POLITICI MONETARE

- Referat -

Rata dobnzii de politic monetar i implica iile !ale "analiz comparati# $n diferite ri%

Coordonator tiin ific& Conf' (r' Roman An)ela Ma!terand& Co!tc*e!c+ Andreea An I, -r' I.

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

Iai, /001 Cuprins

I.1. Rolul B.N.R. n meninerea stabilitii financiare.........................................................3 I. . Cooperarea n domeniul stabilitii financiare...............................................................3 I.3. !efinirea conceptului "rata dobnzii de politic monetar"..........................................# I.#. $fectele crizei economico%financiare asupra indicatorilor macroeconomici................& II.1. Rata dobnzii de politic monetar n Romnia...........................................................' II. . Rata dobnzii de politic monetar n (n)aria..........................................................1* II.3. Rata dobnzii de politic monetar n +olonia...........................................................1* II.#. Rata dobnzii de politic monetar n Nor,e)ia........................................................11 II.&. Rata dobnzii de politic monetar n -n)lia............................................................11 II.'. Rata dobnzii de politic monetar n Ce.ia..............................................................1 II./. Rata dobnzii de politic monetar n Rusia..............................................................1 II.0. Rata dobnzii de politic monetar n 1aponia...........................................................13 II.2. Rata dobnzii de politic monetar n 3(-...............................................................13 II.1*. Rata dobnzii de politic monetar n Islanda.........................................................1& II.11. Rata dobnzii de politic monetar stabilita de BC$...............................................1' Concluzii............................................................................................................................1/ Biblio)rafie........................................................................................................................12

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

I'2' Rol+l 3NR $n men inerea !tabilit ii financiare Banca Naional a Romniei are un rol intrinsec n meninerea stabilitii financiare4 date fiind responsabilitile ce rezult din dubla sa ipostaz de autoritate monetar i prudenial. -tribuii subsumate obiecti,elor de stabilitate financiar sunt e5ercitate att prin re)lementarea i supra,e).erea prudenial a instituiilor aflate sub autoritatea sa4 ct i prin formularea i transmiterea eficient a msurilor de politic monetar i supra,e).erea funcionrii n condiii optime a sistemelor de pli i decontri de importan sistemic. 6otodat4 este necesar identificarea riscurilor i ,ulnerabilitilor ntre)ului sistem financiar4 n ansamblul su i pe componentele sale4 deoarece monitorizarea stabilitii financiare este pre,enti,. -pariia i dez,oltarea unor disfuncionaliti4 precum e,aluarea incorect a riscurilor i ineficiena alocrii capitalului4 pot afecta stabilitatea sistemului financiar i stabilitatea economic. I / ' Cooperarea $n domeni+l !tabilit ii financiare Cooperarea dintre B.N.R. i celelalte autoriti de re)lementare i supra,e).ere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar romnesc s%a intensificat treptat4 pe msur ce sistemul financiar romnesc4 n ansamblul su4 a de,enit mult mai dinamic i comple54 determinnd ntreptrunderi la ni,el instituional. -stfel a de,enit necesar conlucrarea dintre autoritile responsabile cu autorizarea4 re)lementarea4 supra,e).erea i controlul pieelor componente ale sistemului financiar4 pentru a asi)ura transparena i inte)ritatea sistemului financiar i a pieelor sale componente4 respectarea cadrului le)al aplicabil4 precum i lr)irea cadrului naional de stabilitate financiar. Ca pia specific4 piaa monetar difer att de piaa bunurilor de consum4 ct i de cea a factorilor de producie. 7biectul tranzaciei pe o asemenea piaa il formeaz moneda 8 numerar 3i9sau banii de cont. In ansamblul pieelor4 piaa monetar deine un

