI AU IN COLICA RENALA, ROLUL A/M IN
INGRIJIREA BOLNAVILOR, DIAGNOSTIC SI PRINCIPII DE TRATAMENT CONFORM
PROTOCOLULUI CLINIC NATIONAL(PCN)
Definitie-este formarea de calculi in interiorul cailor urinare
Cauzele: infectia cailor urinare, dereglarea chimismului urinei
MC: accese de colica renala(accese de durere cu iradiere in diferite parti, apare in
urma migrarii unui calcul), durere intensa in regiunea lombara in urma careia pacientul
nu poate sa-si gaseasca pozitia comoda antalgica, bolnavii sint foarte agitati, durerile
iradiaza in memrul inferior , regiunea inghinala, organele genitale externe(scrot, labii),
durerile provoaca soc, paliditatea tegumentelor, transpiratii reci, Ps frecvent, TA
scazuta, retentia acuta de urina, hematurie
AU:
-poz comoda
-spasmolitice(no-spa, papaverin, platifilin)
-caldura in regiunea lombara
-hidratarea orala(macies, cafea)
-tranportarea la spital chirurgie/urologie
Tratament:
-litotomie-inlaturarea prin incizie a calculului
-dieta conform calculului
-tratamentul infectiei urinare
-administrarea preparatelor care duc la dizolvare calculului
-ceaiuri(troscot, patrunjel)
-laser
64. LEZIUNILE VERTEBROMEDULARE, CAUZELE, CLASIFICARE, MC, AU,
PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA
BOLNAVILOR:
Cauzele: traumatimul rutier, caderi de la inaltime, cazaturi in bazine
superficiale,accidente in constructii si mine
Clasificare:
-inchis(contuzia coloanei vertebrale, entorse, subluxatii si luxatii, fracturi ale corpului
vertebrei, arcurilor si a apofizelor.
-deschis(arma de foc, rar arma alba)
-cu leziunea maduvei
-fara leziunea maduvei
MC:dureri violente in regiunea traumei cu intensificare in timpul miscarii si pe sezute,
ghebozitate in regiunea traumei, contractura muschilor spinali, tulburarea functiei,
miscari limitate sau absente, echimoza se intilneste foarte rar, pot fi semnele
abdomenului acut, semne de parestezii, amorteala, dereglarea reflexelor tendomusculare
AU:
-asigurarea protectiei
-evaluarea pacientului in pozitia in care l-am gasit, pu a deplasa pacientul este nevoie
de 4-5persoana

-se aseaza pe plan dur

-se aplica gulerul si bolnavul este fixat pe plan
-in cazul necesitatii se elibereaza caile respiratorii
Tratament:
-punga cu gheata pu 24ore
-repaos la pat(plan dur)
-analgezice
-peste citeva zile calduri uscate, procedure fizioterapeutice
-unguente antiinflamatoare
-gimnastica
-masaj
-functia se restabileste in 15-20 zile
14. LUXATIILE, CAUZELE, CLASIFICARE, MC, AU, PRINCIPII DE TRATAMENT,
ROLUL A/M IN INGRIJIREA BOLNAVILOR:
Luxatiile reprezinta deplasarea a 2 extremitati osoase ale unei articulatii antrenind o
pierdere a contactului normal a 2 suprafete articulare. Cele mai frecvente luxatii: ale
membrului inferior sint: luxatia scapulohumerala, cotului si policelui
LUXATIA SCAPULOHUMERALA: dureri in articulatia umarului, miscarile active lipsesc,
iar cele pasive sint limitate, la inspectie modificarea reliefului umarului
AU: uprimarea sindromului algic, imobilizarea membrului superior, si transportarea la
spital. Examenul imagistic este obligator.
Tratamentul consta in reducerea cit mai precoce a luxatiei sub anestezie logo-regionala
LUXATIA COTULUI:dureri in regiunea cotului, limitarea miscarii, antebratul lezat poate
fi mai scurt in comparatie cu cel sanatos, miscarea flexiei si extensiei este blocata
LUXATIA MEMBRULUI INFERIOR, luxatia coxofemurala-dureri marcate in regiunea
soldului si limitarea functiei membrului inferior. La inpectie deformatia articulatiei
coxofemurale si pozitia anormala. Tratamentul consta in reducerea subs anestezie
generala si repunerea capetelor osoase prin deplansarea in sens invers producerii
luxatiei capuui femurale, se imobilizeazain aparat ghipsat
65. LEZIUNILE BAZINULUI, CLASIFICARE, CAUZELE, MC, AU, PRINCIPII DE
TRATAMENT, ROLUL A/M IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR:
Clasificare:
-directe-in urma compresiunii, caderea de la inaltime
-indirecte-caderea de la inaltime pe picioarele intinse, caderea pe trohanter
-dupa nr-izolate; cu deformarea inelului pelvian(cu deplasarea oaselor fracturate);
fracturi fara deformarea inelului pelvian;fracturi duble cu traiect vertical, fracturi a
cotiloidului, cu si fara lezarea organelor interne
Cauzele: compresiunea in directia anteroposterioara, caderea de la inaltime
MC:dureri intense in regiunea fracturii, semnele socului traumatic, echimoze mari,
tumefierea tesuturilor in regiunea fracturii, deformarea bazinului, crepitatie, mobilitate
patologica, scurtarea sau alungirea membrului inferior, imposibilitatea de a sedea si a
se deplasa, hemoragii interne retrolombare, care pot cauza starea de abdomen acut,
pierderile de singe pot fi de 1500-3000ml, poz bolnavului este poz broastei(cu burta in
sus), semnul calciiului lipid
AU:
-asigurarea protectiei proprii si a victimei

