TEMA 6: SISTEMELE FISCALE ALE STATELOR DE TIP UNITAR 6.1. Sistemul fiscal al Fra !ei 6.".

Sistemul fiscal al #el$iei 6.%. Sistemul fiscal al &a'( iei Studiind materialul temei date vei putea: Face o caracteristic general a sistemelor fiscale din statele dezvoltate de tip unitar; Enumera impozitele percepute n rile acestea; Face o comparaie a impozitelor principale i a poverii fiscale pe seama exemplelor unor state dezvoltate. 6.1. SISTEMUL FISCAL AL FRAN)IEI Re$imul fiscal a'lica*il prevede: - ocalizarea !n Frana a domiciliului fiscal dup: " locul de reedin permanent a persoanei i familiei sale #$%& zile' " centrul de interes economic vital !n caz de du(l reziden " dac locul de reedin uzual i centru de interes nu poate fi determinat " cetenia persoanei) dac nu pot fi determinate celelalte criterii *ceast regul general se aplic su( rezerva dispoziiilor prevzute de conveniile (ilaterale semnate de Frana cu alte state. - +mpozitarea veniturilor salariale i deducerea contri(uiilor sociale o(ligatorii; - +mpozitarea veniturilor prin aplicarea unor cote de impozitare progresive #,-) .).-) $/-) &,- i /,-' i funcie de numrul persoanelor aflate !n !ntreinere) dup modelul: " se !mparte venitul total net al familie la numrul de mem(rii ai familiei " venitul rezultat pe me(ru al familiei se impoziteaz !n funcie de grila urmtoare. pin la . 0%1 euro : ,de la . 0%1 la $$ &// : .).,de la $$ &// la 2. $3. : $/),,de la 2. $3. la 01 ./0 : &,),,de la 01 ./0 : /,),,- 4 fiscalitate in general) avanta5oas) privind veniturile realizate in Frana) de ctre salariaii care nu sunt rezideni fiscali !n Frana i care prevede in general) reinerea la surs; - 4ptimizarea situaiei expatriailor cu privire la contri(uiile sociale i fiscalitate) !n funcie de data sosirii6plecrii i a structurii de renumerare; - 7ai multe posi(iliti de reducere a impozitrii) cum ar fi: " exonerarea de la impozitul pe venit a suplimentului din renumerare acordat pentru expatriere) !ncep8nd cu anul instalrii i urmtorii cinci ani. Facilitatea se

" "

"

aplic persoanelor care nu au avut domiciliul fiscal !n Frana) pe parcursul anilor anteriori) sosirii lor; neimpozitarea primelor i a altor categorii de venituri6ram(ursri legate de activiti realizate in afara Franei #ex. clauza 9misiunii temporare: din contractul de munc'; deducerea de la impozitare a contri(uiilor pltite de ctre expatriai i intreprinderile strine anga5atoare) la sisteme de asigurri i pensii) complementare. ;ispozitivul se adreseaz persoanelor care nu au domiciliat din punct de vedere fiscal) !n Frana) pe parcursul celor . ani precedeni) sosirii lor; deducerea de la impozitare a contri(uiilor pltite de ctre expatriai la un organism de protecie social din ara de origine) !n cazul existenei unei convenii (ilaterale) intre Frana i statul respectiv) cu privire la protecia social.

Im'(+itarea , Fra !a a u ei s(ciet-!i str-i e ;in momentul n care o societate strin exerseaz n Frana o activitate care produce (eneficii) aceste (eneficii sunt impozitate. <egul se aplic indiferent care este forma de exploatare a societii: filial) sucursal) sediul permanent. Determi area sumei .e im'(+itat. Sunt supuse impozitului pe societate veniturile din care se scad elementele deducti(ile. =eniturile sunt constituite din rezultatele n urma activitii) v>nzrile sau prestrile de servicii. ?osturile deducti(ile sunt cele legate de activitatea exersat) fiind vor(a n principal de : amortizri; provizioane; c@irii ale imo(ilelor i materialelor; salarii; taxe sociale; cumprarea de materiale;costurile cu energia; c@letuieli de pu(licitate; comisioane financiare) etc. Am(rti+-ri. Fondurile fixe sunt amortizate de o manier liniar conform duratei pro(a(ile de utilizare. ?>nd este vor(a de materiale de producie ac@iziionate n stare nou) se pot aplica coeficieni de accelerare de $)2. la 2)2. asupra ratelor de amortizare liniare. 7aterialele i utila5ele utilizate pentru operaii de cercetare tiinific i te@nic) ac@iziionate nainte de $ ianuarie 2,,/) (eneficiaz de un sistem de amortizare degresiv ma5orat #coeficieni de $). la 2).'. 7aterialele destinate economiei de energie)ec@ipamentele de producie a energiilor regenera(ile) ve@iculele nepoluante #electrice) gaz natural) AB ' se amortizeaz pe o durat de $2 luni. Rata .e im'(+itare. <ata standard este de &&)&& -. +ntreprinderile mici #sunt !ntreprinderile !n care cel puin 1.- din aciuni sunt deinute direct sau indirect de persoane fizice sau societi care declar o cifr de afaceri mai mic de 1 1&, ,,, de euro' sunt impozitate cu $.- pentru partea de (eneficii inferioar (aremului de &% $$2 euro sau la taxa standard pentru (eneficiile care depesc acest plafon. Cax redus de $.- pentru plus valoarea o(inut din redevenele de proprietate industrial. 4 cotizaie social de &)&- se aplic ntreprinderilor ale cror (eneficii impoza(ile la taxa normal sunt superioare sumei de 2 2%3 ,,, euro.
2