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale rol tot mai important4 aceasta decur)nd din insemnatatea tot mai mare pe care o are moneda n economia contemporan. +iaa monetar consta n ansamblul tranzaciilor cu moneda4 din confruntarea specific dintre cererea i oferta de moneda4 pa baza preului ei4 adic a ratei dobanzii. I '4' (efinirea Concept+l+i 5 rata dobnzii de politica monetar6 :n sens )eneral4 rata dobnzii de politic monetar ;en)l. polic< rate= sau rata dobnzii de inter,enie reprezint rata dobnzii stabilit de banca central ca instrumentul principal de politic monetar. +n n prezent4 n Romnia4 e5cedentul structural de lic.iditi din sistemul bancar a impus ca BNR s utilizeze n calitate de operaiune principal de politic monetar atra)erea de depozite pe termen de o sptmn de pe piaa interbancar. :n acest conte5t4 rata dobnzii de politic monetar e!te rata de dobnd la care 3NR atra)e depozite pe termen de o !ptmn "do+ !ptmni 7 pn pe data de 8 mai /009 i o l+n - $nainte de 2 a+)+!t /00:% de pe pia a monetar interbancar. :n condiiile actuale4 a,nd n ,edere noua poziie a BNR % de creditor net fa de sistemul bancar% ,om asista la sc.imbarea definiiei ratei dobnzii de politic monetar. -ceasta ,a fi atribuit instrumentului principal utilizat pentru in>ecie de lic.iditi pe piaa interbancar. ?arfa moneda este omo)en. Cu toate acestea4 preul tranzactiei cu moned difer n funcie de numeroi factori@ termenul scadentei4 )radul de risc asumat de creditor4 sumele tranzactionate etc. In plus4 a>ustarea ei se face foarte )reoi4 piata monetar fiind o piaa de oli)opol4 cu un numr sczut de ofertani i un numar mare de purttori ai cererii. Aa un anumit ni,el al ratei dobanzii 8 celelalte condiii fiind date % e,olutiile cererii i ale ofertei de moned con,er) spre realizarea ec.ilibrului pe piaa monetar. Piata monetar !e afl $n !tare de ec*ilibr+, cnd, la +n an+mit ni#el al ratei dobnzii, cantitatea de moned oferit e!te e)al c+ cea cer+t. In aceste situaii o cretere a cererii de moned pe piata are ca efect sporirea att a cantitii de moned pe piaa4 ct si a ratei dobnzii. 3cderea cererii are ca efect att

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale scderea cantitii de moned4 ct si a ratei dobnzii. Creterea ofertei de moned pe piaa monetar ,a duce la scderea ratei dobanzii si la creterea masei monetare tranzacionate pe piaa4 surplusul de moned putnd fi absorbit doar in cazul unei rate a dobnzii sczute. I';' Efectele crizei economico-financiare a!+pra indicatorilor macroeconomici Criza creditelor subprime declanat n ,ara anului **/ n 3(- s%a transformat pe parcursul anului **0 n cea mai )ra, criz economic internaional de dup ?area Criz din anii 123*. +rimele efecte ne)ati,e au fost resimite pe pieele financiare4 prin creterea costurilor de creditare i n)reunarea accesului la finanare. Ca urmare4 a fost afectat puterea de cumprare a indi,izilor i a corporaiilor4 ceea ce a accentuat i )eneralizat procesul de scdere a ,alorii proprietilor imobiliare i a acti,elor financiare. - urmat scderea continu i abrupt a cotaiilor pe ma>oritatea pieelor de capital din lume. Cele mai afectate au fost pieele emer)ente de capital4 ntre care i Bursa de Balori Bucureti. Ieirea masi, de pe piaa BBB a >uctorilor instituionali strini a cauzat scderea cotaiilor la toate titlurile listate4 fenomen accentuat de adncimea redus a pieei de capital romneti. Aa sfritul anului **0 rata de cretere anual a inflaiei calculat pe baza **/% decembrie **0= a fost de '43C4 indicelui preurilor de consum ;decembrie punct procentual4 nu a fost ndeplinit. Rata real de cretere a produsului intern brut a fost calculat de Institutul Naional de 3tatistic la /41C. !ifereniat pe ramuri4 rata de cretere se prezint astfel@ construciile /8,2<4 a)ricultura /2,;<4 comer4 .oteluri i restaurante 8,8<4 industria 2,4<. +onderea deficitului de cont curent n +IB comunicat de BNR a fost de 1 43C. Rata oma>ului la finele anului **0 a fost de #4#C ;conform Institutului Naional de 3tatistic=. Randamentul mediu al depozitelor noi la termen a a>uns pe se)mentul societilor nefinanciare la 1&4 #C4 respecti, la 1#413C ;n noiembrie= pe se)mentul populaiei. +entru creditele noi acordate societilor nebancare la ni,elul lunii decembrie **0 s%a

conform rapoartelor BNR. 3e constat c inta de inflaie pentru anul **04 de 340C D1