-degajarea de sub actiunea factorului socogen

-aprecierea rapida a starii victimei
-la necesitate hemostaza provizorie
-fixarea venei cu administrarea perfuziei
-analgezice
-sedarea bolnavului-diazepam, relaniu
-mutarea pe targa la fel ca la col vertebrala
-se interzice de a aefectua clisme, cateterizarea vezicii urinare, transportarea victimei
pe cearsafuri si paturi
-se transporta in institutii sanitare monitorizat de a/m
Tratament:in fracturile fara deplasare(bolnavii se pozitioneaza in poz broastei pe un pat
tare timp de 2-3luni, cu admin de masaj, proceduri fizioterapeutice, gimnastica
curativa), cu dislocare(extenzie timp de 45-60zile, capacitatea de munca se
restabileste in 4-5luni)
Ingrijirea-toaleta intima, alimentatie, escare, pneumonie
29. PANARITIUL, DEFINITIE, CLASIFICARE, CAUZELE, MC, PRINCIPII DE
TRATAMENT:
Definitie-este inflamatia supurativa a tesuturilor degetului,
Cauzele: ag patogen este stafilococul, mai rar streptococul sau flora mixta, factorul
favorizant-microtraumatismul.
Clasificare:cutanat, subcutanat, osos, articular, tenosinovita, paronichia, subunghial,
pandactilita
MC:
Subcutanat-degetul marit in volum, miscarile limitate, dureri pulsatile pronuntate, t nu
intotdeauna
Osos-falanga capata forma unei retorte, al examenul radiologic se constata distrugere
osoasa
Articular-hiperemia pielii, imobilitate patologica
Tenosinovita-degetul edematiat, este semiflectat, pe traiectul tendonului durere
pronuntata
Paronichia-valul periunghial prezinta edem, hiperemie si durere, in stadii grave se
formeaza puroi
Subunghial-in regiunea falangei unghiale apare durere pronuntata iar sub unghie se
stravede continutul purulent
Pandactilita-inflamatia purulenta a intregului deget, apar fistule purulente, degetul se
deformeaza, se mareste in V, pielea se ingroasa si se indureaza, miscarile lipsesc
totalmente
Tratament:chirurgical-deschiderea si drenarea colectiei purulente, in cel subunghial se
inlatura unghia, in pandactilita se inlatura degetul
70. PICIORUL PLAT, CAUZELE, MC, PRINCIPII DE TRATAMENT, PROFILAXIA,
ROLUL A/M IN DEPISTAREA PRECOCE, EDUCATIA PU SANATATE IN SECTORUL
PRIMAR:
Definitie: deformitate caracterizata prin prabusirea boltilor, valgizare posterioara si
abductie anterioara a piciorului
Cauzele :
-mers precoce
-tulburari de crestere

