biletul1.

1*Scopul realizarea unei anamneze cât mai corecte şi complete

Tehnica Identificarea pacientului.Spălarea mâinilor ± aplicarea mănușilor sterile (mănuși de latex,
mănuși de nitril) ca parte a precauțiilor standard. Pregătirea diluțiilor (1/10 și 1/100) pentru injecția
intradermică Se dezinfectează zona care înconjoară locul de injecție prin ștergere cu alcool cu ajutorul
unei comprese. Se va injecta intradermic 2 diviziuni din seringa cu diluție 1/100, iar la o distanță de 3 cm
se injectează 2 diviziuni din seringa cu ser fiziologic. Se vor marca ambele zone cu un marker (zona cu
anestezic – Xilină și zona cu ser fiziologic). Se așteaptă 10 minute pentru a observa care sunt modificările
ce apar la nivel local. Dacă la locul injectării apar niște papule de 0,5 – 1 cm, cu eritem minim sau fără
eritem SE VA CONTINUA PROCEDURA. Dacă la locul injectării apar niște papule de câtiva cm, cu
eritem care are tendința de a se extinde la nivel zonelor vecine PROCEDURA SE OPREȘTE și se va testa
sensibilitatea la un alt anestezic. Se va injecta intradermic 2 diviziuni din seringa cu diluție 1/10, iar la o
distanță de 3 cm se injectează 2 diviziuni din seringa cu ser fiziologic. Se vor marca ambele zone cu un
marker (zona cu anestezic – Xilină și zona cu ser fiziologic). Se așteaptă 20 minute pentru a observa care
sunt modificările ce apar la nivel local și pentru a le compara cele două efecte. Informarea pacientului cu
privire la reacţia sa la substanţa testată: sunteți sau nu alergic la substanța anestezică respectivă; dacă
pacientul este alergic la substanța pe care am folosit-o inițial, se va face testarea folosind alt anestezic
Evaluarea rezultatului a) timp de așteptare: 15 – 20 minute
b) se va măsura diametrul modificărilor cutanate (maculă) dacă acestea sunt prezente, şi acestea vor fi
interpretate conform scalei următoare:
(-): nicio diferenţă între martor şi substanţa anestezică;
(+): diferenţă de 1 – 2 cm diametru faţă de substanţa martor, edem, eritem;
(++): diferenţă de 2 – 3 cm diametru, edem, eritem;
(+++): diferenţă de 3 sau mai mulţi cm faţă de substanţa martor.
După efectuarea testului, dacă nu există semne de alergie la injectare putem continua administrarea
anesteziei locale. Pacientul va fi urmărit cel puţin 1 – 2 ore după ultima administrare de anestezic pentru a
observa orice reacţie adversă şi pentru a ne asigura de evoluţia favorabilă post-operatorie. Dacă se produc
reacţii adverse, pacientul va fi monitorizat 6 – 12 ore şi se va administra medicaţia necesară pentru
reechilibrare.
2.Notiune-Fractura de femur este o ruptura a osului coapsei sau a femurului sub actiunea unei forte
mecanice. Femurul poate fi fracturat in 3 zone: capul/gatul osului (capatul superior, in apropierea
bazinului), diafiza sau capatul inferior, in zona genunchiului.
-Clinica este caracterizata de durere; umflatura; vanatai;deformare, veti simti o durere intensa in solduri.
Piciorul va pierde mobilitatea si se va invineti, umfla si intari
-a/m de urgenta degajarea traumatizatului din focarul de producere a fracturii, calmarea traumatizatului,
asezarea traumatizatului in pozitie de securitate si interzicerea oricarui tip de miscari, hemostaza
provizorie se efectueaza prin compresiunea circulara cu garoul Esmark sau cel improvizat, suprimarea
durerii la indicatia medicului cu analgezice opioide (Promedol, Omnopon), in lipsa medicului se
administreaza sol.Analgina si sol.Dimidrol, toaleta primara a plagii cu solutii antiseptice si aplicarea
pansamentului aseptic pe plaga, imobilizarea provizorie a fracturii, transportarea de urgenta a
traumatizatului intr-o unitate medico-sanitara specializata.
3. *-Asepsia reprezinta un complex de masuri organizatorice, metode fizice si chimice al caror scop este
de a impiedica patrunderea infectiei in plaga operatorie.
-Infectarea plagii operatorii poate avea loc pe 2 cai: exogena (aer, picaturi, contact, continuitate,
implantare) si endogena (hematogena si limfogena).
-masuri de prevenire a infectarii plagii operatorii prin aer (bloc operator situat la etaj superior cit mai
departe de intrarea centrala,acces limitat al personalului in sala de operatie, folosirea echipamentului de
schimb, sterilizarea aerului cu lampa de cuart, folosirea subst chimice antiseptice la efectuarea curateniei
in blocul operator),...prin picaturi (examenul medical profilactic sistematic obligatoriu al cadrelor
medicale si sanitare, in sala de operatie se intra obligatoriu cu masca ce va acoperi gura si nasul, nu se
vorbeste decit strictul necesar), prin contact (igiena minilor riguroasa), prin continuitate (decontaminarea
pielii in zona interventiei chirurgicale), prin implantare (se folosesc fibre de sutura corespunzatoare
pastrate corespunzator pina la timpul folosirii).

Biletul.2.*1-Antisepsia- un complex de metode profilactic-curative, ce au scopul de a distruge sau de a

micsora nr microbilor din plaga sau de pe tegumente pentru a preveni complicatiile supurative ale plagilor
operatorii si celor accidentale, precum si tratarea focarelor purulente.
-Se disting 4 metode ale antisepsiei: metoda chimica, mecanica, fizica, biologica.
-Metoda chimica- consta in folosirea subst chimice antiseptice pentru dezinfectarea marginilor plagii,
lavajul plagilor, decontaminarea cimpului operator, decontaminarea chirurgicala a minilor.
Metoda mecanica-consta in incizia si excizia testurilor devitalizate de pe marginile, peretii si baza plagii
cu alte cuvinte este toaleta primara chirurgicala a plagii. Scopul este de a transforma o plaga septica in
una aseptica si de a face posibila aplicarea suturilor pentru inlesnirea cicatrizarii ei.
Metoda fizica include crearea conditiilor favorabile de curatare a plagii prin intermediul drenurilor si
utilizarea procedeelor fizioterapeutice, RUV-terapia, RUS-terapia, ultrasunet, laserterapia,
magnitoterapia...
Metoda biologica include folosirea antibioticelor, sulfanilamidelor, partilor componente ale singelui,
serurilor si vaccinurilor, fermentilor proteolitici, bacteriofagilor.
2. *-Socul posttransfuzional este cel mai grav accident generat de incompatibilitatea individuala OAB
sau RH-incompatibilitate. In acest caz are loc hemoliza intravasculara a eritrocitelor donatorului de catre
aglutininele primitorului.
-primele semne clinice ale socului apar in timpul transfuziei, se manifesta prin stare de neliniste,
sufocarea, cefalee, frison, constrictii retrosternale, dureri in abdomen in special regiunea lombara,
prabusirea TA, hiperemia fetii ce trece repede in paliditate, urticaria, mictiunea sau defecatia involuntara,
dupa 1-2 ore starea se amelioareaza dar este de scurta durata si inselatoare si starea pacientului se
agraveaza pina la deces.
-ajutorul imediat urmareste restabilirea volumului circulant, imbunatatirea functiei reologice, a singelui,
dezagregarea eritrocitelor, eliminarea toxinelor din organism, mentinerea diurezei, prevenirea coagularii
singelui in patul vascular, neutralizarea fermentilor proteolitici si a subst vasoactive. Se administreaza sol
de Reopoliglucina, Hemodez, Albumina 10-20%, plasma proaspat congelata, sol Ringher-Lokk sau ser
fiziologic. La indicatia medicului se administreaza cardiotonice, antihistaminice, corticosteroizi
(Prednisolon), substituienti sangvini, diuretice osmotice( Lazex).
3.Drenarea plagilor.-se aplica cu scopul de evacuare a colectiilor purulente, hematice, sau de alta natura,
acumulate în diferite tesuturi sau cavitati ale organismului.
-a) Indicatii profilcatice:- prevenirea constituirii de colectii peritoneale (hematice, biliare, septice etc.), ori
de câte ori nu se poate garanta împotriva aparitiei acestora; - favorizarea obliterarii unor cavitati restante
dupa evacuarea unor colectii superficiale sau viscerale; - prezenta unor suturi sau anastomoze
nesigure pe viscere cavitare, cu risc de fistula sau dezunire anastomotica; - plagi contuze, delabrante, cu
contaminare etc..
b) Indicatii terapeutice: - colectii septice (abcese, flegmoane, infectii difuze necrotizante etc.) sau
hematice ale partilor moi; - colectii septice ale cavitatilor seroase, organelor parenchimatoase sau spatiilor
adipoase (fosa ischiorectala etc.) ale organismului; - revarsate peritoneale în cazul perforatiilor de organ
cavitar; - interventii pe organe cu inflamatii acute si continut purulent (apendic, colecist, salpinge etc.); -
în interventii pentru pancreatita acuta.
-drenurile pot fi diferite atit dupa forma cit si dupa materialul din care sunt confectionate: tuburi de
cauciuc, metal sau polietilena (pt drenarea organelor cavitare); mese de tifon(pentru plagi purulente);
lame de latex sau cauciuc, fire de setolina(plagi) etc..

Biletul 3.*infect nozocominale-orice maladie infectioasa achizitionata de pacient in IMS precum si de

lucratorii medicali in timpul indeplinirii obligatiilor functionale, potrivit OMS este numita infectie
nosocomiala.
-respectarea igienei de personalul medical, identificarea manoperelor cu risc sporit, instruirea angajatilor
cu privire la respectarea precautiilor standard universale, consilierea si testarea cazurilor concrete,
vaccinarea persoanelor cu risc sporit, asigurarea dezinfectarii si sterilizarii instrumentarului medical,
gestionarea corecta si neutralizarea deseurilor medicale, utilizarea dispozitivelor medicale de unica
folosinta..
-hepatita virala B, hepatita virala C, pneumonia, tuberculoza, infectiile de tract urinar, gastroenterita,
meningita.
2.sindromul de compresie reprezintă comprimarea extremităților sau a altor părți ale corpului mai mult
de 12 h care provoacă leziuni musculare sau tulburări neurologice în zonele afectate ale corpului, apar
mai frecvent in caz de calamnitati.
-1 perioada- durere in regiunea compresata, imposibilitatea miscarii, slabiciune greata, stare generala la
inceput satisfacatoare.
2perioada- de insuficienta renala acuta , restabilirea circulatiei sangvine si progresarea insuficientei
renale, se micsoreaza durerile, TA normal, Ps tahicardic, oliguria pina la anuria
3perioada- de insanatosire, starea paacientului buna, se micsoreaza edemul, se restabileste sensibilitatea,
la examinarea membrului lezat se atesta necroza vasta a tesuturilor, din plaga proemineaza muschii
necrozati cu astpect sur-mat.
-se aplica garoul Esmark, degajarea victimei de sub compresiune, suprimarea durerii-analgezice,
stupefiante, la indicatia medicului blocajul paranefral cu sol Novocaina, pansament elastic pe member,
pungi cu gheata local, imobilizarea de transport a segmentelor lezate cu atele gonflabile, punctarea unei
vene periferice si instalarea perfuziei cu sol Pliglucina, plasma, albumina, bicarbonate de Na,
transportarea victimei la spital.
3Transfuzia sngvine-in preziua transfuziei se determina grupa si Rh-factorul al bolnavului si se
efectueaza examenul clinic al singelui si urinei, inainte de a efectua o transfuzie a/m insista ca bolnavul sa
urineze, a/m verifica normele de pastrarea si integritate a recipientului cu singele ce urmeaza a fi supus
transfuziei, continutul sangvin va fi amestecat fara a fi agitat, se va incalzi prin expunere la t camerei timp
de 1 h, se efectueaza probele de compatibilitate serologica dintre singele donatorului sic el al pacientului,
Proba compatibilitatii individuale (in unul dintre godeuri se picura 2 picaturi de ser al pacientului si se
omogenizeaza cu o picatura mica de concentrate eritrocitar al donatorului, dupa 5 min se citeste
rezultatul, aglutinarea ne da de inteles ca este incompatibil, lipsa aglutinarii arata ca se poate de trecut la a
doua proba), Proba compatibilitatii dupa sistemul Rh (in eprubeta se introduce o picatura de concentrate
eritrocitar al donatorului, 2 picaturi de Gelatina 10% si 2 picaturi de ser al bolnavului, continutul se
omogenizeaza, eprubeta se plaseaza in baia de apa la 46-48 opentru 10 min, se mai adauga 5-8 ml ser
fiziologic si se omogenizeaza din nou, rezultatul se citeste la lumina puternica, colorare uniforma-
compatibil, aglutinare- incompatibil). Proba biologica este chemata sa puna in evidenta reactia
organismului pacientului la componentii singelui transfuzat in conditii specifice la momentul dat.
Transfuzia de singe se executa la patul bolanului, transfuzia se face pe nemincate, bolnavul va sta in DD,
se scoate aerul din punga cu singe, se pune punga pe un stativ, se punctioneaza vena si se introduce
singele pentru transfuzie.
-recipient cu singe, vata, alcool, sistem de transfuzie sangvina, Glicerina 10%, fisa de observatie, ser
fiziologic…