&

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale perceput o rat de dobnd de *4#2C n lei4 n timp ce pentru creditele noi acordate populaiei la ni,elul lunii decembrie **0 s%a perceput o dobnd de 1/4#&C n lei. Ratele dobnzilor titlurilor de stat au continuat s creasc4 a>un)nd la ni,elul de 1#4 &C n cazul certificatelor de trezorerie i la 13C n cel al obli)aiunilor de stat de tip benc.marE cu maturitatea de 3 i & ani. II'2' E#ol+ ia ratei dobnzii de politic monetar $n Romnia Rata dobnzii de politic monetar a fost la finele lui **0 de 1*4 &C4 moti,at de necesitatea reducerii riscului persistenei presiunilor inflaioniste e5ercitate de deprecierea leului4 n condiiile amplificrii i prelun)irii efectelor crizei financiare i economice internaionale. :n cursul anului auto.ton. In ceea ce pri,este e,olutia ni,elului ratei dobnzii de politic monetar n ara noastr1 ncepnd cu ianuarie **0 si pn n prezent4 aceasta poate fi ,izualizat in tabelul urmator@
Rata dobnzii de .alabil $ncepnd c+& 3*.*2. *&.*0. *1.*/. */.*&. *&.* . *1.*0. /.*'. */.*&. '.*3. *#.* . *0.*1. **2 **2 **2 **2 **2 **0 **0 **0 **0 **0 **0 politic monetar 04** 04&* 24** 24&* 1*4** 1*4 & 1*4** 24/& 24&* 24** 04**

**0 randamentele pieei interbancare au

crescut4 ntr%un conte5t marcat de sc.imbarea poziiei nete a lic.iditii sistemului bancar

Tabelul nr. 1 Valoarea ratei dobnzii de politic monetar n perioada ianuarie 2008 octombrie 2009 Sursa: ttp:!!""".bnro.ro!#ate$dobanzi$de$politica$monetara$1%&&.asp'

3ursa@ .ttp@99FFF.bnro.ro

'

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale !up cum se poate obser,a din tabel4 rata dobnzii de politic monetar4 incepnd cu 3* septembrie **24 are acelai ni,el ca n luna ianuarie a anului trecut. In acest inter,al de 11 luni4 ni,elul acesteia a ,ariat ins ntre 0 C i 1*. &C4 aceasta din urm fiind ,aloarea ma5im stabilit4 ,alabil n inter,alul au)ust **0 8 februarie **2. Grafic4 aceasta e,oluie poate fi ,izualizat n fi)ura urmtoare@

Rata dobanzii de politica monetara

12 10 8 6 4 2 0 08.01.2008 26.03.2008 26.06.2008 05.02.2009 01.07.2009 30.09.2009

Perioada

Rata Dobanzii de politica monetara

(ra)icul nr.1 *+olutia #atei dobanzii de politica monetara in inter+alul ianuarie 2008 decmebrie 2009 Sursa: ttp:!!""".bnro.ro!#ate$dobanzi$de$politica$monetara$1%&&.asp'

:n ara noastr4 ultima modificare a ni,elului ratei dobnzii de politic monetar a a,ut loc n data de 2.*2. **2. -stfel4 Con!ili+l de Admini!tratie al 3ncii Na ionale a Romniei a deci! red+cerea dobnzii de referinta c+ =+mtate de p+nct la 0 C. !obnda c.eie % utilizat procent+al, de la 9,>< la 9<' Rela5area politicii monetare a,and ca scop incura>area si recuperarea econimiei. BNR a redus dobanda c.eie pentru principalele operaiuni pe piaa monetar ale BNR % a fost cobort pentru a stimula cresterea economic4 ale crei perspecti,e s%au inrutatit4 n conditiile temperarii ratei inflatiei in ultimele luni si a unei stabiliti a cursului de sc.imb. -ceasta reducere este a sasea din acest an4 B.N.R. reducnd astfel rata dobnzii de politic monetar cu . & puncte procentuale pe parcursul anului **2.