Ta/a 'e 0al(area a.-u$at- 1T2A3. Caxa standard la v!nzarea de (unuri i servicii este de $3-. 7ai sunt taxe reduse de .).- care se aplic produselor alimentare) anumitor produse agricole) medicamentelor #.). - sau 2)$-') crilor) renovarea cldirilor) serviciilor @oteliere) transportului pu(lic) anumitor activiti de distracie. Ta/e 0amale. Dunurile circul li(er in interiorul EE) taxele vamale nu sunt facturate decit o singur dat la importurile extra-comunitare) c@iar dac ele sunt expediate de la un stat mem(ru la altul. Dunurile care intr !n Frana pot fi reexportate ctre un alt stat mem(ru EE fr a plti taxe vamale. En dispozitiv de suspendare a plii C=* este prevzut pentru operaiunile referitoare la (unurile destinate sau plasate su( un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal. Fntrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativ pentru circulaia ma5ortitii mrfurilor intre statele mem(re EE. Bentru sc@im(urile intracomunitare este nevoie de intocmirea unei declaraii de sc@im(uri de (unuri #;eclaration dGEc@anges de Diens - ;ED' !n scopuri statistice. Hntreprinderile franceze care primesc marfuri de la un stat mem(ru EE pentru o valoare anual care depete $., ,,, de euro i cele care export !n alt stat mem(ru) tre(uie s !ntocmeasc !n fiecare lun declaraia ;ED. Ta/e l(cale Ta/a 'r(fesi( al-. *ceast tax este colectat !n favoarea colectivitilor locale. Iivelul taxei se sta(ilete in fiecare an de ctre autorititile locale. Daza de impozitare este calculat inind cont de dou elemente: - valoarea locativ a localurilor utilizate pentru activitatea !ntreprinderii; - $0- din valoarea fondurilor fixe la dispoziia !ntreprinderii i pe care aceast le utilizeaz pentru nevoile productive. +n primul an de activitate a !ntreprinderii nu se percepe taxa profesional) iar in anul al doilea se ia !n calcul numai 5umtate din (aza de impozitare. Iivelul taxei profesionale nu poate depi un procent de 2).- din valoarea adugat produs de intrepindere. Alte ta/e l(cale. +n aceast clasificare mai figureaz: taxa funciar) datorat de propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire #taxe de @a(itation') datorat de ocupanii localurilor cu destinaie de locuin) indiferent c sunt propietarii sau c@iriaii. *ceste taxe sunt calculate !n funcie de valoarea locativ a (unului !n cauz. =aloarea locativ este fixat de autoritile administrative. A0a ta4e fiscale 'e tru i 0estit(ri Cre.itul fiscal 'e tru cercetare. +ntreprinderile cu activitate industrial) comercial sau agricol) care efectueaz c@eltuieli pentru cercetare pot o(ine un credit fiscal care se repercuteaz asupra impozitului pe societate. ?reditul este egal cu suma de $,- din c@eltuielile efectuate !n cursul unui an. ?reditul este plafonat la $, milioane euro pe !ntreprindere pe un an.
&

Cre.itul fiscal 5Te6 (l($ii (i7. ?reditul este rezervat intreprinderilor mici i mi5locii) fiind egal cu 2,- din c@eltuielile pentru te@nologii noi #limitat la $,, ,,, euro pe o perioada de &0 de luni'. E/( erarea tem'(rar- .e la ta/a 'r(fesi( al-. +n regiunile care cunosc dificulti) colectivitile locale #comune) departamente) regiuni i grupri de colectiviti' sunt autorizate s acorde exonerri temporare totale sau pariale de la taxa profesional !n favoarea !ntreprinderilor care se instaleaz) se dezvolt sau preiau activiti !n societi cu pro(leme. Exonerarea nu poate depi . ani. E/( erarea tem'(rar- .e la 'lata im'(+itului 'e s(ciet-!i. +ntreprinderile nou create !n anumite zone pot) su( anumite condiii) s (eneficieze de exonerarea temporar i degresiv a impozitului pe societi. Exonerarea este de $,,- !n primii 2 ani. Im'(+itarea 8 tre'ri .eril(r i (0a te. ;ispozitivul este destinat s a5ute tinerele !ntreprinderi inovante ale cror c@eltuieli de cercetare ating cel puin $.- din totalul c@eltuielilor. *cesta permite exonerarea parial a acestor !ntreprinderi de impozitul pe societi) de taxa profesional i de taxa funciar timp de % ani) !n limita a $,,.,,, de euro pe o perioad de &0 luni. ;ispozitivul se adreseaz !ntreprinderiilor mici i mi5locii #mai puin de 2., de salariai) cifra de afaceri inferioar la /, milioane de euro sau un total de (ilan mai mic de 21 milioane de euro' care sunt deinute ma5oritar de persoane fizice sau de ctre societi care indeplinesc aceste criterii. C( tri*utii s(ciale. *supra veniturilor si cisigurilor de inlocuire... *ceasta include c>tigat de venituri: salarii) venituri-anga5at profesionisti #industriale i comerciale de profit) non-profit comerciale) agricole) generatoare de profit ...'. ?ontri(uiile sunt percepute pe venit de nlocuire) adic pensii) de invaliditate) prestaii de oma5 i de pensionare anticipat) de (oal) de maternitate ... ?u toate acestea) venitul minim) v>rsta minim ... nu sunt supuse contri(uiilor la asigurrile sociale. Breturi de contri(uii sociale ?>tigurile i de nlocuire sunt supuse la ?SA i ?<;S: <ata de ?SA variaz n funcie de tipul de venit: - 1..,- pentru c>tigurile; - 0)0- pentru pensii) de invaliditate i de pensionare anticipat #venituri o(inute de la $ ianuarie 2,,.'; - 0.2- pentru a5utor de oma5) de (oal) de maternitate. Bentru veniturile o(inute de la $ ianuarie 2,,.) ?SA este deducti(il pentru c>tiguri n valoare de la ..$- i pentru nlocuirea veniturilor de p>n la &)%- i)
/

respectiv)

/)2-.

?.<.;.S: ,).=enit din patrimoniu si plasari facute... - =enituri de teren; - ;e anuitate de plat; - =enituri din (unuri mo(ile de capital; - ?>tiguri de capital i titluri de valoare imo(iliare ... - =enituri care este impozitat la impozitul pe venit n conformitate cu categoria de D+?) DI? i D*) care nu sunt impoza(ile ca venituri de activitate i de nlocuire #de nc@iriere de venituri furnizat de o astfel de nonprofesionale' - +nvestiii produsele care fac o(iectul reinerea la surs #Donuri de tezaur) o(ligaiuni ...' - =enituri) i c>tigurile din venituri scutite de impozit pe venit sau supuse unor reguli speciale de impozitare #planuri de locuine i conturile de economii) de asigurrile de via) BE* ...' ?SA: %.2- pentru veniturile nencasate i de investiii supuse o(ligatoriu deducere pentru venituri primite de la $ ianuarie 2,,/. Bartea a ?SA este deducti(il fiscal n anul de plat) de p>n la .)%- pentru nencasate de venituri supuse scar progresiv de impozitare a veniturilor. Iu se poate deduce pe venituri din investitii. ?<;S: ,).Social taxa de 2suplimentare de contri(uie social la taxa de ,.&,Ta/a 'e im(*il ?a proprietar) curator sau (eneficiar al unei cldiri) tre(uie s plteasca acest impozit n fiecare an. ?u toate acestea) pentru unele cldiri) sunt eligi(ile pentru scutiri temporare) 2) $,) $.) 2,) 2. sau &, de ani. Bersoanele n v>rst sau cu @andicap) modeste) pot de asemenea (eneficia de reduceri la impozitele pe proprieti construite pentru principalele lor de reedin 6.". SISTEMUL FISCAL AL #EL9IEI Delgia este o tara situata in Europa de =est si se invecineaza la nord cu 4landa) la est cu Aermania si la sud cu uxem(urgul si Franta. *nvers) cel de-al treilea port ca marime din lume) este situat in partea de nord-vest a Delgiei) la 7area Iordului. Druxelles) capitala tarii) este situat la nord de centrul tarii. *lte orase importante: iege) Iamur) Aent) ?@arleroi) Drugge. Suprafata tarii este de &,..22 Jm62) distanta cea mai mare intre doua puncte situate in interiorul granitelor este de &&, Jm. Delgia este formata din trei regiuni si anume: Flandra #care cuprinde regiunea *nvers) Flandra de Est) Dra(antul Flamand) im(urg si Flandra de =est' cu o populatie de aproximativ .)3 milioane locuitori lim(a vor(ita fiind neerlandeza #dialect al lim(ii olandeze'; =alonia) situata in sudul tarii are o populatie de
.