-rahitism
-toxicoinfectii
-poliomielita
-tulburari de statica
-efort profesional
-obezitate
MC: durere in talpa piciorului cu iradiere in muschii gambei si coapsei in genunchi si
regiunea lombara; mersul isi pierde elasticitatea iar bolnavul da impresia omului ca are
cuie in talpa; in grad 2si 3 pacientii urca si coboara greu scarile; la coborire piciorul este
pus cu incredere si indesat pe calcii; la sfirsitul zilei apare edem in regiunea maleolelor
Tratament: se incepe cu profilaxia piciorului plat din copilarie i include un sistem de
exercitii, gimnastica si folosirea incaltamintei ortopedica, masaj
Piciorul plat de grad I-se trateaza cu bai calde, gimnatica speciala, masaj si supinatore
de corectie in incaltaminte
Picior plat de grad II-se corecteaza cu ajutorul bandajelor ghipsate, modelate bine,
dupa corectia talpii, se fixeaza pentru 3-4saptamini, dupa care continua tratamentul
conservativ
Grad IV-se trateaza prin interventie chirurgicala si incaltaminte ortopedica
69. LUXATIA COXOFEMURALA CONGENITALA. MC. DIAGNOSTIC SI PRINCIPII DE
TRATAMENT CONFORM PROTOCOLULUI CLINIC NATIONAL(PCN). INGRIJIREA
BOLNAVILOR, ROLUL A/M IN DEPISTAREA PRECOCE:
se intilneste la 0,5% din cazuri, de 5-6ori mai frecvent la fete decit la baieti, cel mai
frecvent apare la copii nascuti in pozitie glutiana. Daca patologia nu este tratata la timp
provoaca complicatii si in col vertebr si in bazin, si din partea organelor interne.
Semne precoce:
-asimentria plicelor cutanate a coapsei
-semnul Puti-Marks(luxatia si reducerea soldului)
-dislocarea laterala a marelui trohanteu
-scurtarea relativa a coapsei
-corpul se inclina spre partea piciorului bolnav
-cind copilul sta in poz verticala bazinul de asemenea se inclina spre picioarul bolnav
si piciorul este mai scurt
-semnul Trendelemburg(in poz verticala cu sprijinul in piciorul articulatiei bolnave
devierea marelui trohanteu, corpul este inclinat in articulatia sanatoasa, plica glutiana
devine strimba, si ridicata mai sus decit cea din partea articulatiei normale)
-in caz de luxatie bilaterala semnul Trendelemburg va fi + in ambele parti iar bazinul
este inclinat anterior si foarte evidentiata lordoza
Tratament: se incepe din primele zile dupa nastere, masaj si gimnastica curativa,
infasarea libera, se realizeaza cu ajutorul atelelor de corectie, pernei de abductie Freik,
dispozitivului scarita Pavlic, in cazuri avansate-tratament chirurgical
68.SCOLIOZA, CAUZELE, MC, PRINCIPII DE TRATAMENT, ROLUL A.M IN ED PU
SANATATE:
este incurbarea laterala stabila a col vertebrale in plan frontal insotita de rotatia
vertebrelor.
CAUZELE: deformatia cuneiforma a corpurilor vertebrelor in portiunea anterioare si
laterala, rotatia lor in jurul axei verticale provocind torsiunea col vertebrale

MC:
-oboseala in muschii spatelui
-cefalee
-apare asimetria umerilor si omoplatilor
-deformarea col vertebrale
-triunghiu taliei este mai pronuntat din partea concava a col vertebr
-asimetria apofizelor spinoase si transversale,
-asimetria spatiilor intervertebrale
-mobilitatea col vertebrale in toate directiile este scazuta
TRATAMENT: masaj, gimnastica curativa, somn pe pat dur pe spate, inotul, volei,
baschet, patinaj, ski, in cazuri mai grave se id paturi de corectie, corseturi ortopedice,
extensie pe un plan inclinat cu ajutorul capastrului Glison si a unei chingi laterale de
corectie, deformatiile grave sint tratate chirurgical, consta in micsorarea deformatiei si
fixarea dupa aceea a col vertebrale
66. POLITRAUMATIMELE, DEFINITIE, CLASIFICARE, TRIEREA ACCIDENTATILOR,
AU:
DEFINITIE- sint leziuni traumatice in care leziunile periferice sint asociate cu leziuni
viscerale ce duc la sindrom de agravare reciproca
CLASIFICARE: izolate, multiple, asociate, combinate
TRIEREA ACCIDENTATILOR: este clasificarea accidentatilor medico-chirurgicali la
etapa de prespital pu efectuarea masurilor de urgenta.
Clasificarea color-cod
1)codul rosu-sint puse in pericol functiile vitale, sint solicitate echipele specializate de
reanimare, cardiologie, neurologie, psihiatrie, dotate special. Conducatorii urmeaza sa
anunte sectia unde vor fi internati(hemoragii, plagi, se necesita resuscitare cardiorespiratorie)
2)codul galben-se includ urgentele medico-chirurgicale, care indica un potential pericol
de agravare a starii pacientului(traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare, de
bazin, fracturi deschise, plagi , hemoragii)
3)codul verde-transportarea medicala asistata de interventii unde bolnavul este in afara
pericolului, urgentele pot fi programate sau temporizate(traumatizati constienti cu
leziuni sau fracturi)
AU:
-degajarea victimei din focar
-examen pu determinarea functiilor vitale
-resuscitarea cardiorespiratorie si cerebrala
-hemostaza provizorie
-masuri antisoc, pozitionarea, punctarea venelor,
-suprimarea sindromului algic-analgin+dimidrol, ketanov, baralghin(in absenta
medicului), tramadol,promedol, fortal(in prezenta medicului)
-imobilizare de transport
-pe plagi se aplica pansamente aseptice
-transportarea in institutie sanitara specializata sub monitorizare.
63. ADENOM DE PROSTATA, CAUZELE, MC, AU IN RETENTIA ACUTA DE URINA,
DIAGNOSTIC, TRATAMENT, ROLUL A/M IN INGRIJIREA BOLNAVILOR:
DEFINITIE-este o tumora benigna , frecventa la barbati peste 60 ani