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale ?a>oritatea anali tilor miza+ pe o red+cere c+ doar 0,/>< a dobnzii c*eie, d+p ce ten!i+nile politice a+ amplificat pre!i+nea pe c+r!+l de !c*imb i ri!c ! intrzie +rmtoarea tran de la ?MI' $i interpreteaz aceasta decizie ca un mesa> poziti, transmis de Banca Nationala4 dar sustin c impactul ,a fi redus4 atat asupra dobanzilor din pia4 ct i asupra cursului de sc.imb. -ceasta rela5are a politicii monetare nu ,a duce ns imediat la o rela5are a creditrii4 transmisia in sistemul bancar a modificrii ratei dobanzii de politic monetar durnd cate,a luni. 7ricum4 problema relurii creditrii nu e o problema a ni,elului dobnzii cat mai ales una de lips a cererii sol,abile si o problem ce tine de riscul de credit. !obnzile actuale la credite sunt pe un trend de scdere4 pasul fcut de BNR prin rela5area politicii monetare incura>nd aceast tendin. +e de alta parte4 Banca central nu a HmiscatI ni,elul rezer,elor minime obli)atorii ;suma pe care bncile o depun la BNR pentru pasi,ele atrase=4 ni,elul lic.iditii din piata fiind considerat consistent4 mai ales dup ce Jinanele au atras de la J?I sume suficiente pentru ne,oile financiare ale 3tatului. Consiliul de -dministratie al BNR s%a mai reunit n acestet an n 3 noiembrie. BNR a fi5at pentru finele anului o tint de inflatie de 34&C4 cu un inter,al de ,ariatie de un punct procentual4 dup ce a ratat incadrarea n obiecti,ele stabilite pentru acest indicator in **/ si **0. Instituia pro)nozeaz c indicatorul se ,a plasa la #43C in luna decembrie. +reurile de consum s%au redus n au)ust cu *412C fa de luna precedent4 comparati, cu declinul de *4*/C din iulie4 iar rata anual a inflaiei a cobort pentru a sasea luna consecuti,4 de la &4*'C la #42'C4 ni,el care nu a mai fost atins din luna au)ust **/. In plan monetar4 sunt de consemnat scderea in termeni anuali a creditului acordat sectorului pri,at4 n special n ceea ce pri,ete componenta n moneda national a acestuia4 precum si dinamica anual inalt a creditului acordat sectorului public. In acelai timp4 diferena intre ratele dobnzilor interbancare i rata dobnzii de politic monetar s%a ma>orat n conte5tul accenturii impactului asupra pietei monetare indus de ne,oile substaniale de finanare a deficitului bu)etar din trimestrul IB al anului curent. "Conduita politicii monetare a continuat s fie prudent4 a>ustrile succesi,e anterioare

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale ale ratei dobnzii de politic monetar i )estiunea atent a lic.iditii urmrind asi)urarea unor condiii monetare n sens lar) adec,ate n ,ederea consolidrii con,er)enei ratei inflaiei ctre obiecti,ele stabilite pe termen mediu i a re,italizrii sustenabile a procesului de creditare n ntrea)a economie naional"4 arat BNR. Cu toate acestea4 oficialii bncii centrale cred c pe termen scurt4 se prefi)ureaz manifestarea unor presiuni inflaioniste induse de a>ustrile preconizate ale accizelor ncepnd cu 1 ianuarie *1*4 tendina de mentinere a ecartului dintre ratele dobnzilor interbancare i rata dobnzii de politic monetar4 precum si impactul nefa,orabil asupra anticipatiilor )enerat de accentuarea riscurilor le)ate de politicile fiscal i de ,enituri n conte5tul unui climat politic ,olatil. In aceste conditii4 conser,area perspecti,elor de re,enire a ratei inflatiei n apropierea intelor stabilite pe termen mediu i ancorarea anticipaiilor inflaioniste impun pastrarea unei conduite prudente a politicii monetare. In plus4 pentru asi)urarea sustenabilittii acestui proces i crearea unor perspecti,e de relansare durabil a creterii economice este necesara incadrarea ct mai rapid a celorlalte componente ale mi5%ului de politici macroeconomice pe coordonatele con,enite n cadrul aran>amentului multilateral de finantare e5terna nc.eiat cu (niunea $uropean4 Jondul ?onetar International si alte instituii financiare internaionale. BNR consider c atin)erea obiecti,elor pri,ind dezinflatia4 refacerea ncrederii in,estitorilor i asi)urarea unei finanri sustenabile a economiei romneti4 precum i crearea premiselor relansrii durabile a acti,itii economice reclam implementarea ferma a mi5%ului de politici macroeconomice % monetar4 fiscal4 de ,enituri4 precum i a reformelor structurale con,enite prin aran>amentul multilateral de finanare e5tern. C- al BNR reitereaz ca BNR ,a continua s monitorizeze atent e,oluiile interne i ale mediului economic international4 astfel nct4 prin adec,area instrumentelor de care dispune4 s asi)ure realizarea si meninerea stabilitii preurilor pe termen mediu i a stabilitii financiare.