aproximativ &)& milioane locuitori) lim(a vor(ita fiind franceza; regiunea Druxelles?apitala cu o populatie de aproximativ $ milion de locuitori este oficial (ilingva #flamanda6franceza'. +n Delgia exista) din punct de vedere cultural) trei comunitari) respectiv flamanda) franceza) #Druxelles-?apitala) flamanda si franceza' si germana #in zona situata la granita cu Aermania'. im(a folosita: 4ficial) lim(a vor(ita este cea a regiunii respective) iar in Druxelles una din cele doua) franceza sau flamanda. Engleza este de asemenea larg folosita) dar cu o frecventa mai mare in domeniul afacerilor. <eligia: romano-catolica este predominanta. 7oneda nationala: Euro. Sar(atori oficiale: 2$ iulie) Kiua Iationala) $ ianuarie) Bastele) $ mai) $ iunie) $$iunie) $. august) $ noiem(rie) $$ noiem(rie #ziua armistitiului') ?raciunul. Delgia are un climat de afaceri li(eral in care firmele de stat) incluzand serviciile postale) caile ferate si transportul pu(lic) reprezinta o cota nesemnificativa din totalul activitatii productive. Auvernul Delgian limiteaza cat mai mult interventia sa in economie. Economia Delgiei a crescut constant in ultimii $, ani) inclusiv si Brodusul +ntern Drut. +nflatia a fost tinuta su( control) Delgia reusind sa indeplineasca cerinta E.E. ca datoria anuala interna sa nu depaseasca &- din B+D. <egimul fiscal Delgian poate lesne rivaliza cu 4landa sau uxem(urg in material legislatiei favora(ile privind implantarea societatilor de @olding. Be teritoriul Delgiei impozite si taxe generale de stat si locale. Sistemul impozitelor generale de stat si locale include: $.+mpozitul pe profitul persoanelor 5uridice; 2. +mpozitul pe venitul persoanelor fizice; &. +mpozitul pe valoarea adaugata; /.*ccizele ..+mozitul pe avere; 0.+mpozitul pe persoane fizice pentru utilizarea (enzinei) motorinei pentru mi5loacele de transport. Sistemul taxelor locale si generale include: Caxe o(ligatorii in Fondul <utier <epu(lican; Caxa de stat; Caxele vamale; Caxa pentru dreptul comercializare a unor anumite marfuri si prestarea unor anumite servicii. el(r 4uri.ice selectat se varsa in intregime in (ugetul statului. Coate societatiile) asociatiile) institutiile sau sediile permanente ale unor asemenea entitati datoreaza impozit pe profit) in conditiile in care: au personalitate 5uridica; au sediul statutar) sediul principal) sediul real sau conducerea administrative in Delgia; sunt anga5ate intr-o afacere sau intr-o activitate cu scop lucrativ. +mpozitul pe profit) practicat in Delgia) atat pentru firme rezidente cat si pentru cele nerezidente) este de &3- aplica(il veniturilor taxa(ile. Bentru veniturile mai mici de &22.20$).% Euro nivelul de taxare poate fi intre 2% si /$-.
0

:Im'(+itul 'e 'r(fitul 'ers(a

;eterminarea (azei de impunere pentru impozitul pe profit prezinta o mare complexitate in dreptul Delgian. Bractic) determinarea (azei de impunere este rezultatul unei succesiuni de sase operatiuni) fiecare cu regulile ei distincte: a' intr-o prima etapa) se determina si se insumeaza componentele profitului impoza(il. *cestea sunt grupate in trei mari categorii: rezervele) c@eltuielile nededucti(ile) (eneficiile distri(uite (' o a doua operatiune consta in separarea profitului impoza(il in trei parti) in raport cu originea lor) dupa cum urmeaza: - profiturile realizate in Delgia se impoziteaza integral; - profiturile realizate in strainatate) intr-un stat cu care Delgia nu a inc@eiat o conventie de evitare a du(lei impuneri) (eneficiaza de o reducere atunci cand este determinat impozitul pe profit datorat; - profiturile realizate in strainatate) intr-o tara cu care Delgia a inc@eiat o conventie de evitare a du(lei impuneri) sunt scutite de impozitare si nu mai sunt luate in calcul in continuare. c' in cea de-a treia etapa are loc deducerea elementelor neimpoza(ile; d' in a patra etapa sunt deduse participarile scutite de impozit si venitul din (unuri mo(ile scutit de impozitare; e' deducerea pierderilor fiscale anterioare se efectueaza in cea de-a cincea etapa a determinarii (azei impoza(ile; f' in cadrul ultimei operatiuni) are loc deducerea investitiilor luate in calcul de legislate fiscala. Sunt deducti(ile in special urmatoarele categorii de investitii: - investitiile facute pentru economia de resurse) investitiile ecologice si cele pentru inovare; - investitiile facute de +77-uri) in anumite conditii; - investitiile menite sa aigure reciclarea unor am(ala5e. ?ota standard de impunere este de %%;. *numite cote reduse sunt acordate atunci cand profitul impoza(il nu depaseste pragul de &22..,, L. Bentru a putea (eneficia de aceste cote reduse) o societate tre(uie sa indeplineasca anumite conditii suplimentare referitoare la activitatea sa # de pilda sa nu fie mem(ra a unui grup care apartine unui centru de coordonare inregistrat in Delgia') la structura actionariatului #nu se aplica in cazul in care mai mult de .,- din actiuni sunt controlate de alta societate') la remuneratia administratorilor) etc. pentru profitul impoza(il care provine dintr-un stat cu care Delgia nu a semnat o conventie de evitare a du(lei impuneri #si care a fost impozitat in acel stat') cota de impozitare este redusa la un sfert. En alt element particular este faptul ca in Delgia se datoreaza un impozit distinct pentru veniturile realizate de anumite persoane 5uridice. +mpozitul este datorat de: stat) provincii) regiunea Druxelles) municipalitati si autoritatile care administreaza (unurile cultelor religioase; societatile si asociatiile non-profit. +n plus) distinct de acest impozit se plateste un impozit anual de catre companiile de asigurari) societatile de credit) in cuantum de ,),0-. it a 'ers(a el(r fi+ice a fost introdus pentru prima dat n 7area Dritanie) spre sf>ritul secolului M=+++ N a) dar dup o scurt perioad a fost
1