CAUZELE: ca urmare a deficitului de activitate a testiculului

MC:
-preclinic-dereglari neinsemnate a mictiunii, senzatii neplacute in regiunea
suprapubiana, si perineala
-stadiul de disurie-polakiurie nocturna,
apoi si diurna, urina tulbure, tenesme
nedureroase
-stadiul retentiei cronice incomplete de urina-vezica urinara este marita, peretele vezicii
subtiat, ureterele si bazinetele largite, apare insuficienta renala
-stadiul isuriei paradoxale-incontenenta de urina si alte disfunctii
AU:
-sondaj vezicular cu cateter elastic care se lasa in vezica urinara
-punctia suprapubiana a vezicii urinare
DIAGNOSTIC:tuseu rectal la care se palpeaza prostata marita, bine delimitata,
nedureroasa de consistenta ferm dura, suprafata neteda, santul median aplatizat sau
disparut
TRATAMENT:chirurgical cu exterparea prostatei
INGRIJIREA-golirea periodica a colectorului de urina, prelucrarea tegumentelor cu
furacelina, alcool 70 , prevenirea escarelor
44. COMBUSTIILE ESOFAGULUI, CAUZELE, MC, AU, EDUCATIA PU SANATATE IN
SECTORUL PRIMAR:
CAUZELE-ingestia accidentala sau voluntara a diferitor substante caustice-acizi, baze,
sarurile metalelor grele
MC:
1)faza acuta-are loc imediat dupa ingestie, disfagia acuta, totala, dureri esofagiene,
retrosternale, bucale, faringiene, varsaturi cu continut sangvinolent sau singe, dureri
foarte pronuntate
2)faza de ameliorare-durerile se reduc, formarea de fistule prin care se infecteaza
mediastinul, pleura sau tesutul lax esofagian
3)faza de regresiune-leziunile permit realimentarea, dar cicatrizarea evoluiaza spre
stenoza, care se instaleaza lent, in saptamini, luni
4)faza de stenoza manifesta-stenoza esofagului progresiva agravata
AU:
-lichide pe cale orala in cantitate mare 2-3l
-se poate de facut spalaturi in primele ore, prin sonda
-calmarea durerilor-analgezice majore
-administrarea antidotilor, sedativelor
-in intoxicatii cu acizi-bicarbonat de Na, sol de 1%, in intoxicatii cu baze-sol 1% acid
acetic, acid citric, suc proaspat de fructe
ED PU SANATATE: respectarea regimului alimentar, dieta,masuri de recuperare si
profilaxia arsurilor
36. GANGRENA USCATA SI UMEDA A MEMBRELOR, CAUZELE, MC,
TRATAMENT, INGRIJIREA BOLNAVILOR IN STATIONAR SI LA DOMICILIU:
GANGRENA USCATA-moartea tesuturilor, in aceata necroza nu exista o infectie
bacteriana:zonele atinse mor pentru ca singele nu mai ajunge in ele, tesuturile nu mai
fiind oxigenate. Gangrena uscata poate provoca o embolie arteriala, tromboza,
amputatie

MC:
-daca afectiunea are loc la nivelul pielii-modificari de culoare albastru-negru, rosiegalbuie, daca este afectare sub piele atunci sint scurgeri urit mirositoare, prezenta
durerilor severe. Daca afectiunea localizata in interiorul corpului-confuzie, febra,
senzatie generalizata de rau, hipotensiune arteriala, durere severa
Tratament: interventie chirurgicala, amputatie
Prevenire: tratarea corespunzatoare a ranilor, si urmarirea procesului de vindecare,
tratarea leziunii inainte de a se dezvolta infectia, renuntarea la fumat si evitare
traumatismului exter
GANGRENA UMEDA: se caracterizeaza printr-o necroza a tesuturilor din cauza
infectiei cu bacterii a unei zone de gangrena uscata sau a unei plagi
Cauza principala-intreruperea locala a circulatiei sangvine, tesuturile infectate devin
moi si zemuinde, in acest caz amputarea chirurgicala inevitabila