Biletul 4.* -Anestezia generala suprimarea generala a senzatiilo de durere, insotita de inhibitia functiei
SNC, manifestata prin pierderea reversibila a cunostintei ca urmare a administrarii substantelor
anestezice.
-socul psihic, deplasarea retrograde a limbii cu dereglari de respiratie pina la asfixie, laringospasmul,
asfixia mecanica, asfixie de provenienta centrala, stop cardiac, traumatisme dentare sau ale mucoase,
hematom al limbii, palatinului moale, coardele vocale, patrunderea sondei in esofag,regurgitarea.
-monitorizarea pacientului, inductia anesteziei, controlul cailor respiratorii, mentinerea anesteziei
generale, reversia anesteziei.
-monitorizarea pacientului - este primul gest pe care medicul anestezist il face dupa ce pacientul este
asezat pe masa de operatie si consta in conectarea acestuia la aparatura specializata care ofera informatii
pe toata durata anesteziei despre: ritmul cardiac, tensiunea arteriala, nivelul de oxigenare al organismului,
corectitudinea ventilatiei mecanice, profunzimea hipnozei, eficienta analgeziei si a gradului de relaxare
musculara. Monitorizarea se continua si dupa interventia chirurgicala si trezirea pacientului, oprirea
monitorizarii fiind hotarata de catre personalul medical avizat;
inductia anesteziei - este momentul in care pacientul, aflat pe masa de operatie, trece de la starea de
constienta la cea de somn concomitent cu preluarea de catre anestezist a controlului functiei respiratorii;
controlul cailor respiratorii - se face cu ajutorul unei masti laringiene sau a unei sonde de intubatie
orotraheala, in tot acest timp pacientul fiind complet inconstient;
mentinerea anesteziei generale - reprezinta de cele mai multe ori etapa cea mai lunga, si este egala ca timp
cu durata operatiei propriu-zise. Pe toata aceasta durata pacientul este sub actiunea hipnozei, a analgeziei
si a relaxarii musculare;
reversia anesteziei (trezirea) - aceasta etapa incepe atunci cand actul chirurgical in sine este la final iar
medicul anestezist decide oprirea administrarii tuturor anestezicelor (intravenoase sau volatile). Revenirea
din anestezia generala este un proces de durata ce se imparte in doua etape. Prima, si cea mai importanta,
o reprezinta reluarea respiratiilor spontane si controlul acestora in mod eficient de catre pacient. Acest
moment se suprapune cu revenirea relativa a starii de constienta a pacientului. Va persista o stare de
somnolenta pentru alte 2 - 4 ore (efectul rezidual al anesteziei), aceasta fiind etapa finala a procesului de
trezire.
2 plaga de cutit este o distrugere anatomica a tesuturlor moi produse de un obiect ascutit si taios precum
cutitul.
-marginile si peretii sunt rectlinii, marginile dehiscente si singereaza din abundenta, nelinistea
pacientului, durere in locul taierii
-hemostaza provizorie optima, administrarea de analgezice, toaleta primara a plagii, aplicarea
pansamentului aseptic, imobilizarea de transport la necessitate si transportarea de urgenta la punctul
traumatologic.
3.bandajul dessault -in fosa axilara din partea afectata se va aplica o pernuta din vata si tifon pudrata cu
talc, humerusul este lipit de torace, antebratul este fixat sub un unghi de 90 o cu palma spre torace, capatul
liber al fesii este fixat cu mina identica celei traumatizate, ruloul de fasa se tine in mina opusa, se va
desfasura tifonul astfel incit capatul liber sa ajunga la nivelul coloanei vertebrale pe sub bratul sanatos, pe
sub bratul sanatos trecem fasa peste torace ca sa fie perpendicular pe treime medie a bratului afectat,
conducem ruloul spre spate pina la nivelul coloanei vertebrale, schimbam in mini capetele fesii fixind
bine pe cel liber sub fasa din rulou, de la nivelul coloanei vertebrale deplasam ruloul spre fosa axilara
opusa, din aceasta pozitie deplasam fasa peste treimea exterioara a claviculei din partea afectata, trecem
fasa pe partea dorsala a bratului parallel cu acesta perpendicular pe treimea superioara a antebratului,
trecem fasa oblic pe antebrat fixindu-l pe torace spre fosa axilara opusa, deplasam fasa pe spate spre
umarul afectat, coborim fasa prin fata perpendicular pe treimea superioara a antebratului si o conducem
spre spate, repetam cele 2 rotatii de 2-3 ori, se fixeaza cu o rotatie circular in jurul trunchiului.