:Im'(+itul 'e 0e

retras) pentru a fi reintrodus n anul $%/2. Elterior) impozitul pe venitul persoanelor fizice a fost adoptat n Delgia. a nceput) impozitele pe venit erau sta(ilite n cote extreme de reduse i se percepeau de la un numr restr>ns de persoane) cu timpul) ns cotele impozitelor au suferit ma5orri repetate) iar numrul persoanelor impuse a crescut n mod sistematic. *u putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. +mpozitul pe venit a fost sta(ilit in momentul in care s-a marcat cresterea numarului muncitorilor si functionarilor) care realizau venituri su( forma salariilor) a industriasiilor) comerciantilor si (anc@erilor care realizau venituri su( forma profitului si a proprietarilor funciari care o(tineau venituri su( forma rentei. +n calitate de su(iecte ale impozitului pe venit) apar) asadar) persoanele fizice si cele 5uridice care realizeaza venituri din diferite surse. ;e la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti: - Suveranii si familiile regale; - ;iplomatii straini acreditati in tara respectiva; - Eneori militarii; -+nstitutiile pu(lice si persoanele fizice care realizeaza venituri su( nivelul minimului neimpozita(il; -Bensile de orice fel; -*5utoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale) -*locatiile de stat pt copii; -Dursele acordate elevilor) studentilor sau doctoranzilor; -;o(anzile acordate pentru titlurile de stat) precum si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati (ancare; - Sumele sau (unurile primate ca a5utor) donatie) mostenire sau sponsorizare) potrivit legii. =enitul impoza(il este cel care ramane din venitul (rut) dupa ce se fac anumite cazaminte: -?@eltuielile de productie; -;o(anzile platite pentru creditele primare; -Brimele de asigurare platite; -?otizatiile la asigurarile de (oala) de accidente si de soma5) precum si la casele de pensii; -Bierderile din activitatea anilor precedenti; -Bierderi provocate de calamitati naturale. *tunci cand veniturile o(tinute in comun de mai multe persoane nu se pot individualiza) impunerea se face pe ansam(lul persoanelor care au participat la realizarea acestora) adica pe o familie sau pe o gospodarie. +n practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor persoanelor fizice: $.Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie su( forma unui impozit unic pe venit) care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit) fie prin instituirea mai multor impozite) care vizeaza fiecare in parte venitul o(tinut dintr-o anumita sursa.
%

2.Sistemul impunerii glo(ale este intilnit in Delgia si presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica) indiferent de sursa de provenienta) si supunerea venitului cumulate unui singur impozit. Bersoanele care relizeaza venituri din mai multe surse sunt avanta5ate) deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii) care se fac simtite de cumularea veniturilor practicate in sistemul impunerii glo(ale. Bentru calcularea impozitului pot fi utilizate cote proportionale sau cote progresive. ?el mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit. ?a tendinta pe plan mondial) se remarca faptul ca incasarile provenite din impozitele asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc o crestere continua) detinand o pondere mai mare in totalul sumelor inscrise in (uget) comparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturile persoanelor 5uridice. +mpozitul pe venit pentru totalitatea veniturilor din <egat si din strainatate) este datorat de persoanele fizice rezidente) adica de acele persoane care au domiciliul in Delgia sau care si-au plasat averea in aceasta tara. Ierezidentii sunt impozitati numai pentru veniturile o(tinute din Delgia. ;eterminarea venitului net impoza(il se face la nivelul fiecareia dintre cele patru categorii de venituri prevazute de legislatia fiscala (elgiana: veniturile de natura imo(iliara) venituri de natura mo(iliara) veniturile profesionale si veniturile diverse #din diferite prestatii ocazionale) rente) 5ocuri de noroc) premii etc.'. a' +n materia veniturilor de natura imo(iliara) se face distinctie intre imo(ilele situate in Delgia si imo(ilele situate in strainatate: - Bentru imo(ilele situate in Delgia) venitul net anual se aprecieaza in functie de venitul cadastral si de destinatia imo(ilului respective) care ) permite determinarea venitului net de natura imo(iliara: $.+mo(ilul nu este inc@iriat: venitul net este venitul cadastral; pentru aceasta situatie) in care proprietarul imo(ilului locuieste in aceasta) legea fiscala acorda o deducere de /,$1 L) ma5orata cu &2. L pentru sot6sotie sau copii aflati in intretinere; 2.+mo(ilul este inc@iriat sau constituie resedinta secundara a proprietarului: venitul net este venitul cadastral ma5orat cu /,-; &.+mo(ilul este folosit de proprietar pentru propria afacere sau activitate profesionala: nu se datoreaza impozit; /.+mo(ilul este inc@iriat unei alte persoane pentru a exercita o activitate profesionala: venitul net este reprezentat de c@irie # care nu poate fi mai mica decat venitul cadastral indexat') din care se scad anumite cote de c@eltuieli forfetare #$,pentru terenuri) /,- pentru cladiri'. < Bentru imo(ilele situate in strainatate) venitul net este reprezentat de valoarea locativa neta #daca imo(ilul nu este inc@iriat') respective de venitul net #daca imo(ilul este inc@iriat'. (' +n material veniturilor de natura mo(iliara ) sunt luate in calcul dividendele) do(anzile si alte venituri similare. Iu sunt impusi in (aza de impunere primi $.,, de L o(tinuti de fiecare familie din depozitele curente. c' +n randul veniturilor profesionale se include salariile si indemnizatiile) remuneratiile directorilor si administratorilor) profitul din activitati agricole)
3