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

II'/' Rata dobanzii de politic monetar in @n)aria In data de 3*.*2. **24 Banc central a (n)ariei a redus dobnda de politic monetar cu >umatate de punct procentual4 la /4&C4 acesta fiind cel mai sczut ni,el din septembrie **/ i pn n prezent. !ecizia4 anticipat de ma>oritatea analitilor4 ,ine pe fondul stabilizrii monedei naionale. -ceasta este cea de%a treia scdere a dobnzii de politic monetar din luna iulie. +otri,it -J+4 presiunile inflaioniste s%au atenuat4 n ciuda creterii cu cinci puncte procentuale a ta5ei pe ,aloare adau)at n luna iulie. In au)ust4 rata inflaiei din (n)aria a fost de &C4 sub estimrile analistilor. (n)aria a fost una dintre rile europene cele mai afectate de actuala criz. +roblemele economice au determinat )u,ernul lui Jerenc G<urcsan< s demisioneze4 iar ara a solicitat un imprumut de & miliarde de dolari de la J?I4 Banca ?ondial si (niunea $uropean. +entru acest an4 banca central a (n)ariei estimeaz o scdere a +rodusului Intern Brut ;+IB= de '4/C i o inflatie de #4&C4 iar pentru *1* banca se ateapt la o temperare a inflaiei4 pn la #43C4 i la o scdere economica de *42C II'4' Rata dobnzii de politc monetar $n Polonia Banca central a +oloniei a meninut dobnda de politic monetar la finele lunii septembrie a acestui an la 34&C4 pentru a treia luna consecuti,4 pe fondul unei uoare creteri a inflaiei. (ltima modificare a dobnzii c.eie a a,ut loc n luna iunie4 cnd a fost redus cu *4 & puncte procentuale. Instituia nu a mai modificat ns dobnda de politic monetar din iunie4 dup ce inflaia anual a crescut uor n iulie4 la 34'C4 pentru ca n au)ust s urce la 34/C. Incepnd cu noiembrie **04 banca central a +oloniei a sczut dobanda de politic monetar cu *1*. 4& puncte procentuale pentru a contracara efectele crizei economice. -utoritile poloneze estimeaz c economia ,a crete cu 14*C n acest an si cu 14 C n

1*

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale II';' Rata dobnzii de politic monetar $n Nor#e)ia Nor,e)ia este prima ara din $uropa care i ma>oreaz dobnda de politic monetar4 de la inceputul crizei economice. -stfel4 la 2 octombrie **24 aceast decizie a fo!t l+at $n conteAt+l $n care !tat+l !candina# a re+it ! !+rmonteze criza fr probleme, datorit re!+r!elor !ale petroliere' Banca Central a Nor,e)iei a crescut dobanda c.eie cu *4 & puncte4 la 14&*C4 ca prima etap n consolidarea pro)resi, a politicii monetare. "-cti,itatea economiei nor,e)iene i%a re,enit mai repede dect se preconiza"4 a declarat 3,ein G>edrem4 )u,ernatorul bncii centrale. !up o scurt perioad de recesiune4 Nor,e)ia4 care se numar printre principalii e5portatori de petrol din lume4 a re,enit pe cretere4 n al doilea trimestru. In Nor,e)ia4 rata oma>ului era de 4/C n septembrie4 una dintre cele mai mici din $uropa. Inflaia a a>uns la ni,elul de 4&C % obiecti, asumat de Banca Central a Nor,e)iei. 3in)urele state industrializate4 n afara Nor,e)iei4 care au ma>orat dobnzile de politic monetar dupa declansarea crizei economice mondiale sunt Israelul4 la finele lunii au)ust4 i -ustralia4 la inceputul acestei luni. ?asura nu a fost adoptat ns4 pn acum4 de niciun stat de pe Bec.iul Continent. II'>' Rata dobanzii de politic monetar $n An)lia +entru luna decembrie a acestui an4 Banca -n)liei a mentinut dobnda de politic monetar la minimul record de *4&*C4 pentru a noua lun consecuti,4 i a anuntat c ,a continua planul de cumprare de acti,e de ** miliarde de lire sterline4 potri,it Reuters. 7ficialii bncii au lsat s se intelea) c nu ,or modifica politica monetar cel mai probabil pn n februarie4 cnd ,or aprea noile pro)noze cu pri,ire la creterea economic i la inflaie. +ro)ramul4 prin care banca central susine lic.iditatea din piee cumprnd direct acti,e4 e5pir n aceeai luna. $conomitii sunt de prere ca sumele alocate acestui pro)ram nu ,or fi suplimentate4 a,nd n ,edere ca economia d semne c ,a iei din cea mai se,er recesiune de dup cel de%al !oilea Rzboi ?ondial. -cest pro)ram a fost

11

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale lansat n luna martie i este o ncercare fr precedent din partea unei bnci centrale de a scoate economia din recesiune. +otri,it Reuters4 n prezent4 economia britanic d semne de re,enire@ preurile de pe piata imobiliar cresc4 iar analizele indic relansarea acti,itii.