Biletul 5.*Notiune-suprimarea durerilor la nivelul interventiei chirurgicale sau pe o suprafata mai vasta,
periferic de trunchiul nervos fara inhibitia SNC
-etapele anestezia loco-regionala: anestezia plan cu plan (prin infiltratie), anestezia dupa Oberst-
Lucașevici (perinevrala), anestezia rahidiana.
-examen preanestezic, premedicatia, inductia anesteziei, mentinerea anesteziei, disparitia efectului
anesteziei.
-Plan cu plan- se marcheaza linia inciziei planificate cu verde de brilliant, se badijoneaza si se
delimiteaza cimpul operator, din 2-3 puncte schimbind profunzimea si directia acului infiltram bine
invelisul cutanat si celulo- adipos, dupa citeva minute se realizeaza incizia, hemostaza si se infiltreaza
urmatorul plan, cantitatea necesara de solutie anestezica poate fi de la 15-20 ml pina la 400-600 ml.
Anestezia dupa Obrest-Lucasevici (perinevrala)- se efectueaza pe falange cu sol Lidocaina 1-2% 5-10
ml, se badijoneaza toata mina cu sol Iodonat 1%, apoi cu sol Alcool etilic 70%, se delimiteaza falanga
afectata cu un cimp steril, se aplica la baza falangei un garou improvizat dintr-o compresa sterile, se
badijoneaza falanga cu Alcool 96% si din 2 puncte (median si lateral) se infiltreaza anestezicul pina la os,
anestezia survine dupa 3-4 minute si dureaza 30-40 min.
Anestezia rahidiana-bolnavul este culcat in decubit lateral sting, genunchii sunt flectati si trasi pre
abdomen, barbia in piept, un asistent sta de partea opusa a mesei cu fata spre pacient ajutindu-l sa mentina
pozitia optima, al doilea asistent serveste medical in timpul anesteziei, cimpul operator este badijonat de 3
ori consecutive cu sol Alcool etilic 70% si delimitat cu cimpuri sterile, se punctioneaza canalul rahidian
folosind un ac cu bizou, dupa inlaturarea bizoului se asteapta pina inceteaza picurarea lichidului cefalo-
rahidian ce se colecteaza in 2 eprubete.
Complicatii: reactii alergice minore (vertij, greata, tahicardie, transpiratii abundente, lipotimie), de
gravitate medie (irascitabilitate sporita, voma, TA scazuta, colaps, pierderea cunostintei, convulsii, apnee,
tahicardie), severe (soc anafilactic).
2 plaga prin arma de foc Notiune este o distrugere anatomica a tesuturlor moi produse prin intermediul
schijelor, proiectilelor, torpilelor, gloantelor, alicelor si altele.
Clinica in zona de disructie este present singele, resturile tisulare si corpi straini, zona de contuzie-
prezenta necroza, zona de comotie moleculara- hiperemie, sufuziuni sangvine, edem, mai este prezenta si
durerea, disconfortul, febra ridicata din cauza procesului inflamator.
Asistenta de urgenta-accidentatului I se administreaza analgezice, pe plaga se va aplica un pansament
aseptic, se vor monitoriza PS Rs TA si regiunea lezata, volumul de medicatie va depinde de
simptomatologie ce poate indica pneumothorax hemoperitoneu peritonita, se va recurge la administrarea
substituientilor sangvini, oxigenoterapie, accidentatul va fi transportat in pozitie semisezinda in plagi la
nivelul toracelui si pozitie orizontala cind este interest abdomenul, spitalizare de maxima urgenta, la
punctul traumatologic sau in sectia de reanimare si terapie intensiva obligatoriu se va face control
imagistic, tratament chirurgical.
3.bandajul in 8 IndicatiiI-in fracture ale articulatiilor picioarelor, pentru imobilizare, persoane cu lucru
fizic in picioare – pentru prevenire, artrita sau artroza gleznei, dislocari si subluxatii ale incheieturilor…
Tehnica se fac doua rotatii de fizare la nivelul maleolelor, incepem de la maleola laterala spre cea medial
trecind fasa pe partea anterioara a gambei, a 3 rotatie de la nivelul maleolei o deplasam oblic spre arcul
labei picioarului, trecind pe sub partea plantara spre marginea laterala fixam sub un unghi de 90 grade
laba piciorului, facem 2 rotatii de fixare in jurul labei piciorului, dupa a doua rotatie de la marginea
laterala a labei piciorului conducem fasa oblic peste partea anterioara a articulatiei, repetam miscarile de
incrucisare de 3-4 ori, se fixeaza cu o rotatie circular la nivelul maleolelor.
Biletul 6.*Dismurgia Notiune-un compartiment al chirurgiei ce se ocupa de studiul tehnicilor de aplicare
a bandajelor si pansamentelor.
Metode de efectuare prin incrucisare, spiralare, rotatie, spic, rulant.
Tipuri si utilizarea:
Bandaj sub forma de spic- pe police
Bandaj sub forma de spirala-pe index
Bandaj manusa fara degete-pe mina
Bandajul recurrent-pe bont
Bandajul minii in arsuri ale falangelor-pe falangele minii
Bandajul sub forma de spirala-pe membre, acopera o suprafata mai vasta
Bandajul evantai convergent-antebrat sau gamba cu depasirea articulatiei cotului sau genunchiului
Bandajul evantai divergent-cot, genunchi
Bandajul sub forma de spic-art umarului sau coxofemurala
Bandajul Dessault- imobilizare si repaus in articulatia umarului, cotului, osului radial si claviculei
Bandajul sub forma de 8-imobilizarea art talocrurala
Bandajele pe ochi-pe ochi
Bandajul capastrutraumatisme ale mandibulei cu scopul imobilizarii
Bandaj incrucisat la ceafa-partea occipital
Bandaj prastie-pe Barbie sau nas
Bandajul scufie-traumatisme ale craniului
Bandajele adezive, cu plase elastic si bandaje triunghiulare- pe suprafete plane ale corpului
Bandaje ghipsate-imobilizare curativa.
2 plaga prin muscatura Notiune- este o distrugere anatomica a tesuturlor moi produsa de sarpe
Clinica-au aspect characteristic de urma de dinti, edem, echimoze, durere, arsuri dureroase,usturime,
hiperemie locala, daca sarpele a fost veninos creaza o stare generala alterata a pacientului cu dereglari de
vedere, ritm cardiac, puls, respiratie.
Asistenta de urgenta-, plaga va fi spalata de 2 ori cu sapun lichid si multa apa, nu se va aplica garoul, nu
se va efectua arderea tesuturilor, nu se vor efectua blocaje, nu se va administra alcool, stoarcerea din
plaga a cit mai mult singe, largirea plagii de la periferie spre centrul muscaturii, in cazuri extreme poate fi
efectuata suctiunea daca mucoasa cavitatii bucale nu este lezata,, transportarea de urgenta la punctul
traumatologic, administrarea vaccinului antivipera.
3. Bandajul scufei Indicatii-in regiunea capului, in traumatisme ale craniului, traumatismele tesutului
moale ale capului, dupa interventii chirurgicale la cap.
Regula de aplicare-pozitia comoda a bolnavului, supraveghere permanenta, acces liber la partea afectata,
pansamentul va acoperi intraga suprafata lezata, fasa de tifon nu va fi aplicata prea strins pentru a nu
afecta circulatia sangvina si limfatica, fasa nu trebuie aplicata prea larg ca sa nu alunece de pe suprafata
lezata, bandajarea se efectueaza de la periferie spre centru si de la stinga spre dreapta, bandajul incepe cu
turul de fixare si fiecare tur urmator va acoperi jumate pec el precedent, fixarea bandajului are loc prin
innodare,
Tehnica efectuarii- se ia o bentita cu latimea de 3-4 cm si lungimea de 50 cm, fasa de bandaj va fi de
latime medie, centrul bentitei se potriveste pe crestet, capetele se lasa in jos anterior de pavilioanele
urechilor si sunt fixate pe torace de pacient sau alta persoana, capatul liber al fesii este in mina stinga, iar
ruloul in dreapta, incepind de la occipit efectuam 2 rotatii in jurul capului peste regiunea frontal, la a 3-a
rotatie fasa este trecuta peste bentita, intoarsa pe sub aceasta si deplasata peste regiunea frontal spre partea
opusa, la nivelul bentitei o inconjuram si deplasam fasa spre ceafa, se repeat ultimile 2 miscari pina
acoperim capul complet, capatul fesii de la nivelul crestetului este deplasat parallel cu unul dintre capetele
bentitei si se leaga sub barbie.
. Biletul.7.Imobilizarea de transport- impunerea anvelopelor de transport din momentul rănirii până la furnizarea de îngrijiri
medicale. Pentru imobilizarea transportului, în timpul transportului ar trebui creată o stare staționară a părții deteriorate a
corpului uman, de obicei către o instituție medicală.Tipuri de altele: -cu altele standard :Kramer,Diterix,altelele
pneumatice,din masa plastica care la temp. De 60-70grade se pot modela usor ;brancarda de imobilizare speciala rigida sau
pneumatica ;-cu mijloace improvizate :scanduri,placaj,carton ;-prin imobilizarea primitiva :e folosesc partile ale
corpului(membrul superior se fixeaza de torace,membrul inferior lezat de cel sanatos).Metode de realizare :imobilizarea de
transport se efectueaza la locul unde s-a produs accidentul ;in caz de hemoragie se aplica garoul Esmark sau garoul
improvizat ;inainte de imobilizare,se suprima sindromul algic ;se dezinfecteaza preventiv marginile pplagii cu un
antiseptic,iar pe plaga se aplica pansament aseptic ;inainte de imobilizare altela se acopera cu captuseala din vata si tifon,apoi
cu musama ;;altela se masoara ;se imobilizeaza 2 sau 3 articulatii vecina sanatoase ;membrul toracic traumatizat i-se creeaza o
pozitie fiziologica ;se evita miscarile bruste,grosolane ce provoaca dureri ;atela se fixeaza circular cu fasa de
tifon ;spitalizarea de urgenta a traumatizmului.
2.Plagaprin muscatura de caine-este o leziune a tesuturilor corpului provocata de animale.Clinica : aspectul caracteristic de
urma de dinti pe tegumentele,tesuturile strivite in centrul plagii,edem,echizome.Ajutorul de urgenta :orice plaga prin muscare
va fi in primul rand spalata de 2 ori cu sapun lichid si multa apa calda,uscta si badijonata cu antiseptice ;se va face hemostaza
definitiva in cazul plagii profunde ;plaga nu se sutureaza,ci se dreneaza ;este necesar consultatia medicului rabiolog,pentru a
decide necesitatea vacccinarilor profilactice
3. Determinarea grupei sangvine cu Toliclon- Determinarea grupei sangvine cu ajutorul anticorpilor monoclonali (ţoliclon
Anti-A şi Anti-B).Acestea sunt obtinute din lichidul ascitic al soarecilor albi imunizati,care contin anticorpi specifici
A/m pregatesc:serul monoclonat antiA si antiB;placa emailata;2pipete;2baghete;vata,alcooletilic70%;seringa
monouzala,garou,perna-suport pentru cot
Tehnica:1.se depun2picaturi de ser monoclonat antiAin godeul este notata A(II)Beta
2.anti-B se picura in godeul unde este notat B(III)alfa;3.picatura de sange se va depune in godeul unde este notat AB(IV);4.cu
baghete diferite s eia sange si se omogenizeaza picaturile(raportul1:10);5.evaluarea dupa 3min.Evaluarea :-aglutinarea
lipseste in ambele picaturi de sange ;-aglutinarea cu anti-A-gr.A(II)’-aglutinarea cu anti-B-gr.B(III) ;-aglutinarea in ambele-
grAB(IV)
Biletul.8. 1.Hemotransfuzia-administrareapropriu-zisă asîngeluiși/sau acomponentelor și substituenților acestuia în sistemul
circulator al bolnavului.
Etape de efectuare: transfuzia de sânge se execută în salon la patul bolnavului; asistenta pregătește bolnavul; transfuzia se
face pe nemâncate; în caz de urgență nu se va ține cont de starea de umplere a stomacului; bolnavul își va evacua vezica și
intestinul gros; bonavul va fi așezat în decubit dorsal; brațul bolnavului poate fi imobilizat într-un jgheab special; pacientul
va fi bine învelit pentru a evita frigul și frisoanele; se scoate aerul din punga cu sânge de transfuzat;se pune punga pe un
stativ;se puncționează vena și se fixează acul și amboul tubului cu leucoplast; se controlează ritmul de scurgere de 10-15
picături/minut;se acoperă brațul bolnavului cu un câmp steril; numărul picăturilor se poate urmări la 30-60 minute.Probele si
rolul:-proba compatibilitatii individuale-e face in vitro in evidenta rezultatul actiunii serului sangvin al bolnavului asupra
eritrocitelor donatorului;-proba RH-compatibilitatii-cu utilizarea sol.gelaatina10%;-proba biologica-pune in evidenta reactia
organismului pacietntului la componentii sangelui transfuzat in conditii specifice la momentul dat
2. Plaga prin intepare-este leziunea traumatica caracterizata prin intreruperea continuitatii tegumentului..Clinica :se
caracterizeaza printr-un orificiu tegumentar mic,uneori chiar punctiform.canalul plagii fiind foarte ingust,edemul tesuturilor
face imposibila eliminarea revarsaturilor acumulate in exterior Daca plaga se afla pe traiectul vaselor sangvine mari,organele
interne,ea poate deveni periculoasa pentru accidentat.Asistenta de urgenta:marginile plagilor se vor bandaja cu sol
alcoolica70%sau solIodonat1% si se va aplica pansament aseptic.Accidentul va fi transportat de urgenta la punctul
traumatologic,unde va fi supus unui conrol imagistic,pentru a exclude prezenta corpilor straini in plaga
3.Determinarea grupei sanguine cu eritrocite standard.Scopul :identificarea aglutinogenilor in eritrocitele sangelui crcetat
cu utilizarea serurilor izohemaglutinate standard si aglutinelor din grupul alfa si beta cu ajutorul eritrocitelor standard.are ca
scop si determinarea concludenta a grupelor sanguine in laboratoarele institutiilor medicale. Materiale necesare:plagi cu
godeuri din sticla,metal,ceramica sau material plastic,pipete Pasteur,baghete din sticla sau plastic,sol izotonica(0,85%)de
clorura de sodiu,2 seringi de seruri standard izohemaglutinate a grupelor 0(I),A(II),B(III) si AB(IV),eritrocite standard de
grupa0(I),A(II),B(III),anticorpimonoclonati anti-A,anti-b.Evaluarea rezultatelor obtinute cu serrurile si eritrocitele standard
trebuie sa corespunda,adica aglutinogenii si aglutinele constatate la cercetare apartin unei si aceleasi grupe.Pot fi posibile 4
variante:1.reactia pozitiva a serului cercetat cu eritrocitele standard ale grupelor A(II) si B(III) indica prezenta aglutinelor
alfa si beta,abbsenta aglutinelor e marcata prin reactia negativa cu serurile standard izohemaglutinate;2.in cazurile cand
eritrocitel standard ale grupei B(III) sunt aglutinate de serul cercetat ,iar eritrocitele pacientului-de serurile standard
izohemaglutinate ale grupei o(I) si B(III),grupa de sange este A; 3.daca cu ajutorul eritrocitelor standard se identifica aglutina
alfa ,iar cu serurile standard-aglutinogenul beta,putem afirma ca sangele cercetat apartine grupei B(III); 4.in caz ca serul
cercetata nu agutineaza eritrocitele standard ale celor 3 grupe ,iar cu ajutorul serurilor standard constatam prezenta aglutinelor
A si B la eritrocitele individului,presupunem prezenta grupei de sange AB(IV)
Biletul.9.Grupele sangvine se deosebesc intre ele prin imbinarea de aglutinogene A si B care se gasesc in eritrocite si au rol
de antigene si aglutinogene alfa si beta,ce se afla in ser si au rol de anticorpi.Clasificare :sangele ale carui eritrocite nu contin
aglutinogene,dar serul contine ambele aglutinine alfa si beta au fost notat 0(I) ;daca eritrocitele contin aglutinogenul A,iar
serul-aglutinina beta,grupa este A(II) ;daca eritrocitele contin aglutinoenul B si serul aglutinnina alfa,grupa este B(III) ;daca
eritrocitele contin ambele aglutinogene A si B insa serul nu contine aglutinine grupa este AB(IV).Caracteristica : Există 4
grupe principale de sânge definite de sistemul ABO:Grupa sanguină Agrupa sanguină A – are antigeni A pe globulele roșii
din sânge și anticorpi anti-B în plasmăGrupa sanguină Bgrupa sanguină B – are antigeni B și anticorpi anti-A în
plasmăGrupa sanguină O grupa sanguină O – nu are antigeni, dar atât anticorpi anti-A cât și anti-B în plasmă. Grupa sanguină
O este cea mai frecventă grupă sanguină.Grupa sanguină ABgrupa sanguină AB – are atât antigeni A cât și B, dar nu are
anticorpi.RH- Celulele roșii din sânge au uneori un alt antigen, o proteină cunoscută sub numele de antigen RhD. Dacă acesta
este prezent, grupul de sânge este RhD pozitiv. Dacă este absent, grupul de sânge este RhD negativ. Aceasta înseamnă că
puteți fi unul din cele 8 grupe de sânge:A RhD pozitiv (A +);A RhD negativ (A-);B RhD pozitiv (B +);B RhD negativ (B-);O
RhD pozitiv (O +); RhD negativ (O-);AB RhD pozitiv (AB +);AB RhD negativ (AB-). În majoritatea cazurilor, sângele O
RhD negativ (O-) poate fi administrat în siguranță oricui. Este adesea utilizat în situații de urgență medicală atunci când grupa
sanguină nu este imediat cunoscută. Este sigur pentru majoritatea beneficiarilor, deoarece nu are antigene A, B sau RhD pe
suprafața celulelor și este compatibil cu orice alt grup sanguin ABO și RhD.Rguli de transfuzie: O regula suplimentara pentru
transfuzia de sange, dar foarte importanta consta in asigurarea faptului ca sangele persoanei ce primeste transfuzia este
compatibil cu sangele donatorului. Pentru a determina acest lucru exista investigatii speciale de compatibilitate.
2. Plagă prin zdrobire- lezare a ţesuturilor cu soluţii de continuitate a pielii (mucoasei). Clinica: marginile plăgii sunt
neregulate, rupte, retractate, strivite, cu decolări de lambouri cutanate de pe fragmentele osoase şi pierderi de substanţă în
funcţie de agentul traumatic aplicat. Plăgile contuze sunt însoţite de leziuni ale vaselor şi nervilor magistrali, glandelor şi
ducturilor salivare, iar în cazul în care se asociază cu fracturi ale oaselor faciale, aspectul plăgii determină mutilări
importante. Fiind acoperite de chiaguri, ţesut zdrobit, corpi străini, secreţii nazale, salivare lacrimale, au un aspect murdar.
Asimetria feţei este creată de infi ltratul din jurul plăgii, hematoame şi echimoze.Asistenta de urgenta : – Se curata zona cu
ajutorul unei comprese sterile, pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur. Nu se utilizeaza vata la aceste
manevre, pentru a nu lasa scame ce pot impiedica vindecarea.– Se spala apoi pielea din jur, utilizand substante detergente
(sapun lichid, bromocet, benzina etc.).– Se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu ajutorul unor substante antispetice (alcool,
tinctura de iod, rivanol), folosind, de asemenea, comprese sterile. Se va evita patrunderea acestora in plaga, deoarece sunt
iritante.  Se acopera apoi plaga cu un strat de comprese sterile, se aduaga eventual un strat de vata, dupa care se efectueaza
bandajarea in vederea mentinerii pansamentului.
3.Determinarea grupei sanguine cu ser standart Scopul :identificarea aglutinogenilor in eritrocitele sangelui cercetat cu
utilizarea serului standard.Materiale necesare : plagi cu godeuri din sticla,metal,ceramica sau material plastic,pipete
Pasteur,baghete din sticla sau plastic,sol izotonica(0,85%)de clorura de sodiu,2 seringi de seruri standard izohemaglutinate a
grupelor 0(I),A(II),B(III) si AB(IV),eritrocite standard de grupa0(I),A(II),B(III),anticorpimonoclonati anti-A,anti-b.Evaluarea
rezultatelor :- daca serurile celor 3 grupe au demonstrat reactie negativa,atunci putem afirma ca sangele cercetat nu contine
aglutinogenii A si B si apartine grupei 0(I) ;-in cazurile aparitiei aglutinarii cu serurile grupelor o(I),B(III) si absente cu serul
grupeiA(II),putem afirma ca sangele contine aglotinogenul A si apartine grupei A(II) ;-reactia pozitiva cu serurile grupelor
O(I) si A(II),iar negativa cu serul grupei B(III),da posibilitate sa afirmaca sangele cercetat contine aglutinogenul B apartinand
grupeiB(III)
Biletul.10. Managementul preoperator-intervalul de timp de la spitalizare bolnavului in sectia de chirurgie si pana la
efectuarea interventiei chirurgicale.Principii generale :restrictia aportului de alimente ;pregatirea campului
operator ;recoltarea produselor pentru examene de laborator ;efectuarea igienei personale ;pregatirea documentelor
pacientului pentru operatie
Pregatirea pacientului :-se face o pregatire fizica si psihica ;se adm la indicatia medicului sedative,hipnotice in seara inaintea
interventiei pentru asigurarea unei odihne adecvata a pacientului in timpul noptii ;igiena pacientului ;se curata regiunea
ombilicala si zonele de flexie pentru a reduce riscul infectiei prin flora cutanata
2.  Hematom este o aglomerare de sânge închistat în afara vaselor de sânge, provocată de o boală sau traumă, inclusiv de o
rană, prin ruperea spontană sau traumatică a vaselor capilare.Clinica :  este inițial în formă lichidă răspândit printre țesuturi,
inclusiv în sacii dintre țesuturi unde se poate coagula și solidifica înainte ca sângele să fie reabsorbit în vasele de sânge. O
echimoză este un hematom al cu diametrul mai mare de 10 mm.Asistenta medicala :aplicarea compreselor reci,pungi cu
gheata,in dependenta de marime si localizarea si investigheaza si se duce la spital ;la urgenta majora tratament chirurgical
3.Proba biologica-se monteaza trusa pentru transfuzie se umple tubul ce ser fiziologic,se schimba dispozitivul de transfuzie
la recipientul cu concentrat eritrocitar,se punctioneaza vena si se adapteaza dispozitivul de transfuzie la ac.Se adm in jet de
10-15ml de sange in 3 reprize cu intervalul de timp 3 min intre ele,reducandu-se viteza la 8-10 picaturi pe minut.In intervalul
dintre administarrii se monitorizeaza starea generala a pacientului.
Biletul.11. Managementul intraoperator Intervalul de timp de la transportarea bolnavului in sala de operatii si pana la
transferarea in salonul postoperator se numeste perioada de interventie chirurgicala.In acet timp a/m imbraca bahili,masca,isis
spala mainiele in sala operatorie isi dezinfecteaza mainile conform uneia dintre metodele,imbraca halatul si manusile sterile in
sala de operatie.
2.Socul anafilactic- – reacţie de hipersensibilitate imediată brutala, dramatica, cu prabusire hemodinamica si insuficienta
respiratorie dupa intrarea in organism a oricarei substante, mai ales proteice, care provoaca eliberarea de mediatori chimici.
Socul anafilactic este deci o anafilaxie severa cu prabusire cardio-circulatorie si respiratorie.Clinica :  hiperemia pielii,prurit
uneori eruptii,agitatie,greata, inrosirea fetei sau a unor zone ale corpului, senzatie de sufocare, umflarea limbii, stranut, tuse,
eruptie la nivelul pielii, mancarime, greata, varsaturi, edem al fetei, crampe, dificultati de respiratie, ameteala si/sau senzatie
de disconfort la inghitire.Asistenta de urgenta : dacă pacientul are adrenalina, întreabă-l dacă îl poți ajuta să o injecteze.
Adrenalina se injectează în mușchiul coapsei anterolaterale. Injecția poate fi repetată la fie care 5 sau 15 minute dacă
pacientul nu răspunde bine la tratament.pacientul trebuie să stea culcat pe spate;dacă vomită sau are sângerări bucale, întoarce
persoana pe o parte, pentru a evita sufocarea;desfă nasturii hainelor și acoperă pacientul cu o pătură, dacă se
poate;IMPORTANT: nu-i da nimic să bea!;dacă nu respiră și nu se mișcă, începe manevrele de resuscitare: 100 de apăsări pe
piept pe minut, până la sosirea ambulanței
3. Toaleta primara a plagii Urmarirea atenta a evolutiei vindecarii plagii suturate cel putin 3 zile ,pentru a stabili un
tratament corect si a depista aparitia eventualelor complicatii septice.se face schimbarea pansamentului o data la 2
zile.suturile se vor inlatura in ziua a5-a a7-a saua 10-a in plagile mari.In caz de complicatii septica,se impune drenarea plagii
dupa o prelucrare mecanica si aseptizarea chimica minutioasa a acestuia.Aceste plagi vor fi urmarite sip ansate zilnic in faza
de informatie si o data la 2-3 zile in faza de proliferare si regenerare a tesuturilor.Cicatrizarea se realizeaza secundar cu
formarea tesutului conjunctiv,care umple defectul tisular de la baza plagii spre periferie