industriale sau comerciale) veniturile din exercitarea unei profesii li(erale) indeminzatiile de soma5) invaliditate) (oala) pensiile. Sc@ematic) veniturile profesionale se determina dupa o procedura care cuprinde 0 etape: - ;educerea din totalul veniturilor de acest tip a contri(utiilor sociale o(ligatorii; - uarea in calcul a c@eltuielilor deducti(ile; - Evidentierea 9c@eltuielilor economice:; - ;educerea pierderilor fiscale; - ;educerea 9cotei de asistenta: sau a 9cotei maritale:; - ?ompensarea pierderilor fiscale intre soti. ?otele de impunere oscileaza intre 2.- pentru venituri mai mici de 0./%, L si .,- pentru venituri mai mari de 23.1/, L. :Taxa pe Valoarea Adugat este un impozit general de stat care reprezint o form de colectare la (uget a unei pri din valoarea mrfurilor livrate) serviciilor prestate care s>nt supuse impozitrii pe teritoriul Delgiei.Bentru prima dat C=* a fost instituit n Frana n anul $3./) nlocuind impozitul pe circulaia mrfurilor. Elterior practica impozitrii cu C=* a fost preluat i de Statul Delgian. Be tot parcursul de existen C=* a suferit multiple modificri) care n mod direct i indirect au influenat negativ activitatea economic a agenilor economici i situaia material a populaiei. Fn scopul de a sta(iliza acest impozit a fost adoptat un nou coninut al legislaiei i introducerea ei n ?odul Fiscal al Delgiei.Fn prezent C=* este aplicat n peste 1, de ri ale lumii. C.=.*. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vanzarile in Delgia de marfuri si servicii. Se aplica urmatoarele exceptii de la plata C=* : Exporturile de (unuri catre persoanele sta(ilite in tari in afara E.E.; +mporturile temporare si re-exporturile de marfuri care in general sunt operatiuni li(ere de aplicarea unor taxe; - Cransferarea unui segment complet de afaceri ; - 7a5orarea in cas@ a capitalului unei companii. +n Delgia se aplica urmatoarele niveluri ale C=*: $- pentru tranzactiile cu aur; 0- pentru marfurile si serviciile clasificate ca fiind de natura sociala; $2pentru marfurile destinate consumului curent) precum si pentru serviciile care au importanta deose(ita pentru scopuri economice) sociale sau culturale; 2$- pentru celelalte marfuri. C=* se aplica la valoarea pretului din factura) la care este adaugata taxa vamala #daca este cazul') am(ala5ul si c@eltuielile de transport si asigurare. Brezentarea declaraiei privind C=* fiecare su(iect impoza(il este o(ligat s in evidena ntregului volum de mrfuri) servicii livrate i a valorilor materiale) serviciilor procurate. Fn comerul cu amnuntul n sfera prestrii serviciilor) su(iecii impoza(ili snt o(ligai s in zilnic evidena tuturor mrfurilor livrate) serviciilor prestate ac@itate n numerar. a efectuarea livrrilor impoza(ile furnizorul este o(ligat s eli(ereze cumprtorului factura fiscal.
$,

Factura fiscal este un formular tipizat de document cu regim special care se eli(ereaz de ctre furnizor cumprtorului la efectuarea livrrilor impoza(ile. Facturile fiscale se completeaz: O+n 2 exemplare la livrrile de servicii; O+n & exemplare la livrarea mrfurilor; O+n . exemplare la unele livrri de mrfuri. Facturile fiscale pe valorile materiale) serviciile procurate se numeroteaz n ordine succesiv i se nregistreaz n aceeai ordine n documentaia de eviden respectiv. ;ocumentaia pentru evidena valorilor materiale) serviciilor procurate tre(uie s includ: Iumrul de ordine al facturii fiscale; ;ata primirii facturii; ;enumirea #numele' furnizorului; ;escrierea succint a livrrii; =aloarea total a livrrii fr C=*; Suma total a C=*; =aloarea oricror mrfuri exportate) reimportate de ctre exportator fr sc@im(area caracteristicilor lor cantitative i calitative. Facturile fiscale pentru mrfurile) serviciile livrate se numeroteaz n ordine succesiv i se nscriu n registrul de eviden a livrrilor n aceeai ordine. ?opiile facturilor fiscale se pstreaz n aceeai ordine. 4riginalele conturilor deteriorate sau anulate ale facturilor fiscale se pstreaz mpreun cu copiile. Fnscrierea n registrul de eviden a livrrii de mrfuri) servicii tre(uie s includ: Iumrul de ordine a facturii fiscale; ;ata eli(errii ei; ;enumirea #numele' consumatorului; ;escrierea succint a livrrii; =aloarea total a livrrii prezentat pentru a fi ac@itat fr C=*; Suma total a C=*; Suma ra(atului) dac acesta se ofer. Facturile fiscale vor fi eli(erate su(iecilor impoza(ili cu C=* nemi5locit de su(diviziunile teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat. Fn (aza <egistrului de eviden a livrrilor i <egistrului de eviden a procurrilor se completeaz declaraia privind C=*. ?ontri(ua(ilul este o(ligat s calculeze i s prezinte declaraia privind C=* pentru fiecare perioad fiscal. a ;eclaraia privind C=* se prezint o(ligatoriu anexa) care va conine informaii despre facturile C=*) primite n acea perioad fiscal pentru mrfurile i
$$