II'8' Rata dobanzii de politca monetara in Ce*ia In ceea ce pri,este Ce.ia4 Banca centrala a mentinut dobanda de politica

monetara la 14&C4 aceasta decizie luand prin surprindere analistii4 care se asteptau la o reducere a dobanzii cu *4 & puncte procentuale4 potri,it Reuters. Kece din cei 1/ analisti c.estionati de Reuters estimau ca banca centrala ,a reduce dobanda c.eie4 pentru a steriliza e5cesul de lic.iditate de pe piata. -nalistii financiari sunt de parere ca mentinerea dobanzii de politica monetara s% ar datora absentei de la intrunirea de >oi a doi membri ai consiliului pentru politica monetara4 care ,otasera anterior pentru reducerea dobanzii. !e asemenea4 acestia sunt de parere ca banca centrala ar fi ,rut sa ,ada efectele reducerii dobanzii cu 4 & puncte procentuale4 din au)ust **0 si pana in prezent. !ecizia ,ine in conte5tul in care economia Ce.iei a scazut cu 34#C in primul trimestru al anului4 ca urmare a scaderii cererii pe pietele e5terne pentru produsele fabricate in aceasta tara. II':' Rata dobanzii de politica monetara in R+!ia In luna noiembrie a acestui an4 Banca centrala din Rusia a redus dobanda de politica monetara cu *4& punte procentuale4 la un ni,elul minim record de 24*C4. Reprezentantii institutiei au aratat ca scaderea ratei dobanzii c.eie a fost determinata de reducerea inflatiei@ "!ecizia a fost luata pentru a creste accesul companiilor la credite si a stimula cererea"4 a aratat banca. -ceasta este cea de%a noua reducere consecuti,a a dobanzii de politica monetara. Aa finele lunii octombrie4 banca centrala a redus dobanda c.eie sub ni,elul de 1*C pentru prima data in istorie.

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

II'9' Rata dobanzii de politca monetara in Baponia 6ot in luna noimebrie s%a .otarat ca ameninta cea mai mare economie din -sia. $conomia 1aponiei a crescut in al treilea trimestru cu 14 C4 acesta fiind cel mai mare ritm de crestre din ultimii doi ani. $conomistii estimeaza insa ca re,enirea economiei s%ar putea tempera4 in conte5tul in care pro)ramul )u,ernamental de cumparare de titluri de stat si%ar putea pierde din intensitate. !eflatia este de asemenea ,azuta ca o amenintare la adresa redresarii economiei4 in conditiile in care banca centrala estimeaza ca preturile de consum ,or scadea in urmatorii trei ani. Gu,ernul >aponez a admis oficial ca a doua economie mondiala tra,erseaza o perioada de deflatie4 definind fenomenul drept HpreocupantI in timp ce preturile de consum nu au incetat sa scada in ultimele sapte luni. +returile de consum au scazut in septembrie ;% 43C= pentru a saptea luna consecuti,. In au)ust4 cunoscusera cea mai drastica scadere inre)istrata ,reodata4 de 4#C. II'1' Rata dobnzii de politica monetara in Ctatele @nite ale Americii In 3tatele (nite ale -mericii4 rata dobanzii de politca monetara tinde spre zero. Jed este astfel in pericol sa ramana fara mi>loace de inter,entie pe piata Rezer,a federala americana ;Jed= a redus dobanda de politica monetara la 1C4 autoritatile americane incercand sa linisteasca pietele financiare si sa impulsioneze creditarea. 3pecialistii anticipeaza insa ca Jed ,a fi ne,oita sa recur)a la o noua rela5are politicii monetare in urmatoarea sedinta4 anuntata pentru decembrie **0. !obanda de politica monetara ar putea fi astfel redusa la un ni,el minim record la care ar putea scadea pana aproape de zero4 lasand practic Jed fara par).ii de inter,entie pe piata. Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu &4 & procente in ultimele 13 luni. Incluzand si reducerea de *4&C de miercuri4 Jed a a>uns la ni,elul actual4 de 1C4 care nu a mai fost atins din perioada iunie **3%iunie **#4 iar inainte de 13 rata dobanzii de politica monetara in

1aponia sa fie redusa la la *41C4 pe fondul preocuparilor cu pri,ire la deflatie4 care