Biletul .12 Managementul postoperator.

Notiune- Intervalul de timp de la sfirşitul intervenţiei chirurgicale şi pină la

externarea bolnavului din secţia de chirurgie se numeşte perioadă postoperatorie.

Etape- a) perioada precoce - primele 3-4 zile;

b) perioada postoperatorie tardivă - începînd cu ziua a 4-a sau a 5-a după

intervenţia chirurgicală pînă la externare.
rolul asistentului medical in etapa postoperatorie-asigura o emperatura optimă in salon de 22-
25°C,asigura salonul cu oxigen, indica in fiecare dimineaţă de a se face curăţenie umedă (suprafeţele se
dezinfectează cu
sol. Peroxid de hidrogen 6%, Profic 0,5%, sol. Septabic de 0,3%, sol. Cloramină 3%),conecteaza lampa
de cuart atunci cind e nevoie
2. Sepsisul. Definitie- Invadarea patului vascular cu agenţi patogeni

Clinica- bolnavul acuză senzaţie de frig, tegumentele capătă

aspectul „pielii de găină", insoţită de clănţănitul dinţilor şi frison. Frisoanele sint
foarte pronunţate şi de durată,febra este in ascensiune la 40-41°C, pacientul transpiră abundent,faţa este
trasă, tegumentele sint palid-cenuşii.
Bolnavul devine agitat sau adinamic (pină la stare de comă). in unele cazuri, la
bolnav se poate instala starea de delir. Pulsul este accelerat, slab pină la filiform.
TA scade, se dezvoltă ocluzia intestinală dinamică, oliguria şi dereglările
neuropsihice. Sint caracteristice anorexia şi vomele
asistenta de urgenta.-bolnavii vor fi internet de urgenta in spitalse va efectua de urgenţă identificarea
germenilor patogeni, care au generat.starea septică.*se va determina imediat sensibilitatea microbilor
identificaţi la antibiotice (antibiograma).

3. Pregătirea atelei ghipsate:

Scopul-aparatul ghipsat reprezinta mijlocul cel mai bun,cel mai expeditativ si cel mai practic de
imobilizare externa a fracturilor

pregătirea pacientului-pregatirea psihica a pacientului-se explica necesitataea imobilizarii fracturii,se

obtine consemtamintul pacientului,se explica modul de desfasurare a procedurii pregatirea fizica-se
asigura intimitatea pacientului(daca este cazul);,se pozitioneaza pacientul in functie de segmental care
trebuie imobilizat,pentru a-i fi cat mai comod,;spalare degresarea membrului si dezinfectia leziunilor
esentiale ale tegumentului,etapele Aplicarea unui strat subţire de vată, uniform, insistând pe zonele de
flexie, reliefurile osoase subcutanate. Vata va fi pregătită sub formă de feşi rulate din straturi subţiri
desfăcute în fâşii lungi din pachet.Aplicarea unei feşi de tifon, dinspre distal spre proximal, sau, mai bine,
a unui nou tub de tricou suflecat în prealabil.Aplicarea feşilor gipsate, dinspre distal spre proximal.După
primul strat de faşă gipsată se pot aplica atelele, peste care se mai trag 2-3-4 feşi gipsate având grijă să nu
facă bride sau cute (acestea se vor sectiona). La sfârşit, gipsul se mulează pe reliefurile membrului şi se
întinde uniform, încât să fie cât mai neted, fără asperităţi. în tot timpul aplicării aparatului gipsat, pană
când acesta se întăreşte, poziţia membrului şi reducerea fracturii se menţin cu mare grijă.asistentului
medical-a.m isi pregateste materialele necesare,imbraca echipamentul,isi spala miinile,le dezinfecteaza
imbraca manusile’;;materiale necesare-feşi din bumbac (nu se admit ţesăturile sintetice)

 fesi gipsate sau din răşini sintetice

 vata din bumbac
 pudra de talc
 ciorap din bumbac
 leucoplast
 mănuşi

Biletul .13Hemostaza.-notiune- reprezintă totalitatea mecanismelor care intervin în oprirea sângerării la

nivelul vaselor mici.

Tipuri- hemostază fiziologică (realizată de organism)-hemostază medicamentoasă (realizată prin

administrarea de substanțe coagulante/hemostatice);-hemostază chirurgicală (utilizată în cazul unor
intervenții chirurgicale ample).;rolul acesteia in hemoragiile active- rolul este ca totate mecanismele
intreprinse intervin în oprirea sângerării

2.Hemoragia acuta.Notiune- Revărsarea abundenta a singelui din patul vascular care duce la scaderea
volumului sanguin,atit cantitativ cat si calitativ.

Grade hemoragie mica 0,5-1 % din greutatea corporala

Hemoragie medie-1,5-2,5% din greutatea corporala,aprox.500-1000 ml

Hemoragie mare-peste 2,5% din greutatea corporala,aprox.1500-2000ml

Hemoragie grava peste 2000 ml

tablou clinic-reducerea volumului de singe circulant,prabusirea TA,accelerarea Ps,si cresterea frecventa

respiratorie cu hipoxii tisulare,dereglari de metabolism.

Diagnostic-diagnosticarea precoce a hemoragiei acute permite initierea promta a tratamentului si

reducerea ratei de dezvoltare a complicatiilor.Diagnosticarea corecta a cauzei hemoragiei este esentiala
pentru interventia hemostatica.In cazuri de urgenta,in interventii chirurgicale cu risc inalt acest diagnostic
trebuie efectuat maximal de repede pposibil

asistenta de urgenta-se aplic de urgenta garoul,se calmeaza pacientul,la indicatia medicului se

admi.hemostatice-sol.Etamsilat 12,5% 2ml i/v

sol.Vikasol 1% 1ml i/m(2-3ml)

sol.Calciu clorid 10% 10 ml i/v lent

3.Aplicarea atelei ghipsate:

scopul- este cel mai bun mijloc ,cel mai expeditativ si cel mai practic de imobilizare externa a fracturilor

pregătirea pacientului- pregătirea pacientului-pregatirea psihica a pacientului-se explica necesitataea

imobilizarii fracturii,se obtine consemtamintul pacientului,se explica modul de desfasurare a procedure
pregatirea fizica-se asigura intimitatea pacientului(daca este cazul);;,se pozitioneaza pacientul in functie
de segmental care trebuie imobilizat,pentru a-i fi cat mai comod,;;spalare degresarea membrului si
dezinfectia leziunilor esentiale ale tegumentului,- asistentului medical-a.m isi pregateste materialele
necesare,imbraca echipamentul,isi spala miinile,le dezinfecteaza imbraca manusile materiale necesare-
feşi din bumbac (nu se admit ţesăturile sintetice)

 fesi gipsate sau din răşini sintetice

 vata din bumbac
 pudra de talc
 ciorap din bumbac
 leucoplast
 mănuşi

etapele--Aplicarea unui strat subţire de vată, uniform, insistând pe zonele de flexie, reliefurile osoase
subcutanate. Vata va fi pregătită sub formă de feşi rulate din straturi subţiri desfăcute în fâşii lungi
din pachet.;Aplicarea unei feşi de tifon, dinspre distal spre proximal, sau, mai bine, a unui nou tub de
tricou suflecat în prealabil.;;Aplicarea feşilor gipsate, dinspre distal spre proximal.;După primul strat
de faşă gipsată se pot aplica atelele, peste care se mai trag 2-3-4 feşi gipsate având grijă să nu facă
bride sau cute (acestea se vor sectiona). La sfârşit, gipsul se mulează pe reliefurile membrului şi se
întinde uniform, încât să fie cât mai neted, fără asperităţi. în tot timpul aplicării aparatului gipsat, pană
când acesta se întăreşte, poziţia membrului şi reducerea fracturii se menţin cu mare grijă.

recomandări pacientului după înlăturare-dupa scoaterea aparatului ghipsat pacientul are nevoie de
miscare si de un program de recuperare pe care il va discuta cu medical.Deoarece nu s-a miscat o
perioada lunga de timp,membrul afectat va avea musculature atrofiata si in primele ore se poate umfla.Nu
fortati miscarile,incepeti cu exercitii usoare.Se recomanda baile cu apa calda nu ferbinte.