serviciile procurate. Formularul declaraiei se semneaz de ctre conta(ilul N ef i conductorul ntreprinderii i se aplic amprenta tampilei. spre deose(ire de C.=.*.) care se percepe la vinzarea tuturor marfurilor) accizele sunt taxa de consumatie care se percep asupra produselor ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite) de cumparatori) cu altele. 7a5oritatea tarilor din EE nu practica accize)exceptie Delgia. ;in acest motiv)Finantele propuneau in 2,,/ ca accizele la cafea sa fie reduse cu 2,- in 2,,.) .,- in 2,,0) iar in 2,,1 au fost eliminate total. a fost facuta instituit in stransa legatura cu faptul ca diferite persoane fizice si 5uridice au drept de proprietate asupra unor (unuri mo(ile sau imo(ile. +n practica fiscala) impozitele pe avere se intalnesc su( urmatoarele forme: impozite asupra averii propriu-zise) impozite pe circulatia averii si impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii. $.+mpozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite sta(ilite asupra averii) dar platite din venitul o(tinut de pe urma averii respective) cat si ca impozite instituite pe su(stanta averii. *cestea din urma conduc la micsorarea materiei impoza(ile) deoarece se platesc c@iar din su(stanta averii supuse impunerii) motiv pentru care se intalnesc foarte rar ca impozite cu caracter permanent. Ele sunt introduce) de regula) ca impozite exceptionale pe avere) care se percep o singura data #de exemplu) in timpul sau dupa terminarea unui raz(oi'. ?a impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent) putem aminti: impozitele pe proprietati imo(iliare si impozitele asupra activului net. O+mpozitele pe proprietatile imo(iliare se intalnesc cel mai adesea su( forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. *ceste impozite au ca (aza de impunere fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar) fie veniturile capitalizate pivind (unurile respective. ?otele de impunere sunt in general scazute. *pelarea la impozitele pe terenuri si cladiri se face atat din considerente de ordin financiar # procurarea de venituri pentru (ugetul statului') cat si din alte motive. +mpozitul pe propritataea funciara este conceput si ca un instrument de influentarea a modului de folosinta a fondului funciar. +n acest sens) cotele de impozit sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a terenului) cat si de amplasamentul acestuia. O+mpozitul asupra activului net are ca o(iect intreaga avere mo(ila si imo(ila pe care o detine un contri(ua(il. ;esi) in principiu) su( incidenta acestui impozit ar tre(ui sa cada toate activele care pot fi evaluate) in realitate se impun doar patrimoniul agricol si cel forestier) fondul funciar) (unurile mo(ile si imo(ile utilizate pentru desfasurarea de activitati comerciale) profesii li(ere etc. din care s-au dedus datoriile care le graveaza. Bentru calcularea impozitului pe activul net se folosesc fie cote proportionale) fie cote progresive. 2.+mpozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor (unuri mo(ile si imo(ile de la o persoana la alta. +n aceasta categorie intalnim: impozitul pe succesiuni) impozitul pe donatii) impozitul pe actele de vanzare-cumparare) impozitul pe circulatia capitalurilor.
$2

*Acci+ele

:Im'(+itul 'e a0ere

:Im'(+itul 'e tru utili+area *e +i ei= m(t(ri ei 'e tru mi4l(acele .e tra s'(rt. <egatul Delgiei poate sa aplice o perioada de tranzitie pana la $ ianuarie 2,,1 pentru a-si adapta nivelul national de impozitare pentru motorina utilizata drept car(urant la noul nivel minim de &,2 Euro) urmand ca pana la $ ianuarie 2,$2 sa atinga nivelul de &&, Euro. +n plus) pana la &$ decem(rie 2,,3) poate sa aplice un impozit special redus pentru utilizarea comerciala a motorinei folosita drept car(urant) cu conditia ca aceasta sa nu conduca la o impozitare su( 2%1 Euro 6$,,, litri si ca nivelurile nationale de impozitare in vigoare la data de $ ianuarie 2,,& sa nu fie reduse. ;e la $ ianuarie 2,$, pana la $ ianuarie 2,$2) poate sa aplice un impozit diferentiat pentru utilizarea comerciala a motorinei folosita drept car(urant) cu conditia ca aceasta sa nu conduca la o impozitare su( &,2 Euro6$,,, litri si ca nivelurile nationale de impozitare in vigoare la data de $ ianuarie 2,$, sa nu fie reduse. Sistemul ta/el(r l(cale si $e erale (*li$at(rii a f( .ului rutier s>nt impozite generale de stat percepute de la posesorii de autove@icule pentru folosirea drumurilor) precum i pentru folosirea zonelor de protecie a drumurilor n afara perimetrului localitii. Sistemul taxelor rutiere include: a. Caxa de trecere pe drumurile <epu(licii 7oldova a ve@iculelor nenmatriculate n <epu(lica 7oldova; (. Caxa de folosire a drumurilor) perceput de la posesorii de ve@icule nenmatriculate n <epu(lica 7oldova; c. Caxa de eli(erare a autorizaiilor pentru circulaia ve@iculelor a cror mas total) sarcin masic pe osie i ga(arite depesc limitele admise; d. Caxa pentru folosirea zonelor de protecie a drumurilor n afara perimetrului localitii pentru prestarea serviciilor rutiere; e. Caxa pentru folosirea zonelor de protecie a drumurilor n afara perimetrului localitii pentru amplasarea pu(licitii; f. Caxa pentru folosirea zonelor de protecie a drumurilor n afara perimetrului localitii pentru efectuarea lucrrilor de construcie-montare. =EI+CE<+ ;+I C<*ISB4<CE<+7*<+C+7E) F E=+* E P+ *E<+EIE: =eniturile pe care o persoan cu reziden permanent ntr-un Stat ?ontractant le realizeaz din transport internaional snt impuse numai n acest Stat. *semenea) veniturilor realizate din participarea la un pool) o afacere n comun sau o agenie internaional de exploatare a mi5loacelor de transport maritim) fluvial sau aerian. 7odul de distri(uire a mi5loacelor fondului pentru drumurile pu(lice naionale i locale se apro(a anual de Auvern) in>ndu-se cont de faptul ca cel puin ., la sut din ele se vor utiliza pentru finanarea drumurilor naionale. =olumul mi5loacelor necesare pentru ntreinerea drumurilor se determin conform normativelor sta(ilite pentru un Jilometru de drum i lungimii lor. =olumul mi5loacelor necesare pentru