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale aceasta4 din timpul administratiei lui !Fi).t isen.oFer4 la sfarsitul anilor L&*. In plus4 +rodusul Intern Brut ;+IB= al 3tatelor (nite ale -mericii ;3(-= a scazut cu *4&C in al treilea trimestru al anului in curs4 ceea ce reprezinta4 potri,it Bloomber)4 cel mai puternic declin de la recesiunea ce a lo,it 3(- in **1 si pana in prezent. Jostul )u,ernator al Jed4 Aarr< ?e<er4 a,ertizeaza ca pana la mi>locul anului ,iitor ; *1*= banca centrala americana ,a fi ne,oita sa reduca dobanda de politica monetara la zero. $l anticipeaza ca rata soma>ului in 3(- ,a creste de la '41C la /4&C4 mai ales daca se ade,ereste predictia ca +rodusul Intern Brut anual al 3tatelor (nite ,a inre)istra o reducere cu 40C in ultimul trimestru al anului in curs. 3pre deosebire de alte banci centrale4 in atributiile Jed intra4 pe lan)a stabilitatea preturilor4 si cea financiara4 inclusi, asi)urarea unei bun ritm de crestere eco% nomica pentru economia 3(- si mentinerea ratei soma>ului la ni,eluri cat mai mici. ?ai mult decat atat4 unii economisti internationali sunt in)ri>orati de posibilitatea ca economia 3(- sa intre pe o puternica panta deflationista4 ce ar putea alimenta o puternica deflatie la ni,el mondial4 care s%ar do,edi fatala pietelor libere din intrea)a lume. (nul dintre pericolele cu care se po6 confrunta 3tatele (nite este deflatia. -ceasta reprzinta fenomenul economic care reprezinta opusul inflatiei4 caracterizat prin scaderea preturilor bunurilor si ser,iciilor. !eflatia are consecinte la fel de )ra,e asupra unei economii nationale4 ca si inflatia. +rincipalele cauze care alimenteaza deflatia sunt reducerea masei monetare si a creditului4 de aici ,enind si asteptarile aproape unanime ca atat Jed4 cat si alte banci centrale ,or opera in continuare mai multe reduceri consecuti,e de dobanda monetara. 7 politica monetara rela5ata conduce la dez).etarea pietelor de creditare4 in prezent puternic afectate in urma crizei de lic.iditate. Reducerea si scumpirea creditarii de catre banci4 pe fondul crizei de lic.iditati4 au condus la incetinirea a,antului consumist al populatiei si la scaderea pretului marfurilor si ser,iciilor. In plus4 un alt moti, ma>or de in)ri>orare pentru 3(- il constiuie semnele tot mai e,idente ca economia americana ,a fi lo,ita de o puternica recesiune. !esi Jed a redus de>a dobanda monetara de la &4 &C la 1C in 13 luni si a creat sase pro)rame de a>utorare financiara prin care a pompat mai mult de un trilion ;o mie de miliarde= de dolari in sistemul financiar4 bancile americane sunt inca reticente sa%si imprumute bani una alteia. Rezer,a federala este in pericol sa

1#

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale ramana fara modalitati de inter,entie pe piata4 odata cu coborarea dobanzii monetare aproape de zero4 autoritatile americane fiind aproape sa intre in 44capcana de lic.iditateI. Capcana de lic.iditate apare atunci cand politica monetara de,ine ineficienta4 fiind asociata cu scaderea ratei nominale a dobanzii foarte aproape de zero. Bancile centrale raman fara loc de mane,ra4 nemaiputand reduce politica de dobanda monetara pentru a stimula cererea in timpul perioadelor de incetinire a cresterii economice sau de recesiune. !oua sunt cauzele care stau la baza declansarii unei capcane de lic.iditate@ anticiparile )resite pri,ind ni,elul de dobanda considerat a fi normal si lipsa de incredere in sectorul financiar4 ce poate conduce la o criza a sectorului de creditare. In ambele cazuri4 inter,ine o lipsa acuta de lic.iditate pe piata4 ce determina ruperea relatiei de le)atura intre dobanda oficiala monetara si costul creditelor. II'20' Rata dobanzii de polica monetara in I!landa Banca centrala a Islandei a mentinut dobanda de politica monetara la 1 C pe an4 dupa ce dobanda c.eie a fost redusa de patru ori in ultimele trei luni. "Comitetul de politica monetara al bancii centrale a Islandei a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 1 C"4 se arata intr%un comunicat al institutiei. !e la inceputul lunii iunie4 dobanda c.eie a fost redusa de la 13C la 1 C. 3eful misiunii J?I in Islanda a declarat in luna mai4 in timpul unei ,izite oficiale in aceasta tara4 ca masura este foarte riscanta4 putand duce la deprecierea monedei nationale. Islanda a fost una dintre tarile cele mai )ra, afectate de criza economica. Cu o populatie de doar 3 *.*** de persoane4 Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un a>utor de 1* miliarde de dolari de la J?I4 dupa ce sectorul sau bancar s%a prabusit. $5ecuti,ul de la Re<E>a,iE a fost ne,oit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante banci din tara4 in timp moneda nationala s%a depreciat. Gu,ernul a demisionat in ianuarie4 dupa luni de proteste ale islandezilor furiosi. -utoritatile estimeaza ca4 in acest an4 produsul intern brut al tarii s%ar putea comprima cu 1*4'C.