Biletul .14.Hemoragia. Notiune- Revărsarea singelui din patul vascular se numeşte hemoragie

,grade- hemoragie mica 0,5-1 % din greutatea corporala

Hemoragie medie-1,5-2,5% din greutatea corporala,aprox.500-1000 ml

Hemoragie mare-peste 2,5% din greutatea corporala,aprox.1500-2000ml

Hemoragie grava peste 2000 ml

tablou clinic-reducerea volumului de singe circulant,prabusirea TA,accelerarea Ps,si cresterea frecventa

respiratorie cu hipoxii tisulare,dereglari de metabolism.
Diagnostic-diagnosticarea precoce a hemoragiei acute permite initierea promta a tratamentului si
reducerea ratei de dezvoltare a complicatiilor.Diagnosticarea corecta a cauzei hemoragiei este esentiala
pentru interventia hemostatica.In cazuri de urgenta,in interventii chirurgicale cu risc inalt acest diagnostic
trebuie efectuat maximal de repede pposibil

tratament,monitorizarea pacientului cu hemoragie activa

2.Fractura humerala.Notiune- este întreruperea continuității humerusului

Clinica- durere foarte intensă,febră 38-39 grade C (apare la aproximativ 2 zile de la

traumatism),impotență funcțională,echimoză,deformarea regiunii,crepitații osoase,discontinuitatea
segmentuluiasistenta de urgenta-calmarea traumatizatului

*asezarea traumatizatului in pozitie de securitate si interzicerea oricarui tip de miscari

*hemostaza provizorie(in caz ca e fractura deschisa)se efectueaza prin compresiunea circular cu

garoul Esmark sau cel improvizat

*suprimarea durerii-se admi.analgezice opioide(promedol,omnopon)la ind.medicului

*in lipsa medicului a.m admi.-sol.Analgina 50%-2ml si sol.Dimedrol 1% 1ml i/m

*imobliliarea provizorie(de transport)a fracturii

*transportarea de urgenta a traumatizatului intr-o unitate medico-sanitara specializata

3.Pansarea plăgii aseptice fără înlăturarea suturilor: scopul-de a proteja plaga de factorii nocivi din
exterior(mecaici,termici,climaterici si infectiosi) pregătirea pacientului-se calmeaza pacientul fizic si
psihic,se explica despre importanta efectuarii pansarea plagii aseptice fara inlaturare suturilor:algoritmul
realizării- se scot hainele sau incaltamintea care acopera plaga 

- dezinfectarea mainilor (acolo unde este posibil)prin spalarea cu apa si sapun, 

urmata eventual de clatirea cu.-curatarea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii: cu un tampon cu
apa si sapun sau un dezinfectant (apa oxigenata, rivanol, iod, betadina, alcool 
sanitar) -materialele sunt servite cu pense sterile;-pansarea se face cu sol.dezinfectante(apa
oxigenata,rivanolsau betadina);- pansarea plagii:plaga este acoperita cu comprese sterile si vata astfel
incit ca dimensiunile lor sa depaseasca marginile plagii cel puti 1-2 cm;materialele necesare-se folosesc
material si instrumente sterile,s ubstante antiseptice: apa oxigenata,alcool,betadine,rivanol,iod 
Comprese din tifon,vata hidrofila,leucoplast,pense,foarfece,manusi sterile. 

Biletul .15.Traumatismele tesuturilor moi.

Notiune-sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic,care produce leziuni
tisulare,pastrind insa integritatea tegumentelor.

Etiologie-accidente(caderea de pe bicicleta) sportive,caderea de la inaltime,accidente de munca sau

casnice

tablou clinic-se caracterizeaza prin dureri locale,tumefiere(edem aseptic)ce progreseaza

rapid,echimoze,ultimele ocupind o portiune mai vasta

diagnosticul-se face in urma anamnezei,a examenului obiectiv general si a examenului local cu

determinarea gravitatii traumatismelor

tratament-este conservator: comprese reci pentru 24 de ore şi fizioterapeutice

in următoarele zile.
2. Fractura de clavicula.notiune- este întreruperea continuității claviculei

Clinica-fracturile de clavicula se impart dupa localiare in cele trei treimi:laterala,medie si medial.Pentru

fractura de clavicua este caracteristica durerea si crepitatia osoasa,impotenta functionala a
umarului,intreruperea reliefului osos al claviculei,lipsa pulsului la periferii,extremitate rece,uneori stare
de soc.

asistenta de urgenta- calmarea traumatizatului

*asezarea traumatizatului in pozitie de securitate si interzicerea oricarui tip de miscari

*suprimarea durerii-se admi.analgezice opioide(promedol,omnopon)la ind.medicului

*in lipsa medicului a.m admi.-sol.Analgina 50%-2ml si sol.Dimedrol 1% 1ml i/m

*imobliliarea provizorie(de transport)a fracturii

*transportarea de urgenta a traumatizatului intr-o unitate medico-sanitara specializata

3. Pansarea plăgii aseptice cu înlăturarea suturilor: scopul- de a proteja plaga de factorii nocivi din
exterior(mecaici,termici,climaterici si infectiosi)

pregătirea pacientului-se calmeaza pacientul fizic si psihic,se explica despre importanta efectuarii
pansarea plagii aseptice prin inlaturare suturilor

algoritmul realizării- se scot hainele sau incaltamintea care acopera plaga 

- dezinfectarea mainilor (acolo unde este posibil) prin spalarea cu apa si sapun, 
urmata eventual de clatirea cu;-curatarea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii: cu un tampon cu
apa si sapun sau un dezinfectant (apa oxigenata, rivanol, iod, betadina, alcool 
sanitar) -materialele sunt servite cu pense sterile,se inlatura suturile plagii;-pansarea plagii se face cu
sol.dezinfectante(apa oxigenata,rivanolsau betadina)

- pansarea plagii:plaga este acoperita cu comprese sterile si vata astfel incit ca dimensiunile lor sa
depaseasca marginile plagii cel puti 1-2 cm

materialele necesare se folosesc material si instrumente sterile,s ubstante antiseptice: apa

oxigenata,alcool,betadine,rivanol,iod 
Comprese din tifon,vata hidrofila,leucoplast,pense,foarfece,manusi sterile. 

Biletul 16 Sindromul de compresie indelungata Definitie- Sindromul de compresie sau toxicoza

traumatică este o boală care apare ca urmare a unei compresii extinse și uneori pe termen scurt, a unuia
sau mai multor segmente de membre mari, cu o masă pronunțată (piciorul inferior, coapsa, regiunea
gluteală).Etiologie- compresia extremităților are loc într-un mediu pașnic și militar, cu prăbușiri,
accidente de mașină, accidente de tren, cutremure și distrugerea clădirilor.Clinica- În următoarele ore
după eliberare, se dezvoltă edem al segmentului membrelor deteriorat. Țesuturile devin dense la atingere.
Paloarea pielii este înlocuită ulterior de o culoare albastru-crimson cu focare de hemoragii minore. Bulele
apar cu conținut ușor sau sângeros.Pielea este rece, sensibilitatea la durere este redusă. Pulsarea arterelor
în părțile periferice ale membrului este slăbită sau nu este determinată. Diagnostic-se face in baza
examenului subiectiv si obiectiv ceea ce face ca tratamentul sa fie precis

Tratament-1. Înainte de a elibera membrul de compresie, aplicați un turniquet deasupra locului

compresiei. 
2. După eliberarea de la compresiune, fără a îndepărta turniquetul, bandajează membrul de la baza
degetelor la turniquet și abia apoi îndepărtează cu atenție turniquetul. 
3. Administrat intramuscular un anestezic. 
4. Asigurați încălzirea victimei (înfășurați într-o pătură, dați o băutură caldă). 
5. În prezența leziunilor, se aplică un pansament aseptic, în prezența leziunilor osoase, membrele sunt
imobilizate (imobilizate) nu anvelope.

6. Evacuați urgent victima într-o instituție medicală (pe o targă). 

7. Cu o întârziere în spitalizare, membrelor li se oferă o poziție ridicată, așezându-l pe o pernă. Aplicați
anterior bandajul bandajului și acoperiți membrul cu gheață. Dă o băutură din belșug (de preferință apă
minerală), controlând cantitatea de urină excretată.

2.Plaga septica.notiune- este leziunea traumatica caracterizata prin întreruperea continuitatii

tegumentului , care este infectata cu microbi si poate produce o infectie

Clinica- Răspunsul inflamator este un mecanism de protecţie care are drept scop neutralizarea şi
distrugerea agenţilor toxici din plagă şi restabilirea hemostazei tisulare. Există mai mulţi indicatori ai
infecţiei care includ următoarele semne clasice:eritem localizat;durere localizată'caldură localizată;edem.

asistenta de urgenta- toaleta mecanica si chimica prin spalarea cu solutii antiseptice; se îndeparteaza
puroiul si secretia plagii pansament uscat, absorbant În cazul în care dupa 2-3 zile nu apar semne clinice
de infectie a plagii se practica sutura (eventual cu un drenaj) – care se numeste în acest caz sutura primara
întârziata.

3.Pansarea plăgii septice în faza hidratării

Scopul- d e a inlatura infectia si de a mentine asepsia plagii in scopul cicatrizarii ei. 

pregătirea pacientului-pacientul se calmeaza fizic si psihic,se informeaza despre necesitatea pansarii

plagii septice in faza hidratarii si care sunt complicatiile in caz ca pansare nu se efectueaza.

algoritmul realizării-- degajarea plagii: se scot hainele sau incaltamintea care acopera plaga 
- dezinfectarea mainilor (acolo unde este posibil) prin spalarea cu apa si sapun, 
urmata eventual de clatirea cu alcool 
- curatarea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii: cu un tampon cu apa 
si sapun sau un dezinfectant (apa oxigenata, rivanol, iod, betadina, alcool sanitar) - curatarea sau
dezinfectarea plagii: se poate face cu apa oxigenata, rivanol sau 
betadina, fie cu ajutorul unui tampon din tifon fie turnand direct pe plaga 
- pansarea plagii: acoperirea plagii cu pansamente sterile si bandaje.
materialele necesare- s ubstante antiseptice: apa oxigenata,alcool,betadina. 
Comprese din tifon,vata hidrofila,leucoplast,pense,foarfece,manusi sterile. 
Faza de hidratare incepe odata cu actiunea agentului vulnerant si apare tumefiere, hiperemie,edem

Biletul 17 Entorsa ligamentelor.notiune- O entorsa, cunoscuta, de asemenea, ca o ruptura de

ligamente, este o leziune cauzata de ruperea unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii in urma
executarii bruste a unei miscari dincolo de limitele fiziologice. Entorsele pot afecta orice fel de articulatii,
dar cele mai frecvente sunt cele ale gleznei si incheieturii mainii.
Etiologie- Entorsele apar de obicei atunci cand articulatia este fortata dincolo de limitele sale fiziologice.
Exista anumiti factori care cresc riscul de producere a entorselor, cum ar fi oboseala muschilor.
Entorsele va pot afecta:

 Glezna - mersul pe jos sau exercitarea pe o suprafata inegala, aterizand incomod dintr-un salt;
 Genunchiul - Pivotarea in timpul unei activitati atletice;
  Incheietura - aterizare pe o mana intinsa in timpul unui lucru casnic
 Degetele - Vatamarea schiului sau la jocul cu sporturi de racheta, cum ar fi tenisul.

Clinica- Umflarea rapida, uneori insotita de modificarea culorii pielii;

 Durerea.
 Echimoze;
 Mișcare limitata in jurul articulatiei;
 Incapacitatea de a pune greutate pe articulatie sau de a o folosi in mod normal.Intensitatea durerii
depinde de gradul de intindere sau rupere a ligamentului.