:Ta/ele

$&

reparaia i reconstrucia drumurilor se apro( de Auvern n conformitate cu nomenclatorul acestor drumuri. ?uantumul mi5loacelor pentru ntreinerea drumurilor se sta(ilete lu>ndu-se ca (az normativele pentru un Jilometru de drum i lungimea lor total.Felul lucrrilor aferente ntreinerii) reparaiei i reconstruciei drumurilor se sta(ilete prin +nstruciunile cu privire la clasificarea lucrrilor) apro(ate de organul a(ilitat al administraiei pu(lice centrale) de comun acord cu 7inisterul Finanelor) n (aza prescripiilor te@nice de ntreinere i de reparaie a drumurilor. Iecesarul de mi5loace pentru anul planificat se determin in>ndu-se cont de necesitatea asigurrii integritii drumurilor) meninerii lor ntr-o stare corespunztoare desfurrii n siguran a circulaiei rutiere. : Ta/a .e stat. 7arimile tuturor taxelor reies din volumul salariului lunar) neimpoza(il cu impozitul pe venit. Caxele se sta(ilesc in cazul: primirii (uletinului de identitate) primirii cetateniei si iesirii din ea) inregistrarilor si reinregistrarilor persoanelor 5uridice) inregistrarilor actelor starii civile) efectuarii lucrului notarial)eli(erarii patentelor) eli(erarii licentilor pentru practicarea individuala a activitatii de munca. ;in punct de vedere al regimului vizelor) Delgia face parte din grupul tarilor care ausemnat *cordul Sc@eng@en) cetatenii din <7 avand nevoie de viza pentru sedere peteritoriul (elgian. ?onform legilor (elgiene) cetatenii de alte nationalitati #cu exceptiacelor din spatiul E.E.' nu pot solicita un loc de munca in Delgia) daca nau o(tinut inpreala(il) prin intermediul am(asadelor (elgiene acreditate in tarile solicitantilor) unpermis de munca din partea 7inisterului Federal al 7uncii. 4ricum) (elgienii nu potsolicita anga5area fortei de munca straine fara acordul preala(il al departamentuluiregional al muncii. Bersoanele extra - calificate pot o(tine mai usor aceste permise) incomparatie cu muncitorii sau personalul mediu. ;upa eli(erarea permiselor de munca)acestea sunt trimise primariilordin municipalitatea unde domiciliaza anga5atorul(elgian. ;e mentionat ca in prezent nu exista un acord intre ministerele muncii din Delgia si <epu(lica 7oldova privind posi(ilitatea anga5arii fortei de munca din tara noastra. 0amal- reprezint o plat o(ligatorie) perceput de ctre organele vamale) la introducerea sau scoaterea de pe teritoriul vamal al <egatului Delgiei.Caxele vamale se aplic conform tarifului vamal. Tariful vamal reprezint catalogul care cuprinde nomenclatorul de mrfuri introduse sau scoase de pe teritoriul vamal) precum i cotele taxei vamale aplicate acestor mrfuri. Iomenclatorul de mrfuri este lista care cuprinde codurile) denumirile i descrierea mrfurilor corespunztoare sistemelor de clasificare aplicate n practica internaional. 4(iectul impunerii cu taxe vamale sunt mrfurile importate) exportate sau aflate n tranzitpe teritoriul Delgiei. =aloarea n vam a mrfii introduse pe teritoriul vamal se determin prin urmtoarele metode:
$/

*Ta/a

a' Fn (aza valorii tranzaciei cu marf respectiv ori n (aza preului efectiv pltit sau de pltit; (' Fn (aza valorii tranzaciei cu marf identic; c' Fn (aza valorii tranzaciei cu marf similar; d' Fn (aza costului unitar al mrfii; e' Fn (aza valorii calculate a mrfii; f' Brin metoda de rezerv. Delgia nu aplica taxe vamale in cadrul relatiilor comerciale cu celelalte tari mem(ere ale E.E.) marfurile respective fiind cunoscute su( apelativul de 9 (unuri comunitare, cu conditia ca produsele respective sa nu contina componente importate din afarauniunii. ;e asemenea) Delgia nu aplica taxe vamale la produsele care contincomponente din afara E.E. daca produsele respective au fost de5a taxate prin sistemultarifului extern comun. Evaluarea in vama a produselor importate) este realizata in Delgia conform sistemuluide evaluare A*CC $33/) care aplica o ierar@ie de sase metode specifice de evaluare. a vamuire) pentru importurile din tarile mem(re E.E. se solicita Q documentulunic R) iar pentru importuri specifice se solicita SCarnet de Trecere si Vama) pentruimporturile temporare #inclusiv de autoturisme') Carnet ATA/CCV si Carnet TIR)pentru transporturile internationale. :Ta/a 'e tru .re'tul c(merciali+are a u (r a umite marfuri si 'restarea u (r a umite ser0icii. Daza impoza(ila a o(iectului impunerii o reprezinta suprafata ocupata de intreprinderile de comert si) sau de prestari servicii de deservire sociala. +ntre Auvernul <epu(licii 7oldova si Eniunea Delgo- uxem(urg@eza la 2$ mai $330) la ?@isinau) a fost semnat *cordul privind promovarea si prote5area reciproca a inestitiilor)care a fost ratificat de Barlamentul <epu(licii 7oldova la 2,octom(rie2,,2. a 2%noiem(rie $33/ <epu(lica 7oldova a semnat *cordul de Barteneriat si?ooperare care sta(ileste cadrul general de cola(orare intre <epu(lica 7oldova siEniunea Europeana si care a intrat in vigoare la $ iulie $33%. <eiesind din faptul ca<egatul Delgiei este stat mem(ru al Eniunii Europene si ca un o(iectiv principal al*cordului de Barteneriat si?ooperare consta in asigurarea (azei pentru cola(orareaBartilor in domeniul comercial-economic) prevederile *cordului mentionat se extindsi asupra relatiilor comercial-economice intre <epu(lica 7oldova si <egatul Delgiei.;e asemenea) la domeniul economic) direct sau tangential) se refera si acordurilesemnate de catre <egatul Delgiei #inclusiv Eniunea Economica Delgo- uxem(urg@eza' si fosta Eniune a <epu(licilor Sovietice Socialiste #a se vedeaS;eclaratia politica comuna intre <7 si <egatul Delgiei:) semnata la ?@isinau la 2$mai $330'. 6.%. SISTEMUL FISCAL AL &APONIEI En interes deose(it) pentru cei care studiaz legislaia fiscal strin a statelor de tip unitar) prezint sistema fiscal a Taponiei. *ceasta poate fi caracterizat prin urmtoarele:
$.