1&

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale II'22' Rata dobanzii de politica monetara !tabilia de 3CE Banca Central $uropean a meninut dobnda de politic monetar la ni,elul minim record de 1C4 n conformitate cu estimrile analitilor. 6oi cei &' de analiti c.estionai au estimat ca BC$ ,a menine dobnda c.eie la 1C4 decizie care ar putea fi un semnal c instituia intenioneaz s retra) msurile de ur)en de stimulare a economiei. BC$ a nceput s reduc dobnda de politic monetar n luna octombrie4 de la #4 &C la ni,elul actual de 1C4 dup ce criza economic a afectat puternic economia zonei euro. !obnda de politic monetar a BC$ se situeaz la acest ni,el din luna mai a acestui an.

1'

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

Concl+zii
B.N.R are4 dup cum am ,zut4 un rol esenial pe piaa monetar4 fiind instituia care stabilete ,aloarea ratei dobnzii de politic monetar. Rata dobnzii de politic monetar este rata de dobnd la care BNR atra)e depozite pe termen de o sptmn de pe piaa interbancar. 3tabilirea acestei ,alori a marimii ratei de dobnda este o mare responsabilitate a bncii4 decizii luat n urma unor analize stricte efectuate referitoare la situaia econominco% financiar de pe pia. Aa un anumit ni,el al ratei dobanzii 8 celelalte condiii fiind date % e,oluiile cererii i ale ofertei de moned con,er) spre realizarea ec.ilibrului pe piaa monetar. +iata monetar se afl n stare de ec.ilibru4 cnd4 la un anumit ni,el al ratei dobnzii4 cantitatea de moned oferit este e)al cu cea cerut. +e parcursul anului **2 B.N.R aredus rata dobnzii de politic monetar cu . & puncte procentuale4 ni,elul stabilit la 3* septembrie **2 fiind de 0C. 3cderea acestei ,alori in decursul utlimilor luni a a,ut ca scop incura>area econimic n conte5tul crizei financiare cu care se confrunt incepnd cu luna octombrie a a nului trecut4 i ara noastr. Comparati, cu celelalte state analizate in lucrarea de faa ; (n)aria4 +olonia4 Nor,e)ia4 -n)lia4 Ce.ia4 1aponia4 Rusia4 3(- si Islanda= Romnia se afl pe locul opt cu un ni,el al ratei de dobnda c.eie de 0C4 fiind urmat de alte dou state 8 Rusia i Islanda. -ceast situare pe locul 0 al trii noastre poate fi ,izualizat mai uor in )raficul urmtor@

1/

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

12% 10% Nivel l ratei dobanzii de politica m onetara 8% 6% 4% 2% 0% !tat

Romania Polonia Anglia Rusia SUA

Ungaria Norvegia Cehia Japonia Islanda

Graficul nr. .% ,i+elul ratei dobnzii de politic monetar in di)erite state

ncepndu cu -0 septembrie 2009 Sursa: .relucrare date din rapoartele )inanciare ale statelor men/ionate

+otri,it analitilor financiari4 acetia se ateapt ca pe ,iitor4 n decursul lunilor ce ,or urma4 ,aloarea ratei dobnzii de politic monetar din ara noastr fie s scad cu *. & puncte procentuale minim4 fie s rmn la acest ni,el de 0C.

10

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

Biblio)rafie@ I. Basno4 CezarM !arsac4 Nicolae4% ?oned4 Credit4 Bnci4 $d. !idactic 3i +eda)o)ic4 Bucureti4 122# II. Brezeanu4 +etreM 3imion4 IlieM No,ac4 Aaura 8 Instituii financiare internaionale4 $d. $conomic4 Bucureti4 **& III. !ianu4 !aniel 8 $c.ilibrul economic i moneda4 $d4 Numanitas4 Bucureti4 1223 IB. Roman4 -n)ela 8 +olitici monetare4 $d. (ni,. -l. I. Cuza4 Iai4 **2 Oebo)rafie@ FFF.bnr.ro FFF.zf.ro FFF.mone<.ro FFF.capital.ro FFF.banEneFs.ro

12