Diagnostic- Daca suspicionati o entorsa de glezna, consultati un medic ortoped pentru diagnosticul
corect. Acesta va poate recomanda sa faceti o radiografie pentru a se asigura ca nu aveti vreo factura la
glezna sau la nivelul piciorului. Un os rupt poate genera simptome similare entorsei de glezna cu durere si
inflamare.
Examenul medical poate fi dureros. Cel mai probabil, medicul va trebui sa miste glezna in diferite directii
pentru a-si da seama care ligament a fost afectat si daca acesta s-a rupt sau nu. In cazul in care a avut loc
o rupere totala a ligamentelor, glezna poate deveni instabila dupa trecerea fazei initiale (caracterizata de
durere si inflamatie glezna). Daca se intampla acest lucru, este posibil ca aceasta entorsa grava sa duca la
afectarea suprafetei articulare a gleznei.Medicul ortoped poate recomanda efectuarea unui examen RMN
daca exista suspiciunea unei leziuni severe a ligamentelor, o deteriorare a suprafetei articulare,
desprinderea unui fragment osos, etc
Tratament - Tratamentul difera in functie de severitate entorsei. Daca este o leziune minora a tesuturilor
moi, nu trebuie decat protectie, repaus, gheata, compresie, ridicarea membrului afectat (brat/picior).
! Odihna. Evitati activitatile care provoaca durere, umflare sau disconfort. Dar nu evitati toate activitatile
fizice;
! Gheata. Chiar daca cautati ajutor medical, aplicati imediat gheata. Folositi un pachet de gheata sau o
baie subtire de gheata si apa timp de 15 pana la 20 de minute de fiecare data si repetati la doua-trei ore in
timp ce sunteti treaz pentru primele zile dupa ranire;
! Comprimare. Pentru a ajuta la oprirea umflaturii, comprimati zona cu un bandaj elastic pana cand
umflarea se opreste. Nu o infasurati prea mult deoarece puteti impiedica circulatia. Slabiti invelisul daca
durerea creste, zona devine amortita sau apare umflarea sub zona invelita;
! Elevati zona ranita peste nivelul inimii, in special noaptea, ceea ce permite gravitatiei sa ajute la
reducerea umflaturii.Dupa primele doua zile, incepeti usor sa folositi zona ranita. Ar trebui sa observati o
imbunatatire treptata si progresiva a capacitatii articulatiei de a va sprijini greutatea sau capacitatea de a
va deplasa fara durere. Recuperarea de la entorse poate dura zile la luni.
Tratament medicamentos contra entorselor implica utilizarea analgezicelor si unguente antiinflamatoare
pentru ameliorarea durerii insotite de tumefiere.
Tratament chirurgical adresat entorselor se impune doar in cazurile grave de entorse si este necesar pentru
a repara ligamentele rupte si detasate de os.

2.Reactii febrile post-transfuzionale.notiune- eveniment nefavorabil la un pacient legat de transfuzia de

sânge și/sau componente sanguine, care are loc în timpul sau după transfuzie și se manifestă prin
creșterea temperaturii corpului mai mare de 1°C și nu poate fi atribuită altor cauze.

Clinica-Febra.Frisoane,Congestia feței,Tahicardie,Hipotensiunea arterială (rar).Neliniște, agitație

Important: 1.Se consideră febră-creșterea temperaturii corpului cu > 1°C de la temperatura constatată
înainte de începerea transfuziei. Creșterea temperaturii mai mare decât 38°C în timpul sau până la 4 ore
după transfuzie. 2. Febra poate fi simptomul inițial a unei reacții mai grave, cum ar fi contaminarea
bacteriană sau reacția hemolitică

Asistenta de urgenta-1.Oprirea transfuziei de sânge/componente sanguine;

2.Monitorizarea parametrilor vitali a pacientului

3.Menținere deschisă a unei linii intravenoase cu soliție NaCl 0,9%;

4.Verificarea repetată a idenității pacientului şi informațiilor de pe eticheta unității de sânge/component

sanguin (la patul pacientului); Atenție! Pentru a preveni alte posibile erori de identificare, se opresc toate
transfuziile de sânge/componente sanguine din acelaşi salon/sală care se fac în acelaşi timp, pâna se face
o verificare repetată a acestora (pacient-unitate de produs sanguin)

5. Solicitare de ajutor, prin anunțarea și implicarea medicului de gardă/medicului ATI/echipei de urgență;

6.Recoltarea a 2 (două) probe de sânge din brațul opus, fiecare probă nu mai puțin de 10 ml: 1) cu
anticoagulant EDTA (etilendiamină tetraacetat) și transmiterea în cabinetul de transfuzie a sângelui
(destinată pentru examinări imunohematologice și testul la compatibilitate postreacție transfuzională); 2)
cu/fără anticoagulant și transmiterea în laboratorul instituției (destinată pentru examinări hematologice,
biochimice, etc. postreacție transfuzională).

3.Pansarea plăgii septice în faza deshidratării și regenerării: scopul

pregătirea pacientului,- e a inlatura germenii patogeni,cu scopul cicatrizarii ei.

algoritmul realizării- Faza de deshidratare se produce lent si poate sa dureze saptamini  sau luni.Se
caracterizeaza prin remodelarea structurilor fibrilare.Faza epitelizarii incepe in timpul fazei de granulatie
a plagii si continua pina a acoperirea complete a defectului tegumentar. 
-se scot hainele sau incaltamintea care acopera plaga; 
- dezinfectarea mainilor prin spalarea cu apa si sapun, urmata eventual de clatirea cu alcool; 
- curatarea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii: cu un tampon cu apa 
si sapun sau un dezinfectant (apa oxigenata, iod, betadina, alcool ); 
- curatarea sau dezinfectarea plagii: se poate face cu apa oxigenata, 
betadina, fie cu ajutorul unui tampon din tifon fie turnand direct pe plaga; 
- pansarea plagii: acoperirea plagii cu pansamente sterile si bandaje.materialele necesare--substante
antiseptice care realizeaza curatirea si dezinfectia plagii:alcool, apa oxigenata, cloramina, betadina; 
-materiale care realizeaza protectia plagii:comprese din tifon,vata hidrofila; 
-mijloace  de fixare:leucoplast,galifix; 
-instrumente chirurgicale ense,foarfece,manusi sterile.

Biletul 18 Luxatiile notiune-Dislocarea patologica a suprafetelor articulare pri smulgere sau cadere se
numeste luxatie.

Etiologia- În unele situaţii, cauza luxaţiei este o boală subiacentă sau o afecţiune, cum ar fi poliartrita
reumatoidă sau un ligament afectat. Unii oameni care prezintă luxaţii repetate au o slăbiciune congenitală
care poate permite unor articulaţii să se luxeze spontan.

Clinica- Luxaţiile gleznei produc imediat dureri severe, care pot fi chiar invalidante. Alte simptome sunt:
• Umflarea
• Durerea internă
• Imobilitatea articulaţiei afectate
• Deformaţia membrului respective

Diagnostic - După ce faceţi o luxaţie este greu, dacă nu imposibil, să vă mişcaţi articulaţia. Încercarea de
a o mişca vă va intensifica durerea. De regulă, puteţi vedea o modificare în alinierea articulaţiei, care este
umflată.Dacă medicul dumneavoastră suspectează o luxaţie, radiografia îl ajută la confirmarea
diagnosticului şi determinarea existenţei unei fracturi asociate.
Tratamentul - constă în reducerea luxației printr-o singură manevră, de regulă fără anestezie. Reducerea
luxației humerusului se poate face după metoda Ganelidze: accidentatul va fi culcat pe canapea, în
decubit lateral pe partea afectată; - capătul canapelei trebuie să fie în fosa axilară; capul – pe un suport
improvizat; mîna va atîrna spre podea; după 25-30 de min. muşchii se relaxează și medicul traumatolog
poate efectua reducerea; verificarea radiologică de control este obligatorie; - se va recomanda repaos fizic
pentru 3-5 zile, imobilizarea cu bandajul Dessault (la copii) sau în aparat ghipsat pentru 2 săptămîni.

2.Plaga eviscerate-notiune---reprezinta iesirea viscerelor din abdomen la exterior printr-o solutie de

continuitate, la nivelul peretelui abdominal, aparute posttraumatic sau postoperator.

Clinica-Evisceratiile sunt insotite de stare de soc, tulburari respiratorii si cardio-vasculare aparute datorita
durerii, tractiunii pe mezouri si pierderii de lichide la suprafata anselor. Tranzitul intestinal poate fi
present sau absent. Evisceratia complete survine precoce, celelalte doua tipuri (incompleta si fixate) apar
tardiv si sunt precedate de neliniste, greturi, varsaturi, durere la nivelul plagii, senzatie de plenitudine si
secretii la nivelul plagii. In urma unui efort bolnavul percepe o durere vie cu senzatie de ruptura la nivelul
plagii.

Asistenta de urgenta-ingrijirea general urmareste imbunatatirea starii generale si a starii de nutritie a

pacientului, combaterea infectiei si a dezechilibrelor acido-bazice. Un bandaj elastic mentine contentia
viscerala. Contentia farmacologica continua contentia mecanica, permitand asistarea respiratorie, evitarea
tusei si a varsaturilor.

3.Pansamentele Gipsate.-Scopul-aurol de a mentine oasele intro pozitie corecta s idea a proteja

tesuturile moi adeacente oaselor fracturate.

Indicatii—in mentinerea pozitie corecte atunci cind este fractura.Pansamentul gipsat scade durerea
unflatura si contractia musculara.

Ingrijirea pacientului.atunci cind este efectuat pansamentul gipsat ,pacientul are nevoe de odihna
totala.Atunci cind este efectuat pansamentul gipsat osul fracturat trebuie sa ia o pozitie corecta,pentru ca
acesta asigura o vindecare mai rapida.

Biletul19.1Notiune plagile - Distrugerile anatomice ale țesuturilor moi, însoțite de întreruperea

integrității învelişului cutanat sau a mucoasei, le numim plagă.

Etiologie.-prin taiere (cutit lama,bisturiu,fagment de sticla);Produse prin lovituri de margini dure ;plagi
prin intepare (ace,in diferite conditii de munca)prin muscatura dierselo male.

Clasificarea plăgilor: > Din punctul de vedere al circumstanțelor de producere, le putem diviza in plăgi
accidentale; plågi intenționate (agresiune sau suicid); plăgi iatrogene (intervenții chirurgicale, manopere
endosopice, punctij injecții). Plăgile intenționate și cele accidentale sint intotdeauna, mai mult sau mai
puțin, infectate. > După număr, deosebim plăgi unice și multiple. > După profunzime: superficiale și
profunde. > După timpul scurs de la producere: plăgi recente (clasic sub 6 ore); plägi vechi (care depăsesc
6 ore). Plägile la nivelul cavităților corpului uman (abdomen, torace etc.) pot fi: a) nepenetrante (pl.
color 4)- sint lezate toate planurile anatomice, însă membrana seroasă a cavitații respective (pleura
parietală, peritoneul parietal) rămine intactă; b) penetrante (pl. color 4) anatomice, inclusiv a celui seros
la nivelul respectiv, Cele penetrante pot fi și perforante - însoțite de lezarea organelor cavității respective,
punînd în pericol viața accidentatului. In funcție de tipul de acțiune a agentului vulnerant (traumatizant)
se disting: plăgi prin tàiere, plăgi contuze, plăgi lacerate, plăgi prin ințepare, plågi prin muşcare și plăgi
prin arme de foc. Elementele componente ale unei plăgi sint: marginile pereții plăgii - drepți sau
anfractuoşi; fundul plägii- pereții drepți formează un unghi ascuțit, iar cei anfractuoși, in prezența unor
tesuturi devitalizate formează un şant.clinice: – durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan
sau după antialgice; reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării infecţiei
– impotenţa funcţionată este parţială sau totală şi are drept cauză durerea sau lezarea efementelor
musculo-articulare, osoase sau nervoase, – pulsul poate fi rapid – tahicardic – în plăgi însoţite de
hemoragii externe sau interne sau de şoc traumatic. tensiunea arterială – dacă scade – denotă prezenţa
unei hemoragii sau a unui şoc traumatic;–febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia
unor hematoame.Diagnosticu.—Indiferent de tipul lor plagile au aceeasi diagnoza ele sunt observate la
nivelul tesuturilor,provoaca durere,hemoragie discomfort in regiunea afectata.Tratamentul variază în
funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul accidentului, la dispensar sau la spital).

Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a îngriji o plagă în mod corespunzător se cere ca:
– îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie perfectă
– să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
– plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici, infecţioşi din mediul înconjurător
– să fie asigurat un repaus al regiunii lezate. ratamentul local al plăgilor trebuie să se facă cu
ajutorul pansamentelor (Vezi Pansamentul – îngrijirea plăgilor).
~ Se spală şi se dezinfectează mâinile.
~ Se curăţă de impurităţi (spălare cu apă şi săpun) şi se degresează (alcool) tegumentele din jurul plăgii.
~ Se badijonează tegumentele din jurul plăgii cu tinctură de iod – de la plagă spre periferie.
~ Se spală plaga cu soluţii antiseptice – apă oxigenată, rivanol etc.
~ Se acoperă plaga cu comprese sterile, strat de vată pentru absorbţie.
~ Se fixează pansamentul – galifix, benzi de leucoplast, tubulaturi elastice, faşă etc.
~ Se asigură repausul regiunii afectate.
~ Transport impus de gravitatea plăgii se face supravegheat la serviciul de chirurgie.
2Escariele.Notiune-Escarele sunt leziuni profunde al pielii și tesuturilor îndelungată între proeminențele
osoase și un plan dur.
 Clinica--Inițial, zona se înroșește și nu se mai albește nici în momentul în care este exercitată
presiune asupra ei cu ajutorul degetelor. De asemenea, poate apărea o ușoară inflamație, iar pielea este
mai sensibilă la atingere;
 Se resimte și o diferență de temperatură: zona afectată poate fi mai caldă sau mai rece decât alte
suprafețe ale pielii;
 Apar ulcerații, răni care se extind și care pot ajunge inclusiv la mușchi și oase. În plus, se poate
forma și o infecție, care cauzează puroi;
 În ultimele stadii ale escarelor, infecția se dezvoltă, iar leziunea profundă distruge inclusiv oasele
și mușchii.
Asistenta de urgenta—Atunci cind sunt depistate escarole anuntam medicu.In cazul aparitiei viziculelor
se badejoneaza cu verde de brilliant,se aplica pansament steril, in gradele 3,4 unde sunt plagi irrigate sub
presiune,indepartam corpi straini si tesuturilor necrotizate folosind o seringa 20-30ml,ranile nu trebuie
sterse sau spalate.se folosesc pansamente pe baza de substante hidroactive,aceste contribuie la hidratarea
pelii afectate si previne formarea unei leziuni moi.deasemenea este important ca pacientul sa poarte haine
curate din material moi care sa nu erite pelea.In cazau in care exista o infectie trebuie dezinfectata in
primul rind zona in care exista puroi astfel incit sa nu extinda secretiele.aplicarea solutiei pe baza de
substante hidroactive ajuta la vindecarea tesuturilor distruse si la inchiderea plagilor.

3.Extensia scheletica transchiletica-scopul

Indicatii-Indicatii : - tratament de asteptare preoperator - tratament definitiv al unei fracturi (fracturi

cotil / bazin) - tratament adjuvant postoperator (fracturi cominutive de cotil cu osteosinteza fragila) -
eeducerea extemporanee a fracturilor (sala de operatii / camera de garda)

Materialele necesare –tampoane de vata betadin,tifon,farfica tavita renala,brosa,greutati perne,scripete,

Ingrijirea pacientului-mentinerea reduceri,leziuni de decubit,elongatie neuro,-vasc,Rx de control se

administreaza analgetice la necessitate,se efectueaza panasarea zilnic,se sustine fizic si psihic pacientul.Se
monetorizeaza indicile vitale.

ndicatii :
- tratament de asteptare preoperator
- tratament definitiv al unei fracturi (fracturi cotil / bazin)
- tratament adjuvant postoperator (fracturi cominutive de
cotil cu osteosinteza fragila)
- eeducerea extemporanee a fracturilor (sala de operatii /
camera de garda)
ndicatii :
- tratament de asteptare preoperator
- tratament definitiv al unei fracturi (fracturi cotil / bazin)
- tratament adjuvant postoperator (fracturi cominutive de
cotil cu osteosinteza fragila)
- eeducerea extemporanee a fracturilor (sala de operatii /
camera de garda)
ndicatii :
- tratament de asteptare preoperator
- tratament definitiv al unei fracturi (fracturi cotil / bazin)
- tratament adjuvant postoperator (fracturi cominutive de
cotil cu osteosinteza fragila)
- eeducerea extemporanee a fracturilor (sala de operatii /
camera de garda)
Tractiunea continua scheletica
Indicatii :
- tratament de asteptare preoperator
- tratament definitiv al unei fracturi (fracturi cotil / bazin)
- tratament adjuvant postoperator (fracturi cominutive de
cotil cu osteosinteza fragila)
- eeducerea extemporanee a fracturilor (sala de operatii /
camera de garda)
Biletul-20.1.Tratamentul plagilor .. Principi de tratamentul plagilor aseptice si septice.-

Plăgile necesită tratament local și tratament general. Tratamentul local include prelucrarea primară
chirurgicală a plăgii (pl. co- o ce constă în îndepărtarea țesuturilor devitalizate, a eventualilor corpi
străini, hemostaza chirurgicală și aplicarea suturilor primare (în plăgile recen- te. pină la 6 ore de la
accident). Este obligatorie urmărirea atentă a evoluției vindecării plăgii suturate cel in 3 zile, pentru a
stabili un tratament corect și a depista apariția eventuale- lor complicații septice. În plăgi aseptice
(operatorii) și în cele accidentale recente, schimbarea pansa- entului se va face o dată la 2 zile. Suturile se
vor înlătura în ziua a 5-a – a 7-a sau a 10-ea în plăgile mari. In caz de complicație septică, se impune
drenarea plăgii după o prelucrare mecanică și aseptizarea chimică minuțioasă a acesteia. Aceste plăgi vor
fi urmărite şi pansate zilnic în faza de inflamație și o dată la 2-3 zile în faza de proliferare și regenerare a
țesuturilor. Cicatrizarea se realizează secundar cu formarea țesutului conjunctiv, care umple defectul tisu-
lar de la baza plăgii spre periferie. Tratamentul general al plăgilor include administrarea: antibioticelor cu
spectru larg de acțiune (Cefazolina, Cefotaxim, For- tum etc.); în plăgi purulente, ținînd cont de controlul
bacteriologic și antibio- gramă; antibioticelor antimicotice (Flucoral, Fluconazol, Ketokonazol, Myco-
sist etc.); antihistaminicelor (Taveghil, Suprastin etc.); vitaminelor C, A, grupei B. In plăgile purulente, la
necesitate, se administrează antiparazitare (Me- trogil, Metronidazol), imunoglubulină antistafilococică,
plasmă anti- stafilococică etc. Se indică procedee fizioterapeutice ultrasunetul, magni- toterapia, razele
Laser etc.

2.Entorsele notiune-O entorsă, cunoscută, de asemenea, ca o ruptură de ligamente, este o leziune cauzată

unuia sau mai multor ligamente ale unei articulații de executarea bruscă a unei mișcări dincolo de limitele
fiziologice. Severitatea entorsei variază de la un traumatism minor, care se vindecă în câteva zile la o
ruptură majoră a unuia sau mai multor ligamente ce necesită intervenție chirurgicală și o perioadă de
imobilizare. Entorsele pot afecta orice fel de articulații, dar cele mai frecvente sunt cele ale gleznei și
încheieturii mâiniiClinica.- Durere;Umflare;Vânătăi’Reducerea capacității de mișcare a membrului’În
cazul unei rupturi ligamentare, se poate auzi un pocnet’’Dificultăți în folosirea extremităților afectate
Asistenta de urgenta-Masurile de prim-ajutor in cazul entorselor constau in:
 Protejarea zonei afectate
Folosirea atelelor sau carjelor protejeaza articulatia.
Repaus
Nu trebuie insa sa renuntati complet la activitatea fizica. Daca ati suferit o entorsa de glezna, puteti sa
lucrati alti muschi pentru a nu va pierde conditia fizica. De exemplu, puteti pedala la o bicicleta medicala,
folosind doar piciorul sanatos
Aplicarea unui pachet cu gheata
Puneti un pachet cu gheata pe zona afectata imediat dupa producerea leziunii traumatice, pentru a limita
tumefactia. Nu lasati gheata prea mult timp deoarece poate afecta tesuturile.
Compresie
E recomandat a se utiliza pe zona afectata bandaje elastice sau fase compresive.

Atunci cand este posibil, ridicati membrul afectat, pentru a preveni sau limita tumefierea.
 
Cereti ajutorul serviciilor medicale de urgenta atunci cand:

 auziti o pocnitura in momentul producerii entorsei, sau nu puteti folosi articulatia afectata.

Acest lucru poate insemna ca ligamentul este complet rupt. Cat timp asteptati ajutorul medical,
aplicati o compresa rece pe zona afectata.
 aveti febra, iar zona afectata este rosie si fierbinte. Aceste semne pot indica o infectie.
 ati suferit o entorsa severa. Tratamentul inadecvat sau aplicat cu intarziere poate
provoca instabilitate pe termen lung a articulatiei sau durere cronica.
 entorsa nu se vindeca dupa primele doua sau trei zile.

3.Imobilizarea de transport.-scopul –imobilizarii este de a preveni;-traumatizarea suplimentara a

tesuturilor (fractura inchisa se poate transforma in deschisa)-dezvoltarea socului traumatic.
indicaţii:

• pentru fracturi

• cu luxații

• cu răni extinse

• cu deteriorarea vaselor principale, nervilor

• cu procese inflamatorii

• pentru arsuri
mijloacele—Imobilizarea se realizeaza- cu atele standard:Kramer,diterix,atelele pneumatice din masa
plastic (polivic) care la t 60*-70*c se modela usor;brancarda de imobilizarea speciala rigida sau
pneumatica.Cu mijloace improvizate:scinduri placaj,cartonetc.;prin imobilizarea primitive-se folosesc
partile sanatoase ale corpului(membrul superior se fixeaza de torace membrul inferior lezat de cel sanatos.
Biletul.21-1— Definitie: politraumatismul este o stare patologica acuta ce se produce ca urmare a
actiunii bruste a unor agenti fizici, chimici, psihici, asupra accidentatului; si care se soldeaza cu leziuni
izolate sau asociate, nervoase, vasculare, osoase, viscerale impreuna cu o dereglaregenrala a functiilor
vitale cardiocirculatorii si respiratorie. Toate acestea impun masuri urgente la locul accidentului si in
timpul transportului la spital.Etiologie—Accidente de traffic (rutier,feroviare ,aerian, maritime.2)
Accidente de muncă (în industrie, agricultură, construcții, comerț, altele) 3) Auto- și heteroagresiuni 4)
Precipitări (accidentale sau ca urmare a unor auto- sau heteroagresiuni) 5) Accidente casnice (căderi
accidentale, loviri cu sau de un corp dur) 6) Accidente recreaționale sau de sport. 7) Traume de război 8)
Catastrofe naturale (cutremur, inundații, erupții vulcanice, avalanşe, tsunami, alunecări de teren)
Clasificare-termenulu politraumatism include traumatismul multiplu asociat si combinat
Clinica- Politraumatismele se caracterizează printr-o evoluție clinică deosebit de gravă a organelor de
importanță vitală, prin diagnostic dificil, tratament com- plicat, urmat de un procent sporit de invaliditate
și letalitate. Ele sînt însoțite mult mai frecvent de șoc traumatic, hemoragii urmate de dereglări circulatorii
și respiratorii amenințătoare. În organismul traumatizatului se produc anumite modificări generale ce
poartă denumirea de boală traumatică, manifestările clinice fiind mai pronun- țate în traumatismele
multiple, asociate sau combinate.
Diagnostic—Diagnosticul politraumatizatului presupune 2 etape distincte:Etapa prespitaliceasca:
incepe la locul accidentului si se continua pe timpul transferului la spital, fiind asigurata de obicei
(diagnostic, ajutor medical de urgenta la locul accidentului) de catre persoane necalificate, echipe
paramedicale sau in cel mai fericit caz personal tehnic sanitar specializat in traumatologie.Etapa
spitaliceasca realizeaza evaluarea diagnostica in 3 secvente distincte:
- diagnostic functional: se realizeaza rapid, fiind bazat numai pe examenul clinic; trebuie sa precizeze
daca politraumatizatul are sau nu insuficienta respiratorie, cardio-circulatorie sau leziuni neurologice. In
cazul existentei unei insuficiente respiratorii sau circulatorii se vor incepe masurile de resuscitare si dupa
caz bolnavul va fi transportat in sala de operatie unde vor continua explorarile diagnostice si gesturile
terapeutice in conditii optime pentru bolnav si medic;
- diagnostic complet si de finete anatomo-clinic (lezional): pentru elaborarea lui se folosesc examenele
clinic si paraclinic, putand fi extins ca profunzime si ca timp in functie de particularitatile cazului;
- ierarhizare lezionala (in functie de gravitatea lezionala si organul lezat) in vederea tratamentului
chirurgical specific.

Tratament---se efectueaza in acelasi timp de catre echipa de interventie in urgenta ,atit la locul
accidentului cit si in timpul transportari acestuia.tratamentul de regula este chirurgical.

2.Fractura Antebratului-notiune--Antebratul este format din doua oase, radiusul si ulna. In cele mai
multe cazuri, in fracturile de antebrat se rup ambele oase. Fracturile pot aparea langa incheietura mainii,
la cel mai indepartat (distal) capat al osului, in mijlocul antebratului sau in apropierea cotului, in partea de
sus (proximala) a osului. 

Clinica-- • Durerea este specifică oricărei fracturi.

• Antebraţul este scurtat şi are aspect de “baionetă”.
• Apar hematoame locale, mişcări anormale în focar, cracmente şi impotenţa funcţională (nu se mai pot
realiza mişcările de prono-supinaţie).
• Uneori poate fi afectat pulsul la artera radială sau pot apărea tulburări de conducere nervoasă

Asistenta de urgenta—. Susţinerea antebraţului într-o eşarfă şi fixarea membrului superior În fractura de
humerus care se produce, de regulă, în regiunea proximală, imobilizarea se poate face cu o atelă de sârmă
modelată în unghi drept, la nivelul cotului sau se poate realiza cu două atele improvizate, aplicate pe
partea posterioară şi laterală a braţului, cotul fiind în unghi drept

3.Imobilizarea de transport regului de realizare-- Reguli generale pentru imobilizarea transporturilor

Anestezice cu stupefiante
Bumbacul și tifonul sunt aplicate pe anvelopă
Modelarea anvelopelor pe un membru sănătos
Regulile de bază.
Creați odihnă pentru membre și articulații adiacente
O anvelopă este aplicată peste haine și încălțăminte.Dacă există o rană, atunci aplicați un bandaj
Trebuie să bandajezi pneul până la membre, nu trebuie să faci restricțiiReguli private
Cu o fractură a umărului.
Modelăm anvelopa (anvelopa iese la 2-3 cm în spatele periei, cu palma în față)
Mai întâi, un bandaj în formă de 8, spirală, broască țestoasă, în formă de dungă, apoi toate acestea fixează
eșarfa
Cu o fractură a antebrațului.
Pe partea din spate a antebrațului și a umărului, de la vârful degetelor la treimea mijlocie
Cu o fractură a periei.
Mâna este orientată în jos, introducem o role în ea, bandajându-l de la degete până la articulația cotului.
Cu o fractură a oaselor piciorului.
Acestea sunt fixate cu 3 șuruburi (de la treimea medie a coapsei de-a lungul suprafeței posterioare a
piciorului inferior până la picior până la articulația genunchiului, de-a lungul genunchiului mijlociu. Sust.
Cu trecerea la picior de-a lungul suprafeței interioare a piciorului inferior cu trecerea la picior)
Cu o fractură a oaselor piciorului.
1 anvelopă de-a lungul suprafeței posterioare a piciorului cu trecerea la picior.
Cu o fractură a claviculei.
Cercurile se suprapun.
Cu o fractură a oaselor pelvine
3 anvelope Cramer conectate într-un singur avion; sunt îndoite la un unghi de 45 (pneu Deryabin).

Biletul 22 .notiune .Complicatii postoperatorii sunt niste reactii negative a organismului dupa operatie.

Clasificare-complicatiele postoperatori precoce edemulu laringelui,asfexia mecani,retentia acuta de

ura,meteorismul hemororagiile,trombemboliile,sindromul de paloare cu hipertemie.Complicatii
postoperatorii tardive.---Supurarea plagii ,dehiscenta marginilor plagii,evisceratia edemul pulmonar
pneumonia de staza,escarole,colapsul.

Rorul asistentei medicale.- Prezența asistentei medicale la trezirea pacientului este necesară, deoarece
în starea de semiconștiență, operatul tinde să tragă de pansamente, tuburi de dren sau sonde;

 Dacă pacientul dorește să bea apă, asistenta medicală îi oferă 1-2 lingurițe de apă (dacă nu a
vomat în ultimele 2 ore);

 Va menține pacientul în decubit dorsal în primele ore și îi va asigura confortul, verificând perna
și lenjeria de pat.

 Va urmări ca atmosfera din jurul bolnavului să fie calmă;

 Va încuraja pacientul să se miște pentru a se pregăti de ridicatul din pat precoce în prima zi a
operației (exceptând cazul în care e contraindicat)

2.Luxatia scapula-humerala.notiune Particularitățile anatomice ale articulației și marea ei mobilitate

fac ca luxația scapulohumerală să fie cea mai frecventă..De obicei, capul osului humeral se deplasează
înaintea cavității glenoide, producîndu-se luxația anterioară a umărului (90% din cazuri) şi mult mai rar
deplasarea se poate face în sus - luxație superioară, în jos – luxație inferi- oară și înapoi – luxație
posterioară.

Clinica.. Traumatizatul acuză dureri în articulația umărului, mişcările active în articulație lipsesc, iar cele
pasive sînt li- mitate. La inspecție se observă modificarea reliefului umă- rului (deformare ,în epolet"),
membrul se prezintă mai scurt sau mai lung decît celălalt. La palpare putem identifica capul humeru-
sului în locuri necaracteristice. Luxația umărului poate da complicații imediate: smulgerea marii tube-
rozități, fractura colului anatomic sau chirurgical al humerusului, compresiuni vasculare și nervoase sau
complicații tardive: osteoame periarticulare (din cauza reducerii brutale) și recidive.Asistenta de
urgenta-- constă în suprimarea sindromului algic, imobilizarea membrului superior cu o basma, eşarfă
sau pansament tip Dessault și trans- portarea accidentatului la o instituție sanitară specializată. Examenul
imagistic este obligatoriu, pentru a preciza situația capului hu- meral, varietatea de luxație și existența
eventuală a unor complicații.

3Aplicarea garoului hemostatic-scopul. Pentru intreruperea temporara a circulatieie snagvine intro

regiune a corpului,pentru oprirea unei hemoragi.
Indicatiele ---.pentru a opri aparitia focului hemoragic pentru a impedica scurgerea unei cantitati vaste de
singe in rupturile ale arterelor,si rupturile ale venelor principale

Regulile de realizare algoritmul de executie.-Proxemal de plaga (deoarece hemoragiile sunt mixte,chiar

daca domina cea venoasa);La nivelul unei singur os (brat femur) nu se aplică pe tegu- mentele goale;
capătul cu butoniere se fixează cu mîna stîngă, cu partea plată orientată spre tegumente; cu mîna dreaptă
se va fixa garoul, la o distanță mai mică decît perimetrul regiu- nii pe care se va aplica; se întinde în mîini
și se aplică primul tur circular, care trebuie să oprească hemoragia; al doilea tur se aplică mai sus de
primul, acoperind marginea primului tur; - al treilea tur se aplică mai sus de al doilea, în aşa fel încît să
putem deplasa uşor degetul mic sub el; restul garoului se va aplica peste aceste trei tururi şi se va fixa;
imediat după fixare, pe un bilet, se va nota data, ora, minutele și sem- nătura celui care a aplicat garoul.

Biletul.23.1Fracturile- Definiție: Întreruperea continuității țesutului osos sub acțiunea unei forțe
mecanice ce depăşeşte rezistența fiziologică a acestuia se numeşte fractură.Etiologie— Din punct de
vedere etiologic există fracturi congenitale și dobîndite. Cele Fracturile congenitale sînt determinațe de
fragilitatea sporită a oaselor generate de osteogeneza imperfecta a fatuluiClasificare--- În funcție de
caracterul fracturii, pot fi: fracturi complete; fracturi incomplete (fisurile, fractura „în lemn verde" - la
copii). Cele complete pot fi: cu dislocare și fără dislocare a fragmentelor osoase. > După aspectul
traiectului liniei de fractură, cele complete pot fi: simple – transversale, longitudinale, oblice, spiroide;
cominutive - cu multe eschile. După localizare, fracturile pot fi: epifizare; metafizare; diafizare. > În
funcție de starea tegumentului/mucoasei la nivelul fracturii, se disting: fracturi închise; fracturi
deschiseClinica--- Fractura, împreună cu leziunile ce se produc în părţile moi, inclusiv hematomul local
sau difuz – la distanţă – constituie focarul de fractură. Acest focar de fractură este centrul de unde pleacă
toate tulburările care dau tabloul clinic al fracturii.
Deosebim în acest tablou semne generale şi locale. Bolnavul traumatizat cu fractură are stare generală
mult mai puţin alterată, de obicei indispoziţie generală, frisoane şi temperatură ce poate ajunge chiar la
valori ridicate (39°C). Uneori poate fi subfebril de tip aseptic. Aceste fenomene dispar în scurt timp fără
să fie necesar un tratament special.Diagnostic— Diagnosticul se pune pe examene radiografice în diverse
incidenţe sau, în cazuri particulare în care radiografia nu susţine un diagnostic de certitudine, se indică un
examen computer tomograf CT.

Tratament--- tratamentului fracturii osoase este de a restabili continuitatea acestuia cât mai aproape de
perfecţiune şi totodată să asigure o recuperare funcţională a membrului cât mai aproape de normal.
Modalităţile de tratament ale fracturilor se clasifică astfel:1. tratament conservator al fracturilor prin
imobilizare (gips, orteză), tracţiune (repaus la pat) etc. Recuperarea funcţională începe abia după abolirea
imobilizării;2. tratament chirurgical al fracturilor, cu recuperare şi integrare socioprofesională mult mai
rapidă decât cel conservator, pentru că recuperarea funcţională începe imediat a doua zi postoperator;Cel
mai corect mod de tratament al fracturilor trebuie discutat cu medicul curant.

2. Şocul traumatic Definiție: Şocul traumatic este o stare critică a organismului uman ca rezultat al
acțiunii unui agent vulnerant de o intensitate enormă (sau de lungă durată), ce depăşeşte posibilitățile de
adap- tare organismului agresat.

Clinica-- Tahicardie cu puls filiform • Tahipnee, polipnee • Vene periferice şi ale gâtului colabate •
Presiunea venoasă centrală este scăzută, indicând reducerea presarcinii • Hipotermie, senzaţie de frig,
marmorarea tegumentelor • Semne de compromitere a perfuziei periferice: – piele palidă, rece, umedă –
creşterea timpului de reumplere capilară mai mare de două secunde – scăderea diurezei – alterarea
statusului mental

Asistenta de urgenta -depinde de caracterul acesteia. Se începe la locul accidentului și se desfășoară

după următoarea schemă: 1. Degajarea traumatizatului din focarul de producere a fracturii (ținînd cont de
securitatea proprie). 2. Calmarea traumatizatului. 3. Aşezarea traumatizatului în poziție de securitate și
interzicerea oricărui tip de mișcări. 4. Hemostaza provizorie (în cazul fracturilor deschise) se efectuiază
prin compresiunea circulară cu garoul Esmark sau cel improvizat. 5. Suprimarea durerii: se administrează
analgezice opioide (Promedol, Omnopon), la indicația medicului sau infiltrarea focarului de fractură cu
sol. Novocaină sau Lidocaină, realizată de medic. În lipsa medicului, a.m. administrează: Sol. Analgină
50% - 2 ml și Sol. Dimedrol 1% - 1 ml, i/m. 6. Toaleta primară a plăgii cu soluții antiseptice (Peroxid de
hidrogen 3%

3.Aplicarea gulerului cervical.Scopul de a mentine oasele fracturate

Pregatirea pacientului Pacientul trebuie să se orienteze în sus, nu în jos. Fața - perpendiculară și cu

privirea dreaptă - va fi controlată continuu de a doua paramedic, care trebuie să se plaseze în fața
pacientului pentru a aplica gulerul. În timp ce al doilea paramedic aplică gulerul, primul nu trebuie să
piardă niciodată concentrarea asupra imobilizării capului. Chiar și după aplicarea gulerului, capul trebuie
ținut manual imobilizat, deoarece este un dispozitiv de imobilizare parțială. Gulerul cervical format din
două piese este aplicat pacientului astfel încât să creeze un gol pentru mandibula și bărbia pacientului. În
primul rând, jumătatea frontală este aplicată, apoi curelele Velcro sunt trecute în spatele gâtului pentru a
fixa bine gulerul în jurul rahisului pacientului. Acest lucru va preveni orice flexie a capului și va permite
paramedicilor să adauge jumătatea din spate a gulerului. Odată fixate chingile Velcro externe, nu este
posibilă nicio extensie. Dacă dimensiunea este cea potrivită și dacă aplicația a fost efectuată corect,
pacientul nu va simți niciun fel de probleme și nici nu va exista niciun obstacol în calea respirației și
înghițirii.

Algoritmul realizarii material necesare.- Echipele de prim ajutor folosesc deseori un echipament
special pentru mobilizarea pacienților. Echipamentul folosit la mobilizarea pacientului Targa cu roți
Targa portabilă(brancarda) • Scaunul cu rotile Bordul Splintul de coloană Targa cu lopeți