 n comparaie cu alte state dezvoltate) n Taponia se nregistreaz un nivel nu prea nalt al poverii fiscale. ;e exemplu: ponderea impozitelor din veniturile naionale ale Taponiei este de 20-) pe cnd n 7area Dritanie N /,-; predomin impozitele directe) spre deose(ire de ma5oritatea statelor dezvoltate) unde accentul este pus pe impozitarea indirect; o importan (ugetar esenial o au impozitele pe venitul persoanelor fizice i pe profitul corporaiilor; politica economic de stimulare se efectueaz treptat prin intermediul facilitilor fiscale; un regim crutor de impunere a corporaiilor mari; Beste 0/- din veniturile fiscale ale Taponiei) sunt formate pe seama impozitelor generale de stat. Spre deose(ire de statele dezvoltate ale Europei) cea mai mare parte din veniturile fiscale (ugetare le revine impozitelor pe venitul persoanelor fizice i pe profitul corporaiilor. Fn Taponia) impozitul pe profitul corporaiilor este ncasat n (ugetul naional) prefectural i municipal. ?ota de impunere naional a impozitului pe profitul corporaiilor este de &&)/%-) cea prefectural N .- din cea naional) adic reprezint $)01- din venit) i municipal N $2)&- din cea naional) adic reprezint /)$2- din venit. *stfel) mrimea ncasrilor totale din impozitul dat reprezint aproximativ /,- din profitul corporaiilor. Cre(uie ns de menionat) c exist i cote de impunere reduse a acestui impozit) aplicate ntreprinderilor mici i mi5locii. Daza impoza(il se determin n conformitate cu standardele internaionale ale conta(ilitii. Be pascursul ultimilor ani) ncasrile din impozitul dat n (ugetul naional au constituit a patra parte din veniturile fiscale. 4 nsemntate i mai mare pentru (ugetul Taponiei l are impozitul pe venit al persoanelor fizice) ponderea cruia) n diferite perioade) a alctuit de la &. pn la /2- din veniturile (ugetului naional. 7i5loacele financiare) ncasate pe seama impozitului dat) sunt colectate de toate cele trei nivele. Daza impoza(il este format din: salariu) sold militar) veniturile fermierilor) persoanelor ce practic profesii li(ere) venituri o(inute din proprietate #darea n arend') precum i dividendele) do(nzile) remuneraii ntmpltoare) pensii) etc. Coate veniturile impoza(ile) n Taponia) se grupeaz n $, categorii: do(nzi) dividende) venituri o(inute din proprietate) venituri o(inute din activitatea de ntreprinztor) salarii) premii) ndemnizaii) pensii) venituri ntmpltoare) venituri com(inate) venituri din capital. 7a5oritatea categoriilor date dispun de scutiri sau faciliti fiscale #excepie fac dividendele i do(nzile'. Blus la aceasta) fiecare cetean al Taponiei este o(ligat s plteasc anual impozitul pe domiciliu n sup de &2,, Uene 5aponeze. Fn practica de afaceri a Taponiei) des apare aa ntre(are: oare contri(ua(ilul 5aponez este supus unei poveri fiscale nu prea 7*<+V Cre(uie ns de luat n considerare i facilitile fiscale impuntoare. Brincipalele faciliti fiscale de care dispune contri(ua(ilul sunt minimul neimpoza(il de &., mii Uene 5aponeze i scutirea analogic pentru so) i persoana ntreinut. Blus la aceasta) aa venituri ca: salariile) pensiile i contri(uiile sociale o(ligatorii) dispun de scutiri speciale.
$0

7inisterul finanelor al Taponiei acodr fiecrui contri(ua(il) . faciliti fiscale i scutiri la calculul venitului impoza(il. ?alculul impozitului pe venit se efectueaz n felul urmtor: mai nti de toate se adun veniturile totale ale contri(ua(ilului din care mai apoi se scade minimul neimpoza(il) determinat lund n consideraie toate scutirile acordate: personal) pentru persoana ntreinut) pentru contri(uiile sociale o(ligatorii) pentru asigurarea vieii) pentru fondul de pensii) pentru asigurare medical) precum i a scutirilor speciale pentru invalizi) persoane n vrst) vduve) etc. ?a rezultat primim c) minimul neimpoza(il pentru o familie din / persoane n Taponia este maimare dect n SE*) Aermania) 7area Dritanie sau Frana. Fnafar de scutirile menionate mai exist un ir de faciliti fiscale speciale aplicate veniturilor din diferite surse) care au fost introduse n sistemul fiscal) din mai multe motive. 7otivele de (az sunt: Cu scopul impunerii echitabile a veniturilor diferitor categorii ale populaiei a fost introdus scutirea special ) care diminueaz minimul neimpoza(il al contri(ua(ilului. Scutirea dat este acordat doar salariailor. 7rimea scutirii este determinat de mrimea c@eltuielilor personale #personal expenses'. Scopul scutirii date N este de a acorda condiii egale anga5ailor) pe de o parte) i anga5atorilor pe de alt parte) deoarece ultimii au posi(ilitatea trecerii unei pri a c@eltuielilor sale personale la c@eltuielile de afaceri. Etilizarea scutirii date n practic) venitul impoza(il este diminuat cu 2%)0-. Un ir de instruciuni permit divizarea, n scopurile impozitrii, a veniturilor din afaceri. 4(iectul impunerii este reprezentat de venitul fr c@eltuielile necesare. ?ontri(ua(ilii ce completeaz forma dat de declaraie) au dreptul s deduc din venitul impoza(il o sum de pn la $,, mii Uene 5aponeze. Blus la acesta) se mai permite scderea din venitul din afaceri a unui slariu) ac@itat unui mem(ru a familiei) care a fost introdus cu scopul de a trece unele mi5loace la c@eltuielile legate de activitatea ntreprinztorului. 7ai exist un ir de faciliti) care iau n considerare caracterul du(lu al venitului ntreprinztorului de munca i venitul o(inut nemi5locit) n calitate de proprietar. Veniturile diverse i cele obinute din capital, deasemenea au faciliti fiscale speciale. Bentru veniturile o(inute n mod divers mrimea impoza(il se micoreaz cu /,, mii Uene 5aponeze pe an) cu condiia c stagiul de munc este mai mare de 2, ani. =eniturile din deinerea proprietii i capitalului sunt impuse n mod separat de impozitul pe venit o(inuit) dup deducerea sumelor corespunztoare a facilitilor. Blus la aceasta) des sunt acordate credite fiscale: la impozitele ac@itate n strintate; legate de mrimea c@eltuielilor la credite sau investiionale) acordarea crora este condiionat de careva scopuri politice. Fn sistemul fiscal al Taponiei) veniturile nemonetare #aa ca) diferena de plat a arendei pentru locuinele acordate de ctre stat sau companie anga5atului su i preul de pia a arendei unei asemenea locuine')
$1

acordate salariailor sau ntreprinztorilor) ori sunt scutii de plata impozitelor, n general, ori sunt impozitai parial. !erechile familiale cu venituri anuale egale, n "aponia achit diferite impozite pe venit, n dependen de faptul dac lucreaz un so sau ambii. Sistemul fiscal actual al Taponiei faciliteaz familiile unde lucreaz am(ii soi) ce au aproximativ aceleai venituri) iar familiile unde activeaz doar un so) duc o povar fiscal mai mare dect n cele unde lucreaz am(ii. #mpozitul pe avere n Taponia este ac@itat conform unei cote unice) de ctre persoanele fizice i 5uridice. Fn ma5orotatea cazurilor ea constituie $)/- din valoarea averii. 4 atenie deose(it este acordat momentului de transmitere a dreptului de proprietate. Succesiunea i transmiterea proprietii) cadourile ntotdeauna au constituit o(ecte ale impunerii. Exist dou motive principale ale instituirii impozitului dat. Fn primul rnd) impozitul dat mpiedic concentrarea (ogiilor excesiv doar n minile unora i duce la repartizarea egal a resurselor. Fn al doilea rnd) introducerea impozitului dat duce la completarea (ugetului.